IOi\N SCURTU CONSTANTIN HLIHOR

ANUL 1940.
DRAMA ROMÂNILOR
DINTRE PRUT SI
, NISTRU

EDITURA ACADEMIEI DE !NALTE STUDII MILITARE

BUCUREŞTI, 1992
 CUVÎNT ÎNAINTE

Anul 1940 a fost un an dramatic în istoria poporului român.

Atunci, marile puteri totalitare i-au sfîrtecat, prin note ultimative
şi dictat, teritoriul naţional.
Primul stat care s-a „înfruptat" din trupul României a fost
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
Lucrarea de faţă prezintă evoluţia relaţiilor româno-sovietice
în anii 1918--1940, contextul în care România a .fost nevoită să
cedeze Basarabia şi nordul Bucovinei, retragerea administraţiei şi
armatei române, evacuarea unei părţi a populaţiei, pierderile ma-
te riale suferite ele statul român, regimul ele ocupaţie instaumt de
sovietici în aceste teritorii
lntemeicctă pe o clocumentaţie bogată - în primul rîncl pe
arhive - lucrarea oferă cititorilor o imagine cuprinzătoare asupra
unui aspect dramatic clin istoria poporului român, insuficient cu-
noscut, sau vrezentat denaturat de o anumită istoriografie.
Ne exprimăm speranţa că efortul nostru va fi urmat şi ele alţi
cercetători, animaţi ele respectul faţă ele adevăr, hotărî ţi să acopere
cît mai curincl paginile nescrise din istoria poporului român.

3
 CAPITOLUL 1

RELATIILE ROlvfÂNO-SOVIETICE
ÎN ANII 1918-19 4 0-:~

In timpul p r imului război mondial, Români,a şi Rusia au fost

aliate, făcînd p a,rte din blocul politico-milita r al Antantei. Ca urmare
a preluării puterii de către P:avtidul Comunist (bolşevic), condus de
V.I. Lenin, Rusia sovi'etică a ieş i,t din războ i, punînd Români<a în
faţa unei situaţii extrem de dificile.
Pe lingă ,aspecitul m~'i'i..tar propniu-zis - care a sil,i,t guvernul
-român să încheie armis,t.iţiul şi apoi pacea cu Puterile Centrale --,
mai'i probleme .aţl crsa,t c~ apr0·ape un milion de os,taşi ruşi afk1ţi pe
tei'itoriul Homâmei. A,ceştiia , diviZJaţi di n p unot de ve dere politic, au
trecut la dezarmar.eia şi arestarea ofiţerilor, la org?nizm~ea unor ma-
nifes.taţî i1 lfl atacarea depo21ifte-lor de alimente 1. In acest context, la
7/W d·e cem brie 1917, a avut loc o consf M·uire - ou pa rit ici parca
regelui Ferdinand şi a primului minis<tru Ion I.C. Brătianu - la
C-/lr~ s-a hotărit adoptarea unor m ăsuri pentm a-păraroo populaţiei,
tre~îndtr-se la dezarmarea trupelo,r ruse care r ecurgeau la devastări.
!ntrucî,t situ a ţia se deteriora, la 9/ 22 decer(1bri2, Oonsi hlul de Miniştri
a' hotătî,t 'c a arma.ta română să înceapă c1.1r ăţire,a teritoriului na ţiona l
de trupele ruseşti.
Acest act legitim a fost interp1·etat de gt1vernul de la Petrograd
ca fiind· ostil statului sovietic. La 31 decembrie 1917/13 ianuarie 1918',
ministrul C'onsi:lantin Diam_.a:n:dy împreună cu personalul Legaţie i
Române au fost arestaţi. Un secretar al L~,1 ţiei a reuştt să scap:~
şi a alerrt:a,t Ambasada Franţei, iar aceas,ta, pe cci~alţi diiplom aţi.
lVIembrii corpului diplomatic s:.iau ·a dunat 1a amJ5:asadorul S.U.A.,
deoo.nui corpului dirploma:tilc, penitru a anali~ acest oaz· fără pre:.
cedent in istoria statelor civHiza<te. Ei au hotărî,t să acţioneze din
proprie- i-niţi'ativă, · fără a mai aşiepta in~_t r.uc ţiuni de Jia guvernele
lor, semnînd- o notă pr in care- şi exprimau: soli!;:hritaitea cu
milnisitrul
Românie i şi cereau p unerea 1'ui imediată în liber,t,aite ; în '<laz co-nitrar,
toţi v:o:r părăsi. Petrogradul;

,;,- Vezi, -p la1·g, Vn le1iu Flor in Dobrinescu, Bătălia pentru B"(isarabia,

Iaşi, Edil. Mo'l.do:va, 1990.

5
 A d'oua zt, 1/ 14 i.Janua1rie 1918 1 membrii corpulu1 diplomatic
s,-,,n1 prezentat in corpore lia Smolnîi, unde au fost primiţi de VI.
Ll~nin. A.cesta a e:x;pUca:t că o divizie rusească a fost înconjurată de
trupe romune, că ofiţeri austrieci - oaspeţi ai ruşilor - au fost
făcuţi prizonieri, iar soldaţi,i ruşi au fost de~armaţi. Diplomaţii nu
au acceptat 1c:xplicaţiile date, tar Lenin a comuniicat că guvernul
sovietic se va întruni de îndată peDJtru a decide.
ln ziua de 2/15 ianuarie, ambasadorul Franţei l-a vizitat pe
Diamandy la fortăreaţa „Petru şi Pavel", unde se afla în aceeaşi
celulă cu un deţinut de drept comun. In aceea7i zi, ministrul şi
ceilalţi diiplomaţi români au fost eHberaţi 2•
La 3/16 ianuarie, guvernul sovietic a trimis guvernului român
o notă semnată de V.I. Lenin, prin oare af,i,rmă că „autorităţile
române au săvirşiit acte cluşmănoase (s.n.) lia adresa soldaţilor mşi".
drept care cerea „eliberarea soldaţi-lor şi ofiţerilor arestaţi, pedepsirea
(s.n.) autorităţilor militare care au decis aceste ar•e9tări şî garanţia
că asemenea acte nu se vor mai -r epeta. Refuzul de a ră!:ipunde la
cerere.:-1 noastră pînă în 24 de ore va fi conside:na1t rupturii. de relaţii
(s.n.). Vom Lua în asemenea Gaz roăsL11·ile milirtare oele mai energice 1' :i.
Zece zi'le mai tîr~u, l!a 13/26 ianuarie, Consiliul Comisarilor
Pq,poru1ui t ransmirtea guvemul!ll:i român că a hoitărîit m mătJ>arele :
„1) Să rupă ori€e relaţiuni iliplp~ua.U-ce cu România şi să expulzeze
pe drumuJ cel mai scunt Legaţia României_, precum - în genere -
şi pe toţi şgenţii autorităţilor române ; 2) Să deeil-ar.c se.che&trnt pen-
trn oligarhia română depoziitul de aur al României păsitr.:it La Mos-
cova ; puterea soVii-eitică î~i ia răspunderea pentru păstrarea acestui
depozbt şi se obligă să-1 res,tituie în mîinHe poporului român ; 3)
F-0stul gane!rla.[_ şef :all fr,Qn,t ului român, Scerba:cev, oair~ s--0 nidicat
îi:p_potriva revoluţiei, est~ declar-at duşman al poporului şi pus în
afară de lege" 4 •
Se cuvine remaroa,t fuptul că în aceasit:ă notă nu se punea
d:l'.estiunea R-as_a rabfoi, asitfe'1 ci:"1 ru,p~rea relaţi,i!lpr diplo1n.atke cu
R0mânkt nu avea la bază probleme teritoriale.
Armata .română a intmt în Basarebia la 18 ianuarie 19 i 8, la
cererea conducerii Republi.cii Mold'Ovene Independente, adresată _gu-
vernului român la 24. decembrie 1917. Ea s-.1 pus lJă dispoziţia gu-
vernului Republicii şi nu .a irutervenLt în modul de alcăltuî,re a orga-
nel?r centrale, nici în aotivi_ta,t~ Sfatului ŢăriL
La 27 1n~mtie/9 a.prHi-e 1918, Sfatul Ţării - organ _reprezen-
tait:iiv al populaţiei dinître Pwll.lit şi Nfatru - a h-O:tăr]tiLl!nirea Basarabiei
cu România 5• In aee.J,aşi an, la 28 noiembrie, BucovJ.µia ş_i, la 1 de-
cembrie, Transilvania s-au uniit cu patria-Jnamă, reali~îndu-se astfel
stafol .n-aţiona'l -u nttar român.
După ce la 3 mantie 1-920 Oonsil,i.ul Suprem al Conferinţei tle
Pace a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România 6, la 28
6 7
octombrie J 920 a fos,t semnat Tratatul de l1a Pm·is între România,
pe de o paTte, Marea Britanie, Franţa, Lt:ali,a şi Japonia, de cealaltă
parte. In tratat se prevedeia : ,,Considerînd că din punot de vedere
geog., ,afk, etnogr.afi.c, i oTic şi economic unirea Basarabi-ei cu Româ -
nia este pe deplin ju.sitificart:ă, consider-înd că popuktţiunea Basarabiei
a m anifestat do.rinva de a vedea Basar,abia uniită cu România", !nal-
tele P 1rţi. Contr- clante recunoşteau „suveraniitart:ea României asupra
teritoriului Ba~arabiej1 cuprins între frontiera actuală a României,
Marea Neagr:- , cursul Nistrului de la gura sa pînă la punctul unde
este tăfot de vechiul hotar dintre Bucovina şi Baoorrabia, şi acest
vechi hotar". Se preci:oa că părţile controotanrte „vor invi,t,a Rusia
să adere la tratatul de fa1tă de îndatit ce va exista un guvern nts
recunoscut de ele. PuterHe îşi r,e zervtt dreptul de a supune arbitra-
jului Consiliului Societăţii Naţiunlilor chestiunile e.nre ar pUJtea fi
riili·c ate de guvernul rus cu privire la detaliile acesitl:ii trata,t, fiind
bine s-tahilh cu fmnit:ariHe deHnHe de acest tratat, precum şi suve-
raniita{ea României asupra teriitoriilor pe oare le cuprinde, nu vor
pute,a fi puse in discuţiune" 7•
Tratatul avea să fie rntifioa,t de Marea Briitanie la 14 aprilie
1922, de Franţa la 24 aprilie 1924, de Italia la 22 mai 1927. România
1-~ ratificat la 19 mai 1922. Dintre senma,t-ari, trafortul nu a fost
r atificat de Japonia.
In raporturile cu Rusi,a sovieticii, guvernele Români'ei au adop-
tat o atLtucHne întemeiată pe urmăitoarele principii: România nu se
afla în stare de război cu Rusia sovimkă ; nu exis-ta 11-n liitigiu teri-
torial între cele două ţări, întrudt Basarabi1a esîte străvechi teritoriu
românesc, care s-a unit cu pa,tria-mamă ; tezaurul rmnânesc evacuat
la Moscova era un bun asupra căruia 9tatul sovierti.c nu avea nici un
drept şi trebuia resti:tuii,t integral Români ei; neintervenţia reciprocă
în treburHe interne 8•
La rîndul său, guvernul sovietic a osd'lat între dezideraitul său
vi·lîQd r-evoluţia so.dalistă şi răsturnarea burgheziei de l,a putere, pe
de o parte, şi ne,c esi,t,artea apărării şi consolidă·rii Rusi'ei sovietice,
âe ce-ala1tă parte.
Relaţiile româno~ovietice nu cunoscut o conrtinuâ deteriorore
în anii 1918-1919. Ruperea relaţiilor diplomatice, nerecunoaştere~
unirii Basarabiei cu România, războiul civil din Rusia s-au reper-
cuta,t nf~gativ asupra stabilităţii în această zonă a Europei. Graniţele
României erau adesea încălcate de comba.t1anţi. Cum era şi firesc,
armata română a primi,t ordin să apere hot,arele ţării, înregis,trîn-
du-se numeroase incidente sîngeroase. Intr-unul din acestea şi-a
pierdut via~a, în ianuarie 1919, generalul Stan Poetaş 9•
Statul sovietic contesta în mod expres graniţele Romi'mief,
Poloniei, Finlandei şi ţărHor , bal,ti-ce 10~ Jocul poliltiic a impus · unele
nuanţări şi aba,t eri temporare de la acest dezider-ait formul:ait de
 Lenin, da·r obieobv.ul fi.mdrameo11iă:l a fost UPD1ărH cu perseverenţii
îti t0aită p,er.ioada iruteBbebi:eă .
. . P~tru Jlr:0:11ov,are:a. initer~se,kir ei, ~ni uneia S0vietică a :fol,o.sit
partidele c01lln\îhs:te afilmlt€ ln Intermatoonala a III-a - inclusiv
F.artidul C01:i1ufîi-~ din Rcm~ânia, creat ·în mai 192,1 - oore erau
o.b-M.gate prun stat ut să susţină „fără rezeisve'' Uniunea Sovietică u ;
în ·Progriamul Inrternaţi011alei Comunist!:!± se preţ_iza că p entru p r-o-
letarialul mo·ndira.'il „U.R.S .B. este sii11;tura pa.trie" 12.
15.R.S.S. unnărea sifr creeze în_ Basarabia o sitare de nesr~u"."
ranţă, leamă ş1 pani1eă, să comprQmi, ă a d ministraţia român~scă '3-.i
să· at:red1teze in rîrldul opiniei publice internaţionale ideea că Eoniâ-
nia era u n stat „ifnpefialis.t", tare ducea în Ba'.'<i-arabi.a „coit' opită '·
·o politlc'ă· de teroar e,., re,acţion.ară ş~ a;i,t tij)opqlur5..
Anul 192;'1 a fost marcat ae rec-uno·a ~terea guvern ului sovietic
_de: căfa;e ~arile put:eri o.cci<lentale. !n Iebruarie Mar.ea Britanie a
1
şta,biHt relaţii dipl@m.i'ltic_e cu O:uâ.1.mea S_ovfatică, urmată d~ Franţa
î:1- octt,m'bde. La rfodul, s_ău, Ilmnâma do.re.ia no1)111a liu,re..a r ap_0rt;v-
ril0r sale .cu vecinul de la răsărit•.
bvpă mulhple nego,d ·e ri d-esfăşuraţg h~ anii 19'20~19:23, s-a
,GBn v:~ni,t 01:1t~1~reia unei . _ctmfednţe r9rn.:ino -~ily.retiţ-e la Vl €1'Ja,
inc~md GU zum tfo 27 mm~ihe 1924. in irnirucţi1J1)ile da..te delegaţiei
nq:ma.ne de şefuJ guv~rnulm, Ion I.O. Brătfamu, se aTărta că r'q!porturi
~e bună vecL11Ma.t.e 1n)ţre cel~ două ţări „nu pq.t exis-ta ără fixare~
graniţeî ; or, fix.fir~ grqoiţei îns_e~mnă reepnţ:)aş.terea m·1kli Basa ra-
btei, ~ca_r~ este $} t,:ţe,bui; s~ _. ţ~e ~ po~tră, ~el ~ asupra a-ea,st,?i
€h es·tk1ru nu ·ma) _poa·te mcapea mei o discuţie" 1:1.
Gc,nfeidnţa mmâno-sovi-eltic~ de la Vi~n-a desfăsumtă in zilele
de 27 martie - 2 apr,i1l~€ 1924,14 a eşuat dattpr.iită f~_ptului că Moscov a
r\ a ·r~fa~atw,să re~u~o~s?ă legitimitatea unirii B asarabiei şi integritat,ca
tenfoRmla ·q Rq,mame1.
!I . . Qurîn d după eşuarea Oonfarinţ-ei de ll'l Viena în ziua de 29
mll! ~924, Ei.r0'!1"1_ I?oJiitic al P a1ti dulni Gotr.rurtisit (bGlşevk) a adoptat
hotărlrea ou pnvire la ctear$:l Republi~ii Sovietice So.c ialiste ·Au t o-
n ome N.tbldoveneŞJ!:i_, în oadnul R e;publicii Soviebice Soeialis.te. Ucraina.
S~"yreconi;a, Ga g:a:i;iiţa _ap1..1.5-eaFtă a m>ii republici să' Iie .pe rîul Prut,
eeP.a ee va~ei:te l..tl,tenţ:uă g1,1:vc•rnul1:td de la Moşcova de anexare a
Ba,s,.ar,abi,ei Aa_ - -
G1.,1vernal ~ov.i-e_tie _apre:ci,a . că er,a u îl'.!11:runite eondiţii-le pent r 11
d clan~re~1 1et'fil~l ;;ţ<!~lUThl de amploore împof,d a României, car;e c;:1
oie1:e_1-naCiye1ţ(a pentru inlfervenţia Ai,rn a,t ei Roşii şi ane ·1a rea Basa-
rapl€l-. 10 fap·t., J,>regttLre:a se fJicea şi tm_pot.Pi-va alitor s,ta,te vc:cine,
de la M~'Fe'a Bahtibă la Maroo Nea:gl'ă. Oa cle obicei, acţiunea urma
s.,ă se desfăş0are -Sb!b l 0zinoa .apă r ării s,t;a,t ul1ui .sov,ie,t iic. l n ac2st spirit,
la 20 ie_i1i:e l924, C(!}m'itetul -Ex:et!uitiv al In,t emafi0nal'ei Comuniste
8 9
a dat o circulară către comitetele centrale ale partidelor comuniste
din Polonia, Lituania, Estonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia,
în carese arătă că , proletari,atul rus este ameninţat cu impliicaţiuni
de război din parrtea României". In vederea unui eventual conflict,
Internaţ.ionala Comunistă stabilea „puncte de refugiu" şi zone cn
,.deta şamente armate spedale" 16•
P e a ce. astă bază , în ziu~ de 8 augus,t 1924, sub preşedinţia
lui Vaşili K olarq v - secreitar al Federaţiei Comuniste Bakanice -
a fost aprobat un plan de acţiune pentru Români1a, oare trebuia să
fie aplfoa,t Ia jn mă.tatea lunii s-eptembrie. Ca principru, s-a cerut ·ca,
în t-oate. ·acţltinile ce UNnau să aibă loc, Uniunea Sovieti că să n,u
pa;i:ti'Cip'e r;,ficiaJ , ajuit"oru1l efectiv în o.arneni şi materiale fiind dat
numai p rin cpmunişti i g!'upaţi în centre, care să ia asupra" lor în-
t reaga răspundere. Principalele acţiuni puciste s-au desfăşurat la
Nk olaevca ~i Tatar-Bunar, dar au €Ş,uat ca urmare a lipsei de sprijin
din pn,rit,ea populaţi ei Basarnbiei şi a inte'rvenţi ei organelor de ordine
ale statu lui ro;mâ11 i7.
Prm ho.fărîrna guvernu1ul de La Mo oova, la 12 ootombrie J 92-1
a fost creată Republica Autonmriă Sov.i:e.ttcă Social", tă Moldovcncxiscă
pe ntalnl sttT:lg al Njs_tr,µlui, cu carpttala la Bal.ta, subordonată atît pe
linie dl=! stat_ cjt şi pe l,inie de partid R.ttpu blicii Sovietice Socialiste
lJcra tnen e. Dl'.n. 1929 oapi,t,âl11;1 a fost muta:tă la TJ.ra~pol. N qţw repu-
1'.:>lică avea o supfhlaţă de 7'516 km 2 şi o _populaţie de 545 OOO locui-
tori. Pdtri'v:it surs.elol' sovie,tice, în .acest ter1toriu m'tlldovenii (T:Omâ-
nii) forniaf,l GO% c}.in întreaga populaţie, c~ea ce î~seamnă 327 OOO
de suflete 18• J?rin ape t act, guver:nul de la Mos,co"va avea -î n ve.der~
.exi!:iteriţa unu i nucleţ1 poliitioo-jur,i dic în jlll"Ul căruk1 să ag1fe şi să
perpetueze. ,,probleinia(< .B a sambid. Este se.ti:mifi'ca,ti'V faptu l că fron-
ti'e r a ,Eţpusennă a aces,tei republici s-ia stabi!l iJ pe rîrul Prut , cee,a ce
arăta Iiirnpecle obiectivele g.uvernului de 1a Moscova rn.
1n âecenibrie 924, P.C . (b) din Rusia a hotfuit intr·odnce,ea
alfabetulqi ,;;;hirili_c în 'R.S.S. Moldoveneasc·ă. Tot.uşi , pent r•IJ. o pe-
riO'â'dă (1932-1 9_38~ s~a reveni,t la gr8,;fi~ larth~ă, dupa r:'.lre a îoşt
_s<tal;>gită de:flni1tiv cea chirilkă . În anu l 19 38 s-a a~optat Constituţia
R .S.S.A. Moldo veneşti care, în conf:onni.tate cu Qons,ţci tuţia U.R.S.S.
şi ţu cea a Ucrainei, consemnn victoria socialismului în acesit
ll,c?.,l'itotiu.
La 27 august 1928 a fost semna,t, la Par1s, PaiC-tul Briand-
Ifallogg, p rin care „Părţile contraet,ante declară solemn, în numele
p0_p0ar.elor l or, că. condamnă recurgerea la război pentru regh~men-
tarea dife1 1endelor internaţionale şi că vor renunva la el oa instru-
ment de politică naţională în relaţiile lor reciproce (art. J ). Puterile
eonţraetanţe recunosc că reglementarea sau soluţionarea tuturc;r
diferendelor sau confliotelor, de orice natură sau origine ce vor
 apare h1tre ele, nu y,or trebui niciodată să aibă loc decît prin mij.-
loace 1~a.şnic~cc (arit. 2) 20.
Uniunea S-ovi-eltică a hoi1:ăr-1rt să acţioneze în spiritul Pactului
Briand-Kellogg, începînd 11egoeleri cu guvernele Poloni_ei şi Litua-
niei, pentru punerea lui în practică. La rîndul său, România - în
calitate de allat al Poloni-ei - ~ propus ca protocolul consacrat apli-
cării Pa,ctului Briand-Kellogg să fie negociat !Şi semnat de toate
statele din vecinătiatea U.R.S.S. 21 • Dnpă traitati:vele purtate, în
ziua de 9 februarie 1929 a fost semnat P:ro,t ocolul de la Moscova 22 ,
prin care delegaţii Letoniei, Pol<miei, României şf U.R.S.S., ,.1nsufl,e-
ţiţi de dorinţa de a contribui la m~ţinerea păcii existente între
ţăril~ lor şi, în ac;est scop, de a pune în vigoare fflră întîrzicre
între popoarele acestor ţări Trataitul de renun~n~ la război ca instru-
ment de politică naţională semnait la Paris, l1a 27 august 1928, au
hoifărlt să hideplittească a:ceste intenţi,i Qrin efootul prezentului pro-
,t ocol ", căzînd .de acord asupra urmăltoarelQr : ,,Trn,ta•t:ul de renunţare
la r/1zboi ca instrumeTl!t de politică naţion ală, semnat la Paris l::i
27 -august 1928. a cărui copie eSite anexată la p1·ezemtul protocol ca
parte integrantă a sa, intră în vigoarE! între părţile conit.1"-aotante după
,r\ 1/tifiloaJr.~a z'l50ll1Qi Tratat de iJ.a. Par\L 5 dutn 1928. de către orga1ncl~
l.egislativ;e competente ale st_a tclor -respeobive'1 (ard:. 1). Se făcea pre-
cizarea cii Trutaitiul de la Paris va fj valabH intre părţile contrac-
tante, inde·pendent de intrarea 1ui în vigoare ; cu alite cuvinte, avînd
aplicabilitate imediat ce acestea vor dep1.me instrumentele de rati-
fioare a prntocoh.t:l-ui.
Un momenţ semnificativ s-a înregi~tr.ait: La începutul anului
1933, cind Maksim Utvinov a propus, "în cadrul Conferinţei penLru
dezm-mare, o c.i;mvenţie pentru de-'i'inirea agresoru1ui.
La textul el,aborat de Utvinov s-a adăugat precizarea 1ui Tim-
I! l ~sou, şi anume, că „prin teritoriu trebuie să se inţ-eleagă teritoriul
asupra căruia un st1at îşi exel·o~tă în fapt atlitori,tatea" 23 • Docup:ientul
I conv~nit a fost şemna:t la LO'hch~. 'în ziua die 3 iulie 1933. Oo11venţia
pen,tr,u definirea agresorului considera că- ,;,toate statele au deopotrivă
drept la independenţă, fa seouriitaite, la apăr,area teritorii•l or lor şi h
liber~\ dezvoltare a fos,tituţiiiLor lor". Din dorinţa „de a asigura tu<turo ·
pop0ui:elor inviolabilitatea teriltoriului ţării lor'', împurt:ernidţii Romfi-
Hiei, Cehosl0v:aeiei; '.Fu,t ciei, Iugoslav.iei şi U.R.S.S. au recunoscut
ca agresor, intr·-un conflict internaţional, ,,statul care cel dintîi va
fi comis- una din acţiunile următoare'' :
1. declaraţiune de răzb0i unuâ a,J,t stat ;
2. inv,tziune prin forţ;ele sale armaite, chiar fără declaraţie de
1:ăzboi, -a teriitoriu1ui un,u i a,llt stat ;
3. atac prin forţele sale terestre, na'V'ale sau aeriene, chiar fără
declaraţie de raz-boi, a teritoriului, navelor sau aeronavelor
unui alt stat ; ,,,.
4. blocus naval al coastelor sau ponturilor unui aJ.t stat ;
5. sprijin dait bandeilor arma/te care, formate pe teritoriul său,
vor fi invadat teritoriul unui alt stat sau refmml, cu toate
măsurile în puterea lui pentru a lipsi zisele bande de orice
ajutor sau protecţiune".
Se mai predi0a: că „Ni!OÎ' 10 cons,iider1aţiune de ordin poli/tic,
mili-tar, economic sau alita nu va purtea servi drept scuză sau justi-
ficare a agresiunii" 24•
Cu prilejul discuţiilor asupra convenţiei pentru definirea agre-
sorului, Titulescu şi Litvinov au realizat un _acord verbal - gentle-
ment's agreernent - prin caire se ,a;ng1a,jaru să vegheze cu deosebită
atenţie ca in comporttarea şi în manifes,tările lor publice să nu ridice
sub nici o formă ·c hestiunea diferendului teritorial între cele două
ţăi'i ·2:,_
ln cndrnl Conferinţei de la Zagreb din 22 ianuarie 1934, Ceho--
_slovac.fa, Iugoslavia şi România au considerat că era oportun să
stabilească relaţii diplomatice cu Uniuneia Soviert1că. Pe baza acor-•
dului statt,Jor membre ale Micii !nţelegeri, Nioolae Tiitulescu a
perfectat, în mai 1934, cu Maksim Litvinov, acordul de principiu
privind &tiabiairea de relaţii diplorna.tke îinitre România, Cehoslovacia,
lUgQslavia şi U.R.S.S.
ln ziua de 9 iunie 1934 a a.vuit loc la Geneva un schimb public
de scrh<;ori între Ti,tulescu şi Litvinov, care .consemna reluarea rapor-
turilor diplomatice între cele două ţ[tri. Texitul acesitor scrisori era
identic, cei doi miniş,tri de ex,terne exprimînd „ferma convingere
că relaţiunile astfel stabilite vo•r rămîne pentru totdeauna normale
şi amicale şi că naţiunile noastre vor continua să coopereze, penitru
cel mai mare bine reciproc al lor, la menţinerea păcii lumîi" 2G.
Cu acelaşi prilej, cei doi miniştri au confirrna,t în scris un acord,
care consemna că au convenit asupra următoarelor: ,,Guvernele tă­
rilor noastre îşi garanteaz[1 mutual plinul şi întregul respect al sm~e-
rânităţii fiecăruia din statele noastre şi abţinerea de la orice imix-
tiune, dir.ectă sau indirectă, în afacerile interne si în dezvoltarea
fi~căreia dintre ele şi în special a oricărei agitaţiuni; propagandă ~i a
or1căru.i Jel de intervenţiuni sau de sprijin al acestora". In acelasi
timp, cele două guverne se angajau să nu creeze sustină sau auto-
rizeze şederea pe teritoriul lor a organizaţiilor ~are 'şi-ar propune
ca s~~LD lupta armartă contra celuilal,t stia,t, să interzică „recrutarea,
ca ş1 mtrarea pe ter1toriul lor şi tranzitul prin tel'itoriul lor a for-
ţelor airma;re, a armelor, a muni·ţiruniilor, ia .echi:pamentului şi al
oricij.rui fel de material destinat acestor organizaţii" 27.
După stabilirea raporturilor diplomatice, relaţiile dintre cele
două ţări s-au diversificat. In vara anului 1934 a avut loc o confe-
rinţă româno-sovietică privJnd dezvoltarea relaţiilor economice ; în
11
1936, Ro:mânia a .cidimit orice prohibiţie aplicată imp<'î r-talui , antrc-
pozi:tărU sau tr~mzituhli mărfurilor din Uniunea Sovietkij ; au fost
r ecunoscate clre.pturi>le de propdet aite pe care supu şU sovietici le
av:eâu în Români.a. 1n 1935 a fost reconskuit podul dintre Tighina
şi Tiraspol, faciHitîndu-se astfel transportul de pasag·eri şi mJrfuri
în ţ,.r;e CQ1e cloua ţ.ări. _Au fos,t stabilLte 1:el.aţii directe int re Agenţia
P.ador -1i Agenţia Tass, în scqpul transmiterii redJ)ro_ce a ştirilor de
pr~sâ. S..,a· permis rnrtr-oducerea Liberă în România a zia r~lor „Izves-
tia" şi „Jou rna l de M9scou' .
Au fost pur,ta.te. dis:euţii p1ivind iezaurul rom ân esc depus la
Mos.oovn, d_a1· r ez:u1tatele ob ţinute au fbsit modesite. In iunie 1935,
guvern ul ~ovietic a r<;~ti-trnit Romtiniei l 443 de lăzi coriţininâ arhive
ale statului şi insrtituţiilor p ar.tfoularc; documentte şi rrranus cri s!,! ale
Academiei 28 . Protoco'l U:1 a fos,t senm a,t lei 31 mai 1935 de ,că,tre Stein
dir-ectorul politic pent ru chest ium1e r.omâneşti din Con~isnriatul
}?0pm uh.,1i pentru Afacerile Ex te rne al U .R.S.S., şi Edmond Ciuntu,
mîoistrnl român la Moscova. Guvernul sovietic a restifoit României
e-taioanele_ aµr şi platină de măsuri şi gi·eutăţi : un metru-eb1C.n de
platină u n kilogram de platină , un disc de cuarţ pentru măsurători,
n ouă tcrmmr,re~re de mare p:reicizie pe_ rntr,U temp era t-uri maxime şi
20 În iu nie 1935 au fost îna poia-te osemin tele domnitorului
mîn1rhe .
,r gmân Dimitrie Cantemir, afl ate la o biserică din Moscova. Gu vernul
srtvieitic a cedat Români ei gratuit şi pe o durată neclete11ni~rnt:"1 uzul
biserkii r tseşti din Bucureşti, pentru a se face -slujbă· româneas că ao.
Au avut loc s0hhrlbări de detega ţi i culturale ş i ştijnţjfi'ce, de film e
şî cJirţi.
La 15 se,ptembr-ie. 1934, Uniunea S ovieti,e-"i a d~venit m e:mbr-J.
a Ligii (S oc.iebâţii) Na ţiunilor, organiza ţle inte11:1~ tiona.Iă care-şi pr<i--
4JUI).&~ să . oxdudă războiul ca mijloc d solulionare_ a con:f!lictelor
~lintre state. Conform Pactului So cietăţii NaţLunilor , ţările membre
se obligau „să respecte şi să men ţiJ.J.ă tn contra. oricărei agresiuni
externe fntegritatea teritorială şi in'depende nţa poliitic_ă e,"\.isteBtă ',a
tutur:or membrilor Soei.etăţii" (art. 10) 31. Prin ace?'t aeit, guvernu]
sovietic se angaja, implţcit, să respecte integritat€a ter-~torială şi in-
depemJ.e-nţa. politică a Rom.ânid, care se număra prin.tre membrii
fol;ld'a1tQri ai $0G1etăţi-i Naţiunilor.
In ~mii 1934-1935, un loc important în cadrul diplonrnţiei
europene l"a ocupat erearea unui sistem de securitate colectivă.
Unul dint re cei rrfai - fervenţi prom.otori ai securităţii eolective a
fos t Nicolae TilUlesct:. Mini,s tPctl _de externe r omâ n a contr ibuit
n emijloeit la perfeota-r,ea şi semnarea T.m tat'ului de asiste nţă nmtu,1lă
intre Franţa şi U.R.S.S. la 2 ma i 1935, ttrn:r.a,t de cel îrncheiat de
Uniunea Sovietică şi ~h!Ds1ovada fn ziua de 16 mai 1935. El îşi
exprima speranţa eă „Europa v::a fi în scur,t timp acoperită de o reţea
!2
' .
de acorduri regionale de asistenţă mutuală care ne vor permite să
întrevedem viitorul cu mai rnul,tă încredere" 32 •
Ministrul român s-a pronunţat pentru încheierea unui pact _de
neagresiune cu Uniunea Sovieitiică, pe baza statu-quo~ulu i teritcrla1,
€are prin ministrul său de externe Litvinov declarase în ianuarie
1935 : ,,Toa:te pietrele de hotar, toate graniţele Europei sînt stîlpi
ai păcii, iar îndepărtarea: unei singure pietre de acest fel atrage
ire111ediabil prăbuşire a întregii construcţii a păcii" 3: 1• • ,
Nkolae Titulescu a primit din partea guvernului român, la 15
iulie 1935, împuternidrna de a negocia un tratait de a:;;istcnţ;';. mu-
tuală cu Uniunea Sovietkă.
In ziua de -21 iulie 1936 a fost încheiat un protocol care cu-
prindea principiile de bază ale paatului de asistenţă muituaJă. Do-
cumentul consemna : ,.Guvernul U.R.S.S. re-cunoaşte că, în virtutea
di:fedtelor sale obligaţii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea
treee niciodată NilSrtrul fără o cerere formală în . acest sens din
partea guvernului regal ·a l României, la fel cum guvernul regal al
României Iecu:10,aştE. că trupel-e roimâne nu vor putea trece niciodată
.Nistrnl Îlil U.H.S.S., fără o cerere formală a guvernn!ui ace~tuia. La
ee.rer•e.,1:L guv:ernului reg,a,l al României, trupele sovietice trebuie să se
retn.;gă irne di,at de pe feri-toriul rorhân la est de Nistru, după cum,
la cererea .g·uvern ului U.R.S.S., trupele române vor trebui să se
retragă imediat de pe teritoriul U.R.S.S., l_a vest de Ni,sitru" :Y._
Era pei;i tru prima dată cînd, în mod explidt, un înalt demnitar:
sovietic rccunoş,tea că graniţa de sta,t între România şi U.R.S.S.
era pe Nistru. După convenţia de definire a agr,esiun,ii din 193;f şi
în conformiitate -cu aceasta, dooll!l11entul din 21 iulie 1936 era o
confirmare dară a recunoaşte;di graniţei de răşăr.iit a României.
!n. timp ce Nicolae Titulescu era gata să semneze Pactul
de prietenie şi asistenţă mutuală mtre cele două ţări, I.ii,t vlnov a
solidtiat o am înare ,pînă în luna .sepţembrie. Ma,i m).l t, minis.trul de
externe sovietic a cerut ca textul documentului să nu fie transmis
la Bucureşti prin cifr-u, deoa-re.ce s-âr , putea ' afla despre cor.ţinutul
lui, cţ să fie p rezentat personal de Titulescu regelui şi gu vernului
român 35•
Amînar~<! şi precauţiile lui Li:tvinov îşi aveau o motivaţie bine
întem~iată. Practi~, el depăşise orientările stabilite de conducerea
statului sovietic în relaţiile cu Români1a 36•
La 29 august 1936 a avut loc o remaniere a guvernului Ro-mâ~
nfoi, în urma căreia tttularul MiniSiteruiui de Externe, Nicolae Titf,1..;'
lescu, a fost .î nlocuit cu Victor Antonescu 37.
Schimbarea lui Nicolae Ti,tulesou din fundia de ministru de
externe se datora unor cauze mu1tiple, în:tre care '1a loc de frunte se-
ailă- eşecul politi'Cii de securitate colecrtivă, ca urmare a ati-tuclinii
c01~ciliatorii'.l.e promovată de marile puteri occidentale faţă de ·poli -
13
 '1:-ica agresiv ii, a Ge11naniei şi Italiei. Ocuparea Renan.iei de către
Germania la 7 maiitie 1936, .agresi•unea Italiei contra Etiopiei şi lipsa
unor mă-suri cores,punză-to-a re din par,tea comunităţii internaţionale,
inefifdcnţa Sodeităţii Naţi:t.mfrllm, .r efuzul Franţd de a încheiia un
pact ele alianţă cu stateie Midi înţelegeri împotriva oricărui agresor,
pae't- <:are ar fi asigurai consistenţă reală acordului Titulescu-Utvinov
din 21 iulie }936, constituiau elemente presan,te, pe care sta,t ele
mici şi mi jlocii erau datoare să le analizeze cu toa,tă a,tenţia.
Pe fo:ntlui polirtidi conciliartoriste promovată de guvernele de
:la P ,uris şi Lonldm•, poziţia Româ:nd1e'i deven!ea ;t01t maii dificilă, mai
ales că Polonia se orienta deschis spre Germania, iar Iugoslavia spre
I.talia. Guv ernul de la Bucureş,ti trebuia să promoveze o politică
re·a1is'lă şi. n a una senU-mentală. Obiectivul său fundamental era
apăran?a r~ăcii, a independenţei şi integriităţii teriforiale a României.
Chiar în zî-ua remanierii cabinetului, preşedintele Consi!l.iufui
de Miniştri cleclar>a : ,,Guvernul va continua aceeaşi politică externă
cair,e a fob-t urmaită de fuialte giuvG-1:,ne}e Românieii şi ~1 cărei exponent
a fost Îl1 ultimul timp dl. Titulescu". El ţinea să precizeze că poU.tica
externă a României ,;nu. este nid o politică cu oaraoter r-~rsonal şi
nid o p0litiţă de opqrtµ i1is m sau improvizare. Ea nu e:;te nici politica
turuut om .şi nl00i1 piejli/1:âica unui paiPtird, ci este pdlimica 1U1D11.1i n~arn
îhtreg, este politica naţională, avînd drept obiective pe,r manente
apărarea front ierelor şi apărarea păcii" 38 . El a predzat că guvernul
romiht va continua linia un:or- rela,ţii amicale cu Uniunecţ Sovietică.
Preşedintete Consiliului de >Miniştri declara lui M.S. Ostrovski,
însărdnafql cu afaceri al U.R.S.S. la Bucureş,ti : .,Cabine,h il reorga-
nizat va continua poHtioa lui TttulelScu, care este o poliitică trndi-
ţiqnală .a ţărU, cu mai puţină strălucire, dar mai metodic şi mai
energic.. Sip,gur.il duşma ni ai României sînt Germania şi Ungaria".
ŞeC,µJ. guvernulu_i român predz<! : ,.Relaţiiile eu U.R.S.S. nu numai
jl c;:_ă_ nu se vor s-chiimba, dc1r gy.vernul are chiar un plan de întărire
şi adfacire a -acestor r-elclţii<' 39 • NolJ,l ministru de externe, Victor
Anmoneseu, a ţinut şi el să dedare : ,,Vom continua să întreţinem
şi să dezv, olităm cu Uniune.a Sovietică relaţiunlfilie '11'oa•sibre de hună
:veieinătat~ şi de prieitend.e" 40.
Dar, cotltriar -acestor d!E!cfaraţii, guvernul de la Moscova a apre-
ciat . că lnlăturar~a lui Nicolae 'l"ituleS<::u „echivalează cu o schimbare
a politicii externe" 41 • Aprecierea lui Li,tvinov la adresa politicii
externe româneşti .nu avea nici o bază reală, cu aitî,t mai mult cu
d.t guvernul român nu av:ea cunoştinţă de conţinuhil concret al
documen.tului parafat la 21 îul.le. Es,te mai curînd probabil · că Litvi-
nov mer..sese pr,ea departe, iar guvernul ele la Moscova a profitat
de O<îazie p'enllll'tl a qezavua înţele~rea eonv,eniită şi •a !I"0Ve:niit la
intransige nţa i:rfi-ţială.
14
Politica de cedare în faţa agresorului şi-a găsit o elocventă
expresie în Acordul de la Munchen semnat la 29 septembrie 1938
de conducătorii Germaniei, Italiei, Franţei şi Marii Britanii prin
care se decidea ck•zmembraroa Cehoslovaciei. Tr. asemenea condiţii,
problema unui ajutor acordat Cehoslovaciei avea un caracter pur
teoretic, de vreme c;_e. Franţa nu se considera angajată prin tratatul
din 2 mai 1935, iar· aplicarea t:m,t atului sovie,t o-cchoslovac din 16
mai 1935 era condiţionată de acţiunea Franţei.
La 15 martie 1939, trupele germane au ocupa t Cehoslovacia,
1
desfiinţînd-o ca stat. La rîndul său, guvernul de la Budapesta, care
seconda îndeaproape Reichul german, n-a pierdut ocazia de a se
înfrupta din_trupul Cehoslovaciei ; după ce la 2 noiembrie 1938 a
ocupat partea de sud a Slovaciei, în ziua de 17 mantie 1930 a anexat
întreaga Ucraină Subcarpaltică. Pe de altă parte, Polonia ocupas1::,
la 1 octombrie 1938, teritoriul Teschen care aparţinea Cehoslovaciei.
Tn ~ondiţiHe în rnre trupele hitleris,te se aflau la graniţa Ro-
mâniei, ameninţîntl cu invazia, guvernul român a aoceptat să sem-
neze trata,tul cC'onomic cu Germania, la 23 martie 1939.
Sesizînd eurnul perioulos al evenimentelor, guvernele de la
Londra şi Paris au decis să acorde garanţii unilaterale Greciei şi
României, în aprHie 1939. ·
In acest context, guvernul român a propus Uniunii Sovietice,
i\1 re,pebaite cinduri, încheierea unui paot de asistenţă mutuală între
~eie două ţări, dar guvernul de la Moscova nu s-a arătart interesat de
iniţierea unor negocieri concrete 42 • In mod o~t.entativ, la începutul
anului 1938, ministrul sovietic la Bucureşti a fost rechemat, iar un
a1t diplomat nu a mai fost acredi.ta,t pînă în iuni,e 1940.
La 11 august 1939, regele Carol al II-lea s-a întîlnit cu Ismet
Jnăi, ii , preşedintele TuDciei, care urma să plece la Moscova, ru-
gindu-l să comunice guvernului sovietic că România era gata s.l
î~ch:eiie cu U.R.S.S. un paot de neagresiune. Dar nid de ,3!ceasrtă dartă
guvernul sovieitk nu s-a arătat interesat de o asemenea propunere.
In ziua de 12 august 1939 au început la Moscova traitative
5ntr,e delegaţiile militare ale U.R.S.S., Marii Brirtanii şi Franţei.
Opinia publică, precum şi cercurile guvernamentale din România
şi-au pus mari speranţe în reuşita acestor negocieri 43• Dar ele s-au
dovedit a fi iluzorii şi au eşuat. Aproape simu1tan cu anunţarea
eşuării convorblrilor tripartite ang1o-franco-sovietiice, opini,a publi:că
mondială a aflat cu stupefacţie de încheierea pactului de neagresiune
între Germanb şi Uniunea Sovietică. Documentul 44 a fost semnat
de ,•ei doi miniştri de externe Rihbentrop şi Molotov, în prezenţa
[l)i I.V. Stalin, în noaptea de 24 augusit, la ora 2.00, purrtîncl însă
data de 23 august 1939.
15
 Păctul de neagresiune pre'Vedea că cele două părţi ,,se obligă
să se abţină de 1-a olice fel de acl clo iolenţă şi de la orice fel .d e
atae una !m,p~triva celeilalte1 aitit singură cît şi împreun ă cu alte
state1' ; guvernele ambe1lor ţări ._en1natare VOŢ păstr!l .?o:1taotul unul
c1,1 celălalt pentru G'onsulitătl şi îh, v ;:;derea mfori11. 1ar!1 m_ probleme
referitoare la inte:r:esele lor comune. Trafa.tul era mchernt pe o
perieadă de zece ani, cu men_ţiunea că : ,,Dacă una din;tre p~rţi m~-1
va den unta cu un an înainte de ex·pirarea t nnenulm, perwada m
care: 1tr.ataitul va fiin vigoare şe prelungeşte automat cu încă doi ani '.
1
Paielul conţmea şi un Pro:toco1 adi ţional sec1:e~ ?are ~e ref~rc.:a
la delii~u.t.area sfer elor de influenţă în Europa Rasanteana. Arti_co-
lul. 3 al pr~0colului menţiona : , 1n privinţa Eu~·ope~ Sud-Estice,
parstea sovietică subliniază inter<:!sul pe care~l !namfes•ta p~ntru ~Ba-
sarabia. Partea germană îşi decliară totaltrl dezmteres poM1c faţa de
teritoTii."
fu fapt, cele d ouă mad puteri totalHa_re~ şi-au delimitat ::.1:r ele
de influentă în E1,,1-ropa, de la Marea Bal•tlca la Mareia Neagra, ~u
preţul subjugfl.di unor popoare şi al desfiinţării sau murt.tlării unor
state suverm;ie.
· P actul Ri;bbel'lltrop-Mofot'o v .a oreait României o ·şitu,aţ•ie inter-
naţi-ona1ă de o gravitate fă;ră precedent, pe~::1;u că : a) .într-eg :i~-:-
temul de alianţe şi a,corduri pe care se spNJmea securitatea. ţarJJ
~ra practic, anulat ; b) Franţa e.ra, l a tînrcl-u;-i, iz_olată, . în .~mpo-
sibmtate de a-şi onora, în cazul ih oare ar fr ~o.rnt, obllgaţ;i1li: c~
şi l'e laase faţă de, R0mâ11ia prin garanţiile din aprilie 1.939 ; {)) pn_nsa
între Germani,a şi U.R.S.S., l egate prinitr-,un tratat pe milltJple
planuri, Roi:ninia nu mai avea n.id o posibil~tate ae ma:1evr~ □!plo­
matică p entr,u a se putea ţine în afara evemmentelor ş1 a-ş1 pas.tra
irntegr:itat€-a tedtoriHJ.ui naţional ; d) Ungari.a ş~ Bulgari-a, sti:m_ulate
de împărţi,rea Gclwslov.aciei, puneau d~1~ ş~ pre'S~nt Gllesitmn~a
m1păFţiHU .Români,ei ;_ e) cel~ d9, uă man puteri to.taliitare au dects
sfă'tîmar-e a integrităţii teritoriale a României.
Citev.a zile mai tîriiu, la 1 septembrie 1939, a început cel
de-al cloi,lea răzib0i mondial prin a,t aearea Poloniei de_ către Ger-
mania, apoi, de la 17 sep tembrie şi de către Armata Roşie. In pri-
măvara anului 1940, trupele germane au in vadai!: Danemarca, Nor-
vegî_,l, Olanda, Belgia şi Ltix-erp;burg, i,ar la \4. i,t1nie au ocupat
P arîsul.
Guvernul sovi~tic a profi-tart; de conjunctura creată, adjesînd
la 14 ş_i 16 iunie guvernelor Lituaniei, Letoniei ş"i Estoniei cererea
de a permite-,t mpelor sovietiGe să intre pe teritoriul acestor state
baUice. Cere.ril<? au fos1t 1,accepta,t e" , astfel că între 15-17 iunie
trupele sovietice au intrat pe teritoriul republicilor baltice 45• La
16
încl'.put ul lunii august, Sovieitul Suprem al U.R.S.S. a „satisfăcut
rugămintea" Lituaniei, Letoniei şi Estoni ei de a intra „în compo-
nenţa U.R.S.S." 46 .
-In acest context se înscrie şi acţiunea vizînd ocuparea Basa-
rabiei a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa. La 22 iunie 1940,
Franţa a capitulat. A doua zi, 23 iunie 1940, Molotov îl informa pe
Sch ul1mbw·g, ambasadorul german 11. Moscova : ,,Soluţionarea
chestiunii Basnrabiei nu mai suferă nici o amînare. Guvernul sovietic
caută, deocamda tă, să soluţioneze chestiunea pe cnle paşni c\ dar el
inienţi,mează ~;, utilizeze forţa în caz că guvernul român va respinge
iac-ordnl p·aşnk. Reven dic ă rile sovietice se extind şi asupra Buco-
vinei, în c:1re l ocuieşte populaţie ucraineană" 47.
Ră:; punsul lui Ri:b bentrop , transmis în dimineaţa zilei de 25
runie lui Scbulcnburg. conţinea următo are le puncte :
1. ,,Germania rămîne fidelă acordurilor de la Moscova. De
aceea ea este dezinter esată de problema Basarabiei. !n această re-
giu n e trăiesc aproximativ 100 OOO de germani etnici. Germani a
este bineî nţel es, interesată de soarta a cestor germani şi aşteaptă
ca viitorul acestor germani să fie asigurnt. Conducerea Reichului
ţine ca, la timpul potrivit, să facă anumi,te pi-apuneri conducerii
sovietice pentru repatrierea acestor germani, unalog cu germanii
etnk i de Volhinia.
2. Pfftenţia guvernului sovietic asupra Bucovinei este o nou-
tate. Bucovba a fost înainte provincie a Coroanei austrieci=!. De
aceea Ge•r mania este-, în special, in te resa,tă de soarta acestor ger-
mani etnici.
3. In restul teritoriului român, Germania are puternice in~ .
-ter.ese economice. Acestea cupri nd atît zonele petrolifere, cît şi pă­
mîntul agrar. Germania este inte res ată , aşa cum am explicait în
repetate rînduri guvernului sovietic, ca aceste r egiuni s[t nu devină
tea:tru de 1 i':zboi.
4.. Pentru /o rezolvare/ a problemei Basarabiei, conducerea
Reid:: ului este de părer,e că, pe t ărîmul înţelegerii din partea Uniunii
Sovietice, să se facă to,tul pentru o rezolvare paşnică cu condmceren
rom,1.i'1ă în problema Basarabi€i. Conducerea R cichului ar fi pregJ -
tită, in spirHul înţelegerii de la Moscova, să sfMuiaS'că cond-ucere3
r om~'tnf,. p entru o darificare paşnică a problemei Basarabiei în
s-eu sul rusesc.
Rezumînd, vă rog a se indka clar domnului Mol oto v ce interes
mare a vem ca România să nu d evi nă teatru de răzb o i. în această
şituaţie sîntem de părere ca tratarea problemei să aibă, în limita
posibHului, o clarifkc1re în accepţia rusească. Am mulţumi condu-
cer ii sovietice pentr,u o comunicare a concepţiei sale despre 1rn-
tarea în continuare a chestiunii" 18 •
17
 După di s~uţi•a avută cil Molotov, în seara aceleiaşi _zile, covina n-a fost m e nţionată) fă,ră răzb oi, însă dac ă -acee1,s,ta va fi
Sd mlenbur g telegrafi a' la Bm,lin că ministru l de externe sov1eit1c imposibi l db cauza intransigenţei Homt.n1ci. ca (Uniu:-:ea Sovie tic:i)
„ş i-a exprin1a t tecunoşt inţa pentru înţelegerea şi hotărîrea de a intenţionează să recurgă la forţă. 1n ceea ce priveşte viitorul cel0r-
~usţim! cerinţele Uniunii Sovietke , manifes tate de guvernu
l ger•- lalte regiuni ale Românie i, guvernu l sovietic va intra în contact cu
man'- . La sugcsitia 1ui Schulen burg că renunţar ea sovietici lor la Bu- German ia". Ambasa dornl italian a apreciat că această dccl.:ir:1ţie era
covina, que nu a apa rţinut n,iciodai ă Rusiei, ar f.avor~za regle1:1e n- ,.foarte rezonabilă" şi recoman da guvernu lui său „să acti.onez e
a const1itme citm~ re~&" ~ ·
tarea r-a şnică a problem ei, Molotov a replicat : "Bucovm
ultima parte ce~i lipseşte Ucraine i unite şi că din aceas,tă cauză,
1 Aşad.ir, marile puteri se înţeleses eră asupra sfărîmiirii intc-
guvernu l ·s o,vietic acordă importan ţă soluţionă rii acestei chestiun i g rW\ţii teritoria le a Românie i, guvernu l de la Moscova primind
conc·omd,tent de cea a Basarab iei'i 4ll. .,und,l verde" de la Berlin şi Roma pentru anexare a Basarab iei.
După consul,tările avute în cadrul cabinetu lui şi, desigur, cu Simultan , Uniune:a Sovie.tică a recurs la actiuni de fortă menite
ă intimide ze guvernu l român. ' ·
St alin, ministru l de externe Molotov l-a convoca t în după-amiaza
zilei de 26 iunie pe Schulen burg, căruia i-a cleclara,t că »guvern ul Guvernanţii români nu cunoşteau aceste manevre de culbe
sovietic, în temeiul convorb irH de ieri avute cu 1Ţ1ine, a hotărî! ale Kremlin ului, dar le bănuiau. La rîndul ei, opinia publică trăh
să-şi limi,teze preit.enţiilc sale la partea de nord a Bu covinei,
cu încă sub puternic a impresie a capitulării Frantei si a încheier ii
•oraşul Cernăuţi" i el a adăuga t că, în această pretenţie sovietică
, a rmis tiţiului cu German ia l•a 22 iunie 1940. Ale~and ru Crctzean u
guvernul sovietic contează pe sprijinu l german. La remarca lui bun cunoscător a stării de spirit din acele zile, scria : ,,pentru nc,i
Sd::uleNiQ.urg că o rezolvar e paşnică s-ar realiza mai uşor „d.:ic/1 s-a 5tins o_ lu~ină. Era farul care timp ele un secol a luminat pro-•
guvernu l sovietic ~n: restittui Românie i tezaurul B ăncii Naţionale gresul n a ţmnu noastre pe calea sa spre indep e ndenţa de sb:it" :.:1.
române, transmis fa Moscova pentru păstrarea în timpul primulu i
război mondia'l, lVloio.tov a dedarat că nid vorbă nu poate
fi
desj3rC' asta, deoarece Români a a exploat~ ut destul de mult timp
Bas;:irabia'1 50_
eu acelaşi prilej, Molotov a prezenta t interloc utorului său
noua graniţă cu România , precum şi modul de proced<ire pentru
atingere a obiectiv ului propus : guvernu l sovie.tic va prezenta in
proxime le zile ministru lui pleni,potcnţiar român din l\foscova pre-
ten ia ~a şi aşteaptă din partea guvernu lui german ca qCesta să dea
în acelaşi timp la Bucureşti, guvernu lui român sfatul insisten t de a
a~cepta cererile sovi~tice, căci altminte ri este inevitab il un război.
P aratei cu demersu rile pe lîngă guvernu l german, Molotov
a aec:ţ"ionat şi pentru obţin erea sprijinu lui Italiei. Încă de la 20
funie, ministru l de externe sovietic a avut o discuţie cu. Rosso, mi-
nistrul pienjpotenţiar al Italiei la Moscova, căruia i~a precizat po-
ziţia Uniunii Sovietic e faţă de problem ele -teri,toria'le : ,,Cu Unga-
ria, g uvernul sovietic întreţine relaţii bune. Guvernu l sovietic le
consider ă drept întemeia te ·unele cerinţe maghiar e. Unilmea
Sn-
vietică şi Bulgaria sînt buni vecini. Relaţiile sovieto- bulgare sîut
tr-aink~. dar pot să devină şi mai trainice. Revcncli'cările bulgare
asc1pra Dobroge i şi 1ri ceea ce- priveşte ieşirea la Ma rea Egee, gu-
vernul s0vietk le consideră întemeia te, le recurroaş te şi nu .ire
11 1
obie cţii îm pottri:v,a .realizării lor 5 .
Cu acela şi prilej, Molotov a declarat : ,,Poziţia Uniunii So~
'V~etice faţă de Români a esit:c cunos cută. Uniun ea Sovidică :1r · pre-
fera să-şi reaJ.izcze cerinţ e le sale în ceea ce prive~te Basarab ia (Bu-

18

NOTE
1 M ir:c·e a- l\11'u şat si Ion Ardeleanu, De la statu! geto-dac la statul român
t.mitar _Bucureşti 1 Editura Stiinţîfkf.i şi Enciclopedică, 1983, p. 525-527.
'2 Claude Anet La 1'.iJvoluti,on n1sse, vol. nr, Paris, 1919, p. 226-234.
:i:: NkoJ,ge Daş~oyici, Interes-ele şi drept u'l'ile României în texte de
d1•ept internaţional. public, I~işi, 1~3.f:.i,_ p. 289. . oe
4. D Qkumen-tî vneşnei ppl1t·1,foi S.S.S.R., tom I, Moskva, 1957, p. ug.
i9rn.
5 l\lbşcari.'a" Ia.şi, -din 29, murtle
5f V. V. irm~. Aci[iune_d dir)lo,nnticd a României, 1zoiem brie 1919 -
mmiie 19'2'0, Sibiu, 19'25, ,p. 219--22l.
7. ,,Monit0i,u1 oficial", rnr. 100, din 8 august 1922. . .
~- Vezi, pe Jar g, Al. Cretzea nu, La politique de pazx de la Rouma11Ze
a t~gµril, de l'U,iion S,o-uietique, P a·ris, 1954.
9. Universul" din 15/28 ianuarie 1919.
,10. :Mihai Iacobescu, România şi Societatea Naţiunilor 1919-1929,
Buow:rşti , E;diţiu ·a Academiei, 1988, p. 60 . . _ .. , ,.
11. V. I. Lenin, Qpct e, vol. 41, Bucureşti, Editura Po11t1ca, 1966: p. 2~6.
12. J.acques Droz, Jlistoire generale du socialisme, tom 3, Paris, 1910,
p. 92-9~. . 7 19" '
13.. Documente privind relaţiile româno-sovietice în perwacla 191 - ,:.;,,
.B.uc,ureşti. 1928, doc. nr. 40. ~ 47. 23 August 1944. Documente (1939-Wi3), voL I, Bucareşti, Editura
i.LArh. M ..A.E., fajid 71/U.R,.S.S., anul 1924, vol. 16. _ Şţiiuţîfică ş i Enciclopedkă, 198 1±, p. 77.
15. ,,Comundstul Moldovei", Chişinău, nr. 10, din octombrie 1974.
6. Ai h. St. Bucureşti, Arh. C.C. ~l P.~.R., fond ~o, dosar 4071 ;·
1:n-132 ; Anton Moraru, Tatar- 13unar, rascoala sau expo1 t de revoluţie . ,
în ,;Revist a, de isto1,je militară", nr. 6!1990.
17. Arh. St Bucureşti, Arh. C.C. a l P.C.R., (0J1d 50, dosar 1 598, f. 9-11.
18 AJexandr,u V Boildu.r Basarabia românească, Bucureşti, 1943, p. 153.
19: Ni.0010:e Dabij.a, Cre~rea Republicii Autonome Sovietice Socialiste
MoldotJsneşti, ii1 „llevista de istorie militară", nr. 6/1990, p. 44.
20 . .,Monitorul oficial, ,nr. 30, din 7 februarie 1929. . .
21. T0ll M. Oprea, O etapă rodnică din istoria relaţi.ilar dzplomatzc~
-1·o;mci7_1.o"so~ietic_e (1928-19Ş 6), Buoureşti, Eclifura PoUtică, 1967, p. 26-27.
22. ,,rvionito1'-ti.l ofidal", nr. 70, din _27 mar,t îe 1929.
23. Aril . lYi.A.E., fond 71/U.R.S.S., vol. 82, f. 59.
2·4. Nicolae TJ.tulescu, Documente diplomatice, Buc.m-e_şti, Editura Po-
ti,tică, 1967, p. 508- 509.
· · 2-5. Aa'li. is:t. Centrală, "fond Casa Regală, dos. 112/1933, f. 1-2
2.6. Icşa.11 Scw•.bu · (âoordo)1ato)·), Istoria României între anii 1918-1944.
CuZ-eg.e re de docu.mente-; Buou.reşti, Editura Didactică -'}i Pedagogică, 1982,
p. 387-388.
27. Ibid.eni, µ. 3_86~389.
28'. .,Dimineaţa " , di.n 19. d.1:1nie_ 1935.
20
29. ,.D.A.D.", nr. 35, ŞN.lin~a clin 13 februarie 1935, p. 838.
30. Ibidem, nr. 39, şe dinţa din 18 februarie 1935, p. 1 030.
31. Alexandru Vianu, Zamfir Zorin, Constantin Buşe, Gheorghe Bci-
dascu, Relu.ţii· internaţionale în acte şi documente (1917-1939), Bucur e şti,
Editura Diclac,tică şi Pedagogi.că, 1974, ,p. 20.
32 . .,Dimim.aţa", dln 8 mai 1935.
33. ,,Universul", din 7 ianuarie 1935.
34. Arh. St . Bucureşti, Arh. C.C. al P.C.R., fond 103, clos. 8 083, f.
ri7-58 ; Biblioteea Academiei. Arhiva Istorică, fond 3, dos. 355 (fotocopia
dea,um entu-lui).
:;n. A,:-11. St. Bnc,ureŞ;ti, Arh. C.C. al P.C.R., fond 103, dos. 8 083, f. 59.
36. Ioan Scurtu, Nicolae Titu/eseu - Romania's minister of Foreign
Affairs (1932-1936), în „Analele Universităţii Bucureşti", Istorie, XXXI, 1962.
37. Vezi, pe J,a;rg,Titulescu şi strategia păcii, coordonator Gh. Buzatu,
Ia~i, Editura Junimea, cap. XI; Ion 1\1. Oprea, Nicolae Titulescu, Bucu-
reşti, Editura Ştiinţifică, 1966, cap. IX.
38. ,,Dimineaţa", din 31 aug-ust 1936.
39. Dokumentî vneşnei politilâ S.S.S.R., Moskvca, 1937, vol. XI X,
doc. nr. 279.
40. Nici o schimbare în politica externă, în „Viitorul", din 4 sep-
t mbrie 1936.
41. Arh. St. Bu0ur e~ti, Arh. C.C. al P.C.R., fond 103, dos. 8 083, f. 60.
42. Ioan Talpeş, Diplomaţie şi apărare. Coordonate ale politicii e.1:terne
'(innâneştl (1933-1939), Bucureşti, Editma Ştiinţifică şi Enciclopedică, 19iHl,
p . 183-189.
43. Vezi, pe lnrg, Livia Dandara, România în vîltoarea anului 1939,
nucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedkă, 1985, p. 273-274. ·
44. Textul tratatului şi protocolului adiţional secret, în „Magazin
istQ.ric", nr. 12/1989, p. 30-31 ; şi în Pactul Mo/otov-Ribbentrop şi consecinţele
lui pentru Basarabia. Culegere de documente, Chişinău, Editura Universitas,
J.99 1, p. 5-7.
. _ 45. G. A. Deboin, Al doilea război mondial, Bucureşti, Edltura Poli-
tica, 1960, p. 125.
46. Ibidem, p. 126.
48. ibidem, p. 80-81.
49. Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia.
Outege1ce de documente, p. 12 •
. 5Q. I bidem, p. 15.
51 . Ibidem, p. 14.
52. Ibidem.
53. Alexandru Cretzeanu, The Lost Opportunity, London, 1957, p. 3&.
·21
 CAPITOL UL 2
nDACĂ RĂSPUNSUL .AFIR MATI V
NU VA SOSI LA TIMP ,
ATAC UL VA FI LANS AT
SEAR A Ul<-MĂ TO ARE"
La 26 iunie 19:10, orele 22, guvernul sovietic, prin V.M. Mo--
lotov. a r -mis ministrul ui rom:111 la Moscova, Gh. Davidcscu , un
ultb rnt um în care se fă·ceau afirmaţii în flagrantă contradicţie, nu
nwnai cu dreptul istoric, da,r şi cu normele şi principiil e juridice
int e rn a ţion ale unanim a eceptnte: .,!n anul 1918 România, folosindu -se
de sl ă hidt1inle'.1. -111,illîit.ao·ă a l.''.1vsid, o a~sfâcuţ de l,a Uniunea Sovietică
(Rusia) o pâ1rtt=! clin teritoriul ei, Ba,sarabia , călcînd prin aceasta uni-
t ait~,a seollllatră a Basiaml»iei, popul a•tă în pi,i,ncipal eu ucraineni , cu
Republica Sovi-etică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodu~J cu faptul luării
m1 forţa a Bas_arabie i, ceea ce guvernul sovietic a cleclarut nu o sin-
gură dat.ă şi deschis în faţa întregii lumi. Acum, cînd slăbiciunea
n1lillita,rl1 a U .R.S.S. e de domend,u1l ,1Jrco.t.1ibuluj , î,n situaţia iruternaţio­
nală care s-a creat ou rezolvare a rapidă a chesibiunilOQ' moş,teni'te
din trecut pentru a pune în fine bazele unei păoi solide între ţări,
U:R.S .S. consideră necesar şi opo:ritun ca în interesefo restabilir ii
.ide <iărului să păşească împreună cu România la rezo1vare a imediată
a ches,tiunii înapoierii Basarabie i, Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiune.:i întoarceri i Basarn~
bi ei es.te lega,tă în mod organic cu chestiune a ,t ransmi,ter ii căitre
U .R.S ..S . .:1 ~1celci ,pJ.rţi a Bucovine i a cărei popul::tţie este legaitii în
m area sa majorittat e cu Uc:roinn Sovietică prin comuniita tea soartei
istorice, ci,t ~i prin co111.uniitait ea de limbă şi ,compoziţie naţională.
Un astfol de ac-t ar fi cu atî:t mai just cu cît transmHe rca părţii de
Nord a Bucovine i către U.R.S.S. ar putea reprezent a, este drept că
numai întl'-0 m [!i.<,ură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei
mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basara-
biei prin dominaţi a de 28 de ani a României în Basarabia .
Guvernul U.R.S.$. propune Guvernul ui Regal al Românie i:
1. Să Îil.1!ap0iiieze cu orice preţ Un1iiu11.ii Soviietice Bas.:teabia ;
2. Să transmită Uniunii Sovietice pai,tea de nord a Bucovine i,
cu frontierel e potriviit cu h a1'lta alăturată.
II 22
Guvernul sovieitic îşi exprimă spcranţ:1 di guvernul rom:m va
primi propuner ile de ·faţă ale U.R.S.S. şi cii aceasta va da posibili-
tatea de a se rezolva pe cale pa5nică conflictul prelungit dintre
U .R.S.S. şi RomCmia.
Guvernul sovieitic aşteaptă răspunsul Guvernul ui Regal al
R omâniei în decursul zile,i de 27 iunie anul curent" .
1
La ora cînd se înmîna această notă ultimativă, dispozitiv ul
ofensiv sovietic de-a lungul graniţei de N .E. a Rom{miei -- format
din 40 de divizii sus ţinute de 14 brigăzi blindate, 30 regimente şi
4 divizioan e ele arWerie 2, :potrivit informaţiilor ce le deţinea Ma--
rele Sta·t Major român, era realiza.t. Da tele culese de organele spe-
cinlizatc ale marilor uni:Uiţi din cndrul Armatei 4 dislocate în
Basarabia şi .c ele furnizate înitr-un raport al şefului secţiei con-
sulare a Legaţiei române din Moscova, Dan Tdem:rc :t, puneau în
evidenţă o concentra re de ,t rupe mul:t s pori.tă faţă de lunile trecute".
o intensific are a a cţiunilor de recunon 7tere şi ce:rcotarc a t erenului
pe malul Nistrului în punotele : Coit-ul Nistrului între Kavantin şi
Grigorop ol; Odaia Plaska-T iraspolSu cleea şi Giubrucci , Giubruc-
cii-Glimn oje "· 1n alte zone se fficeau intense antrenam ente de for-
ţare a Nistrului şi lucruri pregătitoare de trecere a fluviului în
dreptul punctelor : Slobozia-Duş c a; V.'.ldul lui Vod.1; Cotul Ni5-
trului, sucl Pereryta şi Suclcea . In aceste zone au fost aduse mari
cantităţi de nrn.tcrial .genistic şi de ar.tileric ,;_ S-au intensific. 1t
zborurile ilegale în spaţiul a erian romJ1wsc , căpfltînd ,car-;1oteru l
7
lucru, după cum se specifica într-o nouă notă in-
Lmtti sistem ele
formativă a Statului Major al Armatei 4 române către Marele Stat
Major din 7 iunie 1940 s.
Din document e rezultă cil membrii partidulu i comunist şi unii
mtn-o ritari din Basarabia au fost în ş tiinţaţi cu mult timp înainte de
agenţi sovietici despre ultimatum ul cc va fi adresat României şi li
s-au trasat ca sardnă in,tcnsific::.rea propagan dei ,prosoviet ice în
Basarabia şi Bucovina , confecţionarea din timp a unor steag uri
roşii şi pancarde cu lozinca „Trăi a scă armata sovietică şi Stalin",
cu care să-i întîmpine pe sovietici la intrare:1 în aceste teritorii n.
A'Stfel, în oraşul Bălţi în zona Spitalulu i militar, pe da,ta de 9 iunie
1940, s-au gă s it manifeste comuniste care îndemnau popul a ţi a la
acţiuni împotriva activitătilor ce viza concentra rea reze rvi ş tilor şi
pregă tirea premilitară rn.
In comuna Caira, cetăţeanul Ion Baisi, potrivit unei note in-
fo:rmatt,ive a 01rg-a,n1ului spedaliz,a,t al Armailci ,a 4-•a, ,trwnsmi,să eşa­
lonului superior în da,ta de 9 iunie Hl40, o '.Îndemnat concetăţ.enii
săi s-ă nu se ,p rezinte pentru concentra re .deoarece ruşii vor lua
Basarabia 11 • S-au constituit grupe de div.crsiun c în majoritat e din
minoritar i ruşi, ucraineni , găgăuzi şi evrei care aveau misiunea să
culeagă informaţii, să exercite sabotaje şi a cţiuni teroriste în cazul
23
unei ofensi ve .soviet ice la vesit de Ni sitru 12 . lrntrcg ,teritoriul Buc'.J•;
_;imd · si Basarabiei ,era înţ.esait (echiipait) încă di'n ani,i precedenţi
cu a.genţi bine in struiţi şi cu misiuni pt ecise, aşteptînd doar semna-
1'ul M-os:covei 1:1•
1h ~ua d e lG iunie Corpul 5 Arm a,tă informa Statul MaJor
al Armarta 4 că pe teritoriul său de comp e1te1:iţă „fo~r,~c mu~ţi_indi·~izi
suspecţi posedă ,arme" şi ruga organele supcnoar2 sa mtervma •pen,;ru
. - p0T'Il,1ÎSe1or „d - d ş1. por,t . an!2e·
· ,, H
,a.nular-eia e pose T). • ••
Conicomttenit cu sarcinile transmise .t'.C.r,,. de a rntens1frca pro-
paganda prosovie ticii în ţară, cu pr ~ cădere î1_1 . M~ldova, postul de
1 1
radio sovietic de la Tiraspol, în perioada ma1-nm1e 1940, prezenta
în emisiunile sale un lung şir de măsuri -o:,re să vină în. spr~jinul
ţăranil or moldov eni împroprietăriţi cu lo tul'i de pămînt ~1 an~m~le
'în a:ş-a zi•s_a_Rcpublkă Sovieitică Moldova, c~ea,U în scop, ?:v~,rsto~11st
pe malul s.ting al Ni'Strului de U.R.S.S. ln zona loc,autaţuor Za-
lescik, Grigoriopol, Tiraspol, trupele sovietice au instalat difuzo~•r 2
foar,te p u ter n Lce pentru ca popula'(ia rom{mc3scă sii poa,tă. auzi ll'l-
formaţii!le ca car?,oter propagandisitic _pe .care Ie _trans~mteau~ !n
ace$~ e mi,s iun i_ e-r.a ,intel-usă multă mL~z1·că pop,1lara rcmaneasca cu
scoput ,ele a -fi as-cul1ta1tă d e moldo·/eni 1·'.
· Luîn d. 1cuno~inţă de aceste agresiuni săvî1şite împotriva Româ-
m B1 start s uve11a11: şi independent, Ministerul A:părării Naţionale se
adt~ la 7 iunie 1940 1 Minfot€ru1ni Afaccrhl.or Strf1in2 cu rugă-
min tea' w1ed. interv e nţii diplom::iti-c e pc lîm.gă guvc,rnu 1 s ov1e
Astfel, în după-ami a za zilei de 2G iunie 1940. ministrul de ex terne
Giugurbu 1.e:le.grafia repr,ezerutantului Ro:niâniei la MoSJCova ~ă
meze Kremlinul despre acesite aspecte şi să ceară guvernului sovietic
să-.şi pre-ciz\,!Z,e inte nţiile 1i, deoarece „asemene~ -prcgâ}thi militare
aruncă o umbrit as upra rapor:tur.llor bilaterale, ,tomnau. tn momentul
cinrd· dorim să adînaim legături de prietenie cît mai t rainice cu
dfos,w1" lll .
Ră.<;punsul a venit mai rep2cle d cdt se aştcpfau reprezentanţii
Bue'.'u restiului. La miezul nopţii de ~6 127 iunie, Gh. Da,vid escu reuşea
doar să itransmi1tă : __,Ceea JCe urmează es te texitul no·t d ultima-tl ve
ee mi-a fos t i nmmată 1n a-c~astă seară la orele 22 de căitre Mo lo-·
fov 1 rn. Era evident eă, prip întreruperea legăturii telefonice timp
d e mai mu1te ove, s-a căuta,t -să se scurteze cît mai m u1t din răgaz1 .1l
de 24 d~ ore <lat guvernului român pentru a lua ,o hoti1n re atî-t de
gra:V'ă ~ntru soarta ţării.
Ale.xan<lru Cretzeanu, secretar de st at in Minist2rnl Afacerilor
Sfrăine, ,a inibrm&t -desp.re aiceastă situaţie ex t rem d2 gravă mini&trul
a_părări_i şi şdul Ma,t,e11,1_,i St art; Maj'O'r, care au :alarma.'i ,trupele romane
cUsloea_te in µr0v.inioiile· viz~t-e de Kremlin.
,ln Glin1,ineaţa zilei de 27 iunie, către ora 6, s-a putUlt recep-
ţiona şi res-tol ,telegramei, dar guvernului român i-au mai răma.:;
24
doar aproximativ 16 ore pentru G delibera şi ,transmi,te ·răspunsul
'1-a Moscova.
Ir.cercările disperate ale ministrului român la Moscova,
• G lJ. Davidescu, de a-l convinge pe Molc,t ov a,s upra drepturilor
noas,t re istorice, eitni-ce şi politice asupra B ;:isarabi-ei şi a fapt 11iui cu
1Bucovina n-a fost niciodată sub sbipînire rusească, erau din start
s0rtit,e eşecului ~0• Molotov a rămas surd şi la argumentele statis-
tice privind populaţia Basarabiei şi Bucovinei, la forţa şi necesitatea
·respedării tratat elor de h Paris 21 • Partea ck no!·d a Bucovinei era
cerută ca cl-C'ipăg-ttbire 1,pentru dominaţia rornână în Basarnbia timp
de 22 de nni 22 . Gr,1ni ţ,1 trasaită pe o hartă la scara 1/ 800 OOO cu
un creion rosu bont, a cărE'i urmă acm: crea un -teritoriu lat de 7 mile,
era confuză.· A fost iinposibil si'1 se 's,~a bile" c;cJ de care p-ar,t e cuci
anumit~ foc2lităţi. Din a•ceastă cauză, ul,t cdor, s-au produs grave
inddcnite de fr-onti erfi între grănke rii rom J ni şi sovietki, mai a!r:s
în juru:l lo c- al.ităţii H 2 rţa, so1cbte cu morţi ş i 2 ăniţi 23•
Ultima,t-1.:mul sovietic a '.;urprinc-; faotorii de decizie politică
şi militară. ,din România prin duritntca şi dnismul său, iar •aicce,ptare:1
l tti a -conste-rnc:.t populaţia .care a fost rl'>i.gur a-tă, prin toate mijlc-ac:"le
d.'€ i rnform :ir:>: 3n ma,s ă şi de la cele mai autoriz~1tc surse ::ile regi-
mului lui Carol al II-lca, ,că s-au hwrt 1:oate măsurile nc,cesare pentru
ap"i"i rar@a graniţe-lor statului român 2".
1n itimp cc Ministc·rul Afocer ilor Străine din Bu.curcş,ti f:Şt<::pta
. t'1c -'\
l''
transmiterea t cxitului. no.tei ulrt:im ~1liv2, prim-ul ministru, Gheorghe
Tffiiă răscu, ,a hcitărH să informeze guvernele ge,r man şi italian că
~fo:- Român ia nu po nt e a,ccepfa un ulti-matum cu :u1 rnoter mili.tar, că
pope:wul ,ro1rnîn era hotărît să se nperc ş i că, în acest scop, c<' va decre-
ta mobiliza rea g en e rală. Comunicate n sem fmătoarc s-au făcut pnrfo-
nerilor din !nţ'" l egerea Balcani-că, cerînd guvcrndor grec, tlwc şi
}lJgos-la.v ',ă rJ spm1.dă -dacă se po.:1,te conta pe sprijinul IOi·, ,conform
pre.vederilor înţelegcl'ii, în cazul unui eventual dac d;n pmrt:ea Bul-
g.a:riei .şi Ungariei, care s-ar putea declan~a în med sirnulfan cu acela
al Arma,t,ei Roşii. Tdegrame ·cifrate .au fost expedia.t e imediat reprC>-
zent-antillor României -în aceste tiiri 2;;_
Re z,ul,t,a-tul încencărilor pe· pl:m diploma.Uc ale unei Românii
aitllt d!_! izolaită pz plan int2rnaţional era previzibil pentru mice om
poli,ti-e lucid. P.abricius a ,comunica,t o ne-tă verbală a ministrului de
externe al Germaniei, J. von. Ribbentrop, prin care se recomanda
R omâniei că ac cep,tc1,r ea ultimatumului dat d0 guvernul U.R.S.S. este
:.i!lg:urul lucru ce rămînc de focut. ,,In numele guvernului Reichului
rd"agă m ai departe să sfotuiască urgent guVE~rnul român să primească
'f.!iYndiţiile rmeşti fără nid o rezervă" :w. De la Roma vec;tile erau la
fel d~ p1'. 0astc. Ministrul român în Italia, Raoul V. Bossy, n-a p ut1,1t
să obţină primirea dorită de cuvernul român, la Mussolini şi Qi,an0.
După demersurile făcute la Palazzo Ghiggi comunica tclcgra.fi_e_ la
 CL Ion Ilcuş Da 5 Da
Bucureşti : An!uso mi-a declarat că g·uvernul ifalian cunoaşte situ- Da
C. C. Giurescu Di sc uţii 3
aţia prin ministrul Italici b Bucureşti. El, m~-~ citit ~tît _telegr~ma Da
Aurelian Bentoiu Da 6
lui Ghiggi privitoare la audienţa la rege, rn~ ş1 ms1trucţ1\1mle ce 1-~l! Da
Radu Portocală Dis cuţii 4
fost tri mLse si aI d 1ror conţinut este urmatorul : «m1mstrul T~alle! Da
va comunica ;,eoelui guvernului romfm ,că guvernul nitalian c onsidera M . Chelmegeanu Da 7
o , ' . d . Mitiţă Consta ntinescu Da 8 D;1
ac inter es eiur onca n esenţial , nu n u mai p entru nomama, ar Şl Nu 10 Da
pent ru celelalte· ţări, ca Româ::i a să evite un ~onfli~ cu Uniu~~a Petre Andrei
Da 9 Da
Sovie,ti,că» 27, Cit priveşte rc::icţnle guvernelor aliate dm lnţeleger "a I. Macovei
Rezervat Da
Gh. Tătăr i\•_; cu
Balcani€ă , .r ă,9J>unsul lor ~incer - mi~.ca,te şi îndurcr~te de ceea ~e Da
Ernest Urd(ircanu Nu 11
i se intlrnp.m R omâniei - era evaziv şi prudent, €ch1valent prac,t1~ Disc uţii 5 Da
Mihail Rnlea
.tot .cu un refuz !!R. Gl. Florea Ţe nescu Da 10 Da
ln aceasitC:i si,1.,uatie deosebit de gravă, monarhul a hotărît să
29
rnnv oace Consiliul de· Coroană la 27 iunie 1940, ora 12.3~ : C~rnl De la început s-a văzut ,tendinţa către c:ccbrc. La propune rea
a1 Tl-l0a noh în legă·tur5. cu acest eveniment : ,,Ln ora mdwata a ilui Urd ărea nu, mobilizarea imediu,U1 a arma,lci, s-au aliat ,toţi,
avut loc Consiliul de Coroană, care a început printr-o expunere a a fară de unul singur, R1liff. Nu pot zice d"t m-am sculat prea feri-•
fap telor fJcu,tă d·, T:'1U11· ăscu ~i Giugurtu dup ă ca-r e Ţ e n e s cu :1 expus dt de la acest consi,liu. A urma,t să trimitem note p r in cure să
s itu a ţiLm ea milirt:ari'i. stă m de vorbii., rămînc să mi se p rezinte cit mai repede t extul" :li>,
Presed intel.e Consiliului şi minis,trul Afacerilor S-tdiinc au D u pă lungi dezbateri s-a ajuns astfol la concl uzia dt, neputîndu -<-,e
arf°1ta,t c u prinsu l n otei, ideea n oastr:'1 de a cer e discuţii şi răsp11ns1.1l
0
pune rezist e nţă prelungită bazată pe singurele noastre mij-
da,t de Germanfo si Italia. Seful l\fardui Stat Major, ft1c[1 a da un loace, fă rc'i nid un ajut o1· din afară, ultimatumul sovie,tic nu putea
aviz, a ex pus sfrm;ţia milita'ră a direi concluzie era că: dacă ~sînt?m ţ'i respins : a.
obligaţi ~ă luptăm pe 3 fronturi, mergem b _d~zn?tru sigur, _ca cluar După consiliu, ministrul Afa;cerilor Străine, I. Gi.ugurtu, a
aşa n e va fi Hreu fă ră nici un aju t or de n1că wri, de a rezista. t • I
S-a
t•
încercat - fo ră să cunoască în fapt jocnl de culise ~i arim jam ent ele
b I
m ..ii -pus chestiunea că este impo r:tcint de a ne pă;-;tra ~rma a 11hac _:1 _perfecta te între cei doi dictatori Stalin şi I-HLler -- să o bţ i nă o
p entru zile ,şi mai n egre. Chiar d e la începutul av1z1-:Iui d~t _de vo1:bi:- :n,te-rv e nţie a guvernului Reichului la :Moscova în sensul unei in-
t 0ti s-au desemnat două curente : Iorga, pentru rezistenţa, iar Arge- il \.11~nţt1ri a guvernului sovietic, pentru a se necopta >tratative şi a
toianu, pentru cedare. Iorga a fo st indignat faţ il de Marele Stat Major. se evib conflic.tul armat :12, iar la R oma, Raoul V. Bossy c[mta s:i
B.ezultatu-1 votului a fos t : pentru primire:1 uHimalului 11 nu, obţină acelaşi lucru. Raportul telC'grafic trimis de acesta la Bucu-
JO da, 5 pentru dlsc uţii ,şi 1 •!'c:zervat, <lar ia t 'i-1 : re-şti, în urma discuţiilor purtate la contele Cian o, arată în modul
l\fobUizare cel ·m ai dar nu num ai aceeaşi a,t itudine ca a guvernului german,
Primire dar şi faptul · <:ă între Berlin, Roma şi Mos,cova era o coordonJre
G. G .. 1ironescu Nu 1 Da
Da p erfo .tă a ,acţiunilor şi poziţiilor faţă de România. Dincolo de for-
N . Iorga Nu 2 mule diplomati ce dti politeţe, con veni enţe şi un sentimentalism afi-
M. C . Angeles ou Nu 3 Da
şa,t, a, cţi ona .calculul p oli ti-c rece ca re n-a pu tut fi mascat: Ara
1

Da
conversaţiile noastr e trecute, sfaturile de r "
C. Arge,ioianu Da 1 · t·1,t
rea111111 ·
· 1111· c 1cmo ezis-
Cl. adj . Ernes,t BalHf Da 2 Nu
tenţă fa ţă d e soviete şi fdg ăduielile de ajutor militar. A recunoscut
Victor fa111 and i Nu 4 Da
că ceea c:e--i spuneam era exact, d,u· că pe atunci !,talia nu se :1fla în
Vie tor A nitone};cu Nu 5 Da
Da r~zbo~. Acum îns[1 t oate forţel e şi energiil{' I,tnli,ei sînt dedicate
Std an Ciobanu Nu n razbornlui contra Ang iici ş i Italia nu ma i poate avea altc'i ~rij fi deeît
Silviu Dr ·igo'mir Nu 7 D:1
D :1 aceast<1. De aceea ne s fătui eşte ~.1 n egociem cu Uniunea SovieHcii,
Tra ia n P op· Nu 8
D.1 c-ăei <;lisproporţia forţelor C!->te prea mare şi nim eni nu ne va veni
I. Christu Dn 3
Da ÎQ ajutffr (.,.) Ministrul Afacerilor Strftine mi-a declarat d i Italia
I. Giugm t-u Discu ţii
Nu 9 Da va ţirre socotealtt de sacrifkiul ce face:m în folosul păcii în s ud --est
Dr. N. Hor.tolomei ş i ea.re este un scrvi1ciu ,pe care-l CL du.cem Italiei şi Germaniei. Soli~
Mircea Ca ncicov Da 4 Da
Discuţii 2 Da daritatea intereselor noa stre este de săvîrş ită ;; 3:.1,
Victor Săvescu
21
26
 !n contextul în cnre România n-a g,:'tsit rnc1 un spnJm din
afară, în seara zilei ,de 27 iunie la ora 0!:J.00, regele Carol a con-
voca,t a doua sedintă a Consiliului de Coroană:!\ care urma sii
hotărască poziţia foţă de ultim atum ul sovietic. 1n notele snle zilnice
suve1·anul con.semna : ,,Consiliul a avut loc şi am ieşi,t din el amărît
şi dezgusia,t, toţi cei -care fă,cenu pe eroii la prînz s-au dezumflat.
Numoi 6 voturi, din cei 26 prezenţi, au fost pentru reziste nţă. Nu-
mele lor merită să fie înscris cu litere de aur în cartea demnităţii
române:'iti : Nicolae Iorga, Victor Iamancli, Silviu Dragomir, Traian
Pop, ,ş {ejan Ciobanu, Ernest Urclâreanu. Toţ.i ccilalti, cu o.:irecare
nuanţ,_\ au fo:o,t p:::ntru acceptarea ultimatumuiui (.. .) Au fost im-
preslonaţi de ,s fa,turilc ce ne veneau de peste grnniţă, au fost irn-
presionaţi şi de ideea că nu vom putea cîştiga aşa un război. Unii
ş.u p!'opus rezi~t c nţa şi pc urmă au cedat, -ar fi fo:-.t oel puţin un
gest" 3·i.
In ucma hctărîrii Consiliului de Cornană .guvernul român a
răspuus la u ltimatumul sovietic, în c1şa manieră, încît a cesta să nu
fie cm1ccp ut ca o 1·espingcre :m. ~,Guvernul U.R.S.S. a adres:1t gu-
'.!ernul ui român o notă, care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora
10 SGar-a , de .că,tre excelenţa sa dl. Molotov, ,preşedintel~ Consiliului
Comisarilnr Poporului al Uniunii Sovietice, şi cnmis,ff al poporului
pentru Afaaerile Străin2, excelenţei sale dl. Davidcscu , ministrul
României la :Moscova.
Fiind însufl eţ iţi de acee aşi dorinţă ca şi guvernul sovietic de
a v;edea rezolvate prin mijloace ,pacifiste ,toate ,chestiunile care ar
putea să producă o înţelegere între U.R.S.S. şi România, guvernul
r:cgal declară că e:,,te gata sii procedeze imedb t şi in spiritul cel
)'tlai larg la discuţi a amicală şi de comun aconl a tuturor propune-
rilor emanîn<l ele 1r, guvernul sovietic.
lrt consecinţCt, guvernul român cere guvernului sovietic să
bi-r-1evol,$că a indica locul şi d ata ce doreş,te să fixeze în uces-t scop.
De îndată c~ vor fi primi,t un ră5:.p urn=; din par,tea guvernului so-
vie:tk, guvernul romiin îşi va desemna delegaţii şi nciclăjduie9tc
că cbnve_rsaţiile cu reprezenta nţii guvernului sovietic vor avea ca
1;.ezull;t:at 1,ă creeze rel aţii trainice de bună înţelegere şi prietenie
intre 0-.R.S .S. şi România" 37•
!rt cursul ~10:pţii de 27/28 iunie, a sosiit răspunsul .aşteptat de
la guvernul sovietic tot prin Legaţia română la Moscova în ternw-•
nii U1°măit0ri : ,,Omrernul U.R.S.S. ·consideră răspunsul guvernului
:vegal al R0mâniei Elin 27 iunie c;:a imprecis, deoarece în răspuns
nu se pune direbt ,c;ă ·e l prJmeşte propunerea guvernului sovietic
:de a-i r estitui ncînitîrzia.t Basarabia şi partea de nord a Bucovinei.
In,să cum mini,stru'l României la Moscovc1, dl. Davidescu a explicat
că răspunsul m(mţionat al guvernului regal al României însemnează
acces 1a propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic r;l•imind
această explicaţie a dl. Davidescu, propune :
l_. •În decurs d2 paitru zile, incE1pînd ,cu Nele 14, după ora
Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basurabici şi Buco-
vinei de •t rupele român<c9t i.
2. Trupele 6ovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basa-
!r~bid şi partea de nord a Bucovinei.
3. In decursul zilei de 28 iunie ,trupele sovietice să ocupe
următoarele puncte : C e rnăuţi, Chişinău, Ceta-tea AlbA.
4. Guvernul r egal al Românid să ia asupra sa r ăspunden!a
1n ceea ce priveşte păstrarea şi n edeteriorarea căilor fcra,t e, p arcu-
rilor de loeomo,t,ive şi vagoane, podurilor, de,;}oziitelor, aerodr.omu-
1'.ilor, întreprind2rifor industriale, uzine}or clec,tri,ce, itelegrafu:1-ui.
5. Să numească o comisie alcătuită din reprez·entanţi ai gu-
vernului român şi ai guvernului sovkitic, dtc doi din fie,care parte,
pentru lichidarea gestiunilo,r fa U.tigiu în JcgMură cu ev.:icuare::1
armatei române şi insti-tuţiilor din Basarabia şi par,tea de nord a
Buco0vinei.
Guvernul sovietic insbită ca g uvernul r egal al României să
răspundă la propunerile sus-menţionaitc nu mai rtîrziu de 28 iunie
ora 12 (ora Moscovci?s.
Inmînînd această nouă no,tă rninbtrului român Ia Moscovd,
Molotov i-a declarat : ,,Colegii mei, în special cei militari sînt foarte
nesaiiisfăic:uţi de răspuns ul guvernului român, care pare să nu fi
apr-€'.eiat exact si,tuaţia de la frontiere. Guvernul sovietic vrea să
aştep:t• e un răspuns pînă mîine fa prînz, după aceas,tă oră, noi va
t1·0bui să .trecem la fapte'' :i~.
I n ace-a~tă si,tuaţie nu-i mai rămîneau g uvernului rnmân dedt
12 1Qr e penbru cJ. răspunde la acest nou ultimatum, care crea o situaţie
d eosebit de dramatică : .cedare sau război. O analiză lucidă a modului
1cum s-a procedat şi icare a fos,t poziţia României faţă de marile
.transformări pe arena inte rnaţională în aces,tc zile dramatice - dupf,
ClJm se exprima Gh. Tătărăscu în inte rven ţb sa din şedinţa r,eunită
a Comisiilor perntru afacerile exteirne din Senat şi Adunarea Depu-
taţilor, întrunite în după-amiaza zilei de 2 iulie 1940 r.o - nu sosise,
se cerea o hotănîre dt mai raipidă şi ,care să ofere soluţia optimă
pentru guvernul român.
România n-avea a1ternativă la agn,siunea Moseovei. în dimi-
ne&.ţa zilei de 28 iunie, Argetoianu, noul ministru al Afacerilor
Sttrăine, numit după remanierea •cabinetului din seara zilei ele 27
iu.ni~ 1940, a ,trimi,s următoarea ,telegramă .ambasadorului Romfmiei
la Moscova : ,,Veţi binevoi a remi.te azi dimine aţă la ora 11, ora
sovi~it:ică, urmăitorul răspuns domnuiui Molotov : -«Guvernul român,
pentru a evita gravele urmări pe ,c are le-ar avea re.curgerea la forţ.:i
29
 si deschider e a ostilităţilor în aceas,tă par,te a Europei, se vede. si)it
~ă primeas că condiţiile de evacuare specifica.te în ră~pun s ul sov1ct1c.
Guvernul român ar dori totuşi ca ,t ermenele de la punctele
unu şi doi s[l fie prelungit e, dco.1,rcxe evncuc1re<1. tcri.t?r}ilor a~ fi
foar.te greu de adus la îndeplinir e în -patru ~ile. ~m pncma plc,1lor
şi inund a ţiilo r care au stricat căile de comurn c aţu.
I Comisia mixtc"1 institui,tfi la .puncfa1l 5 ar -putea discuta şi rezolva
aceast ă chestiune . Numele repreze ntanţilor români în ace a stă co-
m isiune vor fi comunica te în cursul zilei►► H.
I Din analiza ,t extului predat de Gheorghe Dnvidescu
cuvîntărilor rosti.te de Arget oianu şi Tă<tărăscu în ziua d2 2 1~111~
42 ş~ .a
1940 în faţa comisiilor reunite de afaceri străine ~ale S~na1ulm ş1
Ad_u nării Doputaţilor, reiese d i România acceptase numai (s.n.) c;e-
rerea de a se retrage din .teritoriile respcotive , fării a recunonşte
însă vreo justificare legală pe ntru acţiunea sovietică. ,,Declar aici,
în fatc1 P a,rlamcntu lui şi a Ţării - afirma Gheorghe Tătărăscu -
am hotărît evacuarea Bc1sarabiei şi a Bucovine i de sus pe ntru a
putea salva azi fiinţa sta,t u)ui rom,1n, pcntrn a nu pune în p r imejdii:.•
ii tor ul românism ului. Declar aici, că am luat acea stă hotăr-îre sub
p resiunea fortei într-unul clin cele mai grele momente ale istoriei
noastre si lăsîn~l viitorului să judece actul nostru" 4.:1, •
In aceea şi zi, la ora 13, ministrul Româ niei la Moscova a
trimis l Bucureşti răspunsul soviciticilor privind cererea de a se
prelungi .termenul d e evac uare a Basarabie i şi I3ucovin€i de nord
ele la 4 zile la cel puţin 8 zile 1\ în care se preciza : ,,Astăz i la ora
11 am r emis domnului Molotov ră spunsul guvernulu i român la nota
remisă astii-noap te. Dl. Molotov mi-a fiicut cunoscut c ă guvernul
sovietic nu poaite prelungi termenul începerii ocupării. Ast.1zi, Ja
ora 14, trupele sovictke vor înc8pe în aintarea lor pentru_ a ocupa
cele trei oraşe m e nţionate în notă : Cernăuţi, Chişinău ş1 Cetated
Albă. Termenel e şi măsurile pentru ocuparea ,restului ele t eritoriu
v0r putea fi fixate de o comisie mix•tă. Dacă din motive tehnice ar
rei.e si necesita,t ea unei prelungir i (de ,t ermen) pentru cîteva orc,
afond .dek,gaţii sovie,tici sînt împuterniciţi să admită prelungir ile
ne:cesare. Dekg aţii sovietici .sînt : generalul Koslov şi generalul
B0din. Drept loc al întîlnirii, guvernul sovietic propune Odessa" -\
1 desfăşurate în după-amiaza zilei de 2 iulie 1940 sub preşedinţia lui
Sovieticii erau decişi să cxplo.:i,teze la maxim situaţia grea în
care se găsea Români a. Orice refuz din par,tea guvernulu i rom[m
a r fi decla nşat ofensiva .trupelor sovieti'ce de s ub comanda lui
G.K. J u kov 40 , iar con_c; ednţelc nu puteau fi -prevăzute. Ca urmare
au fos,t accoptale ş i aceste ,condiţii care au generat o a devă rat ă dramă
a retragerii armatei a dministra ţi ei şi c1 unei pE°1rţi <lin p o pul a ţia
civilă românc ci s<'ă. Incc:pca ,c alvarul evacu[irii din provinciil e răpite "
7
de dicta-torul comunist St.:ilin.
30
Ves•tea cedării fără luptă a pămîntului românesc a stîrni,t o vie
€moţ i e în rîndul populat.iei care fusese asig urat,1 aUt dl~ des de către
cele mai înalte oficialităţi că „nu se va ceda nici o brazd[1 din
trupul ţării 1s.
Autorităţile centrale şi locale, prin mijloacele ce le aveau la
indPmîn,':i, au ,c ăuta t să stăpînească situaţia pentru a nu se instaura
panica şi haosul în ţară, ceea ce ar fi generat noi complicaţii. Ac-
µotJ înd pe această linie, guvern~l ~ transm_is la ra~io şi prin. p_resă
comuni1ca:tc k1pida1rc desprie CV10:i.Uţ1a 1tl11ruhlibve'1or ş1 a o,peraţ1e1 de
ev,u:uure, fără să prezinte adevăratele dimensiu ni ale tragediei.
S-a hotărît - potrivit comunica tului difuzat prin mijloacel e
de inform ~n·t.:: în masă în ziua de 2 iulie 1940 - ca ziua de 3 iulie,
zj în carl:! truipdc române ,t rebuiau să d epăşe ască noua frontienl
şhibilit„l arbitrar !ji dictatoria l, să fie d(.'{'.1-a ra,tă zi ele doliu naţional,
iar la ora 13 să se pi'istrcze un minut de reculeger e pentru terito-
riile furate 40 •
Presa timpului a descris atmosfera şi tragismul acestei zile.
<;ot kliene de mare tiraj ca „Universu l", ,,Neamul Rom[mesc ", ,,Jur-
nalul', ,,Semnalu l", ,,Porunca VremW' şi altele au consacrat acestei
zile coloane întregi străbă,tu,te de -o adîncă durere ~i de znădejde •
50
Ziarul „Curentu l" scria : ,,Cernit Bucureş-ti ul şi ţaru toat{t .şi-a luat
rămas bun vremelnic de la cele două provincii răpite.
Zi în ecată în lacrimi şi cerni,tă în zăbramnec : zi în ca re cea 1
din urmă fîşie din strămoşescul pămînt al Basarabie i şi Bucovine i
va fi călcat, va geme. .
Zi de doliu pentru întregul neam românesc şi pentru sufletele
n<Yas,tire a:le ;tut urm . Instirtutel e poliittce şi pairtfoula re aiu ra,r ho.mt
culerile naţionale cernite. Vehiculel e ,cfo fot felul îşi flutură cu
dispera re p arc{t doliul în bătaia vîntului. Magazine le şi l ocalurile
publice sînt pustii. Apasă ceva greu, nespus de greu pe sufletul
n aţiunii , s-a rupt ceva clin el, s-a rupt ceva din sufletul fi ecăruia
dintre noi. Deş i va fi vremelnică aceafţlă despărţire ne doare în
suUet'' :;i_
Parlamen tul, după ce-a luat act de h o,tărîrea guve,rnul ui de a
c "da la ultimatum ul so vietic, în cadrul unei ş edinţe comune a corni-
siilor pentru afacerile străine ale Senatului şi Adunării Deputaţilor,
C. Rădules cu Motru 52, a hotărît să marcheze ziua de doliu naţional
prin adună ri spl'ciale în care s-a pfo;•trnt doa1r un moment de recu-
legere fără să mai dezbată aHc probleme . Preş edintele Adunării
Deputo1 ţilor, profesoru l C. Rădu lescu Motru, a rostit în acele clipe
de a dîncă durere, un scurt discurs dicta t de împrejură ri : ,,D-lor
dep uta ţi, în urma gravelor şi tristelor evenimen te întîmplat e în
zilele trecute. mai ales cu d csă vîrşirea evacuării scumpelo r noas! re
ţi,~utud - BasaralJi;.1 şi Bucovina <le nord - guvernul M. S. H,ogele
Car ol al. II-le.:i, a clecrntat pentru astăzi zi de doliu naţional. Amînă m
31
 discutiile noastre pentru altă dată. Cu atmosfera de astăzi păstrează
iq ·reci~Ilegei·-e ardînciă" 5J . Anibal T eodorescu , preşedintele Sc ni1tului,
a fo&t şi mai laconic : ,,In acea,stă zi d 2 cruntă şi năpraznkă dun're
,p·en,tru inimile noasfre ale .tuturor romfmilor, vă propunem un
anomenit de r ec u1egere" r✓•• ••
Din iniţi ativa marelui savant patriot N. Iorga,)", un gruµ de
oameni politici cu merite deosebite în făurirea României Mari -
Iuliu l\faniu, dr. N. Lupu, Alexandru Lape datu, Pan Halippa, C. I.
Brătianu şi a lţii GG - - au adresat Parlamentului român un Mcmoriu-
,prote,st.
111 acest m emoQ·iu, după :ee se face o amplă prezenic1rc a tre-
cutului istoric al ace'.-;tOr teritorii românes,ti se d2mons,t rn cu argu-
mente istorice, dernog r afrc c şi etnice n~temeini'Cia şi ilcgali,t atea
actului de rapt rteriitorial asup ra părţii de răsărit a Moldovei „ce-5i
trage numele de la dinastia Basarabllor". De asemenea se preciza
că „A se apli.ca ţinuturilor nordkc ale Bucovinei unde niciodRtă
n-a fost o ~t ăpînire rusească, sub prcrtextul că astfel s~ ca pătă o
despăgubire· ,pentru a'.c elc pagube pe care le-am fi adus Bn<;arabici
pe care, dimpotrivă, am riidica,t.-o dintr-o stare de qvasi-'Jmbarie,
clin. ,cauza unei insule rutene, însenmnă o strămutme a d ezbaterii
pe un ,teren naţional ,care e negat p rin însăşi cererea de a se da
întreaga Basarabie cu o popul aţi e covîrşitoarc ,românească . Iar
atingerea rteri.toriului însuşi a Vechiului Regat e cu fotul în afară
de postula-tele teri,torialc ce s-au înfăţi şa,t Românicei, în rapor,t cu
Ţinu,turile alipi-te(( 57.
PornJnd de la asemene2 argumente, protesta.tarii a rătau fără
nici un dubiu că : ,,Ultima-turnul de ie,ri, u1ma,t de .o luare de stă­
pînire imediată , nu poa,te găsi nici un tem ei istoric şi legal şi îns,trăi•­
narea unei atH de largi părţi a României Unite calcă p2ste trupul
a 3 milioane de ţărani români şi a unei p{ituri d2 intelectualitate
devotată cauzei naţionale. Fără a pune în discuţie necesi,tăţile care
iS-au s0~ti,t că nu se po·t evita, subsemnaţii, dintre care cei mai mulţi
sînt Întemeietorii în<;;işi ai Statului Romfm nou în hotarele lui fireşti,
nu _pot admi1..e ca în orice formă să se dea o recunoaştere leg~Ei. în
n.1u1mele st.a tului şi poporului român la ceea cc nu este clecît o re:;:m·-
p_aţie (s:n.) determ.ina,tă de confuzia de noţiuni, fire~te tredtoarc,
a unei ~poci d e criz ă fă rit pereche" stl .
Asemeni organel_or p,uterii şi a clministr2ţiei cb stat, institu ţiile
religiOcU:,'~\ de cultură, a1J:,tă şi sporlive au marcat prin act i vităţi spe--
dfa:e această dram.ă na~ională . in Bucureşti ş i celelalte oraşe ale
ţăI"il au fost susp,enda,te spectacolele ş i manifr<./:ările cultural-spor--
tive. 59, iar postµrile de raq.io au trnnsmis muzică adecvată.
Aoadernia Rom ană., care prin „componenţa ei - cum remarca
pr-0.f,esoruI C. Rădukscu MotJru, în ,cuvîntarea rostită în şedinţa
d doliu - a fost d e la început un for al unităţii culturale a tuturor
românilor" oo, a marca,t acest eveniment în după-amiaza zilei de 3
32
iulie. Cu acest prilej' Nicolae Iorga propune şi se aprobă în unani-
rnitate ca lucrarea sa Adevărul despre trecutul şi prezentul Basarabiei
să fie r,emisă Academiei Ruse prin inkrmediul Lega ţiei României de
1la Moscova, pentru a se vedea 'Că teza susţinută în nota sovietică
e ne-a fost .trimi'i;ă nu corespunde cîtuşi de puţin realiităţii 61 .
După această şedinţă plenară a urmat o şedinţă restriînsă,
în.Urnă, în .cart>,f la ipropune,rea scriitorului Liviu Rebreanu, s-a pus
în discuţie întocmirea de către 1.111 colectiv · al Academiei Române
a unui memoriu în limbHe de circulaţie internaţ.ională în care să ' fie
expusă problema Basara,1Dici şi a Bucovinei sub toate aspedele ei,
dar mai ales sub r apor,t isitoric şi etnografi c, şi care Memoriu să fie
<trilnis tuturor Academiilor şi. .unor instituţii publke din lume pentru
a se pleda juste ţea cauzei româneşti. Această preocupare a fost
s usţinută printre alţii :şi de mari personalităţi 1-ile ;ştiinţei şi culturii
româneşti ,ca Emil Racoviţă, Ion Nistor, DimitFie Gusti, I. Petrovid,
Alex. Laipedatu, Grigore Antipa, Ştefan Ciobanu, C. Rădulescu
M0-tru 62•
In aceeaşi zi, o şedinţă extraordinară a dcsfăşurnt şi Societatea
ScriiitorHor Români în care s-a plcdât pentru cauza românească şi
s-a trimis· un cuvînt de îmbăr,bă.tare fraţilor de dincolo de Prut 63,
cm·e trăiau zile de· mare cumpănă şi re strişt e . Bisedca ortodoxă ro-
mâriă, ,ca d e aiîîtea ori în decursul zbucium atei sal,e istorii, s-a
aflat şi d e data acea.sta ah1turi de suferinţele credi-ncio$ilor săi.
Pe întreg cuprinsul ţării s-au oftcia:t ; islujbe şi rugăciuni pentru
fraţi i loviţi de exp,msi-u nea s trăin ă. Astfel; duminică 30 iunie, la
biseFica Sf. Antim din Capitală, s.ca oficiat .o impresionantă rugă
din ini-ţia.Uva frunt aşilor români basarabeni şi bucovineni refogiaţi:
Iqn Inculeţ - fost preşedinte al Sfatului. Tării, ŞLefan Ciobanu -
fost ministru, V a-sile Bîrcă - fost subseoretar de stat, Ioan Pelivan .
:_ fost miniistru, Pan Halippa - fost mini\Sltru, Sinidiu - fost
deputat, profesor uniiversiitar Bădărău, doctor D. Giugureanu -
f-Os,t ministru, poetul I. Buzdugan, Gherman Pintea şi alţii 64•
La sfîrşi,tul serviciului religilQs, părintele Pa1,tenie, preşedintele
Cl~rului ortodox român, a ţinut. o impresionantă şi îndurerată cu-
vintare : ,,Cu inima ·zdrobi-tă de durere; luăm par.te la too.trt tragedia
sufletească prin care treceţi voi, cei mai buni fraţi ai noştri şi ,cei
mai dornici de alipire la marea vatră a patriei româneş,ti,. după
vitregia seculară ce ne despă1rţea. Acum zăbrnmnic negru s-a întim
peste inimi'le voastre şi ale noasitre ale :tuturor şi ochii ne sînt plini
de aotimi, cuvintele ne sînt sugrumate, fiindcă decorul · vremilor
împlinite s-a schimba,t zilnic de un desilin neprielnic şi neaşteptat 11 n:,;_
Creatori, oameni de ştiinţă şi cultură, care şi-au consacrat înoă
din tinereţe întreaga viaţă idealurilor de unirtate a tutur'or românilor,
a::r făcut din presă: o armă de luptă împotriva nedrE.·ptăţilor ce i se
faceau poporului român; Ion Agârbiceanu, îri paginile „Neamului
3
33
 românesc", afirma că „poporul român n-a dat prilejul nid celui
mai mk :sîmbure de conflict în jurul său, aşa cum a făcut şi prin
vremuri" 66, Săptămîni <le-a rîndul, Nicolae Iorga, în paginile coti-
dia,nuil•u t său „Neamul R:omânesc", a publi0alt în fiie.caire zi, cu pro-
1 guvernanţilor ; ,,Am ităcut fără convingere, dar dintr-u.n sentiment
bitatea savantului, articole prin care condamna poU.tica imperialbtă
a marelui vecin din €St şi apăr~ drepturile români1or dintre Prut_ şi
Nisrtru, cultura şi istoria lor batjocorite şi umilite de expans10-
nismul imperiali&mului bolşevi:c.
Astfel 1 chiar în zilele în care punerea în aplicare a Dictatului
sovietic gen era suite şi mii de drame individuale şi de grup: ~- Iorg~,
în articolul Ce rămîne ?, arăta că .prin retragerea a-r mate1 ş1 adm1- ·
nis,tratiei române din ţinuturile răpi.te „rămîn 3 milioane de . ţărani
înfipţi' acolo din vremurile preistorice ale c~lor m_ai depă~taţi dintre
strămosi. Rămîn la oriice regim de hegemonie naţ10nala ş1 de prefa-
icere so~ială i-ar impune «Liberatorii ►►, rămîn cu limba lor minunată
pe ,c are n-a~ voi,t să o schimbe, rămin cu simţul lor, atî,t de preţios
si cuprinzînd .toate făgăduielile de vii.tor că ei sînt la dînşii acas2,
. şi că întorc bra,'jda pe ·care a ,tăiat-o înttia oară, nu jidan~l pripăşit,
,care triumfă astăzi, ci ai lor din om în om, cum va fi ş1 de acum
înainte, c1.5teptînd -«plinirea vremuri!lor», · care nu _înşealn niciodată.
Rămîne în oraşe . aminti-rea unui sfert de veac de libel'ltat.e,
rămîne o generaţie·cres,cută de noi, păstrînd în cap şi-n inimi acele aşi.
g'.înduri şi simţuri ca şi noi. . .
Rămîne ce-am purti..1>t îndrepta ·şi crea acolo unde am gas1t
ignoranţă, evrei şi păduchi. . · ,
Hămîne ·o întreagă generaţie de intelect uali care nu pot avea
decH un singur gînd : revenirea la dreptul lor şi al nostru" 67•
Tudor · Teo·dorescu--Branişte, deşi sîmpatiz~mt al regimului so-
vietic 68 , nu-şi putea ascunde durer-ea pentru ceasurile grele ce se
abătuseră asupra neamului românesc. in paginHe cotidianului „Jur-
nalul(' scria :·',,Marea nedreptate, •căreia am fost·siliţi să ne supunem
în aceste împrejurări de ,cumpli1tă ·t ragedie istorică, s-a· împlinit.
Două falnice provincii româneşti - Basarabia şi Bucovina - , în
care strălucesc mîndre r.odoabe de artă ale arhitecturii române ; în
cimitirele cărora zac morţii noştri dragi şi scumpi : pe p{tmîntul
.cărora muncesc români adevăraţi, exemplare minunate ale rasei
noastre, fraţi vrednici ai noştri ; două ifîşii de ţară au fost smulse din
trupul Patriei Mume:" 69_ " cerut-e la palat, generalul Antonescu aducea grave :icuzaţii suve-
!n a·celaşi ;timp ,guvernanţii şi chiar unele personalităţi, . ca
N. for ga de pHdă, erau de părere că „nu e vremea să se vorbe<ţscă
prea mult de ce ,1steagul roşu fîlfîie la Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea
Albă" 10. Cenzuua, care sub pretextul nevoii de liniştire a opiniei
publice în acele ceasuri grele, a impus difuzan,a de comunicate
Qapidare 71 şi a interzis toate materialele în care se făceau auzite
şi cele mai mici critici aduse monarhului ,5i regimului s[n1.
34
Astfel, articolul · Basarabia şi Bucovina ce trehu~a să apară în
ziua de 29 iunie în „Universul" sub semnătura directorului ~ău, Ste-
Han Popescu, a fos.t uenzurait pentru critica vehementă la adresa
de patriotism, intuind speranţa că poate totuşi acei care ne impuneau
U1cerea vo,r fi ştiind ceva mai mult decît noi, vor fi avînd motive
de linişte pe care noi nu le cunoa~tem şi vor fi lua,t toa.te măsurile
pentru o rapidă şi sigură apărare a ţării" 72• Constatînd că românii
au fost înşelaţi de proprii conducători în aşteptările lor că ,)ozin-
cile oficiale pe temeiul cărora se cereau poporului român necon-
tenite sacrificii pentru apărarea naţionaHi, lozinci repetate nu în
şoaptă timidă, ci in discursuri răsunătoare ... nici o brazd:l din pti-
mîntul ţării" 73 - n-au avuit nici o acoperire în pontica militară şi
-externă promovată, deoarece din trupul ţă•rii „nu o brazdă, ci
provincii întregi şi cele mai frumoase şi mai româneşti şi cele mai
paşnice, adevărate tezaure ale tradiţiei româneşti, ne sînt smulse
în cîteva ore" 74• Articolul cerea tragerea la riispundere a celor vino-
vaţi de situaţia dramatică în care se găsea ţara, pe ,;Acei oameni
care ne-au asigurait că grija lor de căpetenie e apărarea ţării" 75, dar
ca-re după două ore de consfătuiri şi întrevederi au ajuns „să hqtă- ·
ra,spi cedarea fără murmur a pămîntului ţă-rii(' î6 deoarece, con-
chidea Stelian Popescu, ,,Nu se nenoroceşte un neam întreg, pentru
decenii sau poate secole fără să se stabilească răspunderile' 1 77 •
AscmenC!a luări de poziţii s-au înregis-trnt şi în cadrul ar-
matei. Mai mulţi generali au ridicat glasul . împotriv:1 corupţiei şi
incapacităţii de acţiune generate de regimul de dictatură regală, un
factor ce-a minat capacitatea de pregătire şi de luptă a ţă-rii pentru
apâra i-e. Sint cunoscute ati:tudinile criitice .faţă de cedarea- fără luptă
a teritoriilor româneşti către U.R.S.S. ale generalilor N; Ciupercă 7ll
şi Ilie Şteflea care, îr-.tr-o convorbire cu generalul Iacobici în timpul
retrage!·ii armatei din Basarabia şi Bucovina, replica aGes.tuia:, ,, Te ,
rog am111teş1te domnului general Ţenescu :că tnt1alte'. iconsiderente au .
făcu,t să ne prăpădim aproaipe o armată. Cred că ,ar fi timpul c,1
-«alte considerente►~ să nu .mai joace rol în operaţiuni'' 79• Gene-
ralul Ion. Antonescu a avut curajul să-l înfrunte dired pe suver:m,
ceea ce a dus la arestarea sa, la locuinţa din Predeal şi sechestrarea
pentru mai mult ,timp, la mănăs,tirea Bistriţa din Oltenia. In scri-
soar,ea înmînată regelui Carol al II-lea cu prilejul unei audienţe
ranului şi regimului său pentru cedarea BasaralJiei si Bucovinei.
Iată textul acestei scrisori : ~Maiestate, Ţara se p1:ăbuşeşte. · !n
.Basarabia şi Bucovina se petrec scene sfîşi,e.toare.
. Mari şi mici uni,tăţi, abandonate de şefi , şi surprinse fără
ordine, se lasă dezarma,t e la prima ameninţare. '
Funcţionarii, familiile lor şi ale ofiteri1or au fost lăsate pradă
celei mai groaznke urgii. Ma.teriale iniense'~i depozite militare, acu-
35
mulate acolo din incurie şi menţinute pînă în ultimul timp din
,ovdin, au Q'ămas în mîna inamicului.
Iată, Maiestate, schiţat din fugă, numai un ca,pitol al tragediei
şi al calvarului unui neam care este numai Ia: încoput.
· Poporul şi armata au fost dezarmaţi fără luptă. ,Demoralizarea
lor este fără limită. Lipsa lor de încredere · în conducători este ·
iotală. Ura lor în privinţa vinova,ţilo·r, a tuturor .vinovnţilor de ieri ,
şi de a'Zi creşte. . ' ' I
Consiliul de Coroană v-a · hotărît · să eedaţi. Deciziunea a dez-
lănţui-t ha•o sul. Consecinţa lui, anarhia şi anarli.izarea sînt însă numai
la îniceputul ilar. Ţara care simte, ţara !Care vede; ţara 'care presimte, '.
ţa.ra .toată este consrternată şi în panică. Este consternată şi în panică
fiindtă a auzit de repeta,te ori ·pe primii • mi J11iş+tri şi pe miniştrii· ei
dedarînd că «Sîntem înarmaţi pînă in dinţi>,, că -«Nu·,vom 1 ccd,r nici
o brazdă», , că «Să avem încr,ederc 0a'!'ibă şi ,fără con trol în -şefi :şi în
priceperea şi înţelepciunea regelui». · r .
• Nici o replică n-a fost toierată. Orice strigăt public de alarmă1 •
a fci"St inăibu.~it, adesea sîngeros. · 1 1
• 1 r ·
Ţara _ m ai avut încredere; fiindcă generalul pe care Maiestatea·,
Ta IJ,'.--a acoperit cu cea mai mare în'credere a deic:larat •la u n bancheti
că sintlieţi. -<.-< cel mai puternic " tege din Europa» şi în neuitata şi
recenta dedâcraţie de la Chişinău - fiind desigur indusă în eroare -
a asig,m·;'!t-O G"/i a î111cins-o cu· un stăvilar de' foc, de fier şi de beton
peste care, nimeni nu va putea trece, · ' 1 i ,,
R~ali.t_aitea însă s--1c, răzbunat.
,S-a răzbunat; fiindcă· era alta, cu totul alta. 1 ,;
I!)ar , Majestate, toate acestea sînt fapte consumate•; n_u putem
stărui aeum. a-supra lor, nu ne ,îngăduie nici timpul, nici evenim:e:n-
tele. Dar chiar dacă ne va îngă-dui, nu am face-oi •·
Am 00htr:iibui:t conşti'ent la pvedpitarea ,ca•fastrofei şi pe plan
intern. Acum trebuie să ne într~băm ce face'm? Şi ·avemid2toria, sâ
stirîng'.em -t uJâurile. Abandonăm tctul. ·şi ne r,MU:im între noi ? ori
încer, căm chiar şi imposi~Hul ? Aceasta trebuie să facem ; opera va
fi grse·a, ,dar n u im posihiQă. Trebuie să o înce"11căm. inc_ercarea însă
n'u o ;_P0it'fae~ tot Jcej care sînt·vinovaţi de a fi pfogă:tit şi,dezlănţuit
c9!tastrofa. E.i ar -s·g9.ri-o. ' ,
1
T r'.eb.uie sth1mbat imediat" si •sit t ~tn'ul 'si ·o'amenii.
I . f,'i"
' /
Dacă ¾qjesta1tea Ta nu va aplec a, nici .\\î aces,t ceas sup,re•~
0
ureehile la- -durerile u eai.nului, prăbuş ir:€a t6ta,lă, iprăbuş¼rea ÎJ?en1e~
1
diabîlă, cu -t9l cortegiµl •ei sinit'.•tru d,e crime; şi de dis4;yger ţ,, ya urma.
Am preveni<t d,e -ani :de, zile, în s9ris şi verbal, şi :gµvernele şi
pe şefii militari răspµ nz-ăi,ţ)ri , .şi pe Majesitatea Ta - @ă va veni ca-
tastrofa de astăzi. MetOţl.~le întrebuinţate. în sele·cţionare ş1 m con-
ducere trebuiau să ne ,<;J,µică ·fatal la această· credinţă. Am fost însă
s'.o cotit răzy1ră tit şi lovit ca ·a-t,are.
36 :
În faţa . .ca:tastrofei,, am uitat totul. ; ' !.
·~ Sînt gata să dau concursul, dar la a,titudine cinstită trebuie
s-ă mi se răspundă cu a1tHudine cinstită.
. . · Nu mă voi răzbuna şi nu voi răzbuna pe nimeni. Voi încerca
numai să salvez ,ce mai este cu puitinţă de salvat din Coroană, din
ordine şi din graniţe. ,_
Ascultă-ri1ă cel pu ţin în a,ces,t ceas, MaJestate.
II I N-arh fost un duşman al Majestăţii Tale. Am fost un slujitor
fanatic al acestui neam .. Arh fo'.s t' înlătu.rnt prin intrigă şi c:,lornnie
.~ acei ·care au dus tara unde este si de foi·te O'culte. Nu mai asculta
de, aceş tia, l'v'rajestat~. · · •. ·
• I
Ei te:au adu.s unde eşti ~i ne-au adus un de ne găsim.
1
Este ultimul meu strigăt ·de alarmă, Majestate" 80 • ,., 11
In acele momente de grea 1cum.ţănă pentru neamul românesc
ş-au găsit aid, la noi, oameni care au avut cruzimea. infamă - :-:um
se exprima N. Iorga intr-un articol semna,t in cotidianul său ,,Nea-
·• i ' ri1iul Românesc" - i „sii. . şi.rîdă ele. dureri străine" BI, Este vorba de o
seTie din membrii P drtklulni Comunist din Rom[mia, căruia Inter--
n-ati0!1\:aia aIIT-a,îi t rasase sarcina de a ·intensifi:ca a'Ctiunile antina-
ţi0naie- şi· antistâtale 82 , ln: bae:a, m;ni vechii lozinci a autodeterminării
naţionalităţilor -pînă la despărţirea de statul :român. ,
A~eas-tă lozincă d foSlt relua,tă cu si mai multă ; siduita.te în
Dil-i;et-ivele Cominternului trimise P.C. din România, la 8 mai 1940,
,ItI'ln car e i se dăp.e'au urmă·toarele indicaţii : ,,In faţa P.C., a clasei
munci,toa,r e şi a popoarelor din România stă sarcina; de a nu admite
•mragt?r-ea Rorhâniei în râzboi. Să nu· se admită fransformarca RGmâ-
niei într-un cap de pod al iinperialiştilor englezi • şi· francezi îrnpo-
1
r . · t,r,-4v:a lfJ.R.S.S.r, ,, ·
Aceasta po{lte fi înfăptuită· cu ajutorul U.R.S.S. şi al popoare-
101• din ţările balcanico, care de asemenea luptă împotriva atragerii
lor în război. ·
''Itez-ol va rea pe cale paşnică ' a chestiunii Basarabiei şi a pro ble-
tnelCiJr Iitigio ~se · cu ţările balcanice vecine pe baza autonomiei. teri-
t0rrale i,>entru toate regiunile ocupa.te şi• recunoaşterea dreptului lor
' la aufod"eMrminare pînă la despărţirea ' de stat '·a naţionali.tăţilor
' • I
ă'suprite - constituie o ' c-ondiţie necesară pentru apropierea cu
JliJ.11..S.S. şi de ţările balcanice în vederea unei lupte comune! împo-
trivn atragerii în război, pentru preîntîmpi>narea unui război, pen-
,trtt pace" 83 , 1 1 I ,1
•· Cu o lună înaintea ' 111:cţr:ierii operaţiei militare dm Basarabia,
ai,1 .fost chemaţi de Comintern' M. Skorţov (Leibovici) şi I. Morgen:-
1stei:n, membri ai· secretariatului P.C. din România, respectiv membri
. în· re.~ona1fr din Basarabia ·a parti'du1ui; care au prezentat rapoar•te
,1 : , 'detffuat'e despre „capadtatea de luptă ,şi activitatea organizaţiei
comuinisite dJ111 B::isa.mbkl, ,cn si ,asu,prn stării de sp:iiniJt şi po:l.Hi.co-
morale a populaţiei" 81•. Nu est~ exclus ca printre informaţiile oferite
atunci, pondere a să fi avut-o rcele cu cara~te: :11mtart dac~ ave!Tl_ în
vedere planul de operaţii elatbornt de sov1ehc1 pentru a-ş1 sat1stace
pretenţiile teritoria le faţă de România . . . · .
Elocven t în acest senis este un rapo11t al inspeoto ratulm regional
de poliţie al Ţinutulu i Nistru, din mai 1940, în care s_e specifica _:
Paralel cu actiunile informa tive .şi de paraliza re a zonei de operaţu
prnbabil e ale ~rmatei române, org~niz~ţiile comuni~ te. î~cep a des-
făsura o activitat e m.ai pronunţata pnn prapagan d1*ti 111
favoarea
regimulu i sovietic. Informaţii recente arată că propagandiştii comu-
nisti străbat satele basarabe ne ale minorităţilor şi chiar ·cele moldo-
vei1eş,ti spunînd ţă;palnii.tlo,r să nu se ,ue arnă de D eve111tn;.1lă operiaţie
rusească'' 8". · (... ) Poporul muncito r din Basarab ia! Pe tine te asteaptii o
In timp ce ocupant ul străin bru~aliz a şi te~·oriz~ popul,aţ~a
românească din teritorii le anexate, Partidul Comum st din Romama
si unele organizaţii ale sale regional e lansau manifes, te în· care îşi
expri.ma u satisfacţia şi entuzias mul pentru „elibera rea'\ de ctltŢ?
Armata Rosie a. respecti velor teritorii de sub „jugul boierilor rnmâm" .
Ia,tă ce se putea citi într-un manifes t al Comitet ului regional Mol-
dova al Partidul ui Comuni st din H.01mînia difuzat chiar în zilele
invaziei trupelor sovietice în Basarab ia şi Bucovin a : ,,Arm;:itt Roşie
a muncito rilor ~i ţăranilor, a·r mata care ajuti1. proletari atul. din toată
lumea de a se e'libera ~e sub jugul impari•a<l,iismului, a i1111t,rialt în acţiune.
Ea a păşit în Basi.ţrabia şi Bucovina_ de_. unde. ~zgone 9te c_ioc~~i ş)
mosierii care au supt sîngele poporul m ş1 va aJuta munc1,to ru ş1
tiir~nii s~i-şi scuture jugul capitalis t şi st1-şi croiască o viaţă fericită
ins-taurî nd sovietele ele muncito ri, ţiirani şi soldaţi (... ).
( ... ) Pe întreg teritoriu l Basarab iei şi Bucovin ~i poporul ,îşi
manifestă ură împotriv a ciocoi,lor _ şi moşierilor români,
precum ş1 a
uneltelo r lor : poliţia, jandarm eria, cuziştii şi gardiştii şi. întîmpină
cu bur.urie arm::ita roşie eliberartoare.
(... ) Munciitorii şi ţăranii din Moldova -trimiit sa•Lutul lor frraţi>l'or
difnrB a •&iJ.'li\'Llt a şi Bucov1na elihe,na ţi :de sub jugul capitialisto-moşţ,erresc
şi î,şi inanifes tp nt?.t:druncinata hotărîre de luptă pontr:,
~i~t~turi i
-regate şi a războiului imperial ist .:mtisovietic, pentru an11qţ1e cu
U .H.S.S.; pentru ,pîine, pace, ptimînit şi libertate " H.
8
De remarca t faptul că aceste documen te şi m~miks te nu erau
elaborat e în Români a si nu serveau interese lor neamulu i românes c.
Cele mai multe vene~u direct de la Cominte rn, însă unele erau
fabricate " si jn „la,b oratoare le" se1,viciil or de propagandă specială
~le Armaite_i' RoşJ.i. Dov:a<l~ este sirni:l.i.ruclinea de idei, expresii şi
limbaj ce există între conţinutul documen telor pretins apa•rţinînd
prin concepţie şi linie ideologkă P a rtidului Conmniş,t din România
şi a unor material e de propagandă special[t, di.fuzate de Arma.ta
Roşie
38
.t~ritoriu l Românie i înainte de produce rea agresiun ii împ.iotriv-a
ipe..
stat-ului român. Relevan t în acest sens este conţinutul unu~ manifes t
răspîndi,t prin element e de diver:siu ne în Basarab ia .ş i Bucovin
a la
: ,,A venit un ceas marc al elibe-rii.rii
22 iunie 1V40, în care se sipune
no.astre de sub jugul boierilo r ro1rnîni, moşierilor, capitaliştilor şi
siguranţei. U.R.S.S. , Arma.ta Roşie, conduse de Pa~tidul lui L_enin-
Stalin, iau sub protecţia lor puternică Basarab ia, furatii de la noi
în 1918 de boierii şi clica mili.tară românească (... ).
Furat (... ) pămîntul sovi.etite al Basarab iei se reîntoar ce la a lui
Patrie, în constituţionarea U.H.S.S. Armata Roşie, care ,a eliberat
pe ai noştri -fraţi - ucrainen i şi bieloruşi - ele asuprire a boierilor
polonezi, v-a elibera şi pe voi, pentru totdeaun a, ai noştri fraţi şi
cetăţeni ai U.F,.S.S. (... ). ,
viat.ti fericitu şi liberă în ma•rea familie a popoare lor <lin' Unitmea
Sovie,tkă Socialist ii. Trăiasicu Basarab ia Sovic-tic u !
TrăiascC1 fraţii noştri moldove ni, ruşi, ucrainen i, smulşi din
•
.r.-Obia r9mân~ ască I ,
!I\fi îască marele nostru conducător şi învăţător, tovarăşul
Salin!
Comand amentul Armatei Roşii 87
• f
. ~upJ a~cxare a Basarnb_i_ei ~i Bucovin ei de nord, guvernu l
sov1:t1e 1:-a mccţat provocaţule 8". As.tfel, conduce rea centralii a
Pantid:llu1 Comrumst din România ia ho,tăfrîlt ÎJnltensi:6i1ca1i-ea ,actiunifo r
c01;11:1m-ste &J .<;,i amJ:li_ficarea acţiunilor diversio niste prin spe~ular ea
abila a uno_r gr.eutaţ1 în_ rîndul celor mai diverse categori i sociale,
peq_tru a distrage atenţia de la' suferinţele ce le îndurau românii
_S.1:l-?. o:mp~ţia .sovietică, Era _vizat între~~ t cr_itoriul ţării, însă cu pre-
dilecţie .MoMqva. Intr-una -dm aceste aqwm au fost răspîndi,te mani-
ţesje îu ctwtea şi, împreju rimile ·Ateliere lor C.F.R. Nicolina . din fa;i,
m noaptea ~e 23,: 24 aug1:;1sţ 194~, de cătr_e Comiţetul Regiona l Mol:..
dov:a a_L U._1.C., dm Romarna pnn care se fă.cea apologia sistemul ui
comu:11s t şi_ -se_ md01!1na populaţia _I ~ r,izme riţ,1: ,,Sîngero asa dic,taturii
~eg~a i~lSC~'lta_, . inczudată de nwrele act al Uniunii Sovietic e care
i-a inc~ns şz -~llstrus un focar. c~e război în Basarabia şi Bucovin a de
norGl ~z a elwerat peste 3 mzlzoane de suflete de e.rploatarea si te-
1·ea_q·ea• sub c~r~ gemeau_ (s.n), a pornit la o ultimă •încer;c:ue de a
r_~ ~ta ::alulu1 _ae revolta a celor ce suferă (; ..), Prin a-ceasta burghe-
~ la roma,1;1-easc1-~ cre~,c cit v a putea relua c~-a pierdut (s.n.) căci fois-
c1sma1l _ş1 naţ:onah 1smul rămîne jandarm ul ' burghez iei împotriv a
proletar tsmuhu. Pentru a satisface dorinţele de stoarcer e a tării
no_ast~e de fot ceea ce cs>te mai bun, dictatur a .regală după ordinul
iltn _~ tle:, _a_ por1:i t o icampan ie de intensifi care a agricultu rii, lă­
1
sa,ta In paras1re clm cauza concentrărilor fură sfîrsit" . . oo.
39
 Un număr to.t mai mm.'e de comunişti, în special ,evrei originari
din România, erau instruiţi în U.R.S.S. pentru a fi în , măsură să
'fie trimişi să culeagă to;t felul de date cu caracter militar în spaţiul
românesc !l1, unde evreii emu trecuţi în mod clandes,t in ca refugiaţi
ee doreau să se repatrieze. In;s pectoratele de poliţie şi jandarmi din
judeţele limitrofe U.R.S.S. ; Suceava, Iaşi, Vaslui, Galaţi, raportau
1n lunile iulie-decembrie un nurnii,r sporit de rtreced frauduloase
ale frontierei 92• Aceştia nu posedau de regulă nki un act de identi-
ţa-te şi declarau dnd erau prinşi că vor să treacă în România pentru
a scăpa de regimul sovietic. Unii dintre 0i n-avcnu nici un fel de
rude şi posedau acte false 93 • Cu ocazia perchezi ţiilor s-au g,1sit
asupra lor manifeste ce pi·oslăveau anex~ll'ea Ţă·rilor Baltice,· a Basa-
rabiei şi Bucovinei, considerat ca un act de „politică să nătoasă de
pa,ce" prin cjre „s-a eliberat de sub jugul capitalişfrlor şi provoca-
torilor de 'n1zboi 23 de milioane de muncitori si tărani:1 9". Un a~tfel
de manifes•t s-a gusit asupra ceti.iţeanului Be~g1.;,an Leon, origin'ar
din Bucovin,{ ·ocupată şi prins de poliţie pe raza judeţului Sucea.va.
l:M:ulţi dţn cei prinşi erau ,cunoscuţi de org.mele de poliţie şi sigu-
ranţă ale statului ca făcînd parte din Partidul Comunilst din Romf1-
nia. sau simpatizanţi ai regimului comunist din U.H .S.S.
De rem::ircat faptul că aceste elemente folosite pentru sparge-
rea unităţii naţionale româneşti aparţineau în cele mai multe din
'cazuri unor minorităţi din Basarabia şi hardul· Bucovinei.
Cu toa,t e acestea, starea de spirit din ţan:-t era favorabmt r p-
zistenţei armate.
O .notii inJ;ormativă remis'ă Marelui Stat l\1ajor român, la 2
iulie 1940, de cMre Biroul Statiştic Mi li.tar .Bucureşh .'speci fi61 în
acest sens : ,,Siarea de spirit genpraI.1 este favorabilă reziste1i.ţei
armate, consi'cterîndu-se dr'e.pt slâoiciuhe, comim ţlt rh î~1 tul cla.t pentru
ocuparea ,t~ritoriului de ln răsârit,t, şi nor.d . Se O PJ>er'.Yă o frămîntare
·rp. toa,te straturile sociale faţă a~ lipg qle prevede·re .pel)Mu eva~uarea
pepulaţj.ei din Basarabia şi Bucovina. Azi urm.a să aibă loc o mani-
'festaţte studcmţeş.scă în faţa Palatului Regal, pentru ·a determin.a ca
arma.ta noastră să lupte contra ruşilor" o:,.
-Reacţia fijţă de
i
~venimern.ele tragice
I
ce
•
s-au · abă-Lut .asupra
Rodiâniei în cercurile intcrnaţiomle şi în rîn-dul opiniei a îmbrăcat
între.aga ~.t.nnă de µian.ii ~ <tare - de b aprobare iad.tă (S.U.A.,
Anglia) sau făţişă (Germania, Italia, Ung ·:1ria) pînă la o dezavuare
rezervată (cti.zul Turciei). Presa şi celelalte mijlo[ţcc de informare
m ma~ă, c.u mici excepţii, au urmat linia rea cţiei oficiale a gu-
v.erneloŢ lor.
Presa germană a comentat amplu ştirea ultimuLumului sovietic.
„Deutsche Allgemeine Zei,tung", din 29 iunie 1940,. aprecia situaţia
în ,care se găsea România ca „o înfrîngere a politicii engleze, o nouă
40
şi elocventă dovadă a neseriozităţii garanţiilor .
britanice 96. Mai
multe ziare germane, din 2-9, 30 iunie şi· · 1 iulie, consemnau greşit
tragedia româneas,că drept o consecinţă a politicii externe anterioare
,,Ş'Ovăitoare şi îndru.rriatâ pe două 'dii ·dt,odată 1 ' 97 • .Articolul f?.egle-
mentarea paşnică a problemei sovieto ...romcîne. Bttsarabia şi Nordul
Bu.covinei' au fost cedate Rusiei; publicat îri 29 iunie 1940; în „Volkis-
cher BesSbachter", consemna ' că revenirea · ·Basarabiei la Uniunea
Sovie.tkă era · de aşteptat în cursul-· hoii ·ordini a Europei. România
era acuza.tă că a acceptat garanţiile franceze :care n-all' fos,t ,,î111' iinte-
resu1, bin'eh1ţeles, al ţării"; 98 • I .,,
D'i'n R oma, 'coresipondeh<tul Ageriţiei Reut~r'·1tr2nsmitea la 30
iun\e _1940 ... ,,Rezolvarea p·aşniicăi~a diteronduh1i ruso-roinâli. 'a fost
pr'imit la Roma în cercurile oficiale' cu
(s.n .)" !l!I. . ' . .
cea·
mai mare satisfdctic
I • l. ' .
J .
1\11ijloacel~ J( de il1fcj1~mare sovţc'tice {n(dfoi.tiA pe lirg ','desprţ
„entuz1c1~mul'' cu C<ll'(' Cl:{IU '.prirniţi „ostaşii ,·.~nberatoi-i \ :ii Arrnafo'i
~n_d 'la ~pbntier.a , sţa:­
~ts~.u~~~:•f~U~
1
n:oJit i(:[) i c~re_ ,,Ji-ati. ' îi/clepJin__i:t
~îlhta cţ.1 Ro'fna111~(, _10 ~! a:scui:~1n:cl ~Pf[1f,C!J JJ1:,l•blW~ mterne şi .interna-
V~J?al~. g~avele p ln~~ul- J~fun ~:. t:tro9~ţa~1 pe ,~q;re, le ;'~vîr;şeau t;in,ii
mm~rl.cart yr~bol.?;Y;Cl, sub. .Pi:nw1\~ Şl protr.ţţ1a ';,oldaţ1l9r sovietid .
P0<tnv1t ştmlor d11uzate, de Agenţţa Tac\$' Îl} :ih,1a de 2 _iulie, ~~înain-
tare.a ' Armatei 15~\rieti'Ce 'se
<ies.făşura ·,.pfofu:findeni ·fo ordine fără si
lncitlerl,t2 1 102. Aceeaşi• ati.tudirreAcle sfidiîfe 1 i adevărului istori6 si de
irntoxicare propagandistică 1.11 pmpriilor c\titotf •o gâsi-nlîn prct;; so:-
vietică atunci 'dnd 'aceasta încerca · să ' justifice agresiunea produsă
con.tra statului. român.' ,,Pr'avda" scri a 'în col'o anele sale (cf.' unui
buletin_ radio-in!for1:1ativ 'aJ !\1',
şt: 1\L.tlin 30 i,~ nie 1940) 'i<i'i „U.B,.S.S.
1
ny mfţt poate admite ca pamîntul· 'n-os.f'ru secul?r populit't în: 1 majCi:..
dfate· cu ucraii;ieni să se găsească sub <;:?ăkîitil otu'p.ahtului. 1Chestiuri'e a
Basarabiei ·sHnjenea ' şi producea furi e în ·relatiile înt1·e' U.R.S.S. şi
B.0'1'l1âhia" ·103; .. · ., :: . qu ·· •,-; ·1 11 1 ·
. ¾ fi nedrept să kunem seama iuttu!o/ ',cet'ăţ~nilo1: ;:0~ ictici
'pe 1
asem~nea .s~n~im~nte, şi . n,u exclusiv pi; seama. con<l.ucătorifor reg'r-
. mul~1 .tot':h~fr d~ la lvŢoscov,a.' f>.i.~· fo~rr Prtăţeni _d_e 105igine f:.u\0, s:,1.1
u~aJn~c;;1/ ~ar€ au av:ut o aţ1ţt:dme .- ~oi:ect1~ f~ţ( de, · p9p1.1l~ţia
r9maqeasca ca1e se refugia, respectm.du-le durerea. Asemenea ma-
niţestări le--au "avut şi te.tăţeni · ruşi . din . af,fra gr'iniţ~Ior s·o1.;ietice.
Astfel, în numele Biroului ErriJg,rahţilort Huşi Naţi onalbti cu ·~:e·diul
îfl România, preşedintele său, doctor A.S. Mihailov hciresa . autori-
tă_ţil~r române o · -scrisoaâi de solidafrtate cu si1ferinţe1e pb,porului
rn:nan g-~~erate de ancxar~a' Ba's ara~id. şi BL1,covinei'·d2 nbrcl, e~pri-
~Jndu-şi; 1 m numele emigianţilor'. ruşi :riaţionalişti st.abili ţi în Româ-
rua, convingerea că „regatul româriiva1 reveni la hotarele ·lui drepte
istorice. şi etnice, aşn ,c um ele au· fost stabilite prin războiul 1vcstru
de eliberare" 10:i. ••J.. 1 , I
.41
 In Ungaria, ţară ieare a arţionat în p~rmane11ţă şi pe toate
căile pentru subminar ea unităţii iteritoriale a României şi anexarea
Transilva niei, sau mă•car a unei părţi din ea, presa a făcut din actul
de agresiune al Uniunii Sovietice „un triumf al dreptăţii", iar
ziarul budapesta n „Pester Lloyd" îşi manifesta deschis_ aprobarc i
faţă de acest act de agresiune : ,, ... Prin cedarea Basarabie i şi B·u co-
vinei a fost făcut primul pas spre înlăturarea greşelilor -comise .prin
.Tratatul de la Versailles " 106• Bulgaria deşi s-a arătat, cel puţin prin
medi'ile de i\lîf0irmar€, mai rezeirv:artă 1n comp araţie cu Ungari1a, a
oferit propagan dei sovietice antiromâneşti un mediu mai mult decît
propice. Astfel, în luna noiembrie 1940, a rulat -cu o redamt, adec-
vată, mai a les în ziarul „Utr0 •
1 107
, în Sofia, filmul sovietic ,,Marşul
ndă ,specjlic rusească
108 , el.im îl
spre Dunăre(\ o operă ele propaga
c:ilifica şeful serviciulu i de pres[t al Legaţiei române în Bulgaria,
în raportul 1trirnis la Bucureşti la data de 2 noiembrie 1940. Subiectul
acestui film s-a inspirat din ocuparea ( aşa -zi sa eliberare) Basarabie i
şi a Bucovi ţ1ei de nord de că1 tre .Airmata Roşie. Prin' imagini şi. text
se înce-r ch juf>tificar~ a r aipt.u lui teritorial în dauria Romfmiei si se
aduceau grave ins ulte p9porului şi armatei române a cărei retr;gere
din Bapara-bia era redato. în scene jalnice ; ,,soldaţi desculţi, dezbrti-
caţi, slabi şi dezorien,taţi, pl-ecin:â îrl căraţe miici, ţig{meşti, 10 1
trase de
cîte un cal" ; '. soldaţii noştri... ,,păreau veseli de plecare" ' •
Q p[;!r-te a presei din unel_e ţări cu care România avea vechi .şi
stc)tornice relaţii de pr-i:etenie --cum erau de exemplu Marea Britanie
!;ii Elveţia - s-a lăsat înşela,tă de manevrel e propagan dei iredentist e
n~a.g hiare şi ale al,tor ţări ce promovau o politică revansardă. in
~ng;ia - ~onside~<¼·tă între c~le două_ războaie mondiale p~tria revi-
z1qms1nulm magh1~~ 110 - ziarul „Times " a publicat scrisoare a. de
p]'A-test a româ.n ului basarabea n Victor ,BUJQ.eanu , în care se . combă­
,teau unele afirmaţii eronate 111 privind .trecutul istodc al B·a sarabiei
şi al drepturilo r Români•ei asupra acestui străvechi teriitoriu . . Ziarele
elveţiene - desigur nu toate, cum justificat se aiprecia într--un co-
moo,t,ari.t,t -apăl'IUlt Îln „Neairn:l1} Românesc " 'll:l - ,ruu găsi:t că :e bine
şi frU1110s -şă se b-ucure de tragedia Românie i) 13 . Si .aces,t~-co,~ entariu
con,til)ua : ,,Iniţiativa: penfoilă a · ziarelor elveţi~nc ofensează nrin
să~ba,tiea ei ned1,e15taite. Preţui torii sinceri pînă mai ieri, tar~· din
v0ra lor iăqdau R0n1â-nia, se înti;ec astăzi ca să ne jignească si să,..ne
l?ve~scă ~n cee~ ce a-vem _mai '.s.fînt: în Patria noastră, în l~agăn.ul
v1sur1l0r ş1 :.5ufermţelor noastre. De un de a t:eastă tdstă ,s chimbare ?" l!'._
. !)e-si~ur, au fost~ ÎQ ace te _c easuri g·r ele pentru români şi prie-
ten~ sm~en care au ca_u~t să informeze corect opinia publică in.te,i_:-
naţronală _ a supra evemmen t-elor ,ce se petreceau J,n estul, Europei la
sfîrşitul lui iunie şi iTuCeputul lunii iulie 1940.
Profo'son1l R <1,miro Ortiz, fin cunoscător al relaţiilor şi
istoriei româneşti, scria în acele clipe prietenul ui său Nicol.a e Torga :
42
„Cetesc azi ultimatum ul Rusi-ei care reclamă Basarabh . şi pariea
ae nord a Bucovine i. Imi plînge inima gîndind lţi soarta Basarabie i
aşa de adînc romfmească ·şi moldovene:iscă. Şi cu grijă mă gîndesc
115
la România în aceste clipe de primejdie " . Noelle Roger"' a semnat
mai multe ar-tkole în „Gazette de Lausanne " 116 şi „La Patrie
Suisse" 117, iprin care prezenta cu , argum€nt e ştiinţifice caracteru l
românesc al provinciil or anexate de Uniunea · Sovietică, precum şi
vitregiile îndurate de oamenii acestor locuri de-a lungul istoriei.
Acest profund . ataşament al scriitoare i . faţă de istoria României l-a
de,termina t pe Nicolae Iorga să afirme în gazeta „Neamul Romfmes c"
d i „un glas de depa:rite vine să ne aducă _ mîngîiere în cea:Crndle cînd
aveam mai multă nevoie de dînsa (... ). Fiţi sigură, Noelle - Roger,
că gestul tău de astăzi, adeverind că Bas::ir::ibia este p{11nînt românesc ,
nu-l vom uita" 118.
Presa şi în gen€ral mediile , de informare în mus5 din. Portu-
galia, Spania, Vatican şi Turcia au focut o 11otil aparte fat[t tle con-
cernul presei occident ale ,prin informare a corectă a opi1iei publice
din ţările respective , dt şi prin solidarita, tea cu România, cu cauza
ei dreapt:\ dar ne.îndreptăţită la masa veride a mai marilor timpului.
!n Portugali a, ziarul „Novidad es", informînd u-si cititorii despre
~ltii1;atumy~ sov~otic dat României , arată că „Rusia n~are nici drepturi
istorice, mc1 etrncet' mi asupra provinciil or româneşti anexaite.
Despre lupta românilor dintre Prut şi Nistru pentru unirea
Basarabie i la patria mamă şi 1tragcdia prin care treceau locuitorii
acest~i :provine.ii scriau „Diario de Lisboa" şi „Republic a". Aici
menţ10nam articolul generalul ui Ferrei-ro 1:io un mai vechi prieten
a1 României . '
Revista spaniolă „Semana" a publicat un amplu studiu despre
Basarabia 121 , în ca•re arăta cil argument ele istorice si etnice în
Basara,bia şi mai ales în Bucovina erau covîrsitoa rc · în favoarea
României , însă „părăsită ·de toţi, ea nu putea h~1ita <res.tul eroic al
Finl~ndei " 122. Jurnalul oficial al Vaticanul ui „Osserv:t ore Romano"
_publica în numerele sale din 1 şi 2 iulie 1940 m date de ordin istoric
demograf ic !;ii etnograific de.spre Basarabia rclevînd că dominati~
r:L<sea~că instituită în 1812 în această provin'cie n-a putut s-o dezna-
ţion a11zeze, ,,ea a rămas o provincie locui,tă în majoritat e de
r0mâni" 4, şi concluzio nind <::ă
12 aceas.tă pretentie de anexare a ei
~,ît ş~ a 1?ucovine i de către Uniunea Sovietică sînt „în afara celor
istorice, m afara trata,t elor şi în afara raţiunilor .etnograficet' 125.
_ Presa t1:~ă, în ace~e ore tragice, şi-a arătat întreaga ei simpatie
fi:ţa de Romama <Care pierdea o însemna,tă par,te a -teritori-ului său.
Ziarul „Ic;;_dam", în editorialu l său semnat de deputatul Abidin
Daver, scria : ,,România n-a putut acţiona în felul Finlandei . Luînd
a:mele, Finla~~a se biz_uia pe _a~~to:-ul Societ.:iţii Naţiunilor, pe
aJutorul Anghe1, franţe1, Amencn ş1 al statelor scandinav e. Nici
43
 ... rt
un ajutor însă nu i-a venit. După o rezistenţă. erolc;f1. ea a trebui_t ll
să 'accepte a negocia cu Rusia ,,dindu-i» mai mulrt decit ea ceruse la
început. România se r aflu îns{1 într:-o situaţie mult mai . grea, decît
aceea a Finlandei : ,,Nu numai că era· izolată, dar era .înconjurcită
de ţări ostile» 1211 • · ., , · 11
Sfărfunarea uniităţii statului român de scătre Uniunea Sovietică
a b-ezit i:ioita vecinilor. La sugestia imperativă a Berlinului, ~-a
61,ganizat 'fonferinţa rol'nâno-maghiară de la Turnu.,Severin, (16-24
august), care a eşuat. La 1,19 august mi început ,tratati:ve româno.-
bulgm;e la Craiova, î11 cursul cărora. delegaţb română a saUsiăcu;t
Cţ!reri'le teritoriale ale~Bulgariei, graniţa între cele două state urmînd
a fi stabilită pe linia trasată înainte de 1913. La 30 augast ,1930, ' ( • i, ,
1. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., 1940, dosar 9.1, f. 202.
Germania hitlerfată şi Italia fascistă au impus României, prin „arbi- . .
2. Ion Şişcanu, Ocuparea Basarabiei,' Hertei .~i · a nordului Bucovinei
trajul" de la Viena, să cedeze o parte a Transilvaniei i în '.favoarea în ,,Revista de.istorie militară", 1n. 4 (10), 1991, p, 18. ·
0

. ·,. ,· '
Ungariei. Astfel, sub ' presiunea marilor puteri totalitare, r'.)mânii 3. Arh.'M.i\.E.,'fond 71/U.R.S.S., ,dosar 136, 19,lQ, p. 27-31.
şi-,au văzut din nou ţara amputată, fraţii risipiţi şL căzuţi sub do- 4. A~h. M.Ap.N., fond 5417t dooar 408, 1940, .:t 25-27...
5. Ibidem, f. 32. ,, , , • •• t ,-.. ·
minaţii sfrăine. ,.. 1
1·
6. Ibidem, f. 33-34.
'I' 7„ Ibidem, f. 55. , 1
8. Ibidem, fon el· M.icrofHme, rola P: II. 2.1142, ,c. 110-'112.
9. Ibidem. ; , ·
10. Ibidem, rola P,' II. 2.653; c. 500, •' 11 l
11. Ibidem, fond 5417, dosa,r 256, f. 4.
12, Ibidem, fond :,Micr.o fHme; rola P. II. 2.611,. c. 157J
13. Ibidem, c. 158.
14. Ibidem.
15. Ibidem, fond Microfilme, rola P. IL 2.1142, c; 116.
16: . All. ' Cretzeanu, The Lost Opportunit11, London .:fo:qatll,an Cape,
1957,P, 29. . . , ,'
17. Ibidem, p. 28.
18. AJ.:h. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 91, l!l40, f. 17L,
19. Ibidem, f. 201. ·
20. Ibidem, f. 181-185. ,,,
21. Al. Cretzeanu, op. cit• .p. 47, 1 •, 1 ,
22 ..Mh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 91, 104.0, f. 184. ·
23. Arh_. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.11. 2.612, c. 3!l2.:
,. _ _24. StE:l1a~1 Popescu, Basarabia şi Bucovina ,(art. cenzurat în „Unive,
sul din 29 mme 1940, cf Arh. M .Ap.N. ;' fond 'lVIic-rofilme, ,rola P.IL 1.537,
C, 504 • I I •1 i !i
25. Al. Crdzeanu, op. cit., p. 50•52.
26. Arh. Ist. Centr., fond Cabinet Militar Ion .Antonescu, · pachet nr.
179, d0sar 122. ''1 .•
27. Raoul V. Bossy, Aniintiri din vidţa diplomatică,• apud M; l\foşat,
,. if·,· '
l. Ai:deleanu, op. cit., p. 1128. f • l , r
. 28. Arh. M.Ap.N., fond 5417, d osai' ,3.15, f. 212 i Al. C1Jjzeanu, op.
cit.., p. {j2,
• 29. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul Propag~ndci Nationale Presă
Interna, dosar 500/1940,. f. 84. · · · ' ··
30. ~rh. Is:t, C~ntr., fon~ Casa Regală, Carol al II-lea, I Note/ zilnice,
p . 673-674, m continuare Se va c1;tta :•CaroJ ,JS'.l II-lea, Note zilnice , · ,
31. Ibidem, fond Ministerul Propagandei Naţionale ln;ormaţii, dosc1r
816/1940, f, 12, ' ,( I
 32. Ibidem, fond lVIicrofilme S.U.A,. Ar h · d e raz • bo·1 germană, rola
74. Ibidem.
T. 120-308, c. 224917. . ? 75. Ibidem.
33. Raoul V. Bossy, op. ctdt., f;. 6.3t·,m l P ropagandei. Naţionale, Infor- 76. Ibidem.
34. Arh, Ist. Centr., fon .Lnm1s e 77. Ibidem.
matii, dosar 814/1940, f. 13. . . ·t f 667-688 78. Arh . M.Ap.N ., fond 5418, dosar 1833, f. 18.
' 35. Cnrol al Il-iea, Note ~zlnice, lo~. J~/ '.e Gafencu, Preliminaires de 79 . Ibid em , dosar 1810. f. 24. .
1
36. i'd. Cre.tzeanu, Op. / ~• ~·t ~ou ( 7
5 01
2 Aâut 1939) aux hostilites en
so.' ,A,rh . I st. Centr., fond PreşNlinţia Con si liului de Miniştri, dosar
¾'uI'sY:1"r"1z dJui~:E%41), ~~~f~'.::~
_E:loU~_sT~:1~u~ri1. dcf.:M~t f;~~~~~ă
Marie Codrescu, 1984C(Butcmefşt1)d, mM~ii!teru'i Propagandei Naţionale, Infor-
de Anne-
318/1940, f. 96-97.
· 81. ,,N{,•amul Românesc'', din 3 iu li e 1940.
82. Arh. M.Ap.N ., fond Microfilme,' rol<'! P.TI. 2.652, c. 652 : 657.
37. Arh. Ist. · en r., on 83. Ibidem, fond 1, inv. 8; dos~r 1G7, f. •1718, Apud !vL Mu şat, I. Ar-
maţii, dosar 814/1940, f . 13. del eanu, op. cit., p . 470-471.
38. Ibide,m, f. 14. . ll4. ,,Revista de is•toric m i lita ră", nr. 4 (10). 1991, p. 1 'l
39. Al. Cretzeanu, op. cit., P· 5~.. 85. Arh. M.Ap.N .. fond Microfilme, r ol-a P.II. 2.611, c. 1!58.
40. A•r h . Ist. Centr., fond Ministerul Propagandei N aţ iona1e, I n f r>r- llfl . Ibidem, ro1a P.II. 2.652, c. 680-681.
maţii, dosar 500/1940, f. 96 . .
1
87. Ibidem, c. 679.
41. Ibidem, dosar 84/194~, _f. ~~:16. 88. Arh. Ist. Centr., fond Preşe din ţi a Con siliului <le Miniştri, dosar
4? Al. Cretzeanu, op . . czt., p.
43: °"·
Arh. '1st . . Centr., . fond Ministerul Pu·opa~a n d. ei· Na t,.ionale, Info r-
317/1()42-1943, f. 21.
ll9. A-rh . M .Ap .N., foncl M icrnfilme, ,rol-a P.IT. 2.612, c. 382.
1

maţii dosar 814/1940, f. 18 .. , . I f 314 bi ' 90. Ibidem, rola P.II. 2.652, c. 687.
· ' 44 . Arh. M.A.1~ .• fond 71/U.R.S.S., dosar 911940, • s. 1 91. Ibidem, rola P.II. 2.653, c, 592.
45 Ibidem, f. 220. • 92. Ibidem , ro~a P.II. 1.537, (:. 404-491.
45' Ion Sisca nu, op . oi-t., P · l8-l9. • . · · de nord, 93. Ibidem, rola P.II.' 2.652, c. 583 ; 662 .
.17:Gh. >:rătărăscu, Evacuarea Basarabu:i şi . a Buccvmei 94. Ibidem, rola P.II. 2.653, c. 152.
l:ditura
4
:c1~~ ~~âJ!!~/·1;n~ raJ~!~Ji~i~~ PC;~i,l i~1~I~1e Miniştri, dosar
95. Ibidem, rola P.II. 1.537, c, 531.
96. Ibidem, fond 5417, dosar 971, f, 14.
Gi'. Ibidem, fila 318.
49. Ibidem, fond MinistePUl Propagan d e1•• Na r,10 nale
318/1940, f. 96. Informaţii, dosar
' , 98. Ibldem,. fila 408.
814il940, f. 4. 99 . Ib ide m, fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 536; ,.Curentul",
50. Ibidem, f. 23-26.
51. ,,Curentul",' din 5 illlie 1940. din 5 iulie 1940.
52. Arh.'' Ist. Centr,, fond Ministerul Propaga ndei Naţional e, p •
resa 100. Arh. M .Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 537.
Intern ă dosar 500/1940, f. 96. 101. ,,Curentul" , din 3 iulie 1940, p. 8.
53. ,,Curentul", din 5 iulie 1940. 102. Ibidem.
54. Ibidem.
55. Arh. Ist. Centr., fond Mm1s . . t
erul Pr~parrandei
.,. ., Naţionali:!, Presii 103. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 536.
Internă, dosar 500/1940, f. 109. . . 104. Ibidem, fond 4, dosar 941, f . 139.
56. ,,Neamul Româneş<:", din 4 mJ.le 1940. 105. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul Bropagandei Naţionale, Presă
57. Ibidem. 1 :Externă , dosar 1117/1940, f. 116.
58. Ibidem. ' 106. ,,Curentul", din 5 iulie 1940.
59 · Oure ntul", din 5 iulie 1940. f 107. Arh . Ist. Centr., fond Ministeml Propag,mdei Naţion a le, Presă
60 : Arh. Ist. Centr., fond Ministerul Propagandei Naţionale, In or, Ex ternă, dosar 111611940, f. 44: una din reckune avea următo rul text: ,,('Xist5
maţii, dosar 814/1940, f. 37. în istorie evonimente care nu se repetă nidodată. Există fapte epocale şi
61. Ibidem. date, care sîn,t la fel de instructive pe ntru fiecare. Un astfel de eveniment
62 . Ibidem, f. 39. reprezi1,1 tă şi fapta fără se am ăn săvîrşită în vremurile de astăzi -
63. Ibidem, f. 38. eliberarea
::; Basambi>?i - realizată de întreg ,pop01'lll sovietic şi de armata sovietică.
64. ,,Neamul Românesc", din 2 iulie 1940.
Intrarea Armatei Roşii în Basarabia a fost prima lovitură decisrvr'i care a
65. Ibidem. dfat11us lanţuril e ,robiei n a ţionale de pe cursul de jos al Dunării, cîntată în
66. Ibidem, din Jl iulie 1940. miezii". Arta filmică în persoana maeştrilor sovi etici, a imortalimt aceste
67 Ibidem, din 2' iulie 1940. file măreţe de buourie s pontană a poporului în filmul «M arşul sp.re Dunăre,►,
68: Arh. Ist. Centr., fond Ministerul Propagandei Naţi,on a le, Infor- !\cest film va fi proiecta t pentru prima d.i·tă la Teatrul modern, Realizarea
m a ţii, dosar 814/1940, f. 23. asp i ra ţii lo r naţi o nale p rovoacă entuzia sm şi bucurie în inimile tuturor a",
59. lbicfom.
70. Ibidem. 108. Ibidem , f. 39.
7.1. Ibidem, Presă interiiă, dosa-r 500/1940, f, 91-112. 109. Ibidem, f . 40.
72. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c, 504-505. . 110. Vezi pe larg Victor Cornea, Miş c area revizionistă din .4.n;;lia şi
73. Ibidem. chesria Transilvaniei, Ed. Cultur,a P oporului, Bucureşti, f.a., p. 14 şi urm.

46 47
 111 . .,Cure ntu1 ", din 2 iulie 1940.
112. ,,Neamul Rom ânesc", din 3 iul ie 1940.
113. Ibidem.
114. ibidem, I
115. Jbidem, din 5 iulie 1940.
, * •Pseudonim sub care soţia ilustrului antropolog Pittani ele la Uni~
versi~n,t ea din Genev-a a semm1t mai mul1e lu·cI·ări privind primul 1·ăzboi
mondiul. Dintre aces,tea N. Iorga se referea doar la Carnete ale unei infirmiere.
116. ,,Jurnalul",' din 4 iulie 1940.
i17. ,,Neamul Românesc", din 27 iulie 1940.
118. Ibid e!J1, din 16,, iulie 1910. .
119. ,,Curentul'\ din 8, iulie. 1940.
120. ,.Neamul Românesc", din 7 iulie 1940.
121. Ibidem.
122. Ibidem.
' I
123. Ibidem, di.n 7 iulie 1940.
124. Ibidem.
125. Ibidem.
126. ,,Curentul", din 3 iulie 1?40, p. 1.
CAPITOLUL 3
ZILELE DRAMATICE
.
ALE RETRAGERII ARMATEI
Sf ADMINJSTRATIEI ROMÂNEŞTI
DlN BASARABIA
Sf NORDUL BUCOVINEI
Concomi,tent cu acceptarea de către Germania hitleristă şi
Italia fascistă a pretenţiilor teritoriale sovietice faţă de România 1,
guvernul de la Moscova finaliza pregătirile mm.tare pentru reali-
zarea acestora cu orice preţ. Pregătirea agresiunii împotriva ţării
noastre s-a desfăşurat conform unui plan poUtico-miUtar elaborat
din timp. Potrivit acestui plan, Basarabia şi nordul Bucovinei puteau
fi anexate în două variante. In prima variantă se prevedea că, dacă
„România nu cade de acord să părăsească benevol Bucovina şi
Basarabia şi să-şi retragă ,t rupele peste r. PRUT, Armata Roşie,
printr-o ofensivă vertiginoasă, executată de pe linia Nistrului, urma
s.ă elibereze (s.n.) cu arma în mină Bucovina şi Basarabia":!. Va-
rianta a doua :prevedea o rezolvare pe calc ,,paşnică", prcconizindu-.se
o „introducere rapidă în Bucovina şi Basarabia doar a unei părţi a
trupelor sovietice ,concentrate pe Nistru, în scopul ieşirii neamînate
pe traseul r. PRUT, pentru a controla retragerea românilor" 3•
Variantele de agresiune împotriva României au avut un ca-
ra€ter strict secret şi au fost aduse la cunoştinţa executanţilor doar
în ziua de 19 iunie 1940, în cadrul unei şedinţe spedale a Consiliilor
Militg•r e ale Arma.telor şi comandanţilor Corpurilor de Armată de
sub comanda generalului Jukov, ce s-a ţinut la Proskurovo.
Deşi acest plan n-a putut fi cunoscut imediait de factorii poli-
,tic-0-militari din România, intenţiile de atunci ale Uniunii Sovietice
erau evidente. La Bucureşti se căutau soluţii. Soluţia optimă nu
putea să fie alta decît rezistenţa armată în faţa oricărei pretenţii
teritoriale pe seama sta,tului român.
Ordinele şi directivele date Armatelor a 3-a şi a 4-a române
care aveau -trupe dislocate în Basarabia şi nordul Bucovinei au
·a:vut în esenţă pînă la 26 iunie 1940 cererea ca aceste
trupe să se bată la frontiera de est cu toate forţele de care dispun,
âaci:ţ <teritoriul ţării ar fi invadat 4 • Ideea rezistenţei armate .J afir-
mat-o în luna mai 1940 însuşi şeful statului, regele Cnrol al II-lea,
la Chişinău. ,,Am încins ţara - menţiona cu acest prilej Carol al
4
49
II~lea - cu un stăvilar de foc, de fier şi de beton peste care nimeni
nu va putea trece" 5,
Această idee directoare a fost reafirmată comandanţilor şi
şefilor de state majore ale trupelor din Basarabia şi Bucovina la
Consfătuirea de la Bucureşti din 22 mai 1940. Ministerul apărării
naţionale arăta că necesităţile de Ol'din politic şi naţional nu p ot
impune acestor trupe altă linie de conduită 6• Propunerile coman-
dantului Armatei a 4-a de a se elabora o serie de studii şi organiza
exerciţii privind o eventuală retragere sub presiunea inamicului de
la est au fost res.pinse, pentru a "nu se semăna îndoială în sufletele
comandanţilor care trebuiau să se bată pe Nistru" 7• Aceastii. ati-
tudine s-a dovcdtt, din păcate, a nu fi realistă. O analiză lucidă a
evoluţiei evenimentelor politico-militare din centrul şi sud-est ul
Europei şi a raportului de forţe pe un eventual :teatru de operaţiuni
militare care putea să se deschidă la grai1iţele României, ca urmare
a refuzului de a ceda pretenţiilor sovietice, maghiare şi bulgare,
recomanda factorilor de decizie poliitico-militară necesitatea de a
pregăti armata şi pentru o va riantă mai tragică pentru neamul
românesc - e~acuarea vr,emelnică din unele 1teritorii, ca unică soluţie
de salvare a fiinţei naţionale. Astfel de variante dramatice au fost
aplicate în istoria neamului şi şi-au dovedit viabilitatea.
Cu toate că pînă la declanşarea agresiunii sovietice asupn.
României, în 28 iunie 1940, nu s-a dat o „indicaţie oricît de varră
asupra unei eventuale retrageri" 8, Comandamentul Armatei a la
a luat în calcul şi o asemenea posi:bilitate. In acest sens, la 10 aprilie
1?40, a înaintat eşalonului superior (Grupul de Armate nr. 1) stu-
?ml !'Tre~erea Arma,tei a 4-a din Basarabia pe Prut, sub presiunea
mam1·c~~m,. contîi:id pe forţele disponibile" 9 • După o săptămină, în
17 aprihe! mterv~ne cu cererea „de a se începe de îndată sporirea
numarului trecerilor de pe Prut în vederea unei eventuale retra-
geri'~ 10• Grupul de Armate nr. 1 a intervenit la Marele Stat Major
roman, pentru a se da curs unei asemenea iniţiative. Acesta. la
rîn~ul său, a luat 1:gătura cu Ministerul Lucrărilor Pu:blice pentru
a discuta o eventuala ,colaborare pentru sporirea numărului de treceri
peste Prut. Practic nu s-a întreprins nimic, numărul a rămas acelasi.
l!lte;·ior s-a dovedit cită nevoie au avut de ele unităţile şi :!'orm~-
ţmmle ce s-au retras din Basarabia la nici două luni ma~ tîrziu.
G:upul de armate nr. 1 ordona, la 18 aprilie 1940, Armatei
a 4-a sa execute recunoaşteri 11 în vederea organizării de capete de
pod la est de Prut, pentru a ajuta retragerea Armatei în caz de
necesitate. Acest ordin bazat pe informaţiile alarmante cu privire
la concentrarea masivă de trupe la frontiera de est a României 1~
a fost executat cu promptitudine. In ziua de 1 mai 1940 s-a înaintat
rezulitatul rcunoaşterilor 11 Grupului de armate, pentru analiză c;i
decizie. Pe 25 mai Armata a 4-a a convocat la sediul său din Tecu~i
50
comarodanţii Corpurilor de armată din subordine, pentru a-i informa
~1stlpr<J. m odului de retragere a marilor unităţi din subordine într-un
eaz 9e presiune din partea inamicului 1". Deoarece Ministerul Lu-
rărilor Publice nu a întreprins nimic în legătură cu repararea şi
execuţia unor noi poduri pe Prut, s-a ordonat comandantului geniu-
lui Arma.tei a 4-a să înceapă repararea podurilor umblătoare şi să
p_-regătea scă poduri pe plute 15•
A vînd în vedere evoluţia nefavorabilă a evenimentPlor la
gvarliţcele H.omâniei, Comandamentul Armatei a 4-a a elaborat t:.n
plan ,d e acţiune în caz de agresiune la frontiera de est t•,. Planul
prevedea evacuarea teritoriilor în 2 faz.e : prima, în perioada de
tensiune- pollt-ică şi n doua, în perioada mobilizării. In ambele faze
evactlarea era prevăzută a se face pe jos, cît şi pe căile ferate. Co-
1:i-1andamentele teritoriale şi Cercurile de recrutare erau organele
ră punzMoare de pregătirea şi execuţia tehnică a evacuării si se
subordona u direct Marelui Stat Major şi Armatei a 4-a. P~ntru
pre~ă>ti_rea şi executarea evacuării, Comandamentele teritoriale şi
Cer0ur1le de recrutare trebuiau să fi e ajutate de ditre autorităţile
admroistrative (prefecturi, posturi poliţieneşti, jandarmerii). Ele-
m~tele de pază, organele adminisfrative, poliţieneşti, jandarmeria,
p~te din unităţile de pompieri, organele C.F.R., S.M.R., P.T.T. şi
aJ,tele necesare pentru asigurarea nevoilor de orice fel a transportu-
r ilor operative din zonă se prevedea să rămînă pe loc, atît timp cît
era _n~voie de ele. Familiile funcţionarilor respectivi se puteau evacua
-~tţ<;_1pat . _Evacuarea populaţiei civile începea la ordin şi avea prio-
ntate faţa de evacuarea materialelor, pe itinerariile stabilite.
Iv.farele Stat Major a furnizat analize per-iinente şi realiste
p11i:vind evoluţia evenimentelor politice şi militare în această parte
a Eu1wiei.- Pr:-d pHarea evenimentelor în vest prin ocuparea de către
~rupel~ h1 tlens~e ~ Danemarcei_, ~orvegiei în aprilie şi declanşare:i
m mai _a ·of~1!-s1ve1 asupra Belgiei, Luxemburgului şi Franţei, agra-
vanea situaţ1e1 generale l-a determinat pe Carol al 11-lea ca în zilele
cle: ~7. şi 28 mai 17 . să-ş~. convoace persoanele apropiate pentra con-
s~tăn. în urma d1scuţ11lor s-a ajuns la concluzia că era „iminent:1
ş1 urgentă necesitatea schimbării liniei politice externe" 18 datorită
mari! p~imej_dii de la graniţa răsădteană şi „a faptului că ţara se
apa _;11 srtuaţia de a nu primi nici un ajutor de nicăieri" to. S-a hotă­
nt sa se adreseze Reichului un memorandum. In prezenţa lui Gafen-
:u şi Urdăreanu, Tătărăscu a remis, la 28 mai, lui Fabriciu.s o notă
m ~are se exprima neliniştea guvernului român în legăt~ră cu
m~srya , conc~nti:are. de trupe străine la graniţele ţării. Răspunsul
~*ERllt ~a 2 1~me dm partea guvernului german a spul1berat nrice
!'iJ?eran ţa de aJutor pentru a salva graniţa de răsărit. Rcichul a cerut
dîs~uţ~r~a ~i r~z~l:'area de _către J:omânia a litigiilor teritoriale cu
v<;:c_m11 e1 dm rasar1t, apus ş1 sud şi a refuzat să arate vreun interes
faţa <lle conţinutul memorandumului român 20.
51
 Cu toate acestea regele Carol şi guvernul lui Gh. Tătărăscu
au impus organului de decizie al armatei, Marele Stat Major, o
singură variantă - REZISTENŢA LA HOTARE, şi a interzis orice
acţiune prin care s-ar fi putut „avertiza populaţia civilă asupra
metodelor folosite de trupele sovietice, pentru a nu fi surprinsă
(a nu intra în panică n.n.) şi a ajuta armata în cazul unei retra-
geri" 21 şi orice activitate a unităţilor din Basarabia, care ar fi putut
să depăsească „starea normală'ţ 22• Astfel, n-a fost aprobată cererea
Armartei· a 4-a din 12 iunie 1940 ca familiile ofiţerilor 1 subofiţerilor
şi funcţionarilor, averea instituţiilor culturale şi bisericeşti, parte
din valorile băneşti şi materiale aflate în stoc şi depozitele fabricilor
din teritoriile ameninţate de U.R.S.S. să fie retrase în interiorul
ţării 23 •
In pofida unei asemenea stări de lucruri, în momentul în c.1.re
Armata a 4-a anunţă (ora 4.30/28 iunie 1940) prin curier 24 că Basa-
rabia trebuie să fie evacuată, comandamentul acesteia nu era întru
totul surprins ; dăduse deja unele ordine pentru „pregătirea mate-
rială a retragerii" 25_ Se ordonase „e:xecutarea de către Grupul de
detaşamente de lucrători pe Prut a digurilor carosabile pentru
trecere; consti,tuirea a 9 poduri improvizate şi dublarea celor 0xis-
tente şi în construcţie ; începerea organizării de capete d~ pod ;
punerea la dispoziţia Armatei a tuturor dementelor care puteau să
asigure spatele, în cazul unei eventuale retrageri (aceste insistenţe
nu s-au materializat n.n.) ; eşalonarea foarte mult în adîndmea dis-
pozitivului, a depozitelor şi a serviciilor pentru a se putea face faţă
unei eventuale retrageri" 26,
La ora 7, în dimineaţa zilei de 28 iunie, vestea ce avea să
zguduie de durere întreaga suflare românească a fost confirmată
oficial prin ordinul nr. 6006 al Marelui Stat Major adresat Armatei
a 4-a, în care se preciza ; ,,1. Guvernul român a hotărlt evacuarea
Basarabiei şi ducerea rezistenţei pe Prut; 2. s-a convenit cu gu-
vernul U.R.S.S. ca în decursul zilei de 28 iunie să fie preda.tte sovie-
ticilor oraşele Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă ; 3. pînă la orele
19 oraşele vor fi complet evacuate <le trupe, stabilimente şi depozite
militare şi autorităţile dvile ; 4. oraşele vor fi predate de primari
fără nici un amestec militar, cu începere de la ora 20.00 ; 5. nu se
execută nici o distrugere de căi ferate, poduri, instalaţii, depozite,
aerodromuri, întreprinderi industriale, uzine electrice, telegraf, tele-
fon, gări, locomotive, vagoane ; 6. lcind legătură cu comandanţii
sovietici de faţă, se va stabili ritmul mişcării şi al evacuării pentru
a nu se produce vreo întîlnire între trupele sovietice şi cele româ-
neşti; 7. trenurile de evacuare prevăzute la punctul 3 se vor dirija
astfel:
- cele de la Cernăuţi pe porţiunea dintre Piatra Neamţ şi
Bacău;
52
cele de la Chişinău pe porţiunea dintre Vaslui şi
Bacău;
cele din Cetatea Albă spre Brăila" 27 •
Ordinul mai preciza că, în vederea evacuării, uni,tăţile să fie
gata de deplasare către Prut în 2-3 ore, conform ordinelor în detaliu
ce v:or fi primite. Pînă la primirea noilor instrucţiuni, Armata a 4-a
#a ordonat trupelor din subordine să înceapă operaţiunea de evacuare
c0nform ordinului general de operaţii nr. 32561 transmis la 28 iunie
ora 7.30. Din cauza unor defecţiuni tehnice nu s-a putut lua legătura
cn t oate marile unităţi. Aceasta s-a realizat prin avion cu destulă
înti:rziere. Astfel, Corpul de cavalerie şi Corpul 11 arma.tă au fost
ahJmţaite aproximativ către orele 10 28 , ceea ce a produs din start
multe greutăţi, care s-au amplificat ulterior la dimensiuni ini-
maginabile.
Fixarea de către sovietici a unui tLmp atît de scurt pentru
evacuarea provinciilor răpite a făcut ca şi puţinele măsuri prevă­
zute din timp să devină practic inoperante. Acest lucru nu se poate
imputa nici unui eşalon din ,conducerea armatei, deoarece distanţele
dintre Nistru şi Prut, variind între 120 şi 250 km, n-ar fi îndemnat
pe nimeni, avînd în vedere mijloacele şi posibilităţile tehnice de
care dispunea arma,ta, să studieze posibilitatea: evacuării acestui
,t eri,t oriu în numai 4 zile w. Un calcul sumar indică faptul că sol-
da.t ul român, echipat de război, trebuia să parcurgă în 24 de ore
iniţre 30 şi 60 km în condiţii deosebi,t de grele de teren şi comu-
nicaţi-i. Un asemenea scenariu al unei pos1bile re.trageri, în mod
nor-mal, nu putea fi acceptat, deoarece „spărgea<' tiparul normelor
cl~-iişurării acţiunilor de luptă valabile în epocă.
fotrudt -cererea guvernului român de a se prelungi termenul
de evacuare datorită ploilor şi inundaţiilor care au deteriorat căile
de eomunicaţie 30 şi făceau imposibil respectarea lui n-a fost satis-
făcută de guvernul de la Kremlin, Marele Stat Major a fixat tru-
pelor ce se retrăgeau aliniamente şi etape de evacuare. Pentru
Basarabia se prevedea ca : ,,pînă la 29 iunie ora 12.00, se va evacua
pînă la linia : sud Cernăuţi, Chişcăuţi, Văt'ticauţi, Ianăuţi, Lipnic,
Mânicloc, Câinarii-Vechi, Floreşti, Răutul, Orhei, Vest Chişinău,
Săkmţa,, Căuşanii-Veohi, Volintiri, Lacul Albinei (toate ex.clusiv);
p>îna în ziua de 30 iunie ora 12.00, se va evacua pînă Ia -linia : Ra-
vanGea, Dinăuţi, Nastoria, Br:înceni, Ediniţa, Bălţi, Teleneşti, Cobot-
cea, Cărbuna, pîr,îul Valea Seacă, Berezina, rîul Gognta, Tătar-Bunar
(t0ate exclusiv) ; pînă în ziua de 1 iulie ora 12.00, se va evacua pînă
la linia : Prutul în Mol:dova, pînă la Lipcani, Zegăiceni, Faleşti,
Corneşti-Tirg, Vărzăreşti, Lăpuşnu, Barata-Galbenă, Comrat, Valea
Ialpug; pînă la 2 iulie ora 12.00, se va ·evacua pînă la Prut" 3 1.
53
Pentru evacuarea părţii de nord a Bucovinei s-au prevăzut a se
atinge succesiv următoM·ele a1ini1amente : ,,pînă h 29 iunie ora
12.00, se va evacua pînă la linia : Ialovicioarn (pe Ceremuş), Storo-
jineţ, Purtila, Kinoszka-1089, Kicera-187 (N.V. Berconeţ), Lipoveni,
N. Slobozia, Mihalcea, Ceahar; pînii la 30 iunie ora 12.00, se va
evacua linia : Ialovicioara, Borhenia-1142, N. Si,pot, Mega, N. Sto-
rojineţ, N. Velova, V. Molodia ; pînă la 1 iulie sii. se evacueze :
Iarovse11580, Stojcc-1470, Vipniţa, Ciumîrna, N. Crasna, Putna,/)
Budeniţa, Iordăcheşti, Chiceva, V. Păsa.tul, V. Mamorniţa Moldove-
n ească ; pinii la 2 iulie ora 12.00 se va ajunge pe linia : de la punctul
extrem S-V fost polon, adică triunghiul Zabic .sipre Şipotele în
lungul r. Suceava pînă la întorsătura rîului spre sud, apoi la N.
Frătăuţii-Noi, în direcţia N-E pînă la frontiera Basarabiei în regiu-
nea I-Ierţa" :12, ocupată de sovietici „prin simplul hazard al liniei
groase de creion trasată pe o hartă absurd de mică " ,l:i. Dispoziţii
asemănătoare au primit şi -o rganele administraţiei de stai care
conform ol'dinului nr. 2100,'1940 al Marelui Stat Major au intrat în
subordinea Comandamentului Armatei a 4-a.
Trupele sovietice din compunerea Frontului de sud, coman-
date de generalul Jukov, primind ordin să treacă la îndeplinirea
celei de a doua variante a dit-ectivei Comisariatului Poporului pen-
tru Apărare nr. 04/ 583 referitoare la ocuparea Basarabiei
şi Bucovinei de nord 34, au depăşi.t frontiera rom{mo-sovietică prin
cinci puncte încă din noaptea de 27/ 28 iunie, respectiv ora 3.00, ~i
au înaintat raipi<l pentru a ocupa prindpalcle oraşe basarabene şi
ieşirile imediate pe aliniamentul rîului Prut. Concomitent au început
să acţioneze trupe specializate ,în diversiune şi terorism, pentru
a crea panică în rîndul populaţiei dvile şi a dezorganiza operaţiunea
de evacuare a trupelor şi a dministraţiei româneş ti. Au fost lansate
z vonuri alarmiste ~r., şi au fost activate celulele comuniste formate,
în sp ecial, din minoritari ::ri_
Intr-o asemenea stare de panică şi dezordine provocat ă de
minori,t ari :17 şi alţi simpatizanţi ai regimului comunist !"ovietic,
unit ăţile armatei rornfLne şi organele a dministraţiei de stat, p oliţiei
şi jandarmeriei îşi începeau activitatea de evacuare. Prima dimineaţă
din calvarul zilelor de evacuare a fost relatată de corespondentul
ziarului „UniversuP din Chi şinău, dar acele impresii nu au apărut
în presă din cauza cenzurii instituite ele regimul carlist.
„Vc,sit0a dure,rorasă a venI,t pe neaşteptate şi ,t,t Îlt de fu:lge răitoc încît
nimeni nu a mai putut s ă-ş i păstreze calmul şi sîngele re-ce. Joi,
la 6 dimine aţa, (28 iunie 1940 - n.n.) mă găseam la Comandamentul
Corpului 3 armată. Se anunţa se de cu noapte că trupele sovietice
vor intra în capitala Basarabiei la ora 10 în aceeaşi zi. Timp atît
de scurt pentru o evacuare to t:.:tlă a elementului românesc.
54
L_a ora 7.00 s-a anunţat oficial : «Trupele sovietice vor intra
la ora 2 d.a.». In oraş nu se mai putea gă,si cu uşurinţă nici un
fel de mijloc de itrans port la gară, la o depărtare de 4 km de
centrul oraşului. Coloane de refugiaţi fiecare cu cite o legătură,
m-anl-e purtîntd copii în braţe şi ţinînd pe alţii, -0,chi împrejmuiţi de
lacrimi, paşi grăbiţi cu o singură ţintă : gara. Suflete zdrobite -cu o
singu ră dor!iinţ,1 : salvarea vieţii.
In grădinile publice şi-au făcut ap ariţia bandele teroriste. Nu-
cleel e comuniste au intrat să înfigă steaguri roşii. Comandamentul
miHtar de-sfăşoară patrule pentru a pune pe fugă pe acei care,
îna,rmaţ.i, opresc autobuzele şi în special trăsurile, smulgînd bagajele
şi poş e tele din mîna femeilor. Cuiburile locale de comunişti, în
maj or itate alcătuite din evrei, au ocupat în chip de simpli spectatori
centreh➔ ş i colţurile străzilor, gata spre a da semnalul începerii
devastărilo r şi executării frun.taşilor români, care nu vor mai avea
timpul să părăsească oraşul, în timpul intrării trupelor sovietke" :lS.
Ace astă atmosferă de nes i guranţă şi panică s-a instaurnt în
toate oraşele şi localităţile din Ba<;arabia şi din Bucovina de nord.
Jn,ti·~o notă informativă trimisă Marelui Stat Major în ziua de 30
iunie de organele specializate ale armatei ce acţionau în sudul Dasa-
rabieî se menţiona că la Reni s-au format aşa-zise comite.te revolu-
ţionare care au arborat steaguri roşii pe clădirile instituţiilor de
stât 89• Primăria din acest oraş a fost o c upată de un „comitet cetă­
ţenesc·' în frunte cu I. Kasaranţa rio. 11 Populaţia civilii - menţiona
nota - este cuprinsă de panică şi maltrata, t ă de dHre comitetele
rdmuniste". Situatia era asemănătoare în orasele Chilia si Ismail
unde autorităţile şi organele administrative î1{că nu încep'usuă să
evacueze (29 iunie 1940) şi astfel ,., au suferit de pe urma indivizilor
certaţi cu justiţia , transformaţi peste noapte în comuniş,t i şi revo-
luţionari'; "1. Cu ocazia evacuării din Ismail , operaţiile de îmba1,carc
.a trupelor au fost împiedicate de elemente civile înarmate ce au
deschi-s .focul asupra trenurilor de evacuare 42. A fost necesară inter-
venţia trupelor de m arin ă care au restabilit ordinea în oraş şi s-a
pu,tut continua operaţiunea de evacuare.
„Cu ocazia evacuării oraşului Cernăuţi, - se consemna într-un
raport informativ al statului major al Cor pului grănkerilor, trimis
Secţiei a II-a din Marele Stat Major în ziua de 30 iunie 1940 -
eu începere din ziua de 28.06.1940, ora 10.30, organizaţiile comuniste
şi e vreii s-au dedat la acte de terorism în special contra ofiţerilor,
impiedidnd orice revenire a mijloacelor de transpor.t pentru eva-
cuare. Au pus stă1pînire pe toate instiituţiile din oraş. Capii acţiuni­
lor de debandadă şi terorism au fost în special deţinuţii" "3• -Tot în
acea s-t ă zi, în unele oraş e şi localiităţi din Basarabia şi Bucovina de
n0'11d, elemente fanatice comuniste şi o par.te din populaţia mino-
ritară a acestor oraşe, care „s-au bucurat întotdeauna de un trata-
55
ment omenos sub administraţia românească" 44, comit crime împo-
triva organelor de ordine şi admini.strative ale armatei, ultragiază
autorităţile militare şi dvile, profanează însemnele de stat ale unor
instituţii culturale şi de artă. In Cernăuţi, astfel de elemente au
împuşcat preotul bisericii catolice şi cîţiva gardieni de la peniten-
ciar 45• Tot aici „un grup de evrei între 15 şi 16 ani - după cum
mărturisea mnî tîrzin un martor ocular al tragicelor evenimente,
Mihai Podleşiu din comuna Carapciu ,rn, judeţul Storojineţ - au
comis ade de barbarie, dezarmînd pe soldaţii români, pe ofiţeri
şi pe poliţişti, înfingînd baionetele asupra lor". în Soroca, bande
comuni,sto-evreieşti conduse de avocatul Mkhael Flexer, după ce au
ocupat clădirea primăriei şi a poliţiei., au asasina<t în faţa statuii
generalului Poetaş pe comisarul Murafa şi ajutorul său Eustaţiu
Gabriel 47. In capitala Basarabiei, Chişinău, elemente diversioniste
antiromâneşti săvîrşeau atentate pe stradă, în plină zi. Aşa ~u fost
agresaţi comisarii Pascal, Nicolae, M<1teescu Constantin, Severin
şi Stol 48• Numeroase incidente sîngeroase .soldate cu morţi şi. răniţi
au avut loc în această tristă zi de 28 iunie la Reni 49 şi Tigl1ina 50 •
fo Chişinău M, Bălţi, Ismail, Soroca 52 a fost dat jos de pe
clădirile instituţiilor de stat, de către evreii comunişti, triccJlorul
şi arborat steagul roşu. ,,La Cernăuţi, de îndată ,ce s-a dat ordinql
ele evacuare - informa Corpul grănicerilor Secţia a Itl-a din Marele
Stat Major - evreii s-au dedat la manifestaţiuni antiromâneşti
rupînd şi scuipînd tricolorul şi suindu-se pe monumentul Unirii
au arborat steagul roşu" 53, iar comuniştii au da,t jos crucea de la
Ca,tedrală şi au pus steagul roşu cu fotografia lui Stalin 54. Asemenea
fapte au fost comise practic in aproape toate localităţile basarabene
şi bucovinene deonrece au fost infiltraţi din timp agenţi bolşevid
şi provocatori, iar armata română, organele de poliţie şi jandarmi
n-au intervenit, respectînd cu rigoare ordinul de a nu se lăsa
provocate.
Deoarece nu se încheiase un protocol româno-sovietic privind
retragerea din aceste teritorii, guvernul român a propus la 30 iunie,
ora 12.00, prin reprezentanţii săi în Comisia de la Odessa, un plan
de evacuare în care se -cerea să se lase o etapă de marş între cele
două armate şi să nu se împiedice plecarea trenurilor cu refugiaţi,
iar trupele soviertice să nu stînjeneasd:i retragerea armatei române S:i.
Deşi, formal, Uniunea Sovietică a fost de acord cu propu:nerea
română, protocolul n-a mai fost semnat deoarece, la acea dată,
trupele sovietice atinseseră deja noua linie de frontier:i 56.
. Cu toat,i greutăţile întîmpinate, uneori aproape imposibil cle-
surmontat, trupele române au dovedit nu numai un moral ridicat,
ci si o pregătire militară deosebită. Evacuarea oraselor mentionate
în ·nota ultimativă s-a făcut într-un termen de~sebit de• scurt.
Chişinăul, în după- 11miaza zilei de 28 iunie, orele 18.30, era părăsit
56
de ultimele elemente ale armatei si administratiei române. De la
TigJuna, ultimul tren de evacuare a ·plecat la ora· 15.10 57, în condiţii
deosebit de grele. Evreii, conduşi de un oarecare Mesleanca, aruncau
c.a pietre, huiduiau şi strigau că „pleacă ţiganii din Basarabia""\
In dimineaţa zilei de 29 iunie, marile unităţi se găseau cu
maj-0rttatea forţelor pe linia de evacuare, prevăzută a fi atinsă
pînă la orele 12.00 în ziua de 30 iunie 59 • Divizia 12 infanterie rămă-­
·sese ceva mai în urmă, dar şi ea depăşise aliniamentul care trebuia
atins pe data de 29 iunie orele 12.
Neîntîmpinînd nici o rezistenţă şi fără a respecta vreo con-
venţie scrisă sau nescrisă, Armata Roşie înainta vertiginos. De fapt
era în plan să captureze cit mai multe provizii, ar,rne, munitii si
material~. ' '
,,Spre sfîrşitul zilei de 29 iunie 1940 - primul eşc1lon al tru-
pelor de intervenţie sovietice ajunsese la r. PRUT si au ocupat
'următoarele l.ocalităţi: Bg. 5 tancuri, MAMĂLIGA şi LIPCANI;
Bg. 23 tancuri, CAMENCA ; C. 4 cav. şi D. 34 cav., STOROJINEŢ ;
D . 16 cav., CUCIURUL MARE, aceasta avînd un detasament înaintat
pîn'ă la aliniamentul CRASNA-IOSCHI, TIRABLEŞT,I ; C. 2 cav. şi
Dv. 5 cav., HOTIN; D. 3 cav., NOUA SULIŢA. Un batalion de
tş r-1euri din Bg. 24 .tancuri, I-IERŢA; Bg. 49 tancuri, LIPCANI si
BADRAGII NOI ; Bg. 36 ,tancuri, BADRAGII VECHI si PROSCU-
RENI ! D. 15 infanterie moto - C?RNEŞTI şi P!R.LIŢI i Bg. 4
t~cur1 - GRAUCEŞTI; C. 5 cav. ş1 D. 9 cav., PETROVCA" etc.,
devansînd trupele române pe întregul front de retragere no.
Tot în această zi, potri-vi,t „Planului de operaţii pcmtru ocu-
pa1,ea Basarabiei şi Bucovinei de nord", - care atribuia atît în
vai"~i;lnta l cît şi în varianta 2 o importanţă deosebH;1 „desantului
a~r11:,n'~ -:- au fost la~~~ţi circa 1 300 paraşutişti la Bolgrad, pentru
„aes~:~rş,~rea încercmrn operative a inamicului şi a-i dezorganiza
setncule'' 61• Paraşutiştii ajutaţi de populaţia minoritară si--au făcut
cu prisosinţă „datoria", comportîndu-se incalificabil cu' populaţia
şi ,t rupele române ce se retrăgeau.
In dimineaţa zilei de 29 iunie, Marele Stat Major a ordonat
oa mari unităţi ale Armatei a 4-a să treacă la executarea mobiliz:1rii
în haza !naltului_ Decret 21.135 din 27 iunie. Grupul de Armate
gr. 1 a făcut cunoscut Armatei a 4-a că ordinul de mobiliznre n-are
nimfo comun cu operaţiile de evacuare în curs de desfăşurare, care
it1ei0aie continuate în ritmul ordona•t 02• Acest lucru a complicat
m~lt retragerea trupelor române. Dar, ceea ce a agravat 8Îtuaţia
urnrtă:ţilor şi marilor unităţi române în retragere a fost atitudinea
ostilă şi pe unele locuri ~hiar agresivă a trupelor sovietice.
. .. Pretextul unei asemenea comportări pe întreaga l:rngim•::! a
lime1 -de evacuare din Bucovina şi pînă în sudul Basarabiei erau
57
asa-zi sele reclamaţii ale populaţiei civile (evrei şi alţi minoritari)
1~ adresa arma,t ei române c:i.
La pro.testele repetate ale guvernului român faţă de o aseme-
nea :eompo1;- ta,r1e, delegaţii s·ovi1e :tid în coni,ic,iia de la Odess,a aveuu
1
pregătite dinainte dosare cu formulări t~p. ~ ~are le pr:ze?ta_u
părţii române fi\ Po1tdvi1t ,u nei telegname -tnrnJJsa dm Ocle,;s~, m 1uh~
1 D40, de seful delegaţiei române, generalul Aldea, şefulm Marelm
Stat Major român, aceste dosare cuprindeau : ,il. n-a~ provocat
nici o agresiune ; 2. nu au sitînjeni:t retragerea trupelor ş1 evacuarea
armamentului, muniţiilor şi depozitelor militare şi cii au intervenit
numai cînd se evacuau nuterialele cerute şi materialele ce nu
aparţineau armatei; 3. nu au dezarm:.i.t trupe,. părăsirea a~mamen-
tului si trenurilor se datora indiscinlinei trupei, a refuzului de a se
r efugia din partea basarabenilor şi a p Jrăsirii unităţilor de către
unii ofiţeri 11 li5•
Localitătile Căusani si faloveni au fost ocupate de trupele
sovie.tice încă din ziua de . 29 iunie orele 9 dimineaţa ci;, din care
cauză depozitul de muniţii de la Ialovcni nu a putut fi evacuat în
întregime. Către orele 10, gara din Bolgrad a fost ocupată de circa
80 de paraşulişti sovietici 61 , pentru a împiedica evacuarea trenurilo~
cu refugiaţi. Către prînz, unităţi motorizate sovietice au. ocupat ş~
oraşul Bălţi, fără ca organele administraţiei de stat ş1 de paza
sC:i se fi evacuat.
In timp ce minh;trul român la Moscova, Davi<lescu, înccrcJ.
s,\-1 conving[\ pe Molotov di, datorită imprcciziunii frazei „în regiu-
nea Herţa ;' ins e ra tă în prima notu sovietică, a făcut să i se ceară
Români ei o porţiune de teritoriu care nu avea nici o legătură cu
pretenţiile sovietice şi să obţină „o reexaminare a chestiunii prin
rectificarea liniei la est de Mamorniţa" Gi\ bncurile sovi•~tice pă­
,tnmdeau şi ocupau lforţa (29 iunie 1940). Deschizînd focul asuprn
subunităţii comandate de căpitanul Boroş ce apăra a·ceastă lo.cali,tate,
sovieticii au ucis doi soldaţi şi pe comandantul acesteia şi l-au rănit
pe sublocotenentul Drngomiir Gv. Astfel, 'l.mofo unit[tţi moitodz.1te şi
blindate ale Armatei Roşii, deşi din punct de vedere juridic nu
actionau în contextul unui confli0t armat, devansînd si:;tematic
unitătile românesti, s-au dedat la acte de terorism ce sfidau cele
mai ~lementare principii umanitare. Tot în Bucovina de nord, în
ziua de 29 iunie 1940, în localitatea Ştefăneşti, judeţul Cernăuţi,
a fost ares,tat un ofiţer de griiniceri .c are, torturat de către sovietici,
în scopul obţinerii de date militare, a decedat 70 • ln comuna Băr◄
boeşti, judeţul Storojineţ, .elemente înaintate ale armatei sovietice
au împuşcat pe şeful de post şi trei janda rmi care refuzaser[t sft
predea armele 71 • Ofiţerii Regimentului 54 infanterie au fost ares-
taţi, dezbrăcaţi şi maltrataţi, iar soldaţii - după cum se aratu
58
într-un raport e:ontrainforma,t iv al Marelui St;1t Major din 2 iulie
J 940, orele 19.00 - după cc au fost dezbrăcaţi şi dezarmaţi au fost
lăsaţi liberi" 72 • Aceeaşi soartă au avut-o şi cadrele Ba.talionului
2ÎR. 39 infanterie, deza rmat în gara B[dti ;:i, si ale Reaim cntului
28 dorobanţi ajuns din urmă de unităţi]~ sovietice în loealităţik
Geaga şi Manzfriu . Trupele sovietice, du pă ce au scos din formnţie
s0ld aţi i basarabeni cu armJ.ment cu tot, s-au ocupat în mod special
de ofiţeri. In rn,por,t ul prezentat e ş al o nului supel"iol', comandantul
aces tui regiment arăta : ,, ... ofiţerii şi sub ofiţerii au fost dez;mnaţi ,
â gradaţi şi j efuiţi. Populaţia civilă fo r rna.t,i. mai mult din evrei
n1a11_i!fes•t a o mare bucurie de cele întîmplatc şi fotografia pc ofiţerii
d ezarmaţi, degradaţi şi batjocoriţi. Unitatea a fost în înt reg ime
dez,ann aF: şi risipită, iar mulţi j efuiţi de a ceşti civili:' 7". În comun::i
Sa1bona, compania de cerc€tare a Regimentu:ui 7 v înători a fost
dezarmată, ofiţerii arestaţi şi trimişi la Chişinău iă. Lo·c otenentul
lotl;(;scu Cicerone, comandantul companiei armam:e nt greu, din
a.e::ee'aşi unit ate, a fost iegat la ochi şi ameninţat cu moartea pencru
că a cerut în faţa s ubo rdonaţilor săi iii s[t fie lăsat liber. Asemen ea
sc.eri.e tragice .s-au petrecut cu zecile şi sutele în satele şi ora~ele
J;;as.arabene. Din raţiuni de stat şi în această situaţie deo~ebit de
g ra vă, comandantul Armatei a 4-a română, generalul Nicolae Ciu-
percă , a or.donat trupelor din subordin::! să nu răspundă prov::>că­
ri10r, să păstreze calmul şi să nu recurgă la acţiuni de luptă, ,,care
nu şe poate şti unde se opresc şi ce consecinţe pot avea" 7,. Pentru
a împi~dica distrugerea podurilor de pes te Prut de către sovietici,
s-a ordonat Conpului 1 arm:i.tă să instaleze în faţa fiecărni pod
permiarn.enrt: şi de vaise cîi~e un ha1t1Jl-0n de paz[t cu ·rurmamenit aniicar
şi să pregăte as că inu1:1darca luncii Prutului în caz că sovii.:ticii ar fi
intenţionat să depăşească linia indic n,tă în ultimatum ,tl_
Repetatele intervenţii ale comandantului Armatei a 4-a la
eş_ai?anele superioare, pentru a se interveni pe toate canalele diplo-
mat1ee la Moscova în scopul curmării incidentelor provocate în
Basarabia şi nordul Bucovinei 70 , au determinat o nouă luare de
po!Ziirţi:e din paJJ"tea guvernului român. ,.Noi, 1-a Min,is:te,ml de Ex,t eir-
i:ie - î7i amintea peste ani Alexandru Cretzeanu - primeam un
val epntmuu de proteste din partea Şefului de Stat 1fojor, raµo r tînd
un_ număr ~porit _de i?cidente, numeroase cazuri de mo~rte ~i răniţi,
chiar cazuri de smuc1<leri printre ofiţe rii care trebuiau să se supună
fără apăr a re ilegalităţiior armatei ro şii 1 1 80 • Dar ca si la precedentele
intervenţii, în comisia de la Odessa, reprezentanţii ;ovietici au n egat
exis-tenţa acestora şi au apredat ca exagerate informaţiile primite
de la trupele române, afirmînd că i,s-au <lat oi,dine pentru neames-
tecul trupelor sovietice la trecerile peste Prut" 81 • 1n după-amiaza
~ tei de 29 iunie, ministrul român la Moscova reuşeşte să fie primit
din nou de Molotov căruia i-a făcut cunoscut că „evacuarea sectoa-
59
 relor cedate de trupele române nu se poate face într-un ritm atît
de raipid cum este înaintarea trupelor motorizate sovietke" 82 • Molo-
tov a răspuns că: ,,1. aprobă prelungirea termenului de ajungere
pe noua frontieră pînă la 3 iulie, orele 13 (ora Moscovei) ; 2. va da
dispoziţie imedia,t ca : a) trupele sovietice să respecte ritmul miş­
cării ; b) să pună în libertate pe toţi cei opriţi ; c) că va ordona
cercetări pentru cazurile semnalate" 83•
Luînd în considerare aceste promisiuni date guvernului român
de Molotov, Marele Stat lVIajor nu a aprobat cererea Armatei a 4-a
de a se revoca ordinul care interzicea să se deschidă focul în caz
de agresiune din partea sovieticilor şi a 01,donat ca, ,,ori de cîtc ori
unităţile sovietice depăşesc ritmul 011donat, să se protesteze şi să
li se arate că nefiind în stare de război, am convenit ca această
operaţie să se facă pe cale paşnică, în timp de 4 zile" 'H. Ulterior,
s-a fc:icut ,c unoscut prelungirea termenului de evacuare pînă la 3
iulie 1940, ora 12 85, Statul major al Armatei a 4-a a dispus tiipărirea
şi difuzarea cu ajutorul aviaţiei pe tcrictoriul basarabean şi al Buco-
vinei de nord a unor materiale cu noile promisiuni făcute de Molo-
tov, în dimineaţa zilei de 30 iunie 1940. Acţiunea nu a avu~ nici
un rezultat pozitiv pentru trupele rom[me, deoarece Armata Roşie
n-a fost informată de aceste promisiuni ca.re şi aşa erau tardive.
Un comunicat al Marelui Stat Major din ziua de 30 i11nie informa
că „operaţiunile de evacuarea Basarabiei au continuat conform pro-
gramului. Pe unele direcţii, elemente rapide ale forţelor U.R.S.S.,
dciJăşind ritmul de evacuare convenit, au întrecut trupefo noHstre
în retragere, dind naştere la incidente locale" 86•
Comunicatele erau seci şi lapidare. Tem1enul de ,,incidento
locale" nu spuneau aproape nimic, în :timp ce între Prut şi Nistru
se consuma o dramă naţională pentru români. lncleştarea trupelor
române cu reaua credinţă a invadaitorilor şi a uneltelor lor, cu
adversităţile naturii a mers în acele zile pînă aproape de limita
superioară a ceea ce poate suporta un soldat, un om, o armată.
Aprecierile lui Alexandru Cretzeanu, că ceea ce i s-a pretins oştea­
nului român „s-a dovedit a fi fost mult mai mult deeî,t se putea
cere în mod rezonabil oricărei trupe să îndure1' 87, sînt confirmate
de documentele de arhivă. Comandantul Cavaleriei Corpului 3 ar-
mată raporta la sfîrşitul zilei de 30 iunie superiorilor săi : ,,am
. avut ciocniri cu trupe motorizate sovietice şi ,cu barule armate
jidoveşti în regiunea Călăraşi, jud. Lapuşna. Am pierderi în ofiţeri,
subofiţeri, trupă şi mult material. Timp de 50 de ore am mers în
continuu fără ca trupa şi caii să mănînce. Sîn.t în imposibilitate
de a continua marşul (...). Caii nu se mai poit mişca'' B3•
In zilele următoare, situaţia din Basarabia şi Bucovina de nord
a continuat să se agraveze. Actele agresive la adresa armatei ~i
administraţiei româneşti au continuat cu şi mai mare intensitate,
60
atiit tlin partea unităţilor sovietice, cl,t şi a ,populaţiei rnin0ri.tar.e
ruse şi evreiască rămasă în teritoriile răpite 89.
•P otrivit unui comunicat al Armatei a 4-a, din 30 iunie, orele
11.40, ,,Trupele sovietice nu au respectat ~0:1:venţia ~i. au 11'1aiRta~
maL repede, trecînd cu mult la vest de lmnle stab1Me. La ţteru
s-au dedat la acte violente, ~j_?1:gînd la n:,altrata:rca. of_iţerilor. şi a
refugiaţilor ; au ?ezarmat_ 1:11:1taţ1le, au reţinut 0~1ţcn ? s<;lcl~ţ_1, c1_u
j,rnprăş,tiat materialele. D1v121a 15 este de:'arm~ta la Idlovcm ! J?i-
vizia 12, în regiunea Comrat, este încon3urata de trupe sovietice
care încearcă să o dezarmeze.
Intre Bolgrad şi Româneşti sint 9-10 trenuri .cu. faI:Jilii de
ofiţeri şi refugiaţi care sînt mal,tratate de trupele sovietice ş1 popu-
laţia răzvrătită" 90 • V V V V
In gara Bolgrad, a fost atacata de catre elemente gagauze
şi bulgare înarmate Compania a 8-a grăniceri-pază '!Tă~maz~, c~e se
uribarcase la Căuşani. Militarii au fost dezarmaţi ŞI pradaţi . de
bocanci bluze şi alte materiale 91. Două autocam10ane aparţmmd
Diviziei' 21 infanterie cu 80-100 de militari au fost interceptate de
tip detaşament sovietic între_ Etu~i~ şi. FrecăJei. D~pă ce i-au dezaJ,-
mat şi huiduit, le-au permis. m1htar1lor sa contmuE: ret:ag~r~a -.
In apropierea staţiei C.F.R. Frecăţei , o grupă de d1vers1omştl a
deraiat linia ferată, blocînd un tren militar cu 1O vagoane. Asem~nea
acţiuni făcute în scopul întîrzier~ ev:acuării au maiv av:i,t ţoc _şi în
alte regiuni. Intre Bolgrad şi Etuha· cm:a 500 de ceţa~em _dm rmdul
popnlaţiei găgăuze şi !>Ulgăreşti au a!a~at un tr~n milttar 93 •. In. urma
schimburilor de focuri a fost grav ramt mecamcul locomot1ve1, care
a rel:lşiit doar cu eforturi supraomeneşti să conducă trenul pînă la
Galati 94. O garnitură cu vagoane militare şi dvile a fost s8chestr:ită
în g~ra Reni de către elemente ale arma,tei sovietice echipate în
civil 95 •
Ciocniri între trupele române şi populaţia evreiască ce voia să
sechestreze trenurile de evacuare au avut loc şi la Ungh,mi, soldate
ero morţi şi răniţi. Sovieticii, intervenind, au aresta,t mai mulţi
ofiţeri români, şi pc şeful staţiei C.F.R. Ungheni 96•
La îndemnul trupelor sovietice unii militari minoritari din
cadrul Armatei a 4-a şi a 3-a române au dezertat cu armamentul
şi muniţia din dotare. Ulterior; aceştia au fo~t ~rganizaţ~ în. bande
V
înarmate şi au acţionat împotriva fostelor um.taţi. Aprox1ma1tv 300
de soldati minoritari din Cercul de recrutare şi părţile sed0ntare
din Isma'n au dezert~t în ziua de 30 iunie 1940 97• Din Regimentul
24 iufar.te;ie, un soldart dezertor s-a alăturat bandelor diversioniste
care ulterior au atacat regimentul. In urma unor schimbări de foc
rezultate cu morţi şi răniţi, dezertorul rănit a fost capturat şi predat
autorităţilor militare pentru a fi cercetat şi judcca•t 98• De asemene",
61
în sait.ele Ialoveni Lăpusna Hânces.ti Băicoi bandele diver;:;ionbte
au atacat coloanele de retragere ale Regimentului 2::> 111 f an t er1e • O'.)
0
'- ' ' • ' I""' •
u •
Postul de radio Moscova şi presa centrală sovietic[t au ascm:"
opiniei publice făriidelcgile si"1vîrşitc d_e Armat~ J:oşie în !3asc1ra:)i~
şi Bucovina de nord : ,,Forţde mo,torizate sovietice au aJUn!, pm.~
la Prut. Orascle Reni şi Belgrad au fost ocupate de p8raşu~1!t11
sovietici. In ~ordul Bucovinei trupele sovietic2 au pătruns trccmd
r. Ceremuş. Populaţia i-a primit cu trandafiri roşi şi cu cuvintele :
«V-am aşteptat 22 de ani şi aţi venit în sfî~it►► 100 • într-un doc_um:-nt
cu caracter secret la vremea respectivă Raportul asupra acţnmilor
trupelor Front11lui ele sud la eliberarea Basarabiei şi B_ucov~nei ~te
no~cl, în acelaşi mod, foptek erau prezenta,te deformat ş1 r:ipo1ogetlc.
Armata Rosic a fost primită cu un entuzictsm nemaiîntîlnit, oamenii
„îi ~ărutau ·şi-i sălt:.1u pc co1rn1 ndanţii şi ostaşii roşi şi îşi exprimau
bucuria de nedescris" 1o1.
Avînd în vedere situaţia în care se găseau trupele din ~ubor-
<line Comandantul Armatei .i 4-a a transmis unităţilor ce se aflau
î:1 n;arş să menlină cu orice preţ linia de evacuar-2. fix<1t~1_ şi să
r2cuperezc materialele şi armamen,tul pierdut prin onee m1Jloace ;
să găsească noi posibilităţi de uşurare a trecerii peste Prut, conco-
mitent cu întărirea pazei la poduri şi să se ia măsuri pentru men-
ţinerea ordinii interne în spaţiul de evacuare rn1.
S-a ordonat marilor unităţi să-şi organizeze ariergărzi puter-
nice 103 cu cîte un ofiţer superior sau general împuternicit a trata
cu trupele sovie.tice care încearcă să depăşea~că sau sk'l agres_e~c
unităţile române în retragere. Genernlului Raşcu, comandantul d1v1-
ziei 21 infanterie ale cărui unităţi au fost dezarmate la Cimişlia 10\
i s-au subordonat 2-3 batalioane infanterie întărite cu artilerie şi
crmamcnl anticar pentru a -trece la est de Prut şi G rccupt:=;ra mate-
rialele si tehnica de luptă abandonate de ostaşii basarabeni siliţi
de sovi~tici să-şi pă•ră sească unităţile şi subunităţile io:;_ Deşi „au
fost ostasi români care, <lupă plecarea b asarabenilor, în dorinţa d ,,
a nu lăs~, în special, armament automa,t au dus în spate 3--1 pu;;;ti
mitralieră" 1o6, după datele pe care Marele Stat Major le deţinea
la acea dată, dunăsescră cGntiUiţi mari ele armament şi trebuiau
recuperate.
Două batalioane aparţinînd Diviziei 11 infanterie au fost
trimise la Comrat şi au pus capM dezordinilor şi incidentelor pro-
vocate de o pa11te a populaţiei civile minoritare.
O măsură foar,t e importantă pe care comandantul Armatei a
4-a a luat-o, avînd în vedere că trupele sovi etice ajunseser{1 deja cu
mJjoritatea fotţelor pe Prut, a fost aceea de a se înt[1ri dispozitivul
de apărare n podurilor la principalele treceri peste Prut, respectiv
cele de la Giurgiuleşti, Oancea şi Fălciu 107 • De fapt întreaga regiune
62
Bolgrad-Reni era ocupată de unităţi sovietice de paraşutişti, fiind
in mare peri.col Divizia 3 cavalerie şi trenurile cu materiale blocate
1a _Bolgrad şi Reni. Concomitent, s-a preconizat şi o intervenţie
0fensivă pe direcţia Bolgrad-Reni, în cazul în care sovieticii n-ar da
dovadă de moderaţie llJtl_ Misiunea a fost încredinţată lt. c0l. Pădu­
reanu, şeful Secţiei operaţiilor a Armatei, căruia i se pusese la
dispoziţie sufidente f-Ocr:-ţe (infontea·i-e, m,1ri;nu şi ,avi1:i.ţie ) pentr,u a o
putcG îndeplini 100.
Pentru a se evi,ta complicaţiile politico-militare, greu de anti-
cipat, Marde Stat Major a interzis cu desăvîrŞire orice actiune de
forţă şi a ordonat prin telegrama 5989/C din 30 iunie si se nu-
mească ofiţeri din statul major al Armatei, pentru a parla~1!,nta orice
chestiune în litigiu cu comandanţii sovietici ao. Comand~ntul Arma-
.tei a 4-a a trimis ;pe principalele direcţii de afluirc a trmx!lor
l"0!11ânc sp:e Prut pe generalul Son pe direcţia Unghcni ; gcn~ralul
Carlc_onţ ş1 rnlonelul Mardari, şeful de stat major al Armatei, pe
&-ecţ1,a Leuş.{'ni-Lăpuşna; gen€1rolii Glogojanu şi N. Ionescu, p2
direcţia Fălcin-Comrat şi pc şeful Secţiei operaţiilor Armatei, lt.
e0l. Pădureanu, pe direcţia Galaţi-Reni 11t.
Din întreaga desfăşurare dramatică a zilei de 30 iunie ~i, mai
ales, din concluziile raportate în urma acţiunilor întrepri11sc de
detaşamentele generalului Glogojanu pe direcţia Fălciu-Comrat si
lit. col. Pădureanu pe direcţia Galaţi-Reni, comandantul Armatei ·a
aJu~,s }a concluzia ~ă procedînd cu mînă forte s-ar fi putut recupera
maJor1<tatea materialelor sechestrate de sovietici sau de brmdele
î~armait_e ale minorităţilo~, s-ar fi impus sovieticilor respectarea
ntmulu1 de ocupare a rter1toriilO!r Tăpilte 112 si s-ar fi obtinut in1i1:.ii-
midarea instigatorilor şi a bandelor teroriste,· oit si remon'tarea mo-
ralului_ -0f~ţeril_or şi_ tru~el~r noastre care în contii1uare erau supuşi
vexacţ1umlor mam1culm I13.
. !nteresn~t _că o asemena părere circula în rîndul soldaţikn· şi
ofiţeri~?r rom~m care erau :ievoiţi să părăsească, fără să se bată,
,ten~or~I~e naţ1?n?le, dar mai ales în rîndul refugiaţilor care cu
la~um _m ochi ş~ sufletul greu l~au drumul bejeniei, fără să po,1t[t
ş-ti da-ca vor mm vedea vreodaita locurile rn,a1t.a1'e. Astfol oficitarntul
S~JX:rioX: P.;T.T. _Si~h:daru, d~ Centrala Cernăuţi, declar~ ulterior :
:,tre1 ofiţeri sov1eit1c1, cr~scuţ1 de mici copii sub regimul comunist,
1-au ~eclarat. separat, fermdu-se de comunicare colectivă, că ordinele
su~n.oare _ ale comandamentului sovietic au prevăzut ca trupele
sovietice ~a se 9p~ea~că _a<:olo unde ar1:1ata noastră (română - n.n.)
OPUî11~ ~'eZllistenţa ş1 ca m1smne~1 ,airmert:e1 sovieitiice a fost bo,lşevizarea
ar~,a,te1 -neaist.re şi că au fos,t surprinşi că trupele no:as.tre n-au opus
t~z1~t~nţă" rn. Acesta era nivelul de informare al unor ofiţeri so-
\"Je~1,c1, dar, aşa cum atestă documentele, sovieticii preg[ttiscră şi
vananta în care românii ar fi opus rezistenţă arma.tă. Po:;ibil că
63

aceste afirmatii să fi fost lansate de serviciile de diversiune 3ovktice
sau să fie făcute de unii ofiţeri care nu erau de acord cu acţionarea
Armatei Roşii în teritoriile româneşti şi astfel ca~~ic~ţi, în R~p~rtul
prezentat lui Timoşenko du,pă ocuparea Basarab1c1 ş1_ B::i,covme1_ de
nord, ca avînd „atitudinile cele mai negative, cu amcnmţun t~r ori~t<!
b adresa cadrelor de comandă'i şi care au făcut ,.enunţuri ost~lc
în ceea ce priveşte relaţiile U.R.S.S. şi României(' 115• Din_tr~ nce~trn,
28 de ofiţeri au fost acuzaţi şi conform acestui raport, pma b dat~1
de 10 iulie, 8 au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare rn,.
Comportarea lor dovedeşte că nu treb~ie etichetaţă ţ:1 bloc con:p~r-
tarea minoritătilor si a trupelor sovietice în provmcule luat.~ s1lmc,
deşi compone~ta g~neralil a comportamentului a fost atestată de
faptele concrete în timp şi spaţiu.
Bazat pe această impresie, comandantul Arma~ei. a. 4-a , va
încerca să schimbe atitudinea faţă de ocupantul sovietic mcepmd
chiar cu 1 iulie 1940. In care scop a ordonat, încă din seara zilei
de 30 iunie, Corpului 3 armată să riposteze of.ensiv în cazul în care
trupele ruseşti ar continua să agreseze unităţile române .rn~e se
deplasează pe direcţia Hînceşti-Albiţa, Corpului de cavalerie 1 s-au
dat în noaptea de 30.06/01.07, întăriri de la Regimentul 46 infan-
terie, pentru a asigura direcţia Reni-Galaţi 117• O bună legătură
între eşaloanele subordonate şi cele superioare a făcut ca, în general,
Armata a 4-a să nu depăşească linia de conduită ordonată în reb-
ţiile cu trupele agresoare. Pentru ziua de 1 iulie, Armatei a 4-a i
s-au fixat ca obiective de maximă importanţă în realizarea eva-
cuării : păstrarea capetelor de pod cu orice preţ,. pentru a se putea
trece într-un ritm ridicat cît mai multe materiale şi trupe, şi con-
solidarea apădtrii pe malul de vest al Prutului, pentru a împiedica
o eventuală agresiune sovietică în vestul rîului 118• 1n acest scop au
fost instalate piese anticar pentru apărarea podurilor de la Albiţa,
Leova, Fălciu, Bogdăneşti şi Oancea, cu ordin categoric de a des-
chide focul, în cazul în care trupele sovietice ar încerca să treac,¾
la vest de Prut.
Măsurile s-au impus nu atît datorită zvonurilor lansate in
rîndul populaţiei civile de către elementele de diversiune 119 , cit
mai ales a ameninţărilor, uneori voalate, alteori directe, făcute de
sovietici prin comisia de la Odessa 120 • S-a încercat şi uneori s-a
reuşit să se sechestreze materiale, armament şi tehnică de luptă
chiar în punctele de trecere peste noua linie de demarcaţie - Prutul.
In urma unei asemenea sechestrări de ma.teriale făcută de sovietici
la Albiţa, n fost necesară deplasarea însăşi a comandantului Armatei
a 4-a române pentru a rezolva acest abuz. Aid generalul N. Cipu-
percă a tratat cu un maior sovietic şi un agent al N.K.V.D. t:l,
care s-au „scuzht" pentru acţiunile lor, puse pt:! seama schimbării,
la 30 iunie, a comisiei sovietice din punctul respectiv de trecere
64
------- -
peste Prut şi „care nu ştia" despre cele tratate de colegii lor cu
partea române,1sc5.. Cei doi au promis că vor respecta înţelegerea
-de la Odessa din 30 iunie 1940, permiţînd să se facă evacuarea în
termen11l fixat.
Ulterior, sovieticii şi-au sporit agresivitatea. Astfel, în ziua
âe 1 iulie a fost ameninţat comandantul Armatei a 4-a că, dacă
pînă la orele 15.30 acesta nu-şi retrage trupele din capul de pod
de la Giurgiuleş,ti, trece la represalii. Acesta nu s-a lăsat intimidat
şi după obţinerea avizului favorabil din partea Marelui Stat Major
a răspuns ferm sovieticilor că, dacă pînă la orele 16 nu evacuează
localitatea Reni - care conform înţelegerii nu itrebuia să fie ocu-
~ată la această dată -, va declan.şa o acţiune ofensivă pentru a
impune respectarea înţelegerii. As.tfel, generalului Pantazi, însărci­
nat trn executarea unei asemenea misiuni, i s-au pus la dbipoziţie
următoarele forţe : 2 batalioane de infanterie uşoară, 2 batalioane
de <infanterie din R. 46, tanchetele şi artileria diviziei 3 cavalerie ;
<11'.'fileria de pe monitoare ; compania care de luptă a Regimentului
2 infanterie; un grup de vînătoare de la Armată; un grup de bom-
bar<l.arnent aprobat de Grupul de armate la cererea Armatei a 4-a.
-F0rţe suficiente pentru a-şi îndeplini misiunea, mai ales că în loca-
li,tatea Reni, potrivit informaţiilor ce le deţinea Marele Start Major,
nu erau decîrt două companii de paraşutişti sovietici. Acţiunea pre-
dmizată a fost strict interzisă printr-un ordin special (nr. 6:305 din
iulie, ora 23.00) de către Marele Stat Major, din considerentele ară­
itate anterior, deoarece în acest mod se putea iace jocul Moscc,vei 122•
Sovieticii căutau să pr-0ducă ,orice fel de incident care, ulterior,
$'ă fie folosit drept pretext pentru o ev-entuală agresiune, dincolo de
11nia Prutului. Această atitudine coroborată cu misiunea primită
la 25 iunie de Comandamentul Forţelor Aeriene ale Frontului de
Sud, de a lansa trupele aeropuntate în apropierea oraşului Tîrgu-
~rumos (jud. Iaşi), arăta foar,te clar că U.R.S.S. nu considera, în
iunie 1940, Prutul drept graniţă cu România. Intenţia era o apropiere
de Siret sau chiar de Carpaţii Orientali, aspect sesiza.:t de conducerea
p0liik0-miUtară a României 123• Nu întîmplă.tor trupele sovietice
ajunse la Ungheni, încă din dimineaţa zilei de 1 iulie, au somat
-ul,tima.tiv Corpul 11 armcl!tă să scoată minele de la podul de peste
Prut din localitate 124• Acelaşi lucru s-a cerut şi trupelor române
ce asigurau podurile de la Fălciu, Giurgiuleşti şi Leuşeni. La Leuşeni,
colonelul Mardari, şeful de stat major al Armatei a 4-a, a avut o
<Jiscruţie foar,te aprinsă cu generalul sovieti,c Jegarov pe tema inci-
dentelor produse de unităţile sovietice şi a materialelor confiscate
~bllqÎ.v în mai toate localităţile basarabene şi în speciai la Chişinău.
Avînd în vedere importanţa pe care o aveau pentru noi materi&lele
şi tehnica de luptă rămasă la inamic, colonelul Mardari a hotărît
să pleee la Chişinău 125• Discuţiile purtate cu generalul Avacunov
5
65
di\h Comandamentul :trupelor de ocupaţie s-au soldat_ cu ·t~ne~e irezu1-
tate pozitive. Cîteva camioane au ajuns pîn~ la Leg~neştl Şl B~rda~
si au ridicat ce s-a mai putut recupera ~h_n _mat:rialu~ de razbo1
~ămas aici. La întoarcere, pe şoseaua Chiş~nau-H1_nce_ştţ, colone!ul
Mardari a întîlnit aproape 100 de ofiţeri ş1 suboţ1ţer1 „care sui.e::-
riseră batjocora populaţiei evreieşti instigatoa~e"126, •ceea ce- arata
Clar Ca- ' deş1· oficial autoritătile sovietice promiteau mereu ca „vor
. · ·11 «1'>7' d
lăsa liberă scurgerea trupelor noastre ş1 a ~ateri~ e or - , ~n :1= 0
practic actele de barbarie au continuat nestingherit. Astfel, m zma
de 1 iulie se puteau vedea trecînd pe la Albiţa, la vest de Pru:, doa~
ofiterii si subofiţerii Regimentului 25 artilerie, deoa~ece la N?12c~ştl
so;ietici.i au forţat toţi soldaţii să iasă _din r!n~ur1le subumtaţ1lor
şi să plece cu caii şi căruţele regimentulm acasa u. . .. . . Bucovinei în faţa trupelor sovietice, releva şi incidentele de la Cer-
După citeva zile de calvar pentr11;, truI_Jele Şl. adm1mstraţ~a
românească, care se retrăgeau la intervenţule d1plom~tlc: ale autor~-
tăţilor române, sovieticii au promis din nou o atitud~ne cor_ecta.
Dar drama acestor ostaşi şi a populaţiei care se refugia ;o_ntm~a.
Coloanele Regimentului 25 infanterie au fost în pe7manenţa rnsoţ1te
de unităţi de tancuri so,vietice _şi _s~rvolate d: av~oane ce ev_oluau
la joasă altitudine. Caporalul Hauhca Constanrti1;1 d11; acest ~eg11:1ent
a fost bătut de evrei", fiindcă a încercat să ia dmtr-o caruţa _a
~ni,tăţii sechestrate o lunetă goniometrică 12!\ Un alt sol_dat roman
bolnav, transportat într-o căruţă, a fost împuş~at,v dup~ relatarea
unui martor ocular: ,«,Lăsaţi-ne măcar o caruţa sa duca pe a~est
bolnav că nu pc.ate merge. O luaţi după ce-i trece criza. !l prmd
fric1urile)► au cerut ofiterii regimentului civililor care-i agresau, care
au"' răsput'rs : -,,,,A bolna'.v ! Nu trebuie bolnav» şi într-o clipă dteva
gloanţe sfarrnă ţeasta neferidtului soldat1' 130•
La toate aceste agresiuni rtrupele noastre au ~ost cu _gre;1
stăpînite să nu răspundă cu foc 131• Marele Stat MaJ?r _s-a s11_nţ1t
obligat să ,transmită, din nou, în noaptea de 1 spre _2 mJ1e, ord_n:-u!
„de a nu se recurge la acţiuni de luptă? întruoît d1re_ct1va ~ pollt'.ca
este de a se păstra calmul" 132• Comumca1:ul Marelm St~. lVlaJ~r
pentru ziua de 1 iulie 1940, reluat de întreaga ma::5s:-med1e r?ma-
nească, arată că „operaţiunile de evacuare a Basarab1~1 au conti:1u~t
potrivit programului stabilirt pînă la linia : nol'd S7letm-no:d ~1;1de!-
Adîncata-Boian-Dinăuti-Briceni-Ediniţa~Recea-Ch1;şca-Rem-Calaraş1-
Ciuciuteni-Românesti-Lacul Chitai. Acolo unde din pricina depăşirii
trupelor noastre de· că1tre unităţile rapide sovietice s-au produs unele
incidente, ele au fost, în general, soluţionate satisfăcător, în urma
trata1tivelor duse între şefii militari ai celor două părţi" iJ3•
Marile noastre cotidiene, cu oîteva excepţii 134, n-au putut,
datorită cenzurii carliste, să se informeze asupra condiţiilor în care
armata şi administraţia ,civilă se retrăgeau din teritoriile româneşti
răpite. De exemplu, cotidianul „Curentul", abia în ziua de 11 iulie,
66
în articolul „O oră pînă la expirarea unui termen ultimativ. Veşti
din Bucovina" arăta că „au fost incidente în aceste 5 zile de grea
ţneer.care pentru ţară şi armata noastră" 135 şi, în continuare, anunţ.a
c;Ji ,Un comunicat ofical va da toate precizările (referitoare la inci-
Mnt-elc sîngeroase din Herţa - n.n.), dar pînă atunci să-mi fie
_îngăcltlit să mă ridic cu indignare împotriva alarmiştilor şi zvonu-
rilor lansate in ultimul timp" 136• Acea~tă ,tăcere şi linie de conduită
impusă de cenzura regimului carlist o păstrau în general şi cele-
Jalfe cotidiene.
Presa internaţională abia dacă făcea o aluzie la retragerea
dramatică a românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. ,,Messa-
~g-ro1' din Italia, descriind exodul populaţiei din Basarabia şi nordul
năuţi, ,,unde evreii ieşiţi pe străzi au aruncat cu pietre în două
aut--ocare româneşti, care transporrtau trupe" m. Această ştire a fost
preluată şi de postul de radio Roma care afirma despre aceleaşi
evenin:ieii,te, în plus că au fost răniţi cu pietre cîţiva soldaţi ro--
mâni138. Deci, în general, tragedia evacuării se consuma în linişte.
Multe dintre dramele individuale ale soldaţilor şi ofiţerilor români
c\ll rămas necunoscute pină astăzi.
Pentru a limita pe cît posibil agresiunile ulterioare din partea
sovie,ticilor, Comandamentul Armatei a 4-a, în dimineaţa zilei de
2 iulie, a comunicat marilor uni,tăţi ,ordinul Marelui Stat Major
ro.triân, prin care reafirma modul de comportare a unităţilor române
faţă de trupele sovietice : ,,atitudine fermă, ,tratative şi amintirea
aonţinuă faţă de comisiile sovietice a angajamentelor luate" şi „la
orice încercare de dezarmare să se ripos-teze cu foc" 139 • Analizînd
siituaţia creată în urma •încercării sovieticilor ido a controlu princi-
palele treceri de pe Prut, s-a hotărit ca în sectoarele cele mai ame-
0inţa:te să se constituie detaşamente înaintate cu artilerie şi arma-
ment anticar în măsură a respinge orice încercare de a se trece
la vest de Prut, iar la nevoie, distrugerea podurilor 11°. Zona con-
siderată a fi cea mai expusă - Barboşi, Galaţi - datori-tă deselor
ineîdţ'!ht e r.e aveau io,c la Reni şi a ostilităţii nedisimulate a trupelor
di.n nordul Basarabiei a fost încredinţată Diviziei 3 cavalerie co-
mandatti de generalul Pantazi. Divizia a fost întăriită cu : unitătile
eil1 capul de pod Giurgiuleşti i unităţile Diviziei 32 infanterie ce· se
g-ăseau în zonă; unităţile din garnizoana Galaţi; apărarea A.C.A.
di~ r:egiune ; unităţile de aviaţie şi marină la cerere 141.
Analiza şi măsurile luate de Comandamentul Armatei a 4-a
s-au dovedit a fi întemeiate. In după-amiaza zilei de 2 it1Ue, inten-
ţiile agresive a.le sovieticilor s-au concre,tizat în canetele de ood
. '
organizate ele uniti'iţ'.le române la trcccY-ile peste Prut, în st'.opul
asigurării unei bune afluiri a trupelor, materialelor ;7i a refugiaţilor.
67
Către orele 13.00 trupele sovietice au forţait şi au pătru~s în. cap~
de od de la Oancea 1"2. Pentr~ av limita păt~und~rea :nam~culm,
s-a ~rdonat Diviziei 32 infanterie sa constri~ga pe 1?am1c chiar . cu
farta să se retragă pe liziera vest Cahul ş1 la or~1/.Jul Armaţe1 a
4-a' s'ă fie în măsură a distruge podul de la Oancea ' . Convcom1_tei:i-t
cu acţiunea de la Oancea, un alt detaşament de care de luI?ta s?v1et;.c
a încercuit una din companiile dispuse în capul_ d? .J?OO;_ G!urg1~leş"1:
Atacul a fost respins şi aici, însă cu preţul rarnru c1:torv~ s9ld~ţi
• · 144 Deoarece Grupul de Armate nr. 1 aprobase mea dm
roman1 . . A t . 4
dimineaţa zilei rnporlul comandaniulm rma e1 a -a, pr in . C'lre
' în cursul nopţii de 2/ 3 iulie, la linia ele contact a trupelor
ro unea să se retragă prin surprindere toate tn:pele. la_ ':e_st. ele
~n{t în cursul nopţii 2/3 iulie şi să distrugă po.dur:le dm 1111ţ1ativa
comandanţilor de mari_ unităţi, Pantazi a hotant d1str~gerea :-~?d~-
rilor de la Giurgiuleşt1145, La ora 18.30 ai:nbele podun au s~dt m
aer. Acţiunea a fost aprobată ulterior_ ş1 de. şeful M~e~u1„ Stat
Major, generalul Tenescu, care a comuruc_?-t: ,,m cazu~ ca n:şu vor
să treRcă Prutul, să se procedeze întocmai :ca la Gabţ1, dup_a apre-
V
cierea comandanţilor locali, care au lţbertatea. sa, exec1:1te_ ~.1str~ge-
rile'' HU. In :;eara aceleiaşi zile au fost mformaţ1 at1t sov1ct1cu d~~pre
aruncarea în aer a podurilor, precizîndu-Ii-se în termen . poht:cos
că a fost „o greşeală regretabilă", cit. şi y1;ităţile care aflm_au catre
Prut în această zonă, pentru a putea f1 dmJate spre Unghem.
Potrivit comunicatului zilei de 2 iulie 1940 difuza_t de T1:Iarele
Stat Major român, ,trupele române evacu<:,sE:_ră su~ presiune Şl con-
tinue ameninţări teritoriul basarabean pma la lrn1_a : ]\1t. L;,1ngu-
Crasna Ilschi-Adîncata-no rd Suliţa-nord C.F. Sullţa-L1pcfrn-Cor­
jeşti-Gordăneşti-Zaicani-Sărata-Gălbăneşti-:Comrat-Bolgrad M.
Dacă prin măsuri ferme Comandamentele Arma,telor . a ~--a
şi a 4-a au reuşit să înlăture neajunsurile în coordonarea ş1 chiar
organizarea evacuării în primele zile, un alt factor care a marca!
moralul trupelor a fost oboseala acumulat~ în urma; U?,Or 1:1arşur1
efectuate in condiţii deosebit de g1·ele. 1n zma de 3 1ulle,v prm Un-
gheni a pătruns în ţară o parte a trupelor noas!re, d~pa calvarul
primelor zile de evacuare ; ,,Elt;~entel~ armate_i r~ma?.e care.. se
refugiază arată o înfăţişare jalnica - mdeos:b1. 0~1ţer11 - , vfllnd
desculţi cu epoleţii rupţi, fără şapcă sau pui~ti.t:d _cite o ~~pca i_:u:
sea,scă. Aceasta se datorează faptului că ofiţeru Şl soldaţn romam
au fost atacaţi şi maltrataţi de populaţia minoritară şi de bandele
inarm:.1te" 148•
Au continuait în aceste ultime zile descompletarea efectivelor,
prin scoaterea din front a ostaşilor basa~abeni :are au fost trimiş~
(prin intervenţia sovietidlor) sau au fugit acasa cu arm~1~~t, cai
şi atelaje, sub pretext că trăsurile şi caii ar fi fost rccluz1ţ10nate
din Basarabia şi Bucovina 149•
68
{n felul c1ccsta, o parte clin averea ·trupelor noastre a rămas
de-a, lungul drumurilor. Această tristă reali,t ate pentru noi a fost
relatată c:hiar într-un articol apărut în „Izvestia" din 7 decembrie
1~40, pe un .ton ironic şi di:spreţuitor: ,,Cu cinci luni în urmă, am
făcut acelaşi drum. Atunci am văzut soldaţi români rătăcind desculţi
în uniformele lor verzi dintr-un postav de calitate inferioară. Bu-
ruienil1~ de pe marginea drumurilor erau pline cu armament şi lăzi
cu car.tuşe'' 150, Ofiţerii care au protestat „au plătit cu viaţa acest
lucru" 151.
române cu cele sovietice, nu s-a mai petrecut nici un incident no-
t-a.bil. Comandamentul Armatei a 4-a a hotărît ca în acea noapte
toate unităţile aflate în capetele de pod să fie retra5e pe malul de
vest al Prutului şi să fie întărită ap:1rarea antiaeriană de-a lungul
noii linii de demarcaţie.
Constatînclu-se că în ritmul de aproximativ 1 km/oră în care
Sf! putea trece peste rîul Prut, din cauza obstrucţiunilor ce le făceau
eomisiile sovietice instalate la punctele de trecere cu sarcina de a
ve,ifka ce materiale se scot din Basarabia şi Bucovina şi numărul
încă mare de unităţi şi formaţiuni ce :trebuiau să fie trecute pînă
la ora 12 a zilei de 3 iulie, s-a hotărît să se înceapă parlamentări
cu aceste comisii, ,,în scopul de a se mai putea efectua evacuări de
trupe şi materiale din cele rămase la est de Prut" 152• Discuţiile
n-au condus la nici un rezultat, deoarece sovieticii tărăgănau cît
mai mult lucrurile, pentru a se ajunge în această situaţie la orele 12.
Condiţia cea mai des pusă în discuţii era de a se efectua demi-
.narea podurilor de-a lungul Prutului, ceea ce demonstra foarte clar
că sovieticii aveau intenţia să .trăiască la vest de Prut şi să-şi asi-
gure capete de pod pentru o eventuală nouă agresiune. Văzînd că
r.omânii nu cedează la şantajul făcut pe semna celor ce n-au putut
sa, depăşească linia de demarcaţie pînă la ora 12,00, timp limită in
,unele puncte, s-a .trecut la ameninţări. Astfel, .comandantul Corpului
li armată raporta eşalonului superior că la orele 12.00 i s-a cerut
de către generalul Sorocin să demineze podul Ungheni, iar în cazul
in care acesta ar fi distrus, vor răspunde prin bombardament
aerian 153•
Marele Stat Major a comunicat Armatei a 4-a să se execute
distrugerea podurilor în caz de ameninţare, iar generalului Sorocin
şi tuturor celorlalţi comandanţi sovietici, care ar pretinde acelaşi
lucru, să li se răspundă următoarele: ,,1. Statul român înţeiege s[t
întreţină raporturi de bună vecinătate cu U.R.S,S.; 2. Podul de la
Giurgiuleşti a fost distrus pentru că unităţi de care de luptă sovie-
tice au atacat trupele din capul de pod ; 3. Cum atacul cu ,c are ele
luptă nu se încadrează în noţiunea raporturilor de bună vecinătate,
ofiţerul român a fost nevoit să ia această măsură; 4. Comandamentul
69
sovietic trebuie să ştie că sîntem hotărîţi să ne apărăm ţara ; 5. Nu
vom distruge podul de la }Jngheni,_ d~c~ trupele s?vietice vr.u V'.).~
încerca să treacă podul" 1&,. Amenmţa~1l~ au continuat sa .c~rg,t
si în zilele următoare, deoarece sovieticu nu erau mulţum1ţ1 de
~tabilirea zonei de demar,caţîe la poduri 15". Pentru a nu li se da
nici un pretext de agresiune, comandanţii români, după ce au. I?re-
cizat în scris sovieticilor că nu este de competenţa lor stab1llrea
frontierei au retras santinelele pe firul apei la toate podurile de
peste Pr~t. La ora 14, in ziua de 3 _iu;i~. 194~, fă:ă să a_dn1ită nici
o derogare măoarr de cîteva ore, sovict,1c11 nu mch1s gnurnţa.
Desi mai rămi'tseseră importante ,cantităţi de ma,teriale şi
oameni la est de Prut, Comunicatul zilei de 3 iulie al Marelui Stat
Major preciza : ,,în ziua de 3 iulie ora 12.00, operaţiunile de _evacuare
militară a nordului Bucovinei şi Basarabiei au fost termmate. Se
mai continutt cu evacuarea populaţiei. Trupele noastre au trecut
la sud si ves,t de linia generală : Şipotele - r,îul Suceava - Frătăuţii
Noi _: regiunea Herţa-Prutul" fi 6• Aşadar, drama evacuării ti:u-
pelor şi administraţiei civile se co:1sumase ~e~1tru marea l?r n!aJo.-
ritate Continua însă cu o intensitate sporita pentru acei ofiţeri,
suboflţeri, p01iţişti, jandarmi sau funcţionari care n-;~l:,.euşit,_ şi nu
din vina lor să ajungă la timp la Prut. Astfel, pocnv1:. unei note
informative 'din 23 iulie, ,,peste Prut sînt mai mulţi locuitori şi
soldaţi care vor să vină în ţară şi nu li se dă voie" 157 • Toţi aceşti~
au fost arestaţi. Ofiţerii, subofiţerii, poliţiştii, jandarmii srntulm
român au fost băgaţi la închisorile .din Chişinău, Cerni:tuţi, Bălţi şi
alte orase. Soldaţii au fost internaţi in lagăre 1;;8 altlturi de o parte
a popul~ţiei civile ,c are voia să se refugieze.
Au fost reţinuti ilegal de autorităţile militare sovietice în
Basarabia si Bucovin~ de nord un număr de 282 ofiţeri 1"9• din care
aproximativ 100 erau activi 160 • Aceste cadre ale arn1atei române
au fost făcute prizonieri de război, ,,au fost arestate, conduse între
bailoneite, expuse batjncoflÎli populaţiei _dviile mi1;1odtarc ca:e în ~ăz~~
arma~ei sovietice le-a rupt gradele ş1 le-a scuipat. Ultenor, ofiţeru
au fost grupaţi de autor~tăţile ~ovtevti?e _sub star~" d~ aresţ şi SUl_'.)UJi
la corvezi, cărînd ma,tenale prm gan ş1 depour1 m, deşi Romama
nu se afla, de jure, în stare de război cu U.R.S.S.
Ofiţerilor, poliţiş,tilor şi funcţionarilor statului român, în închi-
sori, li s-a aplicat tratamentul deţinuţilor de drept comun, ,cu ură şi
desconsiderare 162. Li s-au rupt gradele, insigna şi alte însemne de
pe ţinută ; li s-au luat banii şi confiscat bunurile. Au fost închişi
cîte 3 ofiţeri in celulă, lipsiţi de pături şi rogojini, dormeau pe jos
pe ciment ; ulterior au fos,t înghesuiţi cîte 16 sau amestecaţi cu
lideri politici sau chiar delicvenţi. Din lipsii de spaţiu se dormea pe
rînd. Ca hrană li se servea ciorbă de orez şi zarzavat.
7.0
Unul din „b'.e neficiarii" acestui tratament în închisoarea din
Chişinău, cpt. Grigoriu din Regimentul 3 vînători, arestat pe data
de 30 iunie 1940 pentru că s-a opus dezarmării subordonaţilor săi
de că.tre sovietici, avea să scrie mai tîrziu : ,,Celula arestului era
âin piairă cu ferestre prevăzute cu gratii groase. Pe jos erau rogojini
pline de păduchi. Eram băgaţi a.Ut de mulţi în celulă înoît ni:ei nu
puteai să te mişti, dar să mai şi dormi. Nu eram scoşi afară în curte,
astfel că după cîteva zile înţepeneam în celulă" 16a. Tortura fizică
era îmbim,tii, în aceste locuri de infern, cu tortura psihică efectuată
cte ofiţerii N.K.V.D.-ului, pentru a stoarce cit mai multe date cu
c:a,racter mrniltalr. Li s-au făcut dos1a1re pena1e îin ca1re erau acuzaţi că
11
ez,au ofiţt>ri romuni, că ar fi bătut şi maltratat ostaşii, c,i sînt anti-
emrmnişti, cft au făcut propagandă anticomunistă în unităţile lor".
Unii dintre ofiţerii supuşi ·u nor asemenea „tratamente" n-au putut
să rezic-te şi au decedat.
Cpt. Georgescu M. Marin din Regimentul 3 vînători declara
GU)U a fost arestat şi tratat de autorităţile sovietice începînd cu data
de. 29 iunie 1940, deci cu cîteva zile înainte de expirarea termenului
ae_evacuare : ,,In dimineaţa zilei de 29 iunie după ce ni s-au luat
declaraţii asupra motivelor pentru care am răma,s la Soroca, cu
toaite justificările noastre am fost declaraţi spioni. Am fost puşi sub
pa'.Zjl puternică de 20 soldaţi înarmaţi cu puşti şi ne-au dus la parohia
din oraş unde luaseră fiinţă biroul N.K.V.D. In drum şi-n faţa
i:2otiţiei manifestanţii evrei strigau să fim împuşcaţi, am fost scuipaţi,
mjuraţi şi batjocoriţi cu cele mai murdare -cuvinte" 104_
In aceeaşi zi de ~9 iunie a fost arestat şi plutonierul de admi-
nistraţie Făgărăşanu P. Constantin aparţinînd Cercului de Recrutare
So_;:oca : ,,La ora 16.15 am ieşit în s,tradă să plec. N-am făcut 200
me-td şi am fost înconjurat de un grup de 50-60 de tineri înarmaţi
cu diferite arme şi revolvere; s-au repezit asupra mea, trîntindu-mă
l-a pămînt, rupîndu-mi epoleţii, petliţele, precum şi pajura de la
c;apelă, lovindu-mă şi injurîndu-mă şi adresîndu-mi fel de fel de
cmviinite murdare la adres1a mea, a ţării şi a armatei. In a:cest grup
majoritatc::i E:rau evrei. La un moment dat s-a oprit un alt grup
şi :au ştiu cine din acel grup s-a adresat lor spunîndu-le ~,luaţi-l şi
duceţi-l la Prefectură şi luaţi seama să nu fugă, dacă încearcă să
fugă să-l împuşcaţi»-. După spusele acestui necunoscut m-am sculat
şi mi s-a ordoniait să ridic mîini le în sus, m-au peirche~iţionat de
1
re,volver. Aşa cu mîinile în sus, m-au dus la Prefectură, predîndu-mă
l.._t Armata Roşie" 165,
Protestele ofiţerilor români ce le adr,esau sovieticilor. în mo-
m'~ntul în care erau arestaţi, ,,arătînd -că este un abuz din partea
aninatei sovietice şi o încălcare a unei convenţii stabilite între două
guverne ' 166, erau tratate cu aroganţă şi total dispreţ.
71
 Autorităţile române, în nenumărate rînduri, . au .. ceN-:t 1:eP~:
trierea acE:swra şi „au comunicat sovieticilor că ofiţeru,. suooflţer11
si soldatii români nu pot fi ţinuţi ca prizonieri, ostateci sau zalog
pentru satisfacerea cererilo 7 actuale şi. viitoare". '" 7
Ca urmare a eforitunlor deosebite depuse de partea r?n~ana
în comisia de la Odessa, dar şi a faptului că statul. ro.mân a sc1;ti~facut
aproape în într.:.•gime pretenţiile guvernului sov1et~c .cu privire 1~
ma teri:ilul 1 ulant şi navigabil cerut, au fost repatr1aţ1 apro0pe toţi
ofiţerii, subofiţerii .şi soldaţii pînă c~tre sfîrşitul ~nulu~ 1940 1u,:
Pînă ajungeau să treacă gramţa la Prut. h s~ f~cea~ t?t,. fe~ul
de greutăţi, şicane. Un fapt fără p~ecedent prm cmdaţen11 'Şl mcal-
care a normelor de drept internaţional s-a petrecut pe 13 august
1940, cînd la ,cererea guvernului hor,thyst autorit~ţile 1:!il.ita~e so_vi;-
tice au predat Ungariei un număr de 640 soldaţi romani ramaşi m
nordul Bucovinei „dupa~ evacuarea aces t m. ·t ~ri'torn1; . " 168. ·un. a ct· nu.
numai de rea credinţă faţă de România, dar Şl de sfi:dare! ch~ar ~ac~
printre cei 640 de soldaţi predaţi horthyştilor _au fost Şl n2mo 7itar~
maghiari din România. în primul r:înd aceştia erau cetaţem ai
statului român.
1n acest război ciudat, pe care trupele româ~e din _Basarabi.a
5i nordul Bucovinei l-au purtat pe parcursul a _6 ~1le de rn?:rn, c1!
a durat evacuarea, s-au înregistrat numeroase v1d1me. Potrivit unei
statistici intocmîtă de Marele Stat Major la 6 iulie 1940, trupele
ce s-au retras din aceste teritorii au suferit pier.deri deosebite. A.u
fost ucişi f:HU daţi dispăruţi 35·6 de cadre şi 42 876 soldaţi şi grad~ţî M,
La aceste pierderi treibuie adăugate şi cele ce s-au înregistrat
în rîndul poliţiei, jandarmeriei, gar~ienilor p~UJblic~ şi vai fu1;cţiona­
rilor statului romfm ce s-au evacuat m aceasta per10ada. Regnnentul-
10 jandarmi raporta eşaloanelor superioare : ,,Legiunea jandarmi
Cernăuti care a fost evacua.tă la Rădăuţi, are următoarele pierderi :
plutoni~;ul Iacob, şeful postului jandarmi Bărăuţi-:Cernii1;1ţi, 0111:,orît
de evrei ; 10 jandarmi militari în termen dispăruţi ; T;egi_unea J~.n-
darmi Rădăuţi, din care au fost evacuate 9 posturi dm secţule
Seletin şi Vicov la Dorneşti, are următoarele pierderi: şeful postului
Iablanita, mort în luptele cu evreii comunişti ; 1 jandarm soldat
dispăru.t" iiU. Iar în „comuna Barboeşti, judeţul Storojineţ, ele1~1ent:
înaintate ale armatei sovietice au împuşcat pe şeful de post ş1 trei
jandarmi români care refuzaseră să predea armele" 171• Alţii au
fost torturati în mod bestial de către bandele comuniste minoritare".
"Aceste ·m:mid'estări ale trupelor de ocupaţie şi populaţiei mi-
noritare, în special evreiască, au provocat sentimente de indignare
şi chiar dorinţă de răzbunare lu unii din ostaşii supuşi la un ase~
111enea tratament. Relevante din acest punct de vedere sînt scrisorile
a 4 soldaţi din Regimentul 2 cavalerie găsite de poliţia oraşulu î
Zimnicea asupra femeii Oprea M. Covete din comun1 Măldăieni,
jud. Teleorman 172• Soldatul Traian Spătaru scria tatălui său, după
72
ee ajunsese la noua zonă de dislocare : ,,Tată, aflaţi că am scăpat
din Basarabia bine, alţii au rămas acolo morţi, chiar au rămas şi
din Divizia noastră şi din Regiment, pe unii i-au bătut sau dezar-
ma.t, le-au luat caii cu harnaşament cu tot, eu am scăpat foarta
pj,ne11 173. Soldatul Costică Delea <lin aceeaşi unitate îşi informa
părinţii despre scenele dramatice ,ce se întipăriseră profund în sufle-
tu I soldatului român. ,,Ce .am văzut am să spun şi la morţi şi ce am
_păţit numai noi şitim" ; aşa îşi începea acest ostaş scrisoarea. Poves-
tind în continuare cum „li s-au luat caii, căruţele cu bagaje şi cu
arme", cum au fost batjocoriţi ofiţerii cărora „le-a rupt tresele,
i-au dezbrăcat şi le-au dat drumul" 174, se arată foarte revoltat de
faptul că „mai mult civilii .au făcut rău la soldaţi. Soldaţii ruşi n-au
făcut nimic, dar civilii veneau cu pietroaie şi ciomege şi ne trăgeau
de picioare de pe cai, mai ales femeile". Tonul devenea ameninţător
la adres::i acestor vmduţi. ,,Dar o vrea bunul Dumnezeu şi o să fie
vai de mama lor, că poate aţi auzit ce s-a întîrnplat cu jidanii" m.
Starea de tensiune şi de revoltă contra evreilor, ca urmare
-a faptelor comise de o parte a acestora, a fost sesizată încă din pri-
mele momente de comand::mtii de unităti si mari unităti si a fost
ţ,aportată organelor superioare pentru a se lua măsu;,i. ' Armata
a 4-&, printr-un raport contrainformativ cu nr. 21117 din 2 iulie
HMO, Informa i\lforde Stat Major că : ,,In general armab şi populaţia
evacuată din Badarabia îşi manifestă revolta contra evreilor. Nu sînt
:excluse manifestaţiuni antisemite mai grave din partea armatei" 176•
Totod~tă propunea, ca o măsură urgentă pentru a se evita noi drame,
renuperarea ostaşilor care rătăcesc răzleţiţi între Prut şi Siret 177 •
La rîndul său, Grupul de Armate nr. 1 informa Secţia a II-a
din Marele Stat Major prin telegrama cu nr. 11307 despre faptul
eă „în ziua de 1 iulie s-a observat la unii ostaşi o stare de spirit
io"arite agitată contra evreilor, stare de spiri-t care a degenerat în
oătăi şi chiar omoruri. De asemenea s-a constatat în gările Cucuteni
şi Podul-Iloaei (jud. laşi - n.n.) şi alte gări noduri de cale ferată,
tă soldaţii ce-şi caută unităţile dislocate din Basarabia şi Bucovina
sfat lăsaţi să staţioneze în gări discutînd între ei şi cu civilii. Din
aUtudinea şi discuţiile auzite s-a desprins hotărîrea acestora de a se
r.ăzbuna pe evrei din cauza exceselor conaţionalilor lor din Basa-
ra1>ia şi Bucovina" 1i8.
Pentru a preîntîmpina actele necugetate, Comandamentul Gru-
pului de Armate nr. 1, cu aprobarea Marelui Stat Major, a hotărît
să ia urmtttQarele măsuri : ,,în toate gările nod de cale ferată să se
îfif.iinţeze birouri de informaţii care să îndrume os-laşii ce nu-şi
găsesc unităţile ; Gărzile milifare din gări să fie întărite şi coman-
da-te de un ofiţer ac.tiv din garnizoana respectivă sau din cea mai
apropbtă i Fiecare tren de persoane sau accelerat să fie însoţit de
73
0 gardă comanda tă de un subofiţer care va face poliţie în t__renuri
si va preveni eventualele acte .îndreptate împotriva evreilor"' t,'J . .
· Din păcate, cu toate măsurile ordonate de Marele Stat MaJQr.
n-au putut fi sti'1pînite peste tot impulsurile primare de răzbunare
si s-au petrecut o serie de fapte reprobabile, afacuri asupra popu-
iati0i de origine evreiască în unele părţi, ajungîndu-se chinr la
crime. Primele manifestări individuale antisemite s-au înregistrat
[n ziua de 1 iuiie cînd au .fos,t distruse o serie de case şi avutul
unor evrei iso. Multe incidente s-au petrecut în trenurile care purtau
evreii ce doreau să se stabilească în Basarabia. Soldaţii rătc'iciţi de
unităţile lor îi dădeau jos pe evrei din trenuri sau îi molestau. Acob
unde au fost respectate ordinele Ministerului de Interne, Iviarclui
Stat Major, ale Grupului Arm~tei 1:r, 1, s-au r:utut evjt~ act.ele de
violentă. In trenul 71 ,care sosise dm Bucureşti la Iaşi, m zma de
3 iulie· orele 21.30 au fost evitate dezordinile prin intervenţia promp-
tă a organelor militare. ,.La Vaslui - se menţiona într-o notă in-
formativă - un grup de ostaşi au încercat să se urce într-un vagon
pentru a căuta evreii. Jandarmul C.F.R., patrula acestui tren, __a scos
pistolul şi i-a somat pe ostaşi să nu intre în vagon. Ostaşu s-au
supus şi au plecat înjurînd" 1s 1•
Starea de spirit a revenit încet, încet, la făgaşul normal. A fost
stabilit de urgenţii un plan concret de colaborare între Ministerul
de Interne şi al Apărării pentru a stopa orice act sau intervenţi e
de vendetă în Moldova. In baza acestui plan, Ministerul de Interne
trnnsmitea organelor de Poliţie şi Jandarmerie din subordine ordinul
nr. 9221/ 8 iulie 1940 de a colabora strîns cu Marile Unităţi din
zonă 182, pentru a întări controlul tuturor militarilor ce circulau
izolaţi şi a se înăspri sancţiunile pentru di-feritele abateri. ~rganele
d~ poliţie şi judecătoreşti, în măsura în care au cunoscut ş1 au fost
sesizate de asemenea abateri, au aplicat legea şi pedepsele de rigoare.
Documerntele de a;rhivă arată limpede că statul român a depus efor..
turi considerabile pentru evitarea unor acţiuni antisemite din p artea
armatei şi a populaţiei, pentru respectarea drepturilor, libertăţilor
şi demnităţii populaţiei evreieşti, deşi contextul concret-istoric ern
extrem de dificil. Intr-o scrisoare de răspuns a lui Ion Antonescu
la intervenţia din aprilie 1941 a preşedintelui „Federaţiei Uniunii
Comuniştilor Evreieş ti" în favoarea evreilor, se arăta ~ ,,Ce-aţi făcut
d-voastră, anul .trecut, cînd aţi auzit cum s-au purtat evreii clin
Basarabia şi Bucovina faţă de trupele româ neşti care se retriige:rn
şi care pînă atunci apăraseră liniştea şi b elşug ul acelor evrei ? Vă
reamintesc eu : !nainte chiar de apariţia ,t rupelor sovietice, evreii
din Basarabia şi Bucovina au scuipat ofiţerii noş,tri, le-au smuls
epoleţii, le-au rupt uniformele şi cînd au putut au omorît cu bî.tele
soldaţii. Avem dovezi. Aceiaşi ,ticăloşi au întimpinat venirea tru-
pelor sovietice cu flori şi au sărbătorit-o cu exces de bucurie. Avem
74
fot~rafii dove:ditoare {... ) sînt fa pte ce se cunosc şi pc care le
eianoaşteţi desigur şi dumneavoa stră şi pe care le puteţi afla oricîncl
în amă mmt(' 183.
Analiza impresiona ntului volum de documente de arhi vâ con-
duce la concluzia că totul s-a desfăşurat dup ă un scenariu bi!1e
organizat. Forţe oculte în slujba r egimului stalinist de la K remlin ,
perntru a P:1n'? stăpî1:î,re pe Basia,rabi,a ş ~ 1:or~ul 1?ucovinei, a_u reu ş~t
să înşele ş1 sa atraga o parte a populaţiei minoritare - ruşi, ucrm-
neni şi evrei - şi să o opună popul aţiei româneşti majoritare.
Aceasta este şi concluzia la care ajungr~ un evreu originar din Româ-
nia, Z. K. Gr. Vincleleanu, participant direct la c';enimentele trag ice
din vara anului 1940 *. Intr- o scrisoare trimis(t revistei „Ba ~;arabia",
eI se intreabă retoric : ,.Cine era vi novat în toate aceste r:azu ri t ra-
gice" ? Işi dă singur răspunsul. .,Oare · nu ag enţii o~upa nţil or, di n
strada Armenească , efajul II ?" 18\
Şi după ocuparea Basarab iei şi n ord ului Bucovinei, ostnş ii
romfmi au continuat să suporte presiunea trupelor sovietice pe
înt reaga linie a frontierei de est, dar mai al es în regiunea Herţa
ş:i braţul Chilia unde s-a reuşit să se ocupe 4 ostroave 18.5, Mulţi din
ei a·u căzut la datorie, ca urmare a atacurilor trupelor sovietice. Prin
forţă, U.R.S.S. dorea să-şi extinde"\ zona de influenţă mult dincolo
de frontierele pe care singură şi le fi xase prin ultimatumul din 27
iunie 1940. Erau vizate în special gurile D unării şi controlul tra fi -
cului fluvial pe Dunărea inferioară.
Pentru poporul român, dar mai ales pentru armatu sa, cva-
cuairea Basaira bioi şi nordul Bucov1:nei ,a fost un episod dureros.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Tătărăscu , r e-
ferindu-se la modul cum armata s-a comportat în aceste f:npreju rări
dramatice pentru întreaga naţiune română , afirma : ,,Aduc în
numele ţării un omag,iu de 1-ecunoştinţă mmaitci care a vcghoat p în ă
ieri la hotarele Nistrului şi căreia i-am impus cea mai durero asă
j ertfă : să se retragă fără de luptă şi să cedeze pămînt românesc.
Recunoştinţă ofiţerilor şi trupei, care şi-au înfăşurat cu strîngere
de inimă drapel ele şi stindardele şi care au executat fără de murmur
l)rdinul dureros dat în numele raţiunii superioare a con~;e rv ării
Statuluit' 18G.
75
 32. Ibidem, f. 96-97.
NO TE 33. AL Cretzeanu, op. cit., p. 55.
34. Pactul Molotov-Ribbentrop ... p. 26-29.
35. Arh. M.Ap.N,, fond Microfilme, rola P.11. 2.652, c. 255-652.
36. Ibidem, rola P.II. 1.537, c. 517-685.
37. Ibidem.
38. Ibidem, 551-552.
39. Ibidem, c. 542.
40. Ibidem.
41 Ibidem.
42. Ibidem, c. 569.
43. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 64.
1. Elisabeth Barker, Brltish Policy in South-East Europ,l in the 44. R. Bossy, op. cit., p. 635.
Second World War, London, 1976, p. 72. 45. Arh. M,Ap.N., fond MkrofiJ.me, rola P.II. 1.537, c. 49f
2. Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui ... , p. 26. · 46. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 106.
3. Ibidem. 47. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 509.
·4. krh. M.Ap.N., fond 6418, dosar 1833, f. 4~ 48. Ibidem.
5. Arh. Ist. Cenrtr., fond Pre5edinţia Com,iliului de Miniş.1.ri, dosar 49. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 68.
318/1940, 1942, f. 96. 50. Ibidem, f. 139.
6. Arh. M.Ap.N., fond 6418, dosar 1833, f. 4. 51. Ibidem, f. 71-72.
7. Ibidem. 52. Ibidem, f. 141.
8. Ibidem, f. 5. 53. Ibidem, f. 188.
9. Ibidem, f. 1. 54. Ibidem.
10. Ibti:fom. 55. Ioidem, fond 950, dosar 706, f. 410.
l 1. Ibidem, f . 2. 56. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 99/1940, f. 148.
12. Ibidem, fond 5417, dosar 408, f. 22-34. 57. ,,Curentul", din 9 iulie 1940.
13. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 2. 58. Arh. M.Ap.N., fond 5417, dosar 948, f. 186.
14. Ibidem. 59. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 7.
15. Ibidem. 60. Pactul Molotov-Ribbentrop ..., p. 75.
16. Ibidem, fond 5417, dosar 408, f. 85-86. 61. Ibidem, p. 74.
17. Carol al Ii-lea, Note zilnice, f. 641. 62. Airh. M.Ap.N., fond 5418, dosar 1833, f. 7.
18. Ibidem. 63. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.1646, c. 143.
19. Ibidem. 64. ATh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 99/1940, f. 157.
20 • .,Dmpelul", din 18 ianuarie 1945. 65. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, irola P.II. 2.1646, c. 42.
21. Arh. M.Ap.N., fond 5418, dosar 1833, f. 3. 66. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 8.
22. Ibidem. 67. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 1.583, c. 485.
23. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.652, c. 209. 68. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 91/1940, f. 237.
24. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 5. 69. A,rh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola :fi.II. 1.583, c. 485.
70. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f, 140.
25. Ibidem, f. 4.
71. Ibidem.
26. Ibidem, f. 5. 72. Ibidem.
27. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.1645, c. 399. 73. Ibidem, fond Microfilme, rola P.I. 1.537, -c. 343.
28. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 7. 74. Ibidem, rola P.II. 1.1646, c. 64.
29. Ibidem, f. 5. 75. Ibidem, c. 63.
30. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 91/1940, f. 220, 76. Ibidem, c. 64.
31. Arh. M.St.M., fond 5417, dosar !:148, f. 98. 77. Ibidem, rola P.II. 2.1645, c. 543.

76 77
 78. Ibidem. 123. Vezi pe larg, 1940. Vara dramatică a poporului român, în „!le \· h t,1
79. Ibidem, fonrl 5418, dosar 1833, f. 7a9. de istorie mili-tară " ,
nr. 5, 1991, p. 11-12.
80. Al. Cretzeanu, op. cit., p. 50. 12-i. Arh. M.Ap.N., fond 5418, dosar 1833, f . 19.
81. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, P.II. 2.1645, c. 564. 125. Ibidem, f. 20.
82. Arh. M.A.E„ fond 71/U.R.S.S. dos-a r 91/19-10, f. 236. 12G Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.1645, c. 496.
83. Arh. M.Ap.N., fond 5418, dosar 1851, f. 122. 127. Ibidem, c. fi37.
84. Ibidem, dosar 1833, f. 11. 128. lbidem, rola P.II. 1.537, c. 586.
85. Ibidem. 129. Ibidem, rola P.II. 2.1646. c. 6!l.
GG. Aril. Ist. Cerntr., fond Ministe rul Hropagarndei Naţionale (în con- 130. Gheorghe Munteanu, Jidanii îns e mnări din tragedia C1Jacuării
tinuare se va cita : M.P.N.), P,resă Internă, dosar 5003/1940, f. 93. Basarabiei, Medi<aş, 1940, p. 31.
87. Al. Cretzeanu, op. cit., p. 57. 131. Al. Crctzeanu, op. cit., p. 57.
88. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rol-a P.II. 2.1644, c. 110. 132. Arh. M.Ap.N., fond 5418, d osar 1833, f . 21.
89. Jbidem, rola P.II. 1.537, c. 586. 133. Ibidem, fond 5417, dosar 948, f . 3.
90. Ibidem, rola P.II. 2.1644, c. 104. 134. ,,Neamul Românesc", din 3-11 iulie 1940.
91. Ibidem, rola P.II. 1.537, c. 393. 135. ,,Curentul", din 11 iulie 1940.
92. Ibidem. '...o 136. Ibidem.
93. Ibidem, c. 528. 137. Ibidem, din 1 iulie 1940.
94 . .,Neamul R omânesc", din 3 iulie 1940. 138. Ibidem.
95. Arh . M .Ap.N., fond Microfilme, P.II. 1.537, c. 528. 139. Arh. M.Ap.N., fond 5418, dosar 1833, f. 22.
96. Ibidem, c. 343. 140. Ibidem, T. 21.
97. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 67. 141. Ibidem.
98. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 139. 142. Ibidem, fond Microfilme, rola P.lI. 1.645, c. 616.
99. Ibidem, fond 5418, do~ar 1833, f. 16. 143. Ioidem.
100. Ibidem, fond Microfilme, rola P .Il. 1.537, c. 535. 144. Ibidem.
101. Pactul Molotov-Ribbcntrop ... , p. 75. 145. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 23.
102. Arh. M.Ap.N., fond 54f8, dosar 1833, f. 12. 146. Ibidem.
103. Ibidem, fond Microfilme, -r ola P.U. 1.645, c. 607. 147. Ibidem, fond 5417, dosar 948, f. 6.
104. Ibldem, c. 608. 148. Ibidem, fond Mic-rofilmc, rola P.II. 1.537, c. 588.
105. Ibidem, rola P.II. 2.646, c. 64; 75. 149. Ibidem, fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 3.
106. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 75. 150. Arh. Ist. Centr., fond M.P.N., Presă Externă, dosar 1117 ' l!l-t0 f. 5H.
107. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 14. 151. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 99/1()40, f. 168.
108. Ibidem. 152. Ibidem, f. 234.
109. Ibidem. 153. Arh. M.Ap.N., fonld 5418, dosar 1833, f. 24.
110. Ibidem, f. 15. 154. Ibidem, f. 24-25.
111. Ibidem. 155. Ibidem.
112. Ibidem, f. 16. 156. Ibidem, fond 5417, dosar 948, f. 7-8.
113. Ibidem, f. 17. 157. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.653, c. 500.
114. Ibidem, fond 5417, dosar 982, f. 168-169. 158. Ibidem, fond 5417, dosar 982, f. 48.
115. Pactul Molotov-Ribbentrop ..., p. 26. 159. Ibidem, dosar 912, f. 48.
116. Ibidem. 160. Ibidem, fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 3.
117. Arh. M.Ap.N., fond 5418, dosar 1833, f. 17. 161. Ibidem.
118. Ibidem . 162. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 118/1940, f. 192.
119. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.1644, c. 98. 163. Arh. M.Ap.N., fond Seoretariat Gener.al, dosar 2783, f. 1:t
120. Ibidem, r ola P.II. 2.653, c. 40. 164. Arh. Ist. Centr., fond P.C.M., Cabinet Ion Antonesc11, dosar
121. Ibidem, fond 5418, dosar 1833, f. 18. 118/ 1940, f. 157.
122. Ibidem, f. 19. 165. Ibidem, f. 164.

78 79
 166. .Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, P.II. 2.2064, c. 703.
167. Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit., p. 160. CAPITOLU L 4
168. Arh. M .Ap.N., fond 5417, dosar 982, f. 36.
169. Ibidem, fond Gabinetul l\i1ms
!ilme, ru·a P.II 1.1552, c. 159-273.
r · t rum,
l · d osar 1•·'7
n , f. 1°J-
" ·, Micrn- ROMÂ NI PE DRUM URI
170. Tbidem, fond 5417, dosar 941, f. 69.
171. Ibidem, f. 142.
DE BEJEN IE
172. Ibidem, dosar 948, f·. 143-147.
173. Ibidem, f. 143.
174. Ibidem, f. 145.
175. Ibidem.
176. Ibidem, dosar 941, f. 45.
177. Ibidem.
178. Ibidem, fond Microfilme, rola P .II. 1.537, c. 458. Invadarea rapidă a Basarabiei şi nordului Bucovinei a declanşat
179. Ibidem. o ad.evărată tragedie pentru românii din aceste terHorii. Cei care
180. Ibidem, fond 5417, dosar 948, f. 124. au avut posibilitate a să afle la timp despre gravele evenimente ce
181. Ibidem, fond Microfilme, rola P .li. 1.537. c. 483. s-au abătut asupra ţării şi mai ales cei care au dispus de mijloacele
182. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 443/1940, f. 27. neGesare au luat drumul bejeniei. Marea masă a populaţiei româ-
183. ,,Tribuna Avîntenilor", anul VI, nr. 8, p. 27~29. neşti rămînea însă la bunul plac al ocupantulu i sovietic.
* Vezi textul integral în anexă. Surpriza a fost generală şi a avut un efect dezastruos. alît
184. ,,Basarabia", Revistă literară şi social-politică a Uniunii Scriito- asupra cetăţenilor de rînd, dt şi asupra administraţiei la toate ni-
rilo,r din Moldova, nr. 6/1991, p. 90. velele. De-şi exista un plan de acţiune şi evacuare în caz de nece-
185. Arh. Ist. Centr., P.C.M., dosar 95/1942, f. 16. sitate pentru toate localităţile 1, în f oartc multe comune şi oraşe
18fi. Ibidem, dosar 1264/1943, f. 180. autorităţile politico-ad ministrativ e şi militare, primind ordinul de
·evacuare, într-un termen aşa de scurt, au intrat în panică şi au
€ăutat slt-şi pună la adăpost mai întîi propriile familii şi averi :i.
Dacă populaţia oraşelor a cunoscut într-o oarecare măsură derularea
eVenimentelor prin intermediu l mijloacelor de informare în masă,
populaţia satelor s-a trezit pur şi simplu cu tancurile ~i cn alte
mijloace rapide do luptă ale armatei sovietke peste ea. ,,!n ziua de
28 iunie 1940 ora 9.30 - declara ul,terior autorităţilor române refu-
giatul Constantin Constantine scu - m-am trezit cu armata sovie-
tică în faţa oficiului poştal unde funcţionam fără ca să ştiu ceva,
întrucît circulara primită pentru evacuare s-a primit de la oficiul
rezidenţial abia la ora 11.30. !n acest timp s-a prezentat în oficiu
U:l evreu şi cu un ofiţer rus care a sigilat şi verificat casa de bani,
iar subsemnatu l am fost arestat şi toată mobila confiscată'' 3• Ace-
leaşi fapte relafa unui reporter al cotidianulu i ieşean ,,Opinia'i
starostele mănăsitirii Căsălanca, din apropierea Nistrului : ,.Eram la
slujbă. Locuitorii satelor se duseseră la cîmp. Nu ştiau nimi.c. Cînd
citeam liturghia (în dimineaţa zilei de 28 iunie n.n.) intră un c<ipil
a1 lui Ivan Capcenco şi strigă tare : ~<Părinte Mihai, m-a trimis tata
sâ vă spun ca să fugiţi că vin ruşii. Au început să treacă Nistrul•►•
Am cetit liturghia mai departe. Cînd am termina,t a v.eni•t şi Ivan.
• Hai pă rinte repede. Au trecut rusii •
Nistrul. Sunt cu căruia hai
• I

81

că te prinde aici"'" 4. Din aceleaşi motive, preotul Sergiu Pad-
chievici nu şi-a putut anunţa enoriaşii din parohie - Pripiceni,
judeţul Orhei - decît la ora 12.00, cînd a început retragere a pos-
tului de jandarmi din comună 5•
In această situaţie de surprinde re generală, au în-
ceput acţiunile grupurile diversion iste formate din mino-
ritari ruşi, evrei şi de alte naţionalităţi şi elemente specializate
din Armata Roşie. Acestea au debutat cu lansarea de zvonuri şi
răspîndirea manifeste lor cu caracter antiromân esc. Potrivit unor
surse provenite din document €le de stat major ale trup2lor sc1vie-
tice care au invadat Basarabia şi nordul Bucovinei, numai în zilele
de 28-29 iunie au fost răspîndite în teritoriile ocupate : 700.000 de
exemplar e dintr-un număr special al gazetei „Krasnaia Armia" ;
1.800.000 de exemplar e cu Comunica tul agenţiei Tass privind „cedarea"
de către statul român a provinciil or cerute de Rusia Sovietică;
700.000 diferi,t e afişe şi lozinci ; 270.000 exemplar e din „Raportul
tovară:sului Stalin la Congresu l VIII extraordi nar al Sovietelo r"
şi 156.000 portrete ale conducătorilor sovietici în frunte cu Stalin îi_
Acestea au contribui t la sporirea stării de teamă, derută şi panică
care au pus stăpînire pe majoritat ea românilor din teritoriile
anexate. Mulţi şi-au lăsat în voia soartei bunurile agonisite cu trudă
o viaţă şi au fugit din calea invaziei doar cu ce aveau pe ei •
7
O femeie, ajunsă în Brăila în după-amiaza zilei de 28 iunie
cu primul transport de refugiaţi, declara că „în teama de a nu
rămîne sub dominaţie s,trăină, a înfundat în geamanta n1 o pernă
în loc să-şi aşeze hainele pe care le scosese din .5ifonicr ' ii. Refu-
giatul Chirilă Corlcciuc din Cernăuţi declara autorităţilor din Bucu-
reşti : ,,am veni;t în capitală într-o cămaşă ~i desculţ ; tot ce-am
avut mi-a rămas în gară la Cernăuţi. Şi ce-am mai luat cu noi au
la
rămas pe drum că n-am putut duce în spate •din Cernăuţi pînă
Doirohoi 1nimiic-a, c--<c1m avut ll!Il băi;at de 7 ani cu mitn'e şi n-am putut
să las băiatul şi să iau bagajul" •
9 . In arsenalul prop~gan di:tic ~l invadator ului, pentru liniştire.·1
A•tmosfera de panică şi derută a primelor ore trăite de popu-
laţia românească după acceptare a de către guvernul român a eva-
cuării Basarabie i şi nordul Bucovine i a fost surprinsă de un repor-
ter al ziarului „Unî,versul" la Chişinău, în articolul Exoclul ref u-
giaţilor basaraben i spre Capitala ţării : ,,Exodul populaţiei n-a în'tî-r-
ziat să se producă şi aceasta cu atît mai mult cu dt răgazul de
evacuare a fost fixat la un termen atît de scurt, adică numai 4 zile.
A,s,tfel că fiecare n-a mai putut să plece deoît cu ceea ce a fost pe
el şi cu striatul necesar luat în geamanta n sau boccele. Bătrîni,
femei, copii îmbrăcaţi cît se poate de sumar, deprimaţi peste măsuri-\
au pornit la drum. Cu orice mijloc de locomoţie ce-au avut la înde •
mînă, îndreptîn du-se unii spre Iaşi, cei din nord, iar cei clin sud spre
82
Oiil~ţi ' ! - ~:elaşi tablou sumbru şi sfîşietor l-a prczent3t mai
1 0
tîr~11;1- şi,_ s:r1_1to_ru! Io~·gu Tu_do~ în _,.,Viaţa_ Basarabie i : ,,Ostaşi şi
dv1l1, batnm !;,l tm~n, femei ş1 copu, pe Jos, în căruţe, în masini,
cum pu~eau; cete ş1 C:oloane s-au întins pe şoseaua colbfiit[; a
J~ân1::eş.tllnr. Alte şuvom? de bejenari au pornit spre gară unde nerf'ib-
datoare aşt~p!~u trenunle. Pe tot parcursul bulevardu lui Alex,mclru
cel Bun nav~~1ese lumea c:1rioasă, gloata din jurul oraşului, de la
n:a~ala~e. Uru: ne co1:!:patlmeau, ne invidiau şi regretau că rămîn
V
sa 1mparţ~as<:a cu alţn _soa~·ta _celor I?ărăsiţi. Alţii nu-şi puteau
ascunde d1sp1eţul, bucuna ş1 chrnr batJoco,r a ; erau renegaţii" 11.
Deoarece forţa de muncă este una din principale le surse de
bog_ăţ_ie al: ~nu~ -t~ritoriu, sovieticii a_u c[mtat prin toate mljloacel e
pos1b1le sa 1mp1ed1ce exodul populaţiei peste Prnt. Mai întîi s-au
iniţ_ia.t acţiuni de intimidar e a celor care voiau s[1 plece • Prin b(frupuri
de pr~~;nme s-a tirccurt la manifestări os-tHe şi de vinlcinţc1 contr,a
•
"omâmlo.: ; s-au ocupat s,trăzile şi uliţele satelor ; ,,au barat drumul
spre gara pentru a nu permite refugiere a funcţion:irilor români si
a familii101· lori' , astfel -.:ă „oamenii speriaţi stătcrnu închisi î~
12
'
c:asă ziua şi noaptea" 13,
doreau
Mijlocul cel mai uzitat pentru descuraja rea celor care
!>~ se_ ref~gieze ~ ~ost răspîndirea de zvonuri alarmante privind
1tuaţ1a dm . Ro1!1an__ia. Astf~_l se vehicula zvonul că „în România
este revoluţie ş1 ca ungur11 au ocupat Transilva nia bulgc1rii au
ooupat Dobrog~a '': Despre familia regală se afirma că ',,regele Carol
<!~ ll-lea a fugit 111 Gern:ania , iar pe Mihai l-ar fi impuşcat'-; 1\ si
lI~tl~r este la_ B_ucure~ti 1~. Propagandişti pregătiţi în şcoli speciaie
afirmau cu PŢileJul a d1•fer1te adunări şi mitinguri că „pînă în toamnă
Armat~ ~oşie . va . fi 1~ Bucureşti" rn. 1n multe situaţii, a-:;emenea
11:v0nun bme hdu1te ş1 colportate de specialiştii Armatei Roşii au
d11Jt ,r oadele scontate, în sensul că il împiicdica:t o ser.re de cc-tăţeni
de a se evacua.
pe moment a populaţ1e1 romaneşti, un loc importan t l-a avut pre-
z.gnt_~rea !,avant_ajelor<' şi „bineface rilor" regimulu i sovietic. Infor-
maţu~e dm arh~vel~ ro1:nâneş.ti cu privire la activitate a de propa-
ganda 8: ':lno_r ofiţeri. ruşi, care cunoşteau limba română, în rîndurile
populaţiei s11~t confirmat e şi de unele surse sovietice. In una din
acestea, se a_f1rma: ,,După ce am primit comunica tul agenţiei TASS
~;Spre soluţ10~rea pe cale paşnică a conflictul ui, pentru munca în
s1~u~ p~pulaţ1e1 a:1 fost completa te 8 redacţii..." 17 care au fost
trumse m ~~sara•? Ia şi no_rdul B1:cov:inei. In rînclul unor categorii
ale pop~1laţ1:1 mai d~favor1zate, saracllor, au prins prnmisiun ile de
„un_ t~m mai bun« ş1 prosper. Duplicita tea caracteristicii re<rimului
~0v1e:1c a mers pînă acolo încît, pentru a convinge pc ron~iini de
aaevarul celor propaga-te şi „de coreotitud inea Armatei Rosii" s-•au • l
83
luat O serie de măsuri drastice faţă de unii minoritari, mai ales
evrei care au excelat în a săvîrşi crime şi jafuri. S-au dat _ordo:1anţe
rprin 'care se preciza : ,,că se vor sancţiona cu~ mo_art_ea Jafur1le şi
crimele" 18. Din păcate aceste ordonanţe n-au 11np1cd1cat actele de
violenţă săvîrşite contra românilor.
Asemenea idei şi materiale ,tipărite pentru a dezinforma a:u
fost difuzate şi in dreapta Prutului. Astfel, în noaptea ele 28/~9
iulie 1940 la Iasi a fost răspîndit un număr din gazeta „Basarabia
si Bucovi~a Sovietică", în care se afirma : ,,Ziua cca ~are a_ veni t.
Ziua în care populaţia muncitoare şi exploatată s-a vazut liberată
de jugul boierilor şi capitaliştilor români, ziua în ca_re pop?rul (... )
a păşit spre o viaţă liberă fericită. E:t~ ziua ~e _28 iunie cmd_ ~lq':'
rioasa Armată Roşie eliberatoare a paş1,t pe pammtul Basarab1e1 _ş1
Bucovinei de Nord. Bucuria populaţiei eliberate a fost de nedescris.
Recunostinta si dragostea frăţească s-au manifestat sincer, nesilit
şi cu foarte mult entuziasm şi însufleţire" iO (s.n.)
.A.!tunci cînd asemenea metode n-au dat rezultatele scontate-,
:s-a ordonat trecerea la acţiuni violente pentru a împiedica evacua-
rea. Analiza documentelor de arhivă relevă faptul că, din motive
evident propagandistice, armata sovietică a fost imp~icată pe f.:ţ~
doar în cazuri extreme în acţiunile violente împotriva populaţ1 e1
românesti. Pentru aceste misiuni au fost pregiHite din timp grupe
de soc 'formate din minori,tari, în special evrei care acţionau de
obi;,ei sub pro.te";ţfr„ Armatei Ro~ii .. După . a~<;t.fel ~0 scenarii .S· u~
acţionat în aproape toate oraşele ş1 localltaţ1le dJ!l Basarabia 51
nordul Bucovinei.
In Cernăuţi, potrivit martorilor oculari, Bejan _GJ~icorghe şJ
Coţofan Nicolae, încă „înainite de intrarea trupelor sov1ehce, comu-
nistii din acel oraş - majoritatea evrei - opreau autobuzele, ma-
şi~ile şi căruţele cu refugiaţi pe care după ce-i ma1tratau le luau
vehicolele strigîndu-le ••nu furaţi averea, sunt ale noastre•►• O
doamnă care se refugia într-un automobil, opunîndu-se, a fost lovită
de un ins cu un cuţit, nu se ştie starea ei-' 20• La Soroca, minoritarii
înarmaţi cu arme albe şi de foc au împiedicat plecarea camioanelor
care trebuiau să transporte funcţionarii şi familiile ofiţerilor, sulto-
fiţerilor şi poliţiştilor. In aceste acţiuni au ,căzut vfotime admini~.,,
,tratorul financiar Gheorghiu şi avocatul Stănescu 21• ,,Populaţţa
rusă si evreiască în stare de beţie - se menţiona într-un ra f)od
inforn:iauv din Vâlcov - i-a brutalizat pe refugiaţi, căutînd să-i
linşeze" 22•
Erau atacate <:U predilecţie gările şi garniturile de tren 1n
care erau refugiaţi. Cu toate că autorităţile române şi regia C.F.R.
au luat măsuri urgente pentru a putea face faţă exodului de popu-
laţie către interiorul ţării, prin sporirea numărului de garnituri
84
sl vagoane cc plecau spre Basarabia şi nordul Bucovinei, gările din
;ceste provincii au devenit locul unor scene greu de uitat, seches-
tvarea şi maltratarea personalului C.F.R. erau fapte curente; Abunei
Constantin, funcţionar în depoul C.F.R. Galaţi, împreună cu alţi
eeferi:.,ti, trimişi să ajute la evacuarea unor trenuri cu refugiaţi, au
fost închişi de evrei în vagoane, în staţia Româneşti 23• La Reni,
JJ'Iεl oritari înarmaţi au terorizat organele şi personalul C.F.R., au
dezJcgnt locomotivele trenurilor de evacuare şi le--au condus la
depoul local, iar pasagerii au fost daţi jos din tren :!1•
Lucrătorul C.F.R. Uţă Constantin din Taraclia, judeţul Cahul,
relatînd despre .atmosfera din gară în ziua de 28/29 iunie 1940,
ar'ăta : ,,îţi venea să crezi că este iadul pe pămînt. De-a lungul tre-
miltH erau santinele sovietice cu mitraliere, iar în preajma lor
bulgari şi ,evrei cu benzi roşii la mînă stăteau de vorbă şi rîdeau" 25.
Nu puţine au fost ,cazurile cînd unii români erau întorşi din
drum sub diferite pretexte de către armata sovietică, încălcîndu-se
a tfel cele mai elementare drepturi ale persoanei şi cet[lţeanului
respectate în toată lumea civilizatu. Sub diferite motive, garni:,uri
tntr.,egi de tren erau îrnpicclicate să treacă Prutul şi dirijate spre
interiorul Basarabiei :w.
Primii refugiaţi au sosit, în dimineaţa zilei de 28 iunie, la
l:,0!'d ul unor şlepuri în Brăila 27 şi cu trenul în Iaşi :l~. Autorităţile
roc.ale, fiind surprinse de evenimente, n-au înregistrat exact numărul
r,.eJugiaţilor. S-a apreciat că aceştia au fost de ordinul miilor, după
unele informaţii apărute în cotidienele locale. Astfel, ziarul „Opinia"
din Iaşi îşi informa dti,torii că „în prima zi, 28 iunie, s-au servit
în gara Iaşi 60.000 ceaiuri, 3.000 ciorbe, 7.000 pîini, 700 kg. zahăr,
3,00 kg. brînză, zeci de mii de ţigări" 29_
[n după-amiaza zilei au sosit şi în Capitală primele trenuri
11.ducind refugiaţi din Chişinău şi Cernăuţi :i:,. Corespondentul clin
l~hlşinău al ziarului „Universul", care s-a refugia,t cu prima gar-
niJnră din capitala Basarabiei, relata atmosfera acelor prime ore
a1e odiseei evacuării populaţiei româneşti din teritoriile răpite :
, De 24 ore mă găsesc sub cerul Capitalei şi nu pot să mă desprind
de visul groaznic care a fost evacuarea Basarabiei românesti. îmi
1m11gîi cei trei copilaşi şi nu-mi vine să cred că sînt în vi~ţă. Ce
cgută ei în această oră matinală pe peronul Gării de Nord dormind
pe coşul de rikhită, singura noastră avere salvată, în care soţia a
amestecat fără să ştie cîtăva rufărie desperecheată? Nu. Nu este
un vis. Este cruda realitate. Sosesc mereu trenuri cu refugiaţi .şi
ilin ele coboară fărîme din marea dramă naţională care a început
sit s.e desfăşoare fulgerător, în noaptea de joi, 27 iunie.
S-a făcut dimineaţă şi în zadar aştept să bată clopotele Cate-
dralei din Chişinău în ceasul Primăriei ve<;tind începutul muncii.
85

In apropiere se aud sughiţuri înecate în lacrimi. Se deschid
ochii copilaşilor privind miraţi forfăiala oraşului. «A veţi rude,?.
Vor copiii lapte?►►• întrebări cnre măresc durerea dar care adut
mîngîierea. Nu sîntem străini. Nu sîntem între străini. Nu se va
apropia nimeni de noi pentru a ne suprima viaţa, Nu vedem ţevile,
revolverelor întinse. O singură zi şi o noapte ne desparte de clipa
în care ne aflăm la Chisinău. Ati-ta doar" :l 1.
Pentru a nu spori· confuzia ~i haosul în marile aglomerări ui:~
bane, autorităţile centrale au stabilit direcţiile de afluire a trcnuti-
lor cu refugiaţi. Populaţia evacuată din nordul Bucovinei şi IIotin
a fost •rcp,:urtiz-ată pentru incar.t,i ruire 1n judeţul Neamţ. ln judeţul
BacCiu şi zonc1 Tîrgu Ocna s-a asigurat cazan.'a pentru rdugiaţii din
judeţele Soroca şi Bălţi. Cei din Orhei şi Lăpu;;na au .fost cazati
în judeţul Buzău. Refugiaţii din sudul Basarabiei au fost dirijati
astfd : cel din Cetaitea Albă şi Tighina în judeţul Prahova, iar ~ei
din Cahul şi Ismail 32 în judeţele Dîmboviţa, Muscel şi Argeş. S--nn
instituit comitete alcătuite din autorităţile locale, secretari ai P nr-
tidului Naţiunii, comandanţi ai Gărzii Naţionale, membri ai Străje­
riei şi ai umor societăţi de ocrotire socială, care să se ocupe ae.
încartiruirea refugiaţilor şi luarea lor în evid e nţă pe bază de tabele.
Acestea s-au înaintat apoi Ministerului de Interne pentru a se
putea aviza ulterior şi de celelalte ministere, în scopul repartizării
rEfugiaţilor la posibile locuri de muncă .
. In Capitală comisia a avut ca preşedinte pc rezi.dentul reg_al
al Ţmutului Bucegi, prof. G. Alexianu, iar ca membri pe generalLi
V. Dombrowski, primarul Bucureştiului şi R. Modorcea, prefectul
poJiţiei Cap1talei. Prin grija acestor comitete şi a Crucii Roşii din
România s-au organiza,t în gări şi alte puncte de tranzit, cantine
şi puncte medicale pentru acordarea primului ajutor. S-au distribuit
alimente, haine şi încălţăminte. Pentru cei mai nevoiasi s--au acordal
şi ajutoare în bani 3:.1. • '
Populaţia României a răspuns la apelurile Bisericii Ortocbxe
Române, Crucii Roşii şi altor organizaţii cu multă căldură şi înţe­
lege:r'e pentru fraţii lor aflaţi în grea sufol'inţă. As!tfel, pe•rsonalu)
C.F.R. a subscris pentru ajutorarea refugiaţilor cu cel puţin salariul
pe o zi, iar unii au donwt sume mult mai mari 31. C!)nform unei
,,Circulare a Arhiepiscopiei Bucureştilor" către oficiile protopnpesti,
toate p,!rohiile din Capi.tală şi su,burbanc au fost obligate cn în ~eJ
mult 24 ore de la primirea circularei să înainteze Arhiepiscopiei
pentru fondul refugiaţilor sume de peste 2.000 lei, iar cele cu averi,
pes!? 5.000 lei. Se menţiona ca preoţii să organizeze acţiuni în pa-
rohule lor pentru „ajutorarea fraţilor nostri care pribegesc îndure-
raţi şi fără nici un ajutor" 35. ' totuşi să mai salveze _ceva la intrarea în lagăr erau jefuiţi la ieşire.
La apelul Patriarhului Nicodim, Biserica Or,todoxu Romftnă
a strîns aj_utoare din toată ţara au. De asemenea în apelul Coman-
damentului General al Gărzilor Naţionale pentru ajutorarea refu-
86
j 1;,-ţ ilor
români din Basarabia şî
nordul Bucovinei se arată că
. .guverr:ul
!regiuni a luat toat~ ~năsurile posibi~e pentr~. grur~area pe
ş1
cazareare.fugiaţ1lor,dar mtruc1t oamenu aceştia
s-au
saivat doar cu îmbrăcămintea de pe ci şi pînă ce prin braţele lor
vor ,reu ş i să-şi cîştige hrana pGn:tru ai ior, au nevoi'e de ajutor. De
nn larg şi grabnic E;jutor" 37• La toate primăriile dir' ţara s-au cles-
cl'liliS ~ist.-.: de subscripţii, diin puţinul sau multul ce l-au avut, sute
tle rilii de oameni au donat bani, pachete cu hrană 7i h:.me C:¼re prin
intermedi ul comitetelor constituite au fost împărţite refugiaţilor.
patoritii greutăţilor întîmpinate, uneori immrmontabile, pînă la 3
iulie ora 12.00 cînd autorităţile sovietice de ocupaţie au închis
pw1ctele de trecere a frontierei, n-au putut să treac[1 în România,
pentru a scăpa de teroarea ocupantului, decît o micu parte din cei
ce a-1.\ dorit să se refugieze şi 6 390 pcrsocmc reprezenttnd personalul
din administraţie, poliţie şi justiţie :itl_
Pentru o parte a populaţiei române.şti din provinciile ocupate
de- sovic-tici cnlvarul evacuării se încheia. Pentru cei care din diferite
niotiv1~ n-au putut să ajungă la Prut pînă la data fixată de sovietici,
drama dezră d[1cinării continua. Drumurile basarabene şi bucovirnme
erau pline cu refugiaţi. Jafurile, schingiuirile şi omorurile nu se
inch eiiasoră 39 • Toţi ce1i surprinşi în -apropierea Pruitului după 3 iulie
1940 au fost internaţi în lagăre ;,:o şi supuşi la tot felul de vexac-
ţiuni din partea trupelor de ocupaţie .şi populaţiei minorîtare.
Dupii data de 3 iulie 1940, ora 12.0ll numărul celor care au
putut sft treacă în România a scăzut drastic ca urmare a măsurilor
luate de autorităţile militare de ocupaţie, în schimb creştea numă­
rul celor internaţi în lagăre.
După informaţiile furnizate de consulul francez ce părăsea,
că urmare a situaţiei initervenite, Chişin[wl, numai în Ungheni-Tîrg
erau 2 500 de români Teţinuţi în lagăr, într-o s.tare deosebit de cri-
tică din cauza lipsei de alimente şi medicamente de primă necesi-
ta•te 41 . Asemenea lagăre au mai existat la Cerepcăuţi, unde erau
închişi 700 români 42 , Reni, Cetatea-Al!bă şi lsmail 1i 3 _ Prm comisia
de la Odeso;a, guvernul sovietic se angajase să se comporte în spi-
rit.u l legilor internaţionale faţă de românii ce voiau să se repatrieze.
Cei închişi în aceste lagăre erau ţinuţi sub limita condiţiei umane
~i jefuiţi de bruma de bani sau obieote ce le aveau asupra lor.
Bahrin Ilie, din Cernăuţi, declara comisiei române de repatriere
din punctul Bahrineşti, pe data <le 19 septembrie 1940, că la inter-
narea în lagărul Cerepcăuţi i s-au confiscat 28.000 lei ; pînt'i şi un
stilou în valoare de 950 lei, un creion în valoare de 150 lei şi 9 lame
de ras în valoare de 118 lei i-au fost confis,ca,te 44• Cei care reuseau
Agapie Teofila, funcţionară la spitalul „Regele Carol II" din Cer-
năuţi, intr.ită în ţară la 19 septembrie prin acelaşi punct de trecere
87
Bahrineşti, decl:lră : ,,Inainte de a pleca clin lagăr (Cerepcăuţi n.n.}
ni s-a impus categoric să depunem banii ce-i aveam asupra noastră.
Intrucît n-am avut o altă cale de a ne apăra contra amcminţărilor
ruşilor, am fost nevoiţi toţi care am vrut să fim repatriaţi să depu.
nem toa,te sumele ce le aveam asupra noastră. Mi s-a luat suma
de 8.000 lei'' ,rn_ Comerciantului Neculai Răduţă, în acelaşi lagăr,
i s-au confiscat prin forţă 133.520 lei, 2 verighete şi 5 inele de aur
cu pietre preţioase, timbre pentru înzestrarea armatei şi aviaţiei în
valoare de 1 300 lei şi garanţia prăvăliei în valoare de 120.000 lei t. 6•
Unii indivizi, mai ales evrei, au exploatat fără milă situaţia dra-
matică în care s-au găsit cei aproximativ 23.000 de români înscrişi
la diferite autorităţi sovietice 47 pentru repatriere şi care pînă in
luna octombrie nu primiseră nici un răspuns. Mai mulţi refugiaţi
nu relatat cazul lui Dimitrie Necolaevici Rahman si al altora de
teapa acestuia care în schimbul a 100 de ruble promiteau ră vor
interveni pe lingă comisia de repatriere din Chişinău pentru a gri1l.5,i
plecarea spre România ~1\
Numeroase surse de arhivă evidenţiază brutalitatea cu care
au fost .trataţi românii (după -cc înduraseră luni de zile ele chin:u·i
în lagăre) la frontieră, de către autorităţile vamale sovietice. Aici
1efugiaţilor li se confisca totul în schimbul unei chitanţe numită
„de păstrare .temporară a obiectelor şi valorilor" 49 • în aceasta se
preciza .ră „valuta şi valorile indicate în prezenta chitanţă se
păstrează ia vamă 6 luni de la această dată şi pot fi înapoiate num;-ii
personal proprietarului pe teritoriul U.R.S.S. la prezentarea chitan-
ţei. Trecerea valutei şi valorilor peste frontieră nu se m,ii admi te.
Dacă în termen de 6 luni valuta şi valorile nu sînt ridicate, trec în
patrimoniul statului" w.
In urma acestor acţiuni, statul român s-a văzut confruntat
cu o problemă deosebi1 de dificilă. Mii de persoane au solicitat
intervenţia pc cale diplomatică la autorităţile sovietice, pentru a 1i se
restitui sumele confiscate în baza unor asemenea bonuri, uneori
scrise de mînă, fără ştampila punctului vamal. ln multe din ase-
menea petiţii se relatau situaţii de-a dreptul dramatice. Negrea
Despina, funcţionară C.F.R., refugiată din Cernăuţi, după ce pre-
zenta cu lux de amănunte cum a fost jefuită de sovietici, scria, în
septembrie 1940, Ministerului de Interne: ,.D-le ministru, apelei
1::1 mărinimia ·c1umneavoas-tră, rugîndu-vă să binevoiţi a dispune
să ni se restituie cel puţin suma confiscată, aceasta fiind tot ce t•.m
putut salva, în speranţa de a-mi înjgheba un adiipost în localitate.a
unde va fi să mă stabilesc cumpărîndu-mi cele striot necesare pentru
mine şi cei 3 copii ai mei, fiind văduvă şi neavînd pe nimeni ca
su-mi dea o mînă de ajutor. Avînd în vedere că se apropie iarna şi
anul şcolar şi neavînd nimic, sîntem ameninţaţi cu cea mai neagră
mizerie, în caz că nu se va lua nici o măsură" 51.
88
N u r,uţine au fost cazurile în care organele N.K V.D. au făcut
i1resiu;1i fi-:,ic_c şi morale a';upra :-clo:· care voiau s,1 se repatrieze,
mce1·cmd sa-1 racoleze pentru a-şi trada ţara şi a intra în serviciul
~p:·on::ijului so:-7i_etic r,:1. Modul de recrutare îmbrac;} în-trear~a g:.111~ă
~e fo n:ne specifice, de la şantaj la presiune şi apoi la amc ninţ:1re.
Plutonierul (r) Popescu I. Radu, arestat în mod abuziv imoremi-~t
c-u alte cadre ale Regimentului 28 Dorobnnţi ,.Radu Nc,gn1:\ ;lcdar;1
l::i întoarcerea în ţară : .,Pe cînd eram la soviete ni s--a propus ţf1 m,1
îrwe ţe ruseşte, să mă căsătorească şi pe m-mil sii o fac pc-a spionul.
Eu n-am vrut să primesc această propunere şi lc-mn ~pus c·;_1 1rn
prinK<::C, chiar drwă mor împuşcat•• :,;i_
De asemenea, sublocotenentului în rezervă Vasiln Negru i s -u
propus eliber.:trea din captivitate în schimbul găzduirii „Ţ)c vreun
Ol)J d~-al lor comunist în cazul în care nr veni în satul unde :ne
serviciul şi a nu-l arăta autorităţilor pentru a-l aresta" M_
?înt. cun~sc:1tc sute astfel de cazuri. Spre clispernrca. organelor
de sp1onaJ_ sov1etlce, aproape în t o:tilibtea lor, romiinii, au rezhtat
aee or m1Jloace de recrutare, astfel cft în ulitirna par.te a anului J !HO
ş i începutul celui următ_or s?victicii erau fom·te preocupaţi de a-.c,;i
c'.)mplefa sursele de sp10naJ prin infiltrarea în Homf.nia a unCir
min~rit';~i, în spedal evrei comunişti, buni cu nosratori ai limbii
ro_mane "'>.
Dat-0ritil modului inuman în cnre au fost trabti romtrnîi care
se. rcpatrî_au din te:itoriile c('date, mulţi, în dhpernrc de cauză, au
ales soluţia extrema : trecerea clandestină a frontierei cu H.omânb
punîndu-?~ astf_e~ viaţa în pericol. Din iulie Hl40 şi pîn{i h jumă~
lâ,tea lunu aprilie 1941 s-au pnizenfat la punctele ele ndmirc a
refug iaţilor şi au declarat că au fost nevoiţi sil treacă· dandcstin
in România aproximativ 1.000 de români ii!i. Zeci si ~;ute au fost
S;trpr~nşi de wrm~ee~ii sovfo~i-~i- şi împuşc~ţi, arest~ti SJ.tl dt'portaţi.
~-n g. up ~e tme!1 dm loc~1Itaţ1le Pnbeşh-Herţa ş1 Lunca, c:irc au
1~cercat sa treac~ cland:stm în România în noaptea cb 2/3 fcbrua-
n~, pentru a scapa de incorporare în Arma-ta Hoşie, au fost sur-
~1~,l1~1 ~e. ?~fniceri~ ::uşi ,'?i arestaţi ; dintre acc!-!tia unli au fost
chia1 ramţ_1 : Po~r~v~t dat;lor cunoscute de organele informative
ale armatei ş1 pohţ101 romane, pînă în aprilie 1941 numC1rul rdor
ce ,au fost ucişi în timp cc încercau să se rcfurrieze dandestin în
~omânb _se ridică Ja cîteva sute de persoane, î1;c;;ă 1 evident, datele
de care dispunem smt departe de a fi compl€te.
Gu_vcrnul şi autorităţile militare rom{meşti, în ciucb trata-
I'n'?:1tu!~1 la care er.au supuşi ~·omânii cc voiau să se evacueze din
te-iaturl!le ocupate ş1 a faptului că n-a permis rcfunicrea celor ce o
d0ir.ea u, au . dat~ dovadă de calm şi înţelegere faţă de minoritarii
carie au dont sa plece în Basarabia sau nordul Bucovinei, atît din
•
89

punct de vedere a ceea ce puteau să scoa,tă din ţară, neavînd nid
o restricţie pînă în aug. 1940 58 , cît şi a numărului de persoane ce
treceau zilnic frontiera. Un exemplu al raportului între cei ce puteau
s ă intre şi să iasă din România, prin punctele de trecere la graniţa
româno-sovietică, este grăitor. In lunile iulie-octombrie 19-10 au
trecut in terit.:,.dile ocupate 165.089 persoam\ pe ct11cl din Basarabia
şi Bucovina de NMtl au putut să treacă de zece ori mai puţini şi cite
şicane şi umilinţe au trebuit ca aceştia să îndure 59•
In timp ce refugiaţii români erau împieclic0:ţi să vină în ţară
jefuiţi pe toate căile posibile, unor minoritari, îndeosebi soldaţi C'.tr~
doreau să plece în teritoriile ocupate, li s-au creat toate condiţiile ;
s oldaţii au fost echipaţi pe cheltuiala statului român. Ordinul M.Ap.N_
n r. 24362, din 4 iulie 1940, obliga toate unHăţile militare r.art' aveau
s oldaţi minoritari şi doreau să plece în teritoriile ocupate să-i echi--
peze cu haine civile, să le asigure hrană rece pentru 2-3 zile, în
raport cu distanţa de parcurs pe calea ferată oo. -
După ce au ajuns în Basarabia şi nordul Bucovinei, cei cc au
dovedit tărie de caracter şi şi-au „afirmat naţionalismul lor integral''
(cum se exprimau într-un memoriu adresat ministrului afacerilor
externe), plecaţi de la unit{tţile lor redislocate în ţarii pentru ,a -şi
g ăsi familiile în teritoriile ocupate, au fost arestaţi şi deportaţi în
interiorul U.R.S.S., fără să poată să-şi mai revadă vre1Jdată familia
i:;~ locurile natale tit .
Timpul extrem de scurt în care a trebuit să se factt evacuarea,
p aralizarea sistemului de comunicaţii, precum şi exodul de popu-
laţie din teritoriile răpite de U.R.S.S. au făcut ca numeroase fom ilii
s ă trăiască o cumplită tragedie. Părinţi disperaţi îşi căutau luni
1n şir copiii rătăciţi în vîltoarea evenimentelor, mame şi copii ril-
rnaşi fără nici un ajutor îşi căutau -soţii şi părinţii. Din neferic:re
unde din aceste familii n-au putut să se mai reunească vreodată.
lviediile de informare în masă, în special presa scrisă, erau asaltate
de asemenea anunţuri referitoare la cei dispăruţi. Unele: din aceste
anunţuri au un dramatism aparte. Pascariuc Anisia, de numai 13
ani, ajunsă în Bucureşti, solicita, în ianuarie 1941, directoruh ti
ziarului „Gazeta refugiaţilor", să-i publice următorul anunţ: ,,Pas-
cariuc Anisia rr::fugiată din comuna Bănila pe Siret, judeţul S toro,-
jineţ ~i stabilită în st r. Aviator Marcel Andreescu nr. 50, roagă din
tot sufletul pe cei ce ştiu c€va despre soartta părinţilor Ioan Pas-
cariuc din comuna Bănila pe Siret, cooperativa „Unirea", judeţul
Storojineţ şi cu toată familia. Cine ştie ceva despre ei rocr din suflet
să-mi indice adresa de mai sus căci sînt foarte îng~ijorată de,
soarta lor" 62.
Funcţionarul C.F.R. Ior,dănescu Alexandru din Galati si subo.-
fiţerul Niţu Gheorghe din Bîrlad se adresau, în luna i·ulie 1940,
Crucii Roşii din România spre a interveni pe lîngă autoritr1ţile
90
==- -- --===~-
sovietice, pentru a se permite evacuarea copiilor surprinsi de eve-
nimente în sanatoriul din Bugaz. ,,Rog respectuos a se· interveni
de „dm:1n~avoastr~ la cei în drept, deoarece mai sunt aproape 100
bt)'Toa v1 dm vechml regat ai căror părinţi sînt îngrijorati si cer cu
ir,t.<;istenţ,i s:1 fie aduşi în ţară, neştiindu-se nimic de soa{·ta' le>r. Din
eauza lipsei de comunicaţii suntem în imposibilitatea de a-i aduce
pe lingă noi" fî 2•
Cu aceeaşi durere în suflet se adresa Crucii Rosii si Amalia
Z~lghin, refug_iat~ din Cernăuţi în Galaţi, pentru a se I::tciiita repa-
~ne~ea mamei $1 .a două f.etiţe în vîrstă de 2, respectiv 3 ani şi
JUmJtate, aflate m comuna Rapcea, judeţul Storojineţ. Situaţb
acestor persoane era critică, deoarece mama Amaliei Zelghin nu
avc,a nici un fel de sprijin material 64_
.. A~emenea cereri soseau cu sutele în fiecare zi pe adtos1 Crucii
Ro_ş11 ~hn România. Numai în luna august 1940 au fost adresate
~-i::estm for un. număr de ?-:023 ~e p~t~ţii 65 in care se solicita repa-
trierea membrilor de familie reţinuti m mod abuziv de către auto-
rităţile s~vietice de ocupaţie. Numeroase şi repetate sînt cererile
dl:! repatriere a celor dragi, ale militarilor aflaţi sub drapel. Acestea
,~-a~ ţo~t rezolvate decît în foarte mică măsură, deoarece politica
s0v1et1c1l~r era . de a _atrage populaţia românească în provinciile
ocupate ŞI nu a-1 perml!te refugierea peste Prut.
Pro?leme deosebite au constituit, pentru statul român cit si
pentru fiecaz.:e reţugiat în par.te, asigurarea locuinţelor ~i a unui
l?c de_. munc~ .. Prmtr~un ordin al ministrului de interne toţi func-
ţ.~onan_1 P~~~1c1 au fost rep:irtizaţi pe la diferite primării din ţară
ş,1 cap1itala 66 (488 de funcţionari din Basarabia si 297 din nordul
i:uco~i1;ei 6Î) şi li s-au asigurat salariile integral pînă la clarificarea
tatuaţiei. D_e ~oa~te mu~te ori posi1bilităţile financiare ale primăriilor
erau totuşi llm1fate ş1 nu puteau asigura refugiati.ior un salariu
conform cu nevoile reale de trai. '
. yasi!e _M9dn din Cetatea Albă, repartizat la primărh comunei
Manzaleşti, J!.mc1,ul Buzău, ruga autorităţile judeţene săi se glisească
1~~1 al,:t loc de ~unc~ ,,deoarece c1: o leafă tunară de l.2L'i3 în condi-
ţnle m care cmar ş1 pentru a mmca modest îti trebuiesc 1.400 lei
aJ~e _necesităţi şi îmbrăcămintea rămîn de dorît" Oi'!. 1n sit.uatii ase~
manartoarc se găseau majoritatea refugiaţilor, pentru că nu· dispu~
n_ea u de _alte resurse. In timpul refugiului au fost jefuiţi de valorile
.ş t bunurile pe care au încercat să le aducă cu ei.
"- M~lt mai dramatică _era situaţia celor care n-au putut să-şi
7
ga--;~asca un loc de munca. In:tr-o astfel de situaţie se găseau si
so_ţnle unor concentraţi, îndeosebi cele fără o calificare profesională.
Dmtre irnt?le. d e Ţapoar~e ~dresate 1i1inistrului apărări: naţionale
pentru a fi BJ'cll:aţ1 menţ10nam cel al soldatului Mălureanu Stefan
1
concentrat de 13 luni la Regimentul 24 infanterie. ,,Subse~natul
91
am funcţionat în culitatc de secretar comunal în romun:1 Dubttsilri,
juclc,ţul L{1puşna, primind un salariu de 2.000 lei lunar pîni'1 la ocu-
parea Basarabiei. De atunci şi pînă în prezent nu ma:. primesc ni:•i
un ban de nicuit21L Sînt căsătorit cu soţie şi doi copii care ne mor
de foame, iar eu nu pot cîştiga nici un ban, fiind ,concentrat şi
venind şi iarna. Cu lacrimi în ochi vă rog să binevoiţi a mă ajuL1
cu ce credeţi" G!l.
Desigur di statul român a luat măsurile cc se impuneau, însă
fJOsibilităţile financiare reduse cît şi unele situaţii neclare privind
refugiaţii, datorită unui continuu du-te-vino dintr-un jucleţ în altul,
c1u făcut ca aceste măsuri să nu poată rezolva situaţia la fiecare
familie refugiată în parte din tedtoriile anexate de U.R.S.S. Prin
Comisariatul General pentru Populaţia Evacuată din Ba:,arabia :;i
Bucovina. s-au acordat familiilor fără nici un venit sum~ variind
între 1.000 şi 12.000 lei lunar 70• Din nefericire au fost destule fami-
lii care n-au primit de la stat nici un fel de ajutor 71 , ace:-;tea supra-
vieţuind doar cu ceea ce au primit, cu ajutorul oamenilor de bine,
din ţara liberă. Dar, aşa cum subliniau membrii „Cercului basara-
benilor;, într-un memoriu adresat, în octombrie 1 H..J-0, generalului
Ion Antonescu, ajutorul primit de la stat „a fost cu totul neînsemnat
L1ţi.i. ele numărul ;;i nevoile evacuaţilor" i'.l,
Şeful statului român a înţeles că pentru a fi efectiv ajubţi
dosa,r 486/1940, f. 76.
aceşti fraţi căzuţi fără voia lor în nenorocire, soluţia era nu st't se
n-a
rniirească volumul subvenţiilor, ci să se creeze un organism care
si't se ocupe cu plasarea refugiaţilor în diferite locuri de muncă.
Din ordinul acestuia, la 18 septembrie 1940, s-a înfiintat Comisa-
riatul General pentru Aşezarea şi Plasarea Refugiaţilor 7:.J, care
a soluţionat în mare parte problemele rcfugLtţilor basarabeni si
bucovineni. De menţionat că acest organism trebuia să se ocup·e
nu numai de rezolvarea nevoilor .celor aproximativ 23.000 capi de
familie plecaţi din Basarabia şi nordul Bucovinei 7\ ci si de acel
al zecilor d8 mii de refugiaţi de teroarea horthystă din' teritorinl
ocupat de Ungaria prin nedreptul Dictat de la Viena.
Exodul de refugiaţi, zecile de mii de dispăruţi, răniţi şi morţj
în tragicile zile ale ocupării Basarabiei şi nordului Bucovinei au
marcat profund opinia publică românească. Plecarea aproape în
masă a intelectualilor, preoţilor şi a ulitor factori care trebuiau si
putenu s,1 se ocupe de educaţie şi păstrarea conştiinţd naţiorn.tI°e
în :1ceste provincii a creat cîmp larg de manifestare a p,)liticii
staliniste de deznaţionalizare. Această realitate n-a fost sesiza tă
în epocă, dar efectele s-au văzut în timp, mult mai tîrziu.
92
NO TE
1. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 864/194'.l, f. 22·-23.
2. Arh. M.Ap.N., fond 5417, dosar !H8, f. 117.
3. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 7319, f. 10.
4. ,,Opinia", din 16 iulie 1940.
5. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 7319, f. 296.
6. Pactul Molulov-Ribbentrop ... , p. 6-1-6:}.
7. Arh. M.Ap.N., fond Mierofi.lme, -rola P.II. 1 537, c. 339
8. ,,Cuvîntul" (Brăi-la), clin 5 iulie 1910.
9. A,rh. Ist. Centr., fond Ministerul de Intorne, Serviciul personal,
10. Arh. M.Ap.N., fond Microfllme, rola P.II. 1.537, c. 339 ; Articolul
apărut în presă, fiind interzis de cenzura regimului carlist.
11. ,,Viaţa Basarabiei", anul IX, nr. 7-8, p. 442.
12. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, mla P.II. 1.537, c. 517.
13. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 7319, f 219.
14. Ibidem, dosar 6342, f. 54.
15. Ibidem, f. 72.
16. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 193.
17. Pactul Molotov-Ribbentrop ..., p. 64.
18. Arh. M.Ap.N., fond 5417, dosar 948, f. 140.
19. Arh. Ist. Centr., fond Ministel'ul de Interne, dosar 6683, f. 236.
20. Arh. M.Ap.N., fond 5417, dosar 948, f. 140.
21. Ibidem, fo:;,.d Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 343.
22. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 67.
23. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 293/19,10, f. 37.
24. ,,Neamul Românesc", din 21 iulie 1940.
25. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 6243, f. 83,
~6. Ibidem.
27. ,,Guvîntul" (Brăila), din 5 iulfo 1940.
28. ,,Opinia" (Iaşi), din 17 iulie 1940.
29. Ibidem, din 21 iulie 1940.
SO. ,,1.Tniver.ml" din 1 iulie 1940.
31. Arh. +'1.Ap.N., fond Miicrofilme, ,rola P.II. 1,537, c. 551.
32. ,,Universul", din 1 iulie 1940.
93
 33. ,,Viaţa Basarabiei", anul IX, nr. 9-10, 1940, p. 650.
CAPITOLUL !,
34. ,.Neamul Românesc", din 4 iulie 1940.
35. Ibidem.
36.
37.
Ibidem, din 3 iulie 1940.
Arh. Ist. Centr., fond M.P.N., Presă Internă, dosar 500/1!)4.0, f. 214.
PIERDERILE MATERIALE SUFERITE
38. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 116/1940, f. 3. DE STATUL ROMÂN PRIN
39. Aril. Ist. Centr., fond MinJste:r,ul de Interne, dosar 6342, f. 14„rn.
40. A ril. M.Ap.N., fond 5417, dosar 948, f. 190. ANEXAREA DE CĂTRE U.R.S.S.
Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 2.653, c. 8.
41.
42. Arll. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, Serviciul Presă, do~ar A BASARABIEI ŞI BUCOVINEI
43(5'1940, f. 120.
43. Aril. :M.Ap.N., fond 5417, dosar 908, f. 43. DE NORD
44. Arh. 1st. Centr., fond Ministe rul ele Interne, Serviciul Prcsi\, dosar
486/ 1940, f. 120. Ocupînd Basarabia, Bucovina de nord şi teritoriul !forţa,
45. Ibidem, t 113. TJ,R.S.S. a răpit României, fără nici un temei juridic sau istoric,
46. Ib;clem, J. 91. o suprafaţă de 50.500 km 2 cu o populaţie de 3.700.000 locuitori 1 şi
47. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosa,r 116/1940, f. 3. i-a produs uriaşe pierderi materiale. Prin conţinutul notei ultimative,
48. Arh. Tst. Centr., fond Ministernl de Interne, dosar 6248/1'.>40, f. 41. sovieticii n-au urmărit doar rezolvarea unui asa-zis ,::ontencios
49. Ibidem, Serviciul Presii, dosar 486/1940, f. 41-42. teFi.torial, ci şi obţinerea de avantaje materiale pe· seama României.
50. Ibidem. Prevederile punctului patru din ultimatum obliga autorităţ.ilc>
51. Ibidem, f. 62. române să ia ~supra lor întreaga răspundere în ceea r;e priveşte
52. Ibidem, fond Mdni,s iterul de Interne, dosar 63-12/19-10, f. 95. păstrarea şi nedeteriorarea ,căilor ferate, parcurilor de locomotive
53. Ibidem, fond P .C.M., Cabinet Ion Antonescu, dosar 117/ 19•10, f. 12. şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor
54. Ibidem, f. 27. inâustriale, uzinelor electrice, telegrafului 2, şi să le predea în stare
55. ATh. M.A,p.N., fond 4, dosar 403, f. 166. de funcţionare. Planul de invazie în Basarabia şi Bucovina de nord
56. Ibidem, fond 5417, dosar 948, f. 136-173, fond Microfilme P.IT 2.65:l, a iost minuţios pregătit şi n-au fost omise nici una din modalităţile
c. 158-394. practice prin care să se poată captura o cantitate cî-t mui mare de
57. Jbidem, fond 4, dosar 403, f. 169. bucuri materiale din aceste teritorii. Consiliilor miUtare ale anna-
58. Ibidem, fond 5417, dosar 982, f . 14. telor şi comandanţilor Corpurilor de armată care au invadat Basa-
59. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 116/1940, f. 3, rabia şi nordul Bucovinei li s-au dat indicaţii concrete asupra par-
f,O Arh. M A_µ.N., fond 5417, dosar 982, f. 39-40. t.iculari tăţilor pregătirii de luptă a trupelor şi serviciilor )11 vederea
61. Ibidem, f. l.77, Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S, dosar 131/19-10, f. :JH. viitoarei operaţii, indicîndu-se „temele şi termenele prt;gătirii" 3 •
62. ,,Gazeta refugiaţilor", din 12 ianua1ie 1941. Una din aceste „indicaţii concrete" viza „evidenţa, folosirea, stoca-
63. Arh. Ist. Centr., fond Miuiste.11ul de Interne, dosar 53J/l!l40, rea şi evacuarea capturilor" 4 • In acest sens s-au constituit şi instruit
f. 159-160.
celule comuniste formate în majori,t ate de minoritari. Acestea au
64. Ibidem, f. 77.
fost pregătite special in vederea împiedicării operaţiilor de evacuare
65. Ibidem, dosar 293/1940, f. 1-307, dosar 866/1940, f. 1-370.
a bunurilor aparţinînd instituţiilor de stat şi ale ar-ma:ci române
66. Ibidem, dosar 527/1940, f. 67-68.
âin Basarabia şi Bucovina. Rapoartele făcute de unităţile armatei
67. Ibidem, dosar 524/1940, f. 57-70.
române· ce s-au retras din aceste teritorii, unele note informative
68. Ibiclem, dosar 542/1940, f. 62.
69. Ibidem, dosar 547/1940, f. 62.
al e organelor specializate arată că, în principalele oraşe şi localităţi
70. I6iclem, dosar 533/1940, f. 2-5. din provinciile anexate, grupurile de minoritari au acţionat aproape
71. Tbidein, f. 7, 11, 14, 32-35. identic ~i au vizai: împiedicarea transporturilor de materiale spre
72. ,.Viaţa Basarabiei", an IX, nr. 9-10/1!)40, p. 050. g ară prin blocarea străzilor cu mase compacte de aşa-zişi demon-
73. 1bUc•.11 stranţi ; refuzul de a efectua transporturi din p.:1rtea celor ce po-
74. lb!dem, an IX, nr. 7-8.11940, p. 531. sedc1u mijloace de transport i blocarea gărilor .şi a garniturilor tre-
nurilor de evacuare prin orice mijloace, inclusiv folosirea :c1 rmelor

94
 de foc ; sechestrarea de bunuri în drum spre gară sau de pe peronu\
g ării etc. In ziua de l iulie, lt. col. Borş Gheorg he, subinspccto1·a1
Pregătirii Premilitare Bălţi şi comandant al Pieţei Bălţi, raporta
eşalonului ierarhic : ,,Ajung,înd la gară între orele 6.30 (2!) iunie -
.P.n.) am găsit gara blocată de mulţimea care începuse să se dede·
l:t jaf şi agresiuni. Tot atunci a venit la g ară şi individul Bava-
rovschi, fos.t şef al S€rViciului financiar la Primăria B[1lţi , care i11
fruntea unei bande de comunişti şi pe un ton obr~znic a cerut ·ă
i se restituie autopompa secţiei de pompieri ce se gi'isea pe nim_p;;
gafa de urcare, amcninţînd că în caz contrar o vor lua cu forţa
şi nimeni din cei a.fl aţi în gară şi în trenul de evacuare nu vor ma i
pleca din Bălţi. Tot în ace~.,t timp (către orde 6.30) şi-a făcut apari ţia
pe podul din preajma gării şi o unitate mecanizată sovietică forinaită
din -1-5 care de luptă. In acest moment, mulţimea de manifestanţi
comnnişti care blocau strada şi gara a devenit -extrem de ostil ă . Pe
stn'.izi nu mo.i era posibilă circulaţia, comunicaţia cu oraşul era
tăintă şi deci evacuarea a fost complet oprită. Tot ce s-a putut sal va
de către Subsecretariat şi Comenduire ca şi de celelalte insti tuţii
a fost ceea ce pînă la această oră au putut fi aduse în gară şi
îmbarcate.
Materialele rămase în cazărmi sau debarcate pe rampă in
V€derea îmbarcării n-au mai putut fi salvate. Orice încercare de
a se mai salva ceva a fost zadarnică, deoarece nu existau mijlonce
de transport şi nici nu se circula prin oraş din cauza bandelor com u-
nbte şi a unităţilor mecanizate sovietice care puseseră stăpinire
pc oraş şi se dedau la acte de terorism'' 5•
După acelaşi scenariu s-a acţion at la Cernăuţi şi Chi şin ău .
C)lonelul medic în rezervă Cerchez Nicolae, stabilit în Chişin ău
în 1938, martor fiind la aceste acţiuni aparent dezordonate 11i fără
nici un plan ale comitetelor şi bandelor de minoritari, declara anto-
riU1ţil or române, la Ungheni, cu ocazia repatrierii, în ziua de 9 sep-
tembrie 1940 : ,,Imediat ce a plecat ultimul tren de evacvare din
acea seară (28 iunie - n.n.) din Chişinău, a invadat peronul sta ici
ca scoasă din pămînt o mulţime entuziasmată de copii, copilandd 1
o:1mEmi maturi - bărbaţi şi femei, care aclamau pe Stalin agitînth
steaguri şi panglici roşii. Se aprinsese luminile şi felinarele acelor
de la intrarea staţiei dinspre Tighina. Mulţimea a crezut că vine
delegaţia sovietică şi s-a repezit cu elan, urale şi aclamaţii spre
îE.tîmpinare. Copii de la 16-17 ani, evrei, se agitau nebuneşte. Del e-
gaţia sovietic ă a venit mult mai tîrziu, în patru .tancuri după ce se
înoptase de tot 1' 6_
In Soroca, evrei înarmaţi au atacat camioane!';! Centrului de
recrutare, împicdicînd evacuarea 7. 1n darea de seamă asupra ope-
raţiunilor de evacuare executate dr Cercul de recrutare din această
loc;:litate se menţiona printre altele : ,,Al treilea transport în care
c;-a p.Qs întreagn arhivă a cercului, .toată arhiva subinspectoratului
pregâtirii premilitare Soroca şi tot bagajul şi efectele personale ale
ofiţerilor activi şi rezervă precum şi tezaurul Administraţiei Finan-
daFe Soroca nu s-a putut efectua din urmfttoarele cauze : La c,ra
14.30 baru:le înarmate de evrei au trecut pe malul Nistrului şi au
înfipt steaguri roşii cu emblema sovietică chiar pe mal pe direcţia
de acţes în oraş; alte două bande de aproximativ 200-300 evrei
marmaţi cu revolvere s-au adunat în centrul oraşului 1a poarta
centrului de Recrutare ; tot în acest timp a trecut Nistru] aproxi-
mat iv 3 plutoane cavalerie sovietice (.. .} care înconjurate de bandele
de evrei au pus stăpînke pe Prefectura, Primăria şi Oficiul P.T.T.,
iar a patra grupă s-a îndreptat spre depozitul de benzină unde se
găsea la alimentare autocamionul din transportul al 3-lea (... ). Auto-
caruluţ i s-au :tăiat cauciucurile şi tot conţinutul lui a fost descărcat
şi jefuit" ll.
La Cernăuţi „chiar înainte de intrarea trupelor sovietice, co-
muniştii din oraş - majoritatea evrei - opreau maşinile, autc.bu-
zele şi căruţele cu refugiaţi pe ,c are după ce-i maltrntau le luau
vehiculele strigîndu-le : -«ne furaţi averea, sunt ale noa5tre»" 9•
Devansarea coloanelor de retragere ale armatei şi adminis-
traţiei româneşti n-a avut a1t scop decît împiedicarea evacuării
depozHclor militare şi a averii statului român 10 . Aproape că nu
a existat unitate a armatei române care se retrăgea să nu sufere
atacuri şi să i se încetinească ritmul de mars. Detaşamentele blin~
dal e sovietice depăşeau coloanele, apoi barau drumul cu
sau alte vehicule grele, şi astfel acestea trebuiau să găsească alte
tancuri
C'ăi de ocolire pc drumuri impracticabile 11• !n documentele de
arhivă sovietice, aceste acţiuni sînt puse pe seama unor fapte să­
vîrş ite „involuntar". In raportul înaintat de generalul Jukov mare-
şalului Timoşenko, după ocuparea acestor provincii, se specifica :
..Serviciul de dirijare a drculaţiei, ziua şi noaptea, a io-;t organizat
deosebit de slab, disciplina conducătorilor auto e lit0rr1lmente pri-
mitivă. Pe drumuri se creiau tot felul de ambuteiaje pe ht tot pa&ul.
ln •t impul deplasării toţi se grăbeau, se pripeau, se agitau, înjurau
ş.i , de regulă, nimeni n-a sosit la timp" 12 . Insă, în fapt, este o recu-
noaştere indirectă şi o confirmare a acţiunilor de împiedicare ordo-
na tă a evacuării. ,,Sistematic, trupele sovietice - se menţiona
intr-un raport al Armatei a 3-a române către M.St.M. - au oprit
coloanele pentru verificarea rechiziţiilor". Procedeul însă s-a gene-
ralizat şi era făcut pentru a da posibilitatea populaţiei civile mino-
ritare să poa·tă lua armament şi muniţii cu care apoi s-a tras în
coloanele în retragere 13. Atunci cînd aceste metode nu erau destul
de eficiente, s-a tr-ecut direct la dezarmarea unităţilor. Au fost
clezarmate regimentele 27 artilerie 11, 12 dorobanţi 15, 28 doro-
7
97
banţi 16, 3 vînă-tori, 24 dorobanţi şi altele, cărora li s-a luat tot
armame:ntul, echipamentul şi alte materiale.
Dintre numeroasele rapoarte asupra modului cum au fost
d~zarmate şi jefuite unităţile armatei române în retragere, redăm
un fragment din raportul Regimentului 54 Infanterie către Divizia
34 Infanterie înaintat la data de 10 iulie 1940, în care se arăta :
,,Batalionul II, în conformitate cu ordinul de retragere al diviziei,
a ajuns în dimineaţa zilei de 29 iunie 1940, ora 6.00 la 1 km nc,rd
Storojineţ, unde în urma informaţiei primite că ruşii sînt ,la Storo-
jineţ şi că dezarmează -0rice trupe, a trimis o delegaţie compusă din
lt. Laz.arev Gheorghe şi sublocotenent Stan Th. pentru a trata tu
comandantul rus. !n urma convorbirilor avute, delegaţii au adus
hotărîrea că itrupa urmează a fi dezarmată întrucît s-a depăşit ter-
menul de 24 ore afectat trupei române pentru evacuarea terito-
riilor cedate.
Imediat au apărut 2 tancuri sovietice cu mitrali.erele gata a
intra în acţiune, care s-au oprit în mijlocul detaşamentului. Dintr-un
tanc a coborît un ofiţer care a anunţat că dezarmarea este iminen1ă.
Comandantul detaşamentului cu ofiţerii au fost invitaţi să meargă
la comandament ul rus care a ordonat cercetarea lor şi dezarmarna
trupei. Cu tot protestul ofiţerilor noştri care au arătat că este un
abuz din partea armatei sovietice de a încălca o convenţie stabilită
intr,e două guverne, ofiţerii români au fost arestaţi şi duşi la Şcoala
primară nr. 1 din Storojineţ, unde au fost închişi" 1 •
7 ferite calibre şi aruncătoare, 20.744.799 cartuşe pentru diferite tipuri
[n aceeaşi idee, Cercul de recrutare Orhei rapovta Comanda-
men:tului 3 Teritorial motivele pentru care n-a putut să evacueze
la vest de Prut materialele şi averea instituţiei ajunsă cu mare
dificultate pînă la Ungheni. ,,Către orele 18.00 (30 iunie 1940) auto-
rităţile sovietice din Ungheni au dispus percheziţionarea trenului,
debarcînd tot ce a fost ca subzistenţă ale acelei divizii în magazi~
gării, iar vagoanele cu muniţii şi alte materiale ale acelei unităţi
precum şi vagoanele cercului au fost duse mult ':napoi rămînînd
în staţii numai vagoanele cu refugiaţi. Către orele 22.00 comanda-
mentul rus a ordonat că nu se poate lua nici U!1 fel de material
de război, efecte sau arhivă, decît fiecare să-şi ia bagajele strict
necesare, ce le poate duce fiecare, restul a trecut sub controlul unui
ofiţer ,sovietic ajutat de translatori evrei. !n zilele de 1 şi 2 iulie,
cu toate intervenţiile făcute de autorităţile noastre, care au funcţio~
nat în acel punct de trecere, nu s-a putut obţine nici un fel de
material ce fusese luat din acel tren" 18•
De altfel, în momentul în care trupele române şi-au luat
măsuri pentru a proteja afluirea unităţilor la vest de Prut prin
organizarea unor puternice capete de pod pe malul de est al rîului,
sovieticii au cerut ultimativ retragerea ostaşilor din aceste capete
98
de p~d .. Raportulr-:: Armatei .a .3:--a căt:e Marele Stat Major, din ziua
de 3 whe orele fa.15, este cd1.f1cator m acest sens : ,,In cursul după­
ami,ezei _,de 2 iulie am stăruit să păstrăm capetele de pod la est de
Prut, cu scopul de a evacua cî-t mai multe materiale.
LA capul de po_d unde acJi?nează generalul Pantazi (Giurgiuleşti)
nu s-a putut aJunge la mei un rezultat cu comandanţii sovietici.
Lc1 orele 16.30 sovieticii au anunţat că, dacă în 30 minute nu ne
ir:etraJem .tr"?l?~le din capul de pod, vor trece la acţiune. La ora
fixata ~so-y1eh~11 au atacat cu aproximativ 40 care da luptă. F'aţă de
aceasta s1tu~ţ10 s-a ordonat retragerea din capul de pod şi distru-
gerea podurilor. La 18.30 ambele poduri au fost distruse cu rezul-
tate foarte bune"19.
La actele de agresiune asupra unităţilor române săvîrsite de
irupdc sovietice şi populaţia minoritară s-au adăugat şi adver~itătile
naturii, ploile torenţiale ce au căzut în această perioadă şi 'au
desfundat drumurile - terenul greu frămîntat în care s-a făcut
deplasarea, posibilităţile tehnice foarte reduse pentru ffocare regi-
men:t, dar şi faptul că o parte din unităţi au fost anunţate cu mare
intîrziere, unele chiar în după-amiaza zilei de 28 iunie. Toate acestea
le-au dat posibilitatea sovieticilor să captureze importante canti-
tăţi d~ armament şi muniţie, materiale militare, echipament şi alte
u1;1;mr1.: 6~.796 arme tip „Z.B." şi alte mărci, 1.223 puşti mitraliere,
35t m1.trahere, 37.381 pumnale, 5.682 revolvere, 124 tunuri de di-
de arme, 55.631 lovituri tun şi aruncă-toare, 93.179 grenade de mîni'i
ofensiv~ şi defensive 20 • Neputîndu-se transporta în timpul acordat
de sov1~te, I.~ vest de Prut,. depozHele armatei române, unităţile
Armatei Roşu au capturat prmtr,e altele o importantă cantitate de
tehnică militară şi echipament. Redăm, după statisticile întocmite în
luna iulie de M.Ap.N., doar unele din aceste categorii : 1.894 ate-
laje, 7 staţii topografice, 242 centrale telefonice cu 6 numere 797
aparate telefonice, 8 posturi telefoane fără fir, 24 apar:ite m;,rse ;
34.507 ~1antale, 29.560 vestoane, 27.083 pantaloni, 21.140 bocanci,
11.923 cizme, 28.032 bonete şi ,capele, 80. 707 cămăşi şi alte articole
fil_c îmb.răcăminte mai mici 21. S-au risipii sute de tone de alimente
şi furaJe 22.care n-au mai fost recuperate decît în mică măsură, de-
oarece în stati3tici1e Armatei Roşii acestea au fost înregistrate
doar &imbollc.- 23_
Ministrul român de externe spera totuşi că acea comisie mixtă,
menţionată de sovietici la punctul 5 al notei ultimative, ar putea
soluţiona 1;,i spinoasa problemă a sutelor de tone de materiale con-
fisca~e. sa:1 r~mase pe ?r.umurile basa;abene în timpul retragerii.
Cornista ş1-a mceput activitatea la 29 iunie si a functionat cu inter-
mitenţej din cauza părţii sovietice, pînă la 3i octomb~ie 19'-10. Partea
99
română era formată din generalul de divizie Alexandru Aldea, eolo-
nelul Hagi Stoica şi interpretul Pleşca, iar cea sovietică dm gene-
ralii Bodin şi Cozlov şi interpret evreul basarabean Lev Ilici
Brnunstein 2". Chiar de la începutul activităţii acestei comisii, sovie-
ticii au adoptat o atitudine care s-a transfonnat în sistem de l ucru
duritate şi extremă vigoare cînd erau în discuţie intere:-;ele l or. şi
tcrgivn1sare, îneetineală exasperantă în rezolvarea probl€:melor
româ,~ilor : repatrieri, confiscat, capturat 25 . !n concep!;ia sovietici;:.
lor, rezultată din planul de agresiune, această comisie trebuia să
fie, un mijloc şi un instrument de presiune pentru a obţine maxi~
mum de avantaje pe seama României. Era evident că, nu înttm-
plător, imediat după pătrunderea trupelor de ocupaţie în Basc:irabia
şi Bucovina de nord au început arestările unor foşti demnitarJ. si
funcţionari români, cadre ale armatei noastre, precum fiÎ confis-c..
carea unei impresionante cantităţi de material militar. Cei peste;
o sută de ofiţeri arestaţi 26 şi aproximativ 100.000 de români 27 care
voiau să se repatrieze, precum şi impresionanta cantitate de arma:..
ment, tehnică de luptă şi echipamen1 rămase în teritoriile cedate
au constituit în permanenţă calea prin care guvernul sovietic şantaj~
guvernul român.
La începutul tratativelor, sovieticii au condiţionat rezolvarea
cererilor româneşti - repatrierea cetăţenilor şi înapoierea mat e-
rialelor confiscate abuziv - de predarea unor cantităţi exagerat
de mari de material rulant pe calea ferată 28. S-au cerut toate loco-
motivele, vagoanele de clasă şi marfă care erau în circulatie în ziua
de 27 iunie în Basarabia ,şi Bucovina de nord, indiferent dacă aces-
iea aparţineau sau nu depourilor din aceste provincii. Pentru Basa-
rabia se solidtau: 157 locomotive, 256 vagoane clasă şi 4.421 vagoane
marfă.
J:n realitate aparţineau depourilor C.F.R. basarabene: 74 loco-
motive, 131 vagoane dasă, 1.347 vagoane marfă 29 • Pentru nordul
Bucovinei pretenţiile erau: 127 locomotive, 240 vagoane clasă st
2.600 vagoane marfă. Şi aici, existentul real se reducea la: 63 loc.~-
motive, 107 vagoane clasă .şi 1.024 vagoane mal.'liă ao. Evident, gfb.
v~rnu~- român nu putea accepta asemenea pretenţii, şi după lungi
~llscuţn pa~.tea. sovietică acceptă ca o comisie mixtă să se deplaseze
m Basar3:b1a şi nordul B_ucovinei şi să verifice materialul în litigiu,
c?n~o~m m~e~t~relor ex1Stente la 27 iunie 1940. O echipă de spe-
c1ahştl romani, m frunte cu generalul Carlaonţ, a plecat la Chisinău
şi ulterior la Cernăuţi unde împreună cu delegaţii sovietici au
in-
ventariat depourile şi bunurile aparţinînd C.F.R. Activitatea acestei
comisii s-a desfăşurat în perioada 3~18 iulie 31 şi s-a finaiizat cu un
raport ce a fost înaintat Comisiei de la Odessa. Delegaţii guvernul-ui
sovietic în comisia de la Odessa n-au ţinut cont de concluziile cu-
prinse în acest document şi au continuat să se menţină la tratative
100
pe ~eea~_ş i ?:
linie de ~?ndui!ă vexatorie faţ~ partea română. Astfel
că, tU ciuda co_ncluznlor dm raportul com1sic1 care a verificat mate-
dDlul rulant ŞI starea de fixaţie C.F.R., după inventarele existente
in Basarabia, delegaţii sovietici, în şedinţa din 26 iulie 1940 făceau
cunoscut că „menţin cifrele stabilite la data de 27 iunie i940" :12.
Generalul Aldea comunica, potrivit radiogramei 310/28.07.1940 din
0dess-a, superiorilor săi: ,,In cele două .şedinţe de astăzi a trebuit să
111pt?..m cont:a _incor7ctitudinii şi rel~i credinţe puse în slujba pre-
t?nţ1i10r soviet~ce. ~if!e false, pretu~tin~e13:i sporite, reveniri asupra
curelor convenite şi divergenţe de parer1 simulate între membrii so-
viatid la care &-a adăugat atitudinea aproape vexatoare numai pen-
tru a exaspera pe membrii români ai ,comisiei şi a jefui statul
român. ~e°:tru a termina odată chestiunea C.F., am admis pentru
Basarabia cifrele :_ 15~ locomotive cu 3 mai puţin decit p1,etenţiile lor
2~6' vagoane clasa ş1 4.421 vagoane marfă. După~masă au· revenit
<!supra cifralor stabilite ieri pentru Bucovina, cerind un număr de
2.600 vagoane marfă !n loc de 1.280, apoi au întrerupt şedinţa pentru
a ~e consulta, pro~ab1l cu Moscova. Invocînd o telegramă a guvernu-•
hn lor, au v01t sa calculeze pentru Bucovina şi Basarabia numărul
de vagoane şi loco1:1otive raportat la k;11: ~e cale ferată şi întreg
parcul de vagoane ş1 locomotive al H.omame1, ceea cc ar fi însemnat
după calculu~ lor un număr de 450 locomotive şi 7.500 vagoane.
M-am opus Şl la aceastcl nouă tentativă de jaf. Ori de cîte ori sînt
dispus să închei lucrările şi să semnez, spor,esc pretenţiilei, :J:J.
lnform~ţiile ce soseau în ţa~ă din provinciile cedate în privinţa
°:at~1;1entulm _la cm:.e erau supuşi cei arestaţi şi închişi dH către so-
v1~ti:c-1 ,era1;1 ~m ce m ce mai alarmante. Cererea guvernului rom{m
pnv1~~ tr1m1ter:a unei _comisii. de special!şti ai armatei pentru
1~entifwarea, stJ:>mgerea .şi expedierea m ţara a materialului militar
ramas în Ba~az:a~i~ şi Bucovina a fost respinsă, răspunzîndu-i-se că
,-,~rmata soviehca 1a asupra sa această operaţie, urmind ca totul să
i1e predat la frontieră prin încheierea de acte" :Jli. !ntr-adevăr
aceas_tă inventari~re s-~ făcut însă la unele materiale, cantităţii~
înscrise au fost srmhohce, în raport cu ,realul existent pe teren*.
<?uvernul _de la Moscova a căutat să tragă maximum de folos,
specu!md 1:roblem~ ~manitară, ameninţînd că nu vor mai accepta
ref1;1g1:z:~a m~ Romam~_. De altfel, încă din primele zile de ocupaţie,
sovieticu !1u mccput sa deporteze din Basarabia şi Bu<'ovina <le nord
„un numar mare de proprietari şi de foşti oameni politici - după
cum avea să noteze mai tîrziu Grigore Gafencu - a căror soartă
era necunoscută. Ea (U.R.S.S. - n.n.) întîrzia chiar să elibereze per-
s~?1:ele cele~ ~ai neînsemnate din P?nct de vedere politic, a căror
tugme r5>mana era ~e necontestat" 30• Presat de eveniment~, guver-
mul, roma1:1 ~ cor:1umcat reprezentanţilor la Odessa că acceptă ce-
renle sov1etice ş1 a semnat „Convenţia privitoare la restituirea de
101
către Tiomânb faţă de U.R.S.S. a materialului rulado, utilz.jului si
aYerii C.F. din Basarabia şi Bucovina". Prin această c•.rnv.?nţie, sen~-
11ată la 1 august 1940, guvernul român se obligă să pred•~a U.R.S.S.
întregul material rulant, utilajul şi averea C.F. din Bac,arabia si
Bucovina de nord, potrivit situaţiei din 27 iunie 1940, şi să restituie
ceea ce lipsea ca fiind retras de autorităţile romfme cu ocazia eva-
cuării :ill. Tot ceea ce se preda trebui'a să fi.e î,n perfeotă sbre de
funcţionare, apt pentru imediata exploatare şi să aibă întregul inven-
far al pieselor de schimb, potrivit cărţilor tehnice. Această chuză
.:icceptată de partea română a dat posibilitatea comisiei sovietice
de recepţie a materialului rulant (care funcţiona, potrivit con vc n ţiei,
in staţiile de cale ferată Bahrineşti şi Vicşani) să facă deic gaţilo r
români, care predau materialul, numeroase şicane, controlul de func-
ţionare mergînd pînă la refuzarea unor vagoane şi locomotive accep-
tate în traficul internaţional, pe motiv că prezentau unele defec-
ţiuni 37. Ca termen limită pentru efectuarea operaţiunii de pred,1re-
primire s-a fixat data de 25 august, dată rezultată din ritmul i mpus
de sovietici; nu mai puţin de 6-7 locomotive şi respectiv 160-175
vagoane pe zi :is. România era obligată, potrivit aceleaşi convenţii,
si'i achite tuturor funcţionarilor şi lucrătorilor C.F. din Bnsarabia
şi Bucovina de nor;d salariile pe luna iunie, misiile şi celchlte forme
de îndemnizaţii de la :I. ianuarie 1940, dacă nu au fost plătite, si să
res!itui; reţinerile făcute pentru pensii, împrumuturi şi aslgtirări
sociale ~9• !n raport cu .cererile de material rulant absolut exagerafo
,a le sovieticilor, dacă le raportăm la ceea ce exista re:.il pe teren
delegaţii guvernului român în comisia de la Odessa au reusit să
păstreze pentru ţară: 6 locomotive, 183 vagoane clasă şi 2.043 va-
goane marfă "0 • România a fost constrînsă să accepte acest jaf 1n
schimbul promisiunii (care s-a dovedit mincinoasă) că, îndată ce
se vo~ termi~': de ~redat locomotivele şi vagoanele, se va înapoia
matenalul militar ş1 se vor accelera repatrierile .celor retinuţi fo
mod abuziv de autorităţile sovietice, în teritoriile răpit~. Şi de
această dată s-a răspuns cu aceeaşi rea ere.dinţă şi lipsă de loiali-
tate faţă de România forţată prin natura împrejurărilor să nccepte
jocul politic al compromisurilor.
Sovie,ticii au găsit de cuviinţă că era momentui să pluseze
îr1 privinţa cererilor. Astfel la 3 august, adică la trei zile după
semnarea convenţiei privind restituirea materialului rulant, au fo-
format guvernul român prin delegaţii săi de la Odessa, cu adresa.
nr. 169, ,,că satisfai:!erea cererilor româneşti mai depind de repararea
stricăciunilor provocate de trupele române cu prilejul retragerii
şi de restituirea vaselor şi materialelor luate din porturile ba!;ara-
bene" 41 • S-a mai găsit încă o cale de a continua jaful asupra ta-
tului romfm. Nu au fost suficiente „capturile", mai trebuiau „plătite'
bunuri, proprietate a statului român.
102
!ntrucît şi la acest capitol pretenţiile sovietice erau exagerate,
:Marele Stat Major român a ordonat înfiinţarea unei Comisii Tehnice
pentru Cercetarea Reclamaţiilor Sovietice clin B:1sarabia şi Bucovina
de nord, care să funcţioneze sub directa îndrumare a reprezentan-
tulni român la Odessa, generalul de divizie Aldea, şi să cerceteze
reclamaţiile sovietice •c u privire la „pagubele"' produse de armata
şi administraţia română în retragere • Această comisie şi.-a desfă­
42
şurat activi.tatea în condiţii deosebit de grele, deoarece în majo-
1,jta,t ea cazurilor reclamate nu se mai găseau actele pentru a se
evalua aşa-zisele pagube sau, atunci cînd aceska existau, erau
dosite, pretextînd că au fost evacuate. Nici cercetarea la faţa locu~
Im a acestor reclamaţii n-au condus la rezultate juste, din cauza
d.ipsei de bună credinţă a unor martori. Cînd se întîmpla _ca măr­
turiile să fie în favoarea românilor, ca în cazul ţăranilor din satul
Chiperceni, cei care au depus mărturie au fost deportaţi sub diferite
pretexte 43 • Preţurile la care erau evaluate aşa-zisele pagube erau
de 5-6 ori mai mari decît în realitate 44 •
· Comisia Tehnică a -analizat pretenţiile sovietice de despăgu-
bire şi le-a prezentat părţii române în Comisia de la Odessa · pe
pa'tru categorii :
a) O primă categorie din aşa-zisele despăgubiri ·au fost acelea
0supra ,cărora n-au existat litigii şi s-a căzut de acord de către
romi.sie ca guvernul român să le plătească. Valoarea totaVi a aces-
tora se ridica la suma de 2.509.590 lei 45•
b) ,,Despăgubiri:' pe care în principiu comisia le-a recunos-
ct1t, însă n-1c1 fost de acord cu evailuări1le făcute de sovi~itki, atît
llin punct de vedere cantitativ oît şi valoric. în această grupare
intrau o serie de bunuri materiale retrase de români, însă acestea
făceau par.te din dotairea înitreprinderi[or aduse din vechiul regat,
cum -ar fi unele materiale militare sau chiar bunuri care nici n-au
fo,st evacuate de armata sau administraţia românească ; suma pre-
tinsă de sovietici se ridica la 389.744.024 lei, însă după aprecierea
spedali.5tHor iromâ-ni ,aceasta nu putea să depăşească 46.002.553 Jei liG ;
c) Despăgubiri pentru pagubele produse de bandele de mino-
ritari răsculaţi pe <timpul evacuării armo.tei şi administraţiei româ-
n~şti, puse pe seama administraţiei (distrugerea liniilor telefonice
şi telegrafice, a unor clădiri publice şi particulare etc.). Spre exem-
plu, pentru stricăciunile pricinuite de evrei hotelului din staţiunea
Vâlcov, sovietul local cerea suma de 24.128.000 lei, în timp ce
-valoarea întregului inventar, terenul, împrejurimile, amenaj.ările
erau de 21.759.565 lei. Suma totală pretinsă pentru acestea se ridica
la 253.759.944 lei 4.7;
d) Alte despăgubiri în valoare totală de 306.152.633,50 lei,
asupra cărora comisia a refuzat să se pronunţe, depăşindu-i
competenţa 48.
10'3
 A-ceastă com1S1e condusă de generalul D. Carlaonţ aprec ia 01i.
suma 644.339.958 lei, pretinsă de sovietici cu titlu de „ des păg.u~Ji,0
pentru daunele produse de armata şi administraţia românii în retra-
gere din provinciile cedate", a fost cu totul exagerată şi abh d acă:
se ridica la 48.512.143 lei 411.
La numai trei zile după ce s-a semnat convenţia privind pre.-
darea materialului de căi ferate către U.R.S.S., reprezentanţii ace,_
teia în comisia de la Odessa au adus în discuţie alte cereri. Prin
::idresa nr. Hl9 din 3 august, generalul Kozlov îl înştiinţa pe om:o-
logul său român, ge11eralul Aldea, că repatrierea refu~iaţilor .,i
restituirea materialului militar se va face dacă, în afară de exe-
cutarea Convenţiei C.F. şi de repararea deteriorărilor provocate de
trupele române cu prilejul evacuării , se vor „restitui repede v asele
şi materialul portuar, luate din porturile basarabenei' f'iO • •
Privind restituirea vaselor şi materialului portuar „luate din
porturile basarabene", pretenţiile sovietice au fost la fel de exa-
gera~.c, cel puţin din 2 motive : în primul rînd, faţă d0 mijloacele
n•al ex tstente în porturile menţionate, - 4 vase de pw,qge1 i, 1 re-
morcher şi 1 şlep pentru transport marfă iii, - s~ s01icita pred.:u·eJ
,:i 9 vase de pasageri, 3 remorchere, 12 şlepuri, 2 bărci cu motor şi
l O fără motor "2 ; în al doilea rînd, aceste cereri nu aveau ca su port
nici un fel de documentaţie. Se cerea, de exemplu, vasul de pasageri
,,Bistriţa", menţionat ca făcînd parte din vasele ce deserveau ,p01i-
turile 1lni:sarabene, cînd :În realitate acesta aparţinea de portnl
Giurgiu. Pînă la tragicile zile ale evacuf1rii, dnd a făcut o cursă cu
refugiaţi în operaţiunile de evacuare, vasul „Bistriţa" n~1 a at ins
niciodată porturile basarabene "3•
Faţă ,de această situaţie, guvernul ele la Bucureşti a propus
să se constituie o comisie mixtă fluvială. Părţile au căzut de acor<l,
şi în ziua de 17 august comisia şi-a început activ,itatea înregistrî)1<!l
la faţa locului materialul portuar fix şi plutitcr CXiSLt1:1t în porturile
Reni, lsmail, Chilia şi Vâlcov pînă la data de 27 iunie 1940, precum
şi eventualele mişcări de materiale din porturile respective, după
această da,t.:-1.
Era stipulat ca pînă la 24 august comisia fluvială să întoe-
mească un proces verbal, care să fie prezentat, la 26 august, Cq-
misiei centrale de la Odessa.
Delegaţii sovietici n-au mai aşteptat raportul -comisiei fluviale
df: la Reni, şi, la 18 august, pentru a mări presiunile, au pretins
guvernului român ex,tinderea negocierilor la rîul Prut, P!c! care, in
concepţia Jor, au existat mijloace de navigaţie. ln şedinţa din 21
~rngust, 54 a fost adus,1 în discuţie problema flotei comerciale de
Dunăre, care a aparţinut Rusiei ţariste pînă la 1918, introducîn-
du-se, pe această cale, o nouă pretenţie. Nu s-a adus în discuţie,
104
·,a, cum ar fi fost normal, acea parte a flotei comerciale româneşti
:!re a fost evacuată în perioada primului război mondial în porturile
Odessa-Nicolaev, şi care n-a mai fost restituitt1 statului român nicio-
datfl, şi nici tezaurul României reţinut la Moscova făr:1 vreun temei
Jeg-al.
In aceste condiţii dificile de negociere, reprezentanţ,ii guver-
nului român la Odessa au aduJs în discuţie materialul navigant
1rf1-1nas în apele teritoriale sovietice. Ei au cerut sil se restituie Ho-
n1âniei şlepul N.F.R. nr. 504, rămas neevacuat, la Cotatea Albă, din
·~ricina m1i2i furtuni pe mare, şi care a fost văzut, la 5 august, în
p'o rtul Chilia Nouă, înmatriculat ilegal sub pavilion sovietl.c; şalupa
,!llr, 781 şi bacul nr. 981 folosite la transportarea unor pasageri în
terjtoriile ocupate, şi care au fos-t sechestrate ilegal în portul
J~mail :;:;_
Intr-un memoriu adresat Uniunii Sovietice în ziua ele 2 sep-
truubrie, guvernul romfm menţiona: ,,Deşi, la punctul 4 din nota Mo-
I0t0v nu se făcea nici măcar aluzie la mijloacele de comunicaţie
pţ: âpă, ele fiind puse în discuţie mai tîrziu de guvernul sovietic, prin
analogie cu mijloacele de transport pc uscat, guvernul român înţe­
lege să restituie ,tot inventarul public al porturilor dunărene ale Ba-
·a:r~biei care s-a evacuat de autorităţile române, astfel cum figu-
r_ează în actele oficiale ale porturilor" 50 • ln acelaşi timp cerea repre-
zentnnţilor Moscovei să ţină cont de faptul că vasele menţionate, în
ofara celor existente în inventarul acestor porturi, erau proprietate
particulară şi aparţineau de portul Giurgiu"'. Se atrăgea cu aces-t pri-
l~j atenţia că „guvernul român îşi face un punct de onoare în a
respecta semnătura :;i obligaţiile ce s-au luat, şi că proccdc?ul adoptat
de guvernul sovietic, asemănător aceluia ,ee se aplică unui individ ele
rea credinţă, este jignitor şi nedrept" 58• La întrebar,ea pusă delega-
µ,lor sovietici dacă pretenţiile Moscovei au luat sfîrşit, s-a răspuns
că ei nu mai au nimic, ,,dar poate guvernul să mai aibă ceva'' ti'.J. Se
la~ă astfel o nouă portiţă pentru pretenţiile viitoare.
Cu toate aceste vexaţiuni, pînă la 2 septembrie 1940, guvernul
rnm:'.'tn îşi îndE:plinise aproape în totalitate obligaţiile rezultate din
convenţia feroviară. S-au predat 104 locomotive, 197 vago::me clasă,
2:6,24 vagoane marfă şi 11 automotoare, rămînînd -ca pînă la 4
şeptembrie, cînd operaţiunea s-a încheiat, să se mai predea 11 loco-
rn0tive, 3 vagoane clasă, 72 vagoane marfă şi 4 automotoare Gil,
în schimb guvernul sovietic nu-şi onorase nici una din promi-
siunile făcute. Faţă de această si-tuaţie, guvernul român adresa
reprezentanţilor guvernului sovietic în Comisia de la Odessa urmă­
toan::le cereri 61:
1. să se repatrieze cit mai grabnic cetăţenii români din teri-
tGriile răpite, ţinîn<lu-se seama de tabelele înainta.te oficial ;
105
 2. să se înceapă, în cel mai scurt timp, predarea armamentu_
lui, muniţiei, harnaşamentului, echipamentului, trăsurilor şi tu-
turor materialelor şi depozitelor armatei ;
3. să se răspundă la intervenţia cu nr. 294 privi,nd averea mi-
nisterelor şi arhivelor ;
4. să se predea vasele sechestrate în porturile basarabene .
5. ,să se acorde despăgubiri ofiţerilor şi subofiţerilor care au'
pierdut bagaje, îmbrăcăminte, cai, harnaşamentul sau automobile
din cauza armatei sovietice ;
6. să se găsească modalitatea praetică prin care ofiţerii si
subofiterii să-si poată ridica mobilierul si să-si lichideze ffVE:r ile:.f
• I ' o .
7. să se accelereze .şi s[t se întocmească lichidarea ,wt~ril<:lr
imobiliare, şi să se dea ordin categoric armatei s,1 permit!i tntur 0 r
repatriaţilor să ducă cu ei banii, valorile şi obiectele pcrsrmale
ce le aparţin ;
8. să se permită instituţiilor şi ministerelor sa-ş1 pl'OcurQ
actele pentru aranjarea gestiunilor şi situaţiei juridice :;;1 socrnle
a supuşilor români ;
9. să se ia măsuri pentru încetarea agresiunii şi acţiunilor
duşmănoase care provoacă incidente din partea .trupelor sovietice
şi si'i se elibereze ofiţerii şi trupa capturată.
.Jn răspunsul la acest memoriu, partea sovietică preciza că
,,nota lui Molotov nu exclude chestiuni noi" 62, deci guverm11
român era pus în gardă asupra unor posibile pretenţii. Acestea vor
avea ca bază juridică tot bunul plac, de vreme ce se afirma în modul
cel mai dar -că normele internaţionale, pe care le invocau în tra-
tative delegaţii români, erau „depăşite". Se reproşa astfel guvernu-
lui român că nu înţelege că „atunci dnd se cedează un teritori ,
se cedează şi fot ceea ce face baza economică a lui şi că vasele
urmează a avea aceeaşi soartă ca şi materialul rulant" H\ şi de
asemenea faptul că cererile de vase fluviale şi material plutitor au
fost „moderate" ? !
Cererile formulate de guvernul român, în afara celor legate
de recuperarea materialului militar şi repatrierea cetăţenilor români
sechestrnţi în diferite localităţi din provinciile răpite, nici măoar
n-au fost luate în -discuţie. De altfel, nu ni s-a înapoiat nimic din
rnaterialul confiscat, pînă în momentul în care sovieticii au con~i-
derat că au obţinut de la sta.tul român tot •ce şi-au propus. Primele
transporturi de armament şi materiale militare au început să
sosească în ţară prin Ungheni şi Bahrineşti, după data de 20 sep-
tembrie 1940 64• România terminase, la acea dată, de predat către
U.R.S.S. tot materialul de cale ferată cerut si a sati1sfăcut si alte
pretenţii 6'\ în schimb aceasta nu ,înapoiase pînă la 15 noi~mbrie
dedt următoarele malteil'itale G6 : 1. armament - 51.644 puşti, HI.O
106
011trşliere, 1.080 puşti mitralieră, 4.648 revolvere, 25 aruncătoare
de 81,4 mm, 4 tunuri „Breda", 38 tunuri „Bofors", 15 tunuri de
5J mm, 100 tunuri de 75 mm, 11 obuziere de 100 mm; 2. muniţii -
i6.223-.524 cartuşe puşcă şi puşcă mitralieră, 46.929 cartuşe revol-
f\'eT, 20.878 grenade cu 40.576 focoase, 20.205 lovituri „Brandt",
3.117 lovituri „Breda", 11.241 lovituri „Bofors", 3.060 lovituri tun
râ mm, 56.056 lovituri tun 75 mm, 11.364 lovituri tun 76 mm,
10.095 lovituri obuzier 100 mm.
De remarcat faptul că armamentul predat n fost descompletat
şi într-o stare de întreţinere mai mult decît jalnică. De la puşti
şi· piesele de artilerie lipseau încărc(itoarele şi în special- aparatele
de .ochire. Mai mult de jumătate din materialul de artilerie şi infan-
terie a necesitat reparaţii capitale, cu toate că statul rom,1n a plătit
sovieticilor o sumă enormă - 6.000.000 lei - pentru „păstrarea,
îngrijirea şi depozitarea acestuia" 67 •
Sovieticii au continuat să înapoieze o parte din armnment ~i
tehnicn de luptă, pînă la data desfiinţ[1rii unilateraie a Comisiei
de la Odessa, cînd s-au considerat eliberaţi de obligaţia de a restitui
atreaga cantitate de material militar, aşa cum prevedea Convenţia
-111cheiatrt în acest sens. Ministerul Apărării Naţionale din Rom{mia
a apreciat, în toamna anului 1940, că valoarea armamentului ce nu
-a mai fost restituit de Uniunea Sovietică se ridica la circa 250.000.000
lei GB, La toate acestea se mai adaugii faptul că echipamentul res-
,filtui.t (aproape în totalitate) era complet deteriorat. El se compune:i
din bocanci reformaţi, efecte de echipament în proporţie de 50l'/0
.neîntrebuinţabile, cazarmament (pături, cearceafuri) în proporţie de
75% neîntr,ebuinţabile GO, Toate acestea întregeau imaginea rcaH
,asupra pierderilor suferite de armata română în timpul evacuării
provinciilor anexate de U.R.S.S.
După 3 iulie ora 12.00, dată la care U.R.S.S. a închis graniţa
.:u ţara noastră, a început deposedarea de bunuri a tuturor celor
cair.e au păr,ăsit Bas1,lrabia şi nordul Bucovinei, sau ca,r1e solicitau
să se repatrieze. Au fost întrebuinţate toate mijloacele posibile,
începînd cu înşelătoria, abuzul, confiscarea banilor şi a VJlorilor
la punctele de trecere a frontierei în România şi tcrminînd cu
·arestarea şi deportarea.
O evaluare exactă a pagubelor produse statului român şi avu-
tului par-ticular al românilor este greu de fftcut, neavînd date din
:surse sovietice. Dacă luăm în calcul că s-au repatriat aproximativ
1-3.750 de persoane şi că acestea n-aveau dreptul să treacă în
Jlomânia decît cu maximum 2.000 lei şi un bagaj ce nu putea depăşi
50 kg 70 , restul fiindu-le confiscat, rezultă că numai aici au fost
pierderi de ordinul a sute de milioane de lei. Într-o sinBuri1 zi, de
lâ 51 de persoane care se repatriau prin punctul de frontieră Bah-
rineşti, sovieticii au confiscat 4.957.200 lei, 3.700 ruble, un număr
107
însemnat de obiecte din aur, pietre preţioase şi îmbrăcăminte 71_ O primă evaluare a dimensiunii jafului făcut pe seama sta-tu-
Aceste acţiuni contrnveneau nu numai celor mai elementare drepturi tui român prin răpirea Basarabiei, nordului Bucovinei şi a terito-
umanitare, ci şi propriilor angajamente luate de guvernul sovietic riului Herţa a fost făcută în toamna anului 1H42 din ordinul ma-
prin reprezentanţii lui la Odessa, care au comunicat în scris guver-
reşalului Ion Antonescu, prin analiza rapoartelor privind pierderile
nului român că „toate persoanele ,care se reîntorc în România au
,dreptul să ia cu sine banii ce le aparţin, valorile şi lucrurile per- 111 provinciile rftpite, întocmite de instituţii şi ministere încă din
sonale, conform normelor stabilite şi care au fost aduse anterior la toamna anului 1940 7:i_ Potrivit <latelor prezentate Consiliului de
cunoştinţă" 72 • .miniştri în luna octombrie 1942 de <'ătrc Direcţiunea Inventarului
Guvernul român a intervenit 1 prin Comisia de la Odessa, Îli\ Avuţiilor Publice, valoarea avuţiei publice acaparate de sovietici
repetate rînduri, pentru stoparea acestor abuzuri. S-a propus un .a fost de 157.120.000.000 lei, la nivelul preţurilor practicate în econo-
proiect de Convenţie care să reglementeze repatrierea cetăţenilor
români, dar a fost refuzat de guvernul sovietic. Reprezentanţii gu- tnia naţională în vara anului 1942 ,(l. Valoarea totală a pierderilor este
vernului român la Odessa aduceau ca argument, în sprijinul un.ui greu de evaluat, datorită faptului că n-a fost posibilă cunoaşterea
!ratament de bunăvoinţă faţă de refugiaţii români, mod1Jl c:nm au ill1!ărimii capitalurilor firmelor particulare -existente în aceste teritorii
fost soluţionate aceste probleme în cazul ţărilor baltice. Popub ţi · , n momentul răpirii lor 77 • Potrivit legislaţiei româneşti din perioada
care a părăsit acele teritorii a avut un termen incomparabil mai lung interbelică, comercianţii sau alţi agenţi economici individuali nu
pentru a-şi lichida averile, iar 1 în cazul în care nu s-a obţinut uh
preţ corespunzător, $totul căruia îi rfimîneau pi·oprietăţile plătea
erau obligaţi să-şi declare capitalul în momentul înregistrării fir-
o despăgubire echitabilă. melor. Nu se cunoaşte în mod exact care a fost mărimea averilor
Se cerea ca autorităţile vamale şi grănicereşti sovietice să se aparţinînd bisericilor, mănăstirilor şi comunelor, deoarece inven-
comporte cel puţin aşa cum. se comportau organele similare româ- tarierea imobilelor şi a altor bunuri aparţinînd acestor instituţii,
neşti cu cei care se ,deplasau în teritoriile cedate. Pînă la 9 octom- începută la sfîrşitul anului 1939, nu se terminase în momentul
iJrie 1940, autorităţile române au reţinut de kt 165.000 expatriaţi ocupării acestor teritorii de către U.R.S.S.
,hani şi obiecte în valoare de 3.334.380 lei, pc cînd sovieticii au
reţinut de 22 ori mai mult de la numai 403 pcr,soano 7\ cum rezv lt& fo Basarabia, valoarea bunurilor instituţiilor publice şi mă­
din tabelul ide mai jos, înaintat Comissiei de la Odessa, pe 2G oc..c. năstirilor rămase în momentul cedării s-a ridicat la suma de
t.>mbr:ic 1940, o dată cu protestul faţă ele acest tratament aplicat 125.400,000.000 lei 78 • La acestea se adaugă pagubele produse în secto-
refugiaţilor 74• rul agricol de aproximativ 161.000.000.000 lei 79 • Mari cantităţi de pro-
âuse agricole sau animaliere au luat drumul Moscovei sau al altor mari
Valoarea _eraşe din interiorul U.R.S.S., .astfel că în multe din satele basa-
Suma ,reţinută
Punctul ob:iec,tefoir Totail rabene s-a ajuns la o situaţie dramatică : ţăranii au rămas făr(t
de trecc>re în numerur ,reţinute
(lei)
(lei)
~lei) vitele necesare lucrului sau hranei lor zilnice 80_
'
1n domeniul industriei, comerţului şi băncilor, pagubele au
Ungheni 34.095.496 7.068.205 41.163.701 !ost mult mai mari. S-a pierdut un capital investit de 2,5 miliarde
lei şi o producţie anuală de 4.1 miliarde lei 81 . Insă, aşa cum sublinia
Dorneşti-Bahrineşti 16.434.930 1.940.5-12 18.375.442
şi reputatul economist Virgil Madgearu în lucrarea sa „Evoluţia
Reni 2.434.364 3.877.950 6.312.314 Economiei Româneşti după războiul mondial 14 , aceste valori s-au
Sume reţinute ridicat la suma de 26.400 miliarde lei 82, potrivit cursului leului
de autorităţile 1.368.503 in anul 1942.
sovietice
Pentru nordul Bucovinei 83 , valoarea avuţiei publice, pierdută
TOTAL 54.337.293 12.886.667
I 67.219.960 în vara anului 1940 s-a ridicat, potrivit aceloraşi estimări, la suma
de 31.720.000.000 lei. La această sumă, ca şi în cazul Basarabiei,

108 109
trebuiesc incluse şi pagubele produse în sectorul agricol de :-tpi•o
ximativ 5.578 milioane lei 81, din care 168 milioane lei reprezenta
valoarea şeptelului capturat de sovietici şi 2.276 milioane lei în-
sumînd valoarea capitalului industrial, bancar şi comercial. De ,re-
marcat faptul că din această sumă aproximativ 276 milioane Iei
reprezenta, conform bilanţurilor încheiate la 31 martie 1940, va_
loairea cap~lic1 luilui social al instHuţiilo•r de credirl prival din Bucovina
1
de nord.
Pierderile au fos-t imense, <lacă avem în vedere potenţi a lul
economic al ţării şi ponderea provinciilor răpite în economia r omâ-
nească. Un destin implacabil îşi urma cursul şi românii au trebuit
să înfrunte încă o dată nedreptatea istoriei.
1. Cf. ,,Anua rul statistic al României'', 1940, p. 30-32; Pactul Molntov-
Ribbentrup. p. 93.
2. Arh. M.A.E., fon:d 71/U.R.S.S., dos.ar !Jl/1940, 186-188 (telegra ma
nr. 635, de la Moscov-a, 27 iunie, ora 247, semnată Davidescu).
3. Pactul Molotov-Ribbe11 trop .. ., p. 60.
4. Ibidem, p. 61.
5. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 2.502, c. 33-34.
6. A,r b. ht. Centr., fond P.C.l\:I., Cabinet Ion Antonescu, dosar
118/1940, f. 188-189.
7. Arh. M .Ap.N., fond Microfhlme, rola P.II. 1.537, c. 343.
8. Ibidem, rola P .II. 1.1552, c. 284-285.
9. Ibidem, fond 5417, dosar 941, f. 140.
IO. Arh. M .A.E., fond 71/U.R.S.S., dosa:r !J!J/1940, .f. 149.
11. .A!rh. MAp.N., fond Miorofilme, P.II. 2.1646, c. 52.
12. Pactul Molotov-Ribben trop .. ., ,p. 27-28.
13. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II.1.553, c. 157.
14. Ibidem, rola P.II.2.1446, c. 57.
15. Ibidem, c. 70.
16. Arh. Ist. Centr., fond P.C.M., Cabinet Ion Antonescu, dosar
118/1940, f. 26.
17. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.1552, c. 701-703.
18. Ibidem, c. 279.
l!J. Ibidem, c. 136.
20. Arh. M.A.E., fond 71/ U.R.S.S., dosar 117/ 1940, f. 196.
21. Ibidem, f. 198.
22. Ibidem, f. 250-277.
23. Vezi pe larg Pactul .Molotov-Ribbent 1·op .. ., p. 47-49.
24. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 9111940, f . 218.
25. Arh. M.Ap.N., fond 950, dosar 706, f . 467.
26. GrJgore Gafencu, op. cit., loc. cit., p. 350-359.
27. Arh. M.Ap.N., fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 3.
28. Grigore Gafencu, op. cit., p. 350.
2!J. Arh. M.Ap.N., fond Micro.filme, P.II. -1.1552, c. 174-li9.
30. Ibidem, fond Cabine,tul Ministrului, dosar 24!J, f. 4.
111
 31. Ibidem, fond Microfilme, rola P.II. 1.79, c. 626. 73. Ibidem, dosar 99/1940, f. 153.
32. Ibidem, c. 609. 74. Ibidem, dosar 118/1940, f. 57.
33. Ibidem, c. 605. 75. Arh. Ist. Centr., fond P.C.M., dosar 134/19,ll, 1943, f . 80.
34. Ibidem, fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 7. 76. Ibidem, f. 10-12.
* Vezi pe larg Pactul Molotov-Ribbentrop ..., p. 44-50. 77. Ibidem, f. 47.
35. Grigore Gafenc,u, op. cit., p. 351. 78. Ibidem, f. 10.
36. Arh. M.A.E., fond 71iU.R.S.S., dosar 99/1940, f. 515. 79. Ibidem, f. 24.
37. Arh. M,Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.537, c. 571. 80. Ibidem, f. 25.
38. Ibidem, rola P.II. 1.79, c. 631. 81. Ibidem, f. 25.
39. Ibidem. 82. Ibidem.
40. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 123/1940, f. 17. 83. Ibidem.
41. Ibidem, dosar 99/1940, f. 151. 84. Ibidem, f. 26.
42. Ibidem, f. 302.
43. Ibidem.
44. Arh. M.Ap.N., fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 8.
45. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 99 11940, f. 303.
46. Ibidem.
47. Ibidem, f. 306.
48. Ibidem.
49. Ibidem.
50. Ibidem, f. 159.
51. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 1.79, c. 692-694.
52. Ibidem, c. 694.
53. Ibidem, fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 9.
54. Ibidem, f. 8.
55. Ibidem, f. 9.
56. Ibidem, fond Microfilme, Tola P.II. 1.537, c. 573.
57. Ibidem, c. 595.
58. Ibidem.
59. Ibidem, fond Cabinetul Ministrului, dosar 249, f. 10.
60. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., do::;ar 99, f. 151.
61. Arh. M.Ap.N., fond Mforofilme, P.II. 1.537, c. 570.
62. Ibidem, rola P.II. 1.79 c. 598.
63. Ibidem.
6-1. Arh. Ist. Cenitr., fond P.C.M. Cabinet Ion Antonescu, dosar
8411940, f. 16.
65. Arh. M.,Ap.N., fond l\ticrofilme, P.II. 1.537, c. 583.
66. Arh. Ist. Centr., fond P.C.M., Cabinet Ion Antonescu, dos.tr
55/19-10, f. 7.
67. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 118/1940, f. 314.
68. Ibidem, dosar 123, f. 276.
69. Ibidem, f. 373.
70. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, Serv. Personal, dosa.r
486/19-10, f. 99.
71. Ibidem, f. 95-97. .
72. Aril. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 118/1940, f. 47.

112 8
CAPITO LUL 6
REG IMU L SOV IETI C DE OCU PAT IE
ÎN BAS ARA BIA
ŞI BUC OVIN A DE NOR D
(28 iunie 1940 - 22 iunie 1941)
Una din consecinţele cele mai dramati~ e ale anexări~ pri~
fartă a Basarab iei şi Bucovin ei de nord a. fost instaura re~ regimul~~
de 'ocupaţie în aceste provinci i. Ioan P:h:7an .- unul dir:tre ~ aru
artizani ai Unirii Basarab iei cu Romam a şi_ membru 1~ Sfatul
Tării ce-a înfăptuit această operă - cu prob1,t ~tea o_m ulm care _a
~unoscu t foarte bine despotis mul ţarist, caracter iza p~m comp~:a ţ1 e
noul regim ca fiind mai- sălbatic d~cît a_ces_ta : ./ston~ om~mrn nu
a cunoscu t un regim mai să1batic şi mai diabolic_ dec1_t regimul_ so~
vietelor. Attila, Gingish an, Tamerla n, Ti~ur şi. alţi conduca tor_~
ai hoardelo r tătaro-mongole au rămas faţa de .fiara monstru oasa
apocaliptică care este Stali~, nişte simpli huligani " 1.
Impune rea regimul ui de ocupaţie , străin_ român~lor prin tot
ce avea el mai mon:struos, s-a făcut cu aceeaşi brutal_1ta te c~ care
s-a produs inva darea aces.tor. terit_o:·i~. Este cu?osc:1t ~-~ !rece:1~e de
la un regim politic la altul smt dificil de reah:-a! , ~x1st~ suf1c1e:1te
exemple în istoria univet~ală în acest sen_s. P!na şi regunu~ ţar~~!•
de esenţă <feudalo-absolutist, a fost nevoit sa accepte Basara?1 e1
din 1812 pînă în 1828, legiuiril e ei veohi, pentru ca acea.s ta sa ~e
poa:tă adapta noilor condiţii de viaţă .şi realit_ăţ_ilo~ imp~rial e.,, Prm
teroare, atrocităţi, torturi, închisoa re, deporta n şi. asa~mat e -, so-
vieticii au reuşit un trist record, condam nat ide 1stor1e. In doar
cîtev,a luni au schimba t ordinea politică şi instituţiile de b~z~ ale
statului român, natura proprietăţii şi organiza rea_ e~o:1om1?a, au
distrus sistemul de norme şi valori pe care era alcatuita soC'ietatea
românească tradiţională.
Desi regimul de ocupaţie sovietic a durat pînă în iunie 1941,
prin tră~ăturile distincte ce le-a avut în timp, acesta poate fi îm-
părţit în trei perioade . Prima perioa~ă cuI;>rirr~e -~impul ~curs între
evacuar ea Basarab iei de trupele romane ş1 trei zile dupa ocuparea
ei de .t rupele sovietice . Aceasta es-te caracterizată prin a~tel~ d~
samavol nicie şi banditis m comise de diferi.te bande de mmor1t~r1
instigate de agitatori i comunişti trimişi înaintea trupelor sovie-
tice 3 pentru ,a răscula populaţia minoritară. Agenţii infiltraţi de
114
0 vietc cu mul,t timp înainte în Basarab ia aveau scd.iul într-un
imobil aflat la intersecţia străzilor Alexand ru cel Bun şi Arme-
n ească şi erau ,dirijaţi de „vesti-ta Rosenbe rg cu părul
roşu ca
flacăra ", de Burbiş, Klinicik ov şi Moraru 4• Aceste bande intitulat
e
patrule · a autoapărării civile<', formate, în principa l, din cîte 3
~ameni, au teroriza t în primele zile populaţia românească şi au
deţinut practic controlu l asupra zonelor din care se retrăgea
u ar-
rnata şi administraţia română.
A doua perioadă ţine în timp pînă la .sfîrşH:ul lunii august
şi începutu l lui septemb rie şi se caracterizează prin preluare
.a ad-
ministra ţiei civile /'ii militare de către autorităţile sovietice cu
fun c-
ţio nari aduşi din U .R.S.S., încetare a atribuţiilor ce şi le
a'-.;u-
maseră aşa-zisele „comitet e de autoapărare" şi preluare
a .tuturor
acţiun il or teroriste , în mod oficial, de către poliţia secretă
-
N.K.V.D .". Au fost arestate toate persoan ele socotite suspecte din
punctu l de vedere al sentime ntelor faţă de noul regim. Erau vizaţi
I.oştii oameni politici, în special cei din Sfatul Ţării care
au votat
unirea Basarab iei cu România , foşti ofiţeri din armata ţaristă şi
aLbă , funcţionari ai statului român, bogătaşi indffere nt de
naţiona­
lîtate şi religie, Astfel, după informaţiile ce le deţineau pînă la
J8 iulie 1940 serviciil e române de informaţii, au fost arestaţi de
N.K.V.D . un număr de 5 foşti deputaţi în Sfatul Ţării, 1 fos-t se-
nator, 2 foşti ofiţeri în Armata Albă şi numeroşi ,funcţiom.ri civili
şi militari 11. Aceştia au fost închişi în Chi,şinău şi apoi transfera
ţi
la Tiraspol , .deoarece în capi'tala Basarab iei nu mai era spaţiu. Au
fost transfor mate in puşcării pînă şi clădirile Seminar ului şi Fa-
e ultăţii de Teologie din Chişinău i, Consemnăm pentru istorie
tudinea dîrză şi plină de demni-ta.te pe care au avut-o foştii membri
ati-
ai Sfatului Ţării - moş Ion Co'dreanu, Catelli, Leanca, Secară şi
alţil - care, în ciuda tuturor presiuni lor şi chinuril or la care au
fost supuşi, au declarat că au vo,tat unirea, fiindcă aşa le-au dictat
conştiinţa şi conving erile ~. Toţi aceştia erau acuzaţi de trădare,
înstră in a re de teritoriu rusesc şi acţiuni contrare volution are.
Prin
de claraţii luate cu forţa şi constrîn gere, sovietici i voiau să adune
„materia l" prin care să demonst reze că unirea votată de Sfatul
Ţării a fost opera unor oameni „plătiţi" <le guvernu l român,
pe care
ulterior i-a împroprie,tărit, şi că în nioi un caz ei n-au fost împu-
terniciţii populaţiei basarabe ne. Toate aceste „declaraţii"
constitu ie o aşa-numHă CARTA ROŞIE, care să arate pe bază de
urm:-iu să
,,documentet< modul în care a fost „acaparată" Basarab ia de către
români 9• Autorităţile româneşti au făcut ma,i multe intervenţii pe
lingă guvernu l de la Moscova , pentru a se pune capăt
acestor
acte ilegale !ii în flagrantă contradicţie cu normele internaţionale
privind tratame ntul la care puteau fi supuşi cetăţenii străini pe
teritoriu l acestei ţări. Ministru l român la Moscova in-
115

forma, la 14 aprilie 1941, Bucureştiul că autorităţile sovietice
n-au dat răspuns la nici una din repetat.el~ ~ercri ~~ eliberare a
foştilor deputaţi din Sfatul Ţării 10 . Sov1etic11 co?1 d1ţ1:oflau aces}?
eliberări de schimbarea lor cu un lot de 246. pcr~oan~ afla~e 111
fnchi'sorilc româneşti, condamnate pen~ru sp10n~tJ, :tradare . ? ac-
tivifate comunii.stă. P,ină la urmă s-a aJuns la un ~ompronus ,_ ge.:
neralul Ion Antonescu a acceptat să se facă ur_i sclnmb de deţmuţ~
polittici între România şi U.RS.S. 12 • Pentru <â!hberarea ,~ce.stor. eroi
ai neamului a fost pr€idat sovietelor un lot . de .comum~t~ prmtr~
care se aflau Ana Pauker, Emil Bodnăr,aş ş1 .1:iub~ ~h1.şmevs_ch1.
F aptul că N.K.V.D.-ul a fost ntît de „eficient'' mtr~un timp
relativ scurt demonstrează că acesta avea adunate materialele d:e
acuzare dinari.nte de ocupaţie .şi întocmite listele cu adresele celor
ce urmau să fie arestaţi. Arestările se făcea~ noaptea';, î?t~e ?r ele
1 şi 3, pentru ca efectul moral să fie cît mai mare, :sa . mh:111d7ze
populatia. Din cauza terorii exercitate ide N.K.V.D., smuc1derile,
1 ovganiza tă în Capitala Basnrabid, pc data de 6 iulie, cu participarea
în rîndul celor chemaţi pentru cercetări, erau frecvente ~. Nu _se
cunosc datele exacte ale celor ares~~ţi, L~cişi sau ~are. ş1-~u p~s
singuri capăt zilelor din cauza .te!'o.rn ~-~y.D.-ulm,. aht. timp cit
nu avem acces la arhivele acestei ms.tituţi1. Pentru 1lus,tr are v0m
face apel la informaţiile pe care le deţinea _S.S.I.-u~ !n P:-
ace:3.
rioadă. Pînă la 12 iulie 1940, se cunoştea ca numai in Ch1ş_mau
următorii români n-au mai putut suporta această teroare ş1 au
recurs la soluţia extremă, sinudderea : profesorul Ouatu, fost_ di-
rector al liceului ~,Mihai Eminescu", inginerul agronom Bivol,
funcţionar la primăria oraşului şi Dumitru Remenco, redactor la
ziarul Timpul" 14,
P;ralel cu această iteroare declanşată împotriva vîrtf urilor so-
cietătii româneşti, autorităţile sovietice de o cup aţie încercau printr-o
prop~gandă ieftină să convingă maj~rita~ea pop_ul~ţiei ~/n ~asara:
bia şi nordul Bucovinei de „binefacerile ş1 super10r1tatea r eg1mu~u1
sovietic. Aceasta este şi ex plicaţia unei concluzii oarecum surprm-
ză,toare pe care o trage inspectorul de poliţie Constantin Maim1:1.ca
într-un referat adr€sat superiorilor săi cu privire la declara ţiile
făcute de unii refugiaţi din teritoriile răpite de U.R.S.S., ajunşi
în ţară în lunile iulie-august. ,,Cînd primel-e trupe sovietice an
intrat în Bas ar,abia şi Bucovina - se menţiona în acest rekrat -1
populaţia românească se aştepta ca armata - în continuare_a o~?rilor
săvîrşite de populaţia civilă comuni!Stă instigată de com1sarn po-
litici - să se d e!de;a la .acte de agresiune sălbatică, că tineretul
comuni~t crescut fără credinţă în Dumnezeu va măcelări pe cr-e--
dincioşii creştini şi că se:toşi de sînge nu se vor opri pînă cînid nu
vor termina opera lor nimicitoare. Nimic din toate acestea nu s-a
întîmplat. Groaza populaţiei, terorizată pînă atunci de bandele
116
evreo-comuniste, s-a transformat într-o uimire sfioasă. Foar.te calmi,
solda ţii ruşi au ocupat instituţiile de stat şi localurile publice, pur-
tîni.du-se politicos cu populaţia 1' 1n. A fost folosită întreaga gamă
a arsenalului propagandistic stalinist, dezinformare.a şi into:xicarea
corn;;tilnţelor cu lozinci lipsite de orice suport material, fiind me-
tode ce se găseau la mare cinste în aparatul de partid sovietic.
Mai întîi, în toate oraşele şi localităţile basar.:i:bene şi din nordul
13ucovinei, oamenii au fost obligaţi să participe la mitinguri şi
pa răzi militare în cinstea „eliberatorilor '. Astfel ,de spectacole s-au
1
organizat la Bălţi şi Tighina pe 1 şi 2 iulie, deci înainte de expirarea
termenului de evacuare a administraţiei româneşti. La nce~tea au
vorbit şi au adus mulţumiri ,,marelui conducător, părintelui Stalin"
l ucrăto area Melnd.cenko de la căile ferate, învăţătorii Bizicol, Ba-
zarov, Bâcicov 16 şi alţii. Un ,,mare miting" s-a desfăşurat la Ce-
tatea Albă pe 4 iulie. Adunarea a fost „onorată" de pr ezenţa pie-
trarului Şabin, participant la r[1scoala-diversiune împotriva statului
român de la Tătar Bunar 17 • O ,,grandioasă 1' paradă militară a fost
unor impresionante forţe armate. Dincolo de aspectul festiv aceasta
trebuia să atbă si un rol de intimidare si inhibare a rezistentei
româneşti împotriva ocupantului. , '
După cum declara un refugiat, ,,aspectul ON1şului Ch:işinlm
era schimbat cu totul. Monumentul regelui Fer,dinand - pc care
evreii scriseseră cu cîteva zile în urmă lozinci profanatoare a fost
înveli,t ide sus şi pînă jos ,cu roşu şi «împodobit»• cu portretul
ţovarăşului Stalin. Pe coloanele clopotniţei de la Catedrală în faţa
străzii Alexandru cel Bun s-au pus plancarde roşii cu portretele
u n.aşe ale lui Stalin şi Molotov. S-a dat 01,din ca fa casele tuturor
locuitorilor lSă !filfdie drapele roşii, iar :rumea să aibă la piept pan-
glici ori d'lori roşii" 18 • Erau de faţă la această iesHv:ita,te, 'În .tribuna
oficială, N. S. Hruşci ov, ,comisarul Mehlis şi mareşa1ul Timoşenko,
c.el ce a co:nJdmt direct operaţiunile de ocupare a ~cestor iteriforii.
Mai erau prezenţi şi 11 reprezentanţiil' popu:laţiei ibasarabene: fratele
mareşal ului Timoşenko, un ţăran analfabet din satul Furmanovka,
judeţul Cetatea A1bă, Crilov, primarul Chişinăului, Sviridov, re-
prezentantul tineretului şi alţii. Corrloanele de onoare ce străjuiau
la ·o distanţă de ,5-8 metri unul de altul, Ide o parte şi ,de alta a
străzU Alexandru ,cel Bun pe care s-a desfăşurat parada militară
comandat ă de generalul Bodin ±9, erau formate din trupe ale poli-
ţiei secrete N.K.V.D. şi trupe „S.S.'~ 20 • Aproximativ un batalion
apa,rţinîn cl ,t rupelor „S.S." se ,a fla în Basarabia pentru a asigura
protecţia etnicilor germani şi care, în baza protocolului adiţional
secret al pactului Ribbentrop-Molotov, trebuia să fie evacuată în
Germania 21 pentru a nu cădea sub ocupaţie sovietică. Aceasta era
poate expresia cea mai elocventă a faptului că Basarabia şi Buco-
117
vina de nord au căzut jertfă unei prietenii nefaste, hitleristo-
staliniste. . prafaţă de peste 50.000 km2 ş! o populaţie .de 3.700.000 27 ! ~e~ ce
Opera de into~icare a continuat _apoi cu mai puţm fast. î~să
cu perseverenţă şi tenacitate. Satele şi oraşele basarabene _au Jost
împînzitc cu propagandişti şi agitatori, printr-e care mulţ1 v:eniţl
din Moldova sovietică transnistrean[1 :!:!, deoarece cunoşteau limba
1·omână. Se tineau conferinţe în care vorbeau invariabil despre ace-
leaşi teme : ·"constituţia stalinistă 1', ,,Partidul lui Leni~ şi Stalin( ,
1
,Politica naţională stalinistă" :!:l şi altele. De cele mai multe ori
aceste conferinţe erau însoţite sau urmate de caravanele cinema-
tografice care prezentau filme gratuit, sub cerul liber, c~ un_ pro-
nuntat caracter politic şi propagandistic, cu -tendinţe antlromaneşti
si andreligioas0. Dou[1zeci de asemenea cinematografe prezentau în
~!iferite localităti, ,în luna iulie-decembrie, în ·special filmele : ,,L€nin
în 1918" si Eiiberarea Basarabiei şi Bucovinei de nord" 2·" .
A fost ~'uprimată în această a doua perioadă orice posibilita t
de informare liberă, s-a suspendat presa scris[I care nu era servită
rc0imului de -0cupaţie si s-au contfiscat aparatele de radio. În locul
ac~stora au fost in,troduse centre de radioficare aflate sub strictul
control al aparatului de partid şi al N.K.V.D.-ului. Asemenea centre
:.iu fost înfiinţate în : Chişinău, Soroca, Cahul, Ismail, Bolgrad, Ce.-
tatea Albă, Tighina :1:;_
Practic această perioadă se încheie odată cu finalizarea ac-
tiunii de înfiinţare a org.anizaţiilor de partid în toate localităţil ­
din .teritoriul ocupat, cu înlocuirea aparatului administrativ de tran-
zitie si cu sancţionarea unor importante legi, care priveau teritoriile
anexate, de către guvernul central sau Sovietul Suprem al Uniunii
Sovictic2. Unul din actele conisid€rat „fundamental" de către gu-
vernul sovietic a fost adoptarea „Legii cu privire la formarea Re-
publicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Unionale", la 2 august
1940, de Sovietul Suprem al U.R.S.S. Acest act era un monument
de ipocrizie, fals şi ilegalitate, deoarece în preambulul l2gii s.2
afirma : "Venind în întîmpinarca dol<:!anţelor oamenilor muncii -ain
Basarabia, ale oamenilor muncii din Republica Autonomă Sovietică
Socialistă Moldovenească privind reunirea populaţiei moldovc>neştL
din Basarnbia cu populaţia moMovenească <din RA.S.S. Moldo-
venC:'ască" :w. Faptele demonstrează că iniţiativa creării Republicii
Sovietice Socialiste Moldoveneşti nu era a populaţiei din cele două
teritorii în discuţie, deoarece aceasta n-a făcut o asemenea cerer-e.
Operaţia s-a pregătit şi efectuat în cel mai pur ,s til stalinist. Cen -
trul .a dictat conducerii RA.S.S. Mokloveneşti şi Basarabiei cu ce
anume să fie „rugat<'. -Concludent în acest sens este faptul c,"t
organul de presă al Partidului Comunist bolşevic nu a fost la curent
cu disputa şi arbitrajul f[lcut de Kremlin între conducerea moldo-
venească şi cea ucraineană privinid teritoriile şi frontiera între cele
două republici. Astfel, din data -de 11 iulie cind „Pravda" anunţă
118
printr-un articol de fond crearea noii republici unionale cu o su-
rrepŢ ezenta .întreaga suprafaţa ş1 populaţie a Basarabie1 Şl . -a
R.A.S.S.M., şi pînă la data marcată de ştirea că guvernul U.R.S.S.
şi C.C. al P.C (b) au hotăr'ît să susţină 1 ,rugăminte-a:i organelor celor
două provincii şi să .convoace lucrările Sovietului Suprem, au avut
Ioc nu mai puţin de trei propuneri şi informări cu privire la stabi-
lirea graniţei dintre Ucraina şi noua republică unională 28 •
Despre aceste lucruri „Pravda:' n-a ştiut şi n-a suflat o vorbă !
Organul de presă al partid.ului a ~nforn:iat doar o . dată cu inter-
venţia în Sovietul Suprem a preşedmtelu1 guvernului R.A.S.S. Mol-
d()venesti Konstantinov ' că noua republică nu va avea în corn-
. ' 9
punerea sa Hotinul şi sudul Basarabie~ ~· . •~ine ~r ~~tea cred~ că
acest fapt a fost o doleanţă a populaţ1e1 dm ,tentorule cotropite?
Această lege a fost un fals şi o ilegalitate, deoarece.c?nd~cerea
Basarabiei nu avea nici un sprijin din partea populaţiei, fund o
90nducerc impusă, iar aşa-zisa Delegaţie de 32 de persoa1;ev:io, ,,re-
prezentînd populaţia" din teritoriile •î n cauză, _a fost admisa la lu-
crările Sovietului Suprem, după ce Konsitantmov a propus ca o
parte organică a Basarabiei să intre în componenţa Ucrainei. lată
oe .declarau acesti.a .
: ,, Trimiţîndu-ne pe noi fericiţii -la Moscova,
... .
'
mundtorii <lin Basarabia ne-au rugat :să vă transmitem ca noi,
toti ca unul dorim doar atît : reunirea dt mai grabnică, frăţească
cu· populaţia' moldovenească. în numele poporului basarabean rugăm
Sovietul Suprem să ,înlfiinţeze RepubHca Sovietică Socialistă Mol-
dovenească'' 31 .
După adoptar.ea hotărîrii, delegaţia a -trebuit să ,,mulţumească:'
din inimă „părintelui ci Stalin. Asemenea spectacole .de umilire a
populaţiei româneşti au fost organizate la Kiev, cînd la înapoiere
din Capitala U.R.S.S. ,,delegaţia'' de basarabeni a fost primită de
:Hrusciov, primul secretar al C.C. al P.C. (,b) din Ucraina 32 , şi la
Cet~tea Albă, unde a avut loc o adunare a comuniştilor locali, cu
care prilej Do'breanschi, unul din participanţi a povestit cum au
decurs lucrările Sesiunii a VII-a a Sovietului Suprem cu privire
la formarea R.S.S. Moldoveneşti 33 .
Au urmat decretele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii
Sovietice privind naţionalizarea băncilor, a întreprinderilor bancare
şi comerciale, transportului şi .a fondului funciar din Basarabia şi
no11dul Bucovinei :i1i_ Aici s-a încheiat cea ide-a doua etapă de
trecere de la regimul de organizare politico-socială românească la
cel totalitar stalinist.
Cea de a treia perioadă s-a sfîrşit prin izgonir-e.a ocupanţilor
din aceste teritorii în iulie 1941 şi reinstaurarea suv-er.ani-tăţii române.
tn acest timp, regimul de dictatură în Basarabia şi Bucovina de
nord s-a manifestat în formele sale „clasice" în :toate domeniile ;
119
social-politic, economic şi spiritual. Ca instrumente de realizare ş-i
impunere a unui asemenea regim, s-au folosit în continuare pro-
poga nda şi teroarea.
Teritoriil e răpite, o parte declarab:'t republică unională în au-
gust Hl40, altele intrate în componenţa Ucrainei, au fost organizate
aclministrativ d u pă modelul sovietic. Republica era formată din
m ui multe oblastii. Oblosrtia cuprindea de regulă mai multe j u d eţe,
coresp un z ător în oarecare măsură ţinutului din organizarea admi-
nistrativă românească. Oblostia ca şi republica erau conduse de UQ
preşedinte şi un comitet executiv. S -a păstrat judeţul ca .o forrnu
intermedi :.m1 între oblostie şi volostea, care grupa m m m ulte
comune. Judeţul avea în fruntea sa un prim-secretar şi un comit~t
de conducere, iar volostea avea un comisar :i;;.
1n fruntea acestor organe de condul'cl'C au fost numiţi în marea
majoritate ruşi aduşi din interiorul Uniunii Sovietice s,~u mi~ori-
tari :in. La nivelul satelor şi chiar în unele comune populaţia a pnrt1ii-
dezlegu rc s ft- ş i -nlcagii singură conducerea şi nu pus în frunte preoţii
s:i.telor, îns,1 aceştlu n-au fost „confirmaţi ~" de comitet ele judeţene.
Prin numirea în fruntea organelor administrative a acelor
persoane care erau şi în conducerea organizaţiilor sau organelor
tlc partid de la nivelul .cel mai mic pînft la nivelul republicii, în-
treaga administraţie era în fapt sub controlul direct al partidului
comunist. in nordul Bucovinei şi celelalte teritorii intrate [n com-
ponenţa Ucrainei, prin ucazul <lin 20 august Hl40, guvernul Ucrai-
nei a numit organele administrative. Cu :foarte puţine excepţii sînt
a celeaşi persoane pc care C.C. al P.C. (b) Ucrainean, cu sediul 11
Kiev, le-a confirmat pentru conducerea politică în .aceste .teritorii.
Astfel, I.S. Gruşetchi, primul secretar nl partidului, şi locţiitorul
său I.S. Zeleniuc făceau parte din cei 12 membri ai comitetului
executiv regional. La rîndul suu O.L. Kolucov, preşedintele acestui
comitet executiv regional -- organul de administraţie - este ,,con-
firma t" în comitetul de partid pentru regiunea Cernăuţi ::i.
R.S.S. IVIoldovenească era condusă de o ,,comis-i e guverna-
ment ală creată de către Sovietul comisarilor Poporului în -care aµ
intrat : tov. Ilinschi înlocuitorul preşedintelui, tov. Sâzîchin, co-
misarul poporului pentru trebile dinlăuntru (ministrul de interne),
tov. Orlov şefu l Cîrmuirii Republicane, tov. Soracian înlocuitorul
Comisarului P oporului la gospodăria comunaUi a R.S.S. Moldove-
ne-şti şi ,t ov. Melnic pr eşedintele sovfotului orăşenesc Chişinău" :is_
O dată cu înlocuirea legislaţiei i;;i <locumentdor ele adminis-
traţie l'omân cş ti cu ,cele ruseşti, au fost înlocuiţi toţi românii din
conducerea locală sau centralu. Celor care înctt n-uu fost arest aţi
li s-a re comandat să-şi „caute altă muncă deoarece nn sînt în stare
să aplice decît legile oligarhice româneşff' :m. Românii n-au fos,t
:120
înl ătur;iţ.i numai din conducerea .xdministrativă, ci din cea ccono-
n, ică: -soc!ală s~u cultu~ală._ ~a~ mult chiar, cei ce au avut capi-
~tl ':1141 mai 1~1a~i1 -s~au J?~l m101 ş~ nu au deţinut funcţii publice nu
1nm ~rau. pr1!?1Jt1 :n 1:1c1 un serviciu. Nu acelaşi lucru .s-a întîmplat
('U 1~1111o_rrtar1~. ,(, m c1?d~ faptului cu~ în p1i.11:ele zne de după ocu-
p<1re ag itatoru comurnş.h declarau cu •t reburile administrative vor
fi conduse de moldoveni 41 • Nici un român nu -crn în conducerea
deJ?oului -c~Uor ferate din Chişinuu, care avea în frunte pc Ianc~
Leit L9;~· D1rect_oare a fabricii de tutun din acelaşi oraş a fost ,~pro-
mov<1ta o lu_c:atoare, T. Bulatova. De teatre şi cinematoi:1rafie r{ts-
pund 2a u Fre1lihman şi Podvoischi şi erau admini~trate de un
Qnre~a~·c 1:3ernstein 42 • Un fost mecanic, Bulatov, a deventt seful
S rv1c: u}m ţpelor din Chişinău, Batişev, un fost condamn~{t la
16 _am :nch1~oure pentru ct1 a fost unul din contlucfitorii mişcării
a nt1romaneşti ele la Tatar Bunar, era numit şeful N.K.V.D.-uhii
pentru Capitala •r epublicii •'i:l şi exemplele ar putea continua.
Spre sfîr.5itul anului 1940, Kremlinul, <lîndu-.si semna Cil
stai·e·t de spiri-t a populaţiei din teritoriile anexate este extrem ele
ostflă noului. regim, a <:ilutat o soluţie de Jcşire din Jmpas. Aceasta
a 1ost_ organizarea de alegeri fa ianuarie Hl4]. Scopul dcdurat al
ak-genlor organiza,tc în Basarabia şi nordul Bucovinei a fost com-
pl !"ir?a Sovie~ului Suprem cu deputaţi din .teritoriile anexate si
aka tmrca __Sovietelor. ;n _noile republici "1. In realitate, alegerile a:u
fost. ';lll m1Jloe de leg1t1m1zare a unei anexiuni teritoriale si un cadru
pro;p1~·e de :t:ropugand!t internă şi extornă in favoarea· r egimului
~iali m:t. Se mcerca sa se demonstreze că U.R.S.S. este statul în
care hber.~atea_ in~·~vidu~ui este garantată, rcspectatt1 şi asigurat[1
pent1:u _ t~ţ1 cetaţci:i,11. Prm urma1·e s-a declanşat o campanie propa~
ga'.1<d1.stica de_ mari proporţii în aceste provincii. Au fost împn1ştiaţi
pnn ~atele ş1 comunele din regiunea Cernăuţului peste 13.(lOO de
n~enţ1 ?ropug~mtlişti a~ ~·e?i1111:1lui bolşevico-stalinist şi aproximativ
4~.000 m regmnca Ch1şmuulm pentru a conv-ingc lumea de supe-
rioritatea noului regim 13. Zeci de mii <le discuri cu discursul rostit
de Stalin la adunarea eleotm:ală <lin 11 dece1nbrie 1937 au fost
trimise pentru a fi ascultate în Basarabia. Ziarul „Izvestiu" din
29 decern brie -1940 nota : ,,Pînă atunci muncitorii n-au putut s,1-l
asculte ·decît pe ascuns la posturile de radio sovietice. Asculfarea
posturilor sovietice a fost strict interzisă, căci ocupanţii români
se tm11eau cel mai mul,t de dreptatea lui Stalin;; 10• Potrivit unei
ştiri apărute în „Pr:.ivd:-i", cxisfau la sfirşitul lunii decembrie Hl40
un număr de 320 de coruri populare care ,,cîntau cîntece sovietice
în vederea campaniei electorale;, 47.
Presa sovietică centrală şi cea din teritoriile româncsti une-
x ate relata -aproape zilnic • despre „bucuria" cu care alegcl.torii se
121
întîlnea u la mi,tinguri, cluburi şi cămin~ cu candidaţii propuşi a ii satelor n-ar fi votat pentru regimu l comuni st, _ în vara anului
alesi în organel e de conduc ere central e ş1 locale. 1940 _erau_ 15.483 de ase~en ea gospodării 57 - .şi tot ar fi fost
· Pravda " relatînd la 14 decemb rie 1940 despre încheie rea aproxm~at1v 30.0?0 v.9tur1 con_tra regimu lui, însă la aceste voturi
camp~~iei electora le, ara.tă că. au. fo~t înreg_istraţi ~ntru s?.vietul ,.~ontra s-au ma1 a~auga t desigur şi alte categor ii sociale. Dar re-
Suprem al U:R.S.S. 13 candidaţi ş1 menţ1?na pr1:1tre alţn pe_: gimt:l ,de la Kremli n avea nevoie de o „confirmare(' din partea
secreta rul Comite tului regiona l al P.C. (b) din Ucrama , Gruşeţch1, !omam lor pentr:i,i . anc~a~ea Basarab iei şi nordulu i Bucovinei f si
general ul Jukov, comandan~ul regiu:1-ii militar e. ~ie~, plu_g~ru l 10~taurar~a admm1,straţ1e1 ruseşti în aceste provinc ii ' si • ,
si-a ·_
a
Luca, v1cepre şedmte al Cons11i ulm ~un!c1p al br1ca,t-o smgur.
Ciakun şi un anume
Cernăuţi. Ca şi în Cernăuţi, la Hotin, Ismail, Cetatea
Alba, ya~cov, !~ primele . .două e~ape .al~ regimu}ui, acţiunea de distrug ere
.intelec tualitat ea, lucrăto,rii şi ţăranii au proclam at în unamm1tate a baze1 econo~1ce'. a r1r1:du1ehlor romaneşti şi a claselor avute
candida ţi a . fost _mode:at8:, ~1l!- motive de tactică şi propagandă. Sovieticii
.:.'._ scria ,;Izvestia" - drept în Sovietu l Suprem al U.R.S.S.
pe Justin Batişev , conducă torul revoluţi ei de la. Ta'1:~r-~unal', ,ştiau bine ca. ţ~ra~:1.me~ era elemen tul de bază în putea Basara bia si
să aib0ă
M. Kuzneţov, secreta rul Comite tului regiona ~ al _ partid~ lu1 din_ ~e- nol'?ul B:1covm__ei, ş1 _acţiunea lor de înstăpî nire nu
giunea Balta Albă şi argata Stepan ida GaJcva ·' 48 • Simpla c-1tire
s?rţ1 ~e iz-~în:ia d~ca n_u cîşti~a această categor ie socială. Naţio­
a numelu i arată că nu er.a propus nici un român. nahzar tea p~mmt ur1lor ŞI organiz a rea colhozu rilor .şi sovhoz urilor
în Basa,r abia t ,~ în semn de recunoştinţă... •pentru cel care a au _foS „ap:1cate cu prude_nţă şi aparen t în favoare a ţăranilor cu
0libera t Moldova de sub jugul boierilo r romam
-,
' , cu „mare
,.,
msu- p_uţlf.l pall:mt sau de_ loc ...t!. Au fost confiscate marile5-6 proprietăti
fletirc;, şedinţa electorală desfăsurată la Uzina electrică clin fu~ciar e ş1 a_Je culac1.lo r *, cărora li s-au lăsat doar ha, Au
Chlşină'u a. proclam at candida t penti·u republi ca lo; pe I.V. St~lin ~~­ fost trecut~ 1_n propne tatea statulu i toate propriet ăţile .apartin înd
în aplauze , următoa rea moţiun e : ,,Luc_rntoru, r~lo: 1:efugrn ţ1. Terenu rile rezu1ta te au fost date, o par,te în' folo-
51pţ~, m lofuri mici de 0,5-3 ha., celor lipsiţi cu desă;îrsulireUni-
Adunar ea a redacta t, de
persona lul .tehnic şi toţi funcţionarii U zin7i. ~lectrice. proc_la~a drep~
candida t în Sovietu l Suprem al Repubh cu pe Iosif V1sanonov1_c1 pa1:1:mt, ~lt'.t parte, coloniş•tilor colhozi d .aduşi din interior
Stalin născut în anul 1879, secreta r gener.al al C.·C. al P.C. (b) din unu Soviehc e, x:_estul .a fost organiz at în sovhozuri. Toată atentia
511 care, .în concepţia sovie,ticilor
U .R.s.'s,, domici liat la Moscova şi roagă pe tovarăşul Sţalin să ~ fost îndrepta~<: asupra culacflo r
ori tocmai ideea de propri~
accepte să candide ze la circumscripţia leninistă nr. 264" '.;o· Ase- 1 eprezen_tau ~p1r!tul d_e proprie tate
r
menea adunări elec.torale „entuzi asmant e" au fost o,r gamzat e de e-~ate ".'o~.au e1 sa o d1~tru~ă. :rreptat , prin pauper izarea ţăranilo
organel e de par.tid şi poliţia secretă N.K.V.D. b Bălţi, pe~tru a se Şl_ co~strm gerea ţor prm diferite alte metode , s-a trecut la orga-
m~~:<2a. col~ozu_rilor ~ • C~lhoz ul era o cooperativă ag ricolă for-
0
înregis tra tot „în unanim itate"_ ,ca1:didatu.:a u~ui alt ,,ellbera!or"t
al basarab enilor, V.M, Molotov •> 1 ş1 la Hanceşti, unde a candida :~ta di~ . ţaram, ,to~1 \foşti proprie t~ri mici şi mijlocii, care ,tre-
Timoşenko 52. uiau.~ ,sa-şi , -dea m~reaga avere : pamînt ul, inventa rul, vitele de
aprecia că la alegeril e din 12 ianuari e 1941 mu~ca, semmţele ş1 pe_ deasup ra mai trebuia u să plătească şi 0
taxa de 50 ~e r_uble la mtrare. Ţăranului îi rămînea casa ,de
Presa sovietică locui,t
s-a înregis trat o particip are la vot de 99,62% ca o „expres ie a :cu terenul dm Jur, care nu putea să fie mai mare de o 5 ha
dragost ei şi devota mentul ui pentru puterea sovietică, pentru Par- î; ap;renţă
tidul comuni st" 53• . 1OrÎaniz area şi funcţionarea colhozu rilor erau
s:mp e. n compun erea lu_i intrau 15-0-20 0 de familii. Lucrul se
Mihail Bruhis, în lucrare a Rusia, România şi Basarabia, de- ţia după
monstrează că atî-t procen tul de pat'ticipa·re la vot,
dt mai ales f~c,ea sub conduc~re~ unui comitet , iar repar,ti venitur ilor
_.rmgerea „ recoltei ŞI p~edare a unei cote foarte mari
ţii pentru cele trei
5 •statului se
unanim itatea ' cu care au fost
1 al eşi can:dida 61 • De obicei cam 30-400 1 d' lt"
~rgane ale puterii de sta.t sînt false ''"- Potrivi t cifrelor oficiale
Basarab ia, din cei 1.376.43 2 al€gători ce ,,şi-au făcut datoria t' faţ~
, în fa°:a
5
d:1pa norme compll cate
~ imparţea colhozn icilor. Acest sistem nu avea nimi~ ;::;;~oci
de regimu l sovietic, 1.369.717 .au votat pentru partidu l comuni st ,
53
:1J~t. aht de dezvolt at al românu lui pentru proprieta,te, pentru
deci un procen t de 99,51 °,0 • Acest procen t era imposib il de r eali:
zat, .deoarece însă-şi presa sovietică relata în campan ia electorala ~ EXPL~A':~'~REA. ECONOMICA a .teritoriului răpit s-a făcut
e
despre import ante „eleme nte obscure " şi ,,duşmani deghizaţi" care de catre sovrnt1ci în sistem colonia l. La început , ca si în celelalt
încerca u să strecoa re, ca deputaţi, fii de chiabur i, jandarm i şi alte ~omenii, ea s-a făcut mode-rat, :în forme masca4:c. Au fost -confisc ate
categor ii :iii, Ori, dacă luăm în calcul faptul că numai chiabur imea Ş,! luate în patrimo niul statulu i averile celor ce s-au refugia t. Ma-

122 123
gazincle şi prăvăliile au fost închise, iar „inventarul a trecut rn
patrimoniul sbtului" H'.!_ Printr-o abilă politică a pr eţurilor, att
1
fost determinaţi ţăranii înstăriţi să-şi vîndă surplusul de produse.
Agenţii comunişti cut-rcierau sa,telc. Dacă un ţăran cerea pe o vaca
5.000 lei, preţ normal, aceşti „negustori" îi o.fereau 30.000 lei u.1_
Foarte mulţi oameni au căzut în această capcană şi au adunat
sume importante de bani. Lovitura a fost dată perfid. Printr-un
decret emis la 1 septembrie 1940, rubla devenea monedă oficială M
şi de la această dată n-au mai circulat şi nici n-au mai fost schhnbati
leii pe ruble. Ţuranii au rămas fără vite şi alte proquse şi cu lăzile
pline de bani româneşti. Astfel, num:li în cîteva luni, s-au tdm.i
în interiorul Uniunii Sovietice uriaşe ca n:Utăţi de alimente :'ii alte
bunuri de consum. Cîteva cifre sînt relevante -în acest sens. Au fost
,t' Xpcdiate 100 v agoane cu prune uscate în centre urbane din Ec;,tonla,
Lituania şi Letonia. De la Tighina şi Căuşani s-a trimis muncito-
rilor din Leningrad un tren cu fructe, iar celor din Moscova două
trenuri cu fructe şi legume m;_ Sătenii din plasa Chiţmani au dat
statului mai mult de 100 ,tone sfccU't din producţia anului trecut w.
Potrivit informaţiilor din „Izvestia", din produ cţia de 500.000 deca-
litri de vin obţinută în Basarabia, peste 200.000 decalitri au foi;
expediaţi in principalele centre ale U.R.S.S., ,,unde muncitorii au
avut o feridl{t posibilitate să aprecieze caUtăţilc unice ale vinurilor
basarabene" u7_ Supuse unui asemenea jaf economic, sistematic, în
decurs de 3-4 luni de zne situaţia populaţiei în aceste provind î
a devenit dramatică. Lipsa de alimente a devenit cronică 68•
îmbrăcămintea şi articolele <le primă necesitate se găseau
foarte greu. Distribuite prin aşa-zise coopcra.tive, ,,pe raţii", lumea
făcea coa-d[i încă de la ora 3 dimineaţa pentru 100 grnmc zahăr sau
o pereche de ciorapi 1m, la preţuri deosebi,t de mari pentru pute.rea
de cumpărnre a munci-torului sau funcţionarului de rînd. L eafa
medie -era <le 450-500 ruble/lună, iar preţuril e pentru produc;elc
de strictă necesitate în lunile octombrie-noiemb rie erau : 70 o-
peici - 1 kg. de zahăr (raţionalizat!); o ptreche de ghete -
130-135 ruble; 1 costum haine - 200 ruble 70 ; în luna ianua.rie
pentru aceleaşi produse trebuia să se plătească de patru ori mai
mult şi nu se mai găseau. S-a generalizat sistemul de raţii. O
familie avea dreptul la 4 kg. de m[tlai, chiar dacă uneori acea~ta
se compunea din 10 persoane 71.
O metodă sigură de exploatare a teritoriilor anexate a fo t
fiscalitatea. Aceasta, ca şi regimul impus de sovietici, a parcur
trei etape,'.!. In prima etapă, s-a desfftşurat doar sub forma unui
regim fiscal provizoriu. Proprietatea era supusă la clouă feluri de
impozite, unul fix (pentru ,terenuri, '.între 56-G.310 ruble, în fun cţie
de m ărim.ea suprafeţelor), şi unul proporţional care varia în tre 7
şi 45% din venit. In judeţul Soroca, -de exemplu, din recolta anului
124
1940 s-a predat statului sovietric după cum urmează : grîu si
porumb, cei ,ce aveau n_:ai puţin de 2_ ha. teren - 90 kg./ha., cei
care_ av:,e~u mtre 20-2::> ha. teren, cite 500 kgJ ha. ; floare a soa-
re~u1, p1na la ~ 1:_a., o ,c~ntitate <le 250 ~~./ha. f!i se ajungea pentru
ce1 cu _n~ult pamm~ pma la 700 kg./ha. ,.,. Aceleaşi norme, cu mici
deo~ebm , s-:,au ~phcat şi în celelalte judeţe pentru toate cerealele
cultiv,'. tc. Ţarann au fost obligaţi să predea ace>ste cote indiferE."nt
de ,calitatea -t~renului sau dacă a scos o producţie corespunzătoare
la hectar. Cei ce nu au putut să producă atît dt li se cerea tre-
buiau să cumpere produsele pentru a preda cota fixa,tă 7~. Culacii
cure n~ r~auşca~ să achite aceste d[tri erau expulzaţi din sate'"·
Dm . ianuarie 1941 şi pînă în iunie 1941 a funcţionat un re0"im
fis<:_a1 leg~ferat de_ Sovietul. din_ Chişinău. O caracteristică în plus
faţa de sistemul fiscal provizoriu a fost aceea că diferenta de im-
po~ere :3- proprietăţii private faţă de cea colectivă era aut de mare
in~1,t i:nma :e rui;!a de .l a sine. Impozitul fix pentru proprietatea
prr~a ta era mt:e .,-60% faţă de 8-24% cît se percepea colho-
ţicmal a 7. . In ~fara ~e 11~poz1~ele percepute pentru producţia pă­
z_urilo~·· /ceeaşl d!fercn~ă se . păstra şi pentru impunerea propor-
niîntulu1 se pla~eau 11npoz1t<:_ ş1 pentru vitele şi animalele domestice
care erau cons:derate aducatoare de venituri. Astfel, se percepea
pentru: o vaca - 800 ruble, o capră sau oaie - 80 ruble un
P?rc - 400 ruble, _?n cal sau catîr - 600 ruble, un bou' sau
b!vol _~ 400 ,ruble 71 • Aceste impozite erau insuportabile .p entru
t~ram , dc?arece ~e. cele . mai mul-te ori ele întreceau valoarea în
sme au am:11alulu1 impozitat. în luna februarie, cooperativele plă­
teau ţaranilor pentru un porc de 100 kg. doar 200 ruble 78 Pentru
vJt:; erau uobligatorii şi asigurările care se ridicau la d•te;a ruble
însa se adaugau la povar_a pe_ care trebuia să o suporte agricultorul'.
La toate ~cesţ:a se i1:1a1 adaugau cotele către stat <lin produsele
~e care ţa_ranu le primeau pentru munca prestată în sovhozuri
ş1 ~olhozur~. In ~~neral aceste cote au rămas aceleaşi ca şi înainte,
însa preţurile platlte producătorului au devenit derizorii.
~e~ode SJ?Oliatoare se aplicau şi altor categorii sodale prin
acelaşi s1ste1!1 flscal. Cei care mai posedau clădiri (nu mai mult de
m1a !) trebuiau să plătească adăugat; 1,50% din valoarea de c1r-
cul~ţie _a . imobilului_ ; . pînă la 45°/ 0 din veni,t dacă o parte a clădirii
se_ 1r:iclurrn; 7 cope1ci;m.p. pentru suprafaţa pe care era construită
claid1re~ ; 2. cop~ici pentru fiecare m.p. de cwte ; 0,4% din v a-
loarea 1mob1lulu1. ca taxă tle asigurare obligatorie 'ifl_ Comercianţii
rau supufii şi ei aceloraşi biruri : 100/o din veni,t plăteau băcanii ·
45% proprie.tarii de parfumerii; 300/o negustorii de textile so'.
Pentru a ilustra mai bine ce a însemnat fiscalitatea pentru tărani
s~1b ocupaţia ?ovietică, este de a_iuns să amintim doar dfra p~ care
ziarul „Izvestw'~ o prezenta cu fiind impozitul agricol perceput pe
125
cuprinsul unei singure plase : 100.000.000 ruble 81• O altă cale de
a jefui populaţia românească din ter1toriile anexate a fo~t _lansarea
de către Kremlin a unui împrumut de stat care, potnv1t presei
sovietice, era ~,benevol" şi primit cu „mare entuziasm'' de populaţie.
Pravda" din 4 iunie 1940 scria : Cu mare avînt se fac subscrieri!~
i'a împrumut în Moldova. Ele au început imediat ce s-a anunţa,t la
radio hotărîrca Sovnarcom-ului de a face împrumuturi. La fabrica
de tutun Chişinău a avut loc un mitin,g la care au participat 450
de muncitori inqineri şi ,funcţionari. Numeroşi muncitori au salutat
călduros de 'pe tribună lansarea împrumutului. Unii din a ceştia
O
vorbesc în numele sectoarelor, atelierelor, echipelor de schimb
şi al brigăzilor fabricii. Apare la tribună un muncitor în vîrs,tă,
raţionalizatorul fabricii, tovarăşul Aşviţ, care spune : «Nu se găsesc
cuvinte pentru exprimarea ,b ucuriei. La un astfel de împrumut
populaţia Basarabiei eliberate subscrie pentru prima oare"\, Acesta
este cu adevă-rat un împrumut popular».
ln curtea fabl'icii erau pregătite mese către care s-au î1'.dreptat
după miting sute de muncitori pentru a subscrie. De la u?a dm. mese
lucrătoarea Ghermanova striga : ••Trăiască şi înfloreasca patria re-
găsită». ln scurt timp suibsc-rierea. s-a te.rmin~t ..~tingî:1d su~a de
102.100 ruble de la 487 muncitori ş1 funcţ10nar1►► i:;__ Deci muz:ic:torul
sau funcţionarul din -teritoriile anexate de .U.R.S.S. ş1-a dat
bucuros:, 81 % din leafa pe o lună t<:l în condiţiile în care preţurile
i'a alimente si alte bunuri de strictă necesitate erau deosebit de
mari în rapo~,t cu veniturile realizate ! ,,In oraşele şi satele oblas-
tiei, - transmitea din Cernăuţi corespondentul .zia~?lui „P_ravd~'.'
la 3 iunie - au avut loc mitinguri la care muncitoru, .funcţionaru,
studentii si tăranii colhoznici au salutat cu însufleţire lansarea
noului ' împrumut / ... / Majori,tatea au subscris salariul p~ o
lună'' Bli.. In fapt, aici, presiunile dif! :partea o_rgane~lor_ de repres.1un~
au fost mai mari şi dure, astfel ca mtr-o singura z1 s-a reuşit s~
se s,trîngă numai din oblos•tia Cernăuţiului suma de 10.000.000
ruble t<::i de la oameni ale căror venituri nu depăşeau 500
ruble lunar.
~înă la 10 iunie 1941, deci numai în dteva zile, numai de
la populaţia basarabeană se adunase peste 70.000.000 ru~le, la care
ţărănimea contribuise cu aproximativ 20.000.000 ruible 66 .
Dacă la toate acestea mai adăugăm şi dis,trugerile de bunuri!
clădiri sau materiale, precum şi cele luate de către trupele Ar_mate1
Roşii şi unii minoritari la plecare în iulie 1941, pute~ ~vea d:men:
siunea dezastrului economic produs în aceste provmc11 romaneşti
prin cotropirea lor de Armata Roşie şi instaurarea regimului sta-
linist de ocupaţie.
DEZNATIONALIZ AREA ŞI DISTRUGEREA CULTURII RO-
MÂNEŞTI au· îmbrăcat în Basarabia şi nordul Bucovinei hain::i unei
126
poUtici de stat. S-a urmărit prin şcoală, propagandă ideologică
bolşevică şi e'ducaţie ateistă, -distrugerea oricărei vieţi spirituale
proprii, anihilarea a însăşi fiinţei naţionale şi pierderea identităţii
poporului român din teritoriile anexate la U.R.S.S. tii.
Prima grijă a regimului sovietic a constituit-o izg-'.)nirca
limbii române din şcoli şi administraţie la „cererea" locuitorilor.
,, Viaţa Basarabiei" relata o asemenea „cerere" : ~,O anumită cate-
gorie de ce,tăţeni privilegiaţi ai noului regim sînt foarte ahtiaţi să
înveţe carte. La Tighina, Chişinău şi alte oraşe ei cer autorităţilor
şcoli sovietice. Vor să înveţe mult şi in limba rusă. Astfel de
cereri au făcut Şlioma Bereu, Nuhăm Seidman şi Volodea Haim" e~.
La aceste „cereri", guvernul sovietic a trimis în Basarabia şi nordul
Bucovinei 200 de profesori specialişti pentru a introduce în şcoli
învăţămiîntul sovietic, iar 1.200 de învăţători din Bucovina de nord
şi Basarabia au fost trimişi la Tiraspol pentru a urma cursuri de
scurtă durată în acelaşi scop. De la 1 august 1940 au fost -deschise
cursuri de specializare pentru pregătirea corpului didactic din Ba-
sarabia 89 . Singurele şcoli care mai funcţionau în limba română,
dar cu un număr redus de ore, în comparaţie cu orele de limba
rusă obligatorii, erau cele primare 00 • Insă numărul acestor şcoli
erau cu mult sub nevoi. Potrivit datelor statistice, populaţia de
vîrstă şcolară avea următoarea structură etnică în judeţele cen-
trale ale Basarabiei : români 70% ; ruşi şi ruteni 12° 0 ; alte na-
ţionalităţi 18°/0 91 . Pentru această populaţie şcolară, în Chişinău
iuncţionau - potrivit ziarului „Pravda" din 17 decembrie 1940 -
25 şcoli ruseşti, 17 moldoveneşti şi 5 evreieşti H:!. Din ordinul autori-
tăţil_or sovietice s-au ridicat din bibliotecile şcolare şi pwblice toate
cărţile în limba română, pe motiv că erau scrise în spirit burghez !l:J
şi au fost aduse în loc altele ruseşti. Organizaţiile comuniste din
Urali au trimis pentru înzestrarea „bibliotecilor populare" din Cer-
năuţi şi Ce.tatea Albă 30.000 de cărţi. Alte organizaţii anunţau tri-
miterea a încă 16.000 de volume, evident, tot în limba rusă 04_
Din punct de vedere organizatoric, ·învătămîntul a fos.t ierar-
hiz'.3-'t p_e t!ei grade (trepte). Invăţămîntul primar, în care copiii erau
obhgaţ1 sa urmeze 7 clase pentru cei din mediul rural şi 1O clase
pentru cei de la oraşe. Invăţămîntul mediu dura în general 3 ani.
Cel superior se desfăşura în ins.titute cu diferi-te specializări : pe-
dagogic, agronomic, filologic, tehnic, istoric 95, cu limba de predar~
rusă. Deşi existau la Cernăuţi şi Chişinău facultăţi de filologie,
acestea aveau secţii doar pentru limbile ucraineană şi rusă 9G, In
afară de faptul că prin conţinut şi structură învăţămîntul era pu-
ternic ideologiat şi aservit regimului bolşevico-stalinist, prin modul
de organizare a concursurilor de admitere, se limita drastic accesul
pe criterii naţionale şi de clasă. Pentru a putea fi înscris, de exem~
plu, la o şcoală agricolă, candidatul trebuia să întocmească un
127
 dosar care era trimis spre examin{lre şi avizare unei Comisii de
completare ce funcţiona pe Ungă Comitetul regional d2 pGrtid !l7_
Dosarul trebuia să cuprindă următoarele : cererea de înscriere
aprobaită de Comitetul raional de partid; foa~a de drum, cliberar,1
de acclasi Comitet raional, cu care candi,datul se deplaso. la
examen -' certificatul prin care se atesta activitatea politică a c2n-
didatului · autobiograf ia certificată de organizaţia de partid ; carac-
. tcrizarea 'rucută de organizaţia de partid de care nparţinea can-
didatul ; certificatul de şcolaritate ; copia de pe actul privind
situaţia militară; certificatul de sănătate 98 • Dacă un candidat era
admis la concurs, el trebuia să se prezi nte, indiferent de profilul
facultăţii, la o probă de limbă :;;i literatură rusă, iar clacă dor a
să urmeze filologia sau istoria, obligatoriu mai era examinat la
,,Istoria popoarelor din U.R.S.S." ll!l_
Prin s.tructura programelo r de învăţămînt se urmărea în
primul rînd cultivarea convingeril or comuniste şi loialitate faţa
de regimul stalinist. Corpul profesoral, la toate nivelele, era s i rict
supraveghe at şi inspectat de către organele de partid şi poliţi a
secretă 100 •
De la 1 ianuarie 1941, alfabetul latin a fost înlocuit cu cel
chirilic 101• Eliminarea limbii române şi a:doptarea ca lim1bit ofi-
cială a dialeotului transnistrea n, şi acela deformat prin introdu-
cerea unor cuvinte de neînţeles şi a unei gramatici care nu av a
nimic comun cu oea română, urmftr-ea în fapt crearea unei grave
confuzii în conştiinţa rom,înilor în privinţa unităţii limbii şi cul-
turii naţionale.
O constantă a activităţii oficialilor ocupanţi, pentru distnt-
gerc:> a fiinţei naţionale, a fost propaganda antiromânească prin
toate mijloacele posibile. în acest scop s-au folosit presa şi tipă­
riturile de orice fel, arta cinematog rafică şi diferiţi agitatori, spe-
cial pregătiţi. 1n primul rînd se urmărea îndoctrinar ea rnmânilor
din Basarabia cu ideea că ei sînt moldoveni şi reprezintă un
„popor1' cu limbă şi cultură proprie. Din acest motiv, puţina presă
românească apărea într-o limîbă pur .şi simplu pocită. Un -cxempltl
în acest sens era ziarul bolşevic „Moldova Soţialistă" în care, în
numărul 33 din 3 octombrie 1940, se puteau dti următoarele cu-
vinte „moldoven eşti " : ,,gheroi", ,,octiobrî", ,,mchanicul", fa-
br1·s1·1·"
.., ' ,, pol1"tişie" ' " - ... ~ , u şere'' , '~...setătenilor"
est"'"" J ' "
drum de ser" 102
, •
S-a încercat înlocuirea culturii româneşti autentice cu pre-
fabricate ideologice, produse ale aşa-zisei „cu1turi muncitoreşti"
pe motiv că aceasta reprezintă. spiritul autentic creator al clasei
muncitoare şi este superioară „cul-turii burgheze" româneşti. S11b
masca aducerii la rampă a „forţelor culturale neglijate de rcgimt.il
românesc\ se promova în fapt nonvnloarea. în locul scriitorilor
128
şi, poeţilor ,iburghezi t, români - mari valori ale culturii româ-
n eşti - erau puşi în circuitul cultural „scriitori" ca Olga Kobălanska .
şi Robâliansk i, ,,poeţii;' Sofia Cas.t<:'lki, I. Vorobrevid , Maria
Prigora io:i.
Nicolae Iorga, luînd atitudine faţă de o asemenea sfarc de
lucruri, nota „caustic" : ,,Acuma radio sovietic ne dă cîte un nume
ele al acestor modeşti iluştri sau iluştri modeşti. Iată unul. E o
cT0am nă - ucraineană - :trăind undeva în Bucovina, un fol de
Selma Lagerlof locală care se cheamă, spune speakcrul „Codrien-
skaia:' ac(.'lasta ar fi pe moldoveneşte adică pe româneşte - Co-
dreanca fiica sau soţia unui Codreanu ( .. ) şi Codreanca ar fi atît
cle cunoscută pentru scrierile ei încît ş0ful Spaniei, generalul Franco
J-ar fi închinat o admiraţie deosebită. Aşa spune Comicăria aeriană
de peste Prut. Am pievdut pe Codrienskaia, cerem măcar operele
sale complete" ior..
Alături de asemenea „valori" <:!rau folosite pe scară largă
operele clasicilor marxism-le ninismului şi ale lui Stalin pentru cul-
wralizarea maselor. Nu numai litera.tur.a a fost golită de valorile
autentice ale poporului român, ci şi artele plastice. La comanda re-
gimului sovietic au apărut „noii" pictori basarabeni care au zugrăvit
cu mu1t meşteşug viaţa „tristă . a poporului basarabean l\ munca „in
s ilă a plugarului sub regimul românesc~. ,,Acum după 10 luni de
cînd trupele sovietice au intrat în Basarabia să elibereze poporul
subjugat de stăpinirea nef.astă - nota P. Belianski într-un ar,ticol
apărut la 7 mai 1941 în ziarul central de partid ,,Prav-da<( - pic-to-
rilor basarabeni le revine datoria să imortalizez e scenele neuitate
ea : "'•întimpinarea armatei sovietice»·, -«renaşterea poporului basa-
rabean - sub partidul comunist►► şi portretul lui Stalinc, 105.
Cunoscînd rolul jucat de biserică în spiritualita tea românească,
regimul de ocupaţie sovietic a făcut tot ce a putut pentru a o dis-
truge 106• Loviturile i-au fost da;te pe două căi : una indirectă, prin
fiscalitate şi şcoală, alta directă, prin acţiuni de distrugere a lăca­
şurilor de cult şi prigonirea slujitorilor bisericii. Din motive de
propagandă n-au trecut la acţiuni dure şi făţişe împotriva ,bisericii
de la început. Schimbarea bruscă a s.tărilor de lucruri, dat fiind
sentimentu l adînc religios al populaţiei basarabene , ar fi dat naştere
la conflicte deschise, ceea ce nu era de dorit pentru regimul de
ocupaţie. Constituţia stalinistă recunoştea libera practică a tuturor
·ul.telor, dar interzicea propaganda religioa,să. Cu alte cuvinte îşi
propunea desfiinţarea bisericii pe căi ,,!,egale<'. Au condiţionat func-
ţionarea locaşurilor de cult de plata unor taxe exagerate, pe care
de cele mai multe ori enoriaşii nu le puteau achita, şi astfel
se închidea biserica 1°1.
Propaganda antireligioasă era susţinută de regim prin presă,
radio şi şcoală. Preoţii care încercau să fucă propagandă religioasă
1
9
129
erau arestati si deportaţi conform legilor sovietice, iar ~isericile
rămas~ fără' p;eot se închideau 1-0s. Preoţii care s-au refugiat n-~u
mai putut fi înlocuiţi şi locaşuri!~ ~e cult ~u fost transform ate in
muzee, spitale, şcoli sau magazn ş1 depoz~te ~e1;1tru trupe~e .Ar::
matei Rosii 1o<J. Duminica şi în alte săr,baton religioase, . credmc1oşu
erau adunaţi la mttinguri sau. obligaţi să p~estezc :11-unc1 ~oluntare .
Ziua de repaus pentru munc1t-0n a fost fixată vmerea m loc tle
duminică şi alte asemenea şicane 110•
TEROAREA, în teritoriile anexate de Uniunea Sovietică în
vara anului 1940, a fos.t cea mai gravă atingere adusă poporului
român pentru că ea a afectat însăşi fiinţa sa biologică.
Regimul sovietic a îmbinat cu abilitate pr9paganda~. corupţia,
intimidar ea si -t eroarea. Atunci cînd constata ca alte m1Jloace nu
erau eficiente, se recurgea pe cale largă la violenţă, ca_ mijloc _ultim
şi definitiv în zdrobirea oricărei rezistenţe româ_?eştr 111. P~mtr-Q
propagandă abil manevrată şi acţiuni c~ au ~mbracat. o _gam~ de~-
sebi:t de ,diversificată de căi şi modalităţi, regimul sovietic a 1zbuht
relativ repede că creeze o atmosferă încordată, de suspiciun e şi
nesiguranţă, în care viaţa de".'enis~ de n s?portat 11\ Rolul pr~ncipa!
l-au avut apara,tul de partid ş1 pol:1ţ1,a 7 secreta ,a reg1mulu1
- N.K.V.D.-ul.
Opera de „epurare" a _Basarabiei şi Buc?".'inei ~e :1o~rdA a vizat
în primul rînd pe toţi acei care erau socotiţi_ o ):ned1ca ~:1- ~alea
regimulu i sovietic : marii proprieta ri, comercianţn, P:eoţn, . 11:1te-
lectualii de tot felul, politicien ii şi în special cei ce au faur1:t Umre_~
din 1918, iar din tindul ţărănimii, culacii. Asupra acestor categorn
de oameni s~a dezlănţuit furia terorii roşii, care a îmbrăcat întreaga
gamă de procedee P.?sibile : ~e la it?-ch~s~are, r.epre~iuni a~ministr a-
tive, deportare , pîna la a~asmatu l md1v1~ual !a~ m. masa 113• Ase:
menea procedee s-au aphcat pentru delicte 1~faptmte sau ~umai
presupuse faţă de noul regim. Delictele cele mai grave_ se -~ons1der':u
a fi cele comise cu mult timp înainte de ocuparea ter1tor11lor roma-
nesti de către Uniunea Sovietică.
· 1NCHISOAREA se aplica după un simulacru de judecată.
Pentru a ajunge la temniţă era suficient un simplu ~e:1unţ1
sau simplul fapt de a fi îndeplini t funcţii politice sau admm1stra-
tive în regimul românesc .
Vinovatii " erau arestati si băgaţi la închisoare, astfel că
pînă la 15 f~bruarie 1941 a,; f~st arestaţi aproxima tiv 48.000 de
persoane, în majoritat e români din teritoriile răpite u4, cifra eres~
cînd continuu pînă în iunie-iuli e 1941 m.
REPRESI UNILE ADMINIS TRATIVE se aplicau uneori şi fără
acel simulacru de judecată. De cele mai multe ori erau făcute pentru
a întretine atmosfera de teamă şi a înfrîng.e rezistenţa faţă tle
130
reg-im. Doi ţărani din !alovc>ni - sat situat la 20 km de Chisinău _
trimişi în judecată pentru bătaie, au fost condamnaţi la o ·amencld
ele cîte 7 ruble fiecare. Suma fiind mică, ţăranii au vrut să o achite
pe loc. Au fost reifuzaţi pentru că li s-a „uşurat'' p]ata, obliaîndu -i
să meargă în fiecare zi la Chişinău pentru a plăti cîte o c~peică.
dum rubla avea 100 de copeici, aceşti oameni ar fi 1trebuit să facă
700 de drumuri la Chişinău 116• Numărul total al celor care au
suferit pedeap~a repre_si~nii adn:i~istEative s-a ridicat la peste
5.000 de oameni, în maJontat e romam 11,.
DEPORT AREA a fost una din cele mai draconice ~i inumane
for~e . de represiun e folosite pentru a deznaţionaliza un grup
etmc 118• Aceasta se hotăra fără nici un fel de judecată. Locuitori i
~atelor şi oraşelor erau pur şi simplu la discreţia noilor stăpîni.
Pe data de 15 mai 1941, organul de partid din raionul „Bolgrad"
cerea „tovarăşului Calcev, preşedintele Sfatului Sătesc Gubei'' să
alcătuiascii un tabel cu locuitorii din acea comună ce urma~1 a
fi deportaţi. ,,Tovarăşul" Calcev a comunica t că a hotărît Sfl depor-
teze 125 capi de familie şi 25 de familii în întregime 11n. Cîteodată
de~ortare a s~ .făcea în numele unei „politici înţelepte şi a grijii
faţa de om ş1 nevoile lui{'_ Sub masca rezolvării probleme i şoma­
j1:11ui şi a unei griji „părinteşti" faţă de popul,aţia autohtonă, re-
gunyl ~e ocupaţie a făcut masive dislocări de populaţie din Basu-
rabia ş1 nordul Bucovine i în interiorul Rusiei 120•
. Deoarece nu dispunem de -date statistice complete pentru a
elucida complet dosarul deportărilor către tinuturile cele mai ne-
prielnice vieţii 121 din U.R.S.S., facem apel la datele furniza.te de
O
mass-i:nedia sovi~tică privind rezolvare a „şomajului" în lunile sep-
tembr:e-d ecembne 1940 în Basarabia şi nordul Bucovinei. In sep-
tembrie 1940 au fost trimi~i, potrivit informaţiilor apărute în .Iz-
vestia" şi nPravda" , 135.000 de muncitor i în diferite colturi ''ale
U.R.S.S. 122• Astfel, în bazinul minier al Doneţului au fost· trimise
7.500 de persoane, 5.000 la întreprind erile din Sverdlovs k si 1.000
de inşi la uzina de tractoare din Celiabinsk. !n lunile octombrie -
noiembrie , sovieticii au mărit ritmul deportărilor: Numărul ofi-
cia. l" al aces t ora a aJuns
. la 19.200 de oameru. 1231 pentru ca în "luna
decembri e să crească la 27.000 persoane 124. In ideea că era o re-
zolvare" a şomajului, deci a unei probleme economico-sociale" se
pra,::tica un sistem mascat de depor,tări ; cei care fugeau din ac~ste
lagare de muncă forţată erau ar.estaţi şi trimişi înapoi 125. 1n afara
acestora mai existau deportările cu aşa-zisele „dube negre". Se
prezentau noaptea la locuinţele „indezira bililor'' si la a celor care
au cer~u\. rep~tr~erea, îi arestau şi duceau într:o direcţie necu-
noscuta 1-<>. ZiaNstul Constanti n Virgil Gheorghi u, încercînid să
-redea drama şi panica creatu de teroarea deportărilor trăită de
aceşti nefericiţi români, scria : 1,In fiecare sflptămînă, 'plecau din
131
•
,..
Chisinău şi oraşele basarabene trenuri înt!egi cu :?~âni ~:3r~ lua~
drm\rnl Siberiei. Unii erau ridic.iţi împreuna cu fam11i~l:\ alyn ~mgun_.
Aproape în fiC'cnre casă era dte u:1 m~nl!b~u al fan11lie1 lipsa. Dacu
întrebai unde este îţi riispundea ; ~•m S1beria►►•
Am găsit apoi aproape în fiecare casă din Ba:.arabia ~ăz}
u
pîine uscn tă. La început nu ştiam ce e cu nce~~t~ pune. M~ t~z1u
:'U
am întrebat care e rostul ei : ~•Sîntem prcgat1ţ1 pentru ?1bena»,
ni s:..a răspuns. Mi se răspundea că poliţia b?lşevică . descmdca .în
fiecar.e noapte, la cîteva case in fiecare ~at ŞI oruş dm B~asar~bia.
l\fasinn N.K.V.D .-ului se> oprea la poarta totdeauna dupa miezul
nopţii. PoliţiştU intrau în casă . şi~ ci:ţe~u numele_ ceAlor arestaţi.
.kcestia trebuiau să se îmbrace ş1 sa-ŞI ia tot bagaJul mtr-un sfert
de oră. Nici o secundă de întîrziere nu era permisă. Nefericiţii
arestaţi ştiau di nu se vor mai întoarce ni~iodată .. D~mnul pe care
aveau a-l face era lung. De aceea se pregateau dmru.nte.
In toate casele basaralbene geamantanele erau făcute şi lada
cu pîine uscată aştepta Ungă uşă" m.
D eportaţii - bărtbaţi, famei şi copii., ~ătri?i ~ep_:1ti?-cioş! şi
bolnavi - erau constituiţi în convoaie nesflrş1te şi marşalu~au ca!re_
gările de îmbarcare, unde erau vîrîţi în vagoane de vite, fora
hrană apă medicamente si fără dreptul de a cere sau reclama ceva .
' ' .
Mulţi mureau pe drum datorită imb olnăv1n . ·1or, epmzarn
. - .. 1"8
- . pe
aceste trenuri ale groazei, autorităţile sovietice scriau : .,In acest
tren se află cîteva mii de muncitori români care au fugit din
România de sub jugul boierilor asupritori, venind în raiul sovi~tic.
leşiti-le înainte cu flori" 120. Multe din trenuri n-au mai aJuns
nid~dată la destinaţie. In timpul operaţiilor desfăşurate de armata
română în regiunea Azov a fost găsit un astfel de convoi în care
fiecare vagon devenise un morroînt cu 30-40 persoane 130•
Deportarea s-a făcut după un plan elaborat cu mult înaintea
ocupării Basarabiei şi Bucovinei de nord şi „completat'( pe parc~1rs,
astfel că autoritătile sovietice au putut să disloce într-un timp
relativ s•c urt un n{unăr impresionant de persoane. După unii a utori
cifra totală a variat între maxim 300.000 şi minim 25.000 depor-
taţi m. Numărul exact al celor deportaţi va putea fi stabilit ·act
doar după ce vor fi consultate sursele d: a:hivă sovie:,~ce. ~n _l?c~
acestor sute de mii de români „duşmam a1 poporului , tr1m1ş1 sa
populeze nemărginita Siberie, r~gimul ~?vietic. de ocupaţie. a. ,~duş
pentru a umple golul alte zeci de mn de „mternaţ10nallştl de
peste Nistru 132 •
Planul deportărilor vizînd dezrădăcinarea românilor din teri-
toriile ocupate n-a putut fi aplicat pînă la •Capăt deoarece în iunie
1941 a început războiul de dezrobire a pămînturilor răpi.te. Desigur
.acest plan, aşa cum ştim, a continuat cu şi mai multă înver~unare
după 1945.
132
ASASINATUL INDIVIDUAL SAU COLECTIV a fost folosit
pe scară largă de regimul de ocupaţie sovietic, în provinciile anexate.
Foarte mulţi deportaţi au fost asasinaţi pe drum sau după ce ajun-
geau în lagărele de dcpor.tarc. Asasinarea se fftcea după o judecată
grăbită, cu sentinţa dinainte ştiută. N.K.V.D.-ul deporta pe cei mai
puţini periculoşi, pe cei consideraţi deosebiţi de periculoşi îi îm-
pt:şca după ce îl: pr~alab~l li se smulge.:rn scrisori pe care „le tri-
1111teau dm ... S1beria11 şi în care spuneau că . sînt sănătosi si o
duc ... foarte bine" 133. ,i • •
Astfel de execuţii s-nu fc1cut în toate oraşel{) Basarabiei si Bu-
covinei de nord. In Chişinău, execuţiile se fftceau în beciul se.diului
N.K.V.D. situat pe strada Viilor nr. 97. Cercetările efectuate de
autorităţile române, în septembrie ln41, au condus la descoperirea
a 85 de cadavre, dintre care 15 aruncate într-o groapă comună
aveau miinile şi chiar picioarele legate t:Vi_ Unele cudavre erau în
costume sumare (pijama, cămăşi ele noapte), ceea ,ce denotă că
e_r~u arcs_taţ~ în timpul nopţii şi împuşcaţi imediat, fără a mai
fi 3udecaţ1, mei cel puţin formal.
La lsmail, în subsolul localului din strada General Văitoianu
s-au găsit ,îngropate 6 cadavre (5 bărbaţi şi o femeie) legate cu
mîinile la spate Hi.
.. ~c~leaşi metode barbare au fost folosite de către poliţîa
politica ş1 la Cetatea Albă. !n ziua de 14 aprilie 1941 s-au descoperit
19 cadavre c: ~pa:ţinea1: unor locuitori arestaţi de organele
N.K.V.D. sub mvmmrca ca au nutrit sentimente românesti si au
desfăşurat acţiuni contra regimului comunist. După ce i-au depus
la penitenci~rul din Cetate~ Albă, unii au fost executaţi, iar alţii
:u ~e~e?-at 11; urma to:turilor. Cadavrele le-au îngropat noaptea
m c11DJ.t1.:ul_ dm str. Traian nr. 86, în apropierea penitenciarului 1:JG.
In ~ernauţ~, s~te_ de româ1;i au fost ridicaţi de poliţia bolşevică,
cu c1..teva zile mamte de a mcepe campania din est. AreiStatii erau
o povară pentru bolşevicii care se retrăgeau, :drept urma~e i-au
17gat unul de alt~ şi ~-au a~ezat c_u faţa în. jos pe pfonînt, într-un
mmp de 12e malurile N1strulm. Apoi au folosit acest pod viu trecînd
cu tancurile peste trupurile oamenilor :t:li.
După izbucnirea războiului româno-sovietic, cxecutiile făcute
df ~.K.V.D. au luat proporţii şi este greu de precizat numărul
v_1ctm_1.elo~. ~a S01: oţo;v de exemplu, au executat 15.000 de ostatici
Şl Pl'Izom erf romani, &ca represalii pentru împuşcarea unor evrei
a Odessa !;!8_
Potrivit datelor pe care le deţineau în toamna anului 1941
~rganele A~e a~chetă r9111.âneşţi, a:-1 fost asasinaţi prin împuşcare
s~u omo~iţi prm _tortura aprox1mutlv 25.000-30.000 de persoane 1:m.
D!n ~nallza sentu~_ţelor pronunţate de tribunalele sovietice, rezultil
ca cei condamnaţi la moarte nu aveau altă vină decît că au fost
133
iuncţionc1ri
ace ste înv inu iri, într eg
ai sta tulu i rom ân • Pen tru fos t presărat cu cad a-
110
NO TE
pămîntul Bas ara bie i şi
Buc ovi nei de nor d a sovietic,
u opu s reg imu lui de ocupaţie
vre le a mii de \r om âni ce s-a i,t de gre le, mişcarea <le rezistenţă
In ace ste condiţii deoseb ma i mu lt o for mii
paţie sov ieti c a avu t
faţă de reg imu l de ocu organizării uno r
pasivă. Din cau za rep
res alii lor sălbatice , iniţiativa iile ocu pat e de
ţilor rom âni în teri ,tor
nuc lee cla nde stin e ale studen au eşuat. Rezistenţa împ otr iva ocu -
Cia chi r şi Gu mă Hi
către Gh. în nor dul Bu -
activă la sate , ma i ales
pan tulu i sov ieti c a fos t ma i brie , loc uito rii com une i Suc eve ni, ju-
cov ine i. In ziu a de 14 noi em ncm aip utîn d sup ort a apăsania reg i-
răsculat,
deţul Storojineţ, s-a u eve anu , 84 de ţăr a ni
i de săteanul Ion Suc
duş
n, Din suferi.nţele Bas ara biei ·
ieti c. Con sub ruseasca~,
niţă pent ru a trec e •ea:scă", Chi~iniiu 1943 11 stăpinil'ea
mu lui sov spr e gra ~- Ionu P e liva
au por nit . noman
s-a u îna rma t cum au put ut şi ma i adăugat 13 st'1teni din Prisăceni T1pocrra
"'
f1a " Cai" '
. ,,ea ' ' p. ·
în Romfmia. Pe dru m li s-a
u . ace st em.
org ane le sov ieti ce de graniţii şit să
2. Ibid
jude ţ. Des cop eri ţi de dos ar 6 342
acelaşi
fo a 9 săt eni împ u~c aţi , au reu 3. Arh : Ist .. ~~nnr.tr., fond Min iste rul de I,nterne, , f. 18.
gru p a c1 ngaj at lup ta. Cu jert 4 . ,,Basarob1a·, 6
'
p
1991 , . 90 .
~ Ah
tre acă în Rom fmi a 11i2, în ma jo- Min iste rul ele Inte rne, dos nr li 342, f . 29.
năuţi und e populaţia era -n_. Ib1:de.mI.st. Ce-n.tr., fon d
!n com una Ad înc ata - Cer 5.000 de oam eni din ma i mu lte sate 6
40
rita te române ască , apr oxi ma tivţătorii în faţa com and am ent ulu i ar-
? r.53
ro:iiilme rola p II ~-~
7. A:rh. M.A p.N ., fon d Mic • . . . • c. .
s-a u adu nat în fru nte cu învă permită să treacă în Rom fmi a. Re- . Ist. Cen tr fon d p CM one scu, dos ar
se
8. Arh
·• · · ·• Cab met Ion Ant
ma tei sov ieti ce, c12rînd să li şi sfidătoare a com and ant ulu i sov ieti c, '78!1941, f. 4.
ar ogu n-tă
voltaţi de atit udi nea aş ezat în faţa 9. Ibid em, f. 13.
să.tenii au sfărîma,t un
bus t al lui Len in ce se găsea por nit spr e 10, Ibid em, f. 14.
nte au
clădirii com and am ent
ulu i şi cu tric olo rul în fru urm ii şi i-au 11. Arh . M.A E fon d ~1; u R s .s ., dos ar 116/1940, f. 586 -58 9
pel e sov ieti ce i-au aju ns din 12 A h . . ., , . . ·
frontieră. Ala rma te, tru · r · Ist. Cen tr fon d PC M C ab'met Ion Ant one sou, dos ar
om ate 11 3_ · · ·•
ma sac rat cu tiru ri de arm e aut
·•
i. 1n 78/1941, f. 4.
Răsco ale înăbuş ite în
sîn ge au fos t i;;i-n stînga Pru tulu de Inte rne
ci, ţăranii car e au refu zat să pre dea 13. Ibid em, fon d Min iste rul • closa.r 6 342, f. 30.
sat ul P ere secina , jud eţul Orh i lu ma rgin ea sa.tului şi împuşc aţi. -14. Ibid em, f. 31.
re colt ă au fos t scoş 1, f. 31.
9 părţi din uşnn, Ilc1rtopul 15. Ibid em, dos ar 7 386, vol.
Răzvrătiri s-a u ma i pro
dus şi la Hânceş ti , judeţul Lăp cla" , Moscova, din 3 iuli e 1940
16. ,,K? mso mol skai a Pmv .
l\1/ic din jud eţul Orihei H!i, 0 1940 p 118
var a anu lui 1941, un gru p de
40 17. ,,V1aţ.a Bas arab iei" , ,n r. 9-1· ' . .
In aju nul paştelui din pri mE't 2 din Orh ei, conduşi de Av ra- Cen tr fa d M' ' ar li 34? f . 72-73.
_ 18. A:rh. Ist :• . nnr. _in1stevul de Inte rne • dos ~,
gic nr. 19 v·iaţ a Bas . ,l J5
de elev i ai ins titu tulu i Ped ago răs pîndit ma nif rste împ otri va r(•gi- • ,, a'l"abiei ", 9 10 1940
'
mo glu Du mit ru, au red act at şi
o colegă 20. ,,Ba sara bia" , nr. 6/199l,
p. 9 i. p. · ·
-d icta toru lui Sta lin. Trădaţi de
mu lui de ocupaţie sov ieti c şi ataţi şi ucişi 11,:;_ 2 1. Geo rge Ciorănescu, Bes sara bia
· Dis pute d land betw een east
and
min orit a:·,'i, ele vii au fos t ares lui de ocupaţi e wes t Jon D urni·tr~ V~r ktg, _Mun ich, p. 208.
enţă împ otri va reg imu
'
Deş i mişcarea de rezist esa ră, ea a ţinut trează 22 · ,,Bo ada , dm 20 mli e 1940.
am plo nre a nec
sov ieti c n-a put ut să cap ete 23. ,,Pr avd a", clin 15 iuli e 1940
1
o 1940
-con ş tiinţa naţion ală. 24. ,,Vi;aţa Bas arab iei" , nr. 9-Î ' • p. 19.
25 · " Pra d " d' .
v a , m Iii iuli e 1940
26. Pac tul Mol otov -Rib ben
trop . .., p. 93.
27. ,,Pr avd a" din 11 iuli e 1940
28. Pac tul Mo loto v-R ibb entr
o/ . ., p. 82- 92
3 aug ust 1940 . .
29. ,,Pr avd a", din
.
30. ,,Vi sti", din 14 aug ust 1940

135
134
funct10nGri ai statulu i român HO. Pentru aceste învinui ri, întreg
pămî~1,tul Basarab iei l;li Bucovi nei de no~d a ţost presăra~ cu ~ad_a-
NO TE
vrele a mii de •români ce s-au opus regmm lm de ocupaţie sovietic.
In aceste condiţii deoseb1t de grele, mişcarea ele rezistenţă
:fată de regimu l de ocupaţie sovietic a avut mai
mult o formii
pasivă. Din cau_za represa liilor. sălbatic :, ~nJţiati v~ o:~aniz (irii unor
nuclee clandes tmc nle studenţilor romam m teri.toru le ocupate de
către Gh. Ciachir si Gumă 1-H au eşuat. Rezistenţa împotri
va ocu-
pantulu i sovietic a· fost mai activă la sate, mai ales în nordul Bu-
covinei . In ziua de 14 noiemb rie, locuito rii comune i Suceve ni, ju-
apăsarea regi-
deţul Storojincţ, s-au răsculat, ncmaip utînd suporta
mului sovietic . Condus i de siite.:inu l Ion Suceve anu, 84 de ţărani
s-au înarma t eurn au putut şi au pornit spre graniţă pentru a ire li! 1. Ioan Pelivan, Din suferinţele Basarab iei sub stăpînirea
ruseasci1,

în Rom[mia. Pe drum li s-au mai adăugat 13 săteni din Prisăceni T:ipografi.i „Ca1,tea Românească", Chhiniiu , 1943, p. 11.
acelaşi judeţ. Descoperiţi de organel e sovietic e
de graniţă acest 2. Ibidem.
grup a angajat lupta. Cu jertfa a 9 săteni împuşcaţi, au reuşit să 3. Arh. Ist. Centr., fond Minister ul de I,nterne, dosa,r 6 342, f. 18.
4. ,,Basarab ia", nr. 6, 1991, p. 90.
treacă în Romfm ia H 2.
In comuna Adînca ta - Cernăuţi unele populaţia era în majo- 5. Arh. Ist. Cen.tr., fond Minister ul de Interne, dosar 6 342, f. 29.
ritate rom,înească, aproxim ativ 5.000 de oameni din mai nmlte sate
6. Ibidem.
s-au adunat în frunte cu învăţătorii în faţa comand amentu lui ar- 7. krh, M.Ap.N., fond Mic-rofilme, rola P.II. 2.053, c. 40.
matei sovietic e, cerînd să li se permită să treacă îh Romi\nia. Re- 8. Arh. Ist. Cent-r., fond P.C.M., Cabinet Ion Antones cu, dosar
voltaţi de atitudin ea arogan•tă şi sfidătoare a comand
antului sovietic., 78/1941, f. 4.
Lenin ce se găsea aşezat în faţa 9. Ibidem, f. 13.
sătenii au sfărîma.t un bust al lui
lui şi cu tricolor ul în frunte au pornit spre 10. Ibidem, f. 14.
clădirii comand amentu
frontieră. Alarma te, trupele sovietic e i-au ajuns
din urm,i şi i--au 11. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 110/1940, f. 586-589 .
113 12. Arh. Ist. Centr., fond P.C.M., Cabinet Ion Antones cu,
dosar
masacr at cu tiruri de arme automu te • 78/1941, f. 4.
Răscoale înăbuşi te în sînge au fost şi-n stînga Prutulu i. In
satul P crescci na, judeţul Orhei, ţăranii care au refuzat să predea 13. Ibidem, fond Minister ul de Interne, dosar 6 342, f. 30.
9 părţi din recoltă au fost scoşi la margin ea sa,tului şi împuşcaţi. 14. Ibidem, f. 31.
Răzvrătiri s-au mai produs şi la IIânceşti, judeţul Lăpuşna
, H{irtopul 15. Ibidem, dosar 7 386, vol. 1, f. 31.
1\/Iic din judeţul Or:hei 1-H . 16. ,,Komsomolsk;aia Pr-avda", Moscova, din 3 iulie 1940.
,,Viaţ.a Basarab iei", nr. 9-10, 1940, p. 118.
1n ajunul paştelui din primăvara anului 1941, un grup de 40 17.
de elevi ai institut ului Pedago gic nr. 2 din Orbei, conduşi de Avra- 18. Airh. Ist. Centr., fond Minister ul ele Interne dosar O 342, f. 72-73.
,.Viaţa Basarab iei", nr. 9-10, 1940, p. -115. '
moglu Dumitr u, au redacta t şi rilspînd it manife ste împotri va regi- 19.
,,Basara bi·a", nr. 6/1991, p. 91.
mului de ocupaţie sovietic .şi a dictato rului Stalin. Trădaţi de o colegă 20.
minorit arii, elevii au fost arestaţi [;ii ucişi g:;_ 21. George Ciorănescu, Bessarab ia. Disputed land between east and
de ocupaţie west, Jon Dumitr'l l Verfag, Munich, .p. 208.
Deşi mişcarea de rezistenţă împotri va regimu lui
ă, ea a ţilmt treazâ 22. ,,Boada" , din 20 iulie 1940.
sovietic n-a putut să capete -amploarea necesar 23. ,,Pravda ", din 15 iulie 1940.
conştiinţa naţională.
24. ,,Vi,aţa Basarab iei", nr. 9-10, 1940, p. 119.
25. ,,Pravda ", din 10 iulie 1940.
26. Pactul Molotov -Ribben trop .•. , p. 93.
27. ,,Pravda " din 11 iulie 1940.
28. J>actul Molotov- Ribbent1 ·op ..., p. 82-92.
29. ,,Pravda ", din 3 august 1940.
30. ,,Vistl",d in 14 august 1940.

135
134
 31. .,P.rnvda", clin 3 august 1940. 72. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 131/ 1940, f. 338,
32. ,.Viaţa Basarabiei", nr. 9-10, 1940, p. 130. 73. D. Pădure, op. cit., p. 8.
33. 1bidem. 74. A1·h. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P .II, 2.653, c. 324,
34. ,.Izvesti.a", din 1!i august 1940. 75. A,r h. Ist. Cen,tr., fond P.C.M., Cabinet Ion Antonescu, dosar
35. Arh. Ist. Ct.•ntr., fond Ministerul dL' Interne, dosar 7 386, vol. 1, f. 12. 117/1940, f. 19.
36. Ibidem, dosar 6 342, f. 31. 76. Airh. M.A;E., fond 71/U.iR.S.S,, dosar 131/1940, f. 340.
37. ,,Viaţa Basarabiei;', nr. 9-10, 19-10, p. 130-131. 77. Ibidem.
38. ,.Gazeta refugiaţilor", din 15 decembrie 1940. 78. Arh. M1.Aip.N., fond Microfilme, rola P.II. 2.653, c. 352.
39. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 6 342, f. 40. 79. Ibidem.
40. Arh. M.Aip.N., fond Mic,rofilme, rola P.II, 2.f.53, c. 325, 353. 80. Ibidem.
41. ,.Gaze,ta refugiiaţilor", din 1 decembrie 1940. 81. A,rh. Ist. Cen~r., fond M.P.N., Presă Externă, dosar 117/1940, f . 54 .
42. D. Pădure, Basarabia şi Bucovina ele sus sub noua .,tăpînire, 82. Ibidem, Informaţii,· dosar 816/1941, f. 10.
TJoiembrie 1940, (1941), p. 19. 83. Ibidem.
43 . .,Viaţa Basar..1biei;\ nr. 9-lU, 1940, p. 117. 84. Ibidem, f. 11.
44. Arh. M.,Aip.N., fond 4, dosar 403, f. 249. 85. Ibidem.
45. Arh. Ist. Centr., fond M.P.N., Presă Externă, dosar 1117/1940, f. 68. 86. Ibidem.
46. Ibidem, f . 84.
87. i\rh. M.A.E., fond i11U.R.S.S., dosar 131/ 1940, f. 230.
47 . .,Pravda·', din 24 decembrie 1940. 88. ,,Viaţa Basarabiei", nr. 9-10, 1940, p. 121.
48. Arh. J1:,t. Centi-., fond M.P.N., Pre~ă Externă, dosar 1117/1940, i. 55. 89. Ibidem, p. 116.
49. Ibidem, dosar 1155/1940, f. 24.
90. Arh. M ..Aip.N., fond Mic,rofilme, rola P.II, 2.i,53, c. 325-326.
50. Ibidem.
91. ,,Neamul Românesc", din 7 iulie 1940.
51. Ibidem.
92 . .'\rh. Ist. Centr., fond M.P.N., Presă Externă, dosar 117/1940, f. 57.
52. Ibidem. 93. Ibidem.
53. ,.Basarabia", Chişinău, nr. 3, 1991, p. 112.
94. ,,Gazeta refugiaţilor", din 22 decembrie 1940.
54. Ibidem.
55. Arh. Ist. Centr,, fond M.P.N., Presi't Externti, dosar 1117/1940 f. 104. 95. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne dosa,r 7 36n, vol. 1,
f . 12-'13. '
56 . .,1zvestia'', din 3 decembrie 1940.
96. ,,Vk1ţa Bnsar.abk•i", nr. 9-10, 1940, f. 129.
57. N. Movileanu, Deschiaburirea, în „Politicu", Chişinău, nr. 3, 1991, 97. Ibidem.
p. 65.
98. ,,Visti", din 2G iulle 1940.
58. Arh. M.A.B., fond 71/U.R.S.S., dosar 131/194U, f. 336.
99. Ibidem.
* Denumire dntă în Rusia chiaburilor satelor.
59. N. Movile-anu, op. cit., p. G6. 100 . .Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 7 365, voi. 1,
f. 13-14.
60. Arh. Ist. Centr., fond P.C.M., Cabinet Ion Antonescu, dosar
117/1940, f. 20. 101. ,,Gazeta refugiaţilor", clin 12 ianuo.rie 1940.
Gl. A.rh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 131/1940, f. 338. 102. Arh. Ist. Centr., fond M.P.N., Presă Exte-1ină dosar 117/19•10, f. 25.
62. Arh. Ist. Centr., fond P .C.M., Cabinet Ion Antonescu, dosfir 103. Ibidem. '
ll 7il940, f. 20. 10-1. ,.Neamul Românesc", din 23 iulie 1940.
G3. D. Pădure, Basarabia şi Bucovina de sus sub noua slăJ)înire, p. li . 105. Arh. Ist. Centr., fond M.P .N., P,resă E:i.;te,rn,1, dosar 115/1940, f. 78.
04. 1\ :rh. Ist. Ce-ntr., fond P.C.M .. Cabinet Ion Antonescu, dosar 106. ,,Viaţa Dasar.abie<i", nr. 9-10, 1940, p . 98.
ll 7/1940, f. 19. 107. D. Pădure, Basarabia şi Bucovina de sus ... , p. 13.
65. D. Pădure, op. cit., p. 11-12. 108. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul ele Int<,rne, dosar 7 365, vol. 1, f. 18.
66. Arh. Ist. Centr., fond M.P.N., Pi·esă Externă, dosar 117/1940, f. 88.
109. Constantin VLrgH Gheorghiu, A1'cl malu1·ili.> Nfat1'Ului, cu pre.zentare
67. Ibidem.
de T. Arghezi, ediţia :a III-a, Ed. Naţională, Gh. Mt>.C'U, 1941, p. 177.
68. Ibidem, f . 20.
110, Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 2.653, c, 353.
69. Ibidem, fond Ministerul de Interne, do~r 6 342, f. :rn. 111. Ibidem.
70. Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.11. 2.653, c. 327.
112. Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., dosar 131/1940, f. 342.
71. Ibidem, c. 352, 436. 113. Ibidem.

136
137
 114. J\ ,r h. M.Ap.N., fond 4, dosar 403, f . 225.
71/U.R.S.S., dosar 131/l 940, f. 343.
ÎNCHEIERE
115. Arh. M .A.F.., fond
116 D Pădure Sub călcîiul comunist ••• , p . 10.
117: A~h. 1\t.A'.E., · fond 71/U.R.S.S., dosar 131/1940, f. 343.
118. George Ciorănescu, op. cit., p. 207. · . .
119. tA•rh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar 6 ()83, f. 29.
120. Ibidem, dosar 6 204, f. 21.
l21. ,,Deşteptarea", Chişinău, Buletin inf01,mativ ,al Frontului Popular
din Moldova, din iulie 1989, p. 7.
12 2. Arh. Ist. Buc., fond Ministe1,ul de Interne, dosar
6 204, f. 21.
123, Ibidem, f. 22.
124. Ibidem, f. 23.
l:!5. Ibidem, fond M.P .N., Presă Externii, dos::ir ~117/194~, f. 44. Istoria românilor este, în::1inte de toate, o luptă pentru su-
126. Ibidem, fond Ministerul ele Inte rn~, closar 6 204, f. 23.
pravieţuire. Avînd o ţară bogată şi frumoasă, .aşezată la întretăierea
127. Cons.tiantin Virgil Gheorghiu, op. cit., p. li7.
l28. Arrh. ,M.A.B., fond 71/U.R.S.S., dosar 131/1940, f. 344. sierelor de interese ale marilor puteri, ,Sn calea tuturor răutăţilor",
129. Co.nstantin Virgil Gheorghiu, OJJ. cit ., p . 179. cum scria cronicarul, românii au fost nevoiţi să-şi croiască drum
130. Arh. M .A.E., fond 71iU.R.S.S., dosar 131/HJ4U, f. 344. prin istorie cu o mînă pe coarnele plugului şi cu cealaltă pe armă.
131. George Ciorănescu, op. cit., p. 207. Constituind „o insulă latină într-o mare slavă", românii au
1:i2. George Cio,rănescu, op. cit., p. 215.
_r~uşit să-şi menţină identitatea, să se afirme ca un popor demn în
133. Constantin Virgi,l Gheorghiu, op. cit., p. 259.
134. Arh. Ist. Centr., fond Ministerul de Interne, dosar G34211941, f. 375. rîndul popoarelor europene. ln anul 1918 şi-au realizat statul na-
135. Ibidem, f. 186. ţional unitar, ca urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transil~
136. Ibidem. vaniei cu patria mamă.
137. Constantin Vi,r gil Gheorghiu, op. cit., p. 72.
138. Arh. Ist. Centr., fond Mi11i!>terul de Interne, dosar 6 204, f. 23. Această operă - pentru făurirea căreia au trudit generaţii
139. Ibidem.
în şir de înaintaşi - n-a durat decît 22 de ani, fiind sfărâmată
140. Ibidem, dostw 6 683, f. 30, 41. prin acţiunea agresivă a marilor puteri .totalitare. Primul teritoriu
141. Arh. M.Aip.N., fond Microfilme, rola P .II. :!.G53, r. 798. rupt din ti·upul României a fost cel al Basaraibiei şi nordului Buco-
142. D. Pădure, Sub călcîiul comunist ... , p . l!i. vinei, ocupat de Uniunea Sovietică. 1n împrejurări dramatice -
143, Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, rola P.II. 2.653, c. WB.
ameninţată de marea putere de la Răsărit, 11 sfătuită" să cedeze
144. D. Piiclure, Basarabia şi Bucovina ele su.s ... , p. 21-22.
145. Arh. M.Ap .N., fond Microfilme, •r ola P.II. 2.Gf,3, c. 798. de către Germania şi Italia, neputîntlu-se bizui pc nici un sprijin
extern - România a fost nevoită să cedeze sub presiunea forţei.
A urmat calvarul reti,agerii, brutalitatea ocupantului sovietic, umi-
lirea românilor, acţiunea sistematică de distrugere a fiinţei lor
etnice, de modificare a structurii demografice în Basarabia şi nor-
dul Bucovinei.
Pentru scurtă vreme (1941-1944) aceste teritorii s-au reîn-
tors la patria mamă. Dar, din nou, forţa militară şi-a spus cuvîntul,

Herţa. Procesul de rusificare a cunoscut cote inimaginabile.

.
Uniunea Sovietică reanexînd Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul
'

Dar, ca prin miracol, sufletul românesc n-a putut fi distrus.

S-au adeverit, încă odată, cuvintele profetice ale lui Nicolae Iorga :

139
138
 Poporul învins care crede di a căzut momentan pentru o c::mză ANEXE
dreaptă, poporul învins care vede totdeauna o zi răzb.~nă,toa_:~ du~ti.
ziua sîngeroasă a zdrobirii sale, poporul acda trage am msaş1 lovi-
turile care i s-au dat, forţe capabile de a înapoia acele lovituri
si de a smulge aceluia care a dat loviturile cîştigul căpătat fără
dreptate". Astăzi, sub ochii noş.tri, are loc o adevărată redeşt2ptare
natională, care trebuie să -ducă la victoria adevărului şi a dreptăţii.
· Calvarul românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei se apro-
pie de sfîrşit, iar clipa de bucurie se apropie. Avînd această con-
vingere, să rememorăm pătrunzătoarele cuvinte scrise de Alexandru
Declaraţia de unire a Basarabiei cu România (27 martie/9
Vlahută · Cu sînge '-'i cu lacrimi ne-am plătit fiecare clipă de -
•• " '1 aprilie 1918) ..................... , .......... , . . . . . . . . . . . . . . . 143
bucurie, rari scăpări, 0 1 aşa de rnd, în noaptea durerilor noastre !
- Documente statistice privitoare la compoziţia naţională a
Şi lucrul acesta nici un român n-ar trebui să-l uitet •
1

Basarabiei (1817-1941) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
populaţiei 144
- Telegrama ministr-ului României la Moscova, Gh. Davidescu,
prin care informează guvernul român asupra discuţiei sale
c-u V. M. Molotov, comisaI'ul poporului pentru aface-rile externe
ale U.R.S.S. (27 1unie 1940) ................ ,. .. . .. . . . . . . . .. .. 146
- Raportul şeful'lli Biroului Statistic MiUtar privind condiţiile
în care se desfăşura evacuarea Basarabiei (30 iunie 1940) .... · 148
- Relata-re privind evacuarea Basarabiei şi nordului Bucovinei
(30 iunie 1940) ............................................. . 14!)
- A:nticolul De ce atîta ură? publicat de Nicolae Iorga la
6 iulie 1940 150
- Relata-rea unui martor ocular privind condiţiile in care a
fost ocupată Basarabia (iunie-iulie 1940) ................... . 151
- Rapo!'t privind părăsirea teritoriilor ocupate de Armata Roşie
(4 iulie 1940) ............................................... . 155
- Document privind activitatea comisiei mix.te sovieto-române
de la Odessa (4 iulie 1940) ................................ . 155
- Document prîvi1:or la evacuarea Basarabiei (20 iulie 1940) ... . 156
- Document privind ev;acuarea Basarabiei şi nordului Buco
vinei (22 iulie 1940) ......................................... . 158
- Comunicarea rep,rezentantului guvernului român către repre-
zentanţii guvernului sovietic (Odessa, 25 iulie 1940) .. , ..... 159
- Convenţie p-rivitoare Ia evacuarea de către Uniunea Republi-
cilor Sovietice Socialiste faţă de România a ofiţerHor, sub-
ofiţerilor, solclaţiJ.or români, funcţionarilor de stat, familiilor
respective, persoanelor civile cer.ute ,prin tabele nominale de
către autorităţile române, precum şi a populaţiei din Basa-

141
 CU PR INS

3
Cuvînt înai.ntc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cap. 1
RelaţiHe român o-sovi etice în anii 1918- 1940 . . . . . . . . 5

Cap. 2
„Dacă răspunsul afirma tiv nu va sosi la timp, atacul va
fi lansat seara următoare" ...... ...... ...... ...... : 22

Cap . .1
Zilele drama tice ale retrageriii armate i şi administraţiei
româneşti din Basara bia şi Bucov ina . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Cap. 4
Romen i pe drumu d de bejeni e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Cap. 5
Pierde rile materi ale suferii1:e de statul român prin ane-
xarea de căit.re U.R.S.S. a Basara biei şi Bucovinei de nord 95

Cap. 6
Regim ul soviet.de de ·ocupaţie .ii:l Basara bia şi Bucov ina
de nord (28 iunie 1940 - 22 iunie 1941) . . . . . . . . . . . . 114

!ncheiere ....~ .·..... :· .·...... ....· .... ·.• ; .•• , ... , ..•-..;,. -........ . '139
Anexe . . ... ,, .....• ..... . . . . . . . . .._. . . . . ..• . . . .
. . ~ -· . .. .. . . . .... . 141

191
 EDITA T : EDITURA ACADEMIEI
DE INAL TE STUDII MILITARE

Redac tor respon sabrl : Colon el ANDR EI JUDE A

Tehno redact or : s.c. NICO LAE TUDO RACH E
Copertla : s :c. ALEX ANDR U GRUI A

Bun de cules 29.06.1992 Bun de tipar 15.09.1992

Hîrtte 61 X 86 Forma t 16/61 X 86
Coli tipar 12 Coli editură 6

Tipărit la tipar !nalt.

C. 210