n O tflA M A 1 IB E R J Í v .
PAGINA 3-a
STAhM IOVISTÜL MARIN DUMITRU
r Ea c o titu ra şoselei care duce
spre O raşul
Stalin, în m arg ine a cea m ai de sus a P re ­
d e a lulu i, s trăju eşte parcă în fip tă în stâncă
0 c lă d ire cu te n cu ia la încă proaspătă. E
v ila „ 7 N oem b rie“ loc m in u n a t de odihnă
p e n tru oam enii m u n c ii, s ta h a n o v iş ti şi fru n ­
taşi în p ro d u cţie .
S ta h a n o v is tu l M a rin D u m itru s’ a desprins
dela fereastra c lu b u lu i. Se în d re a p tă spre
a p a ra tu l de ra d io în ju r u l că ru ia m ai m u lţi
to v a ră ş i ascu ltă m uzica. Trece pe lâ n g ă o
m asă de şah unde un fru n ta ş m in e r şi unul
te x tilis t îş i m ăsoară forţele . A p o i, se aşează
î n t r ’ un u l d in fo to liile comode şi începe să
citească „ A te lie r u l de foc“ de B o ris P o le vo i.
E r o ii c ă rţii încep să trăia scă, să p rin d ă v ia ­
ţă , ia r c itito r u l începe să se s im tă în tre ei.
Peste două zile va pleca spre B u cu re şti şi
va povesti c o p iilo r săi, lu i S te llá n , care
acum în v a ţă în a tre ia elem entară, Ş te faiiie i
şi lu i Radu, cât de m in u n a i a fost concediul
său de od ih nă. Cu forţe sp o rite va putea să
reînceapă m unca.
27 Ia n uarie. In seara acestei zile staha­
n o v is tu l M a r in D u m itru se în d re p ta spre
casă îm preu nă cu Stelian. Deodată a ră su ­
n a t pu te rn ică vocea c ra in ic u lu i dela ra d io :
„ H o tă r îr e a C o n s iliu lu i de M in iş t r i al Repu­
b lic ii P opulare Române şi a C o m ite tu lu i
C e ntral al P a rtid u lu i M u n cito re sc Român cu
p riv ire la efectuarea reform ei băneşti şi la
re d u ce rile de p r e ţu ri” , M a rin D u m itru s’ a
o p rit lâ n g ă un g ru p de oam eni şi a ascultat
cu a te nţie a lă tu ri de S telian cu vin te le d in
H o tă rîre ... R idicarea p u te rii de cum părare
a le u lu i... lu p ta consecventă pe ntru m ă rire a
p ro d u c tiv ită ţii m un cii... a p ro vizio n a re a m ai
bună şi mai e ftin ă a o a m e n ilo r m u n cii cu
cele necesare tra iu lu i...
..D esvoltarea econom iei naţionale, î n t ă r i­
rea re g im u lu i de dem ocraţie po p u la ră , în tă ­
rire a c o la b o ră rii m u ltila te ra le cu marea ţară
care construeşte co m u nism u l — U n iun ea
S ovietică — sunt chezăşia v ic to r iilo r noa­
stre v iito a re în lu p ta pe ntru co n stru ire a
s o c ia lis m u lu i în R .P .R ., în lu p ta pe ntru
pace tra in ic ă în lu m e ” , — a răsu na t în con­
tin u a re vocea c ra in ic u lu i. A tu n c i u n u l d in ­
tre oameni a aplaudat. A u răsu na t şi palm ele
m ic i ale lu i S te lia n , „flă c ă u l său m ai m are ".
A p ó i au re lu a t d ru m u l spre casă. M a rin
D u m itru gândea spre a doua z i, spre ceeace
tre b u ia să facă ca bánul nou să aibă putere
'din ce în ce m ai sp o rită , ca via ţa lu i, a
fa m ilie i sale şi a m ilio a n e lo r de oam eni ai
m u n c ii să fie îmbelşugată., fe ric ită . Ş-i a
N O I F IL M E S O V IE T IC E
r Urta din cele m ai însem nate s a rc in i
a rte i sovietice este de a p o p u la riza im a g in i
ale oam enilor epocii s ta lin is te care
c om u nism u l. Acestei sa rcin i n o b ile
dedicată şi a c tiv ita te a bogată a a rte i cinem a­
to g ra fice sovietice.
O m ul s o c ie tă ţii socialiste, om ul
de exploatare, care trăeşte o v ia ţă
În d estula tă şi fe ricită , o v ia ţă
m uncii şi creaţiei, este ero ul film e lo r sovie­
tice.
ifuiui
Me diicui sat Noul s o vie tic
„M e d ic u l s a tu lu i“
p re zin tă ta b lo u l ju s t şi im p re sio n a n t al v ic­
to rie i n o u lu i în c o n ştiin ţa o a m en ilo r sovie­
tic i.
Tema film u lu i este sim p lă : o tâ n ă ră doc­
to riţă , T a tia n a Cazakova, vin e î n t r ’ un sat
colho znic pentru a profesa m eseria grea,
p lin ă de răspundere, d a r n o b ilă , de m edic
al s a tu lu i, — prieten şi to va ră ş al colhoz­
n ic ilo r atâ t în ca z u rile de boală, cât şi în
via ţa lo r de zi cu zi. Fără a fo lo si proce­
dee re g iz o ra le şi acto riceşti „d e efect“ , Hí­
m ül izb uteşte s ă -l facă pe spectator să u r .
maféasca cu interes creşterea T â tian ei
Cazakova, fe lu l in care ea ştie să lu p te
şi să în v in g ă g re u tă ţile , fe lu l în care
ia naştere şi se întăre şte p rie te n ia şi co la ­
borarea sinceră şi rod nică d in tre tâ n ă ru l
m edic Cazakova. re p re ze n ta n tu l
h ó i şi m edicul b ă trâ n A rse n ie v, un vechi
reprezentant ai in te le c tu a lită ţii săte şti.
R ealizată de cunoscutul re g iz o r
rasim ov, noua p e licu lă în c u lo ri
s a tu lu i“ este un im n în ch in a t în flă c ă ra ţi lo r
c o n s tru c to ri ai c o m u n ism u lu i.
Universul F ’ ’ 1110! 0 de p o p u la riz a re ş ti­
in ţific ă produse de cin em a­
to g ra fia s o vie tică au o b ţin u t succese în ­
sem nate în propagarea c u n o ş tin ţe lo r
ţific e . S tu d io u l cin e m a to g ra fic din
grad a te rm in a t de curâ nd un film în c u lo ri,
în titu la t „ U n iv e r s u l” care in tro d u ce
spectator în problem ele deosebit
résánte ale o r ig in ii u n iv e rs u lu i.
F ilm u l reuşeşte să arale in mod c o n v in ­
g ă to r su p e rio rita te a ş tiin ţe i sovietice şi i m '
p o riâ n ţa re a liz ă rilo r ei in acest dom eniu.
Institutul de Folclor adună
comorile de nepreţuit ale creaţiei populare
In s titu tu l de F o lc lo r d in R .P .R . duce o
obosită m uncă, adunând din toate cp lţu -
e ţă r ii c o m o rile de n e p re ţu it ale cânţecu.
, jo c u lu i şi v e rs u lu i p o p u la r. A c tiv ita te a
până acum a c o le c tiv u lu i In s titu tu lu i d i
tlclor a a vu t ca re z u lta t im p rim a re a a dela unele cooperative, s fa tu l p o p u la r al o-
.500 c ilin d r i şi 2.365 d iscu ri.
M a te ria lu l fo lc lo ris tic cules este cercetat
interes şi s tu d ia t cu deosebită dragoste de
i m ai b u n i d in tre c o m p o z ito rii n o ş tri.
M in u n a te m e lo d ii vechi po pu lare , balade
chi, basm e şi p o veşti, au fost aduse în 1951
u re g iu n ile H unedoara, Suceava şi D o lj.
intece spe c ific lă u tă re ş ti au fost adunaie
n com una C le ja n i, reg iu n e a B u cu re şti, ia r
Uite d in célé 360 de m e lo d ii culese la gos-
id ă ria a g ric o lă co lé ctivá „S c â n te ia “ din
giunea Rodna, sunt în c h in a te v ie ţii libere
fe ric ite , b u c u rie i de a m u n ci în gospodă-
3 co le ctivă .
U n loc dé fru n te în p re o c u p ă rile in s titu -
lu i îl ocupă şi m e lo d iile po p u la re ale na-
m a lită ţilo r co n lo cu ito a re , MmaerOase. cân­
ii
h o tă rît re p e d e : va în d e p lin i p la n u l anual
în 10 lu n i şi va c a lific a tre i m u n c ito ri din
b rig a d a sa.
Sâr
' S ta h a n o vistu l M a rin D u m itru a te rm in a t
p rim a zi de lu c ru . Acum este acasă, a lă tu ri
de fa m ilia lu i dragă. P rive şte la jo c u l z b u r­
d a ln ic a l lu i Radu, şi g â n d u l 1 se reîntoarce
spre m e e tin g u l d in u zină apoi mai în urm ă
spre anul 1949 când a v e n it pentru p rim a
dată în uzina „2 1 Decem brie” . Ş i în ce tu l cu
în ce tu l g â n d u l părăseşte v ia ţa asta lu m i­
noasă şi fe ric ită în care m unca este un
d re p t al fie că ru ia , o da torie de cinste şi
onoare, şi se îndreaptă spre tre c u tu l şl mai
în d e p ă rta t. M a rin D u m itru îşi am inteşte de
ziua când a început să muncească, să cu­
noască am a rul e x p lo a tă rii. C ostică şi V a ­
sile M ih o ci p a tro n ii a te lie ru lu i în care in ­
trase să înveţe m eseria îl h â rţu ia u pe uce­
n ic u l de o şchioapă de colo până colo. E l
tre b u ia să ducă coşrtiţele cucoanelor şi nu
rare o ri era tr im is să taie lem ne la casele
p a tro n ilo r. ,,M ese ria nu se învaţă, se tu ră !”
Şi m ic u l ucenic, în p u ţin u l tim p când ră m â ­
nea în a te lie r m ai tră g e a cu och iu l Ia
m eşteri.
C â tă deosebire, gândeşte M a rin D u m itru ,
în tre ucenicul z ile lo r de m u lt apuse şi uce­
n ic u l de azi care are toa te c o n d iţiile nece­
sare p e n tru a în vă ţa meseria.
A u tre cu t ani de a tu n c i. In am il 1949 i
s’ a deschis nn dru m nou în v ia ţă . Avea î n ­
d ru m ă rile p a rtid u lu i, exem plul stahânovîş-
t ilo r so vie tici. M u n c a ’ devenea d in ce în ce
m ai rod nică ia r norm ele erau doborîte una
câte una. V ro ia să muncească mai m u lt şi
m ai bine. Sorbea lite re le c ă rţilo r tehnice,
experienţa s ta h a n o v iş tilo r s o v ie tic i prezen­
ta tă în b ro şu ri care îl ajutau îri m uncă.
A p lic a m etodele sovietice în a in ta te , V o ro şin ,
N in a N azarova, C o tleâ r. In M ai 1951 stah a­
n o v is tu l M a rin D u m itru , preocupat de a -şi
îm b u n ă tă ţi munca a re a liza t o in o va ţie care
a adus im p o rta n te econom ii.
Ş i tim p u l a mers m ai departe ducând cu
el noi şi noi succese ale o a m e n ilo r m u n c ii.
Şi p rin tre eie, succesele lu i M a rin D u m itru .
★ D r. N A T A L IA
7 Noem brie 1951. In urm ă cu 34 de ani,
tu n u rile „ A u r o r e i“ au v e s tit începutul unei
ere no i, a unei ere aducătoare de lu m in ă
p e n tru e xp lo a ta ţii de p re tu tin d e n i. D a to r i­
tă v ic to rie i R e vo lu ţie i din O ctom brie,
M a rin D u m itru poate m unci lib e r, în -
î n t r ’o ţară liberă. In ziua aceasta de 7
N o em b rie 1951, în urm a succeselor obţinu te .
ale F ilm u l arată, în c u lo ri n a turale, planetele
M a rte , Venus, peisagii d in lu n ă , firm a m e n ­
tul fără de sfâ rşit, cu lum ea lu i
zidesc
îi esté V iz io n â n d film u l „ U n iv e r s u l“ , spectato­
r ii îşi complectează cu n o ştin ţe le despre u n i­
vers şi îşi întregesc p rin im a g in i ideile lo r
despre o rigin ea , s tru c tu ra şi desvoltarea' lu i.
e lib e ra t
F ilm u l „ U n iv e rs u l“ aduce în fe lu l
liberă ,
încă un s p rijin îr. înţelegerea p ro blem elor
în ch in a tă
cosm ogcniei, ş tiin ţă despre a p a riţia
lu ţia c o rp u rilo r cereşti, în lu m in a
ţei ş tiin ţific e care a a vu t loc anul
la M oscova.
Filmul despre Gogol Pn^
m e n ire p ro g re sistă a c in s tit m em o ria aceluia
despre care V . G. B e lin s k i spunea: „ . . . e un
m are ta le n t, un poet g e n ia l“ , — m em oria
lu i N ic o la i V a s ilie v ic i G ogol, s c riito r, c ritic
şi re a lis t rus.
F ilm u l care a ap ă ru t p e n tru p rim a
pe ecran în z ile le ce n tena rulu i Gogol
arată cele mai im p o rta n te c lip e d in viaţa
m a re lu i s c riito r. A le g â n d cu pricepere m ate­
r ia lu l şi pe rso n a ju l, fo lo sin d o ilu s tra ţie
m uzicală adecvată, film u l docum entar despre
G ogól in tro d u ce pe spectator în
în care a t r ă it şi creat g e n ia lu l s c riito r.
Scenele din „R e v iz o ru l“ şi „S u fle te
g e n e raţiei
m o a rte “ , în in te rp re ta re a a r tiş tilo r dela
te a tre le din M oscova şi U cra in a , prezentata
în film , fac să renască în faţa o c h ilo r n o ş tri
S. Gh-î-
c h ip u rile ne m u rito a re create de G ogol.
„M e d ic u l
•k
D e sig u r că n'am enum erat decât o mică
p a rte d in tre n o ile re a liz ă ri ale cin em a to gra­
fie i sovietice. A r m ai fi tre b u it să vo rb im
despre m in u n a tu l film a r tis tic „N e u ita tu l an
1919” , rea liza t după cunoscuta piesă a iu i
Vsevolod V işn e vsch i; despre nenum ăratele
ş t iin . film e de p o p u la riza re ş tiin ţific ă
L e n in ­
m entare.
Toate p ro d u c ţiile cin e m a to g ra fice — ca şi
pe dé a ltfe l în tre a g a artă so vie tică — arată
via ta în U n iun ea S ovietică, dragostea fie r ­
de in te -
b in te şi devotam e ntul oa m e n ilo r so vietici
p e n tru p a tria lo r so cia listă , munca lo r e-
roică p lin ă de abnegaţie şi s a c rific iu pentru
rid ic a re a m ă re ţu lu i e d ific iu al com u n ism u ­
lu i.
tece sârbeşti şi peste 2 0 0 m e lo d ii lip o ve n e şti
au fost culese de in s titu tu l de F o lclo r, ia r
c o le c tiv u l filia le i din C lu j strâng e cântece
po pu lare m a g h ia re şi b u lg ă re ş ti. In acest
an, In s titu tu l de F o lc lo r va da un im p o r­
ta n t s p r ijin a c tiv ită ţii c ă m in e lo r c u ltu ra le şi
c o ru rilo r sin dica le . Se pregătesc 6 caiete ce
v o r cu p rin d e cântece populare prelucrate
p e n tru cor. A vâ n d ca tem ă în tă rire a a lia n ţe i
d in tre clasa m u n cito a re şi ţă ră n im e a m u n ­
cito a re , şi cam pania a g ric o lă de p rim ă va ră ,
cântecele p rim u lu i caiet au fost p re lu cra te de
num eroşi co m p o zito ri p rin tre care Sabin
D ră g o i, a r tis t é b ie rit al R.P.R., A lfre d M e n ­
delsohn, m aestru e m e rit al a rte i din R .P.R -,
Io n D u m itre scu , la u re a t al P re m iu lu i de
S tat, P au l C onstantinescu, G heorghe D u m i­
trescu, şi a lţii.
O frum oa să a c tiv ita te desfăşoară orche­
s tra „B a rb u L ă u ta ru “ a In s titu tu lu i de F o l­
c lo r, care în u ltim u l an a dat în ţa ră şi în
s tră in ă ta te peste 100 de concerte.
'------ '-------- .(A gerpres)]
a e la n u lu i cu care a m un cit, M a rin D u m itru
a p r im it t it lu l da stah ano vist, t it lu care a
c o n s titu it p e n tru el un im b o ld şi m a i p u ­
te rn ic în muncă. De a tu n ci s ta h a n o v is tu l
M a rin D u m itru a m arcat n o i şi nenum ărate
succese. L a s fâ rş itu l a n u lu i 1951 el s’ a î n ­
fă ţiş a t cu o depăşire a p la n u lu i de 2 0 0 la
sută. Şi cu alte re a liz ă ri. A c a lific a t' şi pe
cei doi fru n ta ş i in m uncă din brig a d a sa,
Io n U drea şi A n d re i Andronescu.
' ^
A n u l 1952 i-a adus s ta h a n o v is iu lu i M a rin
D u m itru ca şi în tre g u lu i popor m u n c ito r o
m are b u curie: reform a bănească, o nouă
v ic to rie a p o p o ru lu i m u n c ito r. O am en ii m u n ­
c ii au p ă şit "de acum încolo cu şi m ai m are
încredere in v iito r , cu şi mai m are elan în
m uncă pe ntru a în tă ri şi s p r ijin i această re ­
form ă, pe ntru a apăra le ul cel nou.
M un ca sta h a n o v is tu lu i M a rin D u m itru de
după 28 Ia n u a rie 1952, este p lin ă de roade.
Z iln ic , pla n u l de lucru* al b rig ă z ii este depă­
ş it cu 85 % . Preocuparea p e n tru îm b u n ă tă ­
ţire a c a n tita tiv ă a m u n c ii s’ a îm p le tit cu
g rija p e n tru calitatea produselor. B rig ad a
sa execută a u to co n tro lu l pieselor, ceeace
face ca ele să poată m erge d ire c t la m o n ta j.
O dată cu a p a riţia H o tă râ rii g u v e rn u lu i şi
p a rtid u lu i cu p riv ire la consolidarea suc­
cesului reform e i băneşti, munca b rig ă z ii
se desfăşoară cu m ai m u ltă în s u fle ţire .
Cu fiecare Zi ce trece an g a ja m e n tu l sta­
h a n o v is tu lu i M a rin D u m itru se traduce în
fa p tă , p rin d e via ţă . Preocuparea perm anentă
p e n tru calificare a celor tre i m u n c ito ri a dat
roade. E i au p rim it in s tru c ta je necesare în
ce priveşte denum irea şi fo lo sire a utila ju lu i-,
lu c ru ce tre b u ia efectuat în tim p de o lună.
Acum au tre cu t la executarea directă a lu ­
cru lu i.
S ta h ano vistul M a rin D u m itru este adânc
preocupat de transp un ere a în v ia ţă a sa rci­
n ilo r recentei H o tă r îr i a g u v e rn u lu i şi
p a rtid u lu i. E l şi-a propus să s p rijin e a c tiv
acţiunea e xa m in ă rii n o rm e lo r tehnice, pe ntru
a c o n trib u i şi în acest fel la creşterea p ro ­
d u c tiv ită ţii m u n c ii.
★ de p re tu tin d e n i, care se străduesc şi lu p tă
S ta h a n o vistu l M a rin D u m itru a p o rn it cu
paşi repezi să-şi* îndeplinească s a rc in ile ce-i
re vin în c in cin a l. II urm ează to v a ră ş ii din
briga da sa. E I n u tre şte ideia de a extinde
la locul său de m uncă in iţia tiv a fru n ta ş ilo r
S im ion Faur şi al lu i F rancisc C re n ia n . Şi
va reuşi căci p rin munca sa îşi dovedeşte
p a trio tis m u l fată do scumpa noastră pa trie .
C. Ml H AI
Succesele ţesătoarelor
dela A rad
A R A D (dela corespondentul n o s tru ).
de st-eie.
A tré cu t o săptăm ână de când staharto-
v is te şi fruntaşe in muncă dela fab rica Téba
au tre c u t să lucreze dela 60 la 84 de ră z ­
boaie şi dela 30 la 6 if de războaie. M unca
rod nică de zi cu zi a fă cu t ca angajam en­
acesta tele luate în vederea î n t ă r ir ii si c o n s o lid ă rii
p u te rii le u lu i nou, să fie traduse în via ţă .
Cele două stahanoviste, A u re lia Sárközi,
şi evo­
Elisabeta M o ra r şi fruntaşa în producţie
c o n fe rin ­ P ersida P e triş o r, care lucrează la câte 84
trecut de războaie autom ate, au a vu t z iln ic im p o r­
tante d e p ă şiri de norme, in acest in te rv a l
de tim p, frum oase re zu lta te au o b ţin u t şi
ânJ stahanovista R ozalia Zahan şi frunta şa
H ild a M edisch care lu crea ză la câte 60
războaie autom ate. D e p ă şiri de norm e att mai
fost o b ţin u te şi de ţesătoarele fruntaşe M a ­
ria P lăias, Ileana Pecho şi E c a te rin a Gnera
care lucrează ta 36 - de ’ războaie automate.
oară
ne
Creste numărul
9
stabanovistiîor 9
C L U J (dela subredacţia n o a s tră ). — A p re ­
c iin d la ju s ta im p o rta n ţă ro lu l s ta h a n o vişti-
atm osfera tör în' la rg a acţiu ne de consolidare a succe­
su lu i reform e i băneşti, c o le c tiv u l de con du­
cere al u zin e lo r In d u s tria S ârm ei, acordă o
atenţie deosebită m u n c ito rilo r şi te h n ic ie n ilo r
în d re p tă ţiţi să poarte acest t it lu de onoare.
In a d u n ă rile sin d ica le care au a vu t loc
în u ltim u l tim p , au fost pro pu şi şi c o n fir­
m aţi noi sta h a n o vişti, e v id e n ţia ţi pentru rea­
liz ă rile lo r de seamă în producţie, pentru
in o v a ţiile şi ra ţio n a liz ă rile obţinute.
A stfe l încă 24 m u n c ito ri p rin tré care şi
două femei au p rim it recent t it lu l de staha­
n o vişti. P rin tre n o ii sta h a n o v iş ti Se gă ­
seşte tre fila to ru l G heorghe Pogăceanu, depu­
ta t în sfa tu l po pu lar al re g iu n ii C lu j, care
lucrează la două m aşini; tân ăra m uncitoare
şi docu­ ilean a Văcar care lucrează la 15 m a şin i de
ţesut cablu, m a is tru l tu rn ă to r M ih a il Boar
care în u ltim a lună a redus procentul dé re-
b u tu ri lă zero, şoferul C o n sta n tin L a v ric
care a pa rcurs 121.ÖG0 km . fă ră re p a ra ţii
generale şi a lţii.
© în tre p rin d e re
pentru v S íe r iíié ö r é i
deşeurilor de cauciuc
P L O E Ş T I (dela subredacţia n o a s tră ). C o ­
m ite tu l exe cutiv al s fa tu lu i p o p u la r al o ra ­
şu lu i P lo eşti a tre c u t la traducerea în v ia ­
ţă a h o tă r îr ilo r lu ate în u ltim a sesiune, p r i­
v in d in te n s ific a re a p ro d u cţie i b u n u rilo r de
la rg consum p rin fo lo sire a d in p lin a re ­
su rse lo r locale. A c h iz iţio n â n d to a te deşeu-
rile de cauciuc dela fab rica „B a n lo c “
ra ş u lu i P lo e şti a înce put să le v a lo rific e
în c a d ru l unei noi în tre p rin d e ri dotate cu
u tila ju l necesar.
In prezent, tiouă în tre p rin d e re a s fa tu lu i
p o p u la r liv re a ză în tre p rin d e rilo r com erciale
ale s fa tu lu i p o p u la r şi c o o p e ra tive lo r
meroase obiécté dé cauciuc p rin tre care
m ânere p e n tru ghidbänele délá bicicletă,
tă lp i p e n tru în că lţă m in te , cordoane, izö la -
toare, precum şi alte obiecte de la r g cort-
sum.
In ca d ru l acestei în tre p rin d e ri s‘a în f iin ­
ţa t şi un a te lie r de y u lc a n iz a t cauciucu rile .
ÎMPOTRIVĂ f o l o s i r i i b a r b a r e i
ARME BACTERIOLOGICE .
Cu un cinism şi cu o cruzime ne maiintâlnită, imperialiştii americani săpârş esc una dintre cele mal monstruoase crime
împotriva omenirii Folosirea armei bacteriologice In Coreea, această nouă acţiune criminală a asasinilor de peste ocean, a
stârnit indignarea şi revolta tuturor oamenilor cinstiţi din întreaga lume.
Protestând cu hotărîre împotriva deslănţuirii războiului bacteriologic de către imperialiştii americani, oamenii muncii din
tara noastră cer în unanimitate să se'pună grabnic capăt acestei monstruoasei crime împotriva umanităţii.
M ’ am în to rs de curâ nd d in trio c ă lă to rie
de s tu d ii d in U n iun ea S ovietică. A m v ă z u t
acolo m un cin d un popor m are, care are un
m in u n a t id ea l: acela de a-şi fă u ri o v ia ţă
d in ce în ce rriai îm belşugată, m ai fru m o a ­
să. A m v ă z u t acolo cum oam enii de ş tiin ţă
fac e fo rtu ri m a ri pe ntru a pune c u n o ş tin ­
ţele lo r şi c u c e ririle lo r ş tiin ţific e în slu jb a
acestui m in u n a t ideal al o a m e n ilo r sovie­
tic i. V ăzâ nd m ăreţele e fo rtu ri ale acestui
popor, te c u p rin d e o in d ig n a re şi m ai mare
la auzul v e ş tilo r în s p ă im â n tă to a re despre
ră z b o iu l b a c te rio lo g ic dus de c o tro p ito rii a-
m erieani în Coreea.
Cum poate un om de ş tiin ţă , un bacte-
rio lo g , un epidem iolog, al c ă ru i ro st în lu ­
me este tocm ai acela de a preveni, combate
şi vindeca m a la d iile , să pună cu n oştin ţe le
sale în s lu jb a m o rţii? Ce c o n tra s t is b ito r
în tre om u l de ş tiin ţă so v ie tic care lu p tă
p e n tru v ia ţă şi aceşti c rim in a li care ră s ­
pândesc m oartea!
îm p o triv a bestialei crim e în d re p ta te con­
tra p a şn ic u lu i popor coreean, protestez cu
energie. C auza dreaptă în v in g e totdeauna în
lum e şi n ic iu n răzb oi b a c te rio lo g ic nu va
putea salva pe im p e ria liş ti dela p ie ire in e v i­
ta b ilă
A cad em ician A. K R E IN D L E R
membru în Comitetul Permanent
pentru Apărarea Păcii din R. P. R.
• ® • m e d ic ii, trebue să ne m o b iliz ă m cu to ţii
P ro te s tu l tu tu r o r o a m e n ilo r c in s tiţi îm ­
p o triv a in te rv e n ţio n iş tilo r am ericani care
folosesc arm a b a cte rio lo g ic ă pe fro n tu l co­
reean este îm p ă rtă ş it de o a m en ii de ş tiin ţă
p e n tru bin e le şi fe ric ire a u m a n ită ţii.
In te n ţia şi p ia n u l de a re a liza e x te rm in a ­
rea în massă dovedeşte o ric u i că ş tiin ţa ţă ­
r ilo r im p e ria lis te serveşte la n im ic ire a o-i
m u lu i şi a p ro g re s u lu i.
M ă a lă tu r cu adâncă con vin gere acelora
care şi-au m a n ife sta t p ro te s tu l lo r. Cer cu
h o tă rîre încetarea m on stru oa sei crim e în ­
dre p ta te îm p o triv a e ro ic u lu i popor coreean,
îm p o triv a u m a n ită ţii.
P rof. dr. S. IA G N O V
membru corespondent al Acade­
miei R. P. R.
a a o în s lu jb a umor a c ţiu n i d is tru c tiv e , bestiale.
Im p e ria liş tii a m e rica n i, p e n tru a-şi a tin g e
p la n u rile lo r agresive, nu se dau în lă tu ri să
în tre b u in ţe z e m ijlo a c e de e xte rm in a re în
masă fo lo s in d arm a m ic ro b ia n ă în ră z b o iu l
ió r de c o tro p ire şi ja f, îm p o triv a popoarelor
coreean şi chinez.
în tre b u in ţa re a arm ei b a cte rio lo g ice este
o m onstruoasă crim ă îm p o triv a u m a n ită ţii.
B a rb a rii a m e rican i în tre c în a c ţiu n ile lo r
m ârşave chiar., pa .h jtle r lş tj şi pe fa s c iş tii
ja po nezi.
In tim p ce în U niunea S ovietică şi în ţă ­
r ile de dem ocra ţie p o pu lară , ş tiin ţa este
pusă în s lu jb a po p o ru lu i şi m e d ic ii, b io lo g ii,
c b im iş tii se străduesc să o b ţin ă noi sücces-e
în com baterea b o lilo r, în asig u ra re a săn ă­
tă ţii o a m e n ilo r m u n c ii, b e s tiile im p e ria lis te
folosesc ş tiin ţa p e n tru a semăna m oarte.
In d ig n a re a ce a c u p rin s pe to ţi o a m en ii
c in s tiţi din lum ea în tre a g ă , va o p ri m âna
c r im in a lilo r în v e n in a ţi de c ru z im e şi d ispre ţ
p e n tru om , pe ntru m unca creatoare.
P rotestez cu toată tă ria îm p o triv a fo lo ­
s ir ii arm ei b a cte rio lo g ice şi cer condam na­
rea şi pedepsirea celor v in o v a ţi de v io la re a
co n v e n ţie i care in te rz ic e ră z b o iu l b a c te rio ­
lo g ic . i
br. L E O N ID A G RO M
conferenţiar universitar
EVENIMENTELE
P H E N IA N 13 (A g e rp re s ).— TASS tra n s ­
m ite :■
In co m u n ica tu l d in 13 M a rtié al în a ltu lu i
C om andam ent al A lm á ié i P op ulare a R .P .D .
Coreene se an un ţă că u n ită ţile a rm a te i po pu­
la re , în strânsă colaborare cu detaşam entele
de v o lu n ta ri chinezi, c o n tin u ă să ducă tu p le
defensive pe toate fro n tu rile .
Cu privire la tratativele de armistiţiu
PEKIN 13 (Agerpres). - CHINA NOUĂ
transmite:
O fiţe ru l sup erior de le g ă tu ră al p ă rţii co­
reene şi chineze, colon elu l Cian C iun San, a
în m â n a t la 11 M a rtie un pro te st energic o fi­
ţe ru lu i superior de le g ă tu ră am erican, K in -
néy, în le g ă tu ră cu fa p tu l că la 7 M a rtie ,
la ora 5,30 pm., fo rţe le am ericane au aru nca t
m anifeste la fro n tie ra de E st a zonei confe­
rin ţe i dela P a n m u n jo n .
In protest se spune că în dim ine aţa z ile i
dé 8 M a rtie , o fiţe rii de securitate ai p ă rţii
coreene şi chineze din zona co n fe rin ţe i au
în tre p rin s cercetări îm preună cu o fiţe rii de
paza arriéricani. E i au g ă s it în 32 de
lo c tifi d in zona co n fe rin ţe i m anifeste dé p ro ­
pagandă
arhericănă.
calom nioasă
Această acţiune,
aruncate de partea
care violează
aco rdu l o fiţe rilo r dé le g ă tu ra cu p riv iră la
teiuarea c o n fe rin ţe i, désváíué a titu d in e a ăref-
Sesiunea Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa
şi G E N E V A , 13 (A g e rp re s ). — TA S S tra n s ­
m ite :
C o m isia Econom ică O N U pentru Europa
a c o n tin u a t discutare a „ d ă r ii de seamă a-
supra s itu a ţie i éconbmicé a E uropei pfe anul
1951“ .
A u lu a t cu v â n tu l re p re z e n ta n ţii ,R- Ceho­
slovace, tî.P , A lb á n ia , E lv e ţie i, R.P. U n g a ­
re, R.S.â. Ü c r á in ie r ii.
L in h a rt, delegatul C ehoslovaciei, a s u b li­
nu­
n ia t c o n tra s tu l d in tre reducerea p ro du cţiei
de pace în ţă rile E uro pe i O ccidentale, u r ­
m are a cursei în a rm ă rilo r, cu pu te rn ica
désVóltaré ä lebn öm íéí n a tio n a le á ţă r ilo r
la g ă ru lu i p ă cii.
D upă ce a c a ra c te riz a t succesele o b ţin u te
cu a ju to ru l frăţesc al U n iu riii S ovietice dé
C ehoslovacia îb do m eniul d ls v o ltă r ii econo­
m ie i n a ţio n a le , ai r id ic ă r ii n iv e lu lu i tr a i
t î
E g re u de g ă s it c u v in te p e n tru în fie ra re a
m o n ş trilo r im p e ria liş ti am e ric a n i care des-
lă n ţu e ră z b o iu l b a c te rio lo g ic în în s â n g e ra ta
şi eroica Coree, e x tin z â n d u -1 şi în C h in a . E i
seam ănă m oartea şi d istru ge rea, u c id 'fe m e i
şi c o p ii, îi ucid sadic, în c h in u ri. E i . fo lo ­
sesc cele m ai noi de scop eriri ş tiin ţific e : pen­
tru a ucide.
Ca medic, ca m am ă, ca u n u l d in tre a c ti­
v iş tii pe tă râ m u l o c ro tirii m am ei şi c o p ilu lu i,
îm i e x p rim u ra şi re v o lta fa ţă de aceşti u c i­
g a şi fa ţă de c ă lă ii şi p ro fa n a to rii ş tiin ţe i.
N u de m u lt, în ca d ru l d e le g a ţie i de’ m e­
d ic i, am v iz ita t U n iu n e a S ovietică. A m r ă ­
m as p ro fu n d im p re s io n a tă de fe lu l cum e
o rg a n iz a tă asistenţa m am ei şi a c o p ilu lu i, de
m unca pe care o depun zeci de m ii de oa­
m en i ai ş tiin ţe i, m ed ici, ba e te rio lo g i, b io lo g i,
p e n tru a descoperi m ijlo a c e n o i de com bate­
re a bot ilo r, de com batere a m ic ro b ilo r, de
în fru m u s e ţa re a v ie ţii, de p re lu n g ire a ei, de
în tre m a re a s ă n ă tă ţii c o p iilo r.
N e -a m în to rs în ţa ră p lin i de a vâ n t şi da
h o tă rîre a de a lu c ra d in ră sp u te ri, de a fo ­
lo s i exem plul o a m e n ilo r so vie tici, de a ob­
ţin e succese n o i în com baterea b o lilo r in -
fecţioase, In o c ro tire a s ă n ă tă ţii p o p o ru lu i
n o stru .
A sta însă nu este destul. N o i, fem eile, noi,
p e n tru salvare a v ie ţii c o p iilo r din Coreea şi
C hina, să rid ic ă m p ro te stu l n o stru vehem ent
îm p o triv a u c ig a ş ilo r de copii, îm p o triv a im ­
p e ria liş tilo r am ericani, care folosesc odioasa
arm ă ba cte rio lo g ică .
SCURTU
directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şl
Copilului din Ministerul Sănătăţii
• • • răbdare, m onstruoasa lo r orim ă.
O rice om are d a to ria de a fi a lă tu ri de
cei ce-şi rid ic ă g la s u l lo r de p ro te st şi în ­
fie re a ză fo lo sire a arm ei b a c te rio lo g ic e în
ră z b o iu l de ag resiune îm p o triv a e ro ic u lu i
po po r coreean.
Ca m edic îm i dau şi m ai bine seama de
g ro a z n ic e le u rm ă ri ale un o r asemenea proce­
dee c rim in a le şi mă asociez p ro te s tu lu i ge­
n e ra l în con tra un u i a stfel de m ijlo c de
lu p tă . Cer să se ia m ă s u ri im e d ia te p e n tru
a se pune capăt ră z b o iu lu i b a c te rio lo g ic .
P ro f. dr. D U M IT R U M AN O LES C U
a o «
In ră z b o iu l c rim in a l de ja f şi co tro p ire
pe care-1 duc în Coreea, a m e ric a n ii folosesc
arm a ba cterio log ică .
In faţa ju s tiţie i popo arelor, a m e ric a n ii
v o r tre b u i să dea socoteală de fa p te le lo r
m ârşave, care dovedesc n e p u tin ţa lo r în
fa ţa v ite jie i de n e în frâ n t a p o p o ru lu i co-
reean.
Pe când to a te popoarele iu b ito a re de pace
îş i încordează p u te rile de m uncă şi da
creaţie şi lu p tă p e n tru s tă v ilire a şi s tâ rp i-
rea b o lilo r, aşa zisa „ c iv iliz a ţie “ apuseană
înd ră zn e şte să re cu rg ă la s ă lb ă tic ii fără
seamăn, ce u rm ă resc e xte rm ina rea în massă
a oa m e n ilo r.
Ca orice om con ştien t sim t o re v o ltă
fă ră m a rg in i în fa ţa b a rb a rie i im p e ria liş tilo r
a m e rica n i şi condam n cu to a tă asprim ea
crim e le lo r, cerând încetarea ră z b o iu lu i bac­
te rio lo g ic în Coreea.
D r. A L F R E D T E IT E L
Prof. la Facultatea de Medicină 1
din Bucureşti Í P ro f. dr. B A S IL T E O D O R E S C U
DIN
1 La 12 M a rtie , în unele sectoare ale fro n ­
tu lu i de Est, in a m ic u l a atacat, cu s p rijin u l
ta n c u rilo r şi a rtile rie i, p o z iţiile defensive ale
arm a te i po pu lare , d a r în tâ m p in â n d o re z i­
sten ţă p ű ternica, s’ a re tra s s u fe rin d m a ri
p ie rd e ri.
g a n tă pe care o adoptă a m é ric a n ii fa ţă de
tra ta tiv e le de a rm is tiţiu . D upă cât sé páré,
ei nu sim t nevoia să respecte zona în cáré
cele două p ă rţi duc tra ta tiv e .
In p ro te s t se cere ca partea am ericană să
privească cu s im ţu l ră sp u n d e rii acest in c i­
dent Şi să garanteze că asemenea v io lă ri nu
se vo r m ai 'repeta.
•k
P E K IN 13 (A g e rp re s ). — C H IN A N O U A
tra n s m ite :
D e la 3 M a rtie , la tra ta tiv e le p e n tru în ­
cheierea u n u i a rm is tiţiu în Coreea, partea
am ericană stă ru e asupra a firm a ţiilo r sale
m in cino ase că 50.000 p riz o n ie ri ai p ă rţii o-
piise ar fi fo lo s iţi în fo rţe le a rm a te aie
p ă rţii noastre. P artea am ericană susţine cu
in s is te n tă că aceasta con stitue o nouă che-
stiu n e litig io a s ă . ! ifl
In şedinţa d in 12 M a r tie a su b co m ite tu ­
a l o a m e n ilo r m u n c ii, al d e s v o ltă rii sociale
| i c u ltu ra le , L in h a rt a d e cla ra t în încheiere
că C ehoslovacia va s p r ijin i orice e fo rtu ri
u rm ă rin d extinderea r e la ţiilo r economice d in ­
tre E uropa ră s ă rite a n ă şi cea occidentală.
S tiu lla , re p re z e n ta n tu l A lb a n ie i, a s u b li­
n ia t că a u to rii d ă rii de seamă v o r să as--
cundă sim p to m ele c riz e i care se m an ifestă
în econom ia ţă r ilo r E u ro p e i occidentale.
R e pre zentan tul R.P. U n g a re , Szam to, s’ a
opupat de consecinţele nefaste ale „ p la n u lu i
M a rs h a ll” p e n tru ţă rile E uropei occidentale.
Că u rm a re a aşa n u m itu lu i „ a ju t o r “ am e­
rica n , în aceste ţă ri econom ia s’ a desorga-
n iz a t, ia r n iv e lu l de tr a i a l o a m e n ilo r m u n ­
c ii scade necontenit.
R e pre zentan tul R.E.S. U c ra in ie n e , S tad-
h ik , a d e cla ra t că datele c up rin se în daréá
de seamă asupra s itu a ţie i economice a Eu­
S u n t m am ă a zece co p ii ce-m i sun t d ra g i
şi scum pi ca lu m in a och ilo r. T o ţi trăesc şi
sc bucură de v ia ţă . Când î i văd s trâ n ş i în
ju r u l meu, mă gândesc ia su fe rin ţe le m am e­
lo r coreene. C o p iii lo r m a i m a ri lu p tă v it e ­
jeşte îm p o triv a c o tro p ito rilo r a m e rican i. Cei
m ai m ic i sunt a m e n in ţa ţi să m oară în b ra ­
ţele lo r de cium ă, o ri holeră, d a to rită a c ţiu ­
n ii c rim in a le a in v a d a to rilo r a m e rican i care
folosesc arm a b a cterio log ică .
• Când mă gândesc la această crim ă , m i
se um ple in im a de ură îm p o triv a u c ig a ş ilo r
de popoare, im p e ria liş tii am e rican i ş i englezi,
u rz ito r ii u n u i nou ră zb o i m on dial.
E u doresc d in to t s u fle tu l pacea. O doresc
pe ntru a-m i putea creşte c o p iii şi a-i vedea
fe ric iţi.
Cu g â n d u l lă înd urera te le mame coreene,
la c o p iii lo r, la p o p u la ţia n e nu m ărate lor
oraşe şi sate asupra cărora mâna ucigaşă
a b e s tiilo r im p e ria lis te a re vă rsa t m ic ro b ii
celor m a i în g ro z ito a re b o li, p lin ă de m ânie
cer cu toa tă hotărîrea să înceteze im e d ia t
m ârşavele crim e săvârşite de in v a d a to rii paş­
nicei ţă ri, Coreea. j
; ’ M A R IA S T A N C IU
! mamă eroină,
str. Spătăreştl, Nr. 7,
^ Bucureşti
a a a
De aproape doi ani de zile în Gopeeâ
c o n tinu a crim e le im p e ria liş tilo r am ericani,
însă cea mai odioasă crim ă la care au re ­
cu rs este fo lo sire a arm ei b a cterio log ice .
* A vio a n e le a rm a te i am ericane au aru nca t
asupra tru p e lo r coreene, asupra v o lu n ta r i­
lo r chinezi, asupra po p u la ţie i c iv ile , insecte
in fe c ta te cu m ic ro b i şi ba-cjli ai ciu m ei şi
holerei. O d io ş ii agresori d in Coreea, b e stiile
am ericane, au p re g ă tit de m u ltă vrem e cu
j N o i m e d ic ii, care lu p tă m p e n tru a desco­
peri m ijlo a c e cât m ai eficace p e n tru com ­
baterea .b o lilo r şi alin a re a s u fe rin ţe lo r om e­
n e ş ti, suntem p ro fu n d in d ig n a ţi de aceste
Pi’/ocedee c rim in a le . M in te a no astră refuză
să în ţe le a g ă cum oam eni de ş tiin ţă , sa­
v a n ţi, m ed ici, a c ă ro r m en ire este de a p re ­
ven i şi s tă v ili b o lile , pot accepta să se pună
F olo sirea arm ei b a c terio log ice este o c r i­
m ă îm p o triv a u m a n ită ţii. îm p o triv a c iv i li­
z a ţie i, îm p o triv a p ro g re s u lu i,
r în fie ră m , p lin i de in d ig n a re , acţiunea
c rim in a lă a im p e ria liş tilo r a m e rican i şi ce­
rem să înceteze fo lo sire a acestei odioase
arm e.
Colectivul Clinicii a Il-a Obstetri-
cale Spitalul de Stat Nr. 3 Colţea,
Conf. Iosefina Protopopescu, doctor
şef al cilinicii, Dr. Aurelia Mire seu,
Dr. Jack Savu.
T în tre b u in ţa re a arm ei b a cte rio lo g ice con-,
stitu e o adevărată crim a co n tra u m a n ită ţii.
1 Condam n pe acei m edici şi s a v a n ţi, care
în lo c să lu pte zi de zi p e n tru salvarea dela
m oa rte a o a m e n ilo r sau cel p u ţin p e n tru
a lin a re a s u fe rin ţe lo r lo r, ia u p a rte la a c ţiu ­
nea de fo lo s ire a m ic ro b ilo r p e n tru uciderea
o m e n irii.
A lă tu r i de to ţi oa m e n ii de ş tiin ţă d in în-,
tre a g a lu m e , cer cu to a tă ho tă rîre a să înce­
I teze folo sire a acestei arm e c rim in a le pe
fro n tu l coreean.
COREEA
Pe ce le la lte fro n tu ri nu au főst sem nalate
sch im b ă ri.
Lă 13 M a rtie , u n ită ţile a rtile rie i a n tia e ­
rie n e ale a rm a te i po pu lare şi detaşam entele
de p u ş c a ş i-v â n ă to ri de avioane au doborît 7,
avioane de v â n ătoa re ale in a m ic u lu i.
lu i care exam inează p u n c tu l 4 de pe o rd i­
nea de zi, de legatul p ă r ţii noastre a c ita t
unele d e c la ra ţii récente ale a m e ric a n ilo r
p e n tru a dovedi ca ei înşişi, recunosc că re ­
p a trie re a p riz o n ie rilo r de răzb oi este s in ­
g u ra chestiune a p u n c tu lu i 4 răm asă nere­
z o lv a tă .
D e le g a tu l p ă rţii no astre a a ră ta t lim pede
că noua născocire am ericană nu are şi nici
nu poate avea n ic iu n tem ei. Ea este do ar o
nouă m anevră u rm ă rin d te rg ive rsa re a t r a ­
ta tiv e lo r.
E l a adăugat că partea opusă ar ’tre b u i
să m eargă în a in te pe baza p u n c te lo r asupra
c ă ro fa s‘a şi căzttt de acord, ia r nu să
stea în loc, ba m ai m u lt, să déa în a p o i ;
propunerea din 5 M a rtie preZéntáta dé p a r-
tea no astră in d ic ă calea ju s ta pé care tré -
bué s’ o urfnéze célé două p ă rţi p e n tru a
sé rea liză un progres.
ropei pé anul 1951, precum şi c u v â n tă rile
ro s tite la sesiune de m a i m u lti d e le gaţi, do­
vedesc că m ilita riz a re a v ie ţii economice a
S ta te lo r 'U n ite şi a ţă r ilo r din E uropa o c c i­
dentală, co n tin u ă să se in te n s ific e . Acest
lu c ru are re p ercu siun i nefaste asupra des-
v o ltă r ii p ro d u cţie i c iv ile d in aceste ţă ri.
S tá d n ik a c ita t num eroase date din presa
ţ ă r ilo r c a p ita lis te din care reiese că p ro d u c ­
ţia c iv ilă scade, po vara m ilit a r iz ă r ii creşte,
c o n d iţiile de tra i ale m aselor la r g i popularé
din ţă r ile cate fac pa rté d in U n iu n e a A tla n ­
tic u lu i de N o rd , se în rău tăţesc.
In ínchéiére, S ta d n ik a d e cla ra t că po po rul
R.S.S. U c râ in ie n e , care a în d e p lin it cu suc­
ces sarcin a re fa c e rii econom iei sale naţiona.-
le, lu p tă cu acelaşi succes p e n trq q nouă în ­
flo rire a econom iei.