Conferina de Pace de la Paris (1919 1920)

1. Caracteristicile generale ale conferintei de pace de la paris

2. Dintre probleme conferintei de pace de la paris
1.
Conferina de Pace de la Paris a nceput la 18 ianuarie 1919,
avnd drept obiectiv dezbaterea noii configura ii politico-teritoriale i
rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate
din Primul Rzboi Mondial. Conferina avea ca scop elaborarea i
semnarea tratatelor de pace ntre statele nvingtoare i cele nvinse
n Primul Rzboi Mondial. Noua ordine mondiala stabilita dupa Primul
Razboi Mondial a fost statuata prin Conferintele de la Paris si Washington, ce au
format Sistemul Versailles-Washington. Sistemul de tratate incheiate acum au
legiferat noul raport de forte pe arena internationala.
Conferinta de Pace de la Paris a fost o reuniune a fortelor aliate invingatoare,
in Primul Razboi Mondial, ce a avut drept obiectiv dezbaterea noii configuratii
politico-teritoriale si rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare
rezultate acum.
Presedintele Wilson a luat aceasta initiativa fara precedent pentru a se asigura ca
scopurile sale pacifiste prezentate in Cele 14 puncte- vor fi consemnate in
tratate. Atitudinea francezilor si a englezilor a impiedicat realizarea in totalitate a
scopurilor lui Wilson. Pozitiile Marilor Puteri erau diferite uneori fiind chiar
contradictorii.
Francezii doreau slabirea la maxim a Germaniei, deposedarea acesteia de unele
teritorii de pe malul stang al Rinului, impunerea unor exorbitante reparatii de
razboi si dezarmarea ei completa. Franta prin politica promovata, la aceasta
Conferinta de Pace, a fost perceputa tara ce-si dorea sa-si stabileasca hegemonia
pe continentul european.
Englezii s-au opus acestor planuri avand in intentie doar de a slabi Germania
pastrand-o astfel ca un rival Frantei acesteia pe continent. Ei nazuiau sa o
deposedeze numai de flota comerciala si militara precum si de colonii si piete
externe.
SUA erau impotriva transformarii Germaniei intr-un stat de mana a doua si
incercau sa fac din ea o bariera in calea tendintelor hegemoniste ale Frantei si
Marii Britanii. De asemenea se pronuntau impotriva imenselor despagubiri de
razboi cerute Germaniei.

Preocuparea americanilor si britanicilor pentru o Germanie puternica era

determinata si de amenintarea bolsevica care plana iminent asupra Europei.
Discutii aprinse au aparut atunci cand s-a pus problema creerii - Ligii
Natiunilor organizatie menita sa asigure indeplinirea tratatelor de pace, sa
inlesneasca colaborarea internationala si sa mentina pacea. Tratatul includea o
clauza pentru crearea Ligii Natiunilor. Senatul Statelor Unite nu a ratificat
niciodata tratatul, iar Statele Unite nu a facut niciodata parte din Liga Natiunilor,
in ciuda faptului ca presedintele american Woodrow Wilson a fost cel mai mare
sustinator al acestei organizatii internationale.

.....................................................................................................................
2.
Dintre problemele Conferinei Paris 1919-1920
Rzboiul, de departe mult mai devastator dect orice alt confruntare militar
de pn atunci, fusese pornit din cauza unor interese, att comerciale, ct i
pentru teritorii i resurse. Conferina de pace le va materializa prin tratate din
care nvingtorii ies n avantaj, iar nvinii sunt nemulumii.
Principiile de baz n relaiile internaionale erau pacea, securitatea i
colaborarea economic. Toate statele participante la conflagraie avuseser de
suferit, fiecare avea propriile opinii i doleane. Chiar ntre nvingtori apar
divergene datorate atitudinii fa de nvini.
n timp ce Anglia, slbit i datoare SUA, i fcea griji pentru imperiul colonial
i se opunea dezmembrrii Germaniei, Frana accentua ideea de garanii pentru
securitate, urmrind hegemonia n Europa i slbirea drastic a Germaniei,
pentru ca pe viitor aceasta s nu mai reprezinte o ameninare. Este doar un
exemplu de preri diferite ntre dou state ale Antantei.
Italia, ar care trecuse n 1915 de la Puterile Centrale la Antanta, revendica
teritorii ale Austro-Ungariei. Rusia, n care se instaurase regimul bolevic din
1917, nu trimite delegai.
Poziia comun a statelor Antantei va fi dificil de stabilit n cadrul conferinei.
Deciziile din tratatele de pace marcheaz ntreaga perioad interbelic, purtnd
n ele germenii viitorului rzboi, cu aproape de trei ori mai multe victime.
Clauzele teritoriale atrag dup ele revizionismul unor state precum Germania,
Ungaria, URSS, Bulgaria, Italia. State precum Romnia, Polonia, Iugoslavia,

Cehoslovacia, erau vizate de acest nou concept. n faa ameninrii, ele vor crea
diferite aliane regionale, sprijinite de Frana, marele adversar al Germaniei.
Despgubirile de rzboi au creat unele divergene privind sumele stabilite, din
cauza impactului asupra vieii economice a fiecrei ri. Aceast problem a fost
dezbtut n cadrul conferinei de la Spa.
Alte subiecte de disput au fost mprirea coloniilor i desfiinarea stagiului
militar obligatoriu n statele nvinse, fapt ce le punea n inferioritate.
Nu este exclus dorina nvinilor de a-i lua revana i a nclina balana puterii
n favoarea lor. n faa opiniei publice, toi liderii politici militau pentru pace.
Interesele ascunse ns pregteau inevitabil un alt conflict.
TRATATUL DE LA VERSAILLES (28 IUNIE 1919) este cel mai important,
fiind semnat cu Germania, principala ar dintre Puterile Centrale. Privat de o
optime din teritoriu - care revenea vecinilor si: Frana, Belgia, Polonia,
Danemarca Germania pierde i controlul coloniilor, mprite ntre statele
Antantei, n special Anglia i Frana.
Este lipsit de stagiul militar obligatoriu, armata fiind redus la circa 100000
soldai, nu mai are dreptul de a fabrica avioane i armament greu, iar navele de
rzboi au un tonaj limitat. Trebuie s recunoasc anularea tuturor tratatelor
semnate anterior.
n esen, tratatul tirbete prestigiul Germaniei, adversarii acesteia avnd ca
scop umilirea ei prin clauze punitive.
TRATATUL DE LA SAINT-GERMAIN (10 OCTOMBRIE 1919), a pecetluit
dezmembrarea Imperiului Habsburgic i apariia unor noi state: Austria i
Ungaria. Parte din teritoriul fostei Austro-Ungarii este preluat de Cehoslovacia,
Polonia, Romnia, Italia.
Ca i Germania, Austria e lipsit de stagiul militar obligatoriu i aviaie, iar
Marile Puteri i preiau flota comercial.
TRATATUL DE LA NEUILLY-SUR-SEINE (27 NOIEMBRIE 1919) prevedea
pierderi teritoriale pentru Bulgaria, n favoarea Greciei, Serbiei i Romniei.
Armata bulgar trebuia bazat pe voluntariat, fr aviaie i flot.
TRATATUL DE LA TRIANON (4 IUNIE 1920) fixeaz graniele Ungariei cu
Romnia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Austria. Unele Mari Puteri, precum Marea
Britanie i Frana, datorit unor interese comerciale, sunt reticente la
dezmembrarea imperiului.
TRATATUL DE LA SEVRES (10 AUGUST 1920) aduce Turcia sub
protectoratul Marilor Puteri, care doreau s-i menin integritatea, fapt ce
nemulumete Grecia, aceasta pretinznd unele teritorii turceti.

ALTE TRATATE au fost semnate de Marile Puteri cu state mici i medii, cu

privire la frontiere.
De-a lungul celor dou decenii interbelice, sistemul Conferinei de la Paris a fost
contestat de statele revizioniste pe de o parte i aprat de cele ameninate, cu
sprijinul Franei i Angliei.
Revizionismul este unul dintre factorii importani n izbucnirea celui de-al
Doilea Rzboi Mondial. n perioada interbelic, Societatea Naiunilor, care se
crease dup Conferina de la Paris, avea rolul de a menine pacea. ns la aceasta
se adaug alianele regionale dup modelul su: Mica nelegere (1921) i
nelegerea Balcanic (1934).
Ele aveau ca scop descurajarea tendinelor revizioniste prin colaborarea unor
state medii: Romnia, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Grecia. Totui, dorina
de revan a nvinilor din Primul Rzboi Mondial primeaz, ducnd inevitabil
spre alt confruntare.
Ungaria putea ridica pretenii asupra Transilvaniei, ca i Austria asupra
Bucovinei. Rusia, dei n tabra victorioas, nu recunoate unirea Basarabiei cu
Romnia nici dup semnarea tratatului de la Paris n 1921.
n timp ce unele ri beneficiau de o economie prosper, altele au fost sectuite
prin despgubirile de rzboi. De exemplu, populaia german a nregistrat o
scdere a nivelului de trai, condiie ce va favoriza micrile naionaliste.
Dei Tratatul de la Versailles este considerat un mijloc panic de impunere a
unor msuri, dorina de rzbunare contra Germaniei este evident mai ales din
partea Franei. Era de ateptat ca Germania s nu renune ns la preteniile i
doleanele sale, ntre acestea fiind controlul asupra Alsaciei i Lorenei, preluate
de francezi.
Cei 20 de ani dintre cele dou conflagraii reprezint un rgaz, un fel de
armistiiu prelungit, care d timp Marilor Puteri s-i stabileasc obiectivele i s
se narmeze. n pofida Marii Crize economice din 1929-1933, i folosesc
resursele pentru a produce arme distructive, ca liderii politici s-i ndeplineasc
ambiiile, dnd de o parte nevoile populaiei.
Indiscutabil exist o legtur ntre cele dou rzboaie mondiale, mai evident n
istoria unor ri dect n a altora. Cerinele nendeplinite i msurile aspre cu
scop rzbuntor din cadrul Conferinei de pace de la Paris sunt puncte de plecare
pentru a doua conflagraie