Pag. 8 ÎNAINTE N r .

9534, m a r ţ i , 5 i a n u a r i e 1982

„În anal 1982 să înscriem

Spectacol festiv „ANALELE noi progrese în dezvoltarea
dedicat aniversări BRĂILEI" neîntreruptă a patriei noastre,
Republicii O pagina sugestiva
în ridicarea bunăstării materiale
din cronica vie, auten­
C o r o l a r al m a n i ­ reprezentanţi a; faţă de cel m a i
tica, de munca şi viaţă
şi spirituale a întregii naţiuni,
festărilor c a r e au organizaţiilor de iubit fiu al p o p o r u ­
Qrgan ai Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. şi al Consiliului* popular judeţean
marcat
rea
aniversa­
R e p u b l i c i i în
masă şi obşteşti,
fruntaşi in p r o d u c ­
lui
răşul
nostru, tova­
Nieoiae
a judeţului. Un suc­ în întărirea independenţei şi su­
ţie din Î n t r e p r i n d e ­
cint bilanţ al implin'u;-
judeţul şi m u n i ­ Ceauşescu. d r a g o s ­
cipiul nostim, rile
Uniţi
municipiului.
în cuget
tea fierbinte p e n ­ 'or noastre socialiste
A N I L X X X V I I I , N r . 9534 I M a r ţ i , 5 i a n u a r i e 1982 8 p a g i n i — 50 b a n i
veranităţii României socialiste"
marţi. 29 d e c e m ­ tru p a t r i a socia­ In toate domeniile de
b r i e 1901. pe sce­ şi-n simţiri, ar­ listă, p e n t r u p a c e
n a c l u b u l u i ..Pro­ tişti profesioni >li. şi î n f l o r i r e a nc- 'ctivitate.
gresul", s-a des­ a r t i ş t i a m a t o r i re­ conten"tă a Româ­
m a r c a ţ i în u l t i m a La toate chioşcurile
f ă ş u r a t un specta­ niei. Şi-au d a t con­
col festiv d e d i c a t
măreţei să-bători.
o r g a n i z a t de Co­
ediţie
lului
„Cîntarea
niei" şi-au
a Festiva­
naţional
Româ­
inge*-
cursul

..Mar'a
formaţii
actori
Teatrului dramatic
ai

Fdotti",
artistice
de difuzare a presei
,.ANALELE BRĂILEI I" MESAJUL DE ANUL NOU SPOR LA MUNCĂ
nvieţui judeţean
m ă n a t aleasa sim­
de c u l t u r ă şi c- ţ i r e î n t r - u n rostit
de la CC1Î. CFA.
ÎN NOUL AN!
dueaţie
A u participat mem­
socialistă.

bri ai c o m i t e t e l o r
s e n t i m e n t , cil vi­
brant m e s a j ; pa­
ICC,
Casa
„Progresul",
municipală
de cultură, forma­
Colectivul redacţional al ziarului „înainte" şi al suplimentului „Analele a d r e s a t î n t r e g u l u i n o s t r u popor, A m p ă ş i t în cel d e al doi­
triotic şi r e v o l u ţ i ­ Brăilei" mulţumeşte, pe aceasta cale, tuturor celor care i-au adresat felicitări cu
j u d e ţ e a n şi m u n i ­ onar : recunoştinţa ţiile „Armonia", lea a n al c i n c i n a l u l u i cali­
cipal de partid. faţă de partid. „Colibri" s.a. prilejul aniversarii Republicii şi al sărbătoririi Anului Nou. tăţii şi eficienţei, s u b s e m ­

la p o s t u r i l e d e r a d i o şi t e l e v i z i u n e , d e nul mobilizatoarelor sarcini

reieşite din
plenarei comune a Comite­
documentele

SPORT b SPORT m SPORT • SPORT B SPORT B SPORT a SPORT tului C e n t r a l al P.C.R.

Consiliului S u p r e m al Dez­
şi

CEI MAI BUNI SPORTIVI BRĂILENI
N AXUL 1981—PE RAMURI DE SPORT
Sintem ien!;ui să facem un bilanţ
al realizărilor. A vinci ca reper a-
cest bilanţ, dorim ea in viitor sâ
se îmbogăţească performanţele
trecute- cu altele noi, mai valoroa­
se. Mai ales pe tărîm sportiv, un­
cie specifică este confruntarea care
^•i.ereazâ ambiţii. în dorinţa de a
O mal bun decît adversarul şi
rhiar decît tine însuţi, alcătuirea
tradiţionalelor clasamente eu „cei
mai buni sportivi" oTeră destule
motive de comentarii si, de ce nu?,
dc meditaţie.
Cu sprijinul C.J.E.F.S.. publicăm
mai jos clasamente eu cei mai
buni sportivi brăileni in anul 1981,
pe ramuri de sport. Au fost luate
in discuţie ramurile de soort cie
nivel olimpic, Internaţional şi na­
ţional, in această ordine :
BOX: i. Cornel Bălan (Box-club);
:. Niţă Robu (Dinamo) ; 3. Vanghelc
Bacs (Box Club) ; i. Ionel I-upu
(Dinamo) ; 5. Victor Leonte (Box
Club).
CAI VC-CANOE: 1. Constantin
Zbanţ (Portul); 2. Ionel Const ntin
(Portul) ; 3. Georgel Zdrincu (C.S.
Brăila) : 4. Iulian Cuca şi Adrian
Buşea (C.S. Brăila).
ATLETISM : 1. Daniela Mitei (C.
S. Brăila) : 2. Mia Golojţan (C.S.
Brăila): 3.. Laurenţiu Bndur (C.S.Ş.
Brăila).
ÎNOT: i.. Laurenţiu Tache' (CS.Ş.
— Şeoala generală nr. 30) ; 2. E-
manuela V'asile (Şcoala generală
nr. 30) : 3.
i. Ionel Eumitrof (Şcoala
generală ni 30).
LUPTE LIBERE Ion Langu
(C.S. Progresai) ; T ti Papuc
m m #•
(C.S. Progresul) ; 3. Petre Nego-
iţă (C.S. Progresul) ;
FOTBAL : 1. Ilie Trifina (F.C.M.
Progresul) ; 2. Serbau Trofin (F.
CM. Progresul) ; 3. Ionel Prăgoi
(F.C.M. Progresul) :
HALTERE : 1. N'eagu Năvodarii
(Progresul) ; 2. Ion Ţinu (Progre­
sul) ; :;. loniţă Toma (Progresul) :
H A N D B A L : i. Gbeorghe IV t-
eu (Celuloza) : 2. Ionel Gheon,ea
(Celuloza) ; 3 . Constantin Tudora-
che (Celuloza) ;
LUPTE GRECO-ROMANE : 1.
• Ştefan Simion (Progresul) : 2. Va-
sile Tuclor (Progresul) ; 3. Ene
Grigore (Progresul) ;
MOTOCICLISM (Dirt-track) : 1.
Eugen Botezatu (C.S. Brăila) ; 2.
Stelian Postolache (C.S. Brăila) :
3. Glcu Scarlet (C.S. Brăila) ;
ŞAFI : 1. Nieoiae Doroftei (Chi­
mia) ; 2. Gheorghe Munteanu
(Chimia) ; 3. Li viu Bobronăutea-
nu (Cbimia) :
TENIS : i. Silviu Gudinov (Spar.
tacus) ; 2. Catcrina Buzatu (Cons­
tructorul) : 3. Liliana Buluc (Spar-
tacus).
VOLEI : i. Jean Preda (Sparta-
cus) ; 2. Daniela Tilintă (Braiconf
şi C.S.Ş.) ; 3. Jean Bratu (Spar-
tacus).
La stabilirea ierarhiilor publicate
mai sus s-a avut în vedere evo­
luţia din anul 1981 în competiţii
cu caracter inîernaţ'onal şi repu­
blican, performanţele obţinute în
întreceri oficiale. Am luat în dis­
cuţie doar ramurile tîe snort în
care s-a putut face o departaja­
re a cel puţin trei sportivi.
• 9 • « • • • • • • • • « « • • • *
Fotbal de masă, fotbal de performanţă?
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE PASIUNI: „SPORTUL REGE"
Cititorii au răspuns eu entuziasm
invitaţiei noastre de a-şi exprima
opiniile, propunerile şi sugestiile
privitoare la htarea fotbalului brăi-
Ican. In „sfera de influenţă" a (...). insă cum au venit la fel au
sportului „rege" sini implicaţi
mulţi factori, deloc lipsit de im­
portanţă fiind locul ocupat de
spectatorul... anonim, dar care,
meci dc meci. pe timp frumos ori
pe vreme rea. este prezent pe
stadion pentru a-şi încuraja fa­
voriţii. Mulţi iubesc fotbalul cu
patimă şi slnt părtaşi a.tit la vic­
toriile echipei îndrăgite, cît şl la
eşecurile ei. Dar parcă de prea
multe eşecuri au avut parte spec­
tatorii brăileni şi, pe bună drep­
tate, se întreabă: „de ce noi,
brăilenii. să fim privaţi de drep­
tul de a avea o echipă de fotbal
valoroasă".' Ne-am pus mari- spe­
ranţe în F . C Brăila (ulterior
F.C.M. şi F.C.M. „Progresul" —
n.r.), dar de fiecare dată speran­
ţele ne-au fost înşelaie. Este tim­
pul să avem şi noi o ECHIPA
(s.n.) dc fotbal." Intr-atlevăr, aşa
cum menţionează semnatara rîn-
tlurilor de mai sus — FLOREN­
TINA T. — „schimbare;', denumi­
rii clubului de fotbal ne-a făcut
să credem în iluzii şi... atît". Con­
vingerea cititoarei noastre este că
aici, la Brăila sini destule talente
autentice, că sînt toate condiţiile,
dar că este necesar să se cana­
lizeze toate eforturile in direcţia
închegării unei echipe în adevă­
ratul sens iii cuvintului („spiritul
de echipă are. aşa cum s-;ţ văzut
în multe cazuri, un rol hotărîtor
in stabilirea rezultatului''), puter­
nică, competitivă, care să pună în
valoare aceste eforturi, in planul
performantei snortive.
LEONARD MUSAT abordează,
printre al e!e. prnb'ema antrenori­
UM JOS CU OAMENI, PENTRU OAMENI { V I )
lor care s-au perindat prin Bră­
ila, arăt inel foarte deschis: „ A -
proape toţi antrenorii cu renume
din ţară au trecut pe la Brăila
plecat, c r h i p locală rămînînd tot
:l
in divizia B". Foarte interesantă
ni se pare ideea privitoare la
soluţionarea problemelor financia­
re ale F.C.M. „Progresul". în spe­
cial, unitate ce se autofinanţează,
dar valabilă şi pentru celelalte di­
vizionare: „starea precară a echi­
pelor noastre e pusă pe lipsa fon­
durilor. Dar se aşteaptă ca fon­
durile să vină de la sine. să
„cadă" din cer? Nu se iau măsuri
pentru editarea a diferite broşuri,
a unor materiale de propagandă".
Echipele brăilene sînt, aşa cum
menţionează L. Muşat. înconjura­
te de o păgubitoare indiferenţă (e
vorba, mai ales, de vechea Da-
cia-Uniret, dar nu numai de ea).
O problemă foarte importantă a-
duce in discuţie MARIAN GHEOR.
GHE, anume prezenţa publicului
la meciurile echipei preferate :
..F.C.M. „Progresul" nu şi-a satis­
făcut suporterii, numărul lor mic-
şorîndu-se din ce în ce mai mult.
Principala cauză este locul foarte
slab pe teren nroprMi. dar mai a-
les în clenlasare". El este convins
că în lotul F.C.M. „Progresul" sînt
destui tineri talentaţi care pot să
readucă spectatorii la stadion. Sînt
abordate, apoi. problemele legate
de durata si intensitatea antrena­
mentelor, de dăruirea fotbaliştilor
In jocuri, de ambiţia si de dra­
gostea lor faţă de culorile clubu­
lui şi ale oraşului. M. Gheorghe
propune ca foştilor componenţi ai
echipei, care între timn au renun­
ţat la activitatea sportivă (Petre
Iancu, Chitu e l e ) , să li se ofere
posibilitatea de a-şi demonstra
priceperea şi experienţa si-,i mun.
ca de antrenor.
Interesante ni se par şi propu­
nerile cititorului IONEL STOICA.
i I este de părere că „o însemnă­
tate deosebită o are si publicul.
Spectatorii, cei care aşteantă de
la formaţia .lor victoria, trebuie
o încurajeae de la Drinutl flu­
ier al arbitrului oină la ce! din
urmă". Totodată, fortificarea echi­
pei ar putea veni şi dc dc urma
contractării de meciuri cu echipe
puternice, lucru foarte adevărat,
dacă avem în vedere că în ase­
menea întslniri fotbaliştii noştri,
mai puţin experimentaţi, n-ar a-
vea decît de cîştigat.
Asemenea aspecte. legate
viaţa fotbalului brăilean, preocu­
pă, după cum se vede. Pe foarte
mulţi oameni. Sînt abordate nume-
roase aspecte, printre care preo­
cupările diriguitorilor fotbalului In
direcţia redresării acestui snort,
munca la antrenamente. seriozi­
tatea în pregătire, dăruirea fotb».
liştilor, conjugarea eforturiîor pen­
tru scoaterea fotbalului din impas
e t c , etc. Sînt viza'», prin urmare,
toţi factorii ce concură (sau ar
trebui să concure) la r e v i t a l i 7 a r e a
aşteptată: conducerile cluburilor şi
asociaţiilor, antrenaţii, jurătorii,
publicul.
Nădăjduim că propunerile făcute
de cititorii noştri vor găsi ecoul
cuvenit în rîndul celor ce
implicaţi in această activitate şi,
mai ales, îşi vor găsi anlk .">-p-i.,
Emanoil DOBRESCU
N.R. Afitcntăm în continuT-e. o-
Dinii de la cititori, foşti s-au ac­
tuali jucători, antrenori. arbitri
etc.. de la toii cei care consideră
că not veni în ajutorul fotbalului
brăilean. * 1981, p r i m u l an al celui d e - a l VTI-lea
TOVARĂŞUL N I C 0 L A E CEAUŞESCU voltării Economice şi Socia­
le, d i n E x p u n e r e a - p r o g r a m
a tovarăşului
C e a u ş e s c u cu p r i v i r e
Nicoîae
la
creşterea rolului organelor
cialiste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi î n a i n ­ şi o r g a n i z a ţ i i l o r d e p a r t i d ,
tare spre comunism, a hotărîrilor Con­ al c o m u n i ş t i l o r în î n f ă p t u ­
g r e s u l u i al X l l - l e a . T r e b u i e să m e n ţ i o ­ irea hotărîrilor Congresului
nez că t o a t e aceste r e a l i z ă r i au fost al X l l - î e a al p a r t i d u l u i , a-
o b ţ i n u t e în c o n d i ţ i i l e g r e l e c r e a t e în e- plicarea fermă a noului
mecanism economico-finan;
c o n o m i a m o n d i a l ă şi c a r e s-au m a n i f e s ­
ciar, î n t ă r i r e a a u t o c o n d u c e -
tat, d u p ă c u m a m m e n ţ i o n a t n u o d a t ă ,
rii m u n c i t o r e ş t i şi a u t o g e s -
şi î n ţ a r a noastră..
tiunii, a a u t o a p r o v i z i o n ă r i i
Rezultatele dobîndite demonstrează teritoriale a populaţiei, per­
j u s t e ţ e a politicii Partidului Comunist f e c ţ i o n a r e a planificării şi
R o m â n c a r e a p l i c ă în m o d c r e a t o r a- conducerii activităţii eco­
devărurile generale, principiile socia­ nomice, d e z v o l t a r e a conti­
l i s m u l u i ştiinţific la condiţiile R o m â ­ nuă a democraţiei munci­
niei. Ele v ă d e s c forţa c r e a t o a r e a p o ­ toreşti, socialiste. întregul
p o r u l u i r o m â n , liber si s t ă p î n pe d e s ­ popor, în f r u n t e cu comu­
niştii, s t r î n s u n i t în j u r u l
tinele sale, superioritatea orînduirii
de n o a s t r e socialiste, a f i r m a r e a cu p u t e r e p a r t i d u l u i , p a r t i c i p ă cu î n ­
a r o l u l u i c o n d u c ă t o r al p a r t i d u l u i , u n i ­ sufleţire la t r a d u c e r e a în
tatea întregului popor în m u n c a si v i a ţ ă a m a r i l o r o b i e c t i v e şi
Iupt# revoluţionară pentru ridicarea sarcini ale planului privind
dezvoltarea industriei so­
R o m â n i e i p e noi c u l m i de p r o g r e s şi
cialiste, a bazei e n e r g e t i c e
civilizaţie.
şi de m a t e r i i p r i m e , r i d i c a ­
î n a c e s t e m o m e n t e solemne, g I a d u r i ­ r e a pe o t r e a p t ă s u p e r i o a r ă
le n o a s t r e se î n d r e a p t ă c ă t r e clasa m u n . a activităţii din agricultură.
citoare, ţ ă r ă n i m e şi i n t e l e c t u a l i t a t e , c ă ­ In lumina prevederilor
t r e toţi o a m e n i i m u n c i i , fără d e o s e b i r e p l a n u l u i de d e z v o l t a r e • e-
de n a ţ i o n a l i t a t e , c ă t r e o r g a n e l e şi o r ­ conomico-socială în profil
g a n i z a ţ i i l e d e p a r t i d , o r g a n i z a ţ i i i e de teritorial, colectivelor de
o a m e n i ai m u n c i i din econo­
m a s ă şi obşteşti, c ă t r e î n t r e g u l p o p o r ,
m i a j u d e ţ u l u i n o s t r u le r e ­
sînt Dragi tovarăşi şi prieteni, a naţiunii noastre socialiste. Plenara c a r e , p r i n m u n c a sa p l i n ă de a b n e g a ­ vin în 1982 r ă s p u n d e r i d e ­
C o m i t e t u l u i C e n t r a l al p a r t i d u l u i a a-
ţie, a s i g u r ă dezvoltarea continuă a osebite p r i v i n d asigurarea
preciat realizările de seamă obţinute în
Cetăţeni ai Republicii Socia­ R o m â n i e i socialiste. P e n t r u măreţele c o n d i ţ i i l o r d e s f ă ş u r ă r i i rit­
dezvoltarea industriei, agriculturii, a m i c e a p r o c e s e l o r de p r o d u c ,
succese o b ţ i n u t e în acsst a n , vă a d r e s e z
c e l o r l a l t e s e c t o a r e economice, în p r o ­
liste România, t u t u r o r , d r a g i t o v a r ă ş i , cele m a i c a l d e
ţie, r e c u p e r a r e a restanţe­
g r e s u l ştiinţei, î n v ă ţ ă m î n t u l u i şi c u l t u ­ lor d i n 1981. r e a l i z a r e a p î n ă
rii, s u b l i n i i n d , t o t o d a t ă , cu p u t e r e l i p ­ felicitări şi v ă urez noi şi tot m a i m a r i la finele a n u l u i a u n e i p r o ­
P e s t e cîteva m o m e n t e î n c h e i e m a n u l s u r i l e şi g r e u t ă ţ i l e m a n i f e s t a t e în a- victorii în a c t i v i t a t e a închinată po­ ducţii m a r f ă în v a l o a r e de
ceastă p e r i o a d ă , s t a b i l i n d m ă s u r i l e ce p o r u l u i , p a t r i e i n o a s t r e socialiste!
p l a n c i n c i n a l , cu r e z u l t a t e i m p o r t a n t e t r e b u i e l u a t e p e n t r u l i c h i d a r e a lor, p e n ­
în d e z v o l t a r e a economico-socială, în r i ­ tru înfăptuirea neabătută a Programu­ ( C o n t i n u a r e în pag. a IV-a)
d i c a r e a b u n ă s t ă r i i m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e lui p a r t i d u l u i d e f ă u r i r e a societăţii so­ ( C o n t i n u a r e în p a g . a 111-a)

ferm noile legi adootate de Ma­ rum politico-ideologic. Calitatea SIMBATA, 3 IANUARIE 1982 18,35 Săptămina politică. 18,50 1001
rea Adunare Naţională. 20,05 vieţii soclal-politice: conducerea de SL-ri. 19 Telejurnal. 19,25 Călă­
Teatru TV. Inimă ferbinte. Scena­ ştiinţifică şi participarea maselor 8,30 Melodii populare instriimcn- torie prin ţara mea. 19.50 Teîeen-
tale. 8.40 Desene animate. 9 05 Tc­ ciciopeclia. 20,30 Film serial. O-
REVELION
f
riu de Octavîan Sava. 21 i3 Te- la conducerea LOC"etă ii. 11 "0 Ro­
i- jurnal. "2,05 Varietăţi corfegra- man foileton. Dragoste şi ură. leşcoală. 9.15 Telecuiemateca. E- rient-express. Ultimul -episod. ' 3 2
Ultimele c'ouă episoade. 13,20 Te­ catorina Teotloroiu. i;,r,o Tele- 21,30 Varietăţi... Varietăţi. 22,î5
lex. 16 Telex. 15,03 Tcleşcoală. s")ală. 12 Centre muzicale ale
JM'-nCCRI. (j IVNUAR^E m 2 Telejurnal. * Sport. 22,35 Noc­
IC Telex."lG,!>5*TeLşcoal"i. 17 Şah.
17.93 Viaţa culturală. 17.30 Stu­
dioul tineretului. 18,33 Desene a-
ţării. Clf.j-Nanoea (III). 13 Te'cx.
13,05 La sfirşit de săptămîaâ. turna TV. ANUL NOU CU BUCURIE,
17,!5 AspevtD de 1 >. cea «Li-a Vllî-a nimate. Povestiri din Pădurea
edi;i° a festivalului
-
folcloric
Mînciru-i cin..e: u-n Bihor." 17,"5
verde. 19 Telej-trnal. 19.30 Actua­
litatea economică. Priorităţi ale SPECTACOLE PACE ŞI PROSPERITATE!
Omul şi sănătatea, 17,55 Rrwis: a anului 19S2 irr economia tării. 15,45
Universul femeilor. 21.2î Cadran ...Noaptea cea m a i lungă, noaptea- d i n t r e a n i . î n s e m n e l e
Cintăril Românişi. 1820 Forum FILMELE ŞAPTAMINII
poFtlco-ideologie. C-V;'.p.'n. vieţii mondial. 21 45 T e î e j u n a l . 2"03 de m a r c ă a l e h ă r n i c i e i au d e v e n i t a c u m i n c o n f u n d a b i l e
sacial-poKî'c^; conOuccrea ştiin­ Frumuseţii tale. Românie. Muzi­ lica" — IUBIREA ARE MULTE I oroduc- r e p e r e ale satisfacţiei şi voioşiei cu c a r e . a i d o m a t u t u r o r
•J Tel-.şcoal: ţifică si participării maselor la că uşoară românească. ilene ; orele: 10 ; 13 ; 16,30 ; 19,30.
cânţi. Film r o m â n i l o r , mii de b r ă i l e n i au î n t î m p i n a t n o u l a n , o p t i m i s ­
şi tinere'.. IU. VTNFRI. 8 IANUARIE 19 ° m u l şi î n c r e d e r e a fiind p r e d o m i n a n t e . C u g î n d u l l a v i i ­
Ce seri. 13 Telejurnal. Cinema „Lira' — COPIE LA INDIGO, producţie studio urilor
Ion. 1 americane, orele : 9,30 ; 11.30 : 13.45 : 16 : 18.15 ; 20,30. torul l u m i n o s al ţ ă r i i , la î n t r o n a r e a u n e i păci t r a i n i c e pe
u n i tatei economic . Pi 1G Telex. 16 05 Tcleşcoală. 16,30
tlnua cîezvo"'. a agrieu*tur»i, Cinema „Popular" — KRAMER CONTRA KRAMER, producţie a p l a n e t a P ă m î n t , a n i m a ţ i d e f e r m a h o t ă r î r e ca încă din
Emisiune în limba gevm mă. 18 25
pentru recolte record în i!5S:î! Tragerea loto. 18.33 La volan. studiourilor americane, orele : 11.30 ; 13.30 ; 15,45 ; 13 : 20.15. p r i m e l e zile ale lui '82 să î n d e p l i n e a s c ă s a r c i n i l e ce le
IC 30 fn'îoresâ pâncint al bucu­ 18 :o 1001 de seri. 19 Telejurnal. Cinema „Unirea" — POLIŢIST SAU DELICVENT, producţie a revin, cei ce m u n c e s c în v e t r e l e i n d u s t r i a l e , i n s t i t u t e de
: :
riei, 2o Telecinem?tec->. Ciclul: 19.:JJ Actual.tatea economică. Pen­ s:ud ourilbr franceze, orele : 15: 17.15 : 19,30 ;
L-x. i e / : Cinema „Pescăruşul" — CĂPITANUL RĂZBUNĂRII, producţie a c e r c e t a r e şi p r o i e c t a r e ori p e v a s t a c î m p i e a B ă r ă g a n u l u i
Inii t;r. Df)5 t p I . ' ecrr.ni'Ii'l. Era.ei. a tru continua dezvoltare a agri­
Teodcroiu. Producţie a Case' de studtourUor americane, orele: 15; 17,15 ; 19,30 ; b r ă i l e a n au a s c u l t a t cu i n i m i l e p l i n e de e m o ţ i e şi b u c u r i e
pioiTierei hal Dan culturii, neutru recolte record în
Grigore. 13 23 îndrum, fjTme TVei. 23 Telejurnal. 2V,o 1582! 13 o Memoria documente­ M e s a j u l rostit la p o s t u r i l e n o a s t r e d e r a d i o şi t e l e v i z i u n e
tehni :e TEATRUL DRAMATIC „MĂRIA FILOTTI"
nen+ru 1 rrrătorii din a Arii si t c e n ? din opera „Carmen" lor. 20.20 Film artistic. Incident de s e c r e t a r u l g e n e r a l al p a r t i d u l u i şi P r e ş e d i n t e l e r e p u b l i ­
Pentru re ilizar dc Bizct. la Venlo. Premieră pe ţară. Pro­ Joi, 7 ianuarie — ULTIMA ÎNTRUNIRE A CAVALERILOR cii, t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu, u r ă r i l e sale î n f l ă c ă r a t e
i rt
naţional :>1 zootehniei. ducţie a studiourilor engleze. MAGNOLIEI ALBE, ora 19.3!). adresate întregului nostru popor.
JOI, 7 I ANUAR TE 19SZ 21.15 Dezbateri culturale. 21.'5 T e ­
cin seri. 1.9 Telajurna . 1
Vineri. 8 ianuarie — CU CĂLUŞUL IN GURA. ora 19,30.
tu iftatea rcoturnii 9 Tcleşcoală. 10 -Mvineu de va­ lejurnal. 22.C5 Parada orchestre­ Duminică, 10 i-mu^rie — ALIBI, ora 10 şl PREFERAM SA MOR Circa 8 000 d e o a m e n i ai m u n c i i b r ă i l e n i , t i n e r i şi
* Să cunoaştem canţă. 11 Album coral. 11,20 Fo­ lor ăz muzică uşoară. DE RlS, ora 19,30. vârstnici, şi-au d a t , a ş a d a r , b i n e ţ e , la c u m p ă n a d i n t r e a n i ,
în circa 3jj de l o c a l u r i î m p o d o b i t e s ă r b ă t o r e ş t e , t o a s t î n d
p e n t r u î m p l i n i r e a d o r i n ţ e l o r de m a i b i n e , p e n t r u noi sa­
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a : P i a ţ a I n d e p e n d e n ţ e i , sediul poli- tisfacţii şi b u c u r i i , p e n t r u p a c e şi p r o s p e r i t a t e .
C O L E G I I L DF R F D V C Ţ I E : Valeriu S T O I C (redactor sef) T i p a r u l e x e c u t a t în Tipografia L a m u l ţ i a n i . R o m â n i e socialistă, ţ a r ă a dreptăţii, dem­
l i t o a d m i n i s l r a l i v . etajul IV, Telefon: 35913. C e n t r a t a 35900
C ns a l ' D I C R T O I (secretar r e s p o n s a b i l c!c re.larţie). C h i i u B r ă i l a , str F a ţ a P o r t u l u i nităţii şi păcii ! In pag. a II-a: Un amplu reportaj d e la s ă r b ă t o r i r e a revelionului.
3<;yiM). i n t e r i o a r e : cultură-învăţămînt 257. s c r i s o r i - c o r e s p o n -
A V K W I . Et.iil P E T I C A . Vasiie R l SESCU. nr. 1 3 . telefon 15866
d e n ţ i 256. e c o n o m i e 25». sport 258. a d m i n i s t r a ţ i e 251.

REVELION 82
lubul „Progresul" a m a m a o fetiţa. Mai concili­
C fost gazda a s u t e de
lăcătuşi, oţelari, tur-
nători-formatori, s t r u n g a r i şi
frezori, ingineri, maiştri şi
tehnicieni, d e la m a r e a ci­
tadelă m u n c i t o r e a s c ă brăi-
l e a n ă — I.U.G. „Progresul".
De astă dată, la c u m p ă n a a-
nilor, s p r e a s a l u t a noul a n
1982. Motivele bueuFiei sînt
m u l t i p l e : a n u l ce-şi deru­
lează acum numărătoarea
inversă a secundelor a fost
un an bun p e n t r u ei. Au
fost fabricate e x c a v a t o a r e dc
m a r e capacitate
de 5—7 mc), s-a t u r n a t cea
m a i m a r e piesă din istoria o-
(cu cupa
ţelăriei şi a uzinei, o coroa­
nă d i n ţ a t ă în g r e u t a t e de
29 tone p e n t r u morile de ci­
ment, d e s t i n a t ă exportului,
şi m u l t e altele.
M o m e n t u l cel m a i deose­
bit al marilor trăiri 1-a con­
stituit vizita tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, în u r m ă
cu două luni. Prilej cu ca­
re constructorii de maşini
au prezentat secretarului
g e n e r a l al p a r t i d u l u i nostru
ultimele tipuri de excava­
toare, n u m e r o a s e asimilări
— rod al gîndirii tehnice
pentru reducerea importu­
rilor.
... La o masă, s u b i n g i n e r u l
Ion Chioreanu ne î n t î m p i n ă
cu p a h a r u l plin. „Eu zic să
cinstim deopotrivă pentru
anul ce-a t r e c u t şi p e n t r u
succese şi m a i m a r i în noul
an. Ca să fiu sincer, anul
c a r e s-a încheiat a fost bo­
gat în împliniri p e n t r u mi­
ne". Ne vorbeşte d e s p r e iz-
bînzile sale, apreciate de
tovarăşii săi de m u n c ă . Este
p r i n t r e inovatorii de frunte
ai uzinei. Două d i n t r e inova­
ţiile sale se aplică de cîteva
luni în uzină, cu eficienţă de
peste 1 milion lei a n u a l . E
v o r b a despre u n -cuţit pen­
t r u r a b o t a t cu plăcuţe sehim-
babile şi c o m p e n s a r e la u-
z u r ă " şi „dispozitiv de prin­
dere mecanică a plăcuţelor
din c a r b u r i metalice p e n t r u
cuţitele de s t r u n g " . Il preo­
cupă şi alte gînduri care
privesc- r e d u c e r e a i m p o r t u r i ­
lor, a c o n s u m u r i l o r de metal
şi energie. D a r astea pen­
tru. .. '82. P e planul fami­
liei ? „Sînt f e r i c i t : am casă,
copil, n u m a i pace să fie".
La alte mese, alte chipuri
cunoscute : E n a c h e Zodilă
(maistru la turnătorie), Du­
m i t r u C a r a g a ţ ă (strungar la
F.U.I.), ing. Costică Staicu
(sector forjă) şi mulţi alţii
d i n m a r e a familie m u n c i t o ­
rească de la I.U.G. „Pro­
gresul".
La cantina întreprinderii
şi-au dat întîlnire, pe aceeaşi
magistrală a revelionului '82.
tinerii uzinei. Veselie mul­
tă, cupe ciocnite î n t r u sănă­
tate, î m p l i n i r e şi pace. Se
află aici soţii Lucica şi Nico­
lae Grozea. Ne dezvăluie că.
in curînd, în casa lor se
va n a ş t e un copil. Ca d e o-
bicei, tata ar dori un băiat,
l NN CB BUCURIE, PACE Ş l PROSPERITATE!
ant, tatăl a d a u g ă : „Fie ce-o
fi ! Să se nască sănătos şi
în ,pace !".
Cu alţi tineri — Gheor-
ghiţâ Mototolea, E n u ţ ă Băr-
bulescu, Elena Stînjenel, llie
Ion şi alţii — discutăm des­
pre împlinirile lor profesio­
nale şi u m a n e . F i e c a r e a r e
ceva de spus. Toţi privesc cu
î n c r e d e r e c ă t r e viitor. Un
viitor cu bucurie, pace şi
prosperitate.
R e s t a u r a n t u l din parcul
M o n u m e n t . 120 de fa­
milii
m u m i i de la C.F.A.
de oameni ai
şi-au
dat întîlnire, la confluenţa
d i n t r e ani, cu voia b u n ă şi
a m b i a n ţ a specifică unui a- H a r a b a g i u de la Ş a n t i e r u l
semenea m o m e n t sărbăto­
resc. Clipa care, în sunetul
grav al orologiului, în mi­
r e a s m a şi s u b strălucirile
bradului împodobit d u p ă cla­
tină, a d e s p ă r ţ i t cei doi ani.
a constituit p e n t r u chimiştii
brăileni si un m o m e n t de
bilanţ. Un bilanţ fructuos. " Şi a n u l acesta e primul reve-
dacă ţinem s e a m a că în 1981,
această u n i t a t e s-a situat cu ~ u n ă " . „Ca soţ şi soţie", il
consecvenţă p r i n t r e , p r i m e l e
trei î n t r e p r i n d e r i cu profil
similar din ţ a r ă Ei şi-au
trecut în p a l m a r e s , printre
altele, realizarea. încă din
luna noiembrie a anului
precedent, a p l a n u l u i de ex­
port, obţinînd un p l u s de 10
milioane lei la acest indica­
tor. Depăşiri s u b s t a n ţ i a l e au
fost înregistrate şi la pro­
ducţia marfă şi fizică, con­
comitent cu d i m i n u a r e a con­
siderabilă a consumurilor
specifice de materii p r i m e şi
materiale şi p u n e r e a în Costică
funcţiune a instalaţiei de sul­
fura de carbon, obiectiv de
i m p o r t a n ţ ă deosebită p e n t r u
economia noastră n a ţ o n a ! ă . ;
Ei au trăit, aşadar, satis­
facţia împlinirii profesiona­
le, î n c r e d e r e a şi optimis­
mul în a n u l în care am
păşit. De aceste s e n t i m e n t e
erau animaţi operatorii Nea-
gu Buzatu şi
Leseov, maiştrii Ene Irimia,
Ion Vasile şi A l e x a n d r u Ră-
ileanu. Alexandru
Constantin
Coadă,
secretarul comitetului de p a r ­
tid şi preşedintele consiliu­
lui oamenilor muncii, de
fapt, toţi participanţii la a-
cest unic e v e n i m e n t .
C ^i u m p ă n a anilor. Cei ce
j muncesc la î n t r e p r i n ­
derea de t r a n s p o r t u r i
auto. p a r t i c i p a n ţ i la reve­
lionul organizat la restau­
r a n t e l e T r a i a n şi Hipodrom,
au u r m ă r i t cu vie emoţie
Mesajul luminos, plin de în­
d e m n u r i spre noi şi m ă r e ţ e
împliniri al tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, secreta­
rul general al partidului,
Preşedintele republicii, toas­
tul înflăcărat la care, ca în­
t r - u n l e g ă m î n t solemn, r ă s ­
punde după datină. întreg
poporul. O d o r i n ţ ă fermă de .Nicolae Ceauşescu, cel m a i
a p e r p e t u a frumoasele, reaţi^.. iubit şi s t i m a t fiu al poporu­
zări clin a n u l p r e c e d e n t amţjfc lui' roiWân, l u p t ă t o r neobosit
întîlnit la conducătorii auto •pentru pace, p e n t r u liniştea
P ă u n Cotigă. Gheorghe Bă-
diu, Nicolae Macarov, G h e o r -
$01 051,
ÎNAINTE
ghe Lungu şi Gheorghe
Grozea, la şefii de coloană
Aurel Ispir, Aurica Teleagă
şi Niţă Angliei, la ingine­
rul Octavian Veber ori la
directorul unităţii, economis­
tul Mircea S î r b u . O d o r i n ţ ă
de m a i bine clădită pe suc­
cesele anului trecut depă­
şirea p r e v e d e r i l o r de p'an.
p r i n t r e altele, cu un milion
dc tone a volumului total
de mărfuri t r a n s p o r t a t e , cu
22 d e milioane lei a venitu­
rilor totale şi cu alte două
m ' l i o a n c de lei a beneficii­
lor. „De fapt, noi lucrăm în
contul Iui '82 încă din da­
ta d e . . . 5 decembrie 1981.
fapt ce a contribuit la cla­
s a r e a î n t r e p r i n d e r i i pe locul
al III-lea pe ţ a r ă în între­
cerea socialistă", ne m ă r t u ­
riseşte Ion Micu, preşedinte­
le comitetului d e sindicat.
î n t r - a d e v ă r , şi aici. semne
b u n e anul are . ..
p r o a p e 1 000 de tineri,
A de profesii
frumoşi şi încrezători
în viitor au petrecut reveli­
diferite,
onul la Sala polivalentă. L a
c u m p ă n a anilor, tinerii îşi
rostesc visele. împlinirile,
bucuriile de zi cu zi. Clin­
chet de pahare, dansuri,
cîntece. anecdote, veselie,
în cuvinte s i m p l e se fac bi­
l a n ţ u r i de fapte, se m ă s o a r ă
cu e u v î n t u l şi inima dru­
mul străbătut.
Discutăm cu sudorul Dinu
n a v a l . Mimează o uşoară
î n c r u n t a r e . „Anul ăsta a m
a v u t de t r e c u t un p r a g se­
rios". T î n ă r a de alături rîde
cu poftă. „M-am... î n s u r a t !"
Rîd amîndoi. Apoi adaugă,
'„Iţi prezint pe soţia mea,
C a r m e n , lucrează la I.T.A.
lion pe care-1 facem î m p r e -
completează C a r m e n . Sînt
a m î n d o i tineri, sînt amîndoi
fericiţi şi încrezători în vii­
tor. Iubesc m u n c a şi viaţa.
Tot p r i m u l revelion e şi
p e n t r u altă familie t î n ă r ă ,
Mirela — vînzătoare la m a ­
gazinul „ D u n ă r e a " şi Vale-
rică Mangiurea, t r a s a t o r la
Ş a n t i e r u l n a v a l . Acum ur­
m e a z ă să se mute în cană
nouă.
M a r i a n a Plopeanu, Ştefa-
nia Cîţu, Georgeta Statache,
Popescu. Valeriu
Micu şi mulţi alţii îmi vor­
besc d e s p r e împlinirile lor
profesionale. despre visole
lor pe care vor să şi le dăltu-
iască doar în linişte şi pace.
P e n t r u că orice tînăr. la în­
ceput de d r u m , n u m a i tn
pace deplină se poate rea­
liza.
L a n o u a cantină-restau­
r a n t a Şantierului n a ­
val, 260 de familii au
î n t î m p i n a t înnoirea anului
s u b semnul bucuriei şi al
izbînzii în m u n c ă şi in via­
ţă, deopotrivă. Cu pluguşoare
şi răvaşe, închinînd p a h a r u l
cu gîndul la împlinirile de
ieri, de azi şi de mîine. Cei
c a r e în a n u l precedent
l a n s a t în v e d e r e a punerii la
au
dispoziţia flotei noastre m a ­
ritime si fluviale 5 cargouri
de 4500'tdw şi alte 2 de 7500
tdw, 12 barje de 2 000 tone,
trăiesc a c u m m o m e n t e de
reală satisfacţie, oferite de
un an bogat în e v e n i m e n t e
interne şi internaţionale.
M u l t e din acestea le-au r e ­
ţ i n u t cu o n e d i s i m u l a t ă m î n -
clrie patriotică din Mesajul
de Anul nou a d r e s a t între­
gului popor d e tovarăşul
;
şi p r o s p e r i t a t e a caselor n o a s ­
tre.
p AM!)
In entuziasm şi bună dis­
poziţie, a m întîlnit aici fa­
milii din m a r e a familie a
navaliştilor, de unde nu au
lipsit instalatorul Costică
Dumitru, sudorul Nicolae
Oprică, maistrul Dumitru
Lefter, inginerul George Va­
lentin Rusu, alături de con­
d u c e r e a unităţii. Cu toţii,
î n t r - u n singur gîncl şi o sin­
gură voinţă : să n e b u c u r ă m
de această unică şi de neui­
tat clipă, să facem din a-
nul ce a venit un an şi mai
roditor, mai prosper.
ptimism, exuberanţă*
O entuziasm. Acestea s m t
elementele caracteris­
tice p r e d o m i n a n t e ce
m a r c a t revelionul 1" a m i c u l u i
colectiv de la î n t r e p r i n d e r e a
de confecţii, organizat
r e s t a u r a n t u l ..Modern". Un
local cu o t i t u l a t u r ă p a r c ă
a n u m e p r e d e s t i n a t a celor ce
au d u s faima emblemei
„Braiconf" pe toate meridi­
anele lumii. Şi iată d e ce :
tn a n u l de c a r e n e - a m des­
părţit, aici a u fost realizate
peste 200 de noi produse,
mult apreciate de... cei 30
milioane d e beneficiari in­
terni şi e x t e r n i (din circa
20 d e ţări), cifra echivalînd
cu n u m ă r u l total de confec­
ţii realizat* în u n i t a t e
perioada amintită.
P e n t r u toţi
cei a p r o a p e
,100 de confecţioneri şi fami­
liile lor care a u p a r t i c i p a t
la revelionul '82, acesta ră-
m î n e de neuitat. Toastînd
p e n t r u sănătate, î n t r u împli­
nirea tuturor aspiraţiilor
p e r s o n a l e şi profesionale, ei
şi-au p r o p u s să facă din cel
de-al doilea an al cincinalu­
lui calităţii şi eficienţei u n
a n şi mai rodnic, să ridice
nivelul de competitivitate al
produselor, să izbîndească
în tot ceea ce îşi p r o p u n .
Sînt gînduri şi sentimente
p u t e r n i c r e s i m ţ i t e , . în
ceastă atmosferă sărbăto­
rească, de confecţionereie
Georgeta Călin, Marieta
Bounegru. Ana Bulafca,
M i n a Fătu, Stela Toma, Ră-
diţa Morun, Anica Nisioi şi
nu n u m a i de acestea, mîn-
dre că trăiesc într-o ţ a r ă
liberă şi i n d e p e n d e n t ă , că
îşi pot face datoria în li­
nişte, pace şi a r m o n i e .
Z
economice
eci de oameni ai m u n ­
cii de la u n a din cele
mai „tinere" unităţi
ale judeţului
nostru — I.T.S.A.I.A. — şi-au
dat întîlnire î n t r u s ă r b ă t o ­
rirea revelionului '82 la res­
taurantul „Central". Sînt
doar doi ani de cînd s-a
s e m n a t „actul de n a ş t e r e " al
întreprinderii, d a r oamenii
săi care-i p o a r t ă pe u m e r i
destinul se ştiu p a r c ă p r i e ­
teni de-o viaţă. Sînt prezenţi
şefii de autobază Gheorghe
 n d r e e v şi C o n s t a n t i n Tă-
bîrcă, economiştii Lucian
Stanciu şi Ion Rîpa, şefii de
coloană Nicolae Tănăsoiu şi
M a r i n Dache. şoferii Nicolae
Călin. M i h a l a c h e P o p a şi
alţii. S ă r b ă t o r e s c realizările
\m
Nr. 9534, marţi, 5 ianuarie 1982
anului trecut, îşi urează noi
succese în 1982.
„Deşi nu l u c r ă m de mult
î m p r e u n ă , ne spune Gheor­
ghe A n d r e e v . n e s i m ţ i m ca
o a d e v ă r a t ă familie, unită
oricînd şi la greu şi la u-
şor. . S î n t e m fericiţi. Anul
care s-a încheiat nc-a aclus
unul d i n t r e locurile d e frun­
te pe ţ a r ă între unităţile de
profil. "
..Şi ne gîndim, il comple­
tează inginerul P e t r e Docolin .
directorul î n t r e p r i n d e r i i , să-1
p ă s t r ă m şi-n -anul care vine
Chiar dacă un loc p r i n t r e
au
fruntaşi se păstrează
greu decît se obţine, noi aşa
gîndim. să ne m e n ţ i n e m în
mai
frunte".
Alte dialoguri se înfiripă
la spontan. Despre bucuriile
de toate zilele, d e s p r e co­
piii c a r e cresc văzînd cu o-
chii, d e s p r e liniştea şi pa­
cea atit d e necesare împli­
nirii u m a n e .
I a î n s u r ă ţ e i : seara co-
j boară o d a t ă cu-o ceaţă
deasă. Cete d e colin­
dători — b ă i e ţ a n d r i cu că­
ciuli de m i e l trase peste u-
rechi — cîntă, în curţi de
gospodari, colinde străvechi.
F e r e s t r e l e sînt l u m i n a t e , iar
în
pe uliţe o a m e n i i îşi s p u n
„La m u l ţ i ani". La restau­
r a n t u l din centrul comunei,
zeci de familii şi-au dat în­
tîlnire p e n t r u p e t r e c e r e a re­
velionului. „Aşa obişnuim
în fiecare a n să ne î n i î l n i m
nu n u m a i la m u n c ă , ci şi la
petrecere, cum stă dintotdea-
u n a în firea oamenilor buni—
îmi s p u n e Nicolae S. Nicolae,
p r i m a r u l c o m u n e i . Aşezarea
a cunoscut în aceşti ani o
dezvoltare social-economică
impetuoasă, c a r e o a p r o p i e
mult de condiţia de oraş.
S-au realizat î n s e m n a t e pro­
ducţii cerealiere şi zooteh­
a- nice, d a r şi o producţie în-
dustrială, în a n u l trecut, de
peste 160 m i l i o a n e lei. Co­
m u n a a r e 202 a p a r t a m e n t e ,
iar recent a u fost instalate
180 de posturi telefonice cu
disc. I n c e p î n d din ,acest an,
vom fi conectaţi la staţia
automată cu prefix. Adică
v o m vorbi cu alte oraşe,
formînd direct n u m ă r u l fără
să m a i a p e l ă m la centrală,
să aşteptăm să n e vină
rîndul..."
...Nicolae Ştefan a trecut
p r a g u l a 30 de ani. Lucrea­
ză la autobază, mai precis
la Autogara. „Avem trei
băieţi, îmi doream, şi eu şi
nevasta, o fetiţă. Uite că
a c u m a v e m şi-o fetiţă Avem
deci p a t r u copii : trei băieţi
şi-o fetiţă". „Să vă trăiască!"
„La toată l u m e a să ne tră­
iască, s-avem belşug în casă
şi pace. să ne creştem copiii
şi să ne b u c u r ă m de ei".
Reportaj realizat de :
Stan M U N T E A N U
Constantin DOBRE
Fotografii de :
Ion M A R I N
Nr. 9534, marţi, 5 ianuarie 1982
MUNICIPIUL BRĂILA I N 1 9 8 2
Ne-am d o n t şi v r e m să
a v e m un oraş m e r e u m a i fru­
mos, mai c u r a t şi m a i bine
gospodărit, cu străzi largi şi
p a r c u r i i n u n d a t e de verdeaţă.
D a r şi blocurile, noile cartiere
d e locuinţe, statuile şi artere­
le de p e n e t r a ţ i e în municipiu
figurează pe lista cărţilor de
vizită cu a d e v ă r a t reprezenta­
tive pentru personalitatea
B r ă lei. Şi c u m toate acestea
sînt pe a g e n d a de, priorităţi a
Consiliului p o p u l a r municipal,
v ă rugăm, tovarăşe prim-vice-
p r e ş e d î h t e P a v e l Buga, să pre­
zentaţi, la început d e an nou.
p r i n c i p a l e l e obiective ce vor
îmbogăţi patrimoniul Brăilei
a dat, convinşi fiind că şi în
în l *1
— ' ş începe cu un r ă s p u n s
a d r e s a t mai m u l t o r cetăţeni
interesaţi de modul în care
sînt folosite fondurile d e la
Legea nr. 20/1971. Cele 2 mi­
lioane lei provenite din con­
t r i b u ţ i a în bani a cetăţenilor
l e vom folosi la amenajarea
G r ă d i n i i Mari, la încheierea
l u c r ă r i l o r de la P a r c u l Zoo, la
restaurarea şi dotarea T e a t r u ­
lui d r a m a t i c „Măria Filotti".
Skreeu-m şi la canalizările me­
najere de pe străzile V.
AlecsarwJri şi S m î r d a n . Un
capitol i m p o r t a n t il constituie
m u n c a v o l u n t a r patriotică, e-
v a l u a t ă la peste Î50 milioane
iei. S u m ă ce se va regăsi în :
lucrări de reparare, amenajare
şi î n t r e ţ i n e r e a 1 250 000 mp
străzi şi trotuare, plantarea a
39 750 arbori şi arbuşti şi a
m i l i o a n e de flori, întreţinerea
a 210 ha zone verzi şi parcuri
etc I n cartierul Lacu Dulce,
vor fi săpaţi şi împrăştiaţi
80 000 mc p ă m î n t , ceea ce va
înlesni e x e c u t a r e a a 4,6 k m
canale p e n t r u e l i m i n a r e a a-
pelor pluviale din zonă.
— Se discută d e mai mulţi
ani d e s p r e î n t r e ţ i n e r e a parcu­
rilor, d e s p r e i n t r ă r i l e în mu­
nicipiu şi p e r s o n a l i t a t e a (do­
t a r e a ) Orăşelului copiilor. S-a
făcut cîte ceva, d a r . . .
— Aşa este. De aceea, în
P a r c u l M o n u m e n t se vor în­
treprinde a m p l e acţiuni de
înlocuire a arborilor uscaţi şi
— Ne-am putea defini ca
MINUTE zonă cu pasaj — raţe, gîşte,
vînat de baltă — foarte bun.
CIL
Anuf trecut, pădurile de la VI-
işoara, Camniţa şl Maraloiu
au fost populate c j peste 4 000
Aurelian NEGOIŢĂ,
secretar al AJ.V.P.S.
de fazani, plus sporul natural
al celor ce existau. La aceş­
tia să a d ă u g ă m efectivele spo­
rite de căprioare şi mistreţi.
„NATURA NE APARŢINE, Mai mici ou fost efectivele de
DAR TREBUIE iepuri.
SĂ O PĂSTRĂM"
— S-a încheiat, recent, un
an. Ce-a însemnat acesta pen­
tru vinătorii din judeţul nostru?
— Destule satisfacţii... vînă-
toreşti. Aş aminti mai întîi că
s-au recoltat de pe fondurile
proprii 18 trofee (12 de mis­
treţ şi 6 de căprior). Cu aces­
tea am obţinut medalii la ex­
poziţii !e-concurs 'internaţionale
de la Nitra (R.S. Cehoslovacia)
şi Pîovdiv (R.P. Bulgaria). A-
poi, realizarea unor partide de
vînătoare plăcute, în care
ne-am preocjpat şi de împli­
nirea unui scop instrucliv-edu-
cativ de cunoaştere a melea­
gurilor judeţului nostru, de în-
drăgire şi protejare a florei şi
faunei sale.
— De ce suprafaţă de vînă­
toare dispune AJ.l/KS. Bră­
ila?
— De 268 000 hectare, îm­
părţite pe 28 de fonduri.
— Ne-ar interesa cîteva date
privind gosoodărirea vînatu'ui.
inestetici cu alţii tineri ; aleile
vor fi r e p a r a t e , iar fîntîna ar­
teziană complet reamenajată.
Orăşelul copiilor va beneficia
de noi jocuri, rod al i m a g i n a ­
ţiei s t u d e n ţ i l o r de la I n s t i t u t u l
d e a r t ă plastică Bucureşti şi al
unor colective de specialişti
din c a d r u l Consiliului p o p u l a r
m u n i c i p a l şi al Centrului ju­
d e ţ e a n de proiectare. Cît pri­
veşte zonele periferice, ţin să
amintesc de t a l u z a r e a faleze­
lor d e Nord şi d e Sud ale Du­
nării, pe p r i m a plantîndu-se
numeroşi a r b o r i şi arbuşti. De
asemenea, se va e x t i n d e plat­
forma aferentă Şoselei bacului,
loc u n d e se va a m e n a j a
lac de a g r e m e n t , cu dotările
de a l i m e n t a ţ i e publică, diver­
t i s m e n t ş.a. necesare. î n Piaţa
V.I. Lenin stîlpii de iluminat
vor fi înlocuiţi cu alţii
adecvaţi, iar noile bănci şi
j a r d i n i e r e vor da o notă în
plus d e originalitate acestui
loc m u l t î n d r ă g i t de brăileni.
Evident, nu vom uita intrările
în o r a ş . plaja şi noile c a r t i e r e ,
c e n t u r a de ocolire şi b u l e v a r d e ­
le Brăilei.
— De la o v r e m e , se m a n i ­
festă eu rezultate îmbucură­
toare p r e o c u p a r e a edililor pen­
tru ceea ee se c h e a m ă „mobi­
lier s t r a d a l " . U n d e şi cum
veţi c o n t i n u a ?
— Cele peste 3 500 de noi a-
p a r t a m e n t e , vechiul şi valorosul
fond de locuinţe de pe str.
Republicii şi. de ce să nu r e ­
c u n o a ş t e m , o serie de greşeli
ne obligă la mai mult. Acor­
d ă m d e aceea m a x i m ă a t e n ţ i e
a m p l a s ă r i i a încă 10 noi statui
în d i v e r s e p u n c t e ale oraşului,
înlocuirii firmelor şi r e c l a m e ­
lor publicitare de un gust în­
doielnic, î m b u n ă t ă ţ i r i i s u b r a ­
port estetic şi funcţional
chioşcurilor, tonetelor, grădini­
lor de v a r ă . Va creşte n u m ă r u l
staţiilor de a ş t e p t a r e acoperite,
al p a r c ă r i l o r auto, zonelor ver­
zi şî locurilor d e joacă p e n t r u
copii din noile a n s a m b l u r i de
locuinţe.
— O ultimă întrebare :
— Ne surprinde. Cîmpia
Brăilei a fost, dintoideauna...
— ...Un loc ideal pentrj
iepuri. A ş este. Numai
a
dăunător vînatului este faptul
că
că unii „gospodari" mai lasă
cantităţi însemnate de îngră­
şăminte, pe cimp, s j b ceruj li­
ber. Apoi, datorită lipsei de
preocupare a unor vînători,
s-aj înmulţit răpitorii care dis­
trug iepurii. Aşa se face
încă de la începutul sezonului
că
d e vînătoare a trebuit să in­
terzicem practicarea vînătoarei
pe trei fonduri din !n'u o Mere l
a Brăilei. Fiecare locuitor al
acestor meleaguri — vînător
s a j nevînător — trebuie să în­
ţeleagă mai mult că proteja­
rea faunei judeţului nostru este
o problemă de prezent şi vi­
itor, cu efecte economice şi
biologice importante. Natura
ne aparţine, dar trebuie să c
păstrăm ca atare, cu frjmjse-
ţea ei nealteraiă, cu toate
vieţuitoarele sa?e.
Discuţie consemnată de
Stan M U N T E A N U
ÎNAINTE Pag. 7
• C Ă P I T Ă N I A POR
T U L U I ne informează
că p e Canalul Macin a
fost organizat parcul de
e
cît d s u b s t a n ţ i a l ă este relaţia iernatic p e n t r u n a v e . în
CGţăiean-primărie ? prezent se află acostate
In tot ceea ce am între­ aici 40 de nave, u r m î n d
p r i n s am plecat de la propu- ca odată cu apariţia
e
sloiurilor să fie îndru­
n e r i l şi sugestiile cetăţenilor,
m a t e la iernatic a p r o x i ­
de 1?* observaţiile făcute de ei
mativ 890 de n a v e ro­
în d i V e r s e
întîlniri, din suges­
mâneşti si s t r ă ' n c .
tiile cuprinse în scrisori şi
audienţe, de la supunerea
dezbaterii publice a unor pro­ • U N I T Ă Ţ I L E ALI­
M E N T A R E din munici­
iecte m a c h e t e etc. Şi. incon­
piul nostru au fost apro­
testabil, tot cu oamenii, cu
vizionate în aceste zile
sprijinul d e p u t a ţ i l o r şi al u n o r
unităţi i n d u s t r i a l e am reuşit
să înfăptuim m u l t e l u c r ă r i va­
loroase. Prilej cu care le m u l .
ţ u m i m p e n t r u sprijinul acor­
un
acest ao vor fi a l ă t u r i de noi.
In acelaşi timp va trebui
fim mai exigenţi cu acele în­
să
mai treprinderi de construcţii sau cu 180 tone portocale.
48 tone lămîi, 17 tone
prestatoare de servicii care gîndi la cheltuielile făcute.
influenţează negativ starea de
curăţenie a străzilor Brăilei.
Iată de ce opinia publică, exi­
genţa şi atitudinea fiecăruia
dintre noi, educaţia în şcoli şi
b a n a n e , 33 tone m a n d a ­
r i n e etc.
Nu pot încheia, fără precizarea
familie trebuie să pună capăt
că i m " cetăţeni (e drept, pu­ • DISPECERATUL u -
unor asemenea atitudini, pen­ a
ţini la n u m ă r ) ne-au pricinuit togării Brăila n e aduce
tru a avea un oraş frumos şi îa c u n o ş t i n ţ ă că a u t o b u ­
necazuri prin d i s t r u g e r e a fără
milă a florilor şi arbuştilor,
prin d e t e r i o r a r e a jndieatoare-
îngrijit, pe măsura hărniciei,
prestigiului şi aspiraţiilor lo­
cuitorilor lui.
zele circulă pe t o a t e tra­
seele potrivit orarului
normal.
jG r r u t i e r e , telefoanelor pu­
blice» p a n o u r i l o r publicitare Discuţie c o n s e m n a t ă ele :
sau t-oşurilor de gunoi, fără a se • P R I M A serie de pa­
Constantin IONKSCU
cienţi din acest a n ai
Complexului . sanatorial
O.J.T. Lacu S ă r a t v a în­
cepe pe d a t a d e 10 ia­
n u a r i e , î n t r e g u l complex
a fost s u p u s u n o r lu­
crări de c u r ă ţ e n i e şi în­
treţinere.
• T E L E F O N A R E A te­
legramelor — precizează
Direcţia j u d e ţ e a n ă P. Tc.
— se poate face în per­
m a n e n ţ ă , ziua şi noaptea,
formînd n u m e r e l e 11050
şi 110P.5
a
• U.S.h.M., FILIALA
BRĂILA, secţia medici­
n ă internă, a organizat c
nouă a c ţ i u n e de n a t u r ă
să impulsioneze cerceta­
r e a medicală, aplicarea
ei imediată în practica
în folosul o a m e n i l o r . De
astă dată a fost vorba de
simpozionul „Nodului ti-
Orăşelul copiilor continuă să r ă m î n ă a t r a c ţ i a n u m ă r u l roidian", la care a u p r e ­
1 a v a c a n ţ e i de iarnă, în ciuda unei m a r i a b s e n ţ e : ză­
pada. zentat comunicări medi­
ci din Galaţi şi Brăila.
Foto : Profir DASCĂLU
DE VEGHE, LA DATORIE
Cînd cei mai m u l ţ i d i n t r e noi î n t î m p i n a m • Telefoanele, serviciile D.J.P.Tc. au fost
Anul Nou cu voie bună, cînd în fabrici şi intens solicitate. N u m a i în n o a p t e a de 31 de­
uzine focurile continue ale producţiei erau cembrie s-au înregistrat 1558 convorbiri tele­
neatinse, alţi oameni (puţini la n u m ă r ) ne asi­ fonice, au sosit 1 351 t e l e g r a m e şi s-au t r a n s ­
gurau liniştea şi confortul u r b a n , fluenţa mis alte 1 558. Nu ştim conţinutul lor, d a r
t r a n s p o r t u l u i în comun etc. Iată cîteva sec­ p r e s u p u n e m că frecvent a u fost folosite ură­
v e n ţ e d e acest gen :
• „Am a v u t o a v a r i e la linia d e 20 kv din
I n - u l a M a r e a Brăilei, ne spune ing. Ion Biciu
rile de bine, s ă n ă t a t e , succese în m u n c ă şi
viaţă, de An Nou cu pace şi linişte în l u m e .
• „Comparativ cu anii precedenţi, am
de la S.D.E.E. S-a acţionat însă cu operativi­ a v u t o g a r d ă mai uşoară", ni se destăinuie
tate de c ă t r e M. l o r d a c h e , M. V r î n c e a n u şi D. medicul Nicolae Poîatos, prezent t i m p de 48
-
Bogdan. î n rest, nimic deosebit '. Şi am adău­ ore la serviciul de u r g e n ţ ă al Spitalului j u ­
ga noi, felicitări lui Ion Bardă, care a a-sigu- deţean. Şi totuşi ? „Cele mai m u l t e (cam 20)
rat, cu un grup electrogen, necesarul de ener­ au fost micile intervenţii r e p a r a t o r i i , majo­
gic electrică la Sala polivalentă.
• La dispeceratul de la „gaz m e t a n " s-a
p r i m i t un telefon : „conducta d e la Siliştea-
ritatea evitabile. T i m p m u l t ne-au l u a t însă
h e r n i a s t r a n g u l a t ă a micuţului M a r i a n Băn­
cuţă şi . . acul din piciorul Elenei Mircea".
Operaţie e x t r e m de dificilă şi migăloasă, lu­
R o m a n u a fost r u p t ă de un excavator. S-a
declanşat un incendiu. Sînt în pericol staţiile crul p r i n t r e t e n d o a n e şi nervi a echivalat
de uscat furaje din cele două localităţi". Ca cu două ore, fără a se con.traz.ice p r o v e r b u l „a
î n t o t d e a u n a ^promptitudinea şi-a spus cuvîn­ găsi acul în carul cu fin". Reuşita a fost de-
plmă.
tul : în două ore şi j u m ă t a t e sudorul N. Tă-
naso. şefii de echipă Alexiu Ştefan. Aurel Miu
• In municipiu, t r a n s p o r t u l în comun a
şi m a i s t r u l Vasile T a c h e au repus în n o r m a l
decurs n o r m a l A p r o v i z i o n a r e a cu a p ă şi căl­
a l i m e n t a r e a cu gaz.
d u r ă la fel. Doar pe 2 i a n u a r i e s-a intervenit
• M a t e r n i t a t e a a avut si ea clipele ei de în zona cuprinsă î n t r e Dorobanţi şi str. Plan­
telor, cînd remedierile la o conductă de apă
eni: ţie, dar î n c h e i a t e cu bine. Au văzut „lu­
s-au efectuat în t i m o foarte scurt. Autori ?
mina zilei". Ia c u m p ă n a d i n t r e ani, 5 băieţi
şi 5 fete. „Fără probleme, ne asigură dr. Gh. Oamenii conduşi de V Ignatov şi Mi hai Gheo-
Da^hin. De g a r d ă au fost medicii Emil Du- nea, Valeriu Ficuţ.
mi ţreseu şi l o r Cioroean, moaşele Victoria • O veste b u n ă s i de la serviciul jude-
Buricea şi Ecatefina Ficuţ, iar primii născuţi ţean de circulaţie : „nici un accident de
ne 1982 au fost doi băieţi d al circulaţie." S-a circulai bine, cu atenţie. Păcat
ionica si Ionel C o c h i r i c r doilea că 10 şoferi au ţinut ;ă se urce la volan sub
influenţa alcoolului, >perăm . . . singurii pe
al familiei Georgeta şi D< >re Sa
acest an". Şi noi !
Lor şi copiilor le dorin viată
ricită ! I. C O N S T A N T I N
Pag. 6 ÎNAINTE Nr. 9534, m a r ţ i 5 ianuarie 1982 N R . 9534, m a r ţ i , 5 i a n u a r i e 1982 ÎNAINTE Pag. 3

Universităţile cultura!-ştiinţifice — cadru fertil i i EXPOZIŢII DE REMARCABILA

M E S A J U L D E A N U L N O U
> > >

!e educaţie socialistă
Universitatea cult ural-.'.:tiin.
ţifică, instituţie o r g a n i z a t ă pe
baze obşteşti, este chemată
să desfăşoare un proces activ
şi sistematic de instrucţie
educaţie, d e f o r m a r e a perso­
nalităţii u m a n e în
profundului u m a n i s m revolu­
spiritul
ţionar ce stă la baza politicii
p a r t i d u l u i nostru, c o n t r i b u i n d
la formarea omului nou, con­
structor conştient al societăţii
socialiste m u l t i l a t e r a l dezvoL
tate. I n t e g r a t e în a n s a m b l u l
mijloacelor de instruire, infor­
m a r e şi e d u c a r e a mamelor, u-
niversităţile cultural-ştiinţif i.
ce din j u d e ţ u l B r ă i l a îşi des­
făşoară activitatea în c a d r u l
Festivalului n a ţ i o n a l „Cîntarea
R o m â n i e i " c o n t r i b u i n d la sti­
m u l a r e a creaţiei artistice, şti-
inţif'ce şi tehnice a maselor, la
lărgirea orizontului de c u n o a ş j
tere şi .creşterea . c o m p e t e n ţ e i
profesionale, la mobilizarea oa­
menilor mujicii p e n t r u înde~
plinirea e x e m p l a r ă - a sarcini-,
lor economico-sociale.
U n i v e r s i t ă ţ i l e cultural-ştiin-
ţifice sînt instituţii de î n v ă ţ ă ,
m î n t facultativ, deschise tu­
t u r o r categoriilor ele o a m e n i ai
muncii indiferent de vîrstă,
studii, profesie şi fără deose­
bire de n a ţ i o n a l i t a t e , c a r e do-
resc şă-şi ridice nivelul de cu­
noaştere profesională şi în cele
mai d i v e r s e domenii ale ştiin­
ţei, artei şi culturii. Ţinînd
s e a m a de specificul pregătirii
de c u l t u r ă g e n e r a l ă şi profesio,
nală a cursanţilor, universită­
ţile cultural-ştiinţifice îmbină
armonios, în c a d r u l desfăşură­
rii procesului de învăţământ,
metodica învăţămîntului de
stat cu m o d a l i t ă ţ i l e a d e c v a t e
educaţiei adulţilor, a v î n d con­
tinuu în a t e n ţ i e creşterea cali­
tăţii şi eficienţei activităţii de
instruire, de e d u c a r e socialis.
tă a o a m e n i l o r m u n c i i . Tema­
tica c u r s u r i l o r este concepută
ca avînd u n c a r a c t e r mobil,
p e r m i ţ î n d -actualizarea p e r m a ­
:
nentă** şi î m b ~ g ă ţ r e a . acesteia
p r i n i n c l u d e r e a de t e m e p r i ­
vind cele mai noi cuceriri ale
ştiinţei, tehnicii şi culturii, a-
şi d a p t a r e a consecventă la* conţi­
n u t u l d o c u m e n t e l o r de p a r t i d ,
la realizările economico-sociale,
la cerinţele educaţiei maselor.
U r m ă r i n d c u n o a ş t e r e a şi a-
p l i c a r e a în viaţă d e c ă t r e oa­
menii muncii a politicii inter­
ne ş> e x t e r n e a p a r t i d u l u i şi
s t a t u l u i nostru,; î n t r o n a r e a în
t o a t e colectivele de m u n c ă a
n o r m e l o r eticii şi echităţii so­
cialiste, e d u c a r e a patriotică a
oamenilor, l ă r g i r e a orizontului
de c u n o a ş t e r e p r i n difuzarea
l a r g ă a tot ceea ce este nou şi
î n a i n t a t în cultura, ştiinţa şi
tehnica contemporană, univer­
sităţile cultural-ştiinţifice au
organizat, o m a r e diversitate'
de cursuri politico-ideologice,
de i n f o r m a r e şi perfecţionare'
profesională;, de c u l t u r ă gene­
rală, "cursuri diii d o m e n i u l
ştiinţei, tehnicii, artei, de cu­
noaştere a limbilor străine,
c u r s u r i cu c a r a c t e r practico-a-
plicativ, de p r e g ă t i r e pentru
e x a m e n e în î n v ă ţ ă m â n t u l de
stat. O p o n d e r e î n s e m n a t ă au,
d e a s e m e n e a , c u r s u r i l e de is­
torie, c u l t u r ă şi civilizaţie
românească.
F a ţ ă de a n u l trecut, n u m ă ­
rul cursanţilor din judeţul nos­
t r u a sporit cu peste 80, a j u n .
gînd la 283, din care 92 în m e ­
diul u r b a n . Aceste cursuri vor
fi u r m a t e de peste 9 000 cetă­
ţeni şi c o n d u s e de a p r o a p e
900 lectori (cadre didactice,
p e r s o n a l medical, ingineri, e-
conomişti). M a i m u l t de j u ­
m ă t a t e d i n t r e c u r s a n ţ i sînt ti­
n e r i sub 30 de ani, nume­
r o a s e cursuri fiind o r g a n i z a t e
în c ă m i n e de nefamilişti,
treprinderi, unităţi agricole,
instituţii. P e n t r u a a s i g u r a
c u r s u r i l o r o eficienţă sporită,
în s p r i j i n u l u n i t ă ţ i l o r social-e-
conomice. în realizarea sarci-
O nouă premieră la Teatrul dramatic „Măria Filotti"
ştim — teatrul este ipostaza cea
nilor profesionale, în perfecţi­
o n a r e a cadrelor, consiliile ş t i ­
inţifice a l e u n i v e r s i t ă ţ i l o r
larga posibilitate de a schim­
ba t e m a t i c a iniţial p r o p u s ă şi
de a organiza şi alte g e n u r i de
activităţi (simpozioane, e x p u ­
neri, dezbateri), în funcţie d e
cerinţele perioadei p a r c u r s e ,
de i m p e r a t i v e l e reieşite din
d o c u m e n t e l e de p a r t i d şi
stat. Acolo u n d e a e x i s t a t p r e ­
ocupare şi interes p e n t r u b u n a
organizare şi d e s f ă ş u r a r e
c u r s u r i l o r universităţii, cîştigul
este evident atît
cursanţi, ca individualităţi, cît
şi p e n t r u unităţile în care a-
ceştia lucrează. î n acest sens
se evidenţiază universităţile
cultural-ştiinţifice -din oraşul
F ă u r e i , comurîele Viziru. Tu-
feşti, Şuteşti. J i r l ă u şi altele, dar
în mod special cea d i n B r ă i l a
care, la a IlI-a ediţie a F e s ­
tivalului naţional „Cîntarea
României", a o b ţ i n u t locul I
şi titlul de l a u r e a t . Sînt însă,
din p ă c a t e , şi localităţi în ca­
r e n u s-a înţeles pe deplin ro­
lul pe c a r e îl pot a v e a univer­
sităţile c u l t u r a l - ştiinţifice în
e d u c a r e a oamenilor, d o v a d ă că
nici p î n ă la această d a t ă co­
m u n e ca Grădiştea, Măraşu,
Vişani, Unirea, Victoria,
chileşti n - a u reuşit să o r g a n i -
zeze s t r u c t u r a şi să deschidă
cursurile u n i v e r s i t ă ţ i l o r cultu-
ral-ştiinţifice. Desigur, este de
a ş t e p t a t ca factorii de condu-
cere din aceste localităţi, din
î n t r e p r i n d e r i , instituţii, coope-
rative să acorde mai m u l t ă a-
tenţie şi un ajutor m a i susţi-
n u t p e n t r u realizarea o b i e c t i .
velor ce vizează f o r m a r e a o-
m u l u i nou.
în­
Leonida M A N E A ,
s e c r e t a r u l Comisiei j u d e ţ e n e ' liefuri păstoase
de r ă s p î n d i r e a c u n o ş t i n ţ e - I
lor cultural-ştiinţifice
şi bonomia impuse de Tanato-
[ ARTISTICĂ
Caloriile de artă au reuşit, la proprie, colorată de lirism dis­ adresat întregului nostru popor,
sfîrşitul anului trecut o perfor­ cret, şi de o modernitate cultiva­
manţă ^expoziţională: alăturarea tă fără ostentaţie fără gratui­
a două temperamente artistice tăţi, Ciştigurile de maturita­ la posturile k radio şi televiziune, l e
au distincte. Contradicţie aparentă te artistică sînt ireversibile.
(constructivă pentru expozanţi şi GHEORGHE GH. NAUM
instructivă pentru public) Jntru- evoluează constant pe linia de­
cît cele două formule
sînt amîndouă construcţii
ce solide şi sigure.
personale
plasti­
loc uşoară a picturii de veche-şi
bună tradiţie realistă, a fidelită­
ţii faţă de motiv şi a respectului
T JVIIÂSUL N I C O L A E «riO>ESeU
CONSTANTIN BOER-DONDOŞ
SINICUI IN MASARĂ să IN­ mele m a g a z i n e j ^ e n . - - * des­
pentru meşteşug. Pictura sa se Eomâiiia va acţiona n e a b ă t u t p e n t r u în­ f o r m ă m cititorii în l e g ă t u r ă facerea produselor lux şi
pictează în acordur cromatice ( l . m a r e din pag. I)
construieşte după raporturi şi cu p r i n c i p a l e l e obiective a- e x t r a • în c a r t i e r u l Radu
consonante, lucruri şi fenomene t ă r i r e a colaborării cu t o a t e ţ ă r i l e social'ste, cu
de ritmuri interioare logic — nece— I n t r ă m , peste cîteva clipe, în a n u l 1982, cel flate pe a g e n d a lui '82 — an Negru va fi deschisă o creşă
cărora le surprinde — dincolo ţările în curs de dezvoltare, p r e c u m şi cu ţ ă ­
sare. Subiectul predilect ol ex­ de-al doilea a n al cincinalului 1081—1985, cu p e care ni-1 d o r i m m a i bo­ cu 100 de locuri • O.J.T.
de învelişul exterior, imediat se­ rile capitaliste dezvoltate, pe baza principiilor
poziţiei de acum îl constitui? na­ u n P R O G R A M de dezvoltare economico-socială gat în realizări, în toate do­ Brăila se va m u t a într-un
sizabil — atmosfera interioară; egalităţii în d r e p t u r i , r e s p e c t u l u i i n d e p e n d e n ­
a turile statice şi florile: Flori di­ eîa" c r a t cu p a r t i c i p a r e a t u t u r o r organismelor meniile de activitate. nou sediu situat la p a r t e r u l
ţei şi n e a m e s t e c u l u i în t r e b u r i l e i n t e r n e .
apar astfel forme dizolvate în ferite, Crizanteme, Natură statică d r r e c r a ţ i e i n o a s t r e socip.lisie, a maselor largi © Vor fi construite' şi d a t e blocului aflat în construcţie
sV- : J
trene de umbră, sugestii de diz- cu lom/7, Dalii, Răvăşirea toam­ p o p u l a r e , şi care asigură î n f ă p t u i r e a n e a b ă t u ­ T • ' : e să facem totul f>en rii o p r i r e a a m ­ în folosinţă peste 3 500 de pe Calea Călăraşilor © Va
pentru
locări de materie, aparente de­ nei, Flori galbene. Prea obişnuiţi tă a obiectivului strateg-te, a sarcinii funda­ plasării d e r a c h e t e cu r a z ă m e d i e de a c ţ i u n e apartamente, îndeosebi în fi d a t în folosinţă c i n e m a t o ­
dublări de forme, reverberări să vedem că genul este conside­ m e n t a l e stabilite de Congresul al X î î - î e a — în E:vropa şi r e t r a g e r e a celor existente, p e n ­ a n s a m b l u r i l e d i n str. Şcoli­ graful „11 I u n i e " pe Calea
frizînd irealul, fantasticul; dom­ rat mai mult un preîetţ de exer­ r e a l i z a r e a unei noi calităţi a m u n c i i şi vieţii t r u trecerea la r e d u c e r e a a r m a m e n t e l o r şi lor, Calea Călăraşilor şi car­ Galaţi © La Cireşu, vor fi
neşte, peste toate, un sentiment r , - , 1
î n t r e g u l u i por?cr, trecerea I I m ă e Ia un sta- î
realizare* o fără a r m e n u c l e a r e , tierul „ P r o g r e s u l " © P e str. î n c h e i a t e l u c r ă r i l e la com­
ciţii de culoare şi redus la rolul
de imponderabilitate fragilă, Victoriei, Direcţia j u d e ţ e a n ă plexul p e n t r u c r e ş t e r e a şi
minim de producător de „obiec­ dî""' '"uporior de dezvoltare. area şi solidaritatea cu
precară. Pictura şi grafica lui de poştă şi telecomunicaţii î n g r ă ş a r e a u n u i n u m ă r de
te decorative" vom aprecia cu yem avea de înv'nt?, si în a n u l v i i ' c r , m u l t e pon »REL<
C. B. Dondoş sînt acum proiec­ vă deschide un oficiu 44 000 de porci pe a n O P e
atît mai mult seriozitatea exem­ ?
gre-- ^. . d e t e r m i n a t a atît da criza economică ru o p r i r e a irsei
ţii de repere reale purificate, e- P.T.T.R., iar la podul Brăiliţa str. V a p o a r e l o r se va des­
plară cu care Gh. Oh. Naum îşi moîrdiată, c<t şi d e u n e l e ră."";?eri în u r m a în c h i d e ' b a z a de i n s t r u i r e şi a-
purate de substanţă. (Compozi­ se v a d a în funcţiune n o u a
tratează subiectele. a s i g u r a r e a bazei ţ e h n i e o - m a t e r i a l e . De aceea? g r e m e n t a A.C.R. © Coopera­
ţie, Dialog, Floarea soarelui, c e n t r a l ă telefonică cu 10 090
este necesar să acţionam cu toată h c t a r î r e a , la de^ar- S ţia m e ş t e ş u g ă r e a s c ă va des­
El ne apare acum ca un căută­ de a b o n a ţ i © Va începe
Sălcii, Reflex, Colţ pescZrszc, Li­ chide 23 u n i t ă ţ i p r e s t a t o a r e
tor de rafinamente colorisiice lip­ în spirit r e v o l u ţ i o n a r , p e n t r u l ' c V ' a r o a l i p ­ construcţia unui complex ci­
nişte, Amurg, Peisaj). Reflexul fi­ de servicii ce v o r fi a m p l a ­
site de contraste ori disonan'.e; surilor, î n t ă r i r e a r ă s p u n d e r i i şi exigenţei în nematografic pe Calea Că­
resc al tentaţiei dematerializării lăraşilor, colţ cu str. Ştefan sate pe străzile Victoriei,
densitatea cromatică este întqt-' î n t r e a g a v î a î ă c c o n o m i c o - s c ^ a i ă , fă cînd t c t u l
este sensibilitatea la valoarea p e n t r u d î s v c i t n r o a bazei d e materiî p r i m e şi cel M a r e © La Asociaţia e- • Şcolilor, Şiretului şi în car­
deauna un reflex necesar al for­ irea u:rei Eu în care fiecare
plastică a mediilor lipsite de sta­ ef?or^ettc3, p e n t r u r i d i c a r s a c o n i t n ' ă a c a ' t t ă - conomică * m t e r c o o p e r a t i s t ă tierul R a d u N e g r u © Vor fi
mei plastic concentrate, cl MA< fără t e a m a v r e -
bilitate, a transparenţelor repe­ ţi;" - " " " f i u l u i tehnic a! «rreân^relor. Drogu va fi d a t ă în funcţi­ d e m a r a t e , pe Calea Călăra­
terialiiăţii convingătoare: pro­ u n e i agresiu
de schimbătoare, a efectelor fra­ u n e o f e r m ă cu peste 700 şilor, lucrările la „Casa" căr­
porţia tonurilor este întotdeauna Arsî'cînd n e a b ă t u t n o u l m e c a n i s m econo- îul N o u l u i An, ne a d r e s ă m
gile de atmosferă; cîteva uleiuri A c u m , în vaci cu l a p t e © La î n s u r ă ­ ţii" cu o s u p r a f a ţ ă d e 600
justă astfel încît logica subiectu­ m ' c *-'*egşstiunea '-' a ^ t b c o n d u - e r e a m u n c i ­ oarelor Europei, p o p o a r e l o r m.p. © La B ă r ă g a n u şi Du-
şi mai toate acuarelele dove­ încă o d a t ă ţei, se v a înfiinţa o n o u ă li­
lui să nu fie cu nimic alterată. tor -ă a s i g u r ă m c r e ş t e r e a eficienţei e- . î n t ă r i m s o l i d a r i t a t e a şi să deşti vor fi date în funcţi­
desc acest lucru; gc-im în ele întregii h u n vadă î n s u m î n d 190 h e c t a r e ©
Ti- | Imaginile, toate, sînt dominate con^trree', a p r o d u c t i v i t ă ţ i i muncii, r e d u c e r e a intensificăm l u p t a p e n t r u d e z a r m a r e , p e n t r u Se va p u n e în funcţiune u n e două c o m p l e x e de creş­
nu doar un motiv plastic în com­
- de năzuinţa, de şcoală clasică, a cheltuielilor d e pro^uc*îe, sporirea contintîă a p ă r a r e a d r e p t u l u i f u n d a m e n t a l al p o p o a r e ­ p r i m a instalaţie p e n t r u c a p ­ t e r e a vacilor, fiecare a v î n d
petiţie cu picturalul obiectiv al
| echilibrului constant, realizat cu a -.-"-"talui n a ţ i o n a l • lor la l i b e r t a t e , Ia viată, la pace ! A v e m d e ­ t a r e a energiei solare, la în­ c a p a c i t a t e a de 922 c a p e t e •
naturii ci ceva cu mult mai greu
I preţul greu al impunerii discipli­ Să facem ca arsul 1981 să m a r c h e z e u n p r o - p l i n a convingere că p o p o a r e l e dispun de for­ treprinderea pentru legume A C.R. Brăila va a m e n a j a ,
de atins — spiritul locului.
nei, ordinei raţionalizatoare asu­ gr.?- p u t e r n i c o,î agriculturii n o a ^ ' f pe c^Hea ţa n e c e s a r ă pe t r u a p u n e capăt cursei în­ şi fructe Brăila, care va lingă ş t r a n d u l de la D u n ă r e ,
Cu aceasta C. B. Dondoş de­ pra tentaţiei senzorialităţii pure. m o d e r n i z ă r i i , ridicării p r o d u c t i v i t ă ţ i ' , creşte­ armărilor. furniza a p a caldă necesară o bază n a u t i c ă p e n t r u par­
| carea a m b a r c a ţ i u n i l o r sport
păşeşte definitiv stadiul stilizării Spre a putea ajunge la acest rii r«roducţiei agricole v e g e t a l e şi a ^ i m a ' e , î n - fabricii de conserve a u n i t ă ­
• Să facem totul p e n t r u încheierea cu succes cu m o t o r • P e str. Republicii
nuanţate de decorativism, în fa­ adevăr esenţial este însă nevoie f ă ^ t ' i i r u noii revoluţii a g r a r e . ţii © Vor î n c e p e lucrările-
I a negocierilor s o v i s t o - a m e r i c a n e de la G e n e ­ va fi deschisă o n o u ă u n i t a ­
voarea unei plasticităţi de notă să depăşeşti stadiul (mai exact Să aşezăm î n t r e a g a a c t i v i t a t e de dezvolta­ de construcţie a liniei d u b l e
I v a cu p r i v i r e la o p r i r e a a m p l a s ă r i i şi î n l ă t u ­ de t r a m v a i pe b-dul Doro­ te C.E.C. © La sediul reno­
personală, construită pe rapor­ — riscul) citirii exterioare a pic­ r e economico-socială a patriei pe cele mai
• r a r e a r a c h e t e l o r n u c l e a r e din E u r o p a . banţilor p e o l u n g i m e de 4 vat al Muzeului B r ă i l a vor
turi şi ritmuri rafinat — armoni­ turii lui Gh. Gh. Naum; şi mai î n a i n t a t e cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, să
I r i d i c ă m tot m a i m u l t r o l u l ştiinţei, î n v ă ţ ă ­ Să a c ţ i o n ă m p e n t r u î n c h e i e r e a cu succes, în k m © î n c o m u n a Tufeşti, v a fi i n a u g u r a t e expoziţiile de
ce. Efectul se păstrează chiar şi este nevoie să rezervi (mental)
• m î n t u l u i şi c u l t " . i ! în f ă u r i r e a noii o r i n d u i r i cursul a n u l u i 1982, a r e u n i u n i i de la M a d r i d fi d a t în folosinţă un com­ bază ale secţiilor arheologie
atunci cînd intensitatea tonală un spaţiu larg de descărcare,
j şi convocarea u n e i conferinţe de î n c r e d e r e şi plex comercial şi pentru şi istorie • S t a ţ i u n i l e de
creşte (ca în Peisaj toamna) sau de respiraţie pentru fiecare din soc'ale.
dezarmare, asigurînd continuitatea reuniuni­ prestări d e servicii al coo­ m e c a n i z a r e a agriculturii din
cînd, din nevoia subită de a re­ aceste concentrate, dense ima­ î n anul 1982 să dezvoltăm şi mai p u t e r n i c j u d e ţ vor fi dotate cu peste
lor p e n t r u s e c u r i t a t e şi cooperare în E u r o p a . peraţiei de consum • P e
face materialitatea obiectuală, gini. Altfel spus. sîntem în faţa d e m o c r a ţ i a socialistă, p a r t i c i p a r e a activă a c e n t u r a de ocolire a m u n i c i ­ 4 000 de maşini şi utilaje a-
pictorul creează neaşteptate re­ unei picturi ce se cere, contrar t u t u r o r o a m e n i l o r muncii, fără deosebire de Fie ca a n u l 1982 să d e t e r m i n e î n s e m n a r e a piului, colţ cu str. Mircea gricole moderne. printre
(Rădăcini). aparenţelor, nu doar „văzută" ci n a ţ i o n a l i t a t e , a întregului popor la f ă u r ' r e a vieţii i n t e r n a ţ i o n a l e , î n t ă r i r e a încrederii şi care combine de recoltat
Vodă, vor începe lucrările
C. B. Dondoş stăpineşte acum şi „ginditâ". conştientă a p r o p r i u l u i viitor socialist şi co­ conlucrării î n t r e toate n a ţ i u n i l e — condiţie la baza de asistenţă tehnică p o r u m b pe 8 r î n d u r i , 370
• cu autoritate o viziune artistică Ana Măria VICOL munist. esenţială a progresului economico-sociai al a A.C.R., în s u p r a f a ţ ă de t r a c t o a r e şi 100 s e m ă n ă t o r i
In a c t u a l e l e î m p r e j u r ă r i economice i n t e r n a ­ t u t u r o r popoarelor, a a p ă r ă r i i păcii m o n d i a ­ 2 500 m.p., u n d e vor fi exe­ © Va fi dat în folosinţă noul
ţionale grele, să d e m o n s t r ă m forţa şi c a p a ­ le ! cutate reglări. verificări, depou de t r a m v a i e al I.J.T.L.
citatea m i n u n a t u l u i n o s t r u popor, care, de-a Fie ca a n u l 1982 să ă e i e r m r e realizarea testări, r e p a r a ţ i i mecanice,
l u n g u l istoriei sale m i l e n a r e , a dovedit n u o u n o r m ă s u r i r e a l e în direcţia lichidării sub­ lucrări de vopsitorie şi tini- • Vor lua fiinţă 3 filiale ale
d a t ă înalte v i r t u ţ i , d r a g o s t e neclintită fată
de glia sîrămoşescă, n e d î n d înapoi în faţa
dezvoltării şi înfăptuirii noii ordini economi­
ce şi politice m o n d i a l e c a r e să asigure p r o ­
chigerie a u t o © P a r c u l
maşini al I.J.T.L. se va î m ­
de
Bibliotecii j u d e ţ e n e în carti­
erele Obor, P r o g r e s u l şi Vi­
nici u n e i g r e u t ă ţ i . bogăţi cu 10 a u t o b u z e arti­ ziru • La I.P.I.L.F Vâdeni
gresul ţ ă r i l o r r ă m a s e în u r m ă , stabilitatea c u l a t e şi 10 t a x i m e t r e • La
va fi d a t ă -în f u n c ţ i u n e o
spune Veteranul în interpretarea lomania, orgoliul. obtuzitatea. A c u m , cînd poporul neutru, t t ă p n pe des­ :

Preferam să mor de ris de
Nelu Ionescu se inscrie intre cele
mai sensibile şi profund umane
spectacole prezentate de teatrul
brăilean în ultimele s t a g i u n i . Un
joc de oglinzi in care sufletul o-
menesc se răsfrînge contorsio­
nat, fn luptă sau alianţă cu el
însuşi, pentru a se elibera de
spaima unui sfirşit imanent.
Sala de aşteptare a unui cabi"
net medical de oncologie stă
parcă sub semnul implorării
blagiene : „Daţi-mi un trup, voi,
munţilor, mărilor... Pămîntule
larg. fii trunchiul meu, fii piep­
tul acestei năpraznice inimi, fii
amfora eului meu îndărătnic...
Numai ne tine te am. trecătorule
uiţi aici sînt bolnavi, condamnaţi
implacabil, dar speră. îr.că mr.i
speţă.
Autorul a găsit o formulă dra­
matică ingenioasă : o convorbire
mai acut conflictuală a artei, ci
la o discuţie firească între oa­
meni pe care întîmplarea î i a-
duce la un loc în aşteptarea li­
nei consultaţii medicale. Nu-i
vorba deci de o acţiune drama­
tică în sens comun, obişnuit,
deoarece piesa faptelor de viaţă,
în succesiunea lor, este înlocuită
printr-o piesă de i d e i , planul
concret devenind un plan al con.
ştiinţei. Autorul ridică faptul d i ­
vers la valoarea unui fant de
artă pe care regizorul il realizea­
ză scenic cu o remarcabilă ştiin­
ţă a construirii unui spectacol,
descoperind exact insolita dar
reala teatralitate a textului.
In decorul alb, sfîşietor de alb,
al sălii de aşteptare, apar rînd
pe rînd personajele, oameni d i n ­
tre oameni autentici si nu ima­
ginari. Capacitatea autorului de
a portretiza este magistrală, de
aici varietatea galeriei tipologice.
Nici un personaj nu seamănă cu
celălalt, nici una din datele vieţii
trăite de aceşti oameni reali nu
seamănă. Evident, personajul
central este Eu, izvorît nrobabil
dintr-un impuls autobiografie,
într-atît de dureros sinceră îi
este prezenţa. Bujor Macrin îl
făureşte din semitonuri, cu o a-
dîncă dar reţinută tristeţe. Tăce­
rile lui s î n t grele de înţeles, iocul
privirilor, gestica febrilă, modul
de a rosti replica — totul e or-
fevreria unui meşteşugar al i n ­
terpretării, căruia spectatorul
i-ar putea cere. tocmai pentru
reşte cu cea mai mare exigentă,
o mai susţinută supraveThera
emisiei vocale şi dozarea justă a
accentelor. Momentul dictării u-
nui articol la telefon este funda­
terapia exercitată de el. Inter­
pretul valorifică prudent, fără
ostentaţie, vigoarea şi umorul,
seninătatea şi optimismul, ceea
ce îi dă drentul să rămînă ulti­
mul în sesnă şi să caute a risini
teama şi descurajarea Drin afir­
marea tonică a speranţei : Va fi
bine! Va fi bine!
Dar textul oferă cu generozi­
tate tuturor interpreţilor posibili­
tatea nu doar a unor crochiuri
interesante, ci a unor portrete şi
caractere de adîncime. Urmărind
dialogul de excepţională valoare
literar-artistică, nlin de conţinut
ideatic, dinamism şi culoare, pă­
trunzi intr-o varietate de medii,
fiecare cu problematica lui.
In sala de aşteptare se creează o
atmosferă dc caldă omenie, dar
şi de ironie care urcă la satiră.
Parlagiul lui Anton Filip adu­
ce în scenă o întreagă lume cu
preocupările şi moravurile ei
specifice. Interpretului nu-i sca­
pă nimic din pitorescul persona­
jului literar, ba — am putea
spune — că-l îmbogăţeşte prin
naturaleţe şi spontaneitate, prin
umor in avalanşă. Trebuie să-1
vezi şi să-1 auzi cum povesteşte
el desnre inmormîntarea tatălui
său vitreg sau cum răsnunde la
întrebarea Femeii speriate dacă
ştie ce a visat ea azi noapte : —
Nu. azi n-ani citit presa !
Femeia soeriată e Fodica Mu-
se'eanu din al cărei ioc se de"
gajă o sinceritate naivă, un bun
simţ «1 o omenie cuceritoare. Ce
rolului si de viabilitate a incar­
a nării personajujui ! Chestiunea
borrrmului cu gulreaţă de pomu.
•oară nare un inofensiv articol
dintr-un ced de etică profesio­
sobră a Iui Gh. Moldovan, şi el
distribuit cu discernărnînt îii-
tr-un rol corect şi grav c e care-1
realizează în bunele intenţii ale
textului.
In cuplul celor doi ţărani —
bâtrinul şi bătrîna —. autorul a
investit o comoară de lirism şi
duioşie. Petre Simionescu este
de-a dreptul uluitor prin simtsli-
tatea, firescul şi autenticitatea
personajului interpretat.
după toate legile reflectării in
artă, aşa trebuie să arate un ţă­
ran aidoma „şi la vorbă şi la
port". Disponibilităţile actorului
sînt neistovite, talentul înnăscut,
experienţa, pasiunea, munca şi
devotamentul pentru scenă con-
jugîndu-se perfect în ceea ce nu­
mim profesionalism. Elena Aciu
ţine să fie la înălţimea oartehe-
rului şi reuşeşte de bună seamă
într-o compoziţie bine gîndită
şi viguros construită, dovedind o
remarcabilă maturitate profesio­
nală. Interpreta unei pagini de
mare fineţe, caracteristică pentru
forţa creatoare a dramaturgului
Nelu Ionescu, culminează în mo­
nologul — acel „antibocet" rostit
după ieşirea din sala de consul­
taţii. O întreagă istorie drama­
tică a unei familii şi a unui
neam de ţărani este cunrinsă —
şi spusă cu talent — într-o can­
tată a sufletului românesc, mîn-
dru şi demn.
Marioara Sterian e Fata orea
tînără. Ce mult spune acest su­
perlativ cu ..prea" în con-
' " " « • i p-«.«.i«™»»*««M «'«•zbătute !
Actriţa şi-a lucrat cu gViiâ nar­
ii tura, pentru a exprim^ plauzi­
bil — ca si Eu, eroul or"<, ip j —
sentimentul mioritic d seni­
1c
nătate şi demnitate. chi-, j d
e
Pînă şi aici îşi revendică „altfeli-
tatea" — cuvînt inventat de Di-
mkrie Cantemir, reluzuid să a-
dere la arborele genealogic al
comunităţii de drept şi de fapt.
Ii circulă personalitatea prin sîn-
ge, dar numai pină cînd intră iu
cabinetul medical... Trecerea de
la o atitudine comportimentr.lâ
la alta este redată cu reală mă­
iestrie interpretativă.
Da, Recunoaştem cu bucurie spiri­
tul de echipă al actorilor teatru­
lui brăilean, valenţele lor inter­
pretative într-un spectacol deloc
uşor, dată fiind valoarea unei
piese cu mari virtuţi literare,
scrisă cu o detaşată libertate in­
terioară.
Regia lui Constantin Codrescu
a străbătut cu succes drumul dc
la textul de incontestabilă fru­
museţe artistică al lui Nelu Io­
nescu la spectacolul din scenă,
care emoţionează prin tensiune
şi vibraţie dramatică.
Decorul monocromatic — alb,
exasperant, neliniştitor. dar
strict utilitar — semnat de O-
limpia Ulmu, ilustraţia muzicală
a lui Timus Alexandru, domi­
nată de obsesiva „Reverie" de
Schumann. conferă spectacolului
limpezimi de cristal, cristalul o-
glinzilor în care se caută suri-
zind biet sufletul omenesc.
Este tocmai ce vrea autorul : o
pledoarie pentru echilibru, pre­
cum şi pentru demnitate Si fru­
museţe în trăirea timpului vieţii
noastre unice. „Trăieşte-ţi cli­
pa !" dar nu oricum în conflic­
tul nostru existenţial. Dramatis­
mul — spune Nelu Ionescu —
poate fi întimninat si depăşit ru
a
zîmbetul pe buze.
economică i n t e r n a • ională ! I A.S î n s u r ă ţ e i , va fi d a t ă
n o u ă fabrică de conserve •
t i n e l e sale, îşi făureşte viaţa în mod Să facem totul ca ţ ă r i l e mici şi mijlocii, în funcţiune o instalaţie de La blocul A de p e str. Şco­
liber, aşa c u m doreşte, să d e m o r s ' . r ă m u n i ­ ţările în curs de d e z v o l t a r e , ţ ă r i l e n e a l i n i a t e
g r a n u l a t paie cu capacitate lilor v a fi deschis un nou
t a t e a sa de g r a n i t în c a d r u l F r o n t u l u i Demo­
să p a r t i c i p e m a i activ la s o l u ţ i o n a r e a m a r i l o r a n u a l ă de 12 000 tone © Vor magazin pentru piese auto
craţiei şi U n i t ă ţ i i Socialiste, sub c o n d u c e r e a p r o b î e m e i n t e r n a ţ i o n a l e , să se î n t ă r e a s c ă r o ­ fi a m e n a j a t e p e n t r u irigaţii
• Locatarii din cartierele
P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n — forţa politică lul Organizaţiei N a ţ i u n i l o r Unite, al altor alte 31130 h a din care 27 770 „Progresul", Radu Negru şi
c o n d u c ă t o a r e a n a ţ i u n i i n o a s t r e socialiste. ha în sistemul Ialomiţa —
organisme internaţionale. Obor vor beneficia de noi
C ă l m ă ţ u i • La Brăila, coo­
In a n u l 1982 să înscriem noi progrese în Să a c ţ i o n ă m cu toată h o t ă r î r e a p e n t r u so­ spaţii comerciale organizate
d e z v o l t a r e a n e î n t r e r u p t ă a patriei n o a s t r e , în p e r a ţ i a de consum va cons­ de I. C. S. Alimentara.
l u ţ i o n a r e a conflictelor e x i s t e n t e n u m a i şi
r i d i c a r e a b u n ă s t ă r i i m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e a trui un g r u p şcolar cuprin- I.CS.M.I. şi I.C.S.A.P. în
n u m a i pe calea t r a t a t i v e l o r , p e n t r u e l i m i n a ­ zînd 12 săli de clasă, labora­
întregii n a ţ i u n i , în î n t ă r i r e a i n d e p e r d e l t e i şi s u p r a f a ţ ă de peste 6 000 m p
; r e a foiţei şi a a m e n i n ţ ă r i i cu forţa din viaţa toare, i n t e r n a t , cantină, sală
suveran tă*«i României rocioPsi'v • Dacia-Service va dispune
internaţională. de sport • Se vor încheia
de noi h a l e şi ateliere pe
Doresc să afirm a c u m , la î n c e p u t u l noului lucrările d e a m e n a j a r e şi
c e n t u r a de ocolire a munici­
m o d e r n i z a r e la spaţiile co­
Dragi tovarăşi şi prieteni, an, că R o m â n i a socialistă va contribui activ piului d o t a t e cu utilaje mo­
la s o l u ţ i o n a r e a p r o b l e m e l o r c o m p l e x e din merciale din G r ă d i n a M a r e
d e r n e • Va fi d a t ă în folo­
Cetăţeni ai României socialiste, viaţa m o n d i a l ă , la l u p t a p e n t r u d e z a r m a r e şi sinţă p r i m a sală de spectaco­
pace, p e n t r u a p ă r a r e a d r e p t u l u i Ia viaţă al • în oraşul F ă u r e i . le lă T e a t r u l d r a m a t i c „Mă­
In a n u l 1981, în viaţa politică i n t e r n a ţ i o n a ­ nopoarelor, p e n t r u r e a l i z a r e a unei l u m i m a i
U J.C.C.C. va deschide pri­ ria F'dotti"
lă au a p ă r u t m u l t e p r o b l e m e complexe, s-a d r e p t e şi mai b u n e pe p l a n e t a noastră.
m e n ţ i n u t î n c o r d a r e a , a c o n t i n u a t cursa î n a r ­
m ă r i l o r , s-au a d u n a t nori negri, prevestitori Gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor —
d e furtună, deasupra continentului nostru, Dragi tovarăşi şi prieteni,
d e a s u p r a întregii planete. Contradicţiile i n ­ dovadă elocventă a mit'aiive' cetăţeneşti
t r e diferite state şi g r u p ă r i de state, lupta Cetăţeni ai României socialiste,
p e n t r u m e n ţ i n e r e a şi r e î m p ă r ţ i r e a zonelor de Gospodărirea şi înfrumuseţa­ 518 lei. Aceste valori au fost
influenţă au c o n t i n u a t şi c h i a r s-au a c c e n t u ­ I n t r ă m în a n u l 1982 cu î n c r e d e r e a d e p l i n ă rea localităţilor — obiectiv al concretizate în u r m ă t o a r e l e lu­
at în cursul acestui an. în forţa u n i t ă a poporului nostru, a v î n d con­ întrecerii socialiste desfăşurată crări 2 100 m p construcţii şi
vingerea că noul an va a d u c e naiiunii n e a - î n t r e consiliile p o p u l a r e — â reparaţii străzi şi t r o t u a r e , 800
In acelaşi timp, s-a intensificat lupta po­ t r e socialiste noi împliniri în î n f ă p t u i r e a Pro­ constituit şi în anul trecut o km construcţii şi r e p a r a ţ i i dru-
poarelor î m p o t r i v a politicii imperialiste şi g r a m u l u i p a r t i d u l u i de dezvoltare economi­ p e r m a n e n t ă p r e o c u p a r e a de­ nuri j u d e ţ e n e şi c o m u n a l e , a-
colonialiste, p e n t r u a p ă r a r e a independenţei co-socială, de ridicare a bunăstării m a t e r i a l e p u t a ţ i l o r şi cetăţenilor, înche­ m e n a j a r e a şi î n t r e ţ i n e r e a a
şi s u v e r a n i t ă ţ i i naţionale, p e n t r u o politică iată cu r e m a r c a b i l e r e z u l t a t e 1 000 ha z.jne şi spaţii verzi,
şi s p i r i t u a l e a o a m e n i o r muncii, de î n t ă r i r e
nouă bazată pe principiile deplinei egalUăţi Spiritul gospodăre-c ai d a n tarea a 250 000 pomi
continuă a capacităţii de a p ă r a r e a pa riei, a
în d r e p t u r i , respectului i n d e p e n d e n ţ e i şi su­ r
i n d e p e n d e n ţ e i şi s u v e r a n l ă ţ i i României soci­ :
veranităţii naţionale, n e a m e s t e c u l u i în t r e ­ te fi redat în c t e v a ci­ Acţiuni energice şi eficiente
aliste. fre : prin m u n c a patrioti­ v a n d e r u l a t şi in satele jude­
b u r i l e i n t e r n e şi a v a n t a j u l u i reciproc.
Urez m i e u n a t e i n o a s t r e clase m u n c i t o a r e , că a cetăţenilor s-au execu­ ţului S-au r e m a r c a t îndeosebi

în*.re oameni dc vîrstă st condiţii
social-profesionale diferite, fa-
ţă-n faţă cu „bagatela" marţii,
stau de vorbă despre măsura
vieţii omului care este în funcţie
de buna folosire a ei. nu de lun­
gime. De fapt, nu asistăm la de­
rularea i.nor situaţii angrenaje
într-un conflirt. cu toate că —
mental în registrul psihologi- rl
spectacolului, deci... atenţie!
Eul Eu-lu:. personajul simbol
numit în oie«;ă Meta. cel care-I
echilibrează si încearcă «u-i de­
turneze snaime'e, de'erreimndu-1
să aibă demnitate, ţinut"!, orirr.
numai „sfîălămbSlalS*' tnr, este
Mircea Valentin c u rofcn?»t>tea
nală, enunţat 1* r^odui frumos,
dar cu ample subînţelesuri.
Nebunul Interpretat d« Ma-in
Benei o face pe nebunul. Fie­
care intervenţie a lui e înţelep­
ciunea însăşi, iar cinirmr.l nu e...
cinic, ci satiric. Bufoneria îi per­
mite să snurt* adevărul bine'n-
tcles îr.tr-o îilîă gamă decît n
r ş
sfidare curajoasă. Doar ea este
aceea care spune la un moment
dat : Ne-aţi făcut să descoperim
că e preferabil să mort
în sfirşit Personalitatea. rol
interpretat de Ron-^eo Museţcanu,
însumează toate umbrele ce veş­
tejesc noţiunea de om : vanita­
tea, infatuarea, eigoîs*»*!!. rr^^a-
Lica P A U L E S C U
e
P.S. Foarte bine gîndit si re a'
lizat, programul de sală face
parte integrantă din spectacol.
şi forţa lui sugestivă, pentru im­
pecabila prezentare grafică şi c-
vident artistică, realizetă sub
semnătura cunoscutului eraMfi •"•
Bob Niculcscu.
L u p t a i n t r e aceste d o u ă t e n d i n ţ e , d i a m e t r a l
ţ ă r ă n i m i i , intelectualităţii, t u t u r o r c a m e n i ' o r tat, în anul trecut, lucrări în cetăţenii din c o m u n e l e Raco-
opuse, pe a r e n a vieţii internaţionale va
muncii, făn* deosebire d s n a ţ i o n a l i t a t e , noi şi valoare de 217 miltoazfe lei, din viţa, Mircea Vodă, lanca, Bor­
c o n t i n u a să se manifeste cu p u t e r e şi în care 145 milioane lei în mu­ dei Verde, Salcia T u d o r , Scor-
c u r s u l anului 1982. noi succe'-e satisfacţii tot mai mart în m a n ­
TA al FU v lajă ! nicipiul Brăila, 5, milioane Iei ţaru Nou, Frecăţei, Gemenele,
fcste necesar să a c ţ i o n a m cu toa.ă liotărî- în oraşul F ă u r e i şi 97 milioane Romanu şi J i r l ă u . localităţi în
rea p e n t r u o p r i r e a încordării i n t e r n a ţ i o n a l e , Vă urez t u t u r o r , dragi corn;ja'rioti, un An
lei în c o m u n e . Valoarea medie care s-a realizat u n v o l u m de
p e n t r u r e l u a r e a cursului s p r e d e s t i n d e r e şi Nou fericit, î m p l i n i r e a t u t u r o r dorinţelor de
a prestărilor efectuate de un lucrări mai m a r e decît anga­
p r o m e v a r e a unei politici noi, democratice, de mai bine ! locuitor este de 628 lei, cu re­ jamentele a s u m a t e în întrece­
respec* al i n d e p e n d e n ţ e i naţionale, d e cola­ m a r c a că în oraşul Făurei a- re.
b o r a r e şi pace. LA MULŢI ANI i ceastă medie este depăşită cu Dumitru GHEORGHIU

Producţia pentru export realizată
ritmic, din primele zile ale anului I
COMPETITIVITATE
Nu cu mulţi ani în urmă, la
fabrica de utilaj industrial de
la lntreprinderod d e utilaj greu
„Progresul" un tinăr şi entu­
ziast interlocutor ofirma fără
nici un drept de replică: „De
acum, va veni şi muntele ta
noi". Eram într-o haiă mare şi
luminoasă, unde un grup de
specialişti străini montau o
„bijuterie" fabricată la ei în
ţară. Careva, un sceptic, excla­
mase: „Aştia-s un munte de
tehnică! Cînd oare...!?".
„Este o maşină bine gîndlto
şi precis executată, continuă
interlocutorul. Să reţii, însă, că
este fabricată de oameni. De
oameni ca şi noi. De ce n-am
putea realiza şi noi asemenea
maşini ?".
Ne-am am'intit de acest dia­
log, fiindcă, în prezent, la fa­
brica de utilaj industrial pro­
ducţia pentru export, maşinile
şi utilajele de înaltă tehnicita­
te cerute de beneficiari ex­
terni produse ale tehnicii d e
vîrf care ajung chiar şi în
incintele recunoscjţiîor.. co­
loşi industriali, au devenit
produse curente.
Discutăm despre export cu
ing. Alexandru Gagu, şefui fa­
bricii. Ne spune că azi mai
toată prodjeţia fabricii în­
seamnă... valută forte.
- Anul trecut, am exportat mai
b'ine de 10 000 tone de maşini
şi instalaţii. Am trimis utilaje
metalurgice în Cehoslovacia,
bene de şarjare în R.F. Germa­
nia, utilaje pentru dcuă linii de
ciment în Irak, diverse şi com­
plexe mecanisme de acţionare
comandate la noi de firma
Krup. A m livrat către RD.
Germană, în avans, 300 tone
de utilaje şi am expediat în
Uniunea Sovietică, tot înain­
te de termen, 9 impingătoa-
re pentru o uzină cocsochi-
mică.
Se lucrează mult pentru ex­
port. M a i la fiecare loc de
muncă, şi sînt cîteva mii. exis­
tă o „ c o m a n d ă " pentru bene­
ficiari externi. Se lucrează de
calitate, cu acurateţe tehnică,
cu competenţă profesională.
— Pe la începutul lui sep­
tembrie anul trecut ne-a sosit
o c o m a n d ă urgentă: utilaje
pentru fabricile de ciment din
Irak. Ştiam puţine date despre
cerinţele beneficiarului, care
ne pusese la dispoziţie doar
proiectele tehnice. A fost ne­
cesar ca întreaga forţă tehni­
că a întreprinderii să treacă
în „ p r o g r a m cu foc continuu"
pentru a realiza proiectele de
execuţie şi să jaloneze fabri­
caţia. A m izbutit să realizăm
în t i m p record 650 d e tone de
'utilaje. O performanţă? Poate.
Sîntem doar o firmă cu pres­
tigiu pe plan mondial.
— Fiindcă veni vorba de
prestigiu. Spuneaţi că specia­
liştii din R.F.G. care au pre­
luat marfa c o m a n d a t ă nu au
formulat
Dimpotrivă !
nici o obiecţiune.
— Normal acest... dimpotri­
vă. A d i c ă să se „ d e c l a r e " mul­
ţumiţi pentru utilajele pe care
le-am fabricat noi. Să avem în
beneficiari nu scot banii din
chimir ca să plătească orice.
Ştiu foarte bine ce vor!
— Fiecare trebuie să ştie pe
ce d ă banii. Compromisurile
sînt excluse. De aici pretenţii
justificate şi exigente. Dar, cum
se vede, anul 1981 a fost de
bun augur. Acum a m păşît în
'82. Pe ce coordonate se va
desfăşura producţia... forte?
— Mereu ascendente. Chiar
în această lună executăm şi
vom livra în R.S. Cehoslovacă
primele utilaje dintr-o coman­
dă de aproape 2 000 tone. A-
vcm comenzi ferm, pentru U-
niunsa Sovietică. Continuăm
să livrăm încă din primele zile
ale anului împingăţoare pen­
tru combinatele cocsochimice.
Menţinem producţia şi ..expe­
dierile" în ritm susţinut pentru
fabricile ele ciment din Irak.
Avem portofoliul cu comenzi
pentru exoort bine pus la
punct. Vezi, la rampa de încăr­
care au şi tras garnitjnle d s
vagoane...!
în fabrica de utilaj indus­
trial producţia anului 1932 a
demarat sub deviza: planul la
expert realizat in mod exom-
plarl Pe fiecare loc de mun­
că, se acţionează cu toată ho-
tărîrea pentru a se realiza în-
treaqa producţie. Ceea ce cu
ani în urmă unora li se părea
de domeniul fanteziei a deve­
nit azi o realitate. Aici se fa­
brică utilaje care sînt coman­
date de mari firme industriale.
„A venit şi muntele la noi".
De data aceasta, la fabrica
de utilaj industrial, acelaşi tî-
năr şi entuziast interlocutor no
argumenta fără drept de re­
plică: „Am primit o comandă
deosebit de pretenţioasă din
partea jnei firme cu renume
din R.F.G. Vom executa reduc-
toare pentru macarale pluti­
toare... deosebit de mari. O
comandă... problemă. La drept
vorbind, toate comenzile pen­
tru export au fost probleme,
însă sîntem în măsură să le
rezolvăm cu deplină autoritate
profesională. Sîntem azi pe pi­
cior de egalitate cu cei mai
competenţi fabricanţi de utila­
je grele. Cartea de vizită? Pro-
d-icţia „forte" care a devenit
producţie curentă. Şi nu uitaţi
că autorii ei sînt oamenii noş­
tri!".
Aşadar, la I.U.G. „Progre­
sul" semne bune anul a r e !
A d a m GliECU
gevizăje, actualitate:
Dacă în u r m ă cu un an,
staţia A u t o s e r v i c e d e pa Şo­
seaua Buzăului — aparţinînd
d e cooperativa „Metalo-chi-
m i c a " — investea s u m e im­
portante in scopul achiziţio­
n ă r i i din c o m e r ţ a u n o r piese
de schimb şi subansambîe
pentru autoturisme. în m o ­
mentul de faţă situaţia este
radical s c h i m b a t ă . Aceasta se
datoreşte u n o r asidue preocu­
pări p e n t r u r e c u p e r a r e a şi rc-
condiţionarea prin
proprii, a unui î n s e m n a t nu­
eforturi
măr de repere. pornindu-se
d e la a d e v ă r u l că este mai
ieftin să revalorifici decît să
c u m n e r i . Strict necesare sînt
doar inventivitatea. spiritul
gospodăresc, iniţiativa în gîn-
dire şi acţiune, grija p a r m a -
n e n t ă p e n t r u calitate. E l e m e n t e
care în această u n i t a t e se r e ­
găsesc in realizări p e m ă s u r ă .
„N-a fost tocmai uşor să re­
zolvăm p r o b l e m a recondiţio-
n ă r i l o r — n e p u n e în t e m ă
ing. George Cosma, şeful sta­
ţiei. P r i n c i p a l u l impadiment
1-a constituit lipsa u n o r d o t ă r i
c o r e s p u n z ă t o a r e , în condiţiile
în c a r e . şi cele e x i s t e n t e e r a u
ÎNAINTE
Cele dintîi succese în cronica '82
în unităţile industriale in care activitatea se des-
făso.uă continuu, mii şi mii de oameni aj muncii
s-au aflat la datorie încă din primele ore ale nou­
lui an. Ferm hotăriţi să transpună in fapte vibranta
chemare cuprinsă în Mesajul de Anul Nou adresat
întregului popor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
colectivele de muncă din unităţile industriei jude­
© COMBINATUL PENTRU
FIBRE ARTIFICIALE:
Peste p l a n , o p r o d u c ţ i e m a r f ă
in valoare de 500 000 lei
In primele 3 zile a l e noului an.
colectivul de muncă de De plat­
forma chimică de la km 10 rapor­
tează că realizat, peste preve­
a
derile planului, 34 tone celofibră,
40 tone fire cord. C0 tone acid sul­
furic si 40 tone s u l f u r a d e carbon.
In t o t a i . valoarea producţiei marfă
realizată în avan- însumează peste
5)0 090 lei.
e ÎNTREPRINDEREA ELEC­
TR OCENTIIALE:
25.5 milioane K W h livraţi
în sistemul energetic n a ţ i o n a l
Colectivul de muncă d e l a între­
prinderea electrocentrale a î n c h e ­
iat bilanţul primului an al cincina­
lului calităţii şi eficienţei cu rezul­
tate pe măsura priceperii sale D r o -
fesionale. a resoonsabilită'H si dis­
ciplinei muncitoreşti, dovedite cu
SPOR
( U r m a r e din pag. I)
17 114 milioane lei şi a unei
producţii globale d e a p r o a p e
21 0 0 0 milioane lei. P e agen­
da d e lucru a o r g a n e l o r şi
organizaţiilor de partid, a creştere d e 10 la s u t ă faţă
consiliilor o a m e n i l o r mun­
cii sînt p r i o r i t a r e proble­
m e l e privind c r e ş t e r e a sigu­
r a n ţ e i în e x p l o a t a r e a maşi­
nilor, utilajelor şi instalaţii­
lor, e l i m i n a r e a î n t r e r u p e r i ­
lor în producţie, r e d u c e r e a
d u r a t e i de imobilizare în
r e p a r a ţ i i , a s i g u r a r e a realiză­
rii indicilor de utilizare
m a ş i n i l o r u n e l t e la cel p u ţ i n
88,6 la sută şi al instalaţii­
a tone c a r n e ,
lor la nivelul planificat. A-
tenţie deosebită t r e b u i e acor­
d a t ă realizării în acest an a
unei productivităţi a muncii
in industria r e p u b l i c a n ă ra­
p o r t a t ă la v a l o a r e a p r o d u c ­
ţiei nete de 112 515 l e i /
p e r s o a n ă / a n şi care să d e ­
t e r m i n e realizarea unei pro­
ducţii nete în v a l o a r e de
5 570 miloane lei. In consens
cu cerinţele noii calităţi, ale
unei eficiente sporite este
necesar să fie l u a t e măsuri
ferme p e n t r u introducerea
progresului tehnic, reduce­
rea a c c e n t u a t ă a cheltuieli­
lor m a t e r i a l e şi totale de
producţie. în d o m e n i u l in­
vestiţiilor p r o g r a m u l a n u l u i
c u r e n t c u p r i n d e sarcini în
v a l o a r e de 4,101 miliarde'
ESTE MAI IEFTIN SĂ REVALORIFICI DECÎT SÂ CUMPERI
r u d i m e n t a r e . Şi a t u n c i a m d e ­
clanşat ceea ce am n u m i t „Ac­
1
ţ i u n e a n o u l u i , întregul colec­
tiv p u n î n d u m ă r u l la treabă,
d a r m a i cu s e a m ă formaţiile
c o o r d o n a t e d e maiştrii M a r i a n
Opran. A l e x a n d r u Stoica şi
Marin Roşea. A m mers, în p r i ­
mul rînd, pe idaea constitui­
A C Ţ I U N E A „R"
rii de ateliere specializate în
recondiţionâri d e piese şi s u b ­
a n s a m b î e (eiiva 25 de r e p e r e
în prezent), r a d i a t o a r e si acu­
m u l a t o r i , ultimele activităţi
fiind, aş spune, în premieră
p e n t r u unităţile d e tip auto­
service. Un p r a ţ i o s sprijin a m
p r i m i t în acest sens şi din p a r ­
tea conducerii A D A S , p r i n fap_
tul că piesele d e t e r i o r a t e de la
a u t o v e h i c u l e sînt p r e d a t e cu
forme legale, la m a g a z i a uni­
tăţii noastre. La m a r e a majori­
tate î n r e g i s t r ă m o economie
valorică de circa 60 la sută re­
z u l t a t ă din d i f e r e n ţ a de calcul
p r e ţ n o u — p r e ţ recondiţionâ­
ţului nostru acţionează cu responsabilitate sporită
pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan
pe anul 1932, sporirea eficienţei
productivităţii muncii, ridicarea calităţii produselor,
statornicirea ordinei şi disciplinei pe fiecare loc de
muncă. Primele fapte şi realizări din primele zile ale
nouiui an sînt de bun augur.
prisosinţă in fiecare */i de activi­
tate. In 1901. energeticienu brăileni
au livrat, peste plan, în sistemul
energetic naţional peste 200 mi-
lione de KWh în condiţiile reduce­
rii consumurilor planificate de
combustibil convenţional. Acum. l a
încenutul lui '82, an în care între­
prinderii îi revin sarcini mobiliza­
toare, colectivul de aici raportea­
ză primele succese : î n numai
trei zile s-au livrat în sistemul e-
norgatic na'ion-l 23,5 m T o n n e de
Kwh, răspvnzîn'd p r o m p t tuturor
s o l i c i t ă r i l o r beneficiarilor.
© Î N T R E P R I N D E R E A DE M A ­
TERIAL REFRACTAR: .
S-au e x p e d i a t beneficiarilor
p r i m e l e 350 t o n e d e ş a m o t ă
în nrimelp 3 zile ale acestui an.
la întreprinderea d e material re­
fractar s-au realizat 400 tone de
diferite Droduse destinate unităţi­
lor industriei siderurg'ce. De men­
ţionat faptul că au si fost expe­
diate 330 tone de samotă întreorin-
derilor de materiale refractare din
Ploieşti şi Braşov, .precum si în­
N NOUL AN!
lei, din c a r e 1,320 m i l i a r d e
lei c o n s t r u c ţ i i - m o n t a j .
P e n t r u toţi o a m e n i i m u n ­
cii deosebit de m o b i l i z a t o a r e
sînt sarcinile p l a n u l u i de
export care însumează o"
de 1981, î m b u n ă t ă ţ i r e a con­
tinuă a calităţii produselor,
în d o m e n i u l a g r i c u l t u r i i va
t r e b u i să r e a l i z ă m cantităţi
tot m a i m a r i de p r o d u s e care
să p e r m i t ă a p l i c a r e a în v i a ţ ă
a programelor privind auto-
gospodărirea şi a u t o a p r o v i -
zionarea, o b ţ i n e r e a a 24 769
105,4 milioane
bucăţi ouă, 780 mii hl lapte,
2 780 tone peşte, 220 810 to­
n e legume, 12 200 t o n e faso­
le, 63 300 tone cartofi, 9 000
tone fructe, 5 550 tone stru­
guri de masă, c a n t i t ă ţ i care
să asigure aprovizionarea
ritmică şi diversificată a rioadă a anulji şi contribuind
populaţiei.
Avem, a ş a d a r , un p r o g r a m
clar- d e acţiune, obiective
precise c ă t r e c a r e trebuie
c o n c e n t r a t e eforturile, sarci­
ni la î n d e p l i n i r e a cărora
t r e b u i e : să-şi a d u c ă contri­
buţia oamenii m u n c i i din
toate d o m e n i i l e vieţii eco­
nomice şi sociale. Analiza
temeinică a posibilităţilor
existente, a r e s u r s e l o r de
creştere a productivităţii
muncii, a eficienţei economice
t r e b u i e dc a s e m e n e a să-şi a-
fle un loc d e f r u n t e pe
re. Şi, î m b u c u r ă t o r este faptul
t ă nimeni n u a c o n t e s t a t c a i i .
tatea acestora. D a r realizările
de care a m a m i n t i t n u s î n t sin­
gurele..."
î n t r - a d e v ă r , g a m a iniţiative­
lor concretizate în p r a c t i c ă aici
este m u l t m a i a m p l ă . Astfel,
tablei r e z u l t a t e din deşeuri si
nd ^clasate" i s-au găsit a c u m
rosturi noi o b ţ i n î n d u - s e , p r i n
p r e s a r e şi m a t r i ţ a r e (iarăşi o
activitate nouă) repere cum
a r ii c a r e n a j faţă, t î n g a şi
s
d r e a p t a (circa 5 00() bucăţi
d e
lunar), g u l e r e d e f a r u r i ?i ta­
lere p e n t r u roţi (t^ate p e n t r u
Dacia 1300) etc. C p rii (peste 30 d e repere), p e n t r u
U Ms i r i n
piesele e x e c u t a t e d i n cauciuc
a d e v e n i t posibilă ?vitnrps n-
chiziţionării a c e s t o r a de la fur­
nizori, fie ei a u t o h t o n i ori s t r ă ­
ini. Piese ce a u a j u n s să fie
solicitate c h i a r şi d e m a g a z i n e
specializate din Timişoara, P i ­
teşti, B a c ă u şi n u n u m a i de
aici. „Mici asimilări" — c u m
Nr. 9534, m a r ţ i , 5 i a n u a r i e 1982
economice, a
semnate cantităţi de ..araf Ue aco-
ocTire" către Combinatul siderur­
gic Galaţi.
• I.U.G. „ P R O G R E S U L " :
Oţelarii au fost la d a t o r i e
Oţelarii de la întreorindciren de
utilai greu ..Progresul- au raalizat
în aceste zile, in care cuptoarele
au funcţionat cu foc continuu, a-
proape 800 tone de oţel lichid. 101
tone de Die~e turnate si 120 tone
de lingouri, producţii care se în­
scriu în ritmurile de creştere pre­
văzute în aceit al doilea an ai cin­
cinalului calităţii ci e"*? e--.'e . : î
O COMBINATUL DE CELU­
LOZA .ŞI I I î R T I E :
60 tone de h î r t i e l i v r a t ă ,
peste plan, la e x p o r t
Succese de prestigiu rapertează
si colectivul Ue muncă de la
C.C.H.: s-au realizat peste preve­
derile planului la zi C0 tor.- de c e ­
luloză. 6 tone de sodă şi 560 MWh
energie electrică, economisi-du-se
peste 403 000 m.c. de gaz metan.
lista p r o b l e m e l o r aflate în
d e z b a t e r e a comuniştilor, a nul 1982 venituri suplimenta­
o a m e n i l o r muncii cu p r i l e ­
jul a d u n ă r i l o r şi conferinţe­
lor d e p a r t i d p e n t r u d ă r i d e
s e a m ă şi alegeri. în a d u n ă ­
rile generale ale o a m e n i l o r
m u n c i i , care să d e t e r m i n e
p r e t u t i n d e n i spirit revoluţi­
onar, a n g a j a r e p l e n a r ă pen­
tru î n d e p l i n i r e a e x e m p l a r ă a
sarcinilor pe a n u l 1982.
Referindu-se la sarcinile
deosebite ale acestui an.
tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU m e n ţ i o n a : „Să
facem totul ca a n u l 1982,
a n u l în care v a avea loc Con­
ferinţa N a ţ i o n a l ă a p a r t i d u ­
lui, să constituie o etapă im
p o r t a n t ă în realizarea pla­
nului cincinal, în dezvoltarea
economico-socială a ţării, în
ridicarea ei pe noi culmi de
progres şi civilizaţie, în a-
sigurarea condiţiilor ridică­
rii continue a nivelului de
trai m a t e r i a l şi spiritual al
poporului !•'. î n d e m n v i b r a n t ,
c h e m a r e î n f l ă c ă r a t ă c ă t r e în­
tregul popor, c ă t r e toţi oa­
menii muncii brăileni, - ho-
tărîti, din p r i m e l e zile ale
a n u l u i curent, să p u n ă p i a t r ă
de temelie b i l a n ţ u l u i pe
1932. să sporească c o n t r i b u ţ i a
la p r o p ă ş i r e a patriei. P r e o ­
cupări cărora le dorim
succes deplin, însoţit de u r a ­
rea t r a d i ţ i o n a l ă : „Spor la
m u n c ă în 1982" !"
cu modestie precizează i n g i n e ­
rul Cosma d a r care a u c r e a t
m a r i p r o b l e m e . In total, circa
20 dc r e p a r e din cauciuc şi
din tablă s-au ..asimilat ' p î n ă - teren neproductive. Cum alte
acum, „ m a t e r i a p r i m ă " corişti-,
t u i n d - o tot... deşeurile şi de­
clasatele. Şi tot la „ A c ţ i u n e a
I!" t r e b u i e menţionate preo­
c u p ă r i l e c a r e vizează r e e ş a p a -
r e a anvelopelor uzate, p r e c u m
şi r e c u p e r a r e a uleiului a r s şi
a b i d o a n e l o r din plastic, din
c a r e n u m a i a n u l p r e c e d e n t au
fost p r e d a t e staţiilor P E C O
peste 8 tone şi respectiv 2000
bucăţi.
Şi a r m a i fi ceva de a d ă u g a t .
L a staţia Autoservice de pe
Şoseaua Buzăului a fost U n t ă
r e c e n t iniţiativa achiziţionării
d e la p o p u l a ţ i e atît a pieselor
u z a t e în v e d a r e a recondiţiona -
c a r e s-au stabilit şi p r e ţ u r i co­
r e s p u n z ă t o a r e în funcţie «le
grauui u e uz.urti a a t o u i c < n
şi a a u t o t u r i s m e l o r p a r t i c u l a r e
c a r e fac obiectul vînzării-cum­
p ă r ă r i i în v e d e r e a r e p a r ă r i i a-
cestora, p e n t r u care se of ară
şi t e r m e n e ele g a r a n ţ i e .
C o n s t a n t i n DOBKE
Nr. 9534, m a r ţ i , 5 i a n u a r i e 1982
Puternic stimulent pentru sporirea producţiei agricole
Cooperatori din comuna Tudor Vladimirescu
sînt hotarîţi sa obţină prime maxm
ie
la toate cult urile
Acordarea unor premii peste
preţurile de contractare, dife­
renţiate, în funcţie de produs
şi în mod progresiv în raport
cu cantitatea de produse li­
vrate la fondul de stat do pe
fiecare hectar, a stîrnit un
deosebit interes în rîndul co­
operatorilor din comuna Tudor
Vladimirescu. Pretutindeni, in
ferme şi echipe, în gospodă­
riile populaţiei există o preo­
cupare susţinută pentru spori­
rea producţiei agricole, prin
valorificarea superioară a re­
zervelor existente.
...La C A P . Tudor Vladimi­
rescu porumbul este cultura de
bază, ocupînd peste 4 0 la sută
din suprafaţă. în a n J 1981, la
porumbul de consur,. s-a ob­
ţinut o producţie medie de
peste 9 0 0 0 kq boabe la hec­
tar, cu peste 2 4 0 0 kg mai mult
faţă de prevederi, livrîndu-se
la fondul de stat si la F.N.C.
4 4 9 0 tone, cu 7 4 0 tone mai
mult faţă de obligaţiile con­
tractuale. S-au încasat bani
buni: peste 6 7 8 0 0 0 0 lei de
pe porumb. Producţii mari
s-au obţinut şi la sfecla de
Marea însemnătate a industriei mici în cooperativele apicole
SURSĂ DE MARI VENITURI
De la un an la altul mica
industrie ia amploare în co­
operativa agricolă Jirlău, asi-
gurînd folosirea deplină a for­
ţei de muncă, pe întreaga pe­
la valorificarea superioară a
resurselor locale şi la sporirea
veniturilcr unităţii In al>?!iete-
le proprii, înzestrate cu maşini
şi scule adecvate, se execută
pentru nevoile proprii şi ale
altor unităţi lucrări de rotărie
şi timplărie, căruţe şi şarete,
uşi şi ferestre etc. Aici a fost
organizat şi un atelier specia­
lizat în reparaţii curente şi ca­
pitale a motopompelor pro­
prietatea cooperativei agricole
şi ale asociaţiei economice in-
torcooperatiste legumicole din
localitate.
Conducerea cooperativei s-a
îngrijit şi de organizarea unei
puternice echipe de construc­
tori. Formaţia de zidari, dul­
gheri, tîmplari şi fierar-beto-
nişti a executat în anul 1981
la complexul zootehnic intsr-
cooperatist Drogu lucrări de
construcţii-montaj în valoare
de peste 100 000 lei. O altă
iniţiativă menită să contribuie
la valorificarea superioară a
resurselor locale, prin dezvol­
tarea şi diversificarea indus­
triei mici, o constituie trecerea
la fabricarea cărămizilor, rea-
lizindu-se în anul trecut peste
200 000 bucăţi, pentru nevoile
populaţiei şi unităţilor socia­
liste din consiliul unic agroin­
dustrial Jirlău.
Fabricarea piinii este o altă
ramură rentabilă în cadrul
prestărilor de servicii şi indus­
triei mici d e la C A P . Jirlău.
în fiecare zi, la brutăria co­
operativei agricole se produc
peste 700 de piini în g-eutate
de 2 kilonrnmo.
Ca buni gospodari, coope­
ratorii din Jirlău s-au orientat
spre dezvoltarea unor activităţi
pentru care există materie pri­
zahăr — peste 45 000 kg
hectar, 5 552 kg grîu, 5 774 kg
orz, 2 5 0 5 kg floarea - socre-
lui, 2 0 3 0 kg porumb boabe
de sămînţă, 1 9 4 3 kg soia şi
altele. Ca urmare, veniturile
totale s-au cifrat la 2 7 mili­
oane lei, iar beneficiile au a-
juns la peste 6 , 3 milioane lei.
Situaţia economico-financiară
bună a creat posibilitatea au­
tofinanţării unităţii, creîndu-se
uri fond de rulment de aproa­
pe 5 milioane lei. De aseme­
nea, valoarea normei conven­
ţionale a crescut la 5 1 lei
fată de 4 5 lei planificat.
în anul 1 9 8 2 , ca urmare a
primelor ce SG vor acorda faţă
de preţul de bază, cooperati­
va agricolă va obţine venituri
mult mai mari. De la cultura
porumbului, de exemplu, vor
realiza peste 1 0 milioane lei.
Pentru aceasta trebjie ca de
pe fiecare din cele 6 5 0 ha
destinate acestei culturi să li­
vreze la fondul do stat peste
8 0 0 0 kg de porumb boabe.
De la inginerul şef al unităţii,
Viorel Popescu, am reţinut că
sînt create toate condiţiile
mă pe plan local, cu condiţia
ca produsele realizate să aibă
o desfacere sigură şi eficientă.
Un exemplu în acest sens îl
constituie organizarea unui
atelier de confecţionat
artizanale din răchită.
cest sens, s-a alcătuit o forma_
ţie cuprinzînd oameni deprinşi
din tată-n fiu, să producă
obiecte d e artizanat atrăgă­
toare prin frumuseţe şi
fineţe, utilitate şi du­
rabilitate, pentru satisfa­
cerea exigenţelor cumpă­
rătorilor, între aceştia se află
Voicu Mocanu, Vasile Donose,
Dumitru Biţeanu şi Dragomir
Bulancea, recunoscuţi pentru
meşteşugul împletirii coşurilor
din răchită. Pentrj perfecţio­
nare, ei au fost trimişi la şco-
. larizare în unităţi de profil din
alte judeţe. După asigurarea
forţei de muncă au fost luate
măsuri în vederea aprovizionă­
rii noului atelier cu materie
primă, in zona neîndiguită a
rîului Buzău, cooperativa agri­
colă are unele suprafeţe de
culturi nu se puteau înfiinţa,
pe aceste suprafeţe s-a plan­
tat răchită nobilă. Astfel, pe
R
M°>*a ' « N
ITENSA
Peste 90 la sută din semin­
ţele destinate însămînţărilor de
primăvară în judeţul nostru sînt
pregătite centralizat, în 4 s t ^ H i
de condiţionare din cadrul C "
trului AGROSEM. De la
centrului AGROSEM, ing. Vasi­
le Stratan. aflăm că p r e g ă t i
seminţelor pentru recolta a e " '
tui an a intrat în fază
Cei; r o o u i i e s t ' i i i i n i t : u t : rîoo-
rea-soarelui au fost condiţionate
în întregime. Pentru prima oară
în acest an, în judeţul nostru va
fi introdjs in cultură
simplu „Fiorom-305",
ÎNAINTE
la pentru, aceasta. Şi nu numai
la porumb. Prime maxime vor
fi încasate de la toate cultu­
rile, pentru că întreaga su­
flare a satului este cointere­
sată să obţină recolte sporite
care să le aducă venituri su­
perioare. In unitate există o
valoroasă experienţă. Astfel
forma condusă do ing. Victo­
ria Dumitrescu a realizat anul
trecut de pe cele 63 ha culti­
vate, cîte 60 000 kg sfeclă de
zahăr. Ridicarea ştachetei pro­
ducţiilor medii ale anului 1982,
la nivelul acelora obţinute
de formaţiile fruntaşe constitu­
ie o preocupare susţin jtă
pentru toti oamenii muncii din
unitate. Prin sporirea produc­
ţiei, cooperatorii vor avea po­
sibilitatea să livreze la fondul
de stat, de furaje şi seminţe
cantităţi mai mari si, pe a-
ceastă bază, vor obţine in a-
re, adică, peste 40 milioane
lei, faţă de 27 milioane lei în
anul precedent.
Gh. Ş T E F A N
25 ha s-a organizat una din
cele mai mari răchitării din
judeţ. Concomitent, s-a con­
struit un atelier pentru împle­
tituri, oamenii beneficiind per­
obiecte manent de asistenţă tehnică.
în a- in urma acestor măsjri, în
anul trecut s-au confecţionat
peste 8 000 de coşuleţe din ră­
chită pentru biciclete, mult so­
licitate în Olanda şi Suedia.
Deşi la început, această ra­
mură aduce în visteria coope­
rativei agricole peste jumătate
de milion lei, sporind venituri­
le obţinute din prestările de
servicii şi industria mică la a-
proape 2 milioane lei. In anul
1982, posibilităţile pentru asi­
gurarea materiei prime vor fl
mult mai mari pentru că răchi-
tăria va intra din plin pe rod,
in atelierul de răchitărie vor
lucra aproape 100 de oameni,
iar gama produselor va fi di­
versificată. Cooperativa şi-a
propjs să realizeze din a-
ceastă activitate venituri în va­
loare de peste 3 milioane lei.
lată, aşadar, că la C.A.P. Jir­
lău, mica industrie şi prestări­
le de servicii au devenit sursa
unor importante venituri.
S. GEORGESCU
[\ muma SENINILOR
de productiv şi rezistent la boli,
iar cele peste 45 tone seminţe
din soiul de elită „Record" re-
r.r£*7Înfrr* r» onrnnfls. in o'11- n^n.
s n
tru obţinerea unor recolte mari
f u l
s? la hectar în acest an. De ase­
r e a
menea, au fost terminate
. condiţionat seminţele de in din
e s
soiurile „Azur" şi „Iris", în can­
fin?' -a
r
titate d e 571 tone, p ecum şi
seminţele de lucerna destinate
judeţului nostru — peste 100
tone.
Zilele trecute, .la „Agrosem"
hibridul erau în plin proces de pregăti­
deosebit
re ultimile cantităţi de soia si
In toate fermele zootehnice -
ORDINE Şl DISCIrLBiA
Oamenii, numai ei,
determină desfăşurarea
unei activităţi normale
Multă vreme, la ferma pentru
creşterea vacilor din cooperativa
agricolă Bordei Verde au exis­
tat deficienţe în organizarea şi
desfăşurarea activităţii specifice
zootehniei. Programul de lucru
nu se respecta, tehnologia de
creştere şi exploatare a anima­
lelor era ignorată, indisciplina
şi dezordinea aveau proporţii
îngrijorătoare. Nimeni nu se
preocupa pentru îngrijirea co­
respunzătoare a animalelor,
crearea unor condiţii optime
pentrj creşterea viţelelor în ve­
derea împrospătării efectivelor
pe baza prăsilei proprii, iar ac­
ţiunile pentru asigurarea bazei
furajere erau şi ele sporadice
şi insuficiente. Ca urmare, cîţi-
va ani de-a rîndul rezultatele
de producţie au fost slabe, pen­
tru că starea de întreţinere a
animalelor — de toate catego­
riile — era total necorespjnză-
toare. Această stare de lucruri
intolerabilă îşi făcuse loc pe
fondul scăderii spiritului de răs­
pundere al factorilor de condu­
cere din fermă şi din unitate.
Cooperatorii zootehnişti nu erau
controlaţi şi îndrumaţi, confir-
mîndu-se şi în acest caz adevă­
rul că „omul necontrolat c a d e
în greşeală". Exigenţa factorilor
de răspundere scăzuse atît de
mult încît lucrătorii zootehnişti
se „obişnuiseră" cu deficienţele.
La un moment dat, lucrurilor
li s-ou spus pe nume, declarîn-
du-se o adevărată acţiune de
redresare a fermei zootehnice.
S-a discutat cu oamenii, iar cei
care au simţit că nu sînt în
stare să facă faţă exigenţelor
fireşti ale zootehniei au fost în­
locuiţi cu oameni cărora le pla­
ce să muncească gospodăreşte,
care iubesc animalele. La rîn-
d JI lor, factorii de răspundere
din unitate şi din c o r u n ă şi-au
schimbat şi ei atitudinea faţă de
sectorul zootehnic, acordindu-i
cel puţin aceeaşi atenţie ca şi
activităţii din cîmp.
Nu de mult, vizitind ferma de
vaci ne-am convins de o îmbu­
nătăţire a activităţii de creştere
a animalelor, de insteurarea u-
nji climat d e muncă sănătos în
rîndul tuturor lucrătorilor ei. Şe­
ful de fermă, ing. Ion Nicolae,
care şi-a revizuit atitudinea fa­
ţă de munca încredinţată, a ţi­
nut să facă cunoscute măsurile
de redresare întreprinse. Ei ne-a
prezentat maternitatea de vaci
CJ 50 de locuri, amenajată in
urmă cu o lună după toate re­
gulile de zooigicnă, spaţiile
special amenajate pentru creş-
porumb destinate fondului de
seminţe. Din 2 700 tone de so­
ia sînt pregătite 2 100 tone, iar
fost batozate şi supuse procesu­
lui de uscare. Din 4 SJO tone
boabe de porumb, 4 4 3 0 au si
de
fost calibrate, in acest cn vor
fi folosiţi hibrizii de porumb cei
mai rezistenţi la boii şi la feno­
menul de cădere, pretabiii la
recoltatul mecanic şi care asi­
gură cele mai mari producţii la
hectar: HD 92 S, HD 96, HD 1 2 2 ,
Pionier 8 780, Pionier 3 9 4 1 şi HS
412.
Pag. 5
terea animalelor tinere, grajdu­
rile bine pregătite pentru a d ă -
postirea animalelor în actualul
sezon de iarnă, mijloacele me­
canice necesare pentru prepa­
rarea furajelor etc. Ne convin­
gem că starea de întreţinere a
animalelor este bună, că oa­
menii îşi fac acum pe deplin
datoria. „Cind s-a pus problema
să schimbăm faţa zootehniei, eu
am acceptat să lucrez la mater­
nitatea de vaci — ne spunea
cooperatoarea Măria Zmeu. imi
place aici şi ştiu că de munca
mea depind, în bună măsură,
rezultatele fermei. Mă îngrijesc
cum se cjvine pentru a menţi-
ţine curăţenia în maternitate,
acord asistenţă la fătări, îngri­
jesc viţeii în perioada co'ostra-
lă, iar munca depusă imi este
răsplătită".
Acum. toţi cooperatorii zo­
otehnişti îşi fac pe deplin da­
toria. Pe mulţi dintre ei i-am
întîlnit în plină activitate: la e-
vacuarea gunoiului dm grajdu i, r
pe care îl depozitează într-o
platformă, administrarea celui
de-al doilea tain, la ţesăiaU!
animalelor şi ia efectuarea pre­
gătirilor pentru mulsul de seară.
Ne-am convins, de asemenea,
de existenţa unei baze furajere
corespunzătoare, suficientă pină
la noua rec<3ltă. Manifestind
mai multă grijă faţă de strin-
gerea şt depozitarea furajelor,
cooperativa agricolă Bordei
Verde a depăşit situaţia din anii
trecuţi cînd umbla cu c ă o u ' a
în mînă după nutreţuri. Acum,
în hrana animalelor se admi­
nistrează nutreţuri insilozate,
sfeclă furajeră tocată, sau tăi-
ţei în amestec cu grosiere pre­
parate, precum şi ciocălăi mă­
cinaţi şi melasaţi.
împreună cu şeful de fermă
am analizat cantităţile de fu­
raje administrate în raţie, atît
sub aspectul unităţilor nutritive,
cît şi în privinţa numărului de
tainuri pe zi. A reieşit că cele
6 U.N. asigurate în prezent sint
încă insuficiente, existînd reale
posibilităţi ca raţiile furajer, să
fie îmbunătăţite şi distribuite in
trei tainuri pe zi. în acesta pri­
vinţă, se simte nevoia unui spri­
jin şi din partea organelor a-
gricole judeţene. Totodată, soco­
tim necesar ca în perioada ime­
diat următoare cooperativa a-
grico'ă Bordei Verde să fie a-
jutată pentru a i se pre'ua de
către unităţile zootehnice spe­
cializate in îngrăşarea taurine­
lor, un efectiv d e peste 73 vi­
ţei care au depăşit de mult g u- r
pa de virstă 0 — 6 luni.
Măsurile întreprinse pînă a-
cum, ca şi cele ce urmează au
un scop precis: transformarea
fermei de vaci de la CA.P. Bor­
dei Verde intr-o fermă modei,
in acest scop, efectivele de vaci
au fost anul trecut împrospăta­
te cu 115 juninci dir. prăsilă
proprie, alte 75 juninci sînt diag­
nosticate gesiaruo, IUI »«-
ţele întrunesc toate condiţiile
pentru a fi însămînţate artificial,
încă o menţiune : s-au început
si continuă să se desfăşocre
din mers lucrările de moderni­
zare a fermei în vederea creşte­
rii şi exp'oatării vacilor cu iepte
în condiţii de mecanizare a
lucrărilor, similare cu cele din
complexele de tip industrial.
Emil PETICA