I. 1940 No.

590
ROMÁNIA

Т
PAGINA SĂPTĂMÂNALĂ A ZIARULUI
А
„ N u m a i p rin u n ire,
p o e tu l, - num ai a ş a Ţ a ra
24 I A N U A R I E
Pentru orice român, ziua de 24 Ianuarie vine să lumineze
măreţele momente ale Unirii, într’o unică simţire şi voinţă.
Această zi reprezintă în Istoria Românilor, Unirea Principa­
telor, împlinită prin jertfa înaintaşilor şi prin strădania şl solida­
ritatea generaţiei care a înfăptuit-o.
Astăzi, când orizontul este mai peste tot întunecat, unirea
desăvârşită între toti acei cari alcătuesc fiinţa aceluiaş popor,
este cea mai sigură chezăşie a existenţii nationale şi a integrită­
ţii hotarelor.
De aceia, 24 Ianuarie 1940, trebue să răscolească adâncurile
conştiintii româneşti mai mult ca oricând, constituind un nou
prilej de manifestare a neclintitei noastre solidarităţi.
Amintirea momentelor mari ale Istoriei Neamului înaltă su­
fletul străjerilor şi-i îndeamnă la înfăptuiri pline de avânt.
In minte cu icoana marilor Voevozi premergători ai Unirii:
Alexandru Ioan Cuza împlinitorul înfrăţirii Principatelor, întâiul
Rege Carol întemeietorul, Ferdinand I întregitorul şi Marele
Străjer, M. S. Regele Carol II Ctitorul României Inoite, cu ochii
la hotare şi gândul la cei care stau de veghe acolo, străjerii
Ţării sărbătoresc, adânc pătrunşi de însemnătatea ei, ziua sfântă
a Unirii.
24 Ianuarie oglindeşte sacrificiile, isbânzile şi bucuriile Nea­
mului întreg, înfăţişând pentru străjeri ,icoana dragostei de Neam
şl Ţară.
- u n ire In g â n d u ri şi s i m f i r i , c u m s p u n e
v a fi v e ş n ic ă a p ă r a
M . S . R e g e l e C a r o l II
S T R Ă J E R I A si UNI REA я
Ziua de 25 Ianuarie simbolizea­ mereu făptuitoare în toate ţinu­
ză în istoria noastră cel mai lu­ turile româneşti.
minos moment de afirmare a con- Uneltele ei, armele ei, scutul şi
1 ştiinţei naţionale. Independenţă, sabia ei au fost dragostea moşiei
j forţă morală, putere politică, re- Părinteşti, înfricoşetoarea încăpă­
! întregire teritorială, tot şi toate ţânare de a-şi păstra limba,
в atârnau în primul rând de Unire, voinţa de a trăi după obiceiurile
p In această mare zi de 24 îa- strămoşeşti şi legea nescrisă, dar
jţ nuaie nu trebue să uităm un Iu­ sădită în suflete cu credinţa în
ţi cru; Isbânda este sabie cu două Dumnezeu şi în ziua cea mare.
I tăişuri. Nu de puţine ori isbân- • • • •
r! ditorii au fost adevăraţi învinşi. Fiindcă este vorba de unire şi
Ï! Zilele următoare unei isbânzi, tre­ de 24 Ianuarie, fiind cu sufletele
ji bus să fie zilele de veghe, zilele Pline de recunoştinţă pentru jert­
i de strajă. Victoriile marelui răs- fele trecutului, să ne închinăm
boiu ne-au întregit ţara, dar ele cu neţărmurită credinţă Marelui
ne-au creiat totodată datoria de Rege Carol al II-Iea care ne-a
a face tot ce trebuie pentru a în­ întărit ziua de azi, prin cea de
ii,á2 !í/á tări, ce au înfăptuit sutele de mii eri şi care prin cea de azi ne-o
de eroi din văile, munţii şi câm­ dă pe cea de mâine, mai senină,
piile ce au sângerat. Ca să ne mai liniştitoare şi mai plină de
păstrăm ţara întreagă trebue să înţeles.
lucrăm, să ne desăvârşim pe noi Străjeri, daţi mână cu mârvA
înşine şi mai ales să ne întărim cei cu inima română, fiind me­
conştiinţa de neam, această con­ reu următori lozincei „Credinţă
ştiinţă care atât amar de vreme şi muncă pentru Ţară şi Rege”.
s’a pregătit sub formă numai de
instinct, fără să-şi poarte numele Ş f. Ş o im e se u
ca o realitate puternică, însă şi Din voi. Pe Drumul Reînoirii

G . SSON 1859

CRED IN UNIREA CEA SFÂNTA !... M a rş u l U n irii

^ __ ____ de MIRCEA DEM. RĂDULESCU = = = = =
Ţară de holde şi vis, m ândră’nflorită livadă, Vino, Muntene Nu daţi crezare,
Ţară aleasă’ntre ţări, de-apururi a noastră tu eşti...
Mândre’s fecioarele tale şi mâinile lor de zăpadă
Vin, Moldovene
Spuneţi Europei voi ce doriţi?
I Nici ascultare
La mincinoşii de vânzător.,
Pânza de nea înfloresc ca zânele dragi din poveşti. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza Soarta română Vorbele rele
Holdele tale sunt valuri de aur topite de soare, Vă stă în mână Nu vă înşele
Viile tale, — podoabă de purpură şi chilibar, De voi atârnă Români să fiţi. Cereţi Unirea stăruitor.

ADEVĂRATA UNIRE
Apele tale, — fâşii de argint şi doiniri de izvoare,
Văile tale, — Comoară de daruri ре-u n antic altar. De vreţi în lume Cereţi Unirea
S’aveţi un nume Şi înfrăţirea
Ţară aleasă’ntre ţări, ţară de lanuri bogate,
Ţară de şoimi şi de brazi, cred în renaşterea ta... De popor liber şi de bărbaţi, Ţările voastre, bravii mei fraţi!
Cred in hotareie tale cu os de Voivozi însem nate: Cereţi Unirea, Soarta română
Nici-o fărâm ă de brazdă din ce-avem mai scump nu vom da! Sărbătorim astăzi un eveniment a iată apoi 1916-1918, anii cel mai grei Şi înfrăţirea Vă stă în mână,
cărui însemnătate trece dincolo - de dar şi cei mai plini de strălucirea Ţărilor voastre o proclamaţi. Unirea dară, cerând, strigaţi!
Moldova lu i Stefan cel Mare, Ardealul întreg, Bucovina,
Sânge din sângele tău, un trup fac şi-un singur avânt... prezent, proectând în negura viito­ jertfei pentru idealul sfânt al Unirii
Cred în unirea cea sfântă, cum cred în Christos şi’n lumina rului raza de lumină a torţei de sufle­ depline. Iată §1 fresca luminată de Lumea cea mare
Soarelui, care dă rod şi floare acestui păm ânt. te, desprinsă dim văpaia sacrificiilor cei dintâi Regi aleşi de Dumnezeu să Dă ascultare
fără de număr ale trecutului, rază ne fie comandanţi în vremuri de La ale voastre cereri şi dor,
Umbrele marilor m orţi veghează’n argint de icoane, care goneşte întunericul din sufle­ grea cumpănă: Regele Carol I şi Re­ Fiţi dar cuminte
Jertfa vitejilor tăi flori roşii aprind în dumbravă...
Cred în măreţul tău cântec cu ritm uri de roţi şi ciocane: te şi alungă îngrijorarea zilei de gele Ferdinand întregitorul. Şi mai ’nainte
Im nul izbânzilor tale ce’şi cântă dreptatea spre slăvi... mâine. Comemorarea celor optzeci de ani Cereţi o ţară şi-un Domnitor.
Regi, Voevozi şi Martiri, cu umbrele lor ne’ndrumează: delà prima unire n© găseşte pe cul­
mea unui alt moment istoric, a că­ De vreţi dreptate
Criptele lor sunt dovezi pe păm ântul cu adânci sângerări... Şi libertate,
Cred în altarul tău veşnic cum cred în a cerului rază, rui strălucire va fi deapururi torţă
Ţară aleasă de Domnul să fii cea mai m ândrâ’ntre ţării călăuzitoare în viitor. De vreţi legi bune a căpăta,
De vreţi să fie,
Majestatea Sa Regele Carol al
Să nu mai vie
II-lea ne apare în apoteoza comemo­
IMPRESII CONTEMPORANE rării de azi. ca un adevărat Ctitor al
României renăscute, Străjuitor al de­
stinelor şi Chezăşuitor al viitorului.
Străini în ţară a vă călca,
De vreţi a face
Să aveţi pace
Şi ’n fericire să ’naintaţi,
LA ALEGEREA LUI CUZA Printr’o fericită coincidenţă, Straja
Ţării participă azi ca o făclie de în­
viorare naţională, la sărbătoarea cea
De vreţi aceste,
Alt chip nu este
Decât Unirea să proclamaţi.
(E xtras d in z ia r u l „N aţion alu l”) mare a Unirii.
Cel dintâi congres al comandanţi­ Tu, Moldovene
BUCUREŞTI 24 IANUARIE 1859 cetăţenii României. Toţi sunt fii a- lor de Ţinuturi şi Legiuni întruchi­
Alexandru Ioan I Cuza, Domnul celeiaşi Patrii, toti sunt braţele ace­ Şi tu, Muntene
Moldovei, este şi Domnul României, leiaşi viţe; căci toţi într’o zi solem­ pează simbolul Ţării de mâine. Ţară In despărţire tot slabi sunteţi.
proclamat în unanimitate de Adu­ nă îşi dete mâna şi uitară orice in­ de străjeri imiţi în cuget Şi simţiri, Iar împreună
narea generală a României, la 24 terese private, şi strigară: „suntem armată albă de vrednicie şi avânt, Străjeri, ieşind deia Muzeul Cuza
Ianuarie la 7 ore seara. fiii aceleiaşi mume; să o iubim; să Timbru străjeresc 1938 Soarta mai bună
Zi memorabilă, zi fericită, care va o unim; şi să proclamăm Domn pe chemată să urmeze linia marilor şi Viaţa mai tare puteţi s’aveţi.
Se împlinesc 80 de ami delà unirea _____ Vodă din Galaţi
rămâne în veci neştearsă în memo­ Alexandru Cuza”. Niciunul din se- luminoaselor îndemnuri ale Marelui
celor două principate care a însem­
colii trecuţi nu a văzut un act mai
ria tuturor Românilor! Cine poate Străjer, care în ziua de Anul Nou a
nat un început fericit ai realizării
descrie bucuria universală, ce, ca,
printr’o electrictate, se răspândi în
toată Capitala, în toată ţara! Cine
poate exprima mulţumirea generală
mare, mai patriotic, mai desintere-
sat! Puţine naţiuni ne pot da exem­
întregi, a visului de veacuri.
ple de o asemenea abnegaţie şi a-
Optzeci de ani s’au depănat delà
moare patriotică ! Onoare şi glorie
spus aşa d*r frumos norodului Ţării
Sale.
Toţi Românii sunt datori în ace­
ste clipe, când multe primejdii se
ORA STRJUEI1SLÖR LA RADIO
ce se află desemnată pe toate feţele, momentul crucial al istoriei noastre,
deputaţilor români cari ştiură a-şi S â m b ă tă 2 0 I a n u a r ie 1940
plăti aşa de bine tributul lor de re­
când conştiinţele curat româneşti pot ivi, să lase laoparte interesele
în toate figurile! Moldova îşi dă mâ­ personale şi să muncească cot Ia cot P ro g ra m în c h in a t zilei Unirii
na cu România. Aceste două surori cunoştinţă către patria comună! Nu­
ale celor două principate, înţelegând într’un singur gând: al consolidării
naturale nu se vor mai despărţi nici mele lor vor fi scrise cu litere de
semnul vremii arătat de Dumnezeu naţionale”. I. D. subsecretar de stat D. V. ŢONI, Misionar al Străjii Ţării: 24
odată. Aceleaşi impulsii vor bate în aur în analele istoriei noastre, şi Străjerii Ţării înalţă către Cel IANUARIE.
inimile lor! aceleaşi sentimente vor la anumite răscruci de veac, s’au
o aureolă de stimă şi recunoştinţă II. RAPSODIA SFINTEI NOASTRE UNIRI, scenariu radiofonic în
umplea piepturile fiilor ei! Nu mai va fi cea mai bună moştenire ce ei
desbrâcat de tot pământescul fiinţei Atotputernic, ruga sufletului lor cu- versuri de d. Mircea Dem. Rădulescu.
vor lăsa fiilor lor!________ _ _ _ _ rat.
e clasă, nu mai e diferenţă între lor, intrând in hora mândră a celei Trăiască Majestatea Sa Regele Ca­
dintâi Uniri. rol al Il-lca, Marele Străjer al Ţării!
Optzeci de ani de când un steag Trăiască Măria Sa Marele Voevod
Mihai de Alba-Iulia, nădejdea viito­
şi un sceptru au străjuit pentru cea rului.
dintâi oară un neam, faţă de care
istoria nu fusese de loc îngăduitoare T e o f il Gh„ S id o r o v ic i
In această zi de 24 Ianuarie a anu­ Din voi. Brazdă Nouă.
lui 1859 Domnitorul Cuza se adresa
aleşilor poporului astfel:
,Дп ochii mei actul ce l-aţi săvârşit
este triumful unui principiu mântui­ Depeşă din 25 Ianuarie a lui
tor ce trăeşte cu tărie în inimile Ro­
mânilor. principiul frăţiei româ­
neşti. El ne-a scăpat de perzanie în
Cuza Vodă către Adunarea
trecut, el ne reînvie în timpul de
faţă, el ne va duce la bine şi mărire
electivă din Munteiia
în viitor. Trăiască Frăţia Românea­ „Mulţumesc Adunării elective din
scă”. Valahia pentru votul său unanim
Şi văleatul a dat filă după filă, de­ de încredere, şl declar că primesc
ceniu după deceniu, plinind scrisul cu mândrie şi recunoştinţă de a fi
Domn al Ţării Româneşti precum
notărîtor al destinului nostru istoric.
sunt Domn al Moldovei. Aştept ră­
Iată un moment continuator al pri­
spuns Ia întâia depeşă”.
mei uniri, anul 1913 ru unirea Cadri-
Bilele cu care a fost votată alegerea lui Alexandru Ioan Cuza (..Bi­ laterului pe care îl stăpânise atâta A lex a n d ru Ioan I
blioteca & A . U red ik “-Galati) înreşaţe sabia şi dragostea lui Mircea, Străjerii cercetând muzeul Străjii [Ţării „Cuza Yfidă” dio Galaţi j