.
ILUSTRATIUNEA ROMÂNĂ“
In vâltoarea vremurilor, e b ne
in această zi să facem un popas şi
să pr-vim o clipă inapoi. Desigur că,
în cei 80 de ani trecuţi dela Unirea
Principatelor şi până astăz., popo­
rul românesc a parcurs un drum
lung, ajungând La un moment de
mare înflorire, de puternică afir­
mare. Dela micile principate, care,
cu toate numeroasele duşmăni* ale
vecinilor, izbutesc să-ş. afirme do­
rin ţa lor de viaţă, în Unire, tre ­
când prin glorioasele etape ale
independenţii regatului, unirii ce­
lei mari, restauraţie, şi constitu­
ţiei din Februarie 1938, găsim as­
tăzi o României Mare şi unită, sub
înţeleaptă domnie a marelui Rege
Carol al II-lea.
Ce deosebire de s'tuaţii numai în
80 de ani! In Ianuarie 1853, două
ţărişoare, al căror păm ânt e râvnit
de vecini m ari şi puternici, abia au
curajul să-şi afirm e voinţa de-aş
alege un Domn comun. Ia r în Ia ­
nuarie 1939, o ţa ră puternică, dor­
nică de pace, dar, prin forţa ei ci­
vică şi armată,, gata să-şi apere
teritoriul, fiind un adevărat bas­
tion al păcii şi c vilizaţiei h gurile
Dunării şi un factor de mare şi re­
cunoscută im portanţă în politica
Europei.
După acest scurt bilanţ al celor
80 de an. de afirm are, să ne în ­
toarcem la clipele de înaltă ten ­
siune dela începutul anului 1853.
La Bucureşti şi Iaşi, Adunările
obşteşti urm au să aleagă domni
noui pentru cele două principate,
dintre boerii români. Marile Pu­
teri, cu toată calda apărare a lui
Napoleon al IlI-lea, nu accepta­
seră alegerea unui principe s tră n .
Era totuşi un mare succes faptul
că rom ânii îşi puteau alege după
voia lor pe conducătorul statului.
Zilele premergătoare adunării
au fost zile mari pentru neamul
românesc. Cu t o a t e in tr gile
străine, rusofile, austrofile, patrio­
tismul delegaţilor rom âni a izbutit
să-şi af rme voinţa.
Intre cele două adunări, dela Iaşi
şi Bucureşti, se stabilise un con­
tact secret, graţie câtorva bărbaţi
lum inaţi, cari se înţeleseseră ca
in cele două principate să se aleagă
un singur Domn. In persoana a-
cestui ales al poporului trebuia să
se întruchipeze viitoarea Unire.
Astfel, la 5 Ianuarie 1859, Aduna­
rea obştească dela Iaşi îl alege ca
Domnitor al ţării pe colonelul Ale-
DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA
xandru loan Cuza. Iar la 24 Ian u a­ impctriva aceste, duble alegeri, dar
rie, Adunarea dela Bucureşti îl a- în cele din urm ă consimt să recu­
lege to t pe colonelul Alexandru noască pe Alexandru loan Cuza ca
loan Cuza. domn al celor două Principate, fără
La început Marile Puteri sunt ca să accepte şi Unirea.
După câtva timp însă se des­
fiinţează graniţa dela Milcov şi
capitala „Principatelor Unite” se
stabileşte la Bucureşti.
Popularul Cuza-Vodă era de fel
din Bârlad, unde s’a născut la 20
Martie 1820. Studiile şi le-a făcut
în ţa ră şi la Paris.
La 1848 a luat parte la mişcarea
revoluţionară, pentru care a şi su­
ferit exilul. Ab a la num irea lui
Grigore Ghica Vodă ca Domn al
Moldovei, Alexandru loan Cuza se
poate întoarce în ţară. E num it
chiar prefect ai judeţului Covurlui.
Insă Cuza, un mare iubitor al
poporului, nu poate suferi sistemul
ticălos ei fanariote, ce se practica
şi sub acest Domn — altfel bun
patriot — şi îşi dă demisia.
Atunci când a luat cârmuirea
Principatelor Unite, s’a luptat să
înfăptuiască bunele sale gânduri
de patriot şi luptător, pentru a a -
sigura poporului o mai bună con­
diţie de viaţă.
A jutat de sfaturile marelui Mi­
hail Kogălniceanu, Domnul Ale­
xandru Cuza real zează cele două
m ari reforme: îm proprietărirea
ţăranilor şi luarea averilor m ănăs­
tireşti din mâna călugărilor greci.
îm proprietărirea ţăranilor n ’a
putut-o înfăptui decât pr n tr ’un
plebiscit, im punând-o Adunării
legiuitoare la 21 Mai 1864.
La 1866, Cuza, înţelegând marile
imperative naţionale a abdicat, lă­
sând tronul ţării Principelui d in tr’o
mare dinast e străină, care să îm­
plinească gloriosul destin al popo­
rului nostru.
Deaceea, a tâ t pentru opera lui
domnească, precum şi pentru p a­
triotismul său lum inat, am intirea
lui Alexandru loan Cuza trebue
să se trezească astăzi, în ziua mare
a Unirii, în sufletul tuturor rom â­
nilor.