Braşov, Luni-Marţi In 8 (21) Noemvrie 1911
Apare în fiecare zi de lucru.
Abonam. ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 7j *n 12 cor.,
pt % an 6 cor. Pentru Romănia şl atrelnfttate pe an 40 franci, pe Vs
M20 franci., pe V« ®n 10 franoi. Număr de Dumineci 8 franci pe an.
I nvas i une.
Ia faţa invaziunii puternicelor bănci
tiare din capitală în provincie, ce s a
iut de curând, avem lipsă de o con-
Idare şi concentrare a forţelor noastre
pe teren financiar. Spre acest scop este
lipsă mai înainte de toate reducerea,
ictive contopirea băncilor mici cu cele
cari prin filialele lor ar cuprinde ca
reţea întreg: teritorul locuit de Români.
Foioasele, ce ar rezulta de aci, ni-le
d l Todica în articolul scris cu com-
nţâj ce îi dăm aci.
Iată ce ne scrie d-1 T od ica :
In politica financiară a băncilor
Pesta constatăm în timpul din
mă un interes deosebit faţă de afa-
rile din provincie. Până acuma se
j fflpau eu provincia numai întru cât
acordau credite ipotecare. Astăzi se
| tapă de ea... prin cuceriri şi acapa-
j Iri sistematice. In părţile noastre
| ai făcut descălecări la Sibiiu, Bra-
I ir, Cluj, Murăş-Oşorheiu, etc. etc.
I taează Alba-Iulia, Deva şi alte cen-
9 mari şi mici. Chiar zilele aceste
ar Általános Hitelbank“ va „pune
iau pe „Dévai Takarékpénztár
Ice a „sanat* institutul bancro-
„Dévai Hitel-bank «. Se manifes-
;&des afilierile, sau — vorbind în
ba cronicei de ziare — statoririle
legături strimte între cutare bancă
Pesta şi una din părţile noastre.
Legaturile aceste ar fi să fie spre
le material şi moral al ţinuturi-
respective. A r fi să dea avânt
ilor, să trezească dorul de în-
eprinderij să iacă mai sănătoase re-
pe de credit. Poate că aşa o fi
afacerile, întreprinderile şi re-
pe de credit ungureşti. Dar să nu
uite, că din darul lui Dumnezeu,
lângă Unguri mai au drept de
istenţă şi alte neamuri, pe plaiurile
estei ţări.
Noi, Românii, avem cuvintele
estre să fim mai neîncrezători în Camera. Sâmbătă s’a discutat proiec­ Scotus Yiator. — Khuen nu se declară.
icirea, ce ne-o poate aduce expan- tul militar în cameră. A vorbit canonicul
loea marilor institute din capitală. Gie^swein contra şi secreturul de stat Ka-
iötqI e lesne de gâcit. In viaţa fi- râtson pentru proiect.
FOILETONUL »GAZ. T R A N S «.
8i\\X\\X\\X\\X\\X\\X\\XV X^NX' .\X\' x w x w x w ^
irea pedagogică literară la Români
în anul şcolar 1910/11.
|-Dart de samă de înv. Pompiliu Dan. —
Neavând la îndemână o bibliotecă,
[tare să se găsească toate productele
pedagogice româneşti, apărute' în
şcolar 1910/11, mărturisesc, că am
multe greutăţi cu alcătuirea acestei
ide seamă.
In lipsa unei biblioteci mi-am pro-
singur cărţile şi revistele pedago-
mai de valoare, pe cari le-am răsfoit,
cetit şi am estras din ele esenţa
autului Cărţile şi productele literare,
im le-am putut avea înaintea ochilor
iproprii, le-am lăsat în judecata com­
aţi a altora, pe care o am împrumu-
!n studiul acesta.
Rezultatul, la care am ajuns, este
lic de osteneală. Eu m-am ales cu
tinţe frumoase şi bogate, cari mă
c, şi dimpreună cu mine, toţi
ătorii şi prietinii şcoalei, cetind darea
le seamă, se vor convinge pe de-
», că literatura pedagogică în anul
Redacţia,
T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a :
B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 220.
nanciară a Ungariei se validiteazâ pă­
reri politice şi acolo, unde nu ar a-
vea loc decât consideraţii economice.
Multele afilieri şi legături nu însem­
nează decât o înaintare, o etapă nouă,
a imperialismului ungar. Scopul îl
mărturisesc, cât ocolind, cât făţiş,
înseşi băncile.
In faţa invasiunei de specie nouă
nu ne putem apăra decât prin con­
centrarea forţelor, de cari dispunem
şi prin lucrare conştientă. Multele
noastre băncuţe sau se vor trans­
forma în bănci adevărat economice
sau vor fusiona cu alte bănci mai
puternice, din apropierea lor. In loc
de 2 0 0 bănci „independente«, adecă
Înglodate în reescont cu 6 — 7 la sută,
mai bine să avem 1 0 bănci puternice,
cu 190 sucursale, cari pot avea rees-
contul cu 4 — 5 la sută. Diferenţa de
2% rămâne în beneficiul nostru, chiar
dacă celelalte spese de regie ar ră­
mânea neschimbate. Ce resultat salu­
tar însemnează scăderea de 2% nu
trebue să o mai esplicăm acelora,
cari privesc cu disgust la multele
fundaţii nouă de societăţi pe acţii,
pentru fericirea neamului. Nu înain­
tăm în direcţie sănătoasă. Toată fon­
darea nouă înmulţeşte necesarmente
afacerile slabe, acordările uşuratice de
credit, fără să contribue cu nimic la
trezirea spiritului de întreprindere în
sinul ţărănimei noastre.
Creditul ar trebui să se înles­
nească numai pe seama oamenilor
harnici şi întreprinzători. Nici decum
pentru ospeţe de 3 zile, năfrămi de
mătasă şi păpuci de 7 zloţi.
Creditul băncilor noastre să fie
productiv, atunci nu ne vom sinchisi
de invasiunea băneilor streine.
(G e o a g iţ i). Gavr. Todica.
— Teatru maghiar în România — Da­
tele recensământului. — 0 propunere a lui
— Nu se face mobilizare. —
S’a scris prin ziarele noastre, că di­
rectorul teatrului unguresc din Cluj, Ioa-
şcolar 1910/11 a format partea cea mai
\XV.X\\X\\X\vXN\XN\X'NX\NXsIVV^X»
mare şi mai aleasă, a întregei literaturi
româneşti, pe dealtă parte, că mişcarea
literară pedagogică românească şi-a men­
ţinut locul ce i se cuvine în literatura
pedagogică universală.
Trebuie înainte de toate cu mân­
gâiere sufletească să constatăm, că după
unele şovăeli destul de primejdioase a
eşit şi la noi biruitoare credinţa, că asa­
narea diferitelor rele şi nevoi sociale numai
printr-o şcoală poporală bine organizată şi
bine condusă se poate ajunge. Din această
credinţă tare au izvorât îndemnurile celor
chemaţi, înţeleg îndemnurile autorităţilor
noastre şcolare, de a aşeza educaţia’ şi
învăţământul poporal pe baze solide p e­
dagogice, şi tot de aci s-a pornit şi între
învăţători râvna de a se perfecţiona tot
mai mult în adevărata cultură pedagogică,
fără de care nici nu se poate închipui
din partea lor o activitate rodnică şi
folositoare, fie în şcoală, fie afară de
şcoală.
Precum vom vedea, atât vechia di­
recţie idealistă, cât şi aşa numita direcţie
practică, şi-au avut reprezentanţii lor în
pressa noastră pedagogică din ultimul an
şcolar. Susţinătorii ambelor direcţii însă
sunt de acord întru a constata, că ori­
Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an
20 oor. pe */a * n 10 cor., pe */, *n 0 cor. Un număr 10 bani. In­
serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese
după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 8-a un şir 20 bani.
In şedinţa aceasta a prezidîat mai
întâlu nbul viceprezident Beöthy Pali. S’a
arătat puţin îndemânatic protejatul lui
Tisza. Când a închis şedinţa a z i s :
— Disolv şedinţa.
Şi-a închipuit Pali, că a fost ia vre o
adunare poporală, pe când era primpretor
în Bihor.
Sărmanul parlament de g e n try -i!
0 aiiauţâ ruso-turcă. Ziarul »Pali
Mail Gazette« află, că în cercurile diplo­
matice circulă zvonul, că între Rusia şi
Turcia Sd urmează tratative, pentru în­
cheierea unei alianţe bazate pe reciproci­
tate. Turcia ar permite Rusiei trecerea
prin Dardanele. In schimbul acestei con­
cesiuni, Rusia ar acorda Turciei sprijinul
său în toate chestiunile.
Uu manifest al republicanilor chinezi*
Wu-Saing-Fang, noul ministru de externe,
numit de cătră republicani, a adresat un
manifest cătră »toate naţiunile albe«, în
care spune următoarele :
Imperiul chinez, care de 270 ani se
află sub jugul dinastiei Manciu, se află
acum în faţa unei noui ere liberatoare; se
va proclama republica. Din cele 18 pro­
vincii ale imperiului 14 au primit noua
formă a regimului şi sunt speranţe, că şi
restul va primi noua formă de guvernă­
mânt. Dominaţia manciurienilor s-a pră­
buşit şi nu va mai reînvia niciodată, de­
oarece din familia domnitoare nu mai
există nici un principe sau domnitor, prin
urmare republica chineză va fi cea mai
democratică pe faţa pământului. Vor lua
parte la guvernare peste 400 milioane su­
flete. Pentru consolidarea noului regim
însă este necesar, ea puterile să recunoa­
scă cât mai grabnie republica chineză.
De la ordinea zilei.
care ar fl în definitiv şi ori cum s-ar de­
termina scopul educaţiei în şcoala popo­
rală, el nu se poate atinge — cu mijloa­
cele metodice şi didactice, de care dispu­
nem până acum. De aci tendinţa de Îm­
bunătăţire şi schimbare a acestor m ij­
loace.
In fruntea mişcării literare pedago­
gice româneşti au stat, fireşte, şi la noi
bărbaţii de specialitate în materie de pe­
dagogie, adecă profesorii delà preparandi­
ile noastre şi respective delà universită­
ţile şi şcoajele normale din România. In
jurul lor s-au grupat cei mai iscusiţi
membri ai corpului didactic primar, al
căror {număr se sporeşte pe zi ce
merge.
Organele de propagandă ale culturel
noastre pedagogice au fost în primul
rând revistele literare pedagogice, dintre
cari locul cel dintâi atât ca formă cât şi
ca fond il merită «J Revista g e n e ra lă a
în v ă ţă m â n tu lu i », care în anul acesta
şi-a împlinit al VI-lea an de existenţă, şi
apare în 10 numere de câte 64 pag. 8°
pe an, la l-a a fiecărei luni, afară de 1
August şi 1 Septemvrie, în Bucureşti,
având de administrator pe d-nul Petru
Garboviceanu, profesor în Bucureşti, str.
Sf. Ecaterina Nr. 2. Abonamentul pe an
novics, \rea să întreprindă un turneu cu
trupa sa, în România, prin oraşele unde
se află 1figuri.
Referitor la aceasta „V oin ţa Naţ.‘
scrie urm ătoarele:
încercarea trupei ungureşti ar fi in
tot cazul prea îndrăzneaţă, având în vedere
felul, în care sunt trataţi peste munţi chiar
artiştii cetăţeni ungari. Cazul d-lui Zaha-
ria Bârsan, care a fost arestat la Rodna,
este îndeosebi cunoscut.
Cu toate acestea, directorul unei trupe
ungureşti a venit în Capitala ţării noastre.
A cerut chiar şi autorizaţia de a juca un­
gureşte, autorizaţie, pe care a primit-o.
Mai urma ca acest director, Salgo Bela,
să se îngrijească de fală şi de plasarea
biletelor.
Din întâmplare, Ungurii din Bucureşti
au văzut în acest Salgo mai mult un aven­
turier, care vine să se pricopsească pe
socoteala lor.
Au refuzat din a-i da concursul, şi,
cu puţinul ce a putut incassa, «directorul»
s’a întors cu trupă cu tot tn ţinuturile
săcueşti, pe unde îşi profesează meseria.
Cazul n’ar prezenta In sine nici un
interes, dacă îa Ungaria arta românească,
ar fl primită cel puţin cu indiferenţă de
civilizatul popor maghiar. E surprinzătoare
însă uşurinţa, cu care s’a dat acestui
Salgo autorizaţie de a juca în ungu­
reşte, aici unde se zice că răsare soarele
românismului.
*
La prelucrarea datelor recenzămân-
tului din urmă, se lucră cu mare zor.
Afară de amploiaţii regulaţi ai oficiului
statistic, sunt angajaţi alte câteva sute de
lucrători. Extragerea buletinelor bărbaţilor
trecuţi peste 24 de ani este terminată şi
acum se face prelucrarea datelor pentru
proiectul electoral.
In afară de acestea, se prelucră şi
celelalte date de statistică generală. O pe-
decă mare este faptul, că in mufte părţi
s’au umplut greşit sau defectuos buleti­
nele şi trebue înapoiate spre întregire şi
cercetare.
Primministrul Khueu a urgentat de
câteva ori la oficiul statistic prelucrarea
pentru învăţători 4 lei, pentru institutori
6 lei şi 10 lei pentru ceilalţi abonaţi. Co­
mitetul de redacţie al acestei reviste este
format din 3 profesori universitari, 5 pro­
fesori secundari (gimnaziali), 5 institutori
şi 3 învăţători rurali. înfrăţirea aceasta
armonică a profesorilor universitari şi
secundari cu dascălii şcoalei primare pe
acelaş teren de activitate literară peda­
gogică este o pildă bogată în învăţăminte,
care trebue urmată pretutindenea. Căci
opera de educaţiune a unui popor înce­
pând dela şcoala primară până la cea su­
perioară formează un complex organic
întreg, î q care bate acelaşi puls şi aceiaşi
circulaţie sufletească dominează.
In decursul anului şcolar trecut «R e­
vista gen. a învăţământului» a publicat
din peana celor mai probaţi bărbaţi de
şcoală un material bogat din domeniul
educaţiunii, învăţământului primar, secun­
dar, particular şi special din ţară şi din
străinătate, articoli de igienă şcolară şi
de istoria şcoalelor, idei şi fapte din Ro­
mânia, Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa,
Germania, Italia, Suedia şi America, arti­
coli de critică literară şi pedagogică, di­
ferite lecţii practice şi articoli de practică
pedagogică, în fine biografii, recenziuni şi
cronică.
 Pagina 2.
d aţelor pentru reforma electorală, dar pre­
lucrarea lo r abia se va termina pe la m ij­
— Vizitele noului subinspector de şcoale. —
locul anului viitor,
* Maghiarizare prin şcoale. — Să-iţi puie nefavorabilă din zilele
Apărătorul naţionalităţilor din Unga­
ria, Scotus Viator , !n vederea alegerilor
rog. din comit. Turda« Arieş Bardos Adam, toate acestea o telegram ă din Oons-
apropiate pentru camera Croaţiei, a Inain*
în calitatea de conducător al oficiului de tantinopol aduce vestea,
tat şefilor partidelor opoziţionale un me­
inspector şcol. reg. şi-a făcut vizitaţ’ unile turceşti au repurtat în 16 1 . c. n. o
morand, în care le face propunerea să se
pe la unele şeoale de pe valea Mureşului învingere strălucită asupra Italienilor
inetitue o comisie europeană internaţională
şi cu acest prilej am văzut, că in zelul lângă oaza Bumeliana. Despre acţiu­
pentru controlarea alegerilor, eari după
său de maghiarizare întrece pe antecesorii nea flotei italiene în marea
părerea iui vor fi volnice.
săi. Dânsul în iperzelul său uită că inspec­ nu sunt ştiri sigure.
Membrii comisiei ar fi ziarişti englezi,
francezi şi germani, Gări ar asista la ale­
geri, prin cercuri. Scotus Viator declară,
că va aranja acest lucru, dacă va primi
Însărcinarea de la opoziţie.
Ziarele şoviniste sunt cuprinse din
nou de furie şi numesc pe Scotus Viator
, sfântul protector nechemat al naţionali­
tăţilor" şi „procatăr neangajat“ ete.
Pe şovinişti îi ustură pielea, sirea cii!
* şi intim, Frumoasa doamnă, care cu
Se vestea prin toate ziarele, că la
discuţia asupra budgetului ministerului de
interne Khuen va face declaraţii privi­
toare la reforma electorală. Aceasta însă
nu se va face. Khuen a spus unui cores­
pondent al iui «A z Est», că el nu află de
lipsă să mai adauge vre o nouă declara­
ţie la cele tăcute până acuma la privinţa
reformei electorale. Părere definitivă va
da numai când vor fi prelucrate datele
statistice ale recenzământului ultim, de
oare-ce chestia este de cea mai mare im­
portanţă.
Aceasta trăgănare de pe un an pe
altui ne aduce aminte de părerea unui
politician vienez, care însă cunoaşte per­
fect şi raporturile politice ungare şi care
a zis unui redactor al lui «V ilá g » ur­
mătoarele :
«Guvernul Khuen nu va face re­
forma electorală. Acest minister în urma
naşterii sale e incapabil a creia o reformă
electorală cu vot universal.
«Tisza e încă destul de tare, ca în
cadrele partidului muncii să tmpedece un
astfel de proiect. Şi dacă Khuen trebue
să aleagă între surparea bazei 67-iste sau
între dreptul electoral universal, e sigur,
că va lăsa în baltă dreptul electoral.
* e tot noros spre munţii Djebel. in oraş muna bisericească gr. cat., doamna vii
Ataşatul militar italian din Viena a
făcut întrebare la ministerul de războiu
austro-ungar, că ce înseamnă mobilizarea
ce afirmative se face în Bosnia?
Ministrul de războiu a răspuns, că
nu s’au luat nici în Bosnia, nici îa alte
părţi ale monarhiei măsuri şi dispoziţii
militare, cari ar putea fi considerate drept
măsuri de mobilizare.
Să vedem câteva specimene din pu­
blicaţiile acestei reviste.
In articolul întitulat » Teoria Abece­
darului* d-1 G. Bogdan-Duică face un
raport amănunţit despre 2 publicaţiuni
germ a n e: 1) Rddagogisches lahrbuch edat
de comitetul pedagogic al reuniunei învă­
ţătorilor germani, care numără vre-o
120,000 membrii, şi 2) Der erste Sprach -
Schreib-Less-Unterricht, »ambele apărute
în Leipzig în a. 1911. In cadrele acestui
raport d l Bogdan tractează chestiunea
abecedarului, care — precum spune d-sa
— trebue dus înainte şi în care nu tre­
bue să se admită nici o înapoiere didac­
tică. De aceea dânsul voeşte să arăte în
ce direcţie se mişcă astăzi cugetarea cor­
pului didactic german, şi ce s’ar putea,
practica şi la noi. Reforma abecedarului
în Germania se datoreşte lui Fr. Gans-
berg. Abecedarul lui Gansberg pune şi
scrisul şi cotitul în slujba formării idei­
lor ; ori-ce mecanism trebue iz g o n it; ori­
ce idolatrie a literei trebue stârpită. Fără
idei, fără cuprinsul adecuat vârstei, va fi
mecanism şi plictiseală şi ticăloşie didac­
tică. După părerea unuia dintre cei mai
aleşi pedagogi practici din Lipsea, abece­
darul lui Gansberg a fost o faptă de deo­
sebire şi a avut un efect fără de păreche.
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245-1811.
De pe M u răş. Războiul italo-ture. Alegerile pentru eongresol naţio­
nal bisericesc- Până la încheierea foii
După ştiri din Roma vremea ne sunt cunoscute următoarele re*
din nrmâ a
pofta in cui d-nul inspector. — zultate ale colegiilor de scrntinii
avut drept urmare o restrângere a pentru alegerile oongresuale.
Ip zilele trecute noul subinspector ostilităţilor între Italieni şi Tarei. Ou In cercul Braşovului a fost î-
Ies d-1 Arsenie Vlaicu , directorul
că trupele şcoalei com. sup. întrunind 7 6 8 n
turi. Contracandidat n a avut.
In cercul Sighişoarei a fost alei
cu 2400 voturi d-1 V irg il Onijiuji'
egeică rectorul gimnaziului din Braşov. Con
tracandidatul Dr. Regm an a rămâi
torul de şcoale trebue să fie o persoană
Mai nou se anunţă urm ătoarele: într-o dispareată minoritate.
de o inteligenţă superioară şi aşa comite In cercul Sângeorgiului a fost
adevărate absurdităţi recomandând elevilor Berlin , 19 Mov. »Morgenpost« află
din Roma : generalul Chaurant voeşte să ales cu unanimitate d-1 Dr. ,1<M
cu toată căldura învăţarea limboi maghiare,
înceapă o acţiune mai energică contra M eţianu , iar în cercul Târnamkr
căci fără ştiinţa limbei maghiare In târ­trupelor turco-arabe şi să pornească în poetul Odavian Goga.
guri nu şi vor puteaa vinde mărfurile, peinteriorul provinciei. Trupele italiene vor
capre, oi, boi şi vaci nu vor şti ce să să ocupe localitatea Ainzara, situată la 8 Despre concertai d-nei Lucia Cosi
km. dela şanţurile italiene. Această loca­ dat Vineri seara în Sibiiu, ziarul >Sl«i
ceară. D-sa uită că mărfurile sunt inter­
litate serveşte drept popas caravanelor D. Tageblatt« aduce o foarte elogioasi
naţionale, ba mai susţine o absurditate
cari pleacă spre muntele Djerb*. Trupele recenziune, din care reţinem următoarei«;
afirmând, că cel ce cu ştie ungureşte nici
turceşti în număr de peste 8000 soldaţi »Concertele d-nei Lucia Cosrna au ce
nu e om întreg, ci numai jumătate de om. sunt concentrate la o distanţă de 12 km. nespus de festiv şi în acelaşi timp toti
dela Tripoli«. In curând trupele turceşti
T ot D-sa recomandă învăţătorilor să
vor fi întărite cu câr,e-va batalioane de uşurinţă admirabilă îşi stăpâneşte k m
desvoalte o deosebită activitate în propu­
cavalerie din Siria. Turcii se pregătesc de şi eare în ce priveşte frazarea şi mianţaj
nerea limbei maghiare, ocupându-se în con­ rea flneţeior merge aproape mai departl
un nou aiac decisiv, cure va fi hotărâtor
tinuu cu propunerea acelea, de oare-ce e asupra războiului din Tripolitania. Turcii decât ar ii în stare organele auzului noS
superfiu a propune şi limba maternă căci dispun de multe tunuri foarte bune. tru să-i urmeze, ne transpune într’o ionw
aceea şi aşa o ştiu elevii destul de bine. a frumsoţii şi seninătăţii, din care tofeee-i
Adecă D-sa ca inspector calcă legile şco­ Roma , 19 Nov. »Popolo Romano« urât şi dur pare a fi eliminat. E însă şi
anunţă, că canonierele italiene au tăiat un echou intim... din »sufletele gingaşe,
lare existente şi aşa destul de vitrege pen­
cablul între insulele Lemnos şi Rhodos, cari trăiesc în visuri«...
tru naţionalităţi şi pretinde să se propună astfel, că acum ar trebui să urmeze ocu­
singur numai limba maghiară. Noi insă parea ambelor insule, ceea-ce se consideră Adunarea generală a Reuniune! Fe­
dimpotrivă ne alăturăm ia părerea d-Iui ca o condiţiune preliminară pentru bloca­ meilor rom. din Braşov, ooavoeată pe eiţl
Dr. Vaier Moîdovan din Turda şi recoman­ rea porturilor situate pe coastele siriene. nu s’a putut ţinea, neîatrunindu-se numi1
rul de membre recerut de statutele reu­
dăm d-lui inspector şcolastic regesc din »Messagero« anunţă, că vasele ita­
niunii. Prin urmare adunarea s’a aiului
liene de războiu încrucişează în apropiere
Turda să meargă înapoi de unde a v en it pe Luni 21 Noemvrie (4 Decemvrie).
de coastele siriene, spre a exercita o pre­
să mânce crumpeoe cu Slovacii, căci de siune asupra Turciei în timpul demersu­
Finanţare. D-şoara Eufrosina Ylm
dragul D-sale noi în şcoalele noastre con­ rilor diplomatice ale puterilor la Constan-
tinopol. şi d-i Didi Muştea fldanţaţi. Braşov, Nor,
fesionale susţinute cu mari jertfe din spa­
1911. — Sincere felicitări.
tele poporului nostru nu ce vom neglija
Gonstantinopole, 19 Nov. Deputatul
nici odată limba noastră dulce, io care Societatea scriitorilor români va ţin»
din Benghazi, Mansur Paşa, a sosit aci,
ne-am născut. venind din Renagzi într’o convorbire cu un congres In cursul acestei luni sub pre­
Mai are d-1 inspector şi aite preteo- mare vizir Mansur a raportat, că Turcii zidenţia d-lui C. C. Arion, ministrul in-
ziunf ca şi antecesorii D sale, preteoziunea şi Arabii nu pot întreprinde o acţiune trucţiunei publice şi preşedintele deonow
mai serioasă, ti numai atacuri mici. al acestei societăţi. Cu această ocaziui»
ca pruncii să se poată exprima corect în
se va da un banchet în onoarea d-mi
limba maghiară. Pofta aceasta a d-lui in­ Tripolis , 19 Nov. Agenţia Ştefani Arion.
spector nu i se poate realiza nici odată, află, că râul numit Ued Megemmi s’a re­
fiind absolut imposibilă, deoarece la toate vărsat în urma ploilor mari din zilele tre­ Banca »Poporul« din Lugoj a hm
şcoalele medii se propun limbile maghiară, cute, şi a inundat tot ţinutul în faţa fron­ în adunarea sa generală ţinută Vinerii!
tului italienilor despre miază zi. Trupele unanimitate urcarea capitalului socialii
germană, grecă şi latină, şi încă în un
au restabilit numai decât comunicaţiunile 500.000 cor.
mod mai sistematic ca în şcoalele elemen­ între diferitele secţiuni italiene şi cu c o ­ .
tare şi de dascăli mai erudiţi, dar nu am mandamentul. Marea e mereu agitată; Ylriliştii români ai oraşului Lugoj p
auzit ca un student absoivat să-şi poată vapoarele rămân în largul mărei fără a anul 1912 sunt u rm ătorii: Dr. Cornel B»
esprima corect gândirile sale în vre-una putea acosta. Ploaia a încetat, dar cerul şan, Dr. George Dobrin, Emil Bogdan,Cu-
din limbile ce i s’a propus. domneşte linişte. Stricăciunile pricinuite loan Major, Comuna bisericească gr. er,
Şi ca să asigurăm pe d-1 inspector de inundaţii nu suut importante. Merinde Dr. Caius Brediceanu, Dr. George Popo-
— despre aserţiunea mea, poftească şi să şi proviziuni au sosit, dar nu pot fi de­ viei, Dr. Vasile Hossu, Nicolae Proştei«,
pogore în băncile şcoaielor noastre confe­ barcate din cauza stârei agitate a Mării. Dr. Aurel Ciupe, Tralan Iovanescu, Lm
Barbu, Dr. Petru Maier, Dr. Aurel Vi-
sionale să i propun eu 6 ani limba română leanu, Dr. Alexandru Bireescu şi Făli
şi după 6 ani de buna samă d-1 inspector Rezei. Suplenţi d-nii : Nic. Bireeseu, Stefu
va zice uaca şi nu vacă. Berceau şi Dr. isidor Pop.
instrucţiunea în şcoalele noastre a
progresat mult şi fie mulţumiţi domnii — 7 Noemvrie v. Primul preot român titrat la Parii
inspectori, căci la sete unde pruncii numai Din Bucureşti se anunţă, că arhimandriţi
in şcoală învaţă ce învaţă, nu se poate Redacţionale. D in cauza sf. săr­ de scaun al episcopiei de Galaţi Vartolo
meu Stănescu a obţinut cu un strălueit
face prea mult. bători de M arţi, Arh, M ih ail şi Ga-
succes licenţa în drept cu titIul de Bd
MureşianuL v ril ziarul nu va apare până M ie r­ la iacultatea de drept din Fariz. N
I -------------- cu ri seara . la Pariz paralel cu studiile de drept, I
urmat şi cursurile facultăţii de filozofe
de'a Sorbon8, pe tare de asemenea Im
Gansberg cel dintâiu a făcut din abecedar au să fie aşizate — după cum cere şi terminat cu mare succes urmând ca li
o carte de cetire. Abecedarul să fie alcă­ logica lucrului — deosebit şi genetic sau curând să-şi susţină teza sa de doctorat
tuit după trebuinţele şi înţelegerea copii­ cronologic, după cum este cazul, Intâiu la această facultate.
lor, deci cu colorit absolut local, să fie ar trebui aşezat materialul de cetire,
un material viu pentru elevii feluritelor pentru-că dela el îşi împrumută şi cartea
regiuni. — Caracteristica acestei reform e numele. După aceasta ar trebui să ur­
Dela Academia Romanâ. Acadea
Română a ţinut Vineri o şedinţă publi
este fuga de mecanism, fuga de mortă­ meze materia de religie, apoi cea de is­ sub presidenţia d-lui Iacob Negruzzi. I
ciune sufletească şi dorul de vieaţăvie în torie, ştiinţele naturale. In definitiv ordi­
D. A. Sturdza şi-a desvoltat a cincea ks
creerul copiilor. nea, în care e să se aşeze obiectele e in­
ferinţă asupra istoricului divanurilor 11
diferentă. Ceea-ce însă în mod absolut nu hoc în ţările româneşti, vorbind despn
D-1 profesor G. I. Chelariu (Bucu­
se mai poate îngădui este încurcarea co­
reşti) în articolul său » Aranjarea mate­ pregătirile fâcuto cu alegerea acestor ii
piilor prin amestecarea unor lucruri, cari vanuri. Cu această ocazie d-1 Sturdm
riilo r în cărţile de cetire« pentru învăţă­ în practica şcolară n’au nici un amestec
mântul primar face nişte observări înso­ cetit două scrisori ale lui Grigore Vw
Aceasta este părerea d-lui Chelariu. Ghica, în care Vodă Ghica îmbrăţişai i
ţite de multe exemple şi absolut exacte
asupra aranjării defectuoase a materiilor In articolul » Controlul învăţământu­ chestiunea Unirei şi se pronunţă pentru i
din cărţile de cetire. După părerea sa lui p rim a r « d-1 A. R. Sinişteanu îşi ex­ domnie străină.
modul de aranjare actual al cărţilor de primă părerea în chestia controlului prin
cetire n’are nici o justificare, nici un cuvintele urm ătoare: Cunosc prin mine Congresul soc. ortodoxe naţionalii ^
avantagiu, ba e chiar în contradicţie cu însu-mi şi prin o îndelungată experienţă, femeilor române. Pentru zilele de 27 şl i
tendinţa continuă a minţii omeneşti de a că controlul făcut de învăţătorii şi insti­ Nov. st. v. 1911 a fost convocat la Bum
clasifica, de a deosebi lucrurile unele de tutorii şcoaielor primare a dat rezultate reşti, primul congres anual al soc. ort«
altele. Aranjamentul din cărţile de până mult mai bune şi de un folos mai real, doxe naţionale a femeilor române. Cml
acuma seamănă cu o casă, în care lucru­ decât controlul exercitat de alte persoane greşul va fi prezidat de Arhiereul T«sl
rile sunt aruncate unele peste altele, şi cari nu făceau parte din acest grad de dosie Ploieşteanu. Seara se va ţinea■
contra cărei harababuri simţul nostru de învăţământ, şi cărora le trebuia mult timp Ateneu o conferinţă a d-lui Nicolae lor»
ordine se revoltă şi cere ca fî.e-care lu­ ca să se pună în curent cu tot ce este despre valoarea tradiţiilor naţional«li
cru să fie la locul său. Dacă cartea de în strânsă legătură cu şcoala primară. educaţia femeii. Direcţiunea Căilor Fer»;
cetire este chemată să suplinească şi lipsa (V a urm a)
Române, a acordat o reducere detOB
manualelor ceior-lalte obiecte de învăţă­ sută pentru membrii societăţii din (lift
mânt, atunci chestiile din fie-care obiect cari vor lua parte la Congres. J
 Nr. 245-1911. GAZETA TRANSILVANIE!, ß&gina. 3.

I Un director şcolar — nervos. Din Pentru masa stnd. români din Braşo? Lonvocaro- Bibliografia
röyör Be anunţă următoarele: Directorul a contribuit d-i Dr. Marius Sturza, medic
şcoaiei din Révfalu a Înaintat zilele aces­ în Viena suma de 20 cor. în loc de cu­ S u n a re a genqrală Qr^inară a Rea-i In istifcutul grafie „Samifcea* a apărut
tea o petiţie cătră scaunul şcolar, prin nună pe mormântul regretatului său pro­ niunei femeilor rqmApp din .f^aşqy cqp- „ A d voca tu ra în R o m â n ia ş i in S tră in ă *
care cere ca acesta să sileaseă pe copiii fesor şi binevoitor Paul Budiu. vojBjţtă nâî zţua de 6/(t9 N f emyr|p ă. c.,4e* tateude AlexandrujjNieolau, licenţiat în şti­
de şcoală, să poarte călcâie de gumi, de Primească mărinimosul donator since- înţrunind nqjn,ărul ^eţpbrelor reeerut $4 inţe şi în drept, advocat. Preţul 1.50 Iei.
«HirpfCe gălăgia produsă de ţântele din rile noastre mulţămite. — D irecţiu n ea şcoa­ statute se cpnypac^ din qou pe ziua de
talpa Încălţămintei copiilor, îl enervează lelor m ed ii gr. or. rom . d in B r a ş o v . ' Luni 21 Noemvrie {â Bec&pyrie) c. la qţej|B
atât de mult, încât nu poate ţinea pre­ 3 p. m. în sala cea m are^ ^im f|^ş}^iS p-j
legeri. Scaunul şcolar i-a Împlinit dorinţa, Femei aviatoare la Tripolis. Din Pe*
tersburg se anunţă, că principesa Sahovzki,
mân, cu aceaşi ordine de ,zi. j ULTIME ŞTIRI.
dar părinţii copiilor nu se învoiesc, ci aş- In sensul statutelor ţyor lua d&ei-j \
feaptă, ca scaunul şcolar sâ-i provadâ pe
topii cu gumă pentru călcâie.— Ce ţi-i şi
care acum câteva săptămâni a luat di­
ploma de pilot, va pleca la Tripolis şi va
Biuni fără considerare la ^piifpâru! meţp-i Budapesta,
20 Nov. Desbaterile
brelor prezente. petiţiei alegătorilor români din eer-
«ervositateal face zboruri însoţită de un soldat bersa-
Braşov , 7/20 Noemvrip ,ţ$ ll. cul Vinţnlui continuă. Apărătorul Dr.
giier pentru a arunca bombe împotriva
trupelor turceşti. Principesa este convinsă, Maria B. Baiulescu, Zogiî I^ n gerp ’, Erdélyi îşi va continua mâne discur­
Delapidări la oraşul Oradla-mare. Din că este expusă să moară înainte de a muri prezidentă. secrştar. sul clasic, început ia pertractarea de
Oradea se anunţă următoarele : Şef-eonta-
însă, voeşte să comită o faptă bună (?) Sâm bătă. Faţă de desbateri se ma­
jilul oraşului observând, că chitanţe deja
Se ziee că mai multe femei din aristocra­
plătite, se inmanuează pentru a fl plătite hjMK Se caută pentruitipo 1gi^fip.j nifestă un deosebit interes din partea
ţia rusă îi vor imita exemplul.
tdoua oară, a pornit cercetare în secret. tineri mei şi coloniei române din Bu­
„Gazetei Transilvaniei" doti qiflegă-:
In urma acestei cercetări s-a aflat că diur- Asigurarea vitelor in Svodia. iu Sve- dapesta.
tistul de contabilitate Dettrich Tibor tăia dia preţul tuturor vitelor este de 300 de to ri tipografi şi un maşinist pqpficqt.
tu foarfecii© clausuia de saldare de sub milioane de lei. Pentru asigurarea lor ia Condiţie stabilă. A se adre,şp da ad­ Gonstantinopol,
20 N ov. A m ba­
critanţe, pe cari apoi le înainta din nou cele 46 de societăţi, proprietarii plătesc 5 ministraţia „Gazetei". sadorul englez împreună cu cel fran­
cassierului. pentru a fi plătite. Căpitanul milioane pe an. Astfel orica pagubă este cez îşi dan toate silinţele spre a asi­
poliţiei, care a continuat cercetările, a sta- înlăturată.
Brit, că aceste falsificări le făcea diurnis- Teatru, concert şi petreceri. gura succesul medi&ţiunei. Zilnic ar«
loc un viu schimb de depeşi între
■ Dettrich cu ştirea contabilului Buda- Mişcarea sufragetelor engleze, sufra-
Bzy, fost oficial orâşănese, care imediat getele din Londra s-au prezentat Sâmbătă Reprezentaţia teatrală de mâne pro­ Paris şi Londra.
R fost pus sub supravegherea poliţiei. Det- în audienţă la primul ministru Asquith. mite a fi cercetată şi de un mare număr
Itrich care de prezent se află în Tápioszel La primire au fost de faţă şi ministrul al intelectualilor noştri din provincie. Co­ Gonstantinepol
20 Nov. Ministrul
li fost deţinut. Suma delapidată — după Lloyd George şi soţiile ambilor miniştri. mitetul filial al societăţii noastre teatrale de războiu turc a declarat, că Tur­
Lrcetările de până acutn — atinge cifra Sufrageteie pe un ton războinic s au scan­ a angajat taraful national al d-lui Rusu, cia nu are nevoie să contracteze nici
1 30.000 cor., probabil însă, că va fi şi dalizat de modul cum este tratată chestia care va cânta Intre acte şi la petrecerea un împrnmnt nici anul acesta, niei
lai mare. lor de cătră guvern. Ele cereau dela pri­ cu dans care urmează. Bilete se mai află anul viitor cu toate că războiul con­
mul ministru Asquit să le acorde dreptul încă de vânzare în decursul zilei de mâne sumă sume enorme.
Muitămită Subsemnatul, totdeodată de vot, căci în cazul contrar vor răsturna ia librăria Mureşianu şi seara începând
fi iu numele celorlalţi consângeni, esprim guvernul. Primul ministru a răspuns su­ dela oarele 7 la Redută. Avem firma spe­ Milano,
20 Nov. „Secolo“ află
«aceră mulţămită tuturor prietinilor, bi- fragetelor, să răstoarne guvernul dacă ranţă, că publicul românesc din Braşov va din Cairo, că în apropierea localită-
sevoitorilor şi cunoscuţilor, cari ne-au a- sunt în stare, doarece nu )i-se va acorda sprijini cu toată dragostea sforţările cul­
ţei Seulum, situată la graniţa tripo-
dfesat cuvinte de consolare din tristul pri- drepturi politice. Asquit le-a mai invitat turale ale comitetului nostru teatral.
Itgiu l 1 răposării iubitului meu fiu Con- să vină altădată să-şi repete cererile în litană-egipteană circula vase italiene,
*
tontin Mihăîiaş. Năsăud la 17 Noem vrie mod mai cuviincios. Sufrageteie au părăsit voind să debarce soldaţi. Se aşteaptă
i n. 1911. Iosif M hăiiaş proprietar. sala de audienţă şi s-au întrunit din nou, Concert. Corul bisericei ortodoxe ro­ o ciocnire sângeroasă între beduini
hotărând să continue mişcarea lor până mâne din Budapesta aranjază la 26 No­ şi soldaţii italieni, cari vor să de­
emvre st. n. sub patronajul Ilustrităţii Sale
Prelegeri poporale. Seria prelegerilor când va eşi învingătoare. domnului Dr. Iosif Gali, membru în ca­ barce.
ffporale ce se vor ţinea în cuartalul ul­
ii» al anului 1911 pe teritorul despărţă* Âp0il0*Bl08C0p. Luni şi Marţi în 20 mera magnaţilor un concert urmat de
Rutului Teaca al Asociaţiunii, şi 21 Noemvre 1911. Crucea>partă (dramă). dans, în localităţile casinei funcţionarilor PO STA REDACŢIDNII.
Vulturul roşiu (dramă). Amicul tinereţei (Budapesta, VIII., Eszterhâzy-u. 4.) Veni­
I. In 26 Noemvrie 12 oare Bralfalău : B . P o d o a b ă ş l F l. H a l o * t a €1.
(dramă). Of patimele aeestea rotitoare tul este destinat pentru sporirea fondului
Dr. Bran, Asociaţiunea. Dr. Vescan, Datini Nn atl&m da lipsă a m ai publica ceva din «ala
(humorietic). Două aventuri de drăgoste coral. Coatribuiri benevole se primesc cu
«ie. N. Aron, Alcoholul. trimise, după ee recursul D r . l-aţi Înaintat la C ea-
ale lui Pali (humoristic). Inelul pierdut mulţumită pe adresa presidentului Dr. Li­
II. In 17 Decemvrie n. 12 oare. Bu - (humoristic). Tivoli (vedere). Crisanteme viu Linţa, advocat, (Budapesta, VIII., Hu- sittoml din Blaj. Acela e forul competant să j « d e « * r
farlău: Aceleaşi prelegeri. (vedere). nyadi-utcza Nr. 15(. Comitetul aranjator.
III. Iu 17 Decemvrie 12 oare. Archiud: Miercuri şi Joi în 22 şi 23 Noemvre. Programul este următorul : 1 .1. Vidu: Proprietară :
O.Savu: Lipsa culturii. I. Rus: Din eco­ In ultimul moment (dramă). Drama de »Pui de lei« cor mixt. 2. I. O. Iuga : a) Văd. Elena Dr. Aurel Mur©şia«m>
nomie.
Montenegro (dramă). Romanul muzicantu­ »Tu te duci bade sărace« — G. Dima: b) Redactor resp. Ioan Spuderoe
IV. In 17 Decemvrie 12 oare. B âiţa : lui (dramă). Nevasta geloasă (humoristic). »Ciobanul«, cântate do d-1 Cornel Olariu,
S. Chibuicutean: Folosirea timpului. S. Pin­ Firuli (humoristic). Lenke scuipă unt (hu­ stud, In med. cu acompaniamentul domni­
ten: Economie. moristic). Nutrirea generală (vedere). In şoarei Georgina Roşu, st, med. 3. C. Po-
y V. In 17 Decemvrie 12 oare. Socol : prăpastia stâncilor (colorat). rumbescu : »Num ele tău«, cor bărb. 4. E. Si. STEBI1 H. CIUBCU.
P. Gora: Economie. I. P o p : Contra deş­ Vineri şi Sâmbătă program nou. Carini : a) »Da ce plâog«, — E. M. Dros- ¥111 Kochgasse Nr. 29 — Ylena
eului. I. H ossu: Cruţarea. sino : b) *Te duci«, cântate de d-şoara Au­ C on sn l t a ţ i uni
VI. In 24 Noemvrie 12 oare. M ila ş : Orchestra lui Ioan RUSU, mult apre­ relia Murariu, cu acompaniamentul d-nei si# ce/ebrităţde medicale, ca specialiştii d#
8, Pintea: Economie. V. Turcu: Noţiuni de ciatul nostru artist de fluer, concertează Hortensia Rirâuţiu. 5 P. de Sarazate : a) (acuitatea de medicină din Viena.
«instituţie. S. Chibuicutean: Folosirea tim­ seară de seară în cafeneaua «Transilva­ »Mélodie Roumaine«, b) »H ora« prelucrare,
pului. nia». Avis publicului nostru amator de o executate cu violina de d-1 Mihai Mun- Telefon nr. 17065._ _ _ _ _ _ _ _
muzică frumoasă românească. teanu, cu acompaniamentul d-lui Svetozâr
VII. In 24 Noemvrie 12 oare. Fărd-
Kresâk, sfcud. iur. 6, I. Vidu : »Dorul în­ Din public.
păs: I. Dreţan: Luxul în popor. I. Pop: Hârtie maCUiaturâ de jurnale să vinde străinatului«, cor bărb. 7. Aimé Mailiart :
Dwirâul în popor. S. Radu: Stupărit ra- foarte ieftin kilogr. cu 7 cr., dacă să ia Replic» Ia >Ub răspuns«.
a) Arie aus der Oper »Das Gloekchen des
Şonal. 100 kilogr. numai cu 6 cr. kilogramul. Eremiten«, — G. D im a: b) »Mugur Mu­
VIII. In 24 Noemvrie 12 oare. Sântu: Amănunte la administraţia ziarului nostru. gurel«, cântate de d-şoara Délia Plopu, cu al d-lor M. Brumboiu şi soţii din Nr. 42
0. Savu: Cultură. I. Dredeţan: Luxul In po­ acompaniamertul doamnei Gabrieia Io- al Rev. Econdmice.
por. S. Radu: stupărit raţional. Avis. Cu începere dela 1 Decemvrie ne.-cu. 8. G. Dim a: »H ora«, cor mixt, cu
Din şedinţa comitetului, ţinută în 1911 caut un c a n d id a t de ad voca t cu acompaniamentul d-nei Hortensia Birăuţiu. In Nr. 163 al „Gazetei Transilvaniei*
Teaca la 16 Noemvrie 1911. — Dr. Eugen praxă bună pe lângă condiţiuni favorabile. Conducătorul corului : D-1 Ioan Fira stud. domnii M. Brumboiu, paroch din Tohanul
Bran, direct, desp. Nieolae S Aron, secre­ Dr. Bariu Hoadrea, med. In pauză d-şoara Genia Munteanu vechiu, I. Ionică, silvicultor şi Dr. O. Cer­
tul dcsp. advocat, Zârnaşti. din Defineşti va declama mai multe poe- nea, advocat din Zârneşti, publicaseră •
sii de Cincinat Pavelescu. deciaraţiune, că repăşesc din şirul mem­
Un scriitor ori practicant notarial
Necrolog. Cu inima înfrântă de du­ află aplicare * brilor fondatori ai institutului de bani
momentană la notarul George „Românul* din Zârneşti şi că subscrierile
rere aducem la cunoştinţa tuturor rude-
aiiior, amicilor şi cunoscuţilor trecerea din Taflan, Olâhtyukos, p. Alsdkomâaa. PrOdUCţiUQB. Din incidentul sfinţirei dânşilor de pe toate prospectele sunt a să
viaţă a iubitului soţ, tată şi cuscru Deme- şcoaiei gr, or. române din Sighişoara, co­ socoti ca neexistente.
Wk Pap de Saplantia, advocat şi propri­ mitetul parohial învită cu toată onoarea
In urma acesteia, din încredinţarea
etar, membru ai mai multor societăţi cul­ Un nou despâtţ. al „Asociaţiunii“. la producţiunea corală-teatrală urmată de
celorlalţi membrii fondatori, am publicat
turale, după un morb greu, în etate de 48 joc ce o aranjează Duminecă în 13/26
— Convocare, — dimpreună cu Dr. E. Sâmpetrean în Nr. 171
ni întâmplată Sâmbătă în 18 Noemvrie a. Noemvrie 1911 în sala cea mare amoraşu­
al „Gazetei Transilvaniei* o altă deciara­
rflind împărtăşit cu sf. Taine. Rămăşiţele Subscrisul în calitate de delegat al lui din piaţă. Venitul curat este destinat ţiune cumcă cele scrise de numiţii domni,
p&mfinteşti ale scumpului defunct s’au aşe- comitetului centrai al „Asociaţiunii“ pen­ pentru şcoală. Actul sfinţirei noului edi­ fiind în contra dispoziţiunilor legale, nn să
at spre vecinică odihnă Marţi 21 Noem- tru literatura română şi cultura poporului ficiu şcolar : Serviciu divin împreunat cu pot lua în considerare.
vrie în cimiterul gr. cat. din Vezend. român convoc adunarea constituantă a rugăciunea de mulţămită prin mandatariul Cu aceasta credeam, că afacerea e a-
consistorial cu asistenţă număroasă. Pro­
Maria Pap, ca soţie. Dr. Cornel Pap despărţământului Beclean pe 26 Noemvrie planată. Nu însă şi susnumiţii domni. Aceş­
1911 n. Duminecă la ora 1 p. m. în loca­ cesiune dela biserică până la noul edificiu
pi soţia Alma născ. Moidovan, Silvia Pap, tia văzând, că nu le-a succes să producă
şcolar unde se va îndeplini actui sfinţirei
Aurel Pap, Martian Pap, ca fii. văd. Roşa lul şcoaiei gr. cat. din Beclean. nedumeriri între acei ce ar fi dorit să sub­
la 12 oare a. m. Banchetul la hoţi lui
loldovan şi familia, ca cuscră. De noul despărţământ se vor ţin ea : scrie acţii la institutul de bani „Românul“
»Transsylvania« la 2 oare post meridiane.
întreg cercul administrativ al Recleanului au recurs la alt mijloc, Prin mijlocirea re­
Doritorii de a participa la banchet au a
Cutremurul de pământ de Vineri seara şi din cercul administrativ al Chiocbişului se anunţa cei mult până Joi în 10/23 Nov. dacţiei Rev. Economice s’au lăsat anum«
h resimţit şi în unele judeţe ale Romá­ comunele următoare: Apatiu, Beud, Bidiu, c. la directorul şcolar Ambrosiu Stoico- întrebaţi de un oarecare cronicar că pen­
déi. Iată ce se scrie cu data de 4 Nov. v. Bozieş, Chethiu, Cutca, Ienciu, Iuş, Matei, viciu, anticipând taxa pentru cuvertă 4 tru ce au intrat în şirul membrilor fonda­
lin Râmnie-Vâlcea: Astă seară pe la oarele Manie, Moruţ, Sas-Jimbor, Ţentea, Ujfalău, cor. de persoană. tori ai „Românului* şi că ce motive au
$şi 45 s-a simţit aci un puternic cutre- Vereşhaza şi Viţa. Programul producţiunii : 1) Imn oca-
avut ca să iasă dintre ei.
aur de pământ. Prin case obiectele s-au R og pe toţi Românii de bine din cer­ Presupunerea noastră, că lucrul s’a
sionaJ, arm. de T. Popovici după Podolean,
ţutremurat provocând o adevărată panică, cul Becleanului şi din comunele înşirate întâmplat în modul iudicat de mine să jus­
eşec. de elevii şcoaiei. 2) »Despre buna
funcţionarii prefecturei zguduiţi pe la me­ ale cercului Chiochiş, să binevoiască a se cuviinţă«, dialog, predat de 2 eleve. 3) tifică tocmai prin procedura de tot neco-
lle Ier de lucru au părăsit înspăimântaţi prezenta la adunare şi a-şi da concursul rectă a domnilor dela Rev. Econ., cari fără
Imnul unirei, arm. de T. Popovici (Porum-
irouriie. La hotelul Stăaeacu de pe bu- la înactivarea noului despărţământ. bescu), eşec. de elevii şcoaiei. 4) Leac pen­ de a cunoaşte cât de puţin împrejurările
ţvard panica a atins culmea. Toţi pasa- D e j, în 18 Noemvrie 1911 n. de pe aici şi fără ca în ehestia aceasta să
tru soacre, comedie într’un act de »Tro-
terii având impresia că se prăbuşeşte clă- asculte şi pe cealaltă parte enunţa autoritativ
Dr. Liviu Micşa, caru«. 5) Preste deal, cor mixt şi solo,
Irea au fugit alarmaţi din camerele lor. că banca „Românul* e de tot superfluă,
advocat, delegatul comitetului cen­
comp. de I. Vidu, eşec. do tinerimea adultă
o servitor a căzut de ameţeală stând în că răspunsul unilateral al d-lor Brumboiu
tral al „Asociaţiunii“ pentra Înfiin­
din Sighişoara. 6) Nunta ţiganului, come­
jieioare. Pe valea Lotrului cutremurul în- şi soţii ti publică cm plăcere şi cu adausul
ţarea despărţământului Beclean.
die originală într’un act de Em. Suciu.
iţit de mari sgomote subterane, a fost câ aproabă f ă r ă re ze rv ă punctul de ve­
ngrozitor. ! dere pe care se razimă acel răspuns.
 Paginai 4. GAZETA TRANSILVANIEI 2 4 5 - 19M

Dar să trec la meritul răspunsului

d-lor Brumboiu şi soţii. iBanca Naţională a României.
E adevărat, că eu şi ceilalţi iniţiatori
ai institutului de bani »Românul« am spus, Situaţiune s u i n a r a»
că noi aşa contemplăm înfiinţarea băncii ÎS IO I i© n
»Românul« ca aceasta pe iăngă afacerile Í50 OctcmbreO c t 1 tt :
22 Octombre 29 Ociombre
obicinuite ale unui institut de bani, după
posibilitate să se ocupe succesiv şi cu ) 121656479 Reser.metal. aur 159638577
chestii economice ca d. e. cu înfiinţarea 172.499.479 I 50843000 „ T rate aur 61.958,000 221.789,805 221.596,677
unei lăptării, unei tovărăşii peatru asigu­
rarea vitelor, valorizarea de producte etc.! Bandaje de 4U8,428 A rg in t şi diverse monede . . 274,798 260,227
173.732,520 177,474.984
— Nu cor depună însă adevărului că nu­ 121,281.798 Portofoliu Rom ân şi străin. . .
m iţii domni numai cu reeerva aceea ar fi
subscris prospectele — îndeosebi d-1 silvi­
vătămătură
cu pelotte de gumă sunt 31,600.058
*Im pr. pe efec. publice 7.921,400
18.486,609 17.524,020
„ „ „ în cont-corent 9602,620
cultor Ionică, care era îutre cei vr-o 5— 6 cele mai perfecte.
iniţiatori ai băncii »Românul« — ca înainte 11.999,862 Efectele Capital. S o c i a l .................... 11.934,111 11.934,111
de a se da acele prospecte publicităţii să Cingători y f f iy f t î
tru toate boalele de sto­
14.644,896 Efectele fondului de reservă . . 17.696,577 17.6 9 6,577
li se preeinte d lor proiectul de statute, şi
mac şi burtă. 3.044,621 Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 4.227,62J 4 227,621
aceasta cu atât mai puţin, căci prin aceea I m o b i l e ............................................. 6.059,004 6.071,026
6.002,088
am fi recunoscut, că numai aşa am fi pu­
tut merge mai departe pe calea apucată
Ciorapi de gomă
pentru cărcei 719,237 M obilier şi Maşini de Im prim erie . 779,365 780,166:
752,167 Cheltueli de Adm inistraţiune . . . 718 533 805.976
dacă d-1 Brumboiu şi soţii ca un for oare
care superior nouă celorlalţi fundatori ar Picioare artificiale, 110,274.050 Depozite lib e r e ................................... 114.448,850 114,516.170
fi binevoit si-şi dee consimţământul la
proiectul de statute, ceeace nouă nici prin
mâni artificiale 29,801.470 Conturi curente . ......................... 25.167,930 29.891,369
pentru amputaţi 50 867,316 Conturi de v a l o r i .............................. 74.571.594 70 783 415
gând nu ne putea trece fiindcă noi nu
făceam deosebire între fundator şi fun­ Maşini ortopedice, precum şi aparate de
umblat. 554,925.465 669.887,314 673.562,236
dator. 2 ? st & i :
In privinţa aceasta numai cu d nul Corsete artificiale, pentru cei strâmbi bretelă
ortopedică pentru copii şi
Brumboiu am vorbit atăta, că pentru com­ fetiţe. 12 000,000 12.000,000 1
Toate articolele pentru tratamentul bolna­
punerea proiectului de statute, care avea vilor după cel mai nou sistem al technicei mo­
12.000,000 C a p i t a l .............................................
să cuprindă şi chestiile etinse mai sus, derne cu preţurile cele mai^ ieftine originale ale 28.682.744 Fond de r e z e r v ă .............................. 30.763,062 30.763,062 1
la timp potrivit vom conchema pe domnii fabricei. 4.300,540 Fondul amortis. imob. şi material 4.614,723 4.614,72®
fondatori mai marcanţi la o consfătuire Preţ-curent ilustrat cu circa 3000 ilustraţi
366.841,600 Bilete de B ancă în circulaţi une . . 470 737,830 473 864,890:
şi cu instrucţia de folosire trimite gratis şi franco;
intimă. Timpul aceita potrivit după păre­ Fabrica c. s r. de bandaje de specialităţi medicalei 2.341,543 Profit şi P e r d e r e .............................. 2.446,952 2.446,952
rea noastră era după încheierea subscrie­ i f o l o l j I BUDAPESr, IV., Prov. Korona- Dobânzi şi beneficii diverse . . . 1.663,194 1.678,241
1.686,103
rilor adecă după 1 Octomvre 1911, căci
înainte de acel termin nu ar fi avut nisi
fVtfltfll J . herczeg utcra 17.
110.274,050 Depozite de r e t r a s ......................... 114.448,850 114.516,170
un rost neştiindu-se că se subscrie ca­ Fondată 1878. Telefon 13—76. 28.798 885 Conturi diverse, s o l d .................... .... 33.322,6^8 33,679,193
pitalul necesar pentru Înfiinţarea băncii Scomptul 5®/*
554.925 465 * Dobânda 5V,7o 669.887,314 67 3.562,236
sau nu.
Cu d-1 Ionică şi d-1 Dr. Cernea nu
am vorbit despre aceasta, doară cu d-1
Cernea imediat după subscrierea prospec­
Fotografii
telor atâta, că întrebat fiind de dânsul, că
unde va fi localul băncii şi cine va fi ju ­
risconsultul, numitul domn la răspunsul
senzaţionale. Cu preturi fabuloase de ieftin
meu, că dacă nu se va găsi vre-un local
mal corăspunzător deocamdată va fi în Pentru a oferi oca sie Onor. în timpul acesta de scumpete vinde numai
una din odăile locuinţei mele, iar eâ de
public a-şi procura cu puţini
juristconsult e designat d-1 Dr. Sâmpetrean,
mi-a zi», că dânsul nu e învoit ca localul
băncii să fie în nemijlocita apropiere a
bani, fotografii bune, m ’am SCHAPIRA ARNOLD
cancelariei mele advoeaţiale, căci prin aceea decis, precum este obiceiu în magazin de giuvaericale şi obiecte de aur.
prea tare mi s’ar întări clientela, şi că
jurisconsult să fie singur Dr. Sâmpetrean ! oraşele m ari, a introduce în a- Binevoiţi a V ă convinge, şi fără a cumpăra
tel ierul meu urm ătoarele p re ţu ri:
Dacă mai amintesc şi aceea, că pe
aici să vorbeşte, că d-lor Brumboiu şi soţii Reparatori de ginvaericale şiciasornice
li s’au pus în vedere din altă parte pen­
3 Cărţipoştale C. 1*— în atelier propriu, de garanţie.
tru viitorul apropiat unele favoruri, de
eari unul dintre dânşii deja beneficiază,
6 „ „ „ 1*50 S e rv ic iu l cel m ai ieitin şi pu n ctu al.
ered că am spus destul, câ ce i-a îndem­
nat pe numiţii .domni ca aşa de timpuriu
să iasă din şirul membrilor fondatori ai 12 „ „ „2— UNDE?? 8TRADA-PORŢII Nr. 36.
institutului de bani »Românul«. Deci nici
decum interesul obştesc, după cum le place 12 fotogr.visitformat C. 4*—
numiţilor domni să spună cu atâta emfasă,
ci numai interese personale şi materiale. 12 „ Cabinet,, „ 8*—
Mă miră, că domnii Brumbou şi soţii Toate celelalte formate s ........ ... ..... . muţim»*.» | scutit prin leg . | ......- ........................ .
pentru de a-şi motiva procedura nu se
amăsurat cu aceste preţuri.
FEMI NOL
efiosc a recurge la neadevăruri şi a mă
învinovăţi, că aş fi abuzat de subscrierile
dânşiior dând prospectele publicităţii fără
prealabila permisiune a dânşiior, eâud Cu to a tă stim a
despre aşa ceva, după cum am mai amin­
tit deja nici vorbă nu a fost şi nici nu
a puiul fi. Atelier fotografic cel mai nou şl bun mijloc de

c*vj.ră,ţit r a e t a l
Cti privite îa oiindaşterea iegei co­
merciale noi fondatorii rămaşi nu prea
suntem aplicaţi să credem, că d-1 Brum­
ADLER, obiectelor de metal le dă lustru frumos şi durabil
Strada Porţii 14« depărtează pete de rugină, neincendiabil,
boiu şi soţii ar fi tocmai în elar cu dispo-
siţiunile acelei legi, căci altcum ce rost
ar 1 avut ca prin publicarea declaraţiunei singurul
d-!or din Nr. 163 al »Gazetei Transilva­
n iei« să se pună în contrazicere aşa fla­
Nr. 68— of. par. fabricant GEIKO fabrica chemică
grantă cu dispoziţiunlle uaor §§-i din
acea lege? Sau poate au avut cumva alt
Concurs. Vácz G e ig e r és T á r s a
scop cu publicarea am intită?! întreprinzătorii doritori de a
| Scutit prin lege n iin in n im n m u iit n H « iiiu M » m » it n m u u t n n u m u i
Da încheiere mai amintesc, că d-nul executa lucrările n ecesare la edifica­
Brumboiu şi soţii, întru cât nu ar avea rea şeoalei gr. cat. din Illeni (lângă
altă durere din causa îr fiinţării băneei »R o ­
mânul«, pot să fie acum pe deplin liniştiţi,
F ă g ă ra ş), prin a c e a sta se receareă
eă din cauza înfiinţării institutului de bani să şi înainteze ofertele în scris înso­
»Românul« existenta neamului nostru din ţite de cauţiunea de 2000 cor. a d e c ă : 0 v a i! Tuşea, răguşala şi flegma o vin­ Trăiasc ă
aceste păi ţi deja num ai e periclitată, căci D oua mii coroane la oficiul parochial decă iute şi sigur:: ::
în statutele numitului institut de bani —
deja înfiinţat — să cuprind dispoziţiuni
cu privire la toate chestiunile economice
din Illeni cel m ult până la 15 Ian u ar
1912. „Pastile alai Bgger pontra m ?

amintite de dânşii şi e pagubă, câ d-lor Ofertele intrate m ai târz u nu are gust bun şi nu strică apetitul.
se vor luâ iu considerare.
din eauza aceasta s’au prea grăbit cu re-
păşirea. O peratele despre aceste a lucrări
Per Karton l cor. şi 2 coroane,
M a r t o n d e p r o * » » 5 0 h a n i.
Z&meşti, la 14 Noemvre 1911. şi an um e: form ularul de contract,
condiţiuniie de edificare, descrierea Deposit principal de trimitere:
D r. Jlariu Hoadrea,
advocat. tehnică, preliminarul de spese şi p la ­ Farmacia “Reichspalatin,,
nul aprob ate d s Preaveneratui Con
zistor M etropolitan la 4 Novetnber » r I Budapest, Uczi-körut R | Past^ n^ n,a
A b o n a m e n te la 19 i l sab Nrul 8457 se pot studia Se capătă în Braşov: Borsody István, Iulius Hornung, Emil Jekelius, Fran
zilnic la oficiul paroch ial din Illeni. Kelemen, Viktor Klein, Rudolf Kugler, Láng & Theil, droguerie, Eugen
„Gazeta Transilvaniei“ Illeni la 17 Novem ber 1911. Neustádter, Heinich G. Ober, Victor Rotb, Stenner Frideric, Teutscb ţi
Iuiius, Droguerie.
se pot face ori şi când pe timp mai Gavrilâ Cornea Râşnov: Iosef Schosser, Eugen Pasteiner, Dr. Po3chs Erbea, droguerie.
îndelungat sau Lunare. paroch, preşed. senat, şcolastic.
Âdznidslr. „(Gazetei Trsns.“ 1i>G8 1 - 8

i I P A R U L TI F O G R A B\l EI A . M U K B Ş IA N U , B R A ŞO V .