Nr. 2 Braşov (Brassó), Joi 5 (18) Iauaiirie Anul LXXX.

N-rul 10 filetă

Inseratele se primesc laadministrâţie ZIAR' P OLITIC NAŢIONAL Redacţia şi administraţia:

öcp5 tarif şi lE íoialM áD im É nn r i | i . Proprietar: Tip.A. Mureşianu: Brafffisce & Câmp. S tr a d a P rund ului Nr. I5>
Redactor responsabil: loan Ffigărăşan.

Marele regé Carol, făuritorul
Roitiăriiei niódertié, apreciată şi
stini^tâ -jn „vrpîtiurile dortiînaţiei
Majeştă^ei Sale *repausate, mai era
în viaţăî şi rezida, ca de obiceiu
Vira, în Sinaia, pe vreme ce în
‘se ridicau valurile poli­
tice/ cü furie ne mai pöiiietiitá pro
şi contra întrârei în acţiune şi se
Jipeâu de studenţii universitari ro-
raâMf din Bucureşti bilete „De în­
chinat* pe zidurile palatului dom-
nitoMüf, xcáré se numea Rege al
României din mila lui Duimezeu
şi voinţă naţională şi a cărui de­
viză eărar: „Nimic fără Dumnezeu“ !
Regété Carol, care aflase de
a c e ş t i' făjităj creată diîi îndemnul
rublei, s’a eşpnmât, cum de zice,
faţă de o dbamnă de onoare a
curiei sale, cu ocazia ftxărei ter-
mimilui d e ?înapoiere la Bucureşti:
MDă!fapt ri'aş ăvea ce citita Iá
Bucureşti, déöarece pálatiil iriéti
este de închiriat 1“
Chestiunea aceasta n’ar me-
i itfiT să fie relevată; dér -situaţia
uctüaláá1Roniânieî refîiviâză didi
când în când níómérité, ánitítlri,
^ari cu greu pot fi şterse dm is­
torii românilor, din fostul regat
liber şi cari în orice eaz contríbűe
esplicarea cauzelor, prin cari
acdaştâ ţară a fost vârâta In pră­
pastie.
„De\tnchiriat lu Biletele aces­
tea, cârtise lipesc în România, în
timpul mutărei, adecă la SMul'
Qpeorghe şi Sf-tul Dumitru, pe
obiectele destinate acestui scop,
aceste bilete anunţau de pe zidu-
rll#>palatului regal, că în această
ţariţ nu există nimic sfânt şi că
totul este permis, chiar şi insulta­
rea coroanei!
Rubla făcea minuni! Putini
au fost la număr oamenii; cari au
rezistat puterei acesteia ademeni­
toare, rşGuâdscând drumul prăpas-
ii©H lâ care duce patima deslăn-
taită a mituiţilor şi vânduţilor şi
unde şi-au ridicat glasul lor aver­
tizam, au fost declaraţi cá trădă­
tor^ prin presa cea murdară, află­
toare în solda muscalilor.
Ţafa întreagă, cu mici escep-
tiuttf, era cuprinsă dé halucinate
şi $ié IuCra cu toate mijloacele la
îndepărtarea persoanelor, cari şi-au
păă%t mintea întreagă.
Moartea a împlinit dorinţa es-
primăfă că anticipaţie de studenţii
TO=a!*É63ÉEeíéeáÉte«iÉtietflHHiee«i*ieeBieeKsemeBHeaB6Bi
nerăbdării. Regele Carol a închis
ochii pentru veci şi după puţin
timp îi urmă şi regina fiiisaveta.—
Palatul era de închiriat.
Noul stăpân s’a instalat. Fer-
dinand s’a urcat pe tron, jurând
Ia1timp augUStutui său unfchiu, că
vă urma politica de fidelitate, faţă
de Austro Ungaria şi Germania.
Primtil său act de guvernământ a
tost călcarea jurământului. Al do­
ilea declaraţia de răsboiu cătră
fosta sa aliată Austro-Ungaria.
Rezultatul? Nimicirea Româ­
niei! Dumnezeu a judecat!.... Iar
palatul din Bucureşti este din nou
de „închiriat“ 1
Cine s’ar fi gândit, că aceste
două cuvinte esprimau soartea unei
ţlh întregi ? Mânile, cari au lipit
biletele pe palat desigur că nu!
Istoria mai cunoaşte un caz: „Zi­
lele tale sunt numărate şi cântărite“.
Cuvintele acestea profetice au
fost ascunse, şi în dosul celor două
„de închiriat“!
Fefdinand şi Mari a cerşesc azi
milă ursului de la nord, iar popo­
rul zace în mizerie.
Asta este judecata Atotputer­
nicului, care nu binecuvântează o
faptă necurată, mişeleasaă.
Stih euVâht, dă vin să ne des-
robească, aU îricăMt patria riba-
stW, regatul Ungariei, spre a in­
dia lumea asupra adevăratei lor
ţări din România, unde ţăranul
român cu adevărăt cuvânt este
rdbul boierului, iar în realitate
n’au avut alt scop, decât să ne
arunce şi pe noi în mizerie, la
fel cu soartea ţăranului roihân, spre
a se procopsi de pe urmanoastră,
prin acapararea moşiilor şi mo-
7lui. Aceştia sünt D-nii:
şioarelor noastre, cădi de făpt nu
lei ardea de ardeleni, ci de Ardeal!
Din fericire pentru noi, ar­
ipele noastre au făcut dreptate.
Sperăm, că vom fi sdutiţi pe vii­
tor de aceşti pseudoeliberatori. Să
vină, când îi vom chema noi, a-
tiincea cel puţin ştim, că vom avea
lihişte de ei pentru totdeauna.
Declaraţia episcopului loan
Papp: „La Arad trăeşte un episcop,
care nu-i doreşte 1“ tălmăceşte sim­
ţământul întregului popor româ­
nesc din Ungaria.
„Aici suntem noi şi deasupra
este Dumnezeu. Noi am venit să
vă aducem cultura. Voi sunteţi
proşti 1“
Domnul general român, care
s’a exprimat astfel, aci la Braşov,
în restaurantul hotelului Coroană,
are acuma timp să cugete asupra
adestor cuvinte nechibzuite şi pu­
ţin măgulitoare pentru noi.
Românii! din Ungaria nu este
prost! Românul din Ungaria îşi
iubeşte patria sa şi îşi respectă
jurământul său, dat iubitului său
rejge!
Românul din Ungaria nu li­
peşte bilete de închiriat pe zidu­
rile palatului! Românul din Un­
garia ştie de frica lui Dumnezeu!
Românii din Ungaria nu sufer de
boli molipsitoare de toate soiurile,
ca săracii ţărani din România! Noi,
românii din Ungaria suntem oameni
liberi nu robi, ştim carte mai multă,
decât cei din România şi nu avem
85 la sută analfabeţi!
Dumnezeu este deasupra ! Aici
a avut domnul general dreptate.
Cultura românească nu vine de
peste Carpaţi, rubla n’are curs la
noi. Adevărata cultură românească
a pornit în totdeauna din Ardeal..
Aşa va fi şi în viitor!
Ardealul nu este şi nu va fi
de închiriat!
primarului Dr. Schnell despre
timpul dowiflaţtunii rom âneşti.
Urmare şi fine.
Când oraşml a fost «liberat iarăş,
administraţiunea civilă pusă’n funcţiune
de comanda militară, trebui, chiar în
cea mai mare llpsă, pregătită şi adusă
p4 drum. Domnul locţiitor de primar
Fábricius, luă,! în lipsa funcţionarilor
orăşeneşti activi, cari încă nu se re­
întoarse ră, în ajutor pe funcţionarii o»
răşftneşti pensionaţi, rămaşi aici, cari
cu plăcere* V au püs în serviciul oraşti-
Alfréd Schnell, consilier magis-
tratual în pensiune,
Friedrich Graef, prim notar în
pónsiune,
Friedrich Fuhrmann, cassar oră­
şenesc pensionat,
Arthur Hnidy, epitrop parochial
pensionat,
Iuliuş Sehneider, jude comunal
pensionat şi
Friedrich Saal, sergent de po­
liţie.
Chiar şi medicul cercual Dr.
Sbarcea, care în decursul învaziunii
româneşti a rămas aici, se puse la
dispoziţie. Dânsul a colaborat ca me­
dic orăşenesc şi poliţienesc, în ţimpul
dela 9 până la 14 Octombre.
Tuturor acestora să le fie expri­
mată mulţumită noastră, pentru promp­
titudinea, cu care, timp de o săptă­
mână au îndeplinit serviciu, pânăce
funcţionarii activi s’au reînapoiat la lo­
curile lor.
O de tot deosebită recunoştinţă
datorim noi D-lui locţiitor de primar
Fr. Fabricius, care exclusiv, pentrucă
datoria îi impunea, a trebuit să rămână
cu perseveranţă aici, în timpuri atât de
grele şi care şî-a dat toate silinţele de
a apăra, pe cât a fost posibil, drep­
turile şi interesele cetăţenilor rămaşi
aici. Ii exprimăm şi cu această ocaziune
călduroase mulţumite.
Când apoi administraţiunea civilă
orăşenească îşi începu aici iarăş acti­
vitatea, una dintre cele mai urgente
chestiuni era de a stabili soartea exis­
tenţei vitelor, cari fuseseră mânate de
aici, la refugiare, sub pază militară.
In orele de dimineaţa zilei de 28
August, ciurzile oraşului trebuiră a fi
predate patrulelor militare, destinate
spre acest scop. De cătră âcestea au
fost duse, după cum a ieşit mai târziu
la iveală, până la Marosvásárhely şi
acolo predate comisiimea de luare în
primire.
Pe baza comunicărilor conformate
pe cale oficială, se dă următorul re­
zultat: La Marosvásárhely au ajuns
506 viţe, iar pe drum până acolo au
crepat 19 vite. După vitele vândute în
Marosvásárhely, s’a locassat suma de
317,510 cor. La rugarea noastră, corni-’
tele suprem dela Marosvásárhely Dr.
Bernady, ne-a transmis preţul cumpă­
rătoarei, o parte în bani gata, iar partea
cea mai mare în asignaţiuni, la cassa
comisiunii pentru luarea în primire a
vitelor, din Cluj. In modul acesta pu­
tem spera, că întrun timp cât mai scurt
vom fi în posesiunea acestor bani,
péntru de a-i împărţi, atunci, proprie­
tarilor de vite, a căror vite se aflau,
în mod doveditor la 28 August, în
ciurda de vite.
Intraceea cancelaria orăşenească
dela Budapesta .s’a desfiinţat şi activi­
tatea administraţiunii de aici a întrat
iarăş în cursul său regulat.
Obiectele mobile de preţ ale a-
verii oraşului, a fondurilor sale, a
cassei orfanale şi ale oficiului de a-
manetare, au fost lăsate totuşi în Bu­
dapesta în paza băncii generale de
credit, respective a oficiului reg. ung.
de amanetare şi acelo vor rămânea
până la sfârşitul răsboiului.
Oficiul de amanetare şi-a reluat
activitatea sa, în mod provisoriu, până
atunci, până când zăloagele rămase
aici vor putea fi desfăcute respective
răscumpărate.
De prezent sunt normal active
toate despărţămintele magistratului că-
pitănatul poliţienesc, cassa orăşenească,
sedria orfahală, perceptoratul orăşenesc,
şi. oficiul de matriculă.
Din ce în ce tot mai mare întin­
dere ia sprijinul momentan, devenit
necesar pentru refugiaţii lipsiţi, cari se
reîntorc spre casă. Trebue să se poarte
grije deasemenea de provederea cu
nutremânt a refugiaţilor, cari trec pe
la noi. Comandamentul gării a luat
asupra sa executarea tuturor pregăti­
rilor de nutremânt prin propriul său
personal. Mijloacele spre acest scop i
le pune statul la dispoziţie.
Ajutorai dela stat, care se cuvine
aparţinătorilor familiilor sărace ai celor
ce se află pe câmpul de luptă, dease­
menea sprijinirea celor săraci se plătesc
deja de Jcâteva săptămâni, totuşi' cu
mărginirea şi restrângerea, că în cazuri
îndoelnice, solvirea ajutoiiului depinde
de atestatul de bună conduită (purtare)
liferat din partea poliţiei.
Magistratul este însărcinat, în
mod obositor, de a aduce mereu în-
cvartirarea militarilor în liniile prescrise
în lege şi de a apăra populaţiunea cu
privire la reclamaţiunile sale în­
dreptăţite.
Pentru de a se aduce la vigoare
ordinaţiunile regimului, cari există cu
privire la aprovizionare, a trebuit să
se execute o nouă luare în primire a
gospodăriilor. Pe baza acestora s’au
introdus iarăş, de câteva săptămâni bi­
letele de pane. Anul cel nou ne va a-
duce şi biletul de zachar. In ceeace pri­
veşte laptele, ce ne stă, durere, aşa de
restrâns, la dispoziţie, se va îngriji pe
viitor o dispoziţiune de-a magistratului,
ca totuşi cel puţin persoanele avizate
la lapte, în tnod necondiţionat, în urma
vreunei boale, să- poată primi d® fapt
lapte.
\ Felurilele greutăţi şi neînţelegeri în
ceeace priveşte procurarea mijloacelor
de traiu şi cu privire la preţul artico­
lelor de hrană, s’au suspendat iarăş pe
întragă întindere, în măsură înaltă.
Oraşul nostru a avut. relativ la această
chestiune totdeodată raporturi deosebi­
te îngreunate. Nemijlocit la marginea
ţării situat, are înaintea sa, în rodi-
toarea ţară a Bârsei, un număr însemnat
de sate cu stare bună, ai eăror locuitori
produc sfecle de zachar, orz pentru fa­
bricarea berei, şi cartofipentrufâbri-
careâ de spirt, dar cari nu au nimic de
a da pieţii de producte pentru hrană.
Ei nn aduc legume, poame, galiţe în
oraş. O escepţie formează numai oele
şapteObmune de eiangăi»
Oraşul, din cauza asta, o pururea
avizat la importul din comitatele înve­
cinate şi astfel e întro stare cu mult
mai grea, decât oraşele, cari formează
un deposit de articole de traiu, Căci ele
sunt încunjurate de jur împrejur de
comune, cari produc pentru piaţa de
mijloace de traiu.
O urmare a ’acestei împrejurări
este şi aceea, că dupăcum s’a făeut
experienţa, la noi chestiunea preţurilor
maximale şi ceea ce stă în legătură cu
aceasta, trebue tratată totdeauna cu
cea mai mare precauţiune.
Tot aiei mai trebue adăugat, că noi ca
oraş cu magistrat regulat, nu avem drep­
tul de proprie determinare şi libertate de
mişcare, ca oraşele municipale. Această
împrejurare ne ^împiedecă, din diferite­
le cauze, dela o aranjare şi dispunere
imediată.
Pe de altă pai te însă este necesar
în mod de neîtrelăsat: ca uzuiei, care
nu numai cu articolele de traiu, ci şi
cu toate celelalte mijloace de vieţuire
continuă de a promova în chipul acesta,
mai mult ca ori şi când, în toate locu­
rile, să i se pună capăt, cât şe va pu­
tea mai curând.

A zi m otiţtf, m untH p lâ n g . f Pe tin d a voastre braţe de leu, ne-au

l ármán pop&r mult- încercat de soarte,
Onfce păcatergrele vei fi păcătuit;
8â fii expus deodată la câte rele toate,
Urüftff péate.... i ş i fta Itat nénit 1
Azi öúinfii plâng şi éodrií rouă,
PfttítÉtot strigă’h deeperak* ţ
Ö Déáixffito l Doamnei ce furtună,
<!&á$ toaté 'tar o răzbunare»
O priMătată măndră va să vie,
Voi hrări eboi în luptă riaţa riaţi jertfit;
/ I vésttu nume, fie ptaunărit!
Asi munţii pllng fi cedrii sună»
l&toéxitaf strtfcă’n desperare!
UÉdd s é deslănţw o furtună,
. N é M pătoâftt atât de mare»
ifaraatfel «iné te ara Otöfk?
[părăsit;
Să nu lâsăm ca iarăşi să’nţelineasbă glia,
Pă car’ dela străbuni noi o am moştenit.
Azi munţii plâng şi codrii sună,
Pământul strigă*]* desperare;
Veniţi să punem împreună»
Prinos pe sfintele altare»
Moşnegi bătrâni si gârboviţi de spate,
vor ţinea de coarne plugul de Ou zori;
Pe lângă boi vor merge fetiţe şi neveste,
SÎ-1 mâbe’n locul ’bravilor feciori»
vecie
Azi munţii plâng şi codrii sună,
Pământul strigă’n desperare ;
Auzî-1 Doâmne şi te’ndură,
Când ne rugăm, cerând 'iertare»
Tttâria C iungătiu.
înv.
Perfidia Engleză. cu prilejul tratatului de pace, fabrica­
tele germane, la intrarea lor în impe­
ţară industrială, care face concurenţă
industriei engleze.
Urmare şi sfârşit. riul britanic, cu o taxă de 25% asu­ Voiu cita 1) două fapte cari aruncă
pra valoarei, fabricatele engleze avâud o deplină lumină asupra scopurilor poli­
Prin asemenea măsuri, industria
dimpotrivă a fi scutile de orice taxă ticii urmărite de Anglia şi a pregătirilor
gérmaná neputând nici să exporteze în vamală la intrarea lor în Germania.
ţările depărtate, pentru care fusese fa­ făcute pentru aducerea lor la îndeplinire!
bricate, obiectele aflate în magaziile ei Dar Englezii mai aveau în vedere Tema marUpr manevre navale en­
la izbucnirea răsboiului, nici, în urma şi altă măsură. Dai fiind că producţia gleze, în anul 1909, a fost: Capturarea
lipsei de material brut, să fabrice al­ agricolă a Germaniei nu acopere tre­ vaselor de comerţ trecând între Spania
tele pentru úzul intern sau pentru ex­ buinţele populaţiunii sale şi că ea este şi Irlanda. .
port în puţinele ţări, eu cari rămăsese silită să importe cereale de peste mare, Pe întreagă această întindere, a»
m legătură, nu putea decât să piară» nu numai că erau hotărâţi să împiedece miralitatea înşirase o urieşâ linie de
Iar în acelaş timp industria engleză, orice transport de materii alimentare cuirasate şi de încrucişătoare, care în»
mările fiindu-i deschise» îşi putea tran­ prin vase neutre pentru porturile ger­ chidea întrarea în canalul Mâne cei. Şi
sporta produsele în lumea întreagă şi mane nebloeate efectiv, dar erau decişi toate Vasele de comerţ engleze cari în- .
îşi redeschidea pieţele ce i le închisese să nu permită productelor de asemenea cercau să treacă peste această linie e-
concurenţa germană V* natură destinaţiâ peutru porturile ne­ rau oprite şi capturate. Ce bună an*
Şi englezii nu pierduseră din ve­ utre, luând aceleaşi măsuri ca şi pen­ trenare pentru capturarea vaselor ger­
dere nici ceia ne voiau să facă după tru materiile brute necesare industriei. mane în timp de răsboiu ! >
încheierea păcii. Ştim, atât din confe­ Flota engleză n’avea să lase să între Iar tema marilor manevre din a-
rinţele ţinute de cunoscutul chimist en­ în porturile neutre, decât câtimile de nul 1910 a fost: Presupunând, că o
glez W. Ramsay, cât şi din alte izvoare, cereale şi alte materii alimentare ce a- flotă inamică se află în oceanul Atlan*
că în Anglia se agită ideia de a se lovi, miralitatea engleză avea să judece, că tic, alta în marea Nordului, ar putea
Uu depăşesc trebuinţele acelei ţări. oare o flotă engleză, instalată în Mâ­
1) In ceíó de mai sus am făcut un în­ necă, să le împiedice de a se întruni?
tins uz de conţinutul broşurii suscitate a lui Germania trebuia să fie constrânsă,
Francaié Delaisi: La Gnerre qui vient. chiar prin foame, să renunţe a fi o 1) Frcwcis Delaisi, op. c itp . 18 sg.
 2 GAZETA
Un câştig corăspunzător raporturi­
lor la răsboiu precum şi risicul de râs-
boiu trebue să-i obvină, de sine’nţeles
S ©docentului precum şi comersantului.
►atee insă ese din acest cadru, e îm­
bogăţire neiertată şi demnă de pe­
deapsă.
Poate este posibil, ca prin o otga-
nbaţiane, c6 trebue de nou făcuţi să
se creeze un mod de ajutorate şi pune­
rea tu circaldţiunc a tutui or mărfurilor
aparţinătoare trebuinţei neapărate a oa­
menilor, precum articole de traiu, vest-
miAte, albituri, ghete ş. a. să fie supu-
si' Unui control riguros.
Eu nădăjduese, că aşa numitei
tComisiuoi de rezolvare" deja în proxi­
mele zile să-i aştern proiecte referitoa­
re la aeeastâ chestiune [şi rog Onorata
. reprezentanţă orăşenească, ca să per­
mită şi pe mai departe, în mod preala­
bil, existenţa comisiunii de rezolvare
care fusese formată deja din Octombre
a. o. din partea cetăţenilor oraşului,
tatrun timp, când reprezentanţa orăşe­
nească nu funcţiona, pentru consfătuire
asupra ehestiunii de aprovizionare.
Daeă acum îmi încheiu raportul
meu, vtesc a o face cu dorinţa şi în
speranţa:
ea gândul amar, care ne-a urmă­
rit din acel groaznic 27 August 1916,
Să nu prindă adânci rădăcini în sufle­
tele noastre, adecă gândul, că poate n’a
fost în mod neîntrelăsat necesar cu
toate aeestea, ca aceea să se întâmple
eu moi, eeeaee s’a întâmplat şi că poate
totuşi ar fi fost posibil să ne cruţăm
rimele nesfârşite materiale şi spiritua-
îo, cari ne-au ajuns pe noi, în urma
imvaziulii româneşti fii Ardeal.
Voim ea acest gând paralizător
iă-1 Scuturăm dela noi şi să-l îndepăr­
tăm. Voim eu atât mai mult, ca cu o
patere meîmoovoiată de lucru şi cu o
Veimţă de viaţă neslăbită să ne apucăm,
e i zidim din nou, aceeace a nimicit
fortuna vijelioasă. Spre scopul acesta
„elrtil di binevoiască a me trimite bine-
fovintarea şi scutul său.
Vă rog, onoraţi Domni, să luaţi
l t cunoştinţa raportul meu.
Braşov, Ia sărbătorile Crăciunului 1916
—
Dr. Schnell, primariu
Contribuim Românilor
ţftrani din Feidioara-
F5idvar la at V-lea
împrnmnt de răsboiu.
Î 4 îndemnul harnicului director
gaolir î. âperea. actualmente glotaş în
Kfsstt, următorii ţărani feldioreni au
subscris Ia at V-lea împrumut de răz-
Twfa:
E«m Marfa Nr. oaiai 882 100 K
Barenmaa laaehe 459 100
Yaui Io ta n 463 100
Boleam George 492 100
0 mita permisă. Aceşti trei comisari de
Boreeman Iestf 477 100
fooiam Maria 897 200
Flrvu Maria 372 200
Feplşter Mari* 385 200
Majlâth loant 268 200
TSus GţOrge s 109 200
CeStamdin Geofge 304 200
tb u s Vasile 254 200
Mam George 101 400
Ctrstelevean Nie. 265 400
VtuăGeorge 260 400
Bratu Ioan 301 500
trfmîe Aekim • 295 500
Blseriea 1000
Blfeîaa Reveică 0 346 1000
Gemai Iean 0 302 1000
Bedema George 0 293 1000
Vaban Ioan 9 277 1400
is to ric ă George 0 430 2000
foabes George 475 2000
0 viunile de marfă ce stau la înde­
llaelât George 9 296 200
Laolaltă 15700
Bravi ţărani feldioreni, dee bunul
D-xtftt eă dămieia voastră patriotică să
S &ţribue la izbânda cât mai grab­
ei şl mai deplină a glorioaselor noas-
6 * oştirii
Se ştie câ, cu toată privegherea,
io ta eare figura vasele germane din
Marea Nordului străbătu şi^ strâm­
toarea şl Mâneca, ceia ce prieinui în
Anglia o adevărată consternare.
Nn violarea de cătră Germania a
neutralităţii teritoriului belgian, ei te­
meiurile expuse mai sus au pricinuit
intrarea fii răsboiu a Angliei. Am vă-
Scrt eă, . atunci când Germania a oferit
lui Gbrey şi neatingerea pământului
belgian şi respectarea integrităţii Fran*.
foi şi a coloniilor sale în schimbul ne­
utralităţii engleze, Grey n’a vrut nici
mâear să steie de vorbă. Mai puţin
încă s’a interesat Anglia de soartea
SSrbiei, dar de oarece nu putea să de-
âare, eă âre de gând să verse rîuri de
Rîttge pentru a restabili şi a menţine
supremaţia industrială şi comercială
engleză, a dat ca pretext al intervenţi-
nnii sale violarea neutralităţii belgiene,
ştind aeeastă chestiune de natură a
m \ţtn opinia publică engleză. Fără
îndoială, eă fii aceste împrejurări palma
tpociiziei se cuvine conducătorilor po­
litiei ai Marei Britanii.
IPrimarul nostru
şl specula de r&sboio.
Primarul oraşului nostru, domnul
Dr. Schnell intervine în mod energic
contra speculei.
Iată propunerea sa adresată Vi­
nerea trecută, 30/12 Ian., magistratului
orăşenesc în această privinţă:
Onorat magistrat orăşenesc!
Deja înaintea războiului româ­
nesc am fost necesitaţi, durere, să
faeem avertismentul supărăcios, că unii
dintre producenţii noştri, precum şi
industriaşii neştri, aşadară industriaşi
şi comercianţi, au treGut adeseori, la
stabilirea preţului mărfurilor lor, peste
hotarul permis, adecă hotarul, care
apărea permis, pe lângă toată consi­
derarea înaltului regim, al risicului de
răsboiu t?i unui Câştig cetăţenesc
respectabil.
Acum însă, după eliberarea înde­
plinită a patriei noastre de duşman,
populaţiunea reîntoarsă din refugiu
vede cu consternare, că uzura răsboiului
a ajuns până la un punct, fără exemplu.
Această uzură a devenit mai aprigă,
decât oricând şi face impresia, ca şi
când ţăran şi cetăţean în timpul cel
mai scurt posibil, ar voi să-şi îngraşe,
prin preţurile urcate, pe spesele con-
sumenţilor, pagubele de răsboiu.
A taxa după putinţă această uzură
de răsboiu cu dare, care se extinde
asupra tuturor mijloacelor de traiu,
dar şi asupra hainelor, ghetelor şi al­
biturilor şi a altor articole de trebuinţă.,
necesare, ba care se extinde chiar şi
asupra serviciilor îndeplinite, • de
sigur, tema noastră de rezolvire, voesc
a adăuga imediat, tema noastră de
rezolvire grea, nu uşoară.
Cu introducerea preţurilor maxi­
male locale, ii am făcut, poate in urma
raporturilor noastre deosebite, experienţe
favorabile. Marfa, a cărei preţ a fost
stabilit în mod auioritativ, dispare simplu
depe piaţa noastră, avizată aproape în
iotul şi orice la import.
Poate, că va succede, de a exopera
o ameliorare, dacă chiar şl nu deplină,
astfel cel puţin importantă, a raportă­
rilor noastre de piaţă, prin o controlă
stabilă, riguroasă şi sigură, executată
prin organe orăşeneşti, angajate anume
spre scopul acesta, prin controla, zic, a
tuturor comercianţilor, a tuturor produ­
cerilor şi a tuturor târgoveţilor.
Trei comisari de piaţă angajaţi
spre acest scop de cătră magistrat,
bine remuneraţi, juraţi, ar avea însăr­
cinarea, de a supraveghia *în modul
cel mai sever pe comercianţii loeali de
orice natură, pe industriaşii mari şi
mici, precum şi pe neguţătorii dela
târgurile de săptămână, şi de a cer­
ceta, dacă preţurile cerute în singu­
ratice cazuri respective, nu întrec li­
piaţă cari, vor fi însoţiţi de câte un
poliţist civil jurat, anume angajat spre
acest scop, ar avea să cerceteze cât
mai des prăvăliile comercianţilor, precum
şi atelierele şi fabrlcele industriaşilor
mici şi mari, pentru de a examina, pe
baza cărţilor şi facturilor, ce i se vor
pune la dispoziţie, dacă preţurile ce­
rute nu cad sub noţiunea folosului
neiertat, al uzurei. De cumva punerea
la dispoziţie a cărţilor şi facturilor, va fi
denegată atunci preţul corect, ce se poate
cere pentru marfă, va fi fixat din partea
comisarului de piaţă. Poliţistul civil ar
avea să execute sub conducerea şi
instrucţiunea respectivului comisar de
piaţă, examinările şi cercetările în în­
căperile magazinelor şi pivniţelor şi pe
stelajuri (poliţe), eu privire In provi-
mână. Eu sunt convins, că în timp de
o lună, comisarii de piaţă cu poliţiştii
lor civili ar şti să ne dea sentinţa, că
annme cari mărfuri ne stau la înde­
mână şi unde se pot ele afla.
Producenţv, în special comercianţii
ar trebui, ca preţurile, ce le cer pentru
mărfurile lor, mai cu samă pentru cele
mai importante, nu acele, cari servesc
pentru lux, să le facă vizibile, la un loc,
de unde uşor se pot ceti, în localul pră­
văliei, şi de cumva se poate, in |vitrină,
în mod evident şi bătător la ochi.
Dacă, comisarul de piaţă află, că
acest preţ făcut vizibil pe tabla de
preţuri a comerciantului sau industria­
şului întrece, în mod considerabil,
preţul stabilit pe baza facturilor sau cu
nebăgarea în samă a câştigului permis
pe cale oficială, respective întrece
preţul zilnic, atunci comisarul de piaţă
va avea a face arătare imediat la ca-
pitănatul poliţienesc, în numele comunei
orăşeneşti, care cu conlucrarea procu­
rorului orăşenesc, ca a unui acuzator
public, va avea imediat a decide, în
mod extraordinar şi corăspunzător îm­
prejurărilor, dar cu cea mai mare şi
lipsită de considerare asprime va avea
a purcede şi în deosebi va avea de a
recunoaşte cu privire la pedeapsa de
libertate.
Dacă lucrul căpitănatului poliţie­
nesc s’ar urca, prin aceasta, în mod
considerabil, atunci se va îngriji prin .
alăturarea a încă unui judecător poli- t
ţienesc, ea chestiunile de transgresiune |
TRANSILVANIEI.
să fie achitate imediat, fără orice
amânare.
E de sine înţeles, că comisarii de
piaţă precum şi poliţiştii civili vor f i
îndatoraţi, prin jurământul lor de ser­
viciu, la cea mai riguroasă ţinere în
secret a acelor raporturi, despre cari au
luat cunoştinţă prin privirea cărţilor şi
facturilor şi a altor fel de acte ale
comercianţilor şi industriaşilor,
Comisarii de piaţă şi poliţiştii ci­
vili ar avea să înainteze, după putinţă,
de 2—3 eri pe săptămână, câte un
raport intrat, primarului şi căpitănatului
poliţienesc.
Magistratul ar fi informat, în fie­
care săptămână, cu privire la rezultatul
măsurilor luate.
Din spesele, ce rezultă prin anga­
jarea alor trei comisari de piaţă şi trei
poliţişti civili, ar putea fi încassată o
parte în chipul acela, câ în sentinţele
poliţieneşti să fie fixate competenţe
ale specialiştilor în cauză, cari ar avea
0 mtrasă în cassa orăşenească.
Eu sunt convins, că clasa indus­
triaşilor şi comercianţilor ambulanţi,
însăşi vâ privi cu plăcere aceste mă­
suri şj dispesiţii, pentrucă totuşi nu se
poate ivi faptul, ca ea să ajungă în
conflict cu autorităţile şi cu disposi-
ţiunile acestora, în localul lor de pră­
vălie, în vreun chip oarecare.
După aeestea, îmi iau permi­
siunea, dea ruga pe onoraţii comisari
de piaţă, cari veiesc, a-şi aşterne în­
sărcinarea magistratului, că
voeşte să se hotărască la execu­
tarea dispoziţiunilor mai sus amintite,
eă trei comisari de piaţă, juraţi,
cu o remuneraţie lunară corăspunză-
toare, mai departe trei poliţişti civili,
deasemenea cu un salariu lunar eorăs-
punzător, până la altă ocaziune, vor fi
angajaţi, prin o publicaţiune.
La caz, dacă Onor. Magistrat, va
lua aceste însărcinări, atunci, neîntâr­
ziat voiu prezenta tot aeestea şi aşa
numitei „comisiunii de rezolvare* ce
există încă, spre regularea chestiunii
articolelor de traiu şi dacă şi aceasta
îşi va da aprobarea, de a executa a-
ceasta, cu mână scurtă şi de cătră ono­
rata reprezentanţă orăşenească, căreia
1 s’ar face comunicare despre aceasta,
în proxima şedinţă, de a cere aproba­
rea suplementară..
Cu deosebită stimă
Dr. Schnell m. p.
primariu.
Felicităm pe primarul nostru
pentru iniţiativa aceasta salutară dic­
tată de specula neruşinată a unor ne­
gustori fără scrupule şi nu ne îndoim,
că forurile competente, vor încuraja ges­
tul de / mult aşteptat al primarului
nostru.
Dl. Dr. Schnell vorbeşte în propu­
nerea să şi de „Preţul zilei“, care să
servească de bază pentru calcuiaţia,
câştigului permis. De oare ce »preţul
zilei* este o noţiune actualmente foarte
vagă, ar fi nimerit ca primarul nostru
să se esprime, ce înţelege domniasa
sub această denumire, ca să se ştie ce
să priceapă la rândul lor comisarii de
piaţă în spe.
Este de mare importanţă fixarea
prealabilă a înţelesul* i sus menţionatei
noţiuni, spre a evita din timp neplă­
ceri şi diferenţe, cari cu siguranţă sa
vor presenta, dacă o preciziune esactă
nu va premerg© în aceasta privinţă.
Pagubele din teritoriul
petrolifer român.
Cu lipsa de scrupul, care carac­
terizează pe Englezi, au fost distruse
în teritoriul petrolifer român valori de
milioane, pentru a mieşora în mod tre­
cător posibilitatea de întrebuinţare a
isvoarelor. Că distrugerile absurde nu
ne-au 'împiedecat de a satisface tre­
buinţele noastre militare şi economice,
rezultă din următorul raport:
La 6 Dec. îu aceiaşi zi când au
intrat trupele noastre în capitala Ro­
mâniei, armata a 9-a, după lupte vio­
lente a ocupat Ploeştii şi astfel a câş­
tigat centrul comerţului de petrol ro­
mân.
După deuă zile m’am preparat
pentru plecarea din Bucureşti în te­
ritoriul petrolifer, pentrucă de acolo
să raportez din proprie intuiţiune des­
pre cele ce la cucerirea României ne
interesează din punct de vedere eco­
nomic.
După o călătorie în automobil fă­
cută de la Bucureşti cu puţine varia-
ţiuni şi cu mare ocol, de oarece podu­
rile ambelor şosele directe au fost dis­
truse 'de către Români în retragerea
lor am ajuns la 9 seara în Ploeşti, un
întins oraş industrial român cu nume­
roase vile. întreaga impresiune a ora­
şului de vile, pentru România curăţel,
indică marea bogăţie, pe care o oferă
aci .locuitorilor sânul pământului, dar
întreţinerea şi locuinţa în acest oraş,
înghesuit de soldaţi, nu corespunde
aşteptărilor — otelul şi hrana sunt ab ­
solut primitive, şi în dimineaţa urmă­
toare ne continuăm drumul fără supă­
rare; după 36 chilometri ne apropiem
Nr.r2—1917.
de Câmpina, localitatea de căpetenie a poate reîncepe în eurînd extracţiunea
industriei de petrol. încă dela începutul căci pretutindeni unde găurile de sop-
călătoriei se văd deşi nori de fum dea- dagii au rămas în fiinţă şi n’au fost
lungul poalelor de sub munţi; cu cât astupate este necesară numai montarea
mai mult ne apropiem cu atât mai vâr­ turnurilor de jsondagiu şi aducerea de
tos se deosebesc număroasele flăcări maşini noi din Germania.
uriaşe ale tancurilor şi ale isvoarelor Acolo unde găurile de sondşgii au
incendiate. De fapt se cunoaşte în cu­ fost făcute neîntrebmnţabile, lucrările
rând, că sunt cu mult mai puţine in­ de degajare pot însă să dureze pînă la
cendii, decât ne-am tem ut; în curând şease luni*şijde sigur se pot efectua
recunoaştem: că pretutindeni stau în tocmai din această cauză cu aşa mari
picioare turnurile de lemn şi de fier, întîrzieri fiindcă fiece gaură de sodagiu
dar realul, construcţiile marinelor etc. trebue pipăită cu o presă de ceară, care
sunt arse şl distruse. apoi redă felul qí;; lungimea obiectului
Teritoriul petrolifer din regiunóá scufundat în burlan.
Ploeşti lor e împărţit îu mai multe lo­ Acest obiect urmează a fi prins
calităţi, care în parte sunt situate nu cu un cleşte anume construit ceeace
aproape unele de altele; nouă ni s’au în cazul scufundării de mănunchiuri
arătat surse, la Băicoi, Bordeni, Câm­ nelegate de vergele de fier dă loc
pina şi Buştenari, toate în preajma şo­ la mari întârzieri de timp. De altăparte
selei PJoeşti-Sinaia; dar afară de a- pompele au rămas în fiinţa şi se pot
ceste puncte de exploatare, vizibile în lesne monta din nou. Capacele de în­
cursul călătoriei, mai sunt altefo nenu­ chidere, ventilele şi celélalte părţi de
mărate, care nu se văd de aci. Acest maşini, ce au fost cu predilecţie în­
mare număr lămureşte el însuşi prin gropate au fost readuse de aceiaşi oa­
sine, câ ataşatul militar englez care meni cari le îngropaseră, iar popula­
poate să-şi atribue numai sie-şi gloria ţiunea, care trăia din iudustria petro­
de a fi distrus toate aeeste opere cul­ liferă, oferă dela sine bucuros o mână
turale, n-a putut distruge totul, cum ar de ajutor pentru accelerarea restabilirii.
fi voit. La multe găuri de sondagii activitatea
De mai multe săptămâni o corni- poate reîncepe în cursul zilelor urmă­
siune a înţelegerii a vizitat teritoriul pe­ toare.
trolifer, spre a studia posibilitatea dis­ Instalarea de noi sondagii rămâne
trugerii; distrugerea a urmat apoi mai cel mai bun mod de a pune din nou
în funcţiune şantierele ce au fost fă­
târziu contra voinţii Românilor. Ataşa­
tul militar englez le-a condus în per­ cute neîntrebuinţabile, şi aceasta se şi
soană şi a executat cu muncitori ro­ aşteaptă în curând căci maeştri-sondori
mâni opera de distrugere. El s’a ex­ şi lucrătorii nu numai sunt la înde­
primat de repeţite o ri: „We pay everyt- mână, ci doresc totodată să reînceapă
hing*; numai viitorul ne va arăta, dacă lucrul. înainte de toate au fost apoi
aceasta se va realiza; deocamdată pro­ aici în tinţp de pace numeroşi germani
prietarii n’au văzut nici un ban. Va­ care acuma vor fi scoşi din armată.
loarea numai a instalaţiilor dela su­ In timp de 3 luni se poate săpa o nouă
prafaţă se urcă la vre*o 200 milioane sondă capabilă de producţiune, ha dacă
de franci; la acGstea se adaugă înce­ terenul e favorabil, e cu putinţă ca
tarea producţiei şi spesele incalculabile până chiar şi în şase săptămâni să se
ale restabilirii instalaţiilor suterane răsbească la adâncime de 750 metri.
Intr’un cuvânt suntem în genere sub
deocamdată distruse.
impresiunea, că fapta culturală a ocro­
Din instalaţiile de deasupra solu­
lui, turnurile de lemn de peste son­ titorului popoarelor mici şi a antelup-
daje, înalte de 15 metri, care sunt ne­ tătorului pentru cultură n’a obţinut
cesare pentru exploatare, au fost îu altceva decât nimicirea unor colosale
mare parte incendiate sau tăiate cu bogăţii dintre care, cele mai multe e-
ferăstrăul. Turnurile de fier ale fir­ rau proprietatea unor neutrali, olan­
melor americane au rămas însă în pi­ dezi şi americani căci tocmai inătala-
cioare, deoarece n’a fost timp spre a ţiunile germane dela Câmpina de'p e
fi aruncate în aer. Toate casele de marea şosea dintre Sinaia şi Ploeşti au
maşini au fost distruse până la pământ suferit mai puţin, căci aici turnurile de
de incendiu, toate rezervoarele de pă­ lemn au fost numai tăiate cu ferăs­
cură li s’au dat foc, dar numai puţine trăul, căci ori şi ce incendiu âr fi* fă­
rezervorii au explodat. Focul uriaş al cut peste putinţă retragerea ijüpélor,
acestor rezervorii, care conţineau multe şi astfel punerea în bună stafe vă fi
mii de metrii cubi de păcură, pre­ făcută în curând.
zentau, mai ales noaptea, o prive­ Rafineriile de petrol sunt aproape
toate intacte; decit, lipseşte curentul elec­
lişte în adevăr fermecător de frumoasă;
ele luminau, ca nişte puternice focuri tric de înalt voltaj pentru efectuarea
de bivuac, la depărtare de mile în ­ sondajelor, din cauză că conductele ce
treaga împrejurime şi formau un con­ duc pînă la Braşov s’au distrus siste­
trast grandios prin contrastul pitoresc matic. Vedem însă chiar de pe acum,
ou munţii acoperiţi de zăpadă, cari for­ pretutindeni, pe şosea, făcîndu-se lu­
mează fondul acestei panorame. crări de degajare şi, deoarece stílem
susţinători de fier, betonaţi, n’au putut
Instalaţiile subterane sunt, pentru fi prăbuşiţi, lucrările de restabilire nu
săptămâni de zile puse în neputinţă de pot dura mult.
a funcţiona întrucît ele au putut fi dis­ La urma urmelor însă, s’au'găsit
truse. Distrugerea s’a făcut depărtându- în Romînia rezerve aşa de mari de pe­
se lagărele şi capacele dela curba ar­ trol, că putem întîmpina iarna fără grijă.
borelui motrice, ventilele şi piesele de
Nu mai putem suferi de vre-o
închiderea burlanelor, apoi au fost as­ lipsă de păcură; e doar o problemă a
tupate găurtie sondajelor, aruneîndu-se dificultăţilor de transport, posibilitatea
înăuntru număroase pachete de drugi de de a face comorile Romîniei utilizabile
fier lungi de 30 de centimetri, printre pentru Germania.
care nu poate pătrunde niciodată un Lipsa noastră cea mai simţitoarei
nou burghiu şi a cărora scoatere cere aceea de ulei lubrifiant, a dispărut, de-
o muncă nesfârşită, căci totdeauna nu­ acum, cu desăvîrşire; izvoreşte doar
mai unul cîte unul poate să fie scos aci, pretutindeni, din pămînt, după foar­
un singur drug de 30 de centimetri. O te mic sondaj — tocmai din cauza as­
deranjare ceva mai puţin rafinată este tupării tuturor gurilor de sondaj —
aruncarea în găurile sondajelor a unor destul ţiţei, ca să aprovizionăm pînă
tuburi de metal sau de pământ ars în vreo 14 zile toată lumea cu ulei de
astupate sus şi jos cu dopuri de lemn uns. De ce folos a fost dar întregul
— în acest caz reluarea funcţionării e vandalism englez,, care ne-a dat iar
mai uşoară, de oarece dopurile pot fi prilelul să serbăm triumful tehnice!
găurite — dar şi aceasta este îngreu­ germane şi să deschidem un debuşeu
iată prin aruncarea în găuri a unor bogat pentru industria de unelte ger­
dălţi de oţel cu ghiventul în jos şi tăi­ mane? Căci atunci cînd societăţile neu­
şul în sus, prin care orice burghiu este tre vor voi iarăş să înceapă extracţiu­
stricat. Cuie, unelte, în scurt tot ce era nea, vor trebui, cu toate listele negre,
la îndemână, au dispărut în găurile să-şi acopere din Germania trebuinţa
sondajelor. Un mod cu totul infam de lor de maşini; nimeni altul n u le poate
a face instalaţia neîntrebuinţabilă s’a furrîfza acum Romîniei. Furia de distru­
efectuat în sfârşit prin scufundarea lin­ gere a Englezilor a oferit dar numai
gurii de extragerea petrolului împreu­ un mijloc ca să ne întărim valuta şi să
nă cu cablul de strmă, în scurt propa­ procurăm industriei noastre o piaţă
gatorul englez de cultură a găsit orice întinsă, iar neutralilor şi aliaţilor lor
mijloc bun, spre a nimici avutul alia­ să le dovedească de ce e capabilă bru-
tului său, spre a ne lipsi deocamdată tralitatea englezească. „Gazeta Bucureştilor“
de el în mod tiecătov.
E lucru fii esc, că în graba aceasta
n’a fost cu putinţă deplina distrugere a tu­ Românii se Instalează in Ru­
sia. Malmö 17 Ian. In urma unei
turor sondelor. Astfel toate sondajele din
Băicoi ale lui Anton Racki Levercusen ştiri publicate de„Novosti“ din Iaşi,
au rămas în bună rînduială, numai in­ instituţiunile cele mai importante
stalaţiile de deasupra pămîntului sunt din acest oraş au fost mutate la
rupte, în Moreni, a scăpat de distruge­
re o gaură de sondaj cu totul nouă’gata Odessa. Intre ele se află şi Banca
dea funcţina, din eauză că na’u îndrăznit Naţională. Cantităţi considerabile
să deschidă ventilai. Căci în acest caz de cereale se cară peste frontieră,
s’ar fi produs acolo o erupţiune de pe­ pana în dosul Nistrului, unde se
trol atît de violentă, în cât flăcările ar fac mari depozite de cereale. Cu
fi periclitat drumul de retragere al ro­
mânilor. E remarcabil, eă englezul lipsit ajutorul prizonierilor de răgfboiu, se
de scrupul s’a înspăimântat de ideeia construesc în aceagtă regiune linii
de a da foc întregei armate aliate. de căi ferate strategice.
Dar nu numai aici, ci şi în alte părţi Copenhaga 17 Ian. Comanda­
există găuri de sondaje, unde exploa­ mentul armatei române s’a decis
tarea va putea fi în eurînd reluată.
a-şi transmite reşedinţa la Jalta,
La Moreni erupţia poate imediat
începe daeă se montează un nou turn în Rusia de sud, în cazul când
de sondagiu şi se deschide ventilul, I armatele Puterilor Centrale ar tjeee
deci lucru de cîteva zile. Şi Ia Băicoiu | Şiretul.
 Nr.. 2-^1917 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

• nesuccesului acţiunii de ace, . î co , 'le guvernamentale americane e diferită

B ă r b o iu l m e n d ia i. faţă de Lansing, care a F tarat co mutul şi ierminu! notei.
Moar! unul a »latei* Iraaeez anu m it. •
potopul de injurii, care se revarsă asu­
pra lui Venizeios. Această duşmănie
există însă mai mult în închipuirea
Lyon 18 Ian. Sublocotenentul de aviaţie Delorme, care era italienilor decât în realitate. Foarte
S tila t* * puţin s’a arătat până acum fără supă­
deseori amintit în comunicatul oficial, s’a prăbuşit la Chalons,
Afară de sectorul dintre Casinu-Suşita, unde se dau lupte crân­ rare, în timp ce Italia a făcut apel la
murind pe loc. chezăşii teritoriale.
cene între trupele noastre şi cele ruso-române, nu se semnalează
G rosinlea c^astrufă Ü® tren in lem ân ia.
de pe celelalte fronturi decât dueluri artileristice.
Londra 17 Ian. Se anunţă ziarului „Times“ din Ciurea (România):
Comiu&icatal olieial Ausfro-Ungar.
Budapesta 15 Ian. Spre nord dela Valea Suşita am respins atacurile puter­
Două trenuri, pe cari călătoriau vreo 2000 persoane, s’au ciocnit. Mai
multe vagoane ale unui tren, au intrat unul în altul, celălalt tren a Ştiri diverse.
nice ruseşti şi româneşti. deraiat. Cadavre de soldaţi, femei şi copii 2:ac pe linia ferată. Intre
Frontul oriental: Ieri după amiazi, trupe turceşti au ocupat cu asalt satul Vă- răniţi se află şi ataşatul francez Dubail. Eedaoţional. Din cauza sfintelor
deni, ultima localitate pe care o mai susţinea duşmanul in regiunea sudică a Si- sărbători a botezului Domnului precum
rQuluf. — Asupra aripei sudice a trupelor de sub comanda archiducelui Iosif ruşii Was§ gentandate. şi a Sf. loan, ziarul nu va apare până
şl românii au îndreptat atacuri puternice, în deosebi asupra acelor poziţii, pe cari Londra 18 Ian. Admiralitatea comunică, că presupunerea, după Marti seara.
le-am ocupat spre nord dela Valea Suşita. — Pe atacatori i-am respins în tot lo­ care 9 vapoare engleze şi 2 franceze, cari de vreme mai îndelungată La Sucheierea toii, primim ur­
cul. — Mai Însus, spre nord nici o noutate. au fost anunţate ca căzute în mâna duşmanului, adevereşte, că ele au m ăto area telegramă: Bpesta 14 Ian.
Frontul italian: Pe linia de luptă în Dolomiţi, trupele noastre au esplodat fost scufundate de germani, şi vasul japonez Pernambuco i-a scăpat Mare succes al împrumutului al V-lea
stânca ce se întindea între poziţiile noastre şi duşmane, explozia a succes şi ast­ de răsboiu ungar. Cu toate, că până în
fel între noi şi duşman e acum o prăpastie mare.’ Pe linia Karst din timp în timp echipamentul.
prezent nu s’a putut fixa suma totală a
in unele locuri a devenit mai violent focul de artilerie. Pe frontul sud-ostic situa­ Berii 17 Ianuarie. Cu începere dela 2 1 Ianuarie, .Elveţia mobili­ subscrierilor la al cincilea împrumut de
ţia este neschimbată. zează al doilea corp de armată, precum restul diviziunilor a 4-a şi a răsboiu ungar, totuşi este posibil a se
HOFER sub şef de stat major. 5-a neaflătoare până acum snb arme, cu toate că-şi exprimă convin­ evalua aproximativ rezultatul, care în
Comanlcafal marelui Cartier german. gerea, că puterile beligerante vor respecta şi pe viitor neutralitatea ei. urma băncilor designate ca locuri ofi­
Lugano 18 Ian. Gazetele din Milano lansează ştirea venită din cioase pentru subscriere Budapesta şi
Berlin. 15 Ian. Spre sud dela Şiret am curăţit de duşman România. Viena, întrece suma de 2 (două) şi
Frontul apusean: Spre nord dela Somme se’ continuă focul violent de artile­ Petersburg, pe cum că Puterile Centrale ar fi încetat atacul asupra chiar două miliarde, trei sute de mili­
rie. In timpul ce rioi în mai multe puncte am respins încercările de înaintare ale forturilor Galaţi, Reni şi Ismail, fără însă a renunţa la ţinta lor. Se oane coroane.
patrulelor duşmane, detaşamentelor noastre de explorare în întreprinderile avute, pare, că Puterile Centrale ar fi primit artilerie grea, destinată pentru
Ic-a succes a se întoarce cu prizonieri şi cu mitraliere luate dela duşmani. cele trei forturi. Evacuarea Bucovinei.. Geneva
Linia de luptă a principelui bavarez leopold: Operaţiunile militare din cauza
\remii ceţoase, au lost mai mici. München 18 Ian. „Münchener Post“ reproducă un articol remar­ 17 Ian. Gazeta locală „Tribuna“
Linia de luptă a Grupei armate, a Archiducelui ?osif: Spre nord dela valea cabil din gazetele elveţiene, în urina căruia Caillaux se slrădueşte a vrea să ştie din sursă specială, că
Suşita poziţiunile noastre au fost atacate de puteri considerabile ruseşti şi româ­ prepara pacea separată între Franţa, Italia şi Germania. Poporul fran­ statul general rusesc prepară eva­
neşti. — In tot locul am bătut pe duşmani. cez e extrem de obosit de răsboiu şi este un secret public, că la „In* cuarea Bucovinei.
Grapa Mackensm: Intre gurile râurilor Buzău şi Şiret am ocupat Vădenii,
Ur spre sud dela Şiret, deşi vremea schimbăcioasă şi rea ne era nefavorabilă, am zecita“ domneşte neînţelegeri de interese, foarte rnari. Procesul de Programul consfătuirilor din
luat şî ocupat cu asalt şi ultima localitate pe care o’mai susţinea Rusul. descompunere a început. lo m a . După ziarul „Popolo DTtalia*
Frontul Macedonean: Situaţia este neschimbată. programul pertractărilor ce se vor ţinea
LUDENDORFF şeful statului major. la Roma constă din 3 puncte şi anume:
Comunicatul oficial bulgar. Căzui de C-udroversă K. i.efoţG e p ri în sânul Unitatea comandei, comunitatea mijloace­
lor de răsboiu şi unitatea planului de
Sofia 15 Ian. Frontul macedonean: Pe întreg frontul au fost numai operaţiuni al unui oii cer din ar­ E tn ie i asupra chestiunii răsboiu cu acel scop, ca blocul duşman
să fie rănit --- spart în cel mai slab şi
mai mici de artilerie. — Duşmanul a încercat a desvolta în ţinutul Bitoliei, ope­
raţiuni mai' mari de aviatică, în valea Vardar pe cursul Strumei, tunurile noastre mata Oiiiână prins. greceşti. mai debil punct ce se va constata. —
au doborât un aeroplan duşman, care cutreera prin regiunea Xanthy. Aeroplanu Frisonier sau fe©rt@y 7 După această foaie, acest punct slab nu
In ziarul „Journal desDebats* diti poate fi altul decât numai Monarchia
r căzut şi s’a scufundat în mare. 1 19 Dec. Auguste Gauvain scrie: „Răspun­ şi Bulgaria.
Frontul Român ei: De pe ţărmul drept al Dunării artileria noastră a ţinut In luptele din jurul Bucureş­ sul Gre siei, la intimatul trimis de puterile
sub;foc stabilimentele militare precum şi linia ferată din regiunea Galaţi. —’ Ar­ aliate cabinetului Lambros eplin de bat­ Contra propunerii ce a eşit la i-
tileria duşmană a răspuns numai cu focuri slabe şi fără nici un vfect. tilor pe lângă multele tunuri ce
jocură Grecia roagă puterile aliate să se veală în Anglia — scrie amintitul ziar
am capturat, au căzut ca prizonieri — Salonicul va trebui întărit în mod
Comunicatul oficial Austro-Ungar. în manile noastre mai mulţi ofi- convingă, că cea mai bună chezăşie
de înlăturare a tuturor neînţelegerilor puternic, pentru ca apoi cu toată pute­
Budapesta 16 Ianuarie. Frontul oriental: Grupa armată a comandantului §eri de artilerie, între cari şi unul constă în dorinţa tare şi nestrămutată rea de pe Conturile rusesc-macedonean
Măckensen: Atacurile întreprinse ieri după prânz de duşman cu masse conside­ în etate de 23 de ani cu numele a regimului elin şi a poporului grecesc, şi italian, se se poată cu puteri mai
rabile, din poziţiile sale de pe cursul Şiretului, de lângă Nomoloasa, au eşuat în de a vedea restituite raporturile tradiţi­ mari acoperi frontul Monarchiei şi al
; ociirile artileriei germane, iar din punctele în cari totuşi i-a succes a pătrunde, Mircea Pipoş şi în rang de loco­ Bulgariei, — iar mai nainte de toate
avantposturile mai înaintate, l-am respins imediat luându-le imediat prin contraatac. tenent fiind oficer activ al arma­ onale distinse cu puterile aliate ale En-
tentei!“ Singura dorinţă leală a regimu­ trebuie să dispară sentimentalismul faţă
Linia de luptă a archiducelui Iosf: In contra grupei armate de sub Co­ tei române. lui eîin este, din primăvara anului 1915 de Grecia.
manda generalului Ruiz, între văile Suşita şi Casinu trupe mari ruso-române au Locotentul Mircea dimpreun ă de a avea raporturile cele mai bune.
i ndrept*fr*ătacuri cari toate au fost respinse, cauzând duşmanului pierderi sân­ cu ceilalţi prisonieri a fost tran­ Recensământul populaflunllBu-
Constantin I joacă desigur acelaş rol, ca c u re ştllo r. Gazeta Bucureştilor scrie,
geroase, iar în contraatacul ce am făcut pe înălţimea situată spre sud dela
Casinu, fcm prins 3 ofiţeri şi peste 200 de soldaţi de rând. In apropierea tune­ sportat aici la Braşov, unde s’a şi Ferdinand al Bulgariei. Până acum că în 6 1. c. s’a terminat recenzămân-
lului Mestecăneşti detaşamente de explorare Ces. şi Reg. trecând preste linia adeverit, că este de naştere din au avat ambii domnitori, cu aceasta un tul început al populaţiunii aflătoare
da asigurare a duşmanului, au pătruns până în poziţiile principale ale acestuia, patria noastră şi că după moşul noroc extraordinar. El câştigă luptă du*- acum în Bucureşti. — După acest re-
pă luptă. Sub scutul lui Falkenhayn şi cenzământ făcut cu cea mai mare vi­
î eîntorcân<âu-se cu mulţi prisonieri. său mort deja, a şi moştenit o Măckensen îşi sărbătoreşte Ferdinand goare şi acurateţă numărul locuitorilor
Grupa principelui bavarez Leopold: Aici nu au obvenit evenimente mai casă frumoasă în Cluj situată în triumfurile sale. Sub ameninţarea tunu
’mportante.
Frontul Italian: In regiunea Karst se continuă operaţiunile artileriei, cu a- strada Hegedűs Sándor, care casă riîor şi-a flotei noastre, râde în mod Bucureştilor ar fi de 3()8, 987.— Dintre
aceştia: 118 bărbaţi, 189,027 femei şi
coiaşi violenţă, ca şi înainte. şi azi formează proprietatea loco­ batjocoritor de noi Constantin, omorâ- 82,605 servitori şi menajere.
Frontul sud-ostic: N’a obvenit nici o schimbare mai remarcabilă. tenentului Mircea Pipoş. torul venizeiiştiîor, cu complimente: şi
el este acela, care râde mai pe urmă. După statele cărora aparţin se
HOFER locţiitorul şefului statului major. Un căpitan de al nostru de Aici se iveşte o chestiune, acărei împart astfel: 267, 524 din România;
Comunicatei marelui cartier general german. honvezi, care a avut ocazie a vorbi rezolvire e de importanţă. Nu s’a permis 25,099 din Austro-Ungaria; 2132 din
Berlin 16 Ian. Frontul apusean: Detaşamente franceze au încercat la Beu- cu proprietarul casei din Cluj, de­ pentru de a se cruţa anumite sentimen­ Germania; 1126 din Bulgaria; 1233 din
vraigries, spre sud dela Royel, să pătrundă în poziţiile noastre, dar au fost res­ venit duşman ţării sale, a poves­ talităţi, ca să se discute în presa france­ Turcia: 5406 din Grecia; 736 din Săr­
pinse de patrulele noastre de pază. Operaţiunea reciprocă armată, abstrăgând tit, că locotenentul Mircea, care ză. Aici se recunoaşte greşaîa funda­ ii ia; 1644 din Italia; 428 din Rusia; 394
dela operaţiunile mai violente ale artilerie, s’a mişcat în cercuri mai restrânse. mentală în metodele diplomatice ale din Franţa; 124 din Anglia; 2538 din
la ascultare n’a negat ci a decla­ puterilor Ententei: Când ele nu sunt diferite alte părţi şi de alte naţionali­
j Frontul' răsăr tean: Linia pe luptă a principelui bav rez Leopold: Evenimente rat clar, că este născut aici la noi de o părere asupra unor anumite tăţi: — La această conscriere de sine
mai"esenţiale nu au obvenit.
Linia de luptă a archiducelui Iosif: Atacurile duşmanului încercate între
în Ungaria, a trebuit să documen­ lucruri; atunci ar trebui să se pună înţeles, oamenii armatei nu s’au luat
valea Suşita şi Casinul au rămas fără rezultat. Acele trupe româneşti, cari în teze în ce chip a ajuns membru imediat în conţelegere şi să aducă ast­ în combinaţie. — E bătătoare la ochi
im loc au putut pătrunde în poziţiile noastre, prin contra ataculnostru au fost al armatei României. fel lucrul ia claritate. De tot contrar se \ diferinţa cea mare dintre numărul băr­
*otal aruncate înapoi, făcând cu această ocazie prizonieri 2 ofiţeri şi 200 de sol­ străduesc ele aici a lăsa lucrurile în ! baţilor şi dintre al femeilor. Această
Lscotenentul la aceasta a po­ întunerec. Ceeace a rezultat din aceasta diferinţa provine din faptul, că ar­
daţi de rând. vestit, că tatăl său, care înainte
Gruia Măckensen: După pregătire artileristică grea, masse mari ruseşti au sunt neînţelegerile dintre ele şi o ca­ mata română a chemat snb arme, pe
de asta a fost redactorul unei foi tastrofă. toţi cei apţi pentru arme, iar pe cei de
început a ne atăca din ambele părţi ale regiunii Fundeni. Valurile atacului însă
a’au. prăbuşit la câteva sute de metri în faţa poziţiilor noastre, în urma focului în Czernovitz, este de origine de Greutatea se pare a proveni, din naţionalitate streină i-a concentrat pe
nostru violent. Repeţ’nd spre seară atacul, detaşamente duşmane slabe au reu­ aici din Ungaria, unde s’a şi în­ capul locului, dela oartea italiana. în­ locurile destinate pentru' aceasta. —
şit a pătrunde în unele poziţii de ale noastre, de unde însă a fost imediat cu­ treagă presă italiană a fost lăsată libe­ Dintre aceştia numai o parte s’au întors
surat luând de nevastă o fată tot ră în contra Ini Venizeios. Aici zace până acum în Bucureşti.
răţit duşmanul Pierderile duşmanului sunt considerabil de mari. de aici. După ce i s’au născut aici După conscrierea făcută în amil
Frontul macedonean: Situaţia preste tot neschimbată. una dintre cele mai rari apariţiuni ale
LUDENDORFF şeful statului major. 3 copii s’a mutat la Bucureşti, războiului aceriu;a. Tocana! aşa precum 1912 au fost 173,362 de bărbaţi şi
unde a obţinut Ia un ziar coti­ imperialiştii italieni au declarat răsboiu 167, 956 de femei, în total 341,321 de
T Jltia n n .a o r a . dian din Bucureşti un post ono­ slavilor dda sud — acelora, cari şi-au suflete. înainte de isbucnirea răsboiului
expus b,marile şi sângele lor pentru în România, populaţiunea Bucureştilor
rabil şi bine remunerat. noi — mai înainte de a-l fi declarat era de 400,000.
Acţiunea de pace a lai Wilson. Tatăl său înainte de asta cu
Geneva 16 Ian. „Newyork-Sun“ anunţă, că preşedintele Wilson a Germaniei, astfel au provocat ei o în­
15 ani s’a împământenit în Ro­ treagă campanie groaznică împotriva graphSituaţia ia © resîa. Daily Tele-
scrie: Adiniralul francez a re­
chemat pe secretarul de stat Lausing şi pe ceilalţi secretari din de­ vemzeJismuiui. Ia ochii lor Constantin e tras soldaţii marinari trancezi, cari
mânia prin ceea a devenit cetă­
partamente, pentru de a se conşfătui asupra notei de răspuns la co­ primul, singurul re pie^ciî»-Uui al Gre­ păzeau casa sfatului din Pireu, spre
ţean recunoscuţi al statului român
municările beligeranţilor. ciei; Venizeios e dincontră, totdeodată a evita în modul acesta dificultăţi
devenind astfel şi copii cetăţeni duamaniil Greciei ş: cel al paterilor noi. Oraşul se află deci cu desăvârşire
Genf 17 Ian. „Newyork Herald“, afirmă acum, că Wilson nu pri­
recunoscuţi ai României. Ententei. Presa ikuia.xâ află presiunea în mânile grecilor, din care cauză a
veşte de încheiate străduinţele sale şi că, încă în decursul acestei Cele declarate de locotenentul
luni, voeşte şi va şi îndeplini faptul, de a trimite o altă notă cătrâ veuizeiisniului prin aderenţii regelui de fost închis şi biroul de control al por­
Pipoş la ascultare, au fost confir­ foarte. nu in ral ; ou mai. n;n!t, se bucii- tului. Legătura cu ţara, care a fost
puterile centrale, precum şi cătră aliaţi. ră de cojea. Tribuna“ ricin 12 Dec. menţinută până acuma, a fost sus­
mate, în urina cercetărilor făcuir.
Papa şl acţiunea de pace. după ocuparea Bucureştilor, do co S C I ie : .,Eute i i a na ştie nici ce vrea, pendată.
Geneva 16 Ian. Conform unei comunicări a ziarului „Daily Mail“ mc i ceotîvRJ u*0 .;ao. E/Adnu numai două
mandamentul nostru mii ilar, Io căi s»n Î ; A \ rîA îG fl IG 0tU îa Ultimatul Enientei către Grecia
secretarul particular al papei a ajuns în Elveţia. înaltul prelat este în­ B f . GC*
espiră, conform ştirilor din Athena,
a co l), la care s’a adresat comanda­ Croclu • A . . . , ; n ri'l'.i i<l a. G
credinţat, după cum se afirmă, cu o misiune importantă în legătură cu cu domn h >rnl recunoscut R U C U astăzi seară. In acest ultimat se cere
mentul de aici pentru mai bună d. iri­ Ş ţii
chestiunea pădi. Venizt Ion e U ’o ar fi privită ei i invidie promisiunea, că nu se vor aduce
tate şi dovedindu-se de bune şi drepte
Ofensiva rusească dela l § a . declaraţiile dite la protocol tic do a n - î .ui.; G c o o;-iu ia pubian Co freo trupe revoluţionare din partea mă­
Kopenhaga 17 Ian. 0 “ telegramă din Petersburg anunţă ziarului H - r i n cr i i ■;â în b / ni ; VÖ i i . Di V rci şi se acordă un termen de
locotenentul Mircea Pipoj acesta l a îhcii .» f 'x 1 ■
1 *‘ ii ui ca un ' LE -n u . n Lhx- 15 zile pentru îndeplinirea tuturor ce­
„Petit Párisién* că în cercuri militare ruseşti dela conducere, rerilor conţinute în nota din 31 De­
imediat a fost daci irat do prlso Im în contra regelui şi tlace r . iz/nru
uu e privită ca încheiată ofensiva rusească dela Riga. Ruşii şi-ar în „ . . . r * ---- ?
: p.s g o; 0 i. U icU } U i î. 1Î..1U
cemvrie. In palatul regal s’a ţinut un
nier de răsboiu - Lir au dezer­ Ş ] ame-
fi ajuns, după cum se afirmă, scopul adecă ameliorarea situaţiei lor. ni?nân À - - Î , À «.; " A în ‘.alegerea j! d !aerai. consiliu de coroană, la care au parti­
tor—îngădui ndu 1 -se totdeodată cipat aproape toţi foştii miniştri. „Co-
Acţiuni franceze de grevă. chiar şi aceea, ea prin epistole să ! ca pe Gret'ia r ri o .-riiagă pe p uri oa sa,
Geneva 17 Ian. Mişcarea franceză de grevă a isbucnit eri în uriaşele fa­ rriere de la Sera“ şi’ „Secolo“ anunţă
brici Rendüld şi Fanhard, cari produceau mai înainte automobile, iar acum mu­ avizeze pe număcoasele sile ru­ zelos“. Astfel ar fi trebuii să alergăm, acceptarea cererilor Ententei.
niţie. Ziarele: „Libre Parole", „Radical“ şi „Bonnet Rouge“ aduc acuzări con- denii pe cari le are în Ardeal de­ după Eastignac şi colegii săi, după a-
fuse şi uimitoare la adresa fabricanţilor. Aceştia aţâţă, dupăcum se afirmă, înşişi spre aceea, că dânsul este aici ca lianţa cu Constantin, dupăcmn am cău­ elveţiene. Trap® Iranoaze Ia hotarele
mişcarea de grevă. Ei acoardă lucrătorilor lor o urcare de salariu de 50/°3 în Mandatarul Franciei la
prinsonier de răsboi. tat prietinia Koburg-ilor în Sofia, precum Bern, a asigurat din nou pe preşedintele
timp ce éi primesc din partea statului o ridicare în preţ în valoare de am esercitat o presiune asupra Serbiei. secţiei politice elveţiene, că Franţa va
zece procente. Acest caz şl modul de pro­
Cu un astfel de procedeu ne apropiem respecta şi pe mai departe neutralitatea
cedură, doveşte în plină lumină direct de vârtej.
Situaţia tal Lanstag ameninţată? felul cavaleresc, de cum sunt tra­ Elveţiei, declarând, că mişcarea de
Btockholm 17 Ian. Bureauul de presă al ministeriului rus de externe co­ Duşmănia Greciei asupra Italiei trupe franceze ce se face la hotare este
munică, Că retragerea lui Lansing e privită de probabilă în cercurile diplomatice taţi prisonierii aici. trebue să fie, după colegul nostru de numai o măsură de precauţiune contra
4eia Petersburg, Ambasadorul Buchanan a primit ştirea, că dispoziţiunea, în urma altcum aşa de moderat, motivul pentru vre-unui atac al Germaniei.
 Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 2^ 1917.

Transpertarea tinerimii din Re-
mânia In l u i a . Agenţia Havas anunţă,
că tinerii de 16, 17 şi de 18 ani, fără
escepţiune au fost conduşi în Rusia şi
acolo au fost puşi la dispoziţia coman­
damentelor militare.
Brăila magazinul de bucate al
■M âniei. Despre ocuparea portului
Brăila de către trupele noastre, „Vos-
aische Zeitung“ anunţă urm ătoarele:
Brăila şi Galaţi sunt cele mai mari ma­
gazine de bucate ale României. — Pre­
cum a’au dovedit de apţi şi de price­
puţi Englezii la pustiirea averilor de
petrol din ţinutul petrolifer al Ploieşti­
lor, tot atât de dibaci şi pricepuţi sau
arătat şi Ruşii înainte de ocuparea din
partea noastră a Brăilei, făcând tot po­
sibilul atât în Brăila şi poate şi în Ga­
laţi, ca sau să transporte bucatele a-
flătoare acolo, sau ce nu pot transportă
să ardă. — Aceste fapte însă nu alte­
rează de loc bucuria noastră mare ee
ne-o cauzează învingerile zilnice, dar
un lucru ştim, că vestea de Brăila a
venit tocmai la timp, drept felicitare la
deschiderea conziliului de războiu din
Roma, ce’l vor ţinea duşmanii noştri.
Căderea Brăilei fl presa Ha­
llaná. Ziarifl „Világ, spune, că foile de
dimineaţă din Lugano se ocupă, în mod
agitat, de căderea Brăilei. Ziarele se
exprimă, în general foarte pesimistic,
despre situaţia actuală.
Boandalnl provocat da acţiu­
nea p ieli In America. Conform
unei ştiri din Washington, în urma
căreia se afirmă, că mai mulţi fi­
nanciari ar fi avut cunoştinţă prematură
despre acţiunea lui Wilson, s’ar fi con­
stituit o comisiune de cercetare parla­
mentară, în faţa căreia a apărut depu­
tatul Wood comunicând, că în urma in-
formaţiunilor sale, cumnatul preşedinte­
lui, Bolling, secretarul său particular,
Tuity ar fi avut ştiri anterioare cu pri­
vire la acţiunea sus numită, aducând-o
la cunoştinţa mai multor financiari, în­
tre cari se aflau Baruch şi Kahn, dân-
du-le indicaţii, în urma cărora finan­
ciarii au obţinut câştiguri mari. Deputatul
Wood susţine, că un material bogat 1®
stă Ia dispoziţie. Cazul acesta a provo­
cat mare senzaţie în Washington. Tuity
şi Kahn neagă orice cunoştinţă preli­
minară.
Dela Începutul războiului şl
până acnm s’a prăpădit a patra
parte din liota engleză. Ziarul „Ba­
seler Nachrichten“ anunţă: După infor-
maţiuni câştigate din izvor de mare cre­
dinţă, pierderile de până acum, ale flo­
tei ’engleze au trecut peste a patra
parte, din cât avea la începutul răs-
boiului.
In Kurlanda atacă zadarnic
Bufii. Agenţia Wolf, a dat ştirirea
că la vest operaţiunile militare a u
fost de tot neînsemnate. — La Riga
şi la Iakobstadt au cercat Ruşii s ataca
poziţiile noastre, ne putând însă obţine
nici cel mai mic rezultat.
Situaţia trupelor ruso-româue
In Moldova. Corespondentul special- Londra. Ministrul de marină francez, OR. ROMANE DIN BRASSu
militar al ziarului „Petit Párisién,“ ţine călătoreşte Ia Londra, pentru a participa (BRAŞOV) aduce la cnaoştliitâ
de foarte rea situaţia trupelor ruso-ro- la şedinţa consiliului de răsboiu maritim.
mâne din Moldova, pentru-că mai ales
pentru ruşi a devenit imposibilă apro­ Din Londra vine ştirea, că ministrul
vizionarea cu alimentele necesare, pe preşedinte Lloyd George, va ţine Joi o nuarie 1917.
când geimanii dovedesc că cunosc bine, cuvântare, prin care va face declaraţiuni
greutăţile pe cari trebuie să le învingă importante.
pentru ajungerea scopului propus.
Anglia acuză po Rutla de ruina noi. Monitorul oficial pubfîcă o ordo­
României. Zürich 16 Ian. Pe baza de- nanţă sa prefectului comunal regal, prin
peşilor sosite din Petersburg ziarele care se întinde obligaţia serviciului oen-
londoneze anunţă cu multă emfază o tru armată şi asupra celor absolut con­
viitoare ofensivă mare rusească. A- cediaţi ai anilor 1874 şt 1875.
nunţă, că în valea Şiretului se pregă­
tesc evenimente decisive şi că şi în
Carpaţi este în pregătire ofensiva. A-
ceste anunţuri ruseşti, cu siguranţă
numai de aceea au fost lansate din
Petersburg, pentru ca să împrăştie din
opinia publică londoneză, părerile de
reprobare lăţite din cauza neactivilăţii
de mai multe luni a Rusiei pe teatrul
răsboiului, — cu ce învinuesc Rusia.
In Londra la fiecare pas să poate
auzi declaraţiuui foarte sincere în care
cu toată seriozitatea acuză pe Rusia,
ca cauza principală a ruinei României.
Greoii so pregăteso do răsbol«
contra Entontol. Comunicat englez
despre rezultatele obţinute în Grecia.
Lui Morningpost i-se anunţă din Atena:
Guvernul grec să pregăteşte la o faptă
desperată. — Pe lângă alte multe do­
cumente, mai este şi aceea, că rezer­
viştii în secret, au reintrat cu toţii în
serviciu, căpătând şi înştiinţarea, ca să
fie pregătiţi, ca în timpul cel mai scurt
la semnalul dat, regementele lor să stea
la dispoziţie. S’au luat în cercuri largi
dispoziţiuni şi cu privire la artilerie şi
la pregătirea de muniţie.
„Daily Telegraph“ anunţă din
Newyork: In general s’a luat în nume
de rău faptul, că în senat s’a deschis
discuţie asupra acţiunii de pace a pre­
şedintelui Wilson, pentru că prin aceasta
î-au îngreunat poziţia preşedintelui.
Aceasta o ţin, deasemenea şi foile
engleze din America, ca o faptă de mare
însemnătate spunând, că cu nota Preşe­
dintelui Wilson sunt încopciate interese
atât de mari, încât nu e conzult a o
jertfi importanţei politicei actuale. Opi­
nia publică se identifică cu acea părere,
că nu-i permis în această acţiune a
creia greutăţi Preş. Wilson faţă’ cu pu­
terile beligerante, în ochii cărora figu­
rează ca putere executivă.
Maro majoritate din Sonat a
aprobat acţiunea Ini Wilson. După
cum se anunţă din Washington senatul
Statelor Unite, cu majoritate de 48 de
voturi contra 17, au primit pornirea par­
tidului repuplican, care declară firra, că
senatul aprobă nota preşedintelui Wil­
son, prin care acesta învită statele beli­
gerante să’şi pub ice condiţiunile de
pace.
Se telegrafiază din Washington: In
Ministeriul de externe se vorbeşte, că
preşedintele Wilson nu doreşte a tri­
mite o a doua notă.
Grecia se opune! presiunelEn-
tentel. Se comunică din Atena: Din
împrejurarea, că Grecia s’a aprovizionat
cu cantităţi enorme de alimente, se poate
deduce, că voieşte a opune rezistenţă
presiunilor Ententei.
Italia se teme de atacai pate­
rilor centrale. In conferenţa din Roma,
Italia cere ajutor dela aliaţi pentru a-şi
apăra partea de sus a ţării în contra
atacului primejdios, ce o ameninţă din
partea aceea, deodată a hesitat a trimite
trupe la Salonic. BOIECŢIUNEA $GOALEI CO­
Consiliul de răsboiu maritim la MERCIALE, SUPERIOARE GR.
elevilor, eft anal şcolar 1916/17
O declaraţie a luiLleyd George. se va biceps la 9/22 Ia­
Examenele de corigentă şl
de maturitate sunt lisate pe
Italia mobilizează contingente 16/29 Ianuarie 1917.
Toţi elevii şl eoBlgeafll se
vor
Înainte de Începerea şcoalel şl de
lacerea examenelor pentru luarea
Toţi soldaţii cari au fost între­
buinţaţi până în preşent în Hinterland
şi în funcţiuni, sub etatea de 36 de ani,
vor fi trimişi în zona de răsboi. In
urma informaţiunilor gazetăreşti, mobi­
lizarea contingentelor anilor 1874 şi 1875
va urma săptămâna viitoare.
Moartea mai mnltor oflcorl ita­
lieni. Locotenentul general de reservă
Baldissera, colonelul Magni şi majorii
Rodellono şi Borra au murit ’
Conslătalro comună de mi­
niştri. Astăzi a avut loc o con­
sfătuire ministerială comună, sub pre­
zidenţia ministrului de externe contele
Czernîn, în care s’a discutat chestiuai
economice în legătură cu răsboi ui. Con­
sfătuirea care a durat de la orele 10
a. m. până la 6 şi jumătate p. m., cu o
mică întrerupere în timpul mesei, a
fost cercetată de ambii preşedinţi de
miniştri, miniştri comuni, de cei doi
miniştri de finanţe, ministrul agricul-
turei Ghilânyi, ministrul Anton HOfer,
baronul Kiirty, de reprezentanţii co-
mandei supreme a armatei şi de guver­
natorul militar din Lublin.
Vas capturat. Depeşa Agenţiei
Wolff: Forţele noastre navale din Flan-
dra, au capturat vaporul olandez „Im­
port“ de 847 tone, plecat de la Rotter-
dam spre Londra, escortându-1 în portul
din Seebruge. încărcătura ccnţinea între
altele articole de bnmbac şi untdelemnuri.
Ştirile zilei.
StUmbir! ia marşul tram­
vaielor. Se anunţă oficios, că în­
cepând cu 10 Ian. st. n. a. c. tran-
vaiul Nr. 2 din planul anului 1914,
care circulă între Braşov şi Sa­
tulung plecând din Satulung la
Braşov dimineaţa la 5 ore şi 50
minute, precum şi tranvaiul Nr.
30 care pleca din Piaţa Braşov la
Satulung seara la 6 ore şi 6 mi­
nute, vor fi introduse din nou în
circulaţie.
Tramvaiul Nr. 1 dintre Piaţă
şi Gara Bortalan se sistează, şi
se pune un altul cu Nr. 35 care
va circula dela gara Bartolomeiu
Parcul Rudolf seara la 5 oro.
Planuri noui de circulaţie, cari
vor cuprinde toate schimbările
făcute, începând dela 10 Ian. st.
n. a. c. se pot afla fără plată la
călăuzi sau la direcţiunea tram.
vaielor din strada Vămii Nr. 31.
—x—
AVIZ ŞCOLAR.
prezenta la direcţiune
la cunoştinţă a dtspozlttanllor
necesara.
Brassó (Braşov), 29 De­
cembre v. 1916.
AHSEN1U VLA1CU
director.
—x—
ÎNŞTIINŢARE!
înscrierile la scoalele medii gr.
or. române din Brassó (Braşov)
(Ia gimnaziu şi şcoala reală) se yor
începe Luni In 9‘Ianuarie v. 191#
(22 Ianuarie n.) în localul Băncii
„Braşoveana* şirul bisericei 6.
Şcolarii cari se înscriu pentru
primadată la şcoalele noastre, vor
aduce testimoniu şogIjbv eartfflk
cat de naştere şl eermeat de
revacclnare, cellalt! mimai testi­
moniu şcolar.
Suma didacţrului şi a tuturor
taxelor şcolare în gimnaziul inferior
şi şcoala reală este de 54 S pe an, mânfi şi cultura poporalul ram ln“ puţ>-
iar în gimnaziul superior (cl. V—VIII) licft c®ncurs pentru următoarei® sti-
do 80 R pe an. Şcolarii cari se (Pendii:1. Din , Fundaţiunea >,anonimă . dta
înscriu pentru întâiadafl plătesc comitatul Dobâca® un stipendiu inutl
încă o taxă de primire de 8 B, o- de K 100, care se va 4 a unui jţţnăr
dată pentru totdeauna peste suma mân născut în comitatul Dobâca,, ş( c]ţ-
mai sus arătată. re-şi urmează studiile în una din şeoâ-
Înscrierile se pot tace şl
prin cşrespondenţă. adecă prin
pestă.
Începerea cursurilor şcolare
se va publica cel pntbi cu 8 zi­
le Înainte In ziarele romăneşftL
Direcţiunea şcoalelor medH
gr. or. române tnBrassó (Braş6v)r
* Celelalte ziare române din
patrie sunt rugate a reproduce a-
ceastă înştiinţare.
—X—
Aviz. In n-rul de Marţi s’a
publicat, că înscrierile se vor face
la şcoala primară rom. din loc, în­
cepând cu ziua de Miercuri 4/17
Ian. a. c.
In urma împrejurărilor nea-
târnătoare de mine înscrierile se
amână, până la noui dispoziţii .
Ştefan Popouici
director.
—x—
P ublleaţluael Vineri în 19 Ian.
a. c. la oarele 9 a. m. se vor vinde în
curtea poliţiei orăşeneşti, diferite ali­
mente.-—Doritorii de a cumpăra sunt prin
aceasta înconttiinţaţi a se prezenta la
timp în loCul indicat.
—x—
Vlce-eomltele Comitatului no­
stru Brassó, a primit dela forurile
competente sub Nr. 8381/1616 ur­
mătoarea Publicaţiune:
In urma înştiinţărilor, ce ni
s’au făcut din diterite părţi ale co­
mitatelor pe unde a fost armata
duşmană, că au rămas, multe
materii explosibile, «a: granate,
bombe de mână ş. a. şi de­
oarece acestea nu numai, că sunt
periculoase, ci produc nenorociri
cari pot cauza şi moarte, eşti în-
vitat a aduce la cunoştinţa publi­
cului, că de astfel de instrumente
în nici o împrejurare să nu se
tingă, mai departe să binevoeşti a
dispune, ca acele locuri pe unde
sunt aruncate astfel de lucruri, să
fie anunţate la Jandarmerie, iar pe
jandarmerie a o îndruma să tri­
mită acestea Ia secţia cartierului
general ces. şi reg. T. -P. 411,
ca apoi pentru adunarea acestora
după înştiinţările făcute, şă se tri­
mită oameni specialişti dela armată.
Szdkelyudvarhdy 8 Deeem-
vrie 1916.
Din Încredinţam
C om isarului gnoernial.
Nr. 12—1917.
Concurs,
„Asociaţi un ea pentru Jitera&râro-
ilele medii. Vl •
2. fDin „Fundaţiunea EmUiu? Pfo-
nisie Başiota Mpţiu Uâmbol - dlp Abrud®}
un stipendiu anual de K.,40, •care'.se va
da unui student român fr.-or. iau gr-
cat. de origine din Munţii apuseni ori
din districtul Năsăudului, care frecuen-
tează o şcoală medie.
Concurenţii la imul din a i^ te ^ ti-
pendii au să-şi înainteze petiţiile înso­
ţite cu următoarele acte:
a) Carte de botez; , JilU
b) Atestat şcolar de peaaui lâ lâ /le ,
: în original sau în copie Jţg|llzatâ; ; ,
c) Atesţat, că uracază i.cu( suţceş
studiile şi cu purtare" bună tu anul şcp-
lar 1916/17;
d) Atestat că sunt lipsiţi de mij­
loace;
e) Atestat, că jgnî
toriul fostului comitat, Dobâca, rşşpe£tf-
ve, că sunt de dri£jn* 4in;MuuţU apţi**
seni ori din districtul Nfcipduiui^Ia
pendiul din fund. Başiota dovedind «oţi-
curenţii şi că, eyeutuaţ, su it descen­
denţi din această fanţili®. , ..
Petiţiile vor f i a s e adresA . comi­
tetului central al Aseciatiunii .ţN a g ^ e -
ben—Sibiiii, strada Şaguna Nr. 6) pani
la 31 ianuarie 1917.
Sibiiu, în 4 Unitarii JL917.
Andreiu Bârseanu, Romul 3lmu,
prezident. »upttnltor.
Caut o manageră inteligentă
şi serioasă, care fierbe bine, ştie
lucru de mână şi e destoinică ^ta
toate ramurile gospodăriei. Leafa
40 cor. şi spesele de eâlătorle^îşi
poate ocupa postul în 25 Ianuarie
ori în 1 Februarie.
Viora Dr. Ciordaş
Beiuş-Beldayes. Com. Bihor.

Instituţie de Băi Anunţ.

Str. Prundului Nr. 4. Ad. Nr. 630/1916.
Fostul „Restaurant Berger

Băi de aburi pentru bărbaţi Concurs repeţît. s’a redeschis.

Marţi înainte şi după amiazi Subscrisul comitet publică prin aceasta în mod repeţit, con­ T â rg u l inului Nr- 30.
Joi M « « 4* curs pentru trei ajutoare de câte K. 100‘— puse la dispoziţie In casele Văduvei Elena M ii-
de mărinimosul domn George Pop de Băseşti pentru 3 ucenici
Vineri „ „ „ »(pntrncei cnmîjeoacepnţine.) dela meserii.
Sâmbătă înainte de amiazi Ajutoarele se vor da, în rândul prim, la orfani de-ai oiţă- vayëlor în piaţă.
Duminecă înainte de amiazi jilor noştri căzu\i în răsboiu . Servesc zilnic ~mâncări şi
Cererile vor fi provăzute cu următoarele aduse :
Băi de aburi pentru femei. 1. Carte de botez; beuturi proáspeté şi ieftine.
2. Atestat de sărăcie; Rúgándu-má de sjpriji
Luni înainte de amiazi (pentru cei cu mijloace puţine) 3. Atestatul, că tatăl ucenicului a căzut în răsboiu şi despre nu­
Miercuri înainte şi după amiazi mărul orfanilor rămaşi în urma dânsului; On. Public, rămân
4. Contractul încheiat cu măestrul; , eu stimă
Sâmbătă După amiazi. 5. Atestat de sănătate;
Băi de vană. 6. Ultimul atestat şcolar al ucenicului.
7. Atestat dela măestru Cu privire la destoinicia elevului şi purtarea
Iacob Müll.
Zilnic dela orele 7 dimineaţa până la 6 ore seara. acestuia ;
8. O recomandaţie din partea oficiului parohial.
Cererile se vor adresa până în 31 Decemvrie n. a. c. Co­
Cassa este deschisă dela 7 ore dimineaţa pănă 11V2 ore a. m.
mitetului central al „Asociaţiunii pentru literatura română şi
^ şi dela 2 ore pănă la 5 ore după amiazi. cultura poporului român“ (Nagyszeben-Sibiiu, strada Şaguna Nr. 6)
Sibiiu în 1 Decemvrie 1916.
Băile sunt deschise dela 7 ore dimineaţa pănă la 6 ore seara.
Dumineca după prânz băile sunt închise. Andreiu Bârseanu, Romul Simu,
prezident. secretar supl.
Administraţia băilor. cu preţurile cele mai

TIPOGRAFIA A. M U R E Ş A N U BRANISCE & COMP, B R A Ş O V .