Sâmbătă 8 Oeoemlirle 1934
Cu trenusorul pe valea Prahovei
Ca să ajungi la MorenJ, a r fi
păcat să n u călătoreşti cu treni-
şorul care pleacă din Băicoi, di­
m ineaţa. I n prim ul rân d că n ’ai
putea sem nala un am ănunt oa­
re constituie o caracteristică in
Valea Prahovei.
I n tr ’adevăr, treriişorul de
Băicoi-Moreni (dus şi întors)
este un am ănunt care. dacă nu
eşti cu luare am inte, îţi scapă
prin tre sondele risipite în tr ’o
parte şi alta. în tâ i gara. P en tn r-
că, să ştiţi, trenişorul pleacă şi el
d in tr’o gară. Şi încă d in tr’o gară
m are, ca cele obişnuite. Acope­
rită cu olane, m ogâideaţa ei este
un mac prea purpuriu pentru
scheletele de funingine ale son­
delor. Din gară, la oră fixă, iese
o figură destul de gravă cu cre­
ion şi registru, care e dom nul şef.
Dum nealui face pregătiri uriaşe
p entru plecarea trenişorului.
Căci pentru o linie a tâ t de p rin ­
cipală, e nevoit să m ai întoarcă
şi macazul şi să elibereze şi bi­
lete de călătorie, d in tr’un carnet
din buzunarul vestei.
în a in te să dea drum ul trenişo­
rului, dom nul şef se interesează
dacă locomotiva e dispusă să
plece Ia Moreni şi In ce condiţi-
uni.
Asigură pe m ecanic că în va­
goane nu s ’au u rcat decât trei
gazetari de’a Bucureşti cari se
ţin de fleacuri şi că, pentru ori­
ce siguranţă, in ultim ul vagon
m ai e şi u n frân ar. Apoi dă să
sufle în goarnă sem nalul ca să ] unInlucru
pună punct unei activităţi de ăla e sondarul.
răspundere şi încordare.
— Mişuie, Mişule. Opreşte...
Domnul şef se întoarce supă­ sondar
r a t către doam na, cu goarna la timp.
gură.
— Nu da plecarea. Calci păsă­ şi
rile....
După ce domnul şef se convin­ Sondării,
ge că pe linie şi printre roatele ei,
trenişorului sunt toate orăteniile sondarul
gării, le uşuie cu registrul până ţei Încât enu
în lă tu ră pericolul. Scoate ceasul. apropia de el. teN’ai
— Am în tâ rzia t plecarea!
Şi suflă odată in goarnă din streşinele. Ţiţei pe obraji. Ţiţei suge. In fiecare zi. când le cade
toate puterile. M aşina pitică şi
cu tu rb a n se opinteşte c â t poate in
să asculte de domnul şef. Lăzile gură.
vagoanelor icnesc pe loc după
m aşina care începe, cu m ult ta ­
paj, să pornească din gară. P ână vorbi. Dacă al face orice, nu p o ţi.! altfel
la Moreni dealurile cu sonde (ca Mai m ult, când eşti domn. Când to t a tâdecât
nişte vii) a ţin calea trenişorului vrea să se plângă — de pildă — | to t aşa de
deia Băicoi...
J I T E I , T I T E I .»
Moreni. In tre Ploeşti şi Câmpl-
na, cel m ai bogat centru petro­
lier. A ltădată era şl m ai bogat.
Atunci exploatarea se făcea m ult
m ai blând. Lăcăritul ţinea ani, m ai cu grijă, ca pe lângă o son­ sondării îşi văd de treabă sub cea şi cu o brezaie.
p ân ă să se dea de ţiţei. Şi când dă. De când începe şi p ân ă când lum ina becurilor. La toate son­ j Şi Gheorghe s’a rezim at de pa­ întâlni ladoar
se da, ţiţeiul ori zbucnea de nu mai are ţiţe i
m ânj ia pe sondări pe ochi şl îm ­
prejurim ile, ori izvora ca o cu­ teri, pentru ca sonda societăţii Ia câţiva ani, scheletul se construia j rovnicul a strâ n s fălcile şi a în­ facă nimic, să aştepte până când nuat desbaterile în procesul comu­ lei despăgubiri. Tofan şi Constantin
reluşe neagră, liniştit. Şi in tr'u n care su n t băgaţi să dea a fa ră c â t din lemn- In ultim ul tim p, socie­ chis ochii.
caz şi în altul, era rău. P ână s ’au m ai m ult. In scopul ăsta, în sche­ tăţile s ’au înţeles între ele şi, ca
scornit mijloacele sălbatice de lă nu s tă nimeni o clipă. Nici o m ăsură contra focului, fac
azi.
S o n d a 252
D I M I N E A Ţ A P a g in a l
Şi chirovnicul şi-a în fip t rişca cum li chema. Sondării din sehe- ’ cârcă. Pe urm ă, înm orm ântarea.
la. carâm b şi a. plecat căznindu- lâ întreabă regulat dacă n ’o să Rudele care-1 duc, îi bocesc
se să-şi am intească ce fluerase m ai cadă vreunul, prosteşte în obraz.
ăla m orlu. < # Sondarule, opreşte caru
Cu tot, cu tot, la sonda 252 au Viurfelul are m işcarea lui de S ă -ţi iei pacu şi am naru.
căzut p atru . Pe cei trei am u ita t cocostârc, cu sondării! căzut In C. L* V â lc e a n u
Ce-şi scriau fruntaşii nazişti ucişi la 30 Iunie
0 scrisoare a iui Ernst către Heines
Se ştie că senatorul suedez dr. sonal, trebue să pun mâna pe olog. spus şeful şi ce vei afla. în curând,
George Brantirig a pus mâna pe Păcat că R. m’a împiedicat atunci dar pe olog il voiu prăji, asta nu
I mult materied original, relativ la a- când am vrut să-l pocăiesc in cap mi-o poate lua nimeni, după ce-şi
Í saslnatele în masă deia 30 Iunie 1934. pentru aluziile lui băligoase in pri­ va fi căpătat bătaia. Că acest câne
El a tipărit o carte întitulată „Car- vinţa căsătoriei mele. m’a asmuţit in afacere şi după aia
i tea albă asupra asasinatelor deia 30 Am vorbit cu şeful şi despre scri­ şi-a bătut Joc de mine, asta n ’o pot
Iunie“, care va apărea în curând Ia soarea ta. Ştii că mie nu-mi plac uita.
ţ Paris. vorbele şi scrisorile. Şi el e de pă­ Şeful crede să n ’o pornim înainte
Ziarul „le Journal“ din Paris pu- rerea ta că trebue să ne aşteptăm la de congres. El are ştirea că moşnea­
j blică textul unul docum ent din a- orice. Ologul poate învârti lucrurile gul va mai trăi zece ani. Eu n ’o
! ceastă carte, o scrisoare a lui Ernst, cele mai nebuneşti. Şeful a pus in cred. Dar cum toţi cred la fel, nu
comandantul superior al grupului siguranţă materialul cel mai impor­ pot face nimic. Dar după congres,
Í Berlin S. A. (un fel de general), tant. După convorbirea cu dânsul trebue să meargă totul ca pe roate.
scrisoare adresată comandantului am semnat declaraţia asupra ches­ Plec in concediu săptămânile vil n a ­
superior al grupului Breslau, Uel- tiei din Februarie, pe care M. a re. Trebue să plec cu dânsa. Trimi­
‘ nes. scris-o după dictatul meu. E în te-mi cu Fi, o copie a materialului
Amândoi — Ernst şi Heines — au mâni sigure. tău. Nu mai lungi lucrurile. Fii atent
fost uoişi în Iunie. Dacă mi se va Întâmpla cel mai cu Sch. Se şoptesc multe. Nu te a-
Scrisoarea lui Ernst a fost trimisă mic lucru, afacerea va plesni. Pen­ răta prea des cu dânsul. Şeful ne-a
după prima convorbire dintre Hit­ tru ori ce eventualitate îţi trimet spus că El a făcut o observaţie in
ler şi şeful statului major Roehm, alăturat o copie semnată. Păstrea- această privinţă.
în momentul când amândoi pregă­ z-o bine. Ar fi bine să-ţi pui în si­ Evacuiază-ţi locuinţa. Amicul no­
T r e n i f o r u i d in B ă ic o i teau lovitura cea mare a unuia con­ guranţă şi hârtiile tale. Citeşte cu stru din Albrechtstrâsse mi-a po­
atenţie chestia. E tot ce avem mai vestit că negrul vrea să facă în cu­
tre ce era de m ult şi ce este, darul împroşcâ cu ţiţei aşa de ’ şters. A tât că nu su n t ca son­ tra celuilalt. tare, dacă se vor rupe toate sforile. rând un control la câţiva dintre noi.
a răm as neschim bat. Şl tare, că dem nul care (de bună dării, ai schelelor. Oricum, son- Din această scrisoare reiese că Poate că ne va folosi la ceva, poate
Să nu vă lăudaţi seam ă) vine deia rafinăriile din j Ernst şi Heines erau in posesiunea că nu. Căci in scris ologul ne este La ranja
mine poate să-l facă, ii volu a-
o surpriză frumoasă.
j darii nu fac nici o diferenţă în - j unui secret relativ la afacerea din superior. Forţa noastră este pe alt
că a ţi cunoscut aşa ceva. Nu. Un Ploeşti se fereşte şi nu-1 aude j tre ei şi alţi m uncitori. Toţi sunt ; Februarie“, adică la incendierea Fă treabă bună, vechi tovarăşe
este o vită de om cu care de loc. Ţiţeiul îl izolează in tr ’un j m uncitori. E drept, ţiţeiul intâi î Reichstagului, un secret de cea mal teren, şi trebue să-i dăm drumul. Al tău
nu poţi sta de vorbă. Nu are anonim at din care trăesc, Dar de astădată tu trebue să ÍÜ KARDOS.
de ! 11 scot sondării. Dar fă ră ceilalţi, mare importanţă, care trebuia folo­ cu noi până la urmă. Eu am deja un
In tră la lucru cu schimbul fapt, tocm ai ăi cari nu se pot to t degeaba. sit pentru cazul ,/sâ i se va întâm­ pian, faţă de care fleacurile ologu­ Explicaţii: Şeful — şeful statului
iese iar cu schimbul. Niciodată apropia de slinul de pe el. j Ţiţeiul trebuie servit, fără ex­ pla ceva“. lui nu-s nimic. Dar nu trebue iar să major Rohm. El — Hitler. Egiptea­
mai înainte. Aşa e regulam entul. I n tr ’o schelă num ai sondării cepţie, de Întreaga lume a m un- Nu e plăcut lucru să publicăm tex­ porneşti, înainte ca chestia să ples­ nul locţiitorul lui Hitler, Hess, năs­
ori cât de proşti a r fi su n t aşa. Poate unde cei mai ( citorilor cari luptă În tr’o sche­ tual această scrisoare, care conţine nească. Principalul e să lovim în o- cut în Egipt.. Ologul—Goebbels. Cu­
ştiu ca pe apă regulam entul autentici m uncitori deia sonde lă. De aia, sondării, pompagiii şi expresii din cele mai triviale. Dar log. Aceasta este părerea mea, pe ierul—Goring. Negrul—comandan­
care le dă pâine. Şi-l ţin. Şi ar>oi, su n t el. Sondării găuresc păm ân­ oamenii deia blovere su n t soli­ din cuprinsul ei — din care am eli­ când ologul are numai un scop, să-i tul suprem al S. S., Hinder. R — ?
a tâ t de m urdar de ţi­ tul. Sondării păzesc lingurile şl dari pe faţă. Cum e o cireadă m inat cuvintele cele mai ordinare — jupoaie lui Hermann pe lângă uni­ M—Mohrenschild, aghiotantul Iul
se poate vedea caracterul josnic, formă şi pielea. Putem să le avem Emst. Fi— comandantul Fiedler, om
poţi nici m ăcar se c a ţără pe scări p ân ă In podul I încolţită de lup. Aici lupul e chi­ sălbătâcia
cum să-i vor­ sondei- O lună, două şi chiar un rovnicul. Adică al doilea şef de fletească aodioasă, şi murdăria su­ pe amândouă. Dar prima măsură de Încredere al lui Emst. Sch—a-
acestor oameni, pe cari să-i separăm pe amândoi de El. ghiotantul lui Heimes, Schmidt, po­
beşti. Picură ţiţeiul de pe el, ca an. Cât tim p ciocul sondei are ce schelă, după inginer. Un su p ra­ naziştii i-au ridicat la cele mai inal­ este Pe El trebue să-l avem, trebue să reclit Domnişoara Schmidt. Amicul
veghetor ridicat dintre sondări. te onoruri, şt apoi i-au ucis, ca să meargă cu noi, astfel afacerea se va din Friedrichstrasse — un amic din
ureche. Ţiţei-sub bocanci. Ţ i­ schimbul. Pcmpagiii, focarli şi cei ; Ăsta um blă mai fercheş ca ingi­ nu ucidă ei pe alţii. prezintă bine. Despre plănui meu Fi siguranţa secretă. Karlos — porecla
ţei de sus până Jos. P ân ă şi în deia blovere au meserii de vene­ nerul şi-i place să înjure de îţi va şopti amănuntele. Poţi să te lud Emst. Moşneagul—Hindenhurg.
tici: p ot fi în treb u in ţaţi şi în j Paşti. Nu-i lipseşte din m ână 5 Iunie 1934 încrezi orbeşte în eL Păcat că nu Atât textul scrisorii cât şi expli­
Dragă E, volu fi de faţă când veţi incheea a- caţiile le-am luat din ziarul „Prager
Cu un om de ţiţei nu se poate j celelalte industrii. I carneţelul cu creion In lanţ. La
Ăştia, cu toate că muncesc carâm bul cizmei poartă, ca ad­ facerea. Sânt de acord cu tot ce a Presse“.
Şeful a fost în sfârşit Ia El! Con­
sondării, su n t cam m inistratorii de moşie, o fişcă versaţie lungă. Şeful mi-a povestit
t de ocupaţi şi aproape j tăia tă scurt. Când îl văd, munci- că a ţinut până in zori. Ca de obi-
m urdari de ţiţei. Chiar j torii se strân g ca la pândă.
că o să m oară cu leafa lui, son- :
dacă au la îndem ână stupă de ' — Caiafa...
oe.iu in astfel de împrejurări, El a
urlat şi l’a conjurat pe şef să-l crea­
dă, că l’ar vedea de o sută de ori
VERDICTUL IN PROCESUL COMUNIŞTILOR
Sonda 2 5 2
mai bine pe dânsul in fruntea unei
armate unite, de cât pe un boşorog
din societatea rablelor din Neudeck.
D IN G A L A Ţ I
Dar nu se poate. Greutăţi generale,
Pe lângă nimic nu se umblă Moreni (şi somnul e mai dulce) exact sub el. Privit în cap, adu­ consideraţii pentru străinătate, În­
trevederea, deia Veneţia fi alte ra­ Eri după amiază au continuat la re, la ora 10 seara, consiliu! de răz­
haturi fel. In tr’un cuvânt, te vei Consiliul de război din Galaţi pro­ boi a adus următorul verdist:
in curând cu şefui şi cesul comuniştilor arestaţi cu pri­ Trandafirescu Au fost condamnaţi Ducu ştefan,
dele se face acelaş lucru. In prim a rapetul putred al podului, să va- lejul „zilei roşii“. Constantin la câte nn
vei afla toate amănuntele. Sfârşitul
Sondării muncesc din răspu­ zi, m ontajul scheletului. Acum , dă viurfelul. Atât. Dedesubt, chi- a fost promisiuni reciproce să nu După amiază la ora 4 au conti­ an închisoare, 2000 lei amendă şi 500
moşneagul se va căra. Atunci se va niştilor din regionala Dunării de Boncin Ştefan şl Roza Stanislavski
la câte 8 Inni închisoare, 1000 lei
— Săriţi, m ă.- vedea. Jos.
Asta Înseamnă insă că trebue să-i Dinescu, Au vorbit d-nii av. V. G. Popescu, amendă şi 500 Iei despăgubiri, Bo­
scheletele de fier. După ce s tu ­ Sondării cari au văzut prăbu­ Paul Moscovici, Bucureşti, tez Nicolae, Pluşin Gheorghe, Beră­
noaptea. Când c â n tă cocoşii în dăm drumul Căci e limpede ca un
pul de m etal a fost m ontat până şirea, au d a t fuga — m ai ales că „posterior“ (in text un cuvânt exce­ Onose, Hanacic, ştofanovici şiMun- ria Ion şi Lanca Solomon au fost
achitaţi.
sus, începe forajul. Sau. mai bi­ strigase chirovnicul. Au ajuns, siv de ordinar), dacă aşteptăm pâ­ teamu cari au luat apărarea Incul­
Condamnaţii au fost încarceraţi
ne. găurirea păm ântului cu o toţi, târziu. N’au mai p u tu t p rin ­ nă când acest egiptean şiret va reuşi paţilor. D. comisar regal Stoica in replică la arestul central iar cei achitaţi au
sapă. Şl paralel cu adâncirea se de pe Gheorghe în braţe. în fip t să unească pe olog cu cuierul, ne produce un act prin care stabileşte fost eliberaţi.
aşează tuburile, unul peste al­ într'o rangă, Gheorghe se mişca vom pomeni in faţa cânilor. Trebue vinovăţia comuniştilor Ducu. Tran-
tul. Să aibă pe unde ieşi ţiţeiul. pe cocoaşa viurfelului. Aşa şi aşa. să activăm şi s’o luăm înaintea ace­ dafirescu şi Lanca Solomon.
Nu mai fluera. Era un cântec de stor indivizi. Hermann vrea să facă Avocatul Hanacic, combate inci­
târgoveţ. De ce să m ai fluere? treaba întreagă. Şi deşi nu-1 poate dentul. Consiliul declară că la pro­ Urmările unui accident
Ca să se ajungă la ţiţei, son- Tot nu-1 ştia bine. Înghiţi pe olog, contm noastră el ar nunţarea sentinţei nu va ţine seama
S darii pierd zile şi nopţi in schelă. —P uneţi-! la oparte. Mă dus la merge chiar cu negrul. de acest act. de circulaţie
; Şi cu asta, viaţa. Altfel, o schelă raport. Trebue să le facem una, ca să VERDICTUL
j n ’a r mai fi ce e. De departe, pare sară cu posteriorul in sus. Eu, per­ După o oră jumătate de delibera- S’A CERUT RIDICAREA IMUNITĂ­
; o pădurice de copaci foarte ră - ŢII PARLAMENTARE A UNUI DE­
i coroşi cu o sevă destul de bună. PUTAT DIN CERNĂUŢI
; Lângă ea — printre sonde - - CERNĂUŢI, 6. — Eri s‘a judecat
i schela este exploatarea plină de procesul intentat de d. medic că­
j jertfe. Căci sondării nu contează pitan Rădulescu, deputatului Lazăr
pentru prosperitatea unei sche- Ropcean.
i le. într’o seară din luna Ianuarie,
La Moreni, ca oriunde pe Valea trăsura cu doi cari a d-Jui deputat
Prahovei, prosperitatea se obţine : Lazăr Ropcean a ciocnit, în str.
necondiţionat. M oartea unui son­ Transilvaniei, automobilul în care
d a r este, cu siguranţă, o supărare se găsea d. medic căpitan Rădules­
pentru liniştea schelei. Nu un : cu. Medicul a fost aruncat pe tro­
pericol. însă, pentru idealurile ei. tuar. El s‘a ales cu răni foarte gra­
De altm interi, sondării mor foar- ’ ve si ,a trebuit să stea mai multe
te des si de tot. Ca să m o a ră ,1 luni Ia spital.
.sondarul trebuie să albă un m o - . Avocatul reclamantului şi procu­
tiv. Să cadă de sus. (Sondării nu i rorul, au solicitat tribunalului să se
mor de a ltă m oarte. Intoxicaţi cu < ceară ridicarea imunităţii parla­
nisetru sau de varice). Şi sonda j mentare a d-!ui deputat Lazăr
are, uneori, peste 40 de m etri. O Ropcean, ca să poată fi interogat.
Înălţim e care te om oară sigur. ;
Sonda 252 avea mai puţin şi tot ;
l’a om orât pe Gheorghe. Era ta tă
de copii, dar se suia mereu, să j Arestarea unui escroc
m ute odgonul lingurii. în tr ’o dl- j
m ineaţă. s ’a suit to t el la o d g o n ,; la laşi
că sărise din scripet. L-a m utat
şl s ’a pus să fluere acolo, in po- i IAŞI, 0.— Poliţia locală a are ­
du! sondei. Fluera un cântec de . s ta t j e Gb. Cuhaî, originar din
târgoveţ, la întâm plare. P ar’că Tigbina. S’a u cerut relaţii la Ti-
nu-1 ştia bine. Dar cântecul era ghina şl s’a prim it eri o telegra­
foarte trist. S’a oprit să-l asculte m ă, prim care se a ra tă că Gh.
p ân ă şi chirovnicul care se uita Cubai este im periculos escroc,
in sus iar c’o m ână îşi scotea u rm ărit ou un m andat de aresta­
rişca deia carâm b. Gheorghe nu-1 re. El va fi în a in ta t sub escortă
vedea. Cuprinsese cu ochii son­ I la Tighina.
dele, valea. Jos, la piciorul son- i
dei. viurfelul se balansa ca un
cocostârc car« da la peşte. E r a 1 M o r e tilt D r u m î n t r e d o u ă s o n d e .. I Citiţi * RADIO”