&K»1 »1 bXXXVnMe» a-i 86 HOMARUL 2 Lei Braşov Joi 27 August IŞ2Ş

>•

« • î4 * iţ iA |i l â E i s j s i m ţ i a
*H *TA LIBERTAŢEI BRAŞOV Fondată i» Í8SI <*» George Prin fine însuţi, cefăfene, şi pentru
Telefon 226
âlMNMment anual 360 lcl
tine, ia libertate, legalitate şi cinste.
fwrtro streinătate 800 ie!
&j»89!f«rl, reclame, după tarii Apare de trei uri pe săptămână
ALEGEREA DEL! BRAŞOV. care, sub Unguri nu putea in­
tona acest marş*naţional, cânta

.Şi-i strein în tara £

acum «Deşteaptă ie Române*
— sub baionetele armatei tri­
mise ia ordinul autorităţilor bră-
tieniste... iar Saşi şi Unguri, pe - - Arestarea deputatului Or. Aurel
Vorbim despi e başbuzucia de tul. Zadarnic au căutat autorită­ de lături, se desfătau ia fefa
priveiiştei.
Dobrescu şi a mai multor propagan­
eri. Ş i'i spunem aşa pentru* că ţile şi politia să i calmeze. Lu­
nu putem numi altcum ticăloasa mea înfuriată ad unată în fata Dacă n-a fost vărsare de dişti naţionali. Turbarea păr. protopop
manoperă, prin care autorităţile Tribunalului vocifera tumultuos,
au cărtRt să t sigure succesul cerând să fie admisă ia vot.
sânge, faptul este de mulţumit
cuminţeniei ţăranului şi drep
Stoicanea Vaslfe. Terorizările d-iui
listei brătiano săseşti pentru Intre alte autorităţi, prefectul lăţii cauzei iui, în faţa căreia Prefect Radovici. Tribunalul revolu­
arrnete, trimisă la ordin, a în­
Cernerile egricole. judeţului care, încurcat, căuta
S e ştie că in judeţul nostru — când cu ameninţări, când cu ţeles situaţia şi a luat atitudinea ţionar din Şercaia. —
au fost prezentate două liste în vorbe dulci, — să domolească dictată de ea.
vederea acestor alegeri: una a poporul, ajunsese într'o situaţie, Icţelegând în cele din urmă
făgăraş. — Teroarea electo­ «Glasul Oltului*, pe cere voiau
rală a administraţiei d-lui pre­ să-l confişte agenţii prefectului.
\r liberalilor, compusă din numele pe care nu ştim cum să o nu­ ţăranii că orice rămânere mai fect Radovici este în tot. Dis­ In felul acesta scopul excur­
câtor va funcţionari propagan­ mim: de compătimit sau cara­ departe însemnează pierdere de perat că pierde comună după siei a fost atins deoarece foaia
dişti ei guvernului şi întregită ghioasa? I s’au aruncat în fată vreme — era deja seara târziu comună în urma nesăbuitelor s’a răspândit în mulţime.
apoi — în numele cartelarii — insulte, cari ating prea adânc şi întunerec — s-au împrăştiat, sale măsuri de suprîmere a Ori­
cu nume săseşti. Pe a doua prestigiul şi demnitatea unui lăsând voturile săseşti să asi­ cărei propagande contrari, pre­ Trădătorul da neam pretorul
listă, a Partidului National, ffgu prefect. Dar, pe * drept. Activi­ gure izbânda figurilor de pe lista fectul Radovici a ajuna să re­ Langa, judecă.
rau numai nume de ţărani, de tatea prefectului din acea zi — brătiano săsească. curgă la cele mai brutale m j Duş! la pretură deţinuţii au
agricultori români. ca şi a tuturor celor numiţi de Man festaţia care a durat timp toace de combatere a Partidu­ fost interogaţi de pretorul Langa,
In faţa aaesior două liste era sus ca să strângă şurubul — a de ore a fost cu atât mai înăl­ lui National: cunoscut de toată lumea ca Bun
prea uşor de prevăzut rezultatul stârnit o revoltă, care în drep­ ţătoare, cu cât ea a fost ceva renegat pe tfmpui războiului şi
alegerilor. Pentru aceea orga­ tatea ei, nu mat putea cunoaşte spontan isvorât din inimile re- Urmărirea propagandiştilor ca un mare trădător de neam
nele administrative nu s au je ­ margini. Prin insultele aduse voltate aie ţărănime! române. naţionali şi a sătenilor cari {învăţătorul Stdon Turcea i’a
nat şi nu s-au sfiit să batjocu- prefectului, care însuşi figura pe Ea a dovedit pe de aîntregul stau cu ei d e vorbă. d em a sca t com plect prmtr'un m e »
rească legea şi dreptatea, re­ lista guvernului se pălnuia fără­ conştiinţa de cetăţean a ţăra­ moriu s c o s d e curând d e sub
curgând la tot teiul de mijloace, delegea. nului nostru şi micimea de su­ Astfel prefectul a pus pe
urma agenţilor naţionali, agenţi tipar). Părintele S toican ea, care
prin cari eu crezut că nu vor A fost chemată atunci armata flet a celor ce au îndrăznit să graţie politicei a ajuns în scau­
lisa să cadă lista brătlano-să- pentru ca să împrăştie mulţi­ o rănească cu ascuţişul suliţe­ secreţi (vre-o 25) să-i urmă­
rească pas cu pas în toate păr­ nul protopopesc din Şercaia a
sească. Alegătorilor români, pe mea revoltată lor voturilor săseşti; dar n-eu ticluit pe ioc un proces verbal
cari îi ştiau că nu vor vota lista avut curajul ca în decursul de­ ţile. însuşi subprcfaciut Frâncu
O scenă, cere cu to&tă revol­ se ţine (la ordinul şefului său) prin care se denaturau faptele.
guvernului, nu li s au eliberat te, tre buia să înalte inima unui monstraţiei eă se prezinte şi
în mat multe comune biletele adevărat Român. In fata trupei să şi de-a seama faptelor lor. însoţit de c gen(H poliţiei de Sosirea tiranului la faţa locala!.
de vot iar altora nici măcar bi­ care în pas alegător şi cu ba fruntaşii naţionali, peste tot lo ­
Bazbuzucia brfitienistă, de eri, cul o distanţă de 5 0 —100 m. La orele 9 seara soseşte cu
lete de identitate, pentru ca sa ionela pe puşca înainta spre de la Braşov, a căutat să des« automobilul la Şercaia d. Rado­
poata Ii in tot momentul opriţi mulţime, ciime nu s’a dat înapoi. după Împrejurare. Imediat după
velească încă odată mentalitatea plecarea fruntaşilor Naţionali, vici împreună cu senatorul Bor-
şl împrăştie|i de către organele Liniştiţi, ţăranii au început să ceior ce au condus-o, că: „Re* zee. Prefectul descinde ta pre­
de siguranţa. In schimb Saşii, aclameze Familia regală şi ar­ aceşti agenfi ai forţei publice
mânui e strein în ţara lui*, încep să descoasă pe sătenii tură unde îse năpăstueşte cu
unui ca tofi şi toii ca unul, s* au mata, dar au ranus ia locui lor. dar răspunsul demn dat de ţă­ toată furia de care e capabil
cu care au stat de vorbi, şi
putut prezenta cu toate actele A doua încercare a armatei ranii români prin demonstraţia un descreerat, asupra deţinuţi­
— eliberate de autorităţile sta­ a avut loc, tocmai în momentul, să-i intimideze cu fel de fel de
ior, a dovedit că conştiinţa de vorbe. Naţionaliştii sunt făcuţi lor: Şerb an, D ârlogea, Fiorea,
tului român, — în regulă. când după «Trei colori* şi „Pe-al cetăţean a ţăranului a ajuns o Popa, Berghişan, Stelee, Bruna-
La tribunalul Braşov, unde a bolşevici şi liberalii avertiseazS
nostru steag* mulţimea de ţă­ putere cu cere nu se vor mai pe ţărani să nu mai vorbească boiu etc. D l deputat a fost des­
avut ioc alegerea, fruntaşi ai rani intona în cor «Deşteaptă*te juca în viitor Br&tienit. părţit din primul moment şi ex-
cu ei, căci înfundă puşcăria.
organizaţiei Partidului National Române*. întâmplarea par’că a Se va fi convins de acest lu­ co tat ia Secţie.
au stărtut însă, ca şi ţăranii ro- volt să demonstreze şi să arate cru si d-1 Prefect împreună cu Terorizarea notarilor. R adovici se adresează delà
ni să-şi primească certificate soarta Românului în ţara Bră*
f votare din partea judecăto­ tknilor: Românul din Ardeal
riei de ocoi. Era deci distrusă
toţi X-li şi F ii d sale. Notarii din comunele, unde
s'a afişat vre-un manifest na­
început plutonierului de ja n ­
darmi cu cuvintele: mrău a i f ă ­
cut, trebuia s ă i loveşti s ă le
o nouă î^rmă, prin cere se cau ţionalist sau a fost vre>.up frun­ sbori creerul" ş i „pe răspunde­
tase înfrângerea ţăranilor de taş naţional fără să avertizeze
rea m ea s ă */ boţi p e OSCfOCli ŞÎ
către autorităţile guvernului, cari
speriate de dezastru! ce-1 pre PKHl ssrtfiltr | Orele 21. Teatru dat de mem­
brii Teatrului naţional d*n Cluj.
Centrul, pur şi simplu sunt des­
tituiţi. Astfel, au fost destituiţi
criminalii ăţtla0.
Redăm aceste vorbe rostite
vedeau, — au recurs la cea
mai revoltătoare şi neromâ­ Aamliisi la fiul de sub conducerea d-Iui Zaharie
Bârsan. Program special seara
la casă. (Biiete ia farmacia Vic­
notarii din com unele: Galeţi,
Sebeş şi Mărgineni. Poporul
din aceste comune in urma a*
de un prefect în c xsrciţiul func­
ţiunii sale — fără nici un comen­
nească apucătură: eu admis la tariu. Ete arată pe deplin starea
Vineri tn 2 8 August 1925. tor Mera şi seara la cassă). cestui fept, manifestă o vie duş­
vot pe Saşii şi au oprit pe Ro­ de dementă acută a prefectului
mâni, prin faptul că — în loc Primirea în gară Ia sosirea D um inecă 30 August 1925. mănie contra partidului liberal
de Făgăraş, care a fosi relevată
de ordinea alfabetică după’cum trenurilor: De câtrâ Braşov Ma- Orele 8 dim. liturghie In am­ care patronează toate ticăloşiile ca atare şi cu multe altele prile­
era stabilit — au chemat la vo* defalău-Topltţa la orele: 9.47,15 bele biserici româneşti, prefectului Radovici.
juri. Dovada acesteia o fac o se­
tare comunele săşeşţi, lăsând li 1.27. De cătră Feldtoara-Râz* Oreie 10 dim. Şedinţa 11•a a Arestarea d ini denotat Dobrescu. rie de martori cari stau ia dis­
la urmă satele cu majoritate boeni-Tg.-Mureş la oreie 4.36, Asociaţîpnei în pavilionul dtn par­ poziţia noastră.
românească. 14 39 ţi 19.27. cul «Regina Maria*. in ziua de 22 August d l de­
Pfiviau decepţionaţi şi nedu­ putat Dobrescu însoţit de câţi va Sentinţa.
Orele 18 d. m. Consfătuire cu Orele 15. Conduct etnografic. partizani mal tineri, a plecat la Prefectul citeşte appi proce­
meriţi bieţii Români, cum por­
domnii directori ai despărţămin- (După un propram special cu Şercaia cu un auto-camion din sele verbaie, apoi sentinţa pe
ţile tribunalului se deschid pe
telor .Asociaţiunei“ î i sala de concursul muzlcei militare a reg. Făgăraş, ca să distribue »Gla­ baza câreia condamnă pe toţi
seama Saşilor ca să* şl dea vo­
tai, în vreme ce ei aşteptau ca şedinţe a primăriei. 82 inft.) Tribuna oaspeţilor în sul Oltului“, pe care i-au sistat deţinuţii la câte 15 zile închi­
cerşetorii, — pierzându şi o Orele 2OV2. Seara de cunoş­ faţa judecătoriei de ocoi. autori lăţite prefectului Redovtcî. soare şi 2000 Lei amendă de
scumpă zi de lucru — In fata tinţă cu cină a ia carte în gră­ Orele 17. Şedinţa festivi a io capul Şercaet d l Dobrescu fiecare. La urmă face o morală
treptelor acefuiaş tribunal. dina restaurantului «Truţa*. secţiilor ştienţtficediterare în pa­ a fost oprit de o patrulă de jan­ fiecărui aparte, ameninţând cu
Câtă durere, pentru un Ro­ vilonul din parcul Regina Maria. darmi şi a fost somat să*i ur­ bătaia şi închisoare pe dru l
S âm bătă în 2 9 August 1925. Orele 2 ţ. Bai în sala cea mare Boeriu din Şercaia.
mân In Ţara românească!... meze. De fafă însă era şi sub­
Durerea însă s a transformat a hotelului orăşenesc. (Bilete la prefectul judeţului, care a dis­ «Pe d ta am s â te b a g tn
Oreie 8 dim. liturghie tn cele farmacia Mera yi seara ia cassă).
ia revoltă când după orele şase 2 biserici româneşti. pus să ie dea drumul. Astfel a pu şcărie !* D e c e ? Probabil nici
seara au aflat rostui apucăturii putut să-şi continue drumul el nu ştie.
Orele 10 dlm. Parastas Ia ca­ Luni 31 August 1925.
şi tragerea pe sfoară. Biurout
voul Baronului Vasile Ladîslau In caz de timp favorabil es-
până In centru, unde însă au Mdtlvaiea sentinţei,
de alegere, după ce s’a convins fost urmăriţi de un automobil,
Popp de lângă biserica gr. cat. curslune la locul de vânătoare a Sentinţa spat:e că definiţii an
că a adunat majoritatea voturi- de păr. protopop S to ican ea şi
rom. M. Sale Regelui în munţii Gur- ţinut întrunire iâră autorizaţie şf
% săseşti şi că voturile româ­ subrevizorul Matei, însoţiţi de
n i i cari vor urma, vor da ade- Orele 11 dim. Şedinţa l*ă a ghiului. Plecarea dlm. ia oreie in vrut sâ răspâuleissâ foi bol­
4 jandarmi. Când i-au ajuns jan­
fiatul rezultat, care liberalii se Asociaţtunei în saia cea mare a 8 cu trenul industrial din gara darmii îa ordinul pfir. protopop şevice ca «Giaiol Oltului*. Ori
temeau, a închis alegerea. hotelului orăşenesc. Reghin. Participanţii se vor a- cine poate judeca seriozitatea
Stoicanea, an dat năvală asupra
E de nedescris revolta, care Orele I 3V2, Banchet în gră­ nunţa d-lui Victor Mera, farma­ d-iui df. Dobrescu pe care l-au unor asemenea argumente ră­
ca un trăsnet a zguduit atunci dina de iarnă a hotelului oră­ cist, până In 30 August 1925 deţinut împreună cu toţi cei cari suflate.
intşnlle miilor de fă răni români, şenesc. (Bilete la farmacia Mera). orele 12. îi însoţeau. O mulţime Imensă Adefăml
ce pierduseră o zi întreagă aş­ Orele 17. Conferinţe în pavi­ Comitetul serbărilor s’a adunat la faţa locului care pur este că; acest prefect, care
teptând in zadar să-şi dea vo­ lionul din parcul „Regina Maria*. A sociafiunei Reghin. a smuls din mâinile deţinuţilor înjoseşte autoritatea pe care o
 Pag'na 2.
deţ'ne şt reduce li shgârnlcie
nu tatr?g judeţ vre* să -jesf^rj
ţeze ca orice preţ in jad^t»! Fă
gărafului orice propagandă na*
tfonală şi chiar organizaţii e pir»
tideloi naţional pe care il vede
d!n zi in zi mai puternic ai mai
mult sprijinit de popor. Armele
lol sunt cslotnni», teroarea fără
căpătli şi lăudârojen a fariseică.
in arest până dimineaţa
Li Prttnră d-1 Dob’es:a a
fost ţinut până dimineaţa sd ~ă
noaptea îatreagă. A doui zl de­
ţinuţii au fost puşi in libertate,
„De ce nn i aţi zburat ereetii
d rolni Dobrescn*?
Sunt cuvintele pe care Ie-a
adresit prefectul puşcăriaş Ra­
do viei jandarmilor In auzoi tutu­
ror celor de faţă. Martorii sânt
d-ral Boerlu, subprefectul et:.
Şoferul d rola! Dobrescn crunt
bâtat şi aatomobilnl confiscat
Tot odată « fost deţinut ş!
şoferul d rulai Dobrescn. El a
fost crunt bătut de agenţii po­
litici şi automob'lui confiscat. Pe
deasupra a fost amendat cu
3000 iei pa care trebuia să*i
plătească imediat, contrar legii.
Comune brutalizate.
Cetăţenii dm comunele: Ga­
laţi, Făgăraş, Poiana Mărului
sunt brutalizaţi, bătuţi şi arest *ţi
de agenţi brgâzu de Sigu anţâ.
Circulaţi a fost cprită iu tot
judeţul de aceia#! agenţi.
Corupţia iui Ridovici a ajuna
Ia culme.
AVIZ
Deoarece o mare parte din
persoanele, cărora li s’au încre­
dinţat spre plasare bilete de ale
„Loteriei Sindicatului P resei Ro-
m âne din A rdeal şi B an al* n’au
trimis până la această dată nîci
sumele încasate, nici lozurile ne­
vândute, Sindicatul Presse! s’a
vlzut nevo!ţ s â am âne tragerea
L oteriei pentru z im d e 16 D e •
cem urie 1925. Amânarea a fost
aprobată prin ordinul Nr. 725^7
al Ministerului de interne, avân-
du-se în vedere, că premiile în
valoare de 500000 Iei au fost
integral depuse ia »Banca Cen­
trală pentru Industrie şl Comerţ*
din Cit i.
Biletele care se vor mal vinde
în acest timp, vor lua parte de
asemenea la tragere.
Com ite fui.
Tolantarii ardeleni in războiul pentru Întregirea României
Legiunea din Italia
— Urmare. —
Uriaşa manifestaţie din Forul
Traisn a avut răsunet In toata
lumea şi presa mondială a co­
mentat mult timp in urma aces­
tei cnanifestaţluni rostul r&sbo-
iului nostru.
...„Na trebuie să uităm — scrie
„Le Temps* din 26 şi 28 Aug.
1918 — că acest popor, prin
excelentă latin, s'a aruncat la
luptă alături de înţelegere; că
şi acum sunt mit de Români
cari se bat In Siberia, împreună
cu Cehoslovacii, In contra duş­
manilor noştri şi numeroşi vo­
tante rl români şi prizonieri din
regiunile iredenle formează deja
o legiune, care va Intra îa ac­
ţiune pe frontul Italian*.
* *
Au urmat o serie de alte ma*
nifestaţîuni solemne pentru Ro­
mâni, dintre ceri merită să fie
amintifă aceia dela Torino, or­
ganizată de „Comitetul Italian
Pro Rumeni* din localitate, la
6 Oct omvrie 1918
In timpul acesta s ’au conti­
nuat cu stăruinţă lucrările pen­
tru organizarea Legiune!. Numă­
rul voluntarilor de pe front a
crescut simţitor, şi In diferite
centre din raionul frontului s'au
concentrat mii de voluntari pen
tru instrucţie şi echipare.
GAZETA TRANSILVANIE! * N r. 86— 1925
Problema pământului IaSăcele
rrgută csri *e reîaolau (a fiecare mos’eva v’ţioasî 1« cire s’a ju ­
6 * a*. decit :h *s:,'qnea ex^rc;pierii Vai-
Deşi favorabil tezei noastre şagurMor, dună cum rezulţi din
apelul consilierului agricol — procesul verbal si şedinţei.
d e Dr, V. fingó. dec! al unni speciest în ches­
tiunile agrare,— pă:ătae$te ca şi
IV. implicit caracterul de embutlc motivarea hotărâri comislooei A V ! Z.
ai Valşagarlior şi deci că sunt de ocol, p ia impredz uoe, fiind In biroul de ad »osatură aî
1 Corn s’a* expropriat exproprlablle conform prescrip- vtg şi nemotivat auf eieat deci
„faişagnriie“. subsemnatului afiS apucare un
ţiuniior art. 6 al. b. îa folosal în aepatînţăde# determina luarea advocat stagiar, /candidat d*.
Printre puţina! teren expro* zişilor embiticari S’au răsgâadit unei hotărâri îa senzal celor advocat) pe iânga condiţluni
prfabil din jadeţul Braşov a foit tălmăcindo-fi exict înţelesul suiţiaate îa el. L s s l Impresa foarte avantagloase.
şi corpul de 1290 jog. 246 st, j juridic al cuvântului embaiic şi de a fi fest făcut nama sora a
al comunei politice Hárman, cu­ după 2 Iuoiştjam. dumerindu-se servi ca o d scărcare şi oicîde- Df.NICOLâE CO^ULEA
noscut sah numirea de „V«taa- ' că ce e declarate înaintea co edvocsi.
cam că porneşte dmtr'o convin-
guri" şi dst spre folosinţă io* misiei de ocol sunt contra inte­ gere îa s ’ujoa cărei» pai ce ai Zârneşii, jad. F&gâraş.
culorilor din comaaeîe Satalucg, reselor locuitorilor din Hârraao, rari bun in mintea şi în ia ma 808 1 —3
Tărlangîci. Z*zin şi P*rcărens pretind exproprierea in foi o iul ta. Substanţial în si el spâne
drept s-himn pentru folosinţa hărmâneniior Iipsji de pământ destul, chiar dacă ar fi foit me­
apei „Izvorul". şi deci conform art. 1 ai legii nit să îadepiaessră numai an A V I Z .
La 16 Iunie 1922, comisiun^a agrare pentru Transilvania, re­ tost formal. Direcţiunea liceului de Stat
de ocoi pentru expropriere om nunţând la povestea de multe- peniru fete din Sighişoara a*
In şedinţa deli 1 Sept. 1922,
B a ov, îo şedinţă, com ptsl din ori seculară narată comisiasei duvce la cunoştinţa Onor. Public,
de ocol. Comlslnnea judeţeană de expro
jude’ătorul C. G m e ca preşe­ că în urma ord!nu!ut Oaor. Mi-
priere din Braşov, judecă apelai
dinte, agronomul regional C. T. Eram îndreptăţiţi să aşteptăm conalUeruiei agricol. La apelul nisîfîr al însirucţiunii No. 142Î6 —
N ca şi delegatul Casei centrale delà d-i I. G 'am a, român «Ace­ 1924 la susnumitui liceu se va
a Împroprietăririi I. Gram* ca le* n geî-beget, delegatul Casei nominal făcut răspund: comuna deschidă şi clasa VI. îotrucâi se
membri!, prezenţi notarul şi pri­ centrale a împroprietăririi în co* Hármas oria primar şi notar;
doi delegaţi săteni din Hárman, prezintă numărul reglementar
mara! comunei Hárman precum misiune, să se i jcntifice cu inte­ de eleve. Este deci de dorit,
reprezentanţi locuitorilor dîo
şi P. Eke şi I, Măssr din partea resele mocanilor săceleoi, să ca elevele, ce vor sa se înterte
Satuiuag, TărluDgen*, Zzin şi
sătenilor aceitei comini, prin simtă nevoile lor in preajma că­ pe clasa VI să areztnte cât de
Parcâreai cari »’«a folosit de
hotărârea nr. 3/922 considerâud rora trăeşte, folosind acest pri­ urgent cererea direcţiunei şco­
câ supnfiţ« de 1290 jeg 246 lej spre a crea un suport iasem- Vaişagari, pnmnotaral Sb . Com ­
isa din Sataluog şi notarul I. lare.
situată la local numit „VaRa- nat economic acestor români
Gr*ma dn Purcáreni, Ion Drá­ D racţiunea liceului d e fe te :
guri", este pământ folosit prin cari se zbat îa triste rosturi gos*
gán, delegatul sătean al Târluu- M â VITEZ
embitjc, care în conformitate ca podăreţti. Era întâiul chemat din
grn.lor fi M IÓJáí, delcgtt al 807 1 —3 director.
ari. 6 al b. din legea agrari, comisie care trebala sâ se ridice
urmează a fi expropriat în fo­ contra acestei hotărâri si să pre­ iocuitorilor comuuei Satuiang,
losul embaticarilor. Aceasta după tindă precizări şi mot,vâri rtaie, toţi asisUţi de avocatul Papp A V I Z .
Ea cire. j
ce proprietara, prm reprezentan­ nn ficţiuni, potrivit spiritului re­
ţii ei ara<ă câ acest pământ se j formei ig ire pentru Transilva­ Ce altceva patea să spue a- I Prin aceasta educ Îs cunoş­
s fă de prin secolul ai XVI lea I n a, chemată nu numii a repar* vocâtal Pipp E. de ât ceea ce tinţa O i. Public, că după însă-
în folos nţ» unor iocnitori din ] tizi ci mai ca seamă a ntaeU a spu»? Cei pe c«ri îi spira, rustoşare m’arn reîntors şi stou
comunele Satulung, Tărlangeni, j desechllibrnl agrar d nt.e naţio- erau 95 la sută unguri şi toţi ji pro şi mai d?oarte la dispoziţia şi
Zzin şi Parcăreni, din t*tă în salităţi, rezultat al politicei agnre miseseră, câştigând eaaz*. grase serviciu! O i. Public, ţinând oa­
recompense.be'mb.nau îa pledoa­ rele de birou dela 8 —12 e. m.
fiu până la deţinătorii de azi. mighiare şi austriace. Era un
Hotărârea aceasta e complect act de datorie şi o poruncă a ria ac<s.al om, «aflai naţioni- şi dela 2 - 6 p. m.
lipsită de seriozitate şl motivată onştiioţei al cărei glas nobil nu lismaia, angares: — clcs e io! Cu stimă:
superficial. Poate oare tervi ca l-a auzii* — $i mirajul unei îmbogăţiri a
criteria hotărâtor intfo chestiune şoare. E( na ada:e nici un ar­ Văd. Maria Frieömana
Birou da mijlocire pen-
atât de importantă declaraţia 22 Iniie 1922, consilierul gument ucu ci rămâae pe lângă tra vâozâri şi cumpâr&ri
vagi a reprezentanţilor co nanei »grirol ai jadeţald 8 ra so*; I. E. susţinerile «sperMciale aie corni de ca * î , locuinţe şi tot-
po aice Hárman, câ acest pă­ Aogeiesca, îa conformitate cu si-ei de ocol. Ei Îşi as gur&te feial de imobile.
mânt s’ar afla în folosinţa pre­ dispoziţiunlfe srt. 130 din regn- însă — prin ce cu ce rămâne B raşov. Str. Castelului N o. 47.
tinşilor embaticiri şi a înaintaş* - lamentai legi pentru reformi «• sâ stabilească 6 aacheii, care 810 1—0
lor lor de prin sccolal al XVI lea? grară din Transilvania sub nr. se impune să facă cât mal cu­
E vagă şi Interesată această dedă­ Î522. face ? pei contra hotărârii rând lumiaă în această chestiune
P n t l p u l i c f se va în!°=u* ia
r ile ,ae oarece aceiaşi reprezen­ nr. 3 din 16 IV, 1922 motivând — aprobarea în scosul sasţtsse» U u l l u u i i u l Corporc.ţia me­
tanţi si aceleiaş comuni susţin—în astfel : rllor lai din partea zşilor rep'e* seriaşilor- Sâ cunoască limba
fi ţa tomsîunei judeţene de ex­ Comisiunea de ocol nù a pro* zeatanţi ai locuitorilor celor 4 română perfect (pentru tradu- |
propriere înaintea căreia a vend cedat conform bg:i, întru cât comune, prim-notarul G. C m$a ceri) sâ cunoască şi limba un- j
acest caz, în urm* apelului Con* punctele topografice nu sunt şi notarul i. G'sma cart depun gară şt germană. Lămuriri pu*
sideralul agricol contra decisiei bine identificate pe teren şi nici tablouri de toţi locuitorii, cari teii primi în oficiul Corporaţiei, j
comsiei de ocol — că acest nu a prevăzut în ho ărâre nor­ posed aceste terenuri pe cari cer ia secretar între oarele 9 —12 j
pământ, Vaişaguriie, să fie ex­ mele după cari »'* condus în a se lăsa şi mai departa in s‘.â- a. m* Str. Orfanilor No. 2, unde j
propriat îa folosul locuitorilor ijentlfic«re. Iu cazai de faţa ou pân.rca <or. se va înainta şi petiţia de con­
din Hárman. Şi de aci dezorien­ poate f| vorbi de embaife, când Dacă în opinia pub ică pla­ curs cel mai târziu până în 15
tarea şi comrazicerea ior. In de fapt aceste terenuri au fost nează a^cze grave contra aces­ Sept. la oarele 12 din z .
faţa comis el de ocol declarând uumti arendate de către comuna tor doi d Q‘, noi ou facem de­ C orporaţia m eseriaşilor.
c tii ce au declarat recunoşteau politică Hârman cu contracte îa cât aă scoatem tn evidenţă at- 779 3 - 3
Constituirea org an ică a Légin•
net şi a depozitului.
G radele iera rch ice,
Vor fi acele aie ars natei Re­
româno vor avea onorariile sta­
bilite pentru militarii armatei
gale îiaiiene. Regale italiene.
Legiunea se va constitui in
batalioane de in! mierie de li­
nie, cari vor fi grupate succesiv
U niform ele.
Vor ii cele ale infanteriei de
Toţi ofiţerii români, cari au
fost deja admişi de Comitetul
de EUe Bflinea. in unităţi mai mari, potrivit struc­ linie a arai et ii Regale italiene, de acţiune român din Italia, în-
turii organice a armatei Regale cu insignele tricolore române. diferent de ziua în care vor fi
Comandant al Legiune! Ro­ italiene. iscălit actul de înrolare, vor a-
Pe gulerul hainei, în lo;ui
mâne a fost numit generai de Depozitul român va fi consti­ vea onorarii corespunzătoare
stelelor, se va pune numărul re­
brigadă, Cavaîer Lucian Ferlgo. tuit şi va avea atrlbuţiunile unui gimentului. gradului lor începând din 16 c.
La 15 Octomvrle 1918, in depozit normal al infanteriei ar­ Pe beretă, în locul trofeelor Ceilalţi ofiţeri, cari se vor
urma stăruinţei voluntarilor ro­ matei Regale italiene. italiene, se va coase o cocarda înrola în urmă şi oamenii de
mâni şi ia urma grandioaselor tricoloră română, în interiorul trupa, vor fi coosiderâţi, în
manifcsltjiuni de solidaritate şi D ependen te. ceeace priveşte actele adminis* ]
căr*4a m va mai pune şi nu­
simpatie pentru români, Minis­ Până când unităţile legiune! mărul regimentului. trâiive, în aceiaş mod, ca şi mi­
terul de râsboiu a publicat, cu române vor fi puse la dispozi­ Distincţiile de. grad, pentru litarii italieni, acordându-ii-se
specificaţiunee „urgent", urmă­ ţia Comandamentului suprem, gradaţi de trupă vor fi egale drepturile din ziua iscâlirei ac­
torul : legiunea va depinde direct de tului de înrolare, I
cu cele ale armatei Regale ita­
Decret de constituire a Leginnel acest minister; depozitul român, liene şi pentru ofiţeri vor consia Ohforii şi oamenii de Lup! I
române. depinzând şi ei de comandan din trese de metal pe epoiete, italieni cari vor intra în legiu- j
in urma hotărârilor luate de tui kgiunei române, va putea corespunzând in număr gradu­ nea română, vor fi administraţii
Guvernul Regal pentru a satis­ corespunde direct cu acest mi­ lui. Pentru ofiţerii superiori tre­ de cătrâ depozitul român. I
face dorinţa exprimată de Co­ nister pentru toate nevoile ser­ sele vor fi însoţite şi de o bor­ Ofiţerii acestui Minister şi aii
mitetul de acţiune român din viciului. dură de arg nt. Comisariatului pentru, arme şil
Italia şi care concrehzeuzâ as- Ofiţerii şi militarii de trupă muniţiunl vor da din propriaI
Operafiuni d e recrutare ş i fo r - iniţiativă, sau în urma cerere!i
pirejiunile Românilor aflători,aci, si armatei Regale italiene, tri­
m are a diferitelor unităţi. comandantului legiunei, ordinef
precum şi ale prizonierilor aus- mişi pentru a face servi jiu în
tro ungari de naţionalitate ro­ Înrolarea voluntarilor români legiunea română s~a ia depo­ executive In consecinţă dupfj
mână, se va constitui o „Legiune se va efectua de către una sau zitul român, vor păstra uniforma compeie&ta respect.vâ |
română“, deshn&iâ să opereze mat mutie comisiuni, însărcinate respectivă, înlocuind — cei din Ministru: (ss) V. Zuppelli. T
alături de trupele Italiene pe de comandantul iegiunei, de arma infanteriei, — propriile in* — Va urma. — I
frontul nostru. acord cu Comitetul de acţiune, s gae cu cele ale legiunei f o ­
Comandant al legiune! a to ii cari vor opera în câmpurile de rnăie.
desemnat generatul de brigadă 1 concentrare a prizonierilor de D isciplina ş i justiţia militară.
cavalerul Lucian Ferigo. războiu, potrivit dispoziţlunilor
Până când nu se vor lua dis* intr o casă distinşii
Pentru operaţiunile referitoare luate rând pe rând de coman­
la constituirea sa, se Înfiinţează dantul légiiméi.
poz'ţii speciale, vor fi în vi­ săsească .7
După terminarea operaţiuni goare şi pentru legiunea ro­
cu începere deia 15 c., un de situată în locul cel mai frumos y‘
mână regulamentul de disciplină
pozit român cu sediul ih Aibano lor de recrutare, se vor lua dis* sănătos, la soaie cu grădină"
Liziole /Roma); comandant al poziţiuni pentru trecerea celor şi Codicele penai militar italian.
se primesc in întreaga întreji
acestui depozit a iosl desemnat înrolaţi la depozit; constituirea Dispoziţiuni d e ordin adm i­ nere (cost şi cvartir) ttODă elBît
colonelul cavaler Camil Ferra- unităţilor se va regula de către nistraţia. Amănunte la administraţi*
ioii (infanterie-rezervă). comandamentul legiunei. Militarii înrolaţi îa legiunea ziarului. 790 2—2
 Uf. 8 6.-1« 5 W tm TRANSILVANIEI Pagina 3

Delà Comltetnl Administrativ al Judeţului Braşov. No. 1641"— 1925

cons. oraş.

Ordin C ircular U I 7 1

Dispoziţii g e n e ra le p rivitoare la anul şc o la r 1925 —
26 şi e x e c u ta re a obligativităţii învăţământului*
IV.
Serbările legale şcolare.
24. In zilele de Dumineci şi
sărbători legale învăţătorii vor
duce la biserică elevii de ace­
iaşi concesiune cu ei, spre a
lua parte activă la serviciul di­
vin şi a forma coruri biseri­
ceşti. In postul Crăciunului şi
Fâşiilor se vor spovedi şi cu­
mineca împreună cu elevii.
Sărbătorile legale sunt urmă­
toarele: Sf. Vasilej Boîezul
Domnului; Sf loan Botezătorul;
-întâmpinarea Domnulu; Buna
Vestire; Sf. Paşti; Sf. Gheorghe;
înălţarea Domnului (Ziua E ro-
îlor); Sf. Constantin şi Elena;
Rusaliile; Sf- Petru şi Pa vel; Sf.
Ilie; Schimbarea la fată; Ador­
mirea Maicii Domnului; înălţarea
Sf. Cru i; Sf. Dumitru; Sf. Ar
hangheli Mihail şi Gavrii; In­
trarea în Biserica; Sf. Nicolae,
Naşterea Domnului.
La celelalte sărbătoii nu se
sistează cursurile. De asemenea
nici ia zile de târg şi la lăsatul
secului (prinderea postului).
25. Sărbătorile naţionale de
stat (Unirea Principatelor 24 Ia­
nuarie 1859; 10 Mai Proclama­
rea indeoendentei 1877, Rega­
lităţii 1881, Unirea cea mare
1918; şi ziua Eroilor la înălţa­
rea Domnului) vor fi cinstte de
toate şcolile cu toată pompa
prin sistarea cursurilor, arbora­
rea Drapelului naţional şi festi­
valuri. In preziua fiecărei săr­
bători naţionale învăţătorii vor
arăta prin lecţii practice elevilor
importanta zilei.
Aniversarea zilei glorioase a
bătăliei dela Mărăşeşti 6 Aug.
1917; zilele aniversare ale Mem­
brilor Familiei Regale, aniver­
sarea încoronării MM. LL. Re­
gale, şi aniversările Unirii pro­
I publice, o noua licitaţie publica
| cu oferte închise sigilate şi tirn-
| beate pentru construirea ziduri­
vinciilor desrobite se vor come­
mora prin arborarea Drapelului
National, şi iectiuni practice cu
elevii despre importanta zilelor
fără ca cursurile să fie suspen­
date în aceste zile.
De asemenea fiecare şcoală
va serba ziua paserilor şi a
arborilor, precum şi obicinuitul
maial in cadrele unor excursiuni
după un program bine întoc
mit. In afară de excursiunile
şcolare din comună prevăzute
în programa şcolară se vor face
cu elevii şcoalei excursiuni în
afară de feritorul comunei, al
căror program se va stabili în
înţelegere cu revizorul şcolar.
Directorii şcolari vor face ra­
port revizoratului şcolar în ter
men de 8 z-le despre decursul
tuturor sărbătorilor şi excursiu-
nilor şcolare.
URGENTE
Prelucrări de srticole
de amatenri execntâ
HERMANN GUST
712 8-0 Prundul Rozelor No. 19.
Publicaţii! ne.
Se aduce la cunoştinţa celor
interesaţi, că în ziua de 7 Sep­
temvrie 1925 la ora 9 a. m se
va tine in conformitate cu art.
7 2 —83 din legea contabilităţii
lor de spnj n din Cacova de
jos şi a canalului din Strada
pe Coastă A), la secţia econo
mică a oraşului Str. Argintarilor
5 ii. et. uşa 3.
Condifiumie generale şi spe­
ciale se pot vedea la serviciul
techn;c al oraşului.
Ofertele vor fi insolite de o
garanţie de 5% asupra preţului
oferit.
Braşov, la 14 August 1925.
803 1— 1 Consiliul o răşen esc.
No. 15287-1925
cons. orăş.
Publicaţie de licitaţie.
Pentru furnizarea unei cuşti
nou: pentru câni pe carul hin­
gherului se ime o licitaţie pu
bhcâ cu ofcrte scrise, timbrate,
sigilate pe baza leg i contabi­
lităţii publice Art. 72—83, m
ziua de 5 Septemvrie a. c. dela
ora 8 — 10 a m. la secţia eco­
nomică a consiliului orăşenesc
Str* A gintanlor 5 Ii. uşa 3.
In ofertă trebue scris preţul
şi timpul furnizării.
Odată cu oferta trebue de­
pusă o garanţie de 10% asu­
pra preţului oferit.
Cond.ţ unile se pot afla la
serviciul economic (constructo­
rul oraşului).
Biaşov, la 14 August 1925.
802 1 — 1 Consiliul o ră şen esc.
i
Ä
WK m mmm ■
Subsemnatul aduc la cunoştinţa 0 . P. din
B raşov şi jur, că după 20 ani de praxă şi
4 ani de conducător al primului atelier din
Braşov, M. Z ach arias, am deschiß un
ATELIER DE TAPIŢERIE
unde se execută cu cea mai m are punctuali­
tate şi cu preţuri moderate garnituri de biu-
rou în piele sau în stofă îm brăcate şi tot
felul de perdele şi transparente, saltele şi dor­
m eze precum şi pentru automobile şi trăsuri.
Sperând sprijinul On. Public semnez
Cu stimă
IOAM IRIMIE
N lăestru ta p iţe r
% 3 — 10 Podul lui Grid No. 22*
CONVOCARE
Domnii acţionari ei soc. an. »Industria aurului soc. an. bl
Abrud* se convoacă prin aceasta la a
!t-a adunare generală ordinară
care s e va ţinea în ziua de 12 Septemvrie 1925 la orele 11 a. m
iar în caz de aecoissiituire în ziua de 19 Septemvrie 1925 ia orele
11 t. m. ia uzina societăţii * C on cordia* din Bucium cu următoarea
Ordine de zi:
1. Deschiderea ş! constituirea adunării generale.
2. Raporlui con toiului de administraţie şi al comitetului de
cenzori, bilanţul auto ui de gestiune 1924 şi hotărâre cu privire Ie
p<srder*:a arâtoiâ m bilanţ.
3. Fixsrea j^toanelor de prezenţă a membrilor din consiliul
de adîiiinlstreţifc şi diurnelor.
4. Eeentutoe propuneri.
ABRUD, ia 14 August 1925
Consiliul de administraţie.
Noi«: Atragem atenţiunea domnilor acţionari asupra artico­
lului 12 din statute, conform căruia dreptul de a participa la eda-
rtâiile generale îi pol exercia numai acei acţionari cari şi-au de*
pus acţiunile scrise pa numele lor sau a mandatarilor lor cel târ­
ziu pani: în pu z .m «dunării, ia cassa societăţii sau la cassaaltor
societăţi desemn&to în convocare în aşa timp, că avizul despre
depunerea lor aă L e sosii până în preziua adunării la biurool
societăţii.
Acţiunile se pot deduse le: C^ssa noastră în Abrud, Banca
Agrară Ciuj şi filialele d. Banca Centrală Cluj şi filialele ei*
Bm ca Minelor Bucureşti. »Albina* Sibiu şi filialele el. Izvorul
A>ba luiia şî fiiitotoe iul. Aurarla Abrud. Doina Câmpeni şl Cri-
şo«*» Brad. A toumk acelor domni acţionari, cărora nu li s’au ex­
trădai până acum, se consideră depozitate ta casaa noastră.
809 1 - 1

Ni. 761 Str. Lungă No. 101 şi toţi cari au

execuţional 192b.
Pubiscaţiune de licitaţie
Delà data de 24 August 1925 Subsemnatul executor judi dai
aduc la cunoştinţa publică în
senzul legii arhclul LX din 1881
m agazinul n o s tru de g h ete s e aflA In § 1Ü2 respective XLl dm iUQ8
§ 19 cumcă lucrurile următoare
localul nou, tr a n s f o r m a t m od ern în ş. a. mobile de casă care în
urma decisului Nr. C. 942 din
anul 1924 al judecătoriei de o*
voie de a cumpăra, suni invitaţi
prin acest edict cu obser­
varea aceia, că lucrurile sus-
amintite vor fi vândute in sen­
zul legii XL din 1881 § 107 şi
108 celor cari dau mai mult,
pe lângă solvîrea în bani gata
şi în caz necesar şi sub preţul
de strigare,
Pretensiunea care e de incaş-
sat, face 2810 Lei capital, do-
bânz le cu 5% socotind din 15

STRADA PORŢII Ro. 28

col Braşov s au execvat în 23
Iulie 1925 în favorul execvaio*
rului L a n Röker reor. prin ad*
vocalul ár, Eroest K w âcsy pen­
tru incftSsárea capitalului de 2810
Lei şi acces prin execupă de
Februarie 1924 iar spesele până
acum staverite de 2196 Lei 50
plus cari se vor mai ivi
întrucât mobilele cari ajung
Ia licitaţie ar fi fost execvate
şi de alţii, şi aceştia şi-ar fi câş­
tigat dreptul de acoperire, lici­

eolţ eu Strada Aţei.

acoperire şi cari s a u preţuit în
18700 Lei* se vor vinde prin li*
citaţie publică.
Pentru efeptuirea acestei li-
citaţiuni, pe baza decisului Nr.
G : 9011— 1925 al judecătoriei
Luăm cu noi şi principiile noastre recu­ de ocol din Braşov se fixează
iermmul pe 2 Septemvrie anul
noscute de afaceri, soliditatea cea mai strictă 1925 la orele 3 p. m. in Braşov,
şi năzuinţa de a oferi clientelei noastre
marfa cea mai bună pe preţ convenabii. «*■
taţia prezentă este ordonată şi
în favorul acestora In senzul
ardeiului XLI din 1908 § 20.
Dat în Braşov, ia 9 August
1925.
F, Crişan
executor judecătoresc.
801 1 - 1

Deci rugăm onor. clientelă a noastră a

%
4 La Târgul de Mostre-Chişinău I
»
4 (15 August - 30 S ep tem vrie 1925.) »
ne onora şî în localul nou cu încredere I
toţi fk ltato rii ne vor convinge că »
şi bunăvoinţă ca şi până în prezent. 4
I
»
»
f »
A L FR E D 1PSEN SUCC. I
i este m a rsa c elo r mai bune şi durabile
»
»
i »
G H E T E
î din Ţ a ră »

FRIDERiCilPSEN 8 Comp.
I «
4 Fraţii R EN N ER & Co., »
I 729 7—0 Fabrică de pielăria S. A. Cluj. »
791 2—3 4 â d r . T e le g r a fic ă : . » Î R M A T A * C luj. »
a '-m-m •
 Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 66-192»

IN FAŢA DEZASTRULUI DELA NORENI

— O vizită la sonda incendiată. —
Ultime ştiri
— Câie-va observaţii cari interesează Mascarada alegerii din Braşov
şi ministerul de finan|e şi industrie. — Din 26 comune aparţinătoare judeţului Braşov au ajuns ia
S ’a e v ita t o c a t a s t r o f a f i r ă p e re c h e . alegerea de cri la vot numai urm ătoarele opt com une cu Mtijori-’
taie covârşitoare săsească: Cristian, Bőd, Méerus. Hărmrn, jumă­
Prin gentiiefea d lui avocat numai în urmă să se facă per­ chestiune, care pare că nu pune tate din comunele Codlea, HSIchiu, Braşov şi Râşnov Notăm că
în lista alegătorilor pentru Camerele agricole din Braşov r**a
Ştefan losif din Bucureşti« am forarea — după ce incendiul tot zelul pentru a stinge acest
putut vizita soc da incendiată de sus se va fi stins s ’au mic­ Incendiu uriaş, extrem de păgu­ fost introdus nici un Român, ier în alte comune numeroşi alegă­
tori rorrârti au fo«t eliminaţi.
dela PJeaşa-Moreni. Plecând cu şorat prin turiirea coloanei, deci bitor?
automobilul din Braşov, am a* prin reducerea centităţei de ţi- Din p e s te 7000 alegători, obligaţi sâ s e prezen te la vot, au
Oare lucrările de stingere nu
Juns noaptea pe drumul dela jeiu eruptiv. putut ajunge la vot numai 2063
se puteau executa cu 200—300
Fllipeşti (târg) spre Moreni, Ca loite acetic lista governotm s întrunit deabra 1343 VOturh
Inginerii americani sânt cam oameni îa plin lucru, când te­
străbătând văi împădurite, ur­ exclusivişii: nu admit experi­ renul permite» această muncă? Lista plugarilor români a întrunit 023 voturi, date de puţi­
când dealuri repezi. — Automo­ mentarea mijloacelor altora. Şi Oare nu era absolut nevoie de nii alegători români din cele 8 comune săseşti, admise la v o t
bilul ne ducea spre cea mai aci au lucrat după voia lor — intervenţia afetului penbu epui­ Aproape 100 voturi din acestea au fost declarate neexprimate şl
anulate.
încântătoare privelişte, pe cât fără să dea socoteala. zare« tuturor mijloacelor de
de Îngrozitoare. Miile d e ţărani rom âni din c e lela lte 19 com une, n e a d m 's e ­
Prietenul meu, d*l avocet losif, sângere ?
Pe dealul Moreniior ni se un om cu simţ practic-mecanic ta uott n-cu putut vota.
Proprietarii terenului încon­
desfăşură, deodată,; această ne­ deosebit, îmi spusese pe drum jurător se tem că acest incen*
întrecută privelişte: in semiob­ fără să ştie de lucrările tune­ d u ie va face pagube incalcu­
scuritate, in vale, apăruseră mii lului al dosi*« câ încă de-acum labile de oare-ce celeisfe sonde
de lampioane electrice cari nu două săptămâni exprimase pă­ ce se vor pune, — cred ei —
Rezultatul alegerilor
desveleau, cu lumina lor, sche­ rerea ca, prin tunet, să se tur* vor fi secătuite de păcură prin
letele sondelor ci ; dădeau în- te o s c ă coloana iar «u să se erupţia aceasta extraordinară. pentru Camerele agricole
iregei văi largi şi întinse as­ perforeze. Lucrare exiet ce se Nu facem de cât să înregis»
pectul unui oraş văzut dîn aero­ face acum. — Tocmai acer stă trâm în treacăt această temere
Izbânda dela Făgăraş.
plan. cu mii de case ale căror pir ere se executa, deşi a meri — dar credem că a fost o Cu toată teroarea nemaipomenită desfăşurată în judeţul Fă­
ferestre ar străluci laminate cânii au ajuns ia ea fără să gravă neglijenţă păgubitoare găraşului, alegerea pentru Camera agricolă s ’a ier minit t cu trium­
noaptea. De după un piept de consulte pe nimeni, dar numai âesinteres&rea arătată de auto­ ful ţărănimei o ’lene, înşiruită sub flimara Partidului naţional.
deal, drept în faţa noastră, stă­ după eşuarea primei încercări rităţile în drept ia opera de Prefectul-casap Radovîci, cu toate abuzurile, a trebuit sá se I
tea o stea uriaşă roşie, cu­ care a costat viaţa a trei oa­ stmgere. convingă în fine câ şi-a trăit traiul şi şi-a mâncat mălaiul în Ţara
prinzând flăcările sondei incen meni. Ştim că se it trebuinţau sol­ Olului.
diate, părcă imobilizate !, . Lu Deci, o întârziere ioerle pă- daţi la munca câmpului. De ce D eşi la alegerile d e eri au fo s t adm ise la vot, din 60 c o ­
mina lor se revărsa pe cer şt gubitoare. nu s’ar fi »dus aci pentru lu­ mune, aparţinătoare centrului F ă g ă r a ş , numai 22 CODinoe, despre
peste dealurile înconjurătoare Aci vrem să facem observa­ crările de săpături sistematice ? cari se credea că vor vota *»u stăpânirea, lista PartldOlDl naţional
— lăsând în umbra coclaurilor ţiile cari credem câ interesează O are ideia tunelului larg şi a Întrunit o majoritate de 634 voturi. 1
în valea Moreniior miile de lam­ şi organele d*' st*t superioare, turtirea coloan ei ce r e a timp de-o ict decursul ategeni aţ^nţu liberali conduşi de prefectul au
pioane albe, contrastând cu în special ministerele de L- lună, ca s ă s e evidenţieze ne• esercitat în c e i mni deplină libertate cea mai nmre te» o are, pe-
farul roşu strălucitor al sondei n:.rţa şi industrie. c&sarâ ? când bărbaţii de încredere şi fruntaşii Partidului niţionat au fost
în plină ardere. Incendiul durează de mai * opriţi dela orice contact cu poporul fiind din nou aresteţi.
Nu poate fi privelişte mai bine de o lună consumând o • •
A stfel au fost deţinuţi din nou d nii: deputat dr. Aurel Do*
măreaţă, mai încântătoare 1 Dar avuţie de sute de milioane — Ca îneheere un amănunt care brescu, A, Ş erban , D ârlogea, Berghtşan, fraţii Bram boia ş i alţii.
In fi ta sondei ni-am dat seama ftind-cS după părerea specialiş­ a scăpat ziarelor până acum :
de dezastrul produs. tilor, erupţia dă cir ?a 150 va­ dacă sonda nu ar Ji luat fo c Reuşita listei Partidului naţional şi a Secuilor
Urcând pe j33 un deal piep­ goane ia zi. Şi in el Muu de prin accidentul survenit, o m ore
tos, repede, pe drum de care, prims calitate. Plin tunelul fă­ ca ta stro fă s a r f i abătut la
democraţi la Sf. Gheorghe.
luminat de fhcâriie sofidsl, cut îatâlu — prinh'o perforaţie Moreni. Din Sf. Cheorghe ni se comunică că lista Partidului naţio­
ni-am apropiat de vulcanul din de «Tredei, se preling circa Erupţia gazelor a fost oşa d* nal şl a Săcutlor democraţi, pe lângă cea mai mare teroare rîes^
P k e şa . Aşa, cu drept cuvânt, 8 —10 vagoane ia zi, ccea-ce formidabilă in cât ar fi acoperit fa şura tă de autorităţi, a întrunit o m ajoritate d e 79 voturi.
poate fi nvm tă sonda Incen­ arată e nt tstiy eiupţiuaea son­ văi şi dettl&rî/ Cum sânt case
diată. Ca un vulcan crupe, cu dei, cere în tfară nici nu s* locuite aproape la 50 de me­
puteri ce zguduie împrejurimile, resimte de «»curgerea celor 8 —10 tri de sondă — un chibrit şi
cu zgomote sinistre. Vedem vagoane prin tunel.
coloana de tifelu — de vre~o
totul era o mfire flacără purtată
Ori-dne păgubeşte de pe de vânt ca un pârjol. Prin făp­
doui metri, fumurie; şi de-asu­ uima acestui dezastru ? Nu nu­ tui iâ sonda a fost incendiată
INFOBM AŢXUNI
pra ei incandescenţa unei val- mai societatea Româno Ameri­ in primul moment al erupţiei, M Sale Regele, împlinid 60 ani Oficia! pnblic de plasare dii:
tori de fl ţcări. Sânt câte odată cană, de sigur. B ogăţia statului gazele s ’eu aprins şi nu s’eu ai vieţii sale ,’închinate binelui BraşOV •'* mitat co ziua de 22
fnaite de 40 metri. s e iro seşte in zadar şi statul mai putut răspândi. Prin erup­ ţării şi neamului, au avut loc Auguit din casa strada Porţii
De jur împrejur pârjol. Căl­ p erd e ta x e însem nate d ela a- ţia regulată — gazele acestea Luni în întreaga ţară Te-Deum- No. 24 în «tradi Sf. Ioan în
dura pripeşte obrazul dela sute c e a s fă exploatare b og ată, extra­ ar f< acoperit împrejurimile. uri solemne şi parăzi militare. casa No: 25, pirler.
de metri. — A uscat pomi şi ordinară. Ceea-ce însemnează că sunt Preoţimea s'a rugat pentru în­ *
fructe. Un prun cu fructe nia- încă multe măsuri de luat la delunga sănătate şi fericire a Serbare câmpenească. Societa­
pare carbonizat, ia o distanta Nu crede oare euloritsfea res­
noi î i exploatarea sondelor pe­ Suveranului şi a dinastiei iar tea Păj'ştenl'.or „Crucea Drep­
de 100 metri de vulcan. Case pectivă că stingerea a ce s te i
oratori festivi au reliefat în cu* tăţii" din Schelu, aranjează în
trolifere.
arse şi ruinate, o vie pustiită, son d e nu e s te numai in inte• vântări însufleţite, în faţa publi' caz de timp favorabil jocul obici­
resul so c iei 6 fii proprietară ? De 22 August 1925.
livezi pârjolite — toate in iu cutui şi a amr atei, personalitatea nuit la Fântâna Popit (Cruce».
mina puternica a sondei incen­ ce s’a lăsat mnmi la vrerea st Vizitator. şi opera M- Sale în timp de Dreptăţii) Duminecă în 6 3ep~
diate. In jurul craterului restu­ mij oaed e proprii 90Cteletea îa pace şi de războiu. ţ temvrie 1925. — Comitetul.
rile de fier ale trufaşei sonde *1 •
rezista trântite c&ldurei flăcă­
rilor.
CINEMA AP0LL0 â i r i f f l Dupâ o practică în-
j& V J aîÎ delongaiă făcută la
Ciocnire de trenări, in urma
vântului de azi noapte, câteva Dela revlzoratnl şcolar. Se a<
26—27 August v* roia cele mai bune case din Bucu­ dace a cunoştinţa mtaror iovă
Ara astsfât şi la un moment vagoane au fost împinse de pe
reşti, em deschis în asociaţie tătarilor şt învăţătoarelor precum
1 nia fabrice! Bod pe linia prin-
dramatic, când unui dintre cei
doui ingineri americani — cel Sama mascată cu d na OLGA FLOREA croi­
torie pentru dame în Braşov,
clpalâ f rată, ciocnindu-se cu tre­
Şi conducătoarelor de grădini de
copii minoritare, din judeţul Bra»
mai tânăr; îmbrăcat îa costum Uoal din cele mai gaad ioise nul personal ce venea spre Bra­
Str. Orfanilor No. 26, intrarea şov, că examenul de limba ro­
de asbist, cu mască pe fată, şov. S ‘au produs pagube de
flm e ele indcstriel cir emitogra- prin Valea Lata No. 15. (Nu de­ material şi câteva răniri. mână ie tine în zilele de 21 şi
»’a apropiat ia 15 metri de gura fice din ultimii ani. 22 Septemvrie la ora 8 s. m»
vulcanului. Câte-va clipe şi o parte de biserica neagră) unde
Interpreţi': Nathalla Kowacko sâ execută elegant şî cu pre­
retragere grăbită. Bietul om era şi N. Coline. Serata pianiste! Harglt de Lasz- b Relcţiant
Inspectoratul Reg. IV Sibiu,
literalmente scăldat în sudoare. ţuri moderate rochii, taioruri, lofîy. Tînâra pianistă, Margtt de ratai şcolar, detailate
precum
di, Revlso-
şi autorită­
La vre o 30 de metri un dâmb mantouri etc, după ultima modă. Laszloffy, cunoscută la Braşov
3 ţile confesionale respective,
de pământ ridicat de lucrători UJ D na Olga Fiorea & Comp. Eiise. de acum 2 ani, vaconcerta din
înlesneşte munca a vre-o 15 — 2 PRIMA FABRICA 812 1—1 nou la Braşov in seara zilei de
1 Sept. Bilete Ia^biroul Klingsor.
*
< Sil Vin FierescO celebrul virtuos
20 oameni ce execută un nou
plfin de stingere a sondei In­ CJ
DE OGLINZI Şl periztan ta vioară, de origine
cendiate. Lucrătorii se apără cu
paveze de esbest.
w
IV*
U3
ÎNTREPRINDE-
RE DE STI-
Casă de vânzare Un val de Căldură aproape in- Român, sosind la Bucureşti, va
suportab i s’a lăsat de eri asu­ colabora la ai 9-iea (ultimul)
pra Braşovului. Azi noapte un concert religios din Biserica
U-4 Strada de mijloc Nr. I!4. vânt stra,ni: a rupt copaci, a Neagră (Braşov). Va fi un deo­
Trebue să remarcăm înceti­ o
CLAR1E «0 7—0 răsturnat urloa e şi a spart gea- sebit eveniment muzical. Bilete
£X
neala sau mai bine zis nepă­
sarea cu care s’a procedat j»i& 5 Braşov, Şiroi Florilor No. 12 muri şi coperişe de case.
•
începând de mâne in biroul
Klingsor. 814 1—1
>
opera de stingere. Tunetul croit
să ejungâ ia 15 metri sub pu­
C
T
fiI
uyu Primeşte ori ce iei Fperfect
uncţiolimba
nar dromână
u ionîn vorba
s Petrecerea câmpenească a Bra-
şovechenllor. Poporul român ort,
•

In interesul propria fiecare s&

lul SonOti, ia colvona de erup­
ţie — a ejups din eroare la
4 —5 metri sub put, aşa că V a
surpat şi cu meri greutăţi s’a
putut aşeza tubul pentru scur­
gerea pleurei. Acuni se lu­
crează ia ti doilea tunel, de
&
UJ
de lucrare îa a- şi scris, precum şî limba ger­
ceasta industrie.
ÜJ 7«9 2 - 5 mană cel puţin în vorbă, poate
găsi ocupsţsune la o renumită
firmă din industria alimentară,
începând cu z>ua de. 15 Sep­
învăţător doreşte temvrie dar cel mai târziu din
30 Septemvrie s. c- Sediul fir-
din Braşovul vechi invită ia pe­ viziteze cursul de brodat din
trecerea câmpenească ce o va sala de gimnastică a liceului
aranja Duminecă in 30 August rom. cat. (strada Vămii No. 4),
1925, in caz de timp nefavora­ cere mai e dtsthis până la 15
bil în Dumineca următoare, fa S*pt 813 1—2 i
„Honterus“, Venitul petrecerii
este destinat ridicârei unei d e
*

Student Ia drept, cunoscând

cuodom m şoa
rândi>> acesta mai larg (2 metri b f l o H l U l l U ră serioasă şi
şi 1.80 înălţime). Era timpul bună gospodină cu dote» even­
suprem — mei «ies că s'a fi' tual poate fi şi învăţă toreasă cu
juns ş> ta convingerea câ nu diplomă.
trebue întâia găurită (sfredelită) Informaţiuni Ia Adm* ziarului.
CO'd-'n d>- fon*»1» turtită, sf 704 2— >
TIPOGRAFIA a. MUREÿif.NU ; B B âtlISC E a cOM i\ aKrtŞGV.
mei oraş ardelean.
Ofertele rugăm a-se înainta
alăturând o fotografie, menţi­
onând totodată şi pretenziunile.
Informaţtur.i ia Adm. ziarului.
81' 1 - 3
V
poiniţe la Biserica ort. rom. dai bine germana, d o rite post re­
Braşovui-vech’. Petrecerea o a- tribuit, secretar la avocat, even­
ranjeazâ Reuniunea femeilor şi tual instituţie particulară, post
Societatea Junilor în frunte cu corăîpunzâtor. La ziar sub se­
Comitetul parohial şi şcolar, — cretar. 815/1— 1
Comitetul aranjator.
Efödácíü* î Oa N iiliO TL*.i