Mica Înțelegere sau Mica Antantă

Încheierea Primului Război Mondial a adus după sine crearea unor noi
alianțe intre state, prima dintre ele fiind Societatea Națiunilor la 19 iulie 19191 din care
România făcea parte ca membru fondator. Această organizație internațională avea ca
scop prevenirea și evitarea unor noi conflagrații mondiale. 2 Militând în spiritul Pactului
Națiunilor Unite, România a contribuit la realizarea unor alianțe bi și multilaterale.
Personalitatea politicii externe a României de după Primul Război Mondial și cel mai
autorizat exponent al diplomației a fost Take Ionescu 3, care a militat pentru crearea unui
sistem de alianțe între state care să se opună oricăror acțiuni revizioniste.
Mica Înțelegere a fost prima alianță cu caracter regional constituită după Primul
Război Mondial în Europa, care se baza pe Pactul Societății Națiunilor și dorea sa
asigure menținerea unei securității și a păcii în centrul și sud-estul Europei. Aceasta își
are rădăcinile încă din anul 1919 unde amenințate de revizionismul statelor
nemulțumite de deciziile Conferinței de Pace de la Paris , delegațiile cehoslovacă,
iugoslavă și română au discutat despre chestiunea constituirii unei alianțe defensive est-
europene. Construită pe principii democratice, a fost a cincea putere europeană și a avut
un pronunțat caracter federal.4
Cunoscută ulterior și ca Mica Antantă, Mica Înțelegere a fost o alianță între
Cehoslovacia, Regatul României și Regatul Iugoslaviei5 , la 23 aprilie este încheiată
convenția romano-cehoslovacă iar la 7 iunie 1921 se încheie la Belgrad de către Take
Ionescu și Nikola Pasic convenția dintre România și Regatul Sarbo-Croato-Sloven.6
Încă de la începutul activității, organizația încearcă atragerea în interiorul sau a
Poloniei și a Greciei, Mica Înțelegere devenise un punct de atracție pentru statele mai
mici. Odată înființată cele trei state au luat măsuri concrete pentru a crea o zonă central
europeană, dar pentru atingerea acestui scop era esențial ca cele trei state sa acționeze
unitar. Mica Înțelegere prevede ajutor reciproc împotriva oricărui agresor din orice

1 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-organizatie-sortita-esecului-societatea-natiunilor , accesat la
27/10/2020, ora 17:12.
2 Ioan Scurtu – Istoria Contemporană a României 1918-2005, Editura Fundația România de Mâine, 2005,pag 58
3 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu, accesat la 27/10/2020, ora 21:22.
4 https://www.descopera.ro/istorie/15075993-mica-intelegere-alianta-promitatoare-a-romaniei-care-a-fost-distrusa-
intr-o-singura-zi, accesat la 27/10/2020, ora 22:57.
5 De fapt este Regatul Sârbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929.
6 Gh. Buzatu, Marusia Cîrstea, Europa în balanța forțelor, Editura Mica Valahie, p. 37
 punct cardinal.7
Conducerea în cadrul alianței nu este discutată inițial urmând să fie stabilită într-
o întrunire specială și în urma unei înțelegeri speciale. În ceea ce privește numirea
comandamentului detașamentelor mixte, ea se va face de către armata care va contribui
cu cele mai multe trupe. Din momentul începerii mobilizării sau al apariției încordării
politice, fiecare dintre Marile State Majore va trimite celorlalte doua ofițeri de legătură
cu personalul necesar. Încă de la început conducerile militare au făcut un efort de a se
acomoda cu noile tendințe europene, lărgind astfel sfera motivelor intervenției armate
la recomandarea șefilor diplomaților din cele trei state, nu doar agresiunea Ungariei, ci
și reinstaurarea Habsburgilor în Austria sau denunțarea Tratatului de la Traianon, puteau
pune în mișcare mașina de război a Micii Antante. Reapariția problemei reinstaurării
Habsburgilor în postura de casus belli avea să genereze o serie de fricțiuni între cele
trei țări componente ale Micii Antante și Franța, aceasta din urmă fiind gata sa accepte
reinstaurarea monarhiei. Dacă acest act ar fi dus la îndepărtarea definitivă a Austriei de
Germania. Mica Antantă însă vedea aceasta reinstaurare ca fiind primul pas spre
refacerea dublei monarhii, cu tot ceea ce ar fi însemnat aceasta din punct de vedere
politico-teritorial. Se semnează astfel la 21 septembrie 1932, la Sinaia, o noua
Convenție Militară unde erau stabilite cuantumul forțelor angajate de În anul 1930 are
loc o reconsolidare a alianței intre cele trei state.
La 16 februarie 19338 se adoptă ,,Pactul de Organizare al Micii Înțelegeri”,
conducerea era alcătuită dintr-un consiliu format din miniștrii de externe care se roteau
succesiv la conducerea alianței având mandate de câte un an după care se roteau la
conducere. Un susținător al Micii Înțelegeri a fost Franța.
În plan internațional, Mica Antantă s-a afișat de la început ca un grup unitar si
solidar, problema majoră care o preocupa era aceea că tratatele semnate de marile puteri
după sfârșitul războiului, lăsau cale largă revizionismului și revanșismului. 9 În acest
context, Mica Întelegere era hotărâtă să acționeze ferm pentru păstrarea ordinii politice,
juridice si teritorială instituită după război.
Pentru prima dată se impune la conferinţa de pace de la Lausanne10, unde reuşeşte să se
afirme, susţinută fiind şi de statele mici şi mijlocii. Se poate spune că Mica Înţelegere a
fost efectiv a cincea mare putere europeană.

7 https://www.unitischimbam.ro/mica-antanta/, accesat șa 27/10/2020, ora 23:20.

8 https://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/ROMANIA-IN-RELATIILE-INTERNATI73.php, accesat la
27/10/2020, ora 23:50.
9 https://www.descopera.ro/istorie/15075993-mica-intelegere-alianta-promitatoare-a-romaniei-care-a-fost-distrusa-intr-
o-singura-zi, accesat la 29/10.2020, ora 09:20.
10 https://ro.wikipedia.org/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Lausanne, accesat la 29/10/2020, ora 09:30.
   În decembrie 1932, Mica Intelegere se reunea la Belgrad, pe fondul agravarii
situatiei pe plan international, cu scopul reorganizarii statutului blocului antirevizionist.
S-a decis crearea unui Consiliu pentru interese comune (reunit de 3-4 ori pe an) si a unui
secretariat cu sediul la Geneva. Benes11 a mai propus schimbarea numelui in "Liga
pentru Europa Centrala" si sa fie deschisa relatiilor cu alte state, mai ales cu Polonia.
Între 15-16 februarie 1933, au avut loc la Geneva, discuțiile privind schimbarea Micii
Întelegeri, într-un organism international unificat "deschis eventual si altor state".
Totodata se mai crea si un Consiliu economic. Pactul prevedea o unificare a politicii lor
generale, si nu se luau masuri decat cu acordul celorlalte parti. Se mai stabilea principiul
egalitatii absolute intre cele 3 state, care reinnoiau actele pe termen nelimitat. S-a
realizat si un plan economic, care prevedea in cele mai importante domenii (agricol,
industrial, militar)12 sa se practice tarife preferentiale, unificarea tarifelor la caile ferate
etc. In fond se avea in vedere o mai buna legatura pe plan economic intre cele 3 state.
Ostilitatea Germaniei si Italiei a fost rapidă, ultima considerand ca noul statut are
un caracter antiitalian. Ca raspuns, Mussolini a elaborat un plan de reorganizare a
Europei ce includea 4 state. În fapt dorea împartirea in 4 sfere de influente a Europei, si
implicit departarea Frantei de Mica Întelegere. La 18 martie 1933, Italia prezenta planul
Angliei, care era convinsa ca la baza sta principiul păcii. În schimb Franța l-a considerat
un plan de 3 la 1, îndreptat împotriva ei si a început sa dea inapoi, neliniștind Germania
si Italia. La 30 mai 1933, a avut loc prima sedinta a Consiliului Micii Intelegeri, care a
dezbatut tocmai acest pact, exprimându-si nemulțumirea si îngrijorarea, fiind sustinuta
si de URSS.13
La 7 iunie era parafat pactul la Roma, dar clauza antirevizionista a nemultumit
statele fasciste, care lau considerat imediat nul. La 26 iunie 1934, Germania a semnat cu
Polonia un act de neagresiune, fortand departarea de Franta. 14 La 6 febr. 1933, la
Conferinta dezarmarii de la Geneva, Litvinov (reprez. URSS-ului) a expus "defintia
agresorului", care arata trasaturile unui stat agresor. Intre 3-4 iulie, la Londra s-au
semnat conventii pentru definirea agresorului intre URSS, Mica Intelegere si alte state.15
Agravarea situatiei pe plan european prin iesirea Germaniei din Societatea
Natiunilor, a determinat o noua reunire a Micii Intelegeri. Titulescu afirmase din nou ca
11 Președintele Cehoslovaciei, https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_pre%C8%99edin%C8%9Bilor_Cehoslovaciei,
accesat la 29/10/2020, ora 10:00.
12 https://dokumen.tips/documents/75387160-mica-intelegere-si-intelegerea-balcanica.html, accesat la 29/10/2020, ora
10:15.
13 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_O%C8%9Bel, accesat la 29/10/2020, ora 10:30.
14 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cronologia_celui_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial, accesat la 30/10/2020, ora
18:22.
15 https://muhaz.org/relaii-internaionale.html?page=2#Conferin%C5%A3a_de_la_Geneva, accesat la 30/10/2020, ora
18:45.
 Mica Intelegere militeaza pentru o pace demna, aratand vointa de pace a acestei
organizatiei. La Zagreb s-au luat decizii cu privire la crearea pactului balcanic, iar la
Geneva s-a hotarat reluarea relatiilor oficiale cu URSS. La pactul oriental si-au mai dat
acordul de participare si tarile baltice si cele din Întelegerea Balcanica. Pe fondul
intensificarii politicii fasciste dusa de Italia si Germania, a avut loc atentatul de la
Marsilia, unde au fost asasinati Louis Barthou si regele Alexandru I 16, reprezentantii
Frantei si respectiv Iugoslaviei. Ca urmare, Iugoslavia a dat vina pe Ungaria horthysta,
cerand sanctionarea ei la Societatea Natiunilor.
Important pentru Mica Întelegere au fost atitudinile Angliei si Frantei. Laval,
urmasul lui Barthou, dorea izolarea Germaniei cu sprijin italian. De aceea, Italia nici nu
fusese mentionată la Societatea Natiunilor, in urma atentatului. Discutiile dintre Laval si
Mussolini au dus la semnarea acordurilor de la Roma (7 ian. 1935), care, in opinia Micii
Intelegeri nu erau suficiente pentru garantarea pacii. 17 Cele doua blocuri antirevizioniste
erau constiente ca o politica buna contra fascistilor se putea duce doar printr-o alianta
franco-sovietica.
In aprilie 1935, intre Franta, Marea Britanie si Italia s-a realizat frontul de la
Stressa, unde s-a acceptat o politica de concesii. Una din masuri vizate era revizuirea
tratatelor de la SaintGermain, Neuilly si Trianon, recomandandu-i-se Micii Intelegeri sa
ia in calcul cererile Ungariei, Austriei si Bulgariei. La 2 mai 1935 se incheia si pactul
franco-sovietic, care dadea un pic de siguranta Micii Intelegeri. Italia se intelesese in
acelasi timp cu Franta asupra unui pact danubian la care era invitata si Mica Intelegere,
care si-a dat acordul la conferinta de la Bled (22-30 aug. 1935).
Proiectul nu a mai avut finalitate pentru ca Italia obtinuse tot ceea ce voia.
Cehoslovacia a reluat planul de apropiere a Micii Intelegeri de Austria si Ungaria prin
Milan Hozda, care a propus legarea celor 5 state printr-o colaborare economica. Planul a
fost privit cu ostilitate in Germania si Italia, chiar daca Hozda a incercat sa scoata in
evidenta caracterul economic al proiectului. Mai mult se realizase o apropiere intre
Cehoslovacia si Austria, dar aceasta a dat inapoi de frica Ungariei si a Germaniei.
Campania Italiei din Abisinia si atacarea zonei demilitarizata a Rinului de Germania, a
produs din nou ingrijorare in cadrul Micii Intelegeri si Intelegerii Balcanice. Amandoua
au protestat, insa fara rezultat18.
Intre 13-14 septembrie 1936 a avut loc o noua conferinta intrunita la Bratislava,
unde Cehoslovacia a propus un pact bazat pe asistenta mutuala. Planul nu a fost respins,
16 https://evenimentulistoric.ro/gloante-la-marsilia-primul-asasinat-filmat-din-istorie-video.html, accesat la 30/10/2020,
ora 19:30.
17 https://ro.qaz.wiki/wiki/Franco-Italian_Agreement_of_1935, accesat la 30/10/2020, ora 20:02.
18 https://dokumen.tips/documents/mica-intelegere-si-intelegerea-balcanica.html, accesat la 30/10/2020, ora 21:12.
 dar cum Franta si Marea Britanie nu au dat garantii in caz de atac german sau italian,
statele Micii Intelegeri au ramas rezervate. Totusi, Italia parea ca luase o atitudine mai
buna fata de Mica Intelegere, insă după intalnirea lui Ciano cu Hitler, politica sa s-a
schimbat complet, considerand ca actiunile Axei, erau mai importante si mai puternice.
Nesiguranta in sânul Micii Intelegeri s-a datorat si politicii de dezbinare a organizatiei
dusa de Germania, prin relatiile sale cu Iugoslavia si Romania. La 27 ianuarie 1937,
semnarea pactului intre Bulgaria si Iugoslavia, sub influenta Italiei a reprezentat primul
pas in ruperea Micii Intelegeri. Romania a acceptat pactul doar la insistentele Frantei,
sperand ca un astfel de acord sa fie semnat si cu ea si cu Grecia. Două luni mai tarziu,
Iugoslavia incalca din nou pactul Micii Intelegeri semnând un pact cu Italia.
La Belgrad, si-a motivat gestul ca fiind necesar, iar celelalte doua state nu au vrut sa
rupa relatiile cu Iugoslavia. In legaturile cu Ungaria, acestea au progresat singura care s-
a opus concesiilor fata de horthysti a fost Romania.
În următorul an, situatia a devenit critica, dupa ce Austria fusese invadata de
Germania la 12 martie 193819, iar puterile occidentale nu au protestat deloc, ceea ce a
dus la cresterea pericolului față de Cehoslovacia. Incercarile de atragere a Ungariei au
esuat, iar Iugoslavia se simțea in siguranță doar cu promisiunile date nemți ca nu ii va fi
invadat teritoriul. La sesiunea din mai 1938, (Sinaia), s-a reafirmat solidaritatea celor 3
state hotarandu-se mentinerea tratativelor cu Ungaria. Ultima sesiune a Micii Intelegeri
s-a tinut la Bled, unde s-au incheiat acorduri rom-iugoslmaghiare, dar care aveau să
intre in vigoare abia după semnarea acordului dintre Cehoslovacia și Ungaria. In fața
dezmembrarii Cehoslovaciei, doar România si-a sustinut aliața, insă a fost sfatuită sa iși
vadă de propriile interese. Polonia a fost amenintata cu ruperea pactului de neagresiune
cu URSS, dacă se amesteca in împartirea Cehoslovaciei. 20
Sfârsitul Micii Intelegeri a venit imediat după semnarea acordului de la
Munchen, unde Franța și Anglia au acceptat sa facă noi concesii Germaniei, de această
dată pe seama Cehoslovaciei.

Bibliografie:

Scurtu, Ioan – Istoria Contemporană a României 1918-2005, Editura Fundația România

19 https://ro.wikipedia.org/wiki/Anschluss, accesat la 02/11/2020, ora 20:00.
20Apud., POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI 1920-1940 (I) Sorin ARHIRE,
https://www.cclbsebes.ro/docs/Sebus_3_2011/20%20S_Arhire.pdf, accesat la 02/11/2020, ora 18:03.
de Mâine
Buzatu,Gheorghe, Cîrstea,Marusia- Europa în balanța forțelor, Editura Mica
Valahie,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-organizatie-sortita-esecului-societatea-
natiunilor,
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu,

https://www.descopera.ro/istorie/15075993-mica-intelegere-alianta-promitatoare-a-
romaniei-care-a-fost-distrusa-intr-o-singura-zi

https://www.unitischimbam.ro/mica-antanta/

https://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/ROMANIA-IN-RELATIILE-
INTERNATI73.php

https://www.descopera.ro/istorie/15075993-mica-intelegere-alianta-promitatoare-a-
romaniei-care-a-fost-distrusa-intr-o-singura-zi

https://ro.wikipedia.org/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Lausanne,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_pre%C8%99edin%C8%9Bilor_Cehoslovaciei

https://dokumen.tips/documents/75387160-mica-intelegere-si-intelegerea-
balcanica.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_O%C8%9Bel,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cronologia_celui_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial,

https://muhaz.org/relaii-internaionale.html?page=2#Conferin%C5%A3a_de_la_Geneva

https://evenimentulistoric.ro/gloante-la-marsilia-primul-asasinat-filmat-din-istorie-
video.html

https://ro.qaz.wiki/wiki/Franco-Italian_Agreement_of_1935,

https://dokumen.tips/documents/mica-intelegere-si-intelegerea-balcanica.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Anschluss,

https://www.cclbsebes.ro/docs/Sebus_3_2011/20%20S_Arhire.pdf,