ANUL XXXI. - Nr.

15 -16 București Ia Paști (1 Mai) 1932 Prețul unui număr Kel 4

uirector :
Pr. IOAN MQȚA Prim-Redactor :
ION I. MOȚA
ABONAMENTUL : Abonament pe un an
Pe im an : 80 Lei Pt. America 2 dolari
Pe an : 40 Lei Yugoslavia 60 dinari
« Autorități : 150 Lei -
I! • • " - ------------------------- --- - ------ -
Foaie poporală națională-creștină. Apare în fiecare Joi. Redacția și Admin.: București, la „Universul”

N’a ajuns să voteze și legea

Un vis prea frumos de alegeri schimbată, — care Anglia
de învierea lui Hristos rămâne o dorință pentru vi­
itor.
nu mai plătește în anul acesta despăgubirile
de război
Dar fiindcă câteva legi fi­
Luminată sărbătoare a In- vreodată, ținute sus ca steag nanciare (în treburile venite, O știre care a pus lumea in minte Anglia, ca Românii.,
j.vierii Domniillui, tu care în- despărțitor §i practicate, nici de bani) sunt în pregătire, și uimire aduseră firele telegra­ Anglia zice : Nici eu nu mai
jjnugurești și înflorești cele maiprea știute de popor, încolo ele sunt de lipsă pentru a fice in zilele acestea, din Lon­ pot plăti toi, și în lăuntru y®
frumoase nădejdi în sufletele toată credința, tot sufletul pune bugetul în mai bună lu­ dra.
poporului nostru,
creștinilor. caire întorci așa de UNUL în afară. Iar când e vorba că,
crare, — e vorba să fie convo­ Guvernul englez a pregătit atunci, pe cine să nu plătesc,
■viu uimitele ptriviri spre Dom­ este ! De aceea d-sa dorește cat Parlamentul pentru o
neamului nostru o nouă urare bugetul pentru anul de față — socot că e mai drept a lăsa
nul, — apropie de împlinire scurtă vreme, poate chiar în (socotind anul de cheltueli de fără plată pe cei cu munții de
tai o caldă dorință pe care o sărbătoare, pe care o și cere Maiit sau în Iunie.
cu hotărâre, în forma urmă­ la 1 Aprilie, nu delà i Ianua­ aur înaintea lor, decât pe slu-
lîuiveiiwi într’o rază de bună In ședința sa din urmă, A- rie).
liiădejtfe a sufletelor noastre. toare : licorii mei din lăuntrul țării'-.
Maestatea Sa Regele Carol dunarea Deputaților a întărit Ei, bine, Ministrul de Fi­ Că aceia v’or muri de foame
— noi plecați! închinători ai nanțe al Angliei, într’o vorbire de i-om amâna cu plata un
Celui preaslăvit astăzi !... II Stăpânul de azi al Cetății (validat) alegerea d-lui prof. I.
„Belgradului“ (Alba Iulia), Zelea-Codreanu de deputat la ținută zilele trecute arată că an doi, dar aceștia, cari sunt
Că pâlpâit’a flacăra acestei ANGLIA NU A LUAT IN BU­ sute de mii de inși cu familii
Morinfe în inimile mul tor pă­ ca urmaș legiuit a lui Mihai Tutova.
rinți ai noștri, ca într’o can- Viteazul care a fost întâiul GETUL ACESTUI ÆV NICI O în jurul lor, — aceștia, nu pot
Domn Român al acelei Ce­ SUMA PENTRU PLATA DA­ răbda, pentru ca să aibă ceia
fdelă curată, de atunci, decând
ineamiil acesta drept închină- tăți, — să cheme la Alba Iu­ Slujbași necredincioși TORIILOR DE RĂZBOI!
Nu spune : Anglia nu va
tot cât erau deprinși a avea.
ftor fie, desbimat a fost de lia pe trimișii poporului ro­ La noi se vorbește întors •
(mâni lacome după sufletul iui, mân, ortodocși și uniți, ca a- — Cei mai păcătoși oameni — plăti, căci ar fi prea izbitor, ci Și întâiul Ministru lorga și
'acwm sunt două veacuri... Și colo într’un congres (Mare o spune așa înfrumusețat ■ Nu marele său vistiernic minis­
jnu iMMil dintre acei părinți ai Sfat) să hotărască re-unirea Un gazetar francez Geo a luat in buget, la cheltueli, trul de Finanțe Argetoianu,
noștri chemare făcuta către besiricească înfrățirea din London a făcut în toamna tre­ nimic în acest scop, — ceeace spun '■ Noi avem obraz... Sum
cer și către pământ, pentru u- nou și în cele bisericești, și cută o călătorie pentru a cu­ tot atâta e, — doar cu alte tem oameni fini. Suntem da­
jnirea de nou într’o singură înălțând din nou Scaunul Mi­ noaște din vederea sa și după vorbe. tori bancherilor, întâi lor să le
Sbună lege, a acestor frați tropoliei celei vechi din Alba auizul său, lucrurile în Basa­ Noi aflăm că hotărârea gu­ dăm. Ăștia ai noștri, mii
îupți în două... Iulia, care a ființat acolo pâ­ rabia. Acum își tipărește îu vernului englez e și fixată și rabde !
Și aaâ sunt numeroși printre nă la 1700, să așeze sărbăto­ marele ziar francez „Le Jo­ înțeleaptă. Statele, — toate, —■ Anglia nu dă pildă așa !
rește în acela pe chiar mitno- urnal“ cele aflate și văzute culcate la pământ de greută­
noi acești visătciri și rugători... Iacă ce trebue să înțeleagă,
* * * pollituil Blajului, cu cinstea I acolo. Și ajunge a-și spune pă­ țile vremilor ce se țin tot mai și guvernul nostru : Să întoar­
Intr’adevăr, după alte voci și mărirea cuvenită ! rerea asupra fugarilor din apăsătoare după război, trebue că foaia după chipul Angliei
ce au răsunat încă din vre­ In acest fel „am desăvârși Rusia, cari cu primejdia mor. să-și împlinească întâi dato­ și a altor multe țări cari au
me’n vreme, — nainte cu cea mai strălucită pagină de ții și-au cercat norocul de a riile cele mai arzătoare, acelea făcut încă mai, de mult, ca ea!
»câți va ani, un Insuflat de istorie din viața de azi a nea­ putea trece în hotarele Ro­ delà cari atârnă bunul mers al De unde nu, poporul nostru
Domnul Arhiereu al bisericii mului românesc“. mâniei. Și iacă ce spune des­ lucrurilor în lăuntrul hotare ­ și armata de slujitori ai țării,
unite, a dat glas dorinței de Mare înțelepciune de stat pre ei: lor lor, — cum sunt plălirea și chiar armata cea gata a lup­
care îi e încălzită în taina ei îndreptățește a cere acest lu­ slujbașilor, fără a căror con­ ta pentru țară, să ceară alt gu­
\inima sa, de a vedea cele două cru: S’ar stinge pe vecie ori­ „Cu cât cercetez mai de a- ducere mașina statului stă pe vern și să primească la cârma
biserici surori române, îmbră­ ce luptă între frați; aflându- proape mulțimea acestor fu ­ loc, și celelalte ce are de plătit țării pe acei cari vor spune și
țișate între ele și contopite ne toți într’o singură tabără, gari, cu atât mă încredințez în lăuntru. In al doilea rând ei : Datoriile- de război să mai
\de nou într’una singură și am putea ținea față tuturor mai mult, că nu atât foamea are a plăti datoriile față de aștepte! Acum să mai. avem
'fericită.-. vrășmașilor legii și neamului îi împinge, cât mai ales voin­ burțile cu lanțuri de aur pe grijă și de slujitorii și de ne­
Glasul a sunat, mulți Tam românesc; am duce mai cu ța de a-și feri copiii de „bo­ ele ale bogătașilor cari au îrn voile țării de tot felul '■
auzit și l’am prins în inimile izbândă lupta cu sectarii și cu tezul roșu“ (de a fi crescuți în prumutat statului bani: Acel partid, să știe că va ti­
'noastre, dar un pas mai de­ toate pornirile vrășmașe cari credințele rătăcite comu­ Dar când veniturile nu-i mai vea sprijinul mulțimei, care
parte, incercător a merge amenință în temeliile ei via­ niste). îngăduesc a le face și pe unele așa va îndrăzni și vorbească și.
-înainte spre minunea care ar ța statului nostru“. Așa fiind, că ei sunt îm­ și pe altele — apoi e mai cu­ să pășască!
.fericii atât de mult un neam, Poporul românesc să ceară pinși încoace de uin simță­
nu s’a făcut. el, în numele lui Dumnezeu, mânt atât de nobil (de grija
delà conducătorii săi, ca, ier­ viitorului copiilor lor), ei ar
' Zilele acestea, în numărul tând unul altuia păcatele, să trebui să aibă parte de cinsti biruință a „Gărzii de Fier“
delà 10 Aprilie a foii biseri­ cerce a aduce peste noi stă­ reia tuturora, chiar și a po­ Sa a bătut și aci ~e selelaiie partide politice ș< a
cești „Biserica și Școala“ din rile fericitoare de împăcare trivnicilor lor. Dar lucrurile scos ales pe candidatul său, profesorul Ioan Zeiea
fii rad, gazeta Episcopiei orto­ sufletească, fără învinși și se petrec cu totul alt-fel. dodreanu, delà Buși
doxe de acolo, un inimos fără învingători, ci numai cu Chiar eu am văzut lipinclu-se
credincios, advocatul Dr. SA- frați îmbrățișați. pe ulițele Chișinăului afișe
BIN DAN din Buteni. .tipă­ Câte am putea face așa toți (tipărituri) cu strigătul : Știm ce s’a întâmplat în în județ, național-tărăniștii
rește un articol plin de cele împreună prin orașele și sa­ alegerea de deputat din vara pe Mihalaclie și alte căpete­
'mai curate gânduri și încăl­ tele noastre, spre a scoate din — Jos refugiații ! trecută la Piatra Neamț. nii.
zit de cea mai dreaptă iubire atâta mizerie bisericile noa­ Și se spune în ele : „Cei cari Cinci partide vechi șj cu le­ Chiar și „Liga Apărării
ipemru viitorul neamului nos­ stre, pe slujitorii lor, ajunși fug din Rusia, sunt kullaci gături în județ: Cel liberal, Național Creștine” a d-lui
tru, in acel articol d-sa do­ azi așa de lipsiți. — și cu ei (țărani bogaii), storcători ai cel național-țărănesc, cel a- A. C. Cuza, șj-a pus candi­
rește acestui neam: o nouă și prin ei a scoate tot neamul țăranilor săraci. Burghezia vereșcan, cel liberal-nou al dat, ca să biruie, că asta
jAlterlulia, O A II-a ALBA- din starea lui umilită și as­ română (adică pătura de în­ lui George Brătianu, al știa că nu se poate, ci ca să
IULIA ! — Ceai dintâi și tăzi, la o stare de adevărat stăriți români) îi primește și d-rului Lupu, au fos toate strice „Gărzii de Fier” ca să
'■mare, delà 1 Dec.
De 1918 ne-a Domn al casei- vrea să facă din ei o armată bătute de tânăra „Gardă de nu iasă doritul ei, (fiindcă
filat unirea PAMANTURI- * * * i
pe care s’o trimită în Japo­ Fier” care a trimes ca ales d. Cuza e supărat pe dânsul).
!LOR locuite de Români în- I
Așa un lucru frumos visea- nia, ca să lupte împotriva Ru­ al județului Neamț pe con­ Și a fost în județ deputatul
Ar’un singur stait. ză (I. avocat dr. Sabin Dan, și siei!... Ei sunt asmuțați împo­ ducătorul „Gărzii” d-1 Cor­ Cătuneanu, profesor univer­
A doua _să ne dee: UNI­ simți,in că g'răeșfe în niiliioane triva Rusiei de francezi, en­ neliu Zelea-Codreanu. sitar la Cluj, și deputatul
REA SUFLETULUI NEA­ de inimi românești ! glezi și români. Loviți-i și a- Acelaș lucru s’a repetat Robu și alții, toți lucrând,
MULUI, iară așa cum unuia lungați-i !“ acum în alt județ al Moldo­ din răsputeri ca să abată vo­
fiost el delà închegarea ace- Iisuse bunule !, a cărui, slă­ vei la Tutova. Aci opt par­ turile delà „Garda de Fier”'
Și d. G. London spune, că
țitiri neam daco-roman până vită înviere o prăznuim. De bărbații aceștia de aceea sunt tide s’au crezut în drept a (deși acea „Gardă” acelaș
fia 1700, — când, puternicii I atâtea. încercări a avut parte așa îndrăzneți, pentrucă sunt lua lupta pentru scaunul de scop îl urmărește: a înfrânge
domnii ai vremilor, lacomi pe acest neam românesc, bun încurajați în ascuns de un deputat. A fost scormonit puterea jupuitoare jidovea­
'sufletul bun al acestui popor, credincios al Tău! O astfel de ■ înalt deregător „român“ din județul din toate rădăcinile scă asupra țării și neamu­
W desbinară, după multe sfor­ maire încercare a Ta a fost i administrația cadastrului de lui și s’au dus la vot mai lui nostru). Guvernul, la do­
țări, multă vreme respinse și și dezbinarea lui la 1700 în acolo (din Chișinău) plătit cu mulți alegători decât la a- rința d-lui lorga cu care d.
după multe momeli. două biserici... Și din toate ce­
' Astăzi cuvintele pentru lelalte suferințe scosu-H’aii. 50.000 lei pe lună !... Desco- I legerile cele mari de depu- Cuza s’a împăcat când l’a
care s’a făcut atunci deșiipi- j Fă cu noi și această cea mai perit și luat la întrebări, a tați. Șj — dintre cele opt văzut la putere, după ce
rea unei părți a poporului mare minune, de a ne îm ­ mărturisit, că — „crezul “ său partide a ieșit biruitoare tot vre-o 5 ani nici nu au vorbit
la olaltăi, — a ajutat pe do­
nostru delà vechea lege, _ preuna iarăși pe toii întir’una^ comunist l’a hotărît să lucre­ tânăra „Gardă de fier’’, — ritul d-lui Cuza. Și pentru
W mai stau. In țara nouă, — ca înviind noi din nou !,— ze astfel... trimițând în parlament pe
piața e nouă și mai prielnică i și fa să fie pentru noi aceasta Iată ce va să zică: Să ții profesorul delà Huși Ioan a împiedica pe „Gardiști“, a
tuturor Românilor, — astăzi i prilej fericit de nouă slăvire slujbași rămași delà stăpâni­ Zelea Codreanu, bărbat ini­ „desființat” Garda prin ho-
țrrășmășia între frați e un i a învierii Tale ! rile streine de mai înainte, mos, vechiu luptător națio- tărîrea luată în Sfat de mi­
\lucru pe care cei cu vedere ; sau să-i ei slujbași noi, din și­ nal-creștin și care știe vorbi niștri, — și a amânat ale­
limpede și privind lucrurile ! Parlamentul rul străinilor. Dar la noi cei poporului neîntrecut de fru­ gerea delà 4 la 17 Aprilie,
ca în vremea asta să se spe„
de departe, o osândesc. D. dr. j hotărâtori sunt foarte — sunt mos.
Dan vorbește ca mirean și ca după ce a votat și legea con­ văzători... Și dacă ești strein, Și doar și-au pus toate rie oamenii de strașnica mă­
foarte bun Român, vădind că versiunii și pe cea pentru mo­ ești acuși mai bine văzut de partidele în frontul de luptă sură luată... _ ,
cele 4 puncte de credință ce nopolul spirtului, și încă câ­ cât Românul... Apoi las’ de nu tot ce au avut mai „greu”. Totuși Duminică la 17 A-
despart pe Românii ortodocși teva duzine, — s’a închis la 20 merg slujbele și lucrurile Liberalii vechi au trimes prilie poporul din județul
'de cei uniți, nici n’au fost Aprilie. bine ! chiar pe șeful lor I. G. Duca Tutova, iată pe cine a cin-
 Pa g. 2 Libertatea No 15-16- ■aar«

stit mai mult cu voturțle cât pe aceasta o vede așa de să nu treci peste un șanț în doua zi adormiți de tot !.. în sfârșit .în prag. Nu mai
sale: cumplit prigonită de cei cu care sunt așezate tuburi (țevi) Și-au făcut aci „cetatea” este de lipsă ca să arătăm
Ioan Z. Codreanu, puterea în mână ! pentru scurs ceva prin ele. fiindcă e aproape de locul un­ pricinele, pentru care a tre­
doritul „Gărzi de S’a împlinit tocmai ce Sunt tuburi prin cari se duce de se aduc pe linia ferată, și se
fier“, a primit 5626 voturi scriam noi: Garda cu atât se și aduce apă. gaz, oleiu, chiar aruncă oasele și gunoiul și lă­ buit să ajungă aici. Aceste
N. Nestroianu, li­ va întări, cu cât domnii pu­ electricitatea se trimite prin turi din oraș, de se ard într’un pricini sunt multe. Unele de
beral vechi 5075 i» terii o vor prigoni ! tuburi (căci e cu mai puțină cuptor mare. Când vin vagoa­ natură neatârnătoare de vo­
P. Andrei, țără­ E un semn al vremii, mi cheltuială să pui un rând de nele cu oasele, oamenii mai fac ința noastră, altele insă — și
nist 3049 » glas al poporului care nu tuburi în pământ prin care și slujba câinilor de pe la noi. acestea sunt cele mai multe—
Em Antonescu din mai vrea să asculte de cei trec sârmele, decât să înșiri Dacă aduc și oase neferte, lua­ sunt din pricina noastră.
Liga contra ca- ce numai cu făgăduințe l’au stâlpi pe fața pământului și te delà măcelării, le scot și le Conducătorii pe cari i a avut
metei 2985 » amețit, — dar de făcut ni­ tot la 8—9 ani să-i schimbi, spală și își ferb câtc-o zamă țara, au fost în cea mai mare
N. Pătruș, liberal- mic de seamă nu au putut că putrezesc, pe când cu tu­ pe ele...
nou 2210 » să-i facă ! De aceea își caută burile puse în pământ ai Dacă treci ziua pe acolo, vezi alor parte oameni nepregă­
G. Alexandrescu, oameni noui, în care nu are pace !) De aceea lucru mult și ba ici, ba colea, o sârmă (drot) tiți pentru vremurile pe care
Dr. Lupu 1351 cuvânt a se îndoi. pane și câștig dădea lucrăto ­ trasă delà o colibă la alta, și le-am apucat.
Iun. Leca, Liga
ii
Deputatul Ion Z. Codrea­ rilor săpatul de șanțuri jjentru pe sârmă întinse cămășile să Ceeace trebuie acum să se
d-lui Cuza 551 a nu a intrat în Sfatul Țării așezat în ele tuburi, pentru se usuce, — cămăși pe cari ei facă, e, ca din mijlocul neno­
D. Chicoș, comu- încununat de o frumoasă cutări noi și noi întreprin­ și le-au spălat cum au putut. rocirilor din pragul prăpas-
nist 136 n biruință ! deri. Sute de mii de munci­ Iar pe lângă colibă vedeai pe tiei, să scăpăm! O țară și un
Au mai vost și alte candi- URMĂRILE tori aveau lucru aci. cel cu cămașa pusă la uscat, neam atât de bun și de har­
'daturi cari toate la un loc Urmările, — căci biruința Ei, bine, azi și de aci li-a umblând numai cu mantaua
au întrunit abia 288 voturi. asta va avea urmări, însem­ răpit pânea — mașina. Un a- pe el, — așteptând uscarea că­ nic, atât de temător de Dum­
furisit de inginer a chibzuit și mășii... nezeu, cum este neamul nos­
Cifrele (numerele) de mai nate, — vor fi. întâi că
sus sunt foarte grăitoare ! „Garda’ se va întări simți­ întocmit o mașinuță foarte Așa ceva se vede azi prin tru românesc, — nu poate
tor ! Conducătorii ei se vor simplă și care nu e mai scum­ vestita Americă de odinioară. pieri din pricina câtorva pă­
Ele arată Cum poporul no­ pă de 200 dolari, pe care o Nenorociții aceștia și-au bote­ cătoși cari în vremuri grele
stru în partea lui cea mai pune pe lucru, ca să o orga­ poartă un singur om, face tot zat satul lor de corturi „Hoo- stând la cârmă n’au știut să
mare, e adânc nemulțumit nizeze în țară peste tot lo­ lucrul săpăturilor de canal! wer-City” în batjocură, că la ne cârmuiască și în loc să
cu ce au Meut partidele po­ cul, — și la alegerile viitoa­ Ea sapă minunat și numai a- ce stare de „înflorire” au a- lupte pentru a ne feri de rele,
litice vechi pentru el! El re, ea va ieși tare din ale­ tâta de adânc și de larg cât juns mulțimile de muncitori
caută oameni noț, suflete geri. trebue, după ea doi oameni în zilele Președintelui Hoo- s’au gândit numai la buzuna­
noi, de cari să-și poată lega A doua: Cei în drept cari pun tuburile și le înșurubează wer. rele lor! Poporul român, tre­
nădejdile sale bune. Și le cre­ erau gata a face alegeri noi de alta, și în urma lor o altă Dee Dumnezeu toți fraților buie să-și găsească în el in-
de bine ocrotite acele nă­ în curând, — nu le vor mai mașină împinsă de un om, noștri de acasă să nu cunoa­ suș puterea de lipsă ca să sca­
dejdi tocmai de către cea face, de frică, nu cumva ele trage cu ghiarele ei, ca două scă stările și sacrificările la pe de primejdia de moarte, în
mai tânără grupare (ceată) să-i dea un parlament plin mâini, pământul în șanț și-l cari au ajuns foarte-foarte care a ajuns.
luptătoare pentru neam și de „Gardiști” cari nu știu astupă frumos, de nu l-ai pu­ mulți din frații lor plecați,
leget, — care e „Garda de de glumă.. In acest scop, e vremea, ca
tea face nici cu mâna mai fru­ mai ales în anii din urmă, la să apucăm însfârșit faurul de
Fier”, cu atât mai mult, cu Și altele. mos. America...
Da, e mare meșteră mașina. coarne: să ne uităm bîtrbä­
Vechiu vestitor
Mărturisirea celei mai puternice Dar și — mare dușmană a teste în ochii lui și să-i síiéin
bieților muncitori. Acolo unde Altă scrisoare din America gâtul, până va cădea frânt în
bănci românești din Ardeal și Banat „Albina” lucrau câteva sute de oameni, Elás de frate ’nstrăinat țărână
acum mai lucrează 4, iar cei­ către guvernul Bomâniei Acest taur furios, este în­
Ea își va perde toate re­ rămânându-i doar capitalul lalți se pot minuna de puterea grozi torni IMPRUUT STRE.
zervele, toate cruțările unei neatins ! științei... Un vechiu șț bun abonat al IN, pe care l’au încheiat oa­
vieți, — dar va scăpa avutul Adecă tot ce a cruțat în 60 Urmările ? nostru din America ne scrie: meni buni de spânzurătoare
acționarilor săi. dp ani, se duce pe râu acum O, Doamne nu mai da acest Detroit, Mich., 28 Martie 1932 pe spinarea unei țări întregi
— Ce va fi de celelalte ? de odată, pe urma legii celei bine nimănui! Urmările le ve­ Domnule Redactor, și făcându-și din el sieși averi
La 31 Martie întâia între noi, — și scapă anii de părtă. dem în ne-mai pomenita sără­ Inii jiare foarte rău că nu de milioane !
Băncile românești din Ar­ șie a acționarilor. cie în care se văd scufundați pot trimte acum bani pentru Frați plugari, e bine să vă
deal și Banat, „Albina“ delà Și că îșj poate scăpa capi­ azi milioane de muncitori, a foaie, de oarece nu lucrănr.
Sibiu, și-a ținut adunarea talul (banij din acții) nea­ căror brațe sunt înlăturate de ] Dar să nu fiți îngrijațj pen­ însemnați ceeace vă sounem
generală a acționarilor (păr­ tinși, spune că o poate mul­ la câștigul pâinii de toate zi- i tru asta, că vi-î trimit mai acum. Țara româneasc nu va
tașilor) săi, dându-le samă, țumi mai ales faptului, că lele, prin — brațele mașinilor. ,t târziu negreșit. Pe aici e o scăpa de nenorociri și de să-l
despre mersul lucrărilor în în anii din urmă a pus din De aceea am ajuns a vedea >1 criză ne mai pomenită ! Sute răcie, atâta vreme, cât pe
anul trecut 1931. câștigul ce avea, cât mai aici ce nici nu-și pot închipui de mii de oameni fără lucru grumazii noștri va apăsa îm­
Direcțiunea băncii a pregă­ mult la fondurile de rezer- pildă frații noștri de acasă. Iacă o numai în orașul acesta !
: prumutul încheiat de d. Iu-l
tit darea de seamă către a- vă, — par’că presimțind că Guvernul României ce bine liu Maniu și de toți ceilalți,
dunare și președintele, dr. vor veni zile grele în cari la ungstown, La marginea orașului Yo- ar face să se mai gândea­
Ohio, — unul din cari au venit după ei ! A cest |
Ilie Bou, a cetit acea dare de aceste fonduri îi poate fi cele mai puternice orașe de fa­ scă și ia noi, cei pribegi, nu împrumut trebuie să ie su-l
mântuirea. pâine, CI
seamă. In ea se arată că „Al­ brici, s’a zidit un nou cătun trimițându-ne pus unei temeinice revizuirii
bina” s’a înființat înainte cu Și încă ceva : Albina are sau sat, pe care locuitorii lui CATEVA VAPOARE CA SA și DOB ANDA LUI TRE-\
60 de ani. A lucrat cinstit a- numai a treia parte din banii l-au botezat Hoower-City, a- j DUCA AGASA PE MIILE
tâta vreme, desvoltându-se săi dați împrumut țăranilor dică „Cetatea Hoower”. In ! DE ROMANI MURITORI DE BUIE SA FIE SCĂZUTĂ!
dreptat, încetișor dar cu te­ și are foarte mari fonduri de noua „cetate” locuesc cei mai FOAME ! ȚARA ROMANEASCA Nil!
mei bun, până a ajuns, în a- rezervă, și totuși abia-și poa­ nenorociți dintre muncitorii Iugoslavia a făcut acest MAI POATE ȘI NU
tâta vreme, la desvoltarea a- te scăpa de perdere banii ac­ cari nu-și mai pot plăti nici un lucru și a dus acasă multe BUIE SA MAI PLAT CAS­
ievea îmbucurătoare, la care ționarilor, — dar ce vor face pat de dormit în cutare piv­ mii de fii ai țării sale. CA PE FIECARE ZI
se afla până ieri. băncile noastre (cele mai niță sau speluncă din oraș... Din câți bani a dat guver­ TE 25 DE MILIOANE DE
Vorbind de Legea conver­ multe), cari au 2 din 3 părți Aci și-au făcut încă din toam­ nul,. la stăruințele d-lui Ar- LEI DOBANDA ȘI A'<OR-\
siunilor datoriilor țărănești, date împrumut plugarilor, nă niscai colibe din lăzi lăpă- geioianu, pentru Banca Blank TIZARE lacomilor fc-ncheril
darea de seamă scoate la i- iar fonduri de rezervă au date de prăvălii, din tinichele cu numaj a zecea parte ar îi streini, cari intr’o vreme deț
veală urmărite ce le va avea mult mai slabe ? Pe acestea (pleu) căzut și aruncat pe gu­ putut trimite câteva vapoare prostească cârmuire, ne-aui
și asupra băncii „Albina”. ce le va inai putea ținea în noi, din saci de urzici lăpădați car© să ducă acasă pe fiii
Banca are 30% (30 la sută) picioare î și hârtie mai groasă aruncată. neamului atât de nenorociți, făcut robi pe o jumătate de,
din toate împrumuturile sa­ f Și dacă se vor prăbuși aci, Colibile sunt delà mărimea ce­ aflători pe aici. ; Că numai I veac !
le date țăranilor. Având în înaintea ochilor noștri, mal lei pentru un câine, până la a • aci in orașul Detroit sunt I In ziua, în care acești banii
vedere jertfa ce se cere prin bine ne va fi ? Iată marea unui șopron pentru o mașină ' peste 30.039 de români, și I nu va mai trebui să i daml
această lege băncilor, Direc­ întrebare la care putini își (automobil)... In astfel de coli- din ei nici a treia parte nu ' peșcheș străinătății, lucrurile ț
țiunea arată că „Albina“' își dau răspusul ! bi au petrecut iarna mai multe lucrează... în țara noastră vor lua o în-i
va perde toate rezervele sale, : sute, ba poate mii, de munci­ N. B.
tori bătuți de soarta lor. In co- Iată cât de limpede văd torsătură nouă și va începe, ■
1 libi foc nu fac, că n’au cum, frații noștri din depărtare, să ni se ușureze tuturor soar-t
1 de aceea își fac focul în comun că în ce fel se pradă la noi ta! Avem datoria sfâmă față'
Mașina — dușmana omului... (împreună) în mijlocul uliței banul tării pentru Blank și de noi și față de urmașii noș-t
și se încălzesc un pic, apoi fug soții, — și domnii risipitor^ tri, ca să rupem lanțurile gre-l
— Ü părere ciudată, dar adevărată —
■— Scrisoare din âmerica - în colibă de își aruncă zdren­ și îmbră'tișători ai lipitori­ le, ce ni s’au pus pe mâiniA
țele peste sine, ca să adoarmă. lor, cred că lumea nu-i vede, căci dacă nu vom face-o, —;
Mulți din ei au fost găsiți a nu-i aude !... ne vor blăstăma și’n mor mân- I
D-le Redactor ! Vă spuneam 1 batalioane de oameni munci-
Intr’o scrisoare de mai nainte, I tori. Așa firește stăpânilor tu-i copiii și nepoții noștri! |
că dacă-i rău și pe aici, apoi fabricei le vin© la socoteală, „S^pacăm taurul de coarne!“ Chemăm pe toți plugarii !a[
mai rău e aceea, că—nu e nici că în 2 săptămâni să dee luptă pentru a izbândi intru
■un semn că are să fie mai gata, cu puterea uriașelor ma­ •In vremea din urmă numă­ I tot mai dese glasurile cari planul acesta ! Este chema- ;
bine în curând! Aici marile șini, aceea ce nainte de răz­ rul celor ce nu mai pot plăti îndrăznesc să strige: Să nu rea aceasta a nosatră un punctț
fabrici de oțel și de fer, în­ boi dădea în 3 luni. Apoi ia­
cep a rugini... Nu li se cere răși stă fabrica, — dar stăpâ- datoriile lor făcute de ne­ mai plătim ! Să punem pi- din programele noastre po­
lucru. Când le vine vre-o co­ nii și-au camI scos cheltuiala voie, sporește în chip îngriji­ cioru’n prag acestor jăfuiltori litice, pe care le-am hotărit
mandă (cerere) și se pornesc pe 2 luni prin lucrul în 2 tor, nu numai la singuratici, fără Dumnezeu ! pentru viitorul apropiat s
ele toate căzanele și ciocanele, I săptămâni. ci și Ia țări. Și strîmtoarea Un articol bine simțit și cu care vrem să ridicăm up
apoi sfârșesc în două săptă­ Ei, dar și-au scos cheltue- tuturora, și a țărilor, și cu drept grăitor de acest fel ci­ steag nou în frământările po­
mâni, aceea ce altă dată sfâr- Iile lor. — dar lucrătorii ? Ei, ele și a noastră a singurati­ tim în gazeta poporală „Lu­ litice de astăzi ! Dacă așa vot
și-au în trei luni. cari pentru 2 săptămâni nu cilor, vine din același loc: de mea și Țara“ delà Cluj, de aduce cu sine împrejurările!
De ce? Pentrurcă inginerii capătă plata de pe 2 luni ? la lacomia și nesațul bandei
cei meșteri i-au învățat cum De ei e rău. E foarte rău ! sub direcția d-lui Dr. Seba­ cu acest program vom intra
să-și facă mașinării tot mai de cămătari de cei mari, cari stian Bornemisa- Această ga­ în cele mai apropiate alegeți,
încă o pildă :
desăvârșite, ca să lucreze ea Nicăiri pe glob nu se pun I trag pielea de pe state, și sta­ zetă scrie în fruntea numă­ și în luptă, pentru ca sâ fe *
mașina aproape singură, și în pământ atâtea tu buri ( țevi tele de pe noi cetățenii lor. rului său delà 3 Aprilie ur­ rim scumpa noastră țară de
astfel cu mai putină cheltu­ groase) ca în America. Aci a- In fața acestor stări cari ne mătoarele : prăbușire și neamul detia *țe-
ială. decât dacă ar lucra cu |II proape nu mergi 5 kilometri » traS pământ pe toți, sunt Țara românească a ajuns trei
No. 15—10 «FMWPWM HH il« I
Libertatea
II ."■ ' ' —----------------------- lU-rrrrnr. n
Pag. 3
1 mmm ■iiirMin ini w_i _ mmmmii—■■■i——mmm—_

din jur distrugând totul în gau Orheiul cu alte comune cari au fost în apropiere de
Politica în biserică calea lui. din jur, au fost rupte și duse ape au fost inundate, apela
Numeroase vite și păsări au de ape la distanță de câțiva provocând mari pagube și dis­
începe să facă rău — bisericii fost înecate, neputându-li-se km. Oamenii au trăit zile de trugând sămănăturile.
da nici un ajutor. groază. Bărbații, femeile cu Liniile ferate au suferit și
La începutul anului de față Ce vedem că se petrec acum Sute de case au fost dărâ­ copii în brațe au părăsit ca­ ele mari pagube de pe uirma
sau făcut alegerile de membri în țară, duipă mărirea Româ­
|'ân Adunările Eparhiale ale bi- niei ? In Ardeal și Banat se
‘sericii ortodoxe române în mai ține vechea datină de a a-
toatei țara, după noua lege de lege pentru parlamentele bi­
organizare a bisericii. Noua sericești zise Adunări Epar­
(Lege e făcută după Statutul hiale, oamenii bisericei, fără
-Organic al lui Șaguna, care a amestec al politicei (sau cel
Mat drept de hotărâre în trebu- puțin cu foarte mic amestec
iffile bisericești și mirenilor. de politică).
rPână la Șaguna în biserică și In vechiul Regat însă, unde
'ân Ardeal și în Banat — ca poporul nu a cunoscut astfel
(peste tot locul și celelalte bi­ de alegeri bisericești, ci numai
serici, cuvânt de hotărîre a- alegeri politice, făcute pe par­
fveau numai Arhiereii și preo- tide și duipă porunca condu­
țimoa. Șaguna s’a pus pc un cătorilor partidelor,. — când
■punct de vedere mai larg și acum li se cere să facă alegeri
»mai drept. El a zis : Biserica pentru biserică, — lumea nu
'etă în cea mai mare parte din se poate despărți de năravul
.credincioși mireni, ei o și sus­ alegerilor ipentru parlamentul
pin eu ajutoarele și cu daniile țării, și se împarte și aci după
lor, cade-se ca și ei să aibă cu- partidele politice. Și, se vede,
,vânt în hotărârea treburilor că toate alegerile au mers pe
(bisericii lor. Și a dat acest coardă de partid, căci acum,
/drept mirenilor, în parohie la când parlamentul bisericesc,
(protopopiat și la Episcopie. In Adunarea Eoarhială s’a întru­
(parohie fiecare credincios (ca­ nit, acolo „aleșii“ 6e privesc
te și-a împlinit datorințele fa- I încruntați duipă „coloarea po­
wă de biserică, și-a plătit micul litică“, nu ca frați și fii ai
■bir ce-o fi pus pe oameni pen­ Domnului, adunați aci pentru Vederea unei părți a orașului Deva inundată.
tru susținerea bisericii) are a chibzui ce ar fi mai de folos
■drept de hotărîre prin votul dc făcut pentru sfânta bise­ mate. Retrăgându-se apele au sele lor și s’au retras în altă inundațiilor și fiind inundate,
său în Adunarea parohială ; rică ? rămas în urma lor numai parte a orașului care este mai circulația a fost oprită pe a
la Protopopiat, fiindcă nu poți Pilda tristă tni-o dă chiar Ar­ sloiuri de ghiață, iar bieții oa­ ridicată, privind cum apele a- mare parte din linii.
aduna la sfat pe toți credin­ hiepiscopia Bucureștilor. Adu­ meni stau și privesc la avutul copăr tot mai mult caisele lor Cele mai mult linii ua fost
cioșii din 20—50 de comune ce narea Eparhială adunându-se, lor distrus de furia apelor. și cum una după alta se dă­ inundate în Ardeal apoi în!
din de protopopiat, se trimit abia a desbătut 2 zile și a 5-a La Orhei, revărsarea apelor râmă. Au trăit acești ne noro­ Basarabia și Moldova. Unele
(nn Adunarea protopopească zi, un membru al ei, d. Ion
;un fel de „deiputați“ ai satelor Miihalache, a trimis I. Pr. Sf.
Ha acea adunare, și anume tot Patriarh, ca șef al Arhiepisco­
I preot și 2 mireni. Tot așa la piei de București și al Adună­
Adunarea Eparhială, care e rii ei, scrisoare prin care îl
»Sfatul unei Episcopii întregi, vestește, că se retrage din A-
se aleg membrii pentru acea dunare, fiindcă vede că aco-
Adunare iarăși câte 2 mireni lo-s mai tari liberalii, și se fac
și 1 preot. In Statutul Orga­ toate duipă hotărîrile lor.
nic a lui Șaguna se zicea a- Nu știm noi ce e adevărat
cestei Adunări : Sinod și mem­ în asta ce nu, nouă ne tre­
brilor lui : Deputați Sinodali. buie să aflăm în scrisoarea de
Când, înainte cu 5 ani, s’a a- lăpăitlarea slujbei sale, că anu­
■Jtlufi noua lege de organizare i me ce au hotărât rău pentru
(rânduire) a Bisericii ortodoxe biserică acei membri „libe­
pe toata țara, s’a primit și rali ?“ Că dacă n’au hotărît
pentru vechiul Regat, aproape inimic rău, apoi nu li se poate
neschimbat, felul de ocârmui- face vină numai din faptul că
re în biserică după Statutul sunt liberali și au ieșit ei mai
Șaguna, arătat mai sus. mulți aleși.
* * * Dar că mâne pot ieși aleși
' ÎNTÂII PAȘI GREȘIȚI mai numeroși țărăniști, — a-
I» Transilvania și Banat po­ tunci și liberalii să părăsească j
porul nostru făcea mare deo­ înaltul Sfat bisericesc ?
sebire între alegerile de ..dé­ Iacă cei dintâi pași făcuți
puta ți“ pentru parlamentul de vechiul Regat pe tărâmul Comuna Oarda (J. Alba), șesul și podul C. F. R. acoperite de apă.
jdela Pesta, care era sfatul ță­ nou al vieții bisericești, cu
rii, și între alegerile de „depu- drepturi neasemănat mai largi a provocat și mai mari strică­ ciți adevărate clipe de groază. s’au refăcut altele sunt și ac *
itap ’ (cum le zicea) la Sinoa­ ca până aci (când numai vo­ ciuni. Marginea orașului pe Tot așa pagube a făcut și cum inundate.
dele (Ad unările) eparhiale. ința Arhiereului era hotătrî- lângă apa Răutului a fost toa­ Oltul care a înecat, Făgărașul Guvernul a luat de grabă!
Când se alegeau deputății si­ toare), — că se fac greșiți. O tă inundată, apa ajungând la și alte comune și Someșul măsuri pentru ajutorarea si *
nodali, se avea în vedere un gazetă (Țara Noastră) ține a înălțimea de 6 metri. care a inundat Clujul și îm­ nistraților.
singur lucru, ca cel ales să fie ști, că s’a cerut Parlamentului, Numeroase poduri cari le- prejurimile — și toate orașele
<u-n om cu adevărat al bisericii, să schimbe repede însăși le­
credincios, dăruitor, bun spri- gea nouă de organizare a bi­
Ijmitor al ei și al școalei româ­ sericii, poruncind ca alegerile |
ne, fiindcă în acele Sinoade acestea de „deputați sinodali“
Calda chemare
ițea re erau Parlamentele lor (membri ai Adunării Eparhia­ a Preasfințitului Episcop Grigore delà Arad pentru cei nenorociți
bisericești), aveau să se desba- le) să se facă sub ipreșidenția de potopul apelor
Jtă și hotărască despre toate ne- unui magistrat (judecător) în — — o ,
poilo (trebuințele) bisericii și fiecare sat... Și altele. Și din Printre grozavele stricăciuni
ișcoalei. Acel parlament biseri­ cler să nu mai poată fi candi­ cari au făcut apele în revărsă­ Aceete comune au avut a- cepând cu o tânguire <ß«
cesc punea și biruiri pe popo­ dați protopopii (findcă de da ­ cum zile grozave și au Paști plângerile lui Eremia : Ince-
rile lor din luna Aprilie, — cumplite. Apa s’a ridicat în tată bucuria inimilor noastre *
rul credincios pentru susține­ ta asta au intrat în adunare una din cele mai jalnică e ele până la înălțime de 3 me­ Totuși, spune luminatul Ar­
rea bisericii și școalei, și po­ numeroși protopopi cari țin cu stricăciunea ce a făcut-o la A- tri ! A umplut curțile, casele, hiereu :
porul se supunea hotărîriior liberalii...). Și alte opreliști, rad. Orașul Arad, fiind foarte tot. Lumea a fugit din ele, dar „Har fie vouă tuturor delà
jSinodului, ca și legilor aduse cari arată că aci lumea a vîrîi aproape de Murăș, cei ce l’au casele au rămas să le bată va­ Făcătorul Gerului și ăl pă­
pe sfatul țării. Și înseși dero­ politica de partid în biserică zidit s’au gândit la potopurile lurile furioase ale apelor. Și mântului, celor năpăstuiți.
gatoriile ungare ajutau biseri­ în chip păgubitor pentru ea. ce ar putea da peste el uneori valurile le-au muiat păreții și pentru a primi cu credință
cii să-și scoată birurile delà Dar mai ales se pune — pati­ și deaceea l’au zidit pe im le->au siubsăpat fundamentele, cercetările Domnului, spre în­
.eredi »eioșii ce n’air fi voit să mă de partid. fundament înălțat în chip jz' 700 (șepte sute!) de oase dreptare, — iar celor ce ați
le plătească de bună voe. măestrit. Și pe lângă asta, pe s’aul dărâmat, prăbușindu-se scăpat de nenorocire, Ilarul
de marginile lui au ridicat și în apă! Domnului să vă deschidă ini­
un brâu de dig (zid puternic) Iși poate ori-cine închipui mile largi și darnice, pentru
Dezastrul provocat de revărsarea apelor ca scutitor. jalea ce e în acele comune, lo­ milosteniile aducătoare de
Gu vremea însă multă lume cuite mai ales de Români. I mângăeri și ajutoare pentru
t~ Am arătat și în rândul tre- | 3.000 de case. mai puțin temătoare de viitor, Preasfințitui Episcop Gri­ ' cei căzuți în izbeliște.
cirt că topirea prea repecle a I A sosit aci și Ministrul Ar­ care nu-și putea îngădui să-și gore al Aradului, cutremurat J Și poftind pe preoți a ceti
zăpezii a făcut ca râurile să dealului, care a fost trimis de zidească casă în lăuntrul ora­ de marea nenorocire, a făcut ! în biserici de 3 ori în zilele
6e umple și să inundeze pre­ către guvern să împartă aju­ șului celui ridicat, s’a pus pe o foarte caldă chemare către ■ marelui post, acea chemare,
tutindeni în apropierea Jor. toare sinistraților. Se vestește zidit case în afară de digul toți credincioșii săi, către cei ! pentru a aduna dăruiri, Prear.
Dăm acum noi amănunte. în ultimul timp că Mureșul | apărător,—'formând acolo sate, pe cari norocul lor i-a ferit ! sfinția Sa premerge cu pildă
Mureșul crescând foarte este în scădere. Asemenea au la început mai mici, apoi mai de astfel de nenorocire, — ca ; dăruind 15-000 lei, iar Gonsi-
jnult s’a revărsat la Arad și fost inndate de apa Mureșu­ mari. Așa s’au format comu­ să-și deschidă inimile lor și să i liul eparhial (Consistorul săx$
în împrejurimile lui și a i- lui și orașele Alba-Iulia cu nele Micălaoa veche și Mică- ajute pe frații lor crunt loviți ! 100.00$.
nundat comune întregi, pro­ împrejurimile ei și Deva. laea nouă, așezate mai jos, de soartă ! Ș AsouTje toți cei ce pot, glasul
vocând mari pagube. Se spu­ La Soroca, Nistrul a inun­ cam în vatra locurilor de pe Circulara-chemătoare e pli­ I înțelept și plin de duh crești-
ne că ar fi inundate peste dat. întreg orașul și comunele țărmul Murăsului. nă de cald duh creștinesc, în- î nasc al vrednicului arhipăstos,
Eag. 4 Libertatea No 15-16

Știri economice CONDUȘI DE EI ! Când a- Ei, bine iaca cum au dat 1 miliard (o miiie de milioa­
ceia le spun: Mulțumiți-vă cetățenii Londrei împrumut ne) pe care statul a cerut Băn­
Un plan bun al Ministerului de Agricultură cu MAI PUȚIN, că așa cer orașului lor. Au zis : nu nu­ cii. Naționale să-l dee intru
nevoile țării !, — aceia se su­ mai că nu-ți dăm maj puțin sprijinirea Băncilor în toamna
Gândind asupra mijloacelor, duce negustorul de poame de de 100 pe obligația de 100, ci 1931 (când se prăbuși Banca
cu ajutorul cărora poporul le adună! Pentru un car două, pun. Când altora li se zice: îți dăm 101 lire ! Te cinstim Blank pe care guvernul nu voi
nostru plugar să poată ajun­ nu se duce în sat, că nu i se Dați MAI MULT în dare, că încă noi pe tine, că ne dai la s’o lase să se prăbușească). A-
ge cu o zi mai curând la ve­ plătește. Și și soiurile, nu vor așa cer nevoile țării, aceia mână o obligație de datorie. cum plătește el.
nituri mai simțite din lucrarea fi puse într’un sat multe-multe dau, nu se codesc, nu-și as­ (Știind ce bine și sigure sunt 1 miliard răscumpărarea u«
pământului, Ministrul agricul- cund banul din fața dării că­ obligațiile lui 1) Și camătă nor acțiuni delà Soc. ,;Steaua'
turei a luat hotărîrea bună, ci un eoiu-două, căci negusto ­
tre stat !... numai 5 la sută. Română“ ;
de a ajuta cu puterea statu­ rul alege poamele după soiu Și așa fiind înțelegători și Și fiindcă orașul a pus ter­ 4 Miliarde împrumuturi a*
lui sporirea cât mai vădită a (neam) și nu le mestecă, pen ­
tru-că nu se caută și nici la înțelepți și conducătorii, și min 2 săptămâni până la gricole de ale Băncii Naționa­
pomiiloti' roditori în fără. A- le (cari pe urma legii conver­
ceastă sporire să se facă du­ preț nu-s toate la fel. De a- cei conduși, iaca pot face mi­ care cei ce doresc a-1 împru­ siunii se pierd ;
pă un plan bun și cu rost, ca ceea pentru ca negustorul să nuni ! Căci e adevărată mi­ muta ,să se înștiințeze, — în
să fie de cât mai simțit folos fie cât mai atras spre satul nune ca o țară (poate singu­ 10 zile erau înștiințați pe de ate delà alte Bănci în a. tr. ca
Alte vre-o 6 miliarde prelu­
țărănimci. cutare cu pomi, Ministeriul va 3 ori cât îi trebuia, încât a
face să se planteze mai ales ră în lume) să spue: îmi în­ datorii îndoelnice.
lată unele amănunte ale a- un soiu, cel mult două, pentru chei anul CU PRISOS, căci trebuit să taie din cereri, ca Și altele, cari — vor urma 1
cestui plan, pe care îl scoa­ negoț. Alte soiuri își va pune, am primit mai mult decât să ajungă la mai multi, și
mulți n ’au căpătat obligații ,In felul acesta noi ne scufun­
tem la iveală ca unul de laudă. cine voește, pentru plăce­ mi-a trebuit !
S’a cercetat de pricepători, rea sa. deloc, — adică banii lor nu dăm Statul în datorii poate
Asta înseamnă popor ajuns s’au mai primit... pe o sută de ani, din cari
că. anume, în care parte de
tară, ce fel de pomi se simt începutul acestui plan se la coacere, la înțelepciune ! Așa e unde ai lucru cu un numai D-zeu știe cum va mai
mai bine, trăesc mai mult și face chiar în primăvara asta. * * popor clare a fost condus în­ ieși.
dau rod mai bogat ? Căci se In toamna trecută, Ministe­ DIN ANGLIA
țelept veacuri întregi spre lu­ Prin cc ? Prin legi nepregă­
știe, că nu fiecărui pom îi pri- riul Agriculturii a lăsa»«) rin mină și bunăstare... tite ci trântite așa pe-un no­
ie.ște în ori-ce loc îl vei arun­ agronomi, să fie pregătite u- Orașul Londra are nevoie roc în fața țării.
ca. Sunt ținuturi ferite de nele părți de țară pentru (treubință) de un împrumut
vânturi, în care cresc nucii ca plantare acum în primăvară. de 1 milion și jumătate lțre IN FRANȚA vor fi alegeri
balaurii și rodesc de copăr Și a lăsat de s’au 6ăpat 75.000 sterline (adecă cam 1 miliard noi de deputați. Parlamentul Semne de cumințire?
pământul. Și trăesc soiuri no­ de gropi, cari peste iarnă au și 200 de milioane lei). de acum mai lucrează numai
bile de tot, gingașe, fine, de stat așa deschise, să le bată L ’a cerut cetățenilor Lon­ în luna de față. Aprilie, — — Bulgaria de o parte, — Un­
pildă nuci așazise „de măta- gerul și aerul, să intre adânc drei. In vremjle acestea as­ I pentru a vota noul Buget, — garia de altă parte, parcă cearcă
să“, cari au coaja numai ca în ele apa primăverii și acum pre, ar fi firesc să-l găsească ( iar în Maiu. în cele dintâi zi- o apropiere de România —•
foița de hârtie, și în lăuntru să se sădească în ele altoii. 1 le, vor fi alegeri noi.
niște sâmburi sănătoși și dulci Dar, — va zice unul și al­ cu oarecari greutăți, să dee J — A mirat lumea faptul, că La 2 Aprilie a avut loc Ia
interese (carnete) mari șț să
lucru mare. Acești nuci în lo­ tul, — altoii sunt și ei azi facă ce fac țările dea- doua 1 în orașul Nancy, a fost arestat Sofia, capitala (orașul condu­
curi mai vântoase, mai ales scumpi, lumea nu are bani mână, (ca și noi), ei spun: un bărbat care prin purtarea cător) al Bulgariei, o prea in­
cu vânturi reci de Miază­ pentru alte nevoi mai arză­ Dă-mi 1000 de leț împrumut, lui dădea de bănuit poliției,
noapte, nu trăesc nici 5 ani. toare, nu-și poate cumpăra un — și după cercetări făcute teresantă (spre sine atrăgătoa­
Tot așa cu feluritele soiuri de leac la boală, — de unde va că-ți dau camătă 8-9 la sută asupra lui și la casa lui, s’a re de luare aminte) adunare
mere, de cireși, peri, vișini, cumpăra altoi, și încă multe? și deși îți dau obligația pe descoperit, că era — spion in de Români și Bulgari.
caiși. gutái și altele. Nu toate Ei, bine, la asta se vede că s’a I mia întreagă, la mână îmi slujba Germaniei. Soția lui Iaca de ce e vorba: S’a for­
și pretutindenea reușesc. Soiu­ gândit și Ministeriul de Agri­ i dai numai 800 sau 850... Adi­ (sau numai soața lui de spio­ mat la Sofia un comitet de
rile sălbatice, da, dar cele no­ cultură. și, pentru ca să vină că îti mai iei camăta înainte naj pe care o dădea de .soție“) înjghebare a unei Asociații
bile, altoite, alese, nu. oamenilor într’ajutor, a hotă- pe 2 ani și tot ți-o plătesc arestată și ea, a mărturisit tot,
rît, că le dă altoii cu preț
De aceea Ministeriul a cer­ scăzut, și cu plata pe rând în toată delà început... că de fapt făceau spionaj. S’au (însoțiri) de oameni de seamă
cetat care neam de pomi ro­ vreme de 12 ani, fără carnete. Și numai între astfel de îm ­ găsit la ei scrisori cari îi vă­ Bulgari, cari ar dori o apro­
ditori. unde trăesc mai bucu­ prejurări umilitoare primim desc, și fotografii de pe felu­ piere de România și o politică1
Cum pomii încep
roși și mai roditori ? Și după anul al 4-lea înainte, e firesca rodi din noi împrumuturi din străină ­ rite fortificații (întăritori) a de bună vecinătate între a-
tate... orașelor întărite. ceste două țări. Pornirea a
aceasta și-a întocmit planii! că in scurtă vreme vor ajun­ făcut’o un domn Grigore Wa-
sau. Planul e împărțit, pe 5 ge a-și plăti ei singuri datoria silieff fost Ministru. Dnsa a
ani. Urmându-1 cu stăruință, gazdei, cu rodul dintr’un an. poftit pe fruntașii vieții de
în 5 ani țara trebue să fie mai
Iar pentru a veni în ajuto­
Ne scufundăm înșine statul., obște din țara noastră, să-și
bogată cu 1 milion și 200.000
de pomi roditori. Și anume rul oamenilor la vinderea poa­ într’ prăpastie fără fund
o trimită o solie de câțiva băr­
bați de seamă, cu cari să chib-
nu risipiți fără nici o rîndu- melor, Ministeriul vestește că — Urmări de ale Legii conversiunii —
ială 10—20 într’un sat, alții toată această lucrare folosi­ zuiască împreună și să cerce
pc-atâta în altul, ci mulți la toare. o îndeplinește mai ales a pregăti o apropiere între a-
Legea conversiunii își are de-fi plăti fie ! Și dacă toate
un loc- Satul cutare, luat în acolo, unde se înfiripă „Socie- părțile ei bune și de nimenea băncile vor zice așa (sau 70-80 ceste două țări vecine, cari
plan, va fi pregătit să primea­ . tați pomicole“ (de cultivarea trase la îndoială : ușurarea la sută din ele), atunci însăși azi se uită prea încruntat una
scă 500 sau 1000. iar de e mai pomilor), — cari societăți vor greutăților de pe umerii unei Banca Națională e lovita în te­ Ia alta.
mare, chiar mai multe mii de­ și primi iot felul de îndru­ mari părți a poporului nostru meliile ei ! Și cânii și Banca ! Au plecat din România
odată. De ce? Pentru-că atunci mări și ușurări pentru a-și agricol. Această ușurare i-o Națională, stâlpul cel mai ma­ d-nii : dr. Lupu, d. Răduca-
când acești pomi vor fi în rod, vinde poamele. dorește poporului tot omul cu nu, foști miniștri, d. profesor
ei să dee poame multe, câte­ Iată o lucrare de mare preț, grijă de viitorul și bunul mers re și mai puternic al economiei Giurescu, d. deputat Dimi-
țării, spinarea ei, se va zgudui,
va vagoane cel puțin, căci nu­ asupra căreia atragem toată al țării. Căci pe un popor rui­ — și banul țării se va prăbuși triu- Șoimu, cari au fost pri­
mai unde poate găsi multe, luarea aminte a economilor nat, nu poate răzima nici sta­ aievea prietenește, chiar
vagoane întregi de poame, se noștri. și creditul ei în afară tot. Va J miți călduros.
tul. cădea totul într’un morman
Dar când faci iertare de da­ de ruine ! I S’au rostit cuminți și calde
torii poporului plugar, — tre­ La aceasta guvernul nu e ! vorbiri de salut împrumutat,
Din alte țări bue să fii gafa a întâmpina iertat să se ajungă, căci asta I apoi în ședința de constitui re
urinările zguduitoare pe cari ar însemna :bancrotul nimici­ I a Asociației alte vorbiri cu
0 pildă mare a Angliei această iertare le va avea a- tor al întregei țari. bun temei și pline de dorin­
supra celor din a căror drept De aceea săptămâna trecu­ ța, ca cele două popoare ve­
se taie și se face iertarea. Pe tă, conducerea Băncii Națio­ cine să treacă la o viață de
Anglia, se știe, ajunsese și numai punând toți umărul vor
unii să-i norocești, pe alții să nale a poftit pe Ministrul de bună vecinătate.
ea mai în vara trecută, în oare­ scoate țara din nevoi, spre bi­ nu-i NIMICEȘTI, — căci toți Finanțe să vie la sfat. Să vadă Din partea Bulgarilor a
care strîmtoare. Atunci bărba­ nele cu atât mai repede al tu­ fiii tăi, ai țării sunt, și pe toți ce primejdie mai mare decât vorbit președintele Wassilieff,
ții ei politici își deteră mâi­ turor, — și, ca urmare, tăcură împreună razimi tu : toate amenință țara prin fap­ apoi Episcopul Sofiei Ștefan,
nile pentru mântuirea țării și și plătiră ! In pregătirea acestui lucru tul că legea conversiunii a fost și d-nii Calendaroff, Loreff și
lăsând tot pe MacDonald 'la Acum se vestește, că guver­ , guvernul a făcut greșeli mari. pregătită numai pe jumătate. Ivaneva, — toți legând cele
cârmă, deși puterea în sfatul nul englez a încheiat socoteli­ ! Nu e pregătit pentru partea a Și a stat Ministrul de Fi­ mai bune nădejdi de acest în-
țării o are alt partid, cel con­ le statului pe anul trecut — ' doua a întreprinderii sale : nanțe la sfat cu Guvernatorul I ceput dș înțelegere și apropi-
servator, — se puseră pe cău­ au amenințat a fi an de prăbu­ J pentru a preîntâmpina dărâ­ (ocârmuitorul) Băncii Națio­ II ere. Dee D-zeu să fie așa.
mările, chiar prăbușirile, ce nale și cu un alt înalt sfetnic
tat mijloace de ieșire la li­ șire și prăpăd pentru Anglia, urmează legii conversiunii. economic, și au chibzuit ce e *
man. — și iacă ce știre dă lumii: Acum încă se 6e întâmplă : de făcut? Și au ajuns la în-
Și, fără multă codire: tăiată Anul financiar englez (care Iertându-se jumătate din da­ cheerea, că Banca Națională
delà șomeri (muncitorii fără nu se închee la 31 Decembrie, toriile plugărești către bănci nu e iertat să fie lăsată pri­ Alfa. Delà Budapesta veste
lucru) o parte din ajutorul ce ci la 31 Martie) S’A ÎNCHE­ (și către alți creditori), cele mejdiei, — ci Statul 6ă iee el la fel. Industriașii (fabrican­
li 1 dă statul și pe toți ceilalți IAT CU UN MARE PRI­ mai multe bănci 6unt pe cale asupra sa urmările acestei ții de tot felul) unguri, țin să'
cetățeni, puseră dări noi! Ar SOS, rămas mai ales din darea de a se da pe-o dungă, de-a legi !
fi fost de înțeles ca — munci­ pe venit pusă mai nou, si care 6e dărâma, a se prăbuși. Căci Și s’a înaintat parlamentu­ vie la București, pentru a că­
torii să strige: jos guvernul A FOST PLĂTITĂ IN MĂ­ ea din jumătatea rămasă a da­ lui legea care obligă statul la uta legături de multe feluri
toriilor țărănești și și aceea preluarea acestor sarcini, cari cu negoțul și industria româ­
ce ne sărăcește și mai tare, și SURĂ MULT MAI MARE plătită ei în 30 de ani și cu sunt grele cât niște munți de
cetățenii la fel: jos guvernul DECÂT SE SOCOTEA I- carnete de 8—9 (țăranul 4 și plumb și-l vor apăsa grozav. nă. Va veni o comisie nume­
ce ne apasă și mai tare ! NAINTE ! 4—5 statul. Țăranul își va plă­ Iată ce anume : Statul va tre­ roasă, condusă de vice-preșe-
Dar — nici unii nici alții nu In cercurile conducătoare ti cele 4 ale lui, dar Statul ne­ bui să primească între dato­ dintele Camerei de Comerț
făcură așa ! Muncitorii crezu­ se 'iădăjduierrte acum, că greșit nu-și na plăti pe ale riile sale : din Pesta, Szakáié. Ea va fi,
ră cuvântul conducătorilor lor POATE FI ’SCĂZUT CU sale I) — băncile nu mai pot 300 milioane lei pe cari firește, foarte omenește pri­
(in cap cu chiar Mac-Donald) 10 LA SUTA DAREA PE trăi. Banca Națională Ie-a pierdut mită de Români, — și poate
că ce se face, se face pentru VENIT, iar ajutorul șomeri­ Ele însă sunt datoare sume la cumpărarea (înainte cu câ­ să fie și acesta un început de
binele tuturor, că astfel sco­ lor poate fi din nou URCAT mari la Banca Națională, care teva luni) pentru Stat a unei slăbire a încordărilor dintre
țând țara cu o zi mai curând cu v:e.o 10 la sută ! le-a împrumutat, voind să le sume de bani englezești, cari
la liman, și lor le vor sosi zi­ ajutare. Ei, bine, Băncile vor diupă aceea au scăzut în preț, aceste două țări.
spune acum Băncii Naționale: (Statul avea lipsă de acei bani O dorim și pe asta, în folo
*
lele bune cu o zi mai curând ! Iată ce însemnează a avea Plugarii, cari sunt cei mai pentru a-și plăti o rată de da­ sul amândurora.
Și cetățenii crezură cuvântul guverne conduse de oameni mulți datorași ai mei, nu mai torie și a pus Banca să-i cum­
conducătorilor lor politici, că ASCULTAT! DE CEI I plătesc. N’am nici eu de un- pere ea lirele engleze). O—C
 Libertate^
No. 15-Ï6
August-Septembrie anul tre­
.— Vreau să vorbesc cu d me la prefectură, umplând
cut...
Năravul din fire : Director cutare.
j — Poftim, fă „ipetițib (ce
. . „ z curtea ei.
aci,
Prefectul
le-a
județului
răspuns
nefiind
directorul
— Jalnic lucru e, ne spor­
ne unul din ei, că numai în
freie) iscălită și timbrată! acest un protopopiat vre-o 6
Ziarele din București poves­ încă ceva: Blana era asigura­ I» Petiție timbrată? se cru
................... — prefecturii, — în urma înțe­ preoți își au copii de școala
tesc următoarea întâmplare, tă pe o sumă destul de mare cea omul. legerii prin telefon cu minis ­
acasă), foști elevi la școli me­
"care ar părea multora de ne- la o Societate din America ! - Da, cu 11 lei și 2 de a- trul de interne și finanțe. — dii, pentrucă nu au mai
că în cel mai scurt timp li se
trezut, — și totnși s a petre­ Dacă afurisiții de polițiști nu viație ! vor da drepturile. putut plăti taxele școlare
cut așa, la începutul lui A- era așa „ghicea“ cari văd și — Dar d-ta ce vrei.
d. pentru ei ! Acele taxe au tot
I prin fer, — dumnealui, Ad­ — Vreau să vorbesc cu crescut, în loc să scadă, așa
țprile de acum. Preoții ortodocși din Țara
O teatralistă din București, ler, soțul Cellici, facea în sara Sub-Director cutare. că școala începe să fie acum
— Fă petiția, timbreaz-o și Hațegului (jud. Hunedoarei)
Cellia Weiss, după ce s’a sim­ asta 5 „ghișefturi” bune : Tea­ aștepți răspunsul (că te pri­ au trimis la .Sibiu, la Mitro­ numai pentru cei bogați,
țit ea tare în meseria sa de trul se simțea obligat a-i plăti mește ori nu)... polie pe protoiereul lor, să le ceeace nu aflăm a fi înțelep­
Bteatralistă, s’a căsătorit cu un blana, Societatea americană o I Un domn, pare-mi-se gaze­ ceară un acont de cel puțin ciune de stat. Români sun­
Momn Iosef Adler, eare chiar plătea și ea, și cum tot orașul tar, uimit de noua măsură se 2000 lei de fiecare că să-și tem săraci, noi să ne ținem,
Si îngrijea de rosturile ei, ca i vorbea mare-zi de pățania ar­ răsvrati, rupse „petiția“ ce i copere cele mai grabnice ne­ copii acasă și școlile să le
umple numai copiii celor cu
Isă fie primită colo, să-i pre­ tistei americane, la celaltă se da.se spre iscăli re și ocăra voi de sfintele Paști, ca îm- bogăție, cari sunt mai ales
gătească o seară bună de tea­ seară venea toată lumea la așa o măsură de șicanare a brăcarea copiilor, — căci nu
străini ? E bine așa ?
tru dincolo, — om ce-i um­ teatru, s’o vadă pe sărăcuța omului ce are lucru cu dom­ și-au primit lefurile de prin
bla în rând și se dovedise is- pe «are o furaseră în hoața nii aceștia, cari totdeauna, de
Heț foc. Istețul soț și-a con­ asta de țară românească... când e Ministerul, la ora asta Comisiile interimare rămân I
clus soția nainte cu câțiva ani, Dintr’un pic ca planul nu a (II—12) primeau lumea fără
Ha America, unde nu i-a mers reușit. El însă a dovedit, ca: petiții și cercau a-i împlini
Legea administrativă spu- I Românii sunt mai mulți ca
trău, ci chiar bine, că a făcut Năravul din fire, n are lecui­ cererea, dacă era îndreptă­
nost de o sumuliță bună de re... Jupând Adler nu era să ­ țită. no. Ceiă deregätoriile mai mari, I s tvdinii, și ei conduc ■
— Ne-mai pomenit ! răcnea pot înlătura la vreme de neîn­ Dar fiindcă timpul pe care
<1 ol lari. nătos de nu cerca măcar așa au fost numite comisiile inte­
domnul neîmpăcat cu noua țelegere primăriile din frun ­
Acum, spre primvară, pe ceva... soartă ! Și când îmi da răs ­ tea comunelor, fie rurale (să­ rimare de azi, se sfârșește la 1!
Cellia a apucat’o dorul de tor punsul la „petiție“ ? tești), fie urbane (orășenești), Mai a. c. — guvernul a pregă­
'țară, de casă, de ai săi Tare — Poate azi, poate mâine... — numind în locul lor Comi­ tit o nouă lege, prin care le
poftea să vină să mai joace răspundea rece tânărul is sii interimare (adică vreniel- mai dă drept și putere de con­
odată la București, ca s o va­ Măsuri neroade pravnic. nice, până la alegerile cari să dus orașele și comunele ru­
dă cei ce o cunoșteau de mai De naș fi văzut, cu altul arate pe cine vreau locuitorii rale încă 6 luni de zile.
Guvernul face un lucru bun
nainte, cât a sporit în mește­ — Petiție timbrată ca să te mi-ar fi . povestit, •— Torna comunei să le fie primar).
șugul ei, dar poate mai ales primească în „audiență“ dom- m’ar fi chemat. Dar așa că : Când a venit la cârmă gu­ din punct de vedere românesc.
s’o vadă toate țațele din fa­ nnl director sau subdirector■ „Dacă văzuși, Tomo, crezuși vernul d-lui lorga, a înlăturat Căci dacă ar da drumul ale­
milie, ce mai briliante și dia­ cutare... — _ iacă o spun și altora, ca să primăriile „alese” sub guver­ gerilor de primărie, iar ar da
mante îi scripesc în cercei, în știe ce-i așteaptă dacă au de nul de mai înainte, și a așe­ aproape toate orașele din Ar­
inel, pe lanțul delà gât, și ce lucru la Ministerul Comu­ zat în fruntea comunelor ru­ deal, Banat, Bucovina și Basa-
Scriitorul acestor șire^ am nicațiilor, Direcția Căilor Fe­ rale (sătești), ca și urbane (o- [ rabla pe mâna străinilor foar­
mai blană, cum n’a mai văzut fost într una din zilele săptă­ rășenești) comisii interimare, te necredincioși din acelea.
Bucureștiul. aduce ea cu ea mânii trecute în ceva treabă rate din strada Berthelot Dovadă că guvernul frâne
Și-apoi mai spună cineva pentru cari a aduse lege că au
clin America Numai de nu Ji 1a Direcția Carnetelor și Per­ că nu trăim zilele unei volni­ să rămână ele conducătoare face ce face, e faptul, că, de
s’ar face rău de pizmă, dră­ miselor de Cale Ferată a Mi­ cii, care nu e nici măcar cu­ mai mult ca de obiceiu, — și pildă ziarele săsești fac spume
guțelor neamuri... nisterului Comunicațiilor din minte, ci cât de hăbăucă ! S o acelea conduc până azi. înjurând stăpânirea românea­
Gândit și — îndeplinit. str. Berthelot. plătești să facă prostii de a- Noi Românii n’avem de ce scă pentru că ține și orașele
Pe la sfârșitul lui Martie, Tn antișambra birourilor era cestea și să supere pe cetățeni fi suparăți pe aceasta, căci în lor (ca Sibiul și altele) sub
^ella cu al ei isteț soț Ad­ toată lumea oprită de portari în chipul acesta, — n ar pu­ aproape toate orașele țării, pe conducere romanensc«, — lu­
ler, sosi la București, să joa­ și de un tânăr „secretar“, tea-o face mai bine ! temeiu de „alegere” ar putea cru pe care dumnealor nu
ce la „Teatrul Liber . — In care întreba : D-ta ce pof- Să ne trăești, drăguț de gu- fi aleși, fie primăria întreagă l-au gustat de 700 de ani de-
seara de teatru, soțul condu- Î teșii? I veru. dintre străinii de neam, fie când sunt in Ar
cându-și soțioara, lăsă la cea mai mare parte a consilie­ 0 fi, dar vedem că lucrurile
„garderobă (locul de păstra­ rilor. Așa, prin comisiile inte­ la Sibiu, și la oraș și în județ,
re a hainelor) blana minunat Nici Turcia — numai plătește rimare în cari au fost numiți merg bine, foarte bine, mult
de scumpă și frumoasă a so­ peste tot locul mai multi Ro­ mai bine decât în trecut ! Tot din
țioarei sale. Dar după ce se mâni decât străini, comunele așa în orașele maghiare din
Se vestește din Constanti-ne înțelegem, ce-i de făcut ? și orașele cele românești, Ardeal și Banat, germane din
depărtară de garderobă, mer­ Și va zice Turcia (și va zi­ sunt în chip firesc conduse de Bucovina și jidovești din Ba­
gând spre locul de îmbrăca- nopol, că guvernul turcesc a
hotărât : amânarea plăților ce și altele ca ea): Itt dau a Români, — clar sunt conduse sarabia.
re a teatraliștilor pentru joc, datoriilor în străinătate. 3-a ori a 4-a parte din cât ai de Români și comunele și o- Când te ocărăște dușmanul
'domnu Adler era mereu cu Bugetul Turciei pe 1932 n’a încărcat în socoteala mea, Și rașele cele străine !. căci guver-. nu fi năcăjit. E semn că ești
gândul la blana cea scumpa mai luat printre sumele pe asta în 20—30 de ani, fara nul a numit și în fruntea ace­ pe drum bun. Să cazi pe gân­
a soției sale. Doamne ferește! cari are a le plăti, — nici un interese (carnete) !... lora comisii interimare în cari duri când el — te va lăuda !...
Doar s’o întâmpla să capete c ban pentru plata datoriilor Și nasurile covoiate se
picioare așa o frumusețe de dțn afară. vor strâmba niței mai tare,
blană ! Și tot bătându-și
pul cu blana, odată luă ho-
ca- dar n’or să aibă ce face. Și-
E numai cuvântul întâi vor binevoi a „primi”...
Primejdie de război nou :
tărîrea mântuitoare (sau că o zis. Al doilea va urma. Dacă atâtea „conversiuni
luase încă de mai nainte ! și Onorații bancheri (mul ți se fac azi Și raderi de dato­ se apropie armatele sovi­
Știrile din urmă din de­
acum numai chibzuia cum s o din ei hingheri ai statelor !) rii, — apoi cea mai dreaptă, etice.
pună la cale ?) Și atâta se la început vor zice, mușcân- cea mai dorită pe bună drep­ părtatul Răsărit sunt re­ __ In aceeași vreme se
tate de toate popoarele, e :
suci și răsuci pe lângă gar­ du-și buzele : „Bine, aștep­ să se facă conversiunea da­ le : China, iar nu se plea. spune că America face
derobă și prin ea, până ce tăm. Până veți putea' 1... că păcii cu Japonia. A-
își zise el în sinea sa: Acu- Dar Turcia (și după ce vor toriilor către banda de ban - cum pare ea de către pă­ „manevre“ mari pe maire,
trebui să facă la fel și alte­ cheri străini I Au tras prea dure. Vădit că cineva stă cam în spre apele Japo­
mult de pe toate țările, încât
După ce se sfârși teatrul, le!), Turcia va zice și peste făcându-se față de ei nu o la spatele ei. Și acel cine neze. Peste 200 de vase
un an tot: Nu pot. Peste doi, de război iau parte la a-
și lumea cea multă plecase a- peste trei : Nu pot. „conversiune” ci o —- șterge, va nu e alta ca Germania. cele manevre. Și după
casă, Cellia veni să-și reia Atunci vor veni dumnea­ re de tot a acelor datorii, tot Tot Germania e care îm­
blana ! Care nu-i fu spaima și lor, sugrumătorii de țări și le rămâne prea mult I pinge delà spate și pe Ru­ manevre, ---- se vestește,
durerea, când află delà paz- <»’ de popoare și jăfuitorii lor Turci o, fă minunea de a sia. Se vestește că Rusia __ acele vase, (în loc să
nicele garderobei, spăriate neomenoși și vor zice : Hai să merge tu cu steagul înainte ! adună puteri armate de se întoarcă acasă, la țăr-
de moarte, că minunata bla­ seamă spre gr.anițele
mii americani), vor rămâ­
nă americană: nu mai este ! Manciuriei, —— pe care au
nea în acele ape, de nu
A’ furat’o cineva ! Un meșter ! cuprins’o Japonezii.
vor intra chiar în apele
care de vreme și-a pus ochii
pe ea> _ că, uite, tare era Nemulțumiri I Că e ceva la mijloc, se
I vede de acolo, că Japonia
japoneze...
Cu alte cuvinte: tren
iăeomoasă și atrăgătoare ! vrășmași din 3 laturi o o-
Și se porni' văicăreala de Învățătorii neplătiți din Septembrie. — Preoții din Țara I și-a retras multe din ar­
pagubă mare, și se alarmară Hațegului intervin la Metropolie matele sale delà Schan­ chesc pe Japonia.
Pot ieși din aceste
polițiștii și teatralista își plân­ ghai (in China) și le tri­
Citim în ziare, că zilele I cest timp să muncească un ­ încurcături mari și un răz­
gea înaintea lor durerea, așa mite în sus prin Manciu­
de firesc, cum nici odată pe trecute un învățător din Ar- deva să.și facă cele de lipsă ria, de unde vin știrile că boi cumplit.
scândurile teatrului nu o fă­ deal s’a prezentat inspectora­ și apoj să se ducă din nou la
cuse !... tului din Cluj cu rugămintea școală.
SPRE ȘTIRE, ABONAȚILOR Șl CETITORILOR !
Dar poliția asta e dată nai­ de a-i da un „concediu de ALTA
mizerie“ (de lipsă neagră, de
bii. Atâta ispiti, atâta suci pe sărăcie). învățătorii din Buzău s’au inchcindu-se lucrările purl^eMului și așa Directorul
femeile de la garderobă că: Bietul învățător a început întrunit la 18 Aprilie în-
părintele I. W «ț
*
cine s’a învârtit pe-aci cu să povestească mai marilor trun congres pentru a pro­ „„resti — „Libertatea“ nu se vai mai tipări IaBuc^e^1; .
treabă și fără treabă, și le săi, că din pricina sărăciei testa că nu li s’au plătit sa­
iraseră de limbă, încât din nu mai poate să stea în fața lariile din luna Septembrie, ’ Pentru aceea, delà această dată înainte,
vorbele lor ei începură a elevilor săi, fiind lipsit de fapt prin care ei nu sunt ți ­ lorii noștri, să trimită orice scrisori, sa ceara o
bănui unde se găsește blana îmbrăcăminte și că n ar vrea nuți pe picior egal cu ceilalți mâții, să trimită tot ce au de trimis, pe adresa:
furată ! Și cercetară și~ se să ajungă tocmai până a- funcționari ai statului, ci
frământară, până o aflară as­ colo, ca să meargă desculț înapoia lor. , Redacția și Administrația
După mai multe vorbiri,
cunsă de chiar dumnealui so­ la școală. „LIBERTATEA“, - ORAȘTIE (jud. Hunedoara)
lul dumneaei. In felul acesta De aceea roagă pe mai ma­ învățătorii s’au îndreptat
spre prefectura județului. Pe viitor de aci vor P^imi oriee știri și de aci șa, le cpa^
era să facă Teatrul să-i plă­ rii săi, să-i dea un concediu S’a adunat foarte multă lu-
tească scumpa blană, — ?1 1 (vacanță) de mizerie, ca în a-
Pa£. 6
Doina nouă
izvor din peatră curată
Să pornești din munți odată
Ca să stâmperi lumea toată,
dzvorule să curgi lin
Ca să alini orice chin ■
Din văile munților
De sub umbra brazilor.
Din mijlocul codrilor.
Acest izvor din poveste
Bravul nost Codreanu este;
De voim, o viață dulie
Să-i fim noi toți frați de cruce,
Cu o nădejde bună ’n cer
țȘi, in Garda cea de fer,
'Și într’al ei președinte
Care pe noi nu ne minte.
Că de tinăr a luptat
Pentru creștini a ’ndurat,
Ca țara noastră bogată
Să se mai așeze odată
Mult dorita direptate
Care de noi e departe.
'Mai ales delà război
'Prea multe suferim noi
Și ne-au despoiat de bine
Woate liftele străine
Ce au trecut peste hotară
Și la noi să așezară.
Pământul nostru-a ajuns
In mâini de venetici prus
Orașele le copleșesc
Târguri mari ne pustiesc
Și-am ajuns moșneni vechi,
noi
Ca pe glia strămoșească
Venituri să stăpânească !
Singuri ne vom întreba
Până când va. merge așia ?
Cu credință în Dumnezeu
Și înainte tot mereu
Cu toții să ne legăm
}Pe Cadreanü sä-t' urmăm
Garda lui s’o apărăm '■
Că de-ajunge la putere
Tot răul din (ară piere !
Ce-i azi, numai te crucești,
'Neamul dacă ți-l iubești.
Să. ajungi la Văcărești
De va birui Garda,
'Dumnezeu se va. ’ndura
Toate se vor îndrepta.
Ca pe glia strămoșească
'Altu să nu stăpânească
Numai fii băștinași
Din neamul de Românași!
Dă Doamne așa să fie
De acum până ’n vecie !
Mihail Gligor
țăran din Cugir, j. Hunedoarei
3colul pământului mergând
pe jos de-andăratelea
Unuia — și nu se putea să
nu fie american — i-a trăz-
nit púm minte să facă ocolul
pământului mergând pe jos
și încă de-andăratelea. Ca să
poată merge fără a-și în­
toarce capul să vadă unde
calcă, ei are niște ochelari
eu oglinzi și după atâta um­
blet merge cu multă ușurin­
ță. Dar tot și-a scrântit pi­
ciorul înr’o întâmplare.
Ciudatul călător se chea­
mă Plennie L. Wingo și a
plecat din Texas (Statele
Unite) acum un an. Acum a
ajuns la București. Când a
plecat își pusese în gând să
ajungă înapoi la Chicago, în
3934.
Dar se vede că i s’a pus pe
inimă să străbată atâta amar
de pământ pe jos, de-andara-
itelea, și fără bani, fiindcă
trăiește din ce capătă delà
miîuI delà altul, câte o para.
Deaceea la București el și-a
arătat dorința că dacă ar
găsi de undeva bani s’ar în­
toarce ca toată lumea în
țara lui.
Dar în vremea de azi, nici
mergând drept nv. găsești
bani, dar de-andărateft?a. Sau,
sine știe, poate tocmai d’aia.
î
j
•
— Se făcuseră pe vre­
mea Regelui Carol I la Sina­
ia, întâi marele și minuna­
tul Castel „Peleș“, reședința
de vară a Familiei Regale.
Când Principelui de Coroa­
nă de pe vremuri Ferdinand
îi crescură copilașii, — Re­
gele Carol a zidit pe seama
lor al doilea castel, tot fru­
mos și prețios, „Pelișor14. Maj
Cea mai nouă și cea mai mare primejdie de moarte...
O știre care a pus pe gân­
duri și a cutremurat pe toți
oamenii în cari mai este o i-
nimă și un simțământ, — s’a
vestit zilele acestea, anume
că :
Un inginer american, tot
cercetând mașinăriile desco­
perite de alții pân’acum, cu a-
jutorul cărora pot arunca la
depărtări mari felurite leacuri
ucigașe, bombe cari când cad
iau toc și dau toc lucrurilor
pe cari au căzut, sau gaze cari
îneacă sau de cele ce fac o-
chii să lăcrămeze și să te us­
ture de să nu-i mai poți de­
schide, — a iscodit o mașină
de zeci de ori mai presus de
toate cele știute azi.
Anume : Cu noua lui ma­
șină poți, arunca moartea asu­
pra orașului sau ținutului cu­
tare hotărU de tine, la depăr­
tare de 1.500 kilometri.
Care va să zică : stai la
București și arunci moartea
potopitoare asupra Budapestei
sau delà Budapesta asupra
Bucureștilor.
Iată o descoperire a științei,
pe care o putem numi cea mai
mare nenorocire! Cu ajuto­
rul unui astfel de aparat (ma­
șinărie), o bandă de mișei,
mutându-se din loc în loc,
pot stinge țări întregi în jurul
lor, ba pot stinge viața de pe
tot pământul, lăsând să mai
trăiască numai aceeace ei bi-
nevoesc!
Iscoditorul și-a dat iscodirea
în sama guvernului american,
Libertatea No. 1546
Castelul „Foișor“ a ars
apoi pentru Principele de Regele nostru de azi Carol II din rândul de jos. Se fac cer­
Coroană Carol, s’a clădit ri­ și după ce a ajuns Rege, mai cetări cum s’a aprins ? Că se
nul mai mic, zis „Foișor“. A- bucuros, și aci cutări persoa­ bănuește că acestui cuib al
cesta însă, făcut tot din lemn ne favorite ale M. Sale. Regelui, i s’a dat foc de
meșter lucrat, ca ușoară lo­ Sâmbătă în 16 Aprilie di­ mâini răzbunătoare asupra
cuință de vară. Cu vremea mineața, castelul „Foișor” celor ce se vedeau prin el.
și în „Foișor41 s’au adunat a ars până în pământ. Fiind Pagube mari. Un singur ta­
lucruri prețioase, mobilă tot de demn uscat, nu a pu­ blou ci-că prețuia 7 milioa­
scumpă, tablouri (icoane) de tut fi mântuit de flăcări, ni­
ne. Și castelul a fost asigu­
mare preț și altele. mic, doar ceva din lucrurile rat tot numai pe 7 milioane.
Aci, în „Foișor“ petrecea
ca el să hotărască de soarta de întăritori în Moldova cu cu acele întăritori, pe cari
și de întrebuințarea ei. fața spre Rusia, dar își zise : toată lumea învățaților acelor
De-om cădea însă în Moldova, vremuri, le credea de nebiruit
să ne retragem în București și pe vecie !
Se poate, nu se poate ? și aci să ne întărim, ca ei să Ei, bine, Regele Carol trăi'
nu ne poată bate nici în ani încă el, ca să vadă ce jucărie
fără preț a făcut el trăgând
Unora li se va părea lucrul de zile !
de necrezut. Și totuși pot să-l Și pregăti marele plan de în jurul Bucureștilor acele în­
tăritori scumpe 1 Inginerii din
creadă ! Căci peste putință nu apărare a Bucureștilor. Ca să
e. Iacă o pildă care va lămuri facă ceva cu totul desăvârșit, fabiiede de arme nu durmeau
nici ei, ci chibzuiau, cum an
și pe cei necredincioși. înain­ ceru sfatul a tot felul de ingi­
te de asta cu abia 50—60 do neri mari francezi, germani, fi dacă ar face tonul maî
mare, mai tare, având în fun­
ani, se ținea ca lucru mare că belgieni, — și pe temeiul pă­
tunul batea 4—5 kilometri. Și rerilor lor, pregăti planul. dul lui pulbere arzătoare maî
multă ? Și cercară și văzură!
se credea că nici nu va putea Trase un cerc foarte larg în
vreodată săazvârle mai de­ jurul Bucureștilor, cuprin­ că — se poate ! Și desăvârșiră'
tunurile tot mai tare, încât 6
parte glonțul din gura sa. Și zând în lăunfirul cercului nu
n’o credeau asta nuimai unii meroase sate din jur, și dincolo kilometri pentru ele luciri«
mic, căci începură a zvârlî
oameni ou știință mai mărgi­ de ele așeză brâul de întări­
nită, ci învățații specialiști ai tori (forturi) foarte întărite și gloatele ucigaș la 7, la 8, la 10
ou linii ferate pe la spate, kilometri... Iar în războiul din
celor mai luminate națiuni.
De pildă. România fusese care să ducă repede delà un urmă se văzu „minunea”, că!
un tun german (nu mișcător,
în războiul cu Turcii la 1777 fort la altul oameni, arme,
și 1778 alăturea de Ruși. După muniții, tot ce ar trebui. Și ci zidit pe loc) zvârli bombe
război iscându-se neînțelegeri fiindcă brâul de forturi e la potopitoare delà marginale
între cei doi soți biruitori, depărtare de peste 25 kilome­ Franței drept asupra Parisu­
Rușii și Românii, (pentru-câ tri delà București, și tu din lui la 40 de kilometri depăr-
tare! Ce jale fu când, chiar în
Rușii cereau napol partea de forturi mai aperi eu tunul,
jos a Basarabiei, dând în ținând pe dușman departe, pe Vinerea Paștilor, când lumea!
schimb Dobrogea), fiindcă alți 6 kilometri, e semn că era adunată la rugăciune în-
România nu primea schimbul dșmanul trebue să stee depar­ tr’o mare biserică din Paris
*
propus de Ruși, aceștia își o- te pe 30—35 kilometri de Bu­ căzu asupra ei o bombă gro­
priră armatele în țară, ame­ curești, și așa orașul va fi cu zavă trimisă de „Gross«
nințând. acum pe Români cu totului bine apărat în orice Bertha” (cum îi ziceau tunu­
război ! atingere a dușmanului ce-I lui aceluia bălaur) !
După-ce trecu cum trecu nă­ împresoară. Ce să mai faci tul Românie
*
cazul, Regele Carol zise : Pentru ca cei din lăuntrtul cu întăriturile tale din jutrui
Iaca, delà acești vecini ne a- brâului de torturi să nu sufe­ Bucureștilor în fața acestor
menință pe noi primejdia cea re de foame, satele dintre ele înaintări a tot cotropitoare ale
mare, de a fi înti’o zi călcată și oraș, să lucreze pământul științei ?
de ei țara noastră. Hai să ne și să dee hrană armatei apă­ Tocmai așa stăm și cu isto­
pregătim de cu vreme față de rătoare și orașului. ria acestei iscodiri nouă ameri­
un așa năcaz. Și trase un, rând A cheltuit țara sume uriașe cane. Pân’acujn azvârleau, în
No. 15-16
formă de bombe pușcate din
guri de tunuri anume făcute,
tezu aruncau din aeroplane,
asupra liniilor dușmane sau
a orașelor. Dar toate erau cam
neputincioase și se puteau
impedeica (trimițând aeropla-
iÿie de apărare și de vânătoare
țân calea celor atacatoare).
iîPrin noua descoperire, stai la
11500 kilometri departe de cel
'căruia tu i-ai scris testamen­
tul, nici nu visează și în clipa
(următoare se trezește trăznit
•de biciul morții, trimise Iui
ide așa de departe pe undele
aerului.
Dacă un inginer italian,
Marconi, stând pe un vapor la
Dansează în al ș aptelea cer
La Los-Angelos, acești doi
acrobată cari se văd în clișeul
de mai sus, au dansat pe o
platforma, — pusă și ea la
rândul ei pe acoperișul unui
Gluma
Războ’u! chinez—și pe Ia noi
Un domn venind acasă cu
gazeta în mână, spune soției
sale., ca noutate mare :
— In săptămâna viitoare se
începe o nouă mare „ofensi­
vă" (atacare) a japonezilor
asupra Chinezilor. „Vasele“
(corăbiile) japoneze vor ataca
de pe mare, trupele de pe us­
cat. Va fi ceva grozav.
Sapa : Nu-mi spui ceva
așa grozav. La noi ofensiva
Vorbe cu tâlc
Fără gând dând drum la vorbă, — ai putea să-ți sapi mor­
Mai curând s’asvârli o piatră, negândind, — decât cuvântul!
* I mort era într’adevăr Kreu«
'Pentru orice om deapururi, ochii sunt a doua gură,
Că, prin ei, fără cuvinte, poți să spui în ce măsură
Porți în sufletu-ți: iubire, nepăsare, dor sau ură!
Dimineața unei zile, — tinerețea unei vieți:
îndoit, în fiecare, poți munci și poți să’nveți.
Cei cari înțeleg aceasta, prind sorite bătrâneți!
* figura de mai sus nu avem
rti căzut ? — Alungă-ți jalea, căci un înțelept a spus:
Cine cade, — se ridică, uneori, cu mult mai sus!
țărmul Italiei, putu anul tre­
cut —- și poate ori-când —
trimite putere care să aprindă
lampele electrice în orașul cur­
tate din Australia, pe cealal­
tă lăture a pământului, — de
ce nu s’ar putea și ce spune
iscoditorul american ?
Doar că iscodirea lui e — o
nenorocire. Folosindu-se de
ea o bandă de oameni răi, ei
pot potopi (ară după fără, ba
viata de pe tot globul pămân­
tesc !
Și iacă în ce fel, știința, a-
tât de folositoare în atâtea fe­
luri, poate ajunge a fi — bă­
taia lui Dumnezeu în alte fe­
luri.
sgârie nori cu 12 etaje,—timp
de 4 zile și 4 nopți neîntre-
rupt. Adevărați curagioși și
mari echilibriști.
asta s’a început azi dimi­
neață.
Soțul : Cum ? Ce vorbă-i
asta ?
Soția: Vorbă dreaptă: Ser­
vitoarea a răsturnat și spart
*
marele „vas chinez din sa­
lon... (Avea adecă, doamna,
un vas de flori, foarte fru­
mos, lucrat de chinezi, cari
vin de vând prin Europa.
Când i l’a spart servitoarea,
i s’a părut că-i chiar bom­
bardare japoneză asupra va­
sului chinez al ei)...
mântul:
Vasile Mifitaru
Libertatea
Taina florilor Capete de chinezi puse
pe zidurile orașelor, — spre
spaima altora
Făpturi plăpânde de mireasmă, minuni în formă și culoare,
Din ce vă plămădiți ființa în lumea noastră trecătoare ? Dupăce Japonia a schîns»
Din rece mâzgă de țărână? Din ’nalt văzduh de ceruri sfinte?
bat lucrurile în Manciuria?
Din boarea nopților tăcute, sărutul soarelui fierbinte, dându-i stăpânire nouă (a«-s
Ușoară liniștea ’nserări și lungi amurguri de rubin ? cultătoare de Japonia), nou®
Ce taină stoarce suc din piatră, să țese haina voastră fin ? stăpânire a cerut cetățenilor
din toată țara, să pună jură
*
mânt, de supunere și credÎBw
Cum știe rădăcina aspră, tu mărgărint, plăpândă nalbă, ță Către ea. Ci cum în Mau *
Să bea din glie-argint și lapte și să vă dea podoabă albă ? ciuria se află foarte mulți
Chinezi — chiar mai mulți ca
Și cine v’a ’nvățat să scoateți, voi slabe, mici, rădăcinițe
Râs alb întins pe iarbă verde în ttoiu tăcut de romănițe ? alte neamuri,—unii din aceș*
tia n’au ascultat numai decâÎ
Și elegant în boiu de lujer, tu mir de regi, toiag și crin,
De ce ’nflorești la miezul nopții miros adormitor de lin ?j porunca stăpânirii celei noi^
la spatele căreia văd pe vrăș
*
masa lor Japonia. Lucru ftk
resc și de sine înțeles, }
Brândușa chiamă primăvara. Miros de toamnă’n crisanteme.
Și ele ’nseamnă’n alb hotarul pe’ntins nemărginit de vreme. Dar noua stăpânire man«
'ciuriami nu știe de glumăM
Dar cu-aceleași buze săgeți, stăpâni pe flori, voi, trandafirii,
Ia 25 Martie tribunalul miliU
Mâhnire'n galbene petale, hlamidă roșie iubirii: tar din Tșang-Chun a rostit)
In galben plânge nenorocul, în roșu-aprins râd fericiri — judecata asupra celor 11 ast«
Mirosul lor — viața — însă, i-acelaș. Tot de trandafiri. fel de cetățeni dârji chinezi!
cari n’au vrut să facă jură«
mântui, și i-a osândit 1®;
Tu, busuioc fără podoabă, miros biruitor cu anii, moarte prin tăerea capete*
Ești floarea dragostei nespuse și frații tăi sunt magheranîî. lor! d
De sunt prea triști și cenușie-i umil plecata lor privire, In 27 Martie cei 11 Chinezi
îmbătătoare li-e mireasma în dorul lor de vestejire. nesupuși au fost întinși
De ce le-a hărăzit pământul parfum în obrăjorii sluți banca de chin și li s’au tăiai
Și mor cu-atâta dor în suflet de nime’n lumea lor știați ? capetele — iar apoi capete!®
lor au fost înșirate pe zidul
de-asupra Porții celeei marii
Daj știu și eu anume-o floare, cât toate plină de minune. a cetății, ca să fie văzute și
Puține vorbe sunt, podoaba făpturii ei să poată spune... să umple de spaimă pe toți
Tu floare mică fără nume, ai svelta crinului statură, cari s’ar mai gândi ca aceia!'
In ochi seninul de cicoare, aprinșii trandafiri pe gură. I!
Din mâna cui ești plămădită, minune mare ’ntre minuni, Ce păcat că acești nenoro
*
De buza ta-i atât de dulce și ochii tăi atât de buni ? ciți de Chinezi n’au avut și
ei un.... Boilă, cari în loc să!
le taie capetele pentru nes««
Voi tâlc sunteți vieții noastre .mireasmă caldă și culoage — punere, să le dee încă pensii
Cum pot minuni ca voi să fie în lume-atât de trecătoare ? frumoase și pe mulți ani de>-
Pe pat zimțat de ferigi, verde, vă odihniți într’o chilie. odată!...
E patul fiorilor de moarte, dar fața voastră-i încă vie...
I Ci numai noi pierim de-apururi, pe țărmul morții rătăciți •
Cu fiecare primăvară voi iarăși verzi întineriți. î
Un zvon ciudat
MIHAI NOVAC
Bogătașul Kreuger trăește
Nici acum nu au încetat
Telescop, sau tun frământările pe cari le-a is
cat moartea bogătașului mi-»
*
liardar Kreuger. A fost ca și
Cum aj răscoli un mușuroiul
de furnici. Toți din toate păr«
iile au căutat să știricească^,
în ce chip s’au întâmplat
faptele, ce fel do om era Kre«
uger, care să fie pricina ade­
vărată, cu dedesubturi, care!
l-a făcut să-și curme firul zi«
lolor. I
j Lămuririle veniau din toa«
te părțile și erau de multe!
ori atât de felurile încât u *
nele se bateau cap în cap. .
Í Cea mai ciudată' știre în leu
gătură cu moartea lui Kreu.«
ger (citește Craîgher) este aă
; ceea pe care o aduc foile dini
țara Danemarcei. Ele spurt
că Kreuger nu s’a omorât, cil
s’a retras undeva pe un os«
trov îndepărtat. Kreuger. Pri
care l_au îngropat neamuri«
le ar fi fost numai un fel dei
păpușă mare, făcută cu mar®
meșteșug, întocmai ca el.
Dar portarul palatului
delà Paris unde s’a om orii
Kreuger, îl cunoștea foarte
binei și spune că l-a văzui
mort,. Deasemenea doctorul^
care a dovedit moartea spu«
ne a nu se îndoiește că cel
ger.
Alții merg mai departe șț
spun ctă în locul lui Kreugeț
a fost ucis un om care semâh
na cu el, iar adevăratul
Kreuger și-a pierdut urma î®
Nu ne vine să credem că în i niversității din Berlin pus la
| îndemna studenților spre a lumea largă.
un tun. Și totuși nu e cum studia diferitele corpuri ce- Mai de grabă e de necrezut
că acestea sunt zvonuri neîH
*
credem. Tunul despre care rești (stelele, luna, etc.) Teles­
credem noi, esto un telescop copul este foarte bine făcut și temeiate.
(un fel de ochian eu care în- se aseamăna mult de tot eu
vățatii cercetează cerul) al fi­ un tun. —— DXO ——
 Pag. 8
Libertatea
No. 15-16
muntos și linia greu de ri­
ȘI ! dicat.
Deaceea guvernul român a
căutat înțelegere cu cel ve­
nici nu s’a mai pomenit :
Din ceva joc cu foc al unui
copil păstor la marginea pă­
vioane de bombardament fă­
ceau exerciții s’au ciocnit și
stau prăbușit la pământ, orno-
Ca mai curând îi întorc ace­
lea la bine, decât numai în­
durii în frunziș uscat, s’a a- chisoarea, în care are pat și
t Pr. ADAM GROZA. - A cin Cehoslovac și cu cel Po­ rînd pe doi ofițeri și cinci sol­
prins pădurea la o lăture a dați cari se aflau pe ele. mâncare și — hodinește.
încetat din viață în vârstă de lon, prin a căror hotare în­ muntelui Asorio. Și focul s’a V-
74 de ani, în com. teia (j *»d. tinse până la hotarul româ­ AUe două avioane stau cioc­
tot întins, s’a tot întins, pâ. nit în plin sbor la Paris. IN URÁLI — E FOAME-,
Hunedoarei), venerabilul preot nesc, trac trenurile delà noi nă toată fața muntelui era f.E’ ~ sosite la Riga,
Groza delà Coșteiul cu cari poți ajunge în Buco­ Din patru persoane, câte se
o mare de flăcări cari înăl­ aflau pe ele, trei stau salvat din lăuntrul Rusiei, spun, că1
hiare (lângă Lugoj, în Banat), vina, - și înțelegându-se s’a țau nori de fum și de schin-
tatăl d-lui dr. P. Groza, fost ajuns că azi poți merge de 2 cu parașuta iar un subofițer în ținuturile din partea de
tei învolburate de vânt până a fost omorît. jos a munților Uráli, poporul«
minisru în guvernul Averes­ ori pe săptămână cu tren ro­ Ia cer. Apoi focul sta întins
ch. De 4 ani trecuse la pensie mânesc, trecând el peste o a ajuns Ia o stare de lipsuri,,
și pe laturea de dincolo a RUSIA SE PREGĂTEȘTE e^re .? adevărată foamete !
și se reträses în com. Băcia porțiune de hotar celoslovac muntelui și a ars’o toată, a-
ele unde plecase nainte ou 40 și peste » porțiune de pă­ TOT MAI MULT... — Din o- Sătenii, cărora Ie sunt acum»
poj a trecut pe muntele ve­ mșu.l chinezesc Karbin se a- că abia mijește primăvara,
de ani. Trăia la conacul d-lüi mânt polon. Mergi fără pa­ cin Cavalo și i_a ars și lui
xlr. P. Groza, fiind respec­ șaport, ca în (ara tak doar cu nunță că Rusia se pregătește hambarele și cămerile goale-»
întreagă podoaba de pădure lot mai mult în vederea unui i — își părăsesc casele în care.
tat de toți câți l-au cuno­ ceva adeverință, și asta în zi- bătrână și mare. Trei săptă- '
scut, ea un preot cu un trecut jvle de Miercuri șj Vineri tot­ apropiat război cu Japonia.
aproape fără pereche de fru­ deauna. Tot așa se vine în-
mâni a tot ars. E vatră de La frontiera sovietică se con­ i se rânjește la ei și la copii lor?
mos, prin munca sa pentru bi­ napoi. tăciuni cât trei hotare. centrează mari trupe și mu­ j stafia foamei, și — o iau spre
serică și pentru neam. Era ri­ niții. Populația delà frontieră 1> orașe, rugându-se ca acelea
TULBURĂRI GRAVE IN este instruită pentru apărarea I să le dee hrana !...
nul din cei mai buni și dârji CAFEA PENTRU ȘOME­ SPANIA. — După căderea înțelepții conducători de ța
*
Români, activ în luptele națio­ RII AUSTRIACI. — Guver­ regelui, în Spania se întâm­ contra gazelor.
nale din ținutul Banatului, și nul Braziliei a dăruit Aus­ plă tot mai multe tulburări. — E lucru vădit că Rusia ră, înștiințați despre acest lu­
prea vrednic slujitor al biseri­ triei (la cerrea șomerilor vie. se pregătește tot mai mult de cru, au dat de știre că — n’au
cii sale. A lăsat după sine la nezi) șase mii de saci de ca­ La Pampeluna s’au produs războiu. ce face. Magaziile statului
*
.Cosțeiu : școală înfloritoare, fea. Ca.feua a sosit și se vin­ zilele trecute ciocniri sânge­ sunt și ele de tot goale pe
o biserică foarte frumoasă în de șomerilor (muncitorilor roase între republicani și PUTERNICE ISBUGNIRI urma celei mai noi trimiteri
aocu] celei bătrâne pe care o fără lucru) pe un preț de tot
monarhiști (vechi credin­ DE VULCANI. — La Buenos- de cereale (bucate) ce s’au
găsise ,și o casă parohială mo- mic, pe câțiva bănuți, ca toc­ cioși ai stărilor dinainte). Aires și Monitewideo în A ine- dus la pretina Italia ! Lui, gu­
tiernă, — apoi fonduri pre- mai să se copere cheltuelile I Au fost morți și foarte rica-de-Șud stau produs pu­ vernului bolșevic, îi trebuiau
țioase bisericești. Era mare fă­ de cărușie și să rămână ceva 1 multi răniți. * ternice isbucniri de vulcani.
cător de_ bine și și-a crescut pentru iarna viitoare, tot Din craterele vulcanilor (gu­ bani pentru plătit spionii și
iamilia în chip ideal • un fiu pentru șomeri. CUTREMUR PUTERNIC. rile vulcanilor) iasă cenușă agenții păcătoși prin țările
advocat, fost ministru, unul In provincia Hupcț Și mai a_ care este purtată de vânt, de vecine, de aceea se vede că
Acolo în Brazilia și în ce­ Ies în orașul Macheng, din întunecă cerul și apoi cade pe și-au vândut și cei din urină
medic (Tg.-Murăș), al treilea lelalte țări calde roditoare
director de bancă (Deva). A de cafea, — a dat Dumnezeu China, s’a produs un cutre­ pământ în formă de ploaie saci de cereale. Iar Italia,
fost înmormântat cu cinstea zor bun în cafea, ca pe la noi mur puternic care a ținut, nu I deasă. Pătura de cenușă că­ drăguța noastră soră cu „mai­
ce i s’a cuvenit, dată lui de zor în grâu șj porumb. Ne- maj puțin de 16 ore. zută a ajuns înălțimea de 80 ca Roma“, iaca unde își tri­
mii de oameni, țărani și inte­ având ce face cu atâta, — Aproape toate casele din a- cm. Cenușa a fost răspândită mite banii a vână lipsă de ce­
lectuali din tot ținutul.'Părin­ au început a o arde cest oraș s’au dărâmat. pe o suprafață de câteva sute reale, — nu la noi, soții ei
în loc de Din primele cercetări se de km. de. de ieri și „frați mai
tele Moța (Orăștie) a rostit cu­ cărbuni în sobe sau
vântarea în care a scos la i- da. De aceea, dacă a o lăpă_ spune că ar fi câteva sute de 1 Circulația a fost întreruptă mici cu hambarele pline !...
iar locuitorii din apropiere
veală toată vrednicia acestui rut de nevoiașii li s’a ce- oameni omorâți. stau retras. — Strigătul flămânzilor de
preot-model. asemenea și un bucuros li s’a trimis. vienezi sub Uráli, ne descopăr aceste
-preot, bănățan. Ca să-i dee cea UN F O S T MINISTRU I Se spune că cenușa căzută
din urmă cinste, a venit pen- SÂRB S’A OMORÂT. — Din numai în regiunea orașului lucruri de nimic. * * *
CONSUL ITALIAN ÎM­ Belgrad (capitala Serbiei) se Buenos-Aires ar trece de peste
tru înmormântare corul din PUȘCAT. — Consulul Italiei 3.000 tone. PUTERNICA EXPLOZIE
Coșteiul mare, care a cântat dă de știre că s’a omorât la
din Springfield (satul Illi ­ locuința sa, fostul ministru * LA UN DEPOZIT DE MU­
foarte artistic câteva cântări MARE NENOROCIRE LA NI jIUNI. — La un depozit
m decursul serviciului înmor­ nois) America...pe -eâîid se al lucrărilor publice, VTada O NUNTA. — Pe când se săr­ de munjțiuni de război din
mântării. Dumnezeu să-l aibă plimba * pc stradă împreună Teodorovic'i în vârstă de 72
bătorea o nuntă la un salon Tokio (capitala Japoniei), s’a
cu drepții săi, și neamului n5- cu copilul său în vârstă de 6 ani.
slni ■ ;-j T,;j-T.reoți ca ani, a fost împușcat pe la El a lăsat o scrisoare po- dintr’un cartier al Romei, sta produs o puternică explozie.
spate de trei răufăcători Jitiei prin care arată că s’a prăbușit podeaua acelui sa­ Explozia s’ar fi făcut din
■răposatul.
înarmați. sinucis, dar nu arată cauze- lon, rănind grav pe treizeci de cauza aprinderei prea repede;
După ce l ’au împușcat au le cari l-au făcut să se sinu ­ invitați. a unor munițîuni cari explo­
DIN ROMANIA, IN RO­ Mirii au scăpat, ca prin mi­ dau.
MANȚA PRIN POLONIA.— reușit să se facă nevăzuți. cidă.
Se crede că acest atentat nune. neatinși. Pe urma acestei explozii
E ciudată vorba asta, dar e au fost numeroase victime,
așa ca să mergi delà Satu- ar fj fost pus la cale de aceia MANCAU CARNE DE PI­
ma.re la Cernăuți, din Ardeal cari sunt contra fasciștilor. SICA. — In orașul Brăila s’a t GENERAL CHINEZ OMO­ iar cincizeci de clădiri au
în vecina Bucovină, -- tre­
* întâmplat un caz foarte ciu­ RÎT. — Mai mulți ofițeri chi­ fost distruse. în parte.
ime să treci — prin Polonia! SCOATEREA DĂRILOR dat. Locuitorul Const. Tranda­ nezi au omorît pe generalul Locuitorii din împreju-
CU SILA. — Guvernul a dat fir, fiind de mai mult timp lor, Tingtchao, comandantul rimi au fost cuprinși de o
ba încă și prin Cehoslo­
vacia... poruncă perceptorilor, să în­ bolnav, i-a fost dat de către trupelor din Manciuria, pen­ mare groază.
Cum e asta ? La croirea ceapă scoaterea restanțelor țată femeea lui — care a fost învă­ tru faptul că acesta nu privea * *

de dare cu mare zor, — căci de babe, — să mănânce cu ochi buni noul guvern in­ Groaznică nenorocire
noilor hotare ale României, carne de pisică. Intr’una din dependent al Manciuriei.
domnii delà masa unde se statul n’are bani nici pentru zile veni la Const. Trandafir,
statorniceau acele hotare, au cele mai grabnice nevoi ale IIOȚ DE TREN CE FOI CO­ O groaznică nenorocire s’a
saie. De aceea zilele trecute-, fratele lui Ilie, care a fost re­ petrecut la un tribunal dino-
tras cu creionul roșu și „pe ținut la mâncare de către fra­ SEȘTE PROSTIA UNOR ȚĂ­ rașul Bastia de pe insula Cor-«
nci șî pe aci1 ! Și a colea s’au chiar săptămânile înaintea
tele lui. RANI. — Un jiipânaș ungu- sica. Pe când oamenii ascul­
înțepenit hotarele. Dar ele sfintelor Paști, s’au văzut la Ca sa nu bănuiască nimic, raș Dénie Elemer din Arad, tau la un proces, s’a dărâmați
nu se uitau mult că pe un­ lucruri orașe și, negreșit și la sate,
triste: Tarabana (dó­ nevasta lui Const. Trandafir oui de 56 de ani, a aflat că, acoperișul tribunalului și că-
de e scurgereaa firească _ a i-a spus că a gătit carne de e- decât a merge să taie lemne z§nd Pe Plafon acesta s’a rupt
cutăror ape mai mari ca să ba) batea ceasuri întregi la pure. In acest timp o vecină sau să sape unde i s-ar da, e căzând pe mulțime.
le facă pe acelea hotare, nicj poarta casei cutare, vânzând
se duse și spuse nevestei lui mai bine să stee prin gări fost 15 morți și foarte
cum duc drumurile de țară pe preturi de nimic ori ce Ilie Trandafir de cele întâm­ (stații) și pe lângă trenuri. ,mulți răniți. Sunt temeri că
(șoselele), nici măcar căile din Springfield (statul I Bi­
plate. j Că acestea duc mulți cu­ în afară de aceștia s’ar mai
Gerate. Ci însemnând hota­ bi ie. marfă, tot. Dar s’a văzut Aflând pe urmă ce fel de minți și mulți proști. Și găsi și alții morți sub dărâ­
rul nou, tăiau și curs de ape și ceva neașteptat, toate su- ’ pe mături.
netele tarabanei răsunau în carne a mâncat, Ilie a începui, lângă aceștia din i__ X
•Și șoselele naționale urmă poți — Doamne ferește !
rile mari de țară) și deșert : Cumpărători nu se să se ia la ceartă cu soția fra­ trăi de multe ori — bine!
L1..J Și
arăta ! Oamenii n’au cu ce telui său și scandalul luând
late. proporții, a venit la fața locu­ și-a ales ca loc de dat lovi­
Așa s’a întâmplat că delà cumpăra nici așa pe preț de lui un comisar care a dresat turile gara din Arad, că e ga­
XXX

Arad nu mai puteai merge nimic și — nici nu prea ră mare, cu lume multă. In-
acte de cele constatate.
la Oradea mare, cu trenul, vrea să cumpere delà neno- j Vecinii lui Const. Tranda­ tro zi de către sfârșitul lui Or. TRAI AN MIHAILA
căci lima era tăiată din sus rocjtul lor vecin ajuns la j
fir s’au plâns comisarului că Martie, văzu pe un țăran ce
de Arad trecând în Ungaria dobă... * I de câtva timp le pier toate vrea să plece cu multe baga­ fost medic la clinicele din
si se mai întoarce la Oradea Cluj și la spitalele d:n Pa­
BALENA RĂTĂCITĂ. — I pisicile. *
je (pachete) spre București.
ris actual medic de cir­
numai după un bun înconjur La gurile * *
Dând în vorbă cu el, îl în­
prin Ungaria... și fiindcă noß Germania) arâului Elba (în DE MILA COPIILOR... ______
fost prinsă ziîe- In fața Curții cu jurați din trebă unde merge, în ce tre­ cumscripție în Orăștie
. „vecini“ nu se învoiră ca fie­ buri, și fi spuse : Dacă ai a- și-a instalat în cabinetul
care să umble acum peste > le trecute o balenă uriașă, de Câmpțu-Lung (Muscel) a venit !
său din Str. Gh. Barițiu
hatâr ca la el acasă, — mul­ 6000 kilograme. Când marea spre judecare procesul acuza­ tâtea pachete, stai aci lângă (casele advocatului Mun­
și. a făcut
ta vreme delà Arad la Orade ! rea), cu apele umflate a flux-ul ei (umfla- tului Voiculescu, din com. ele, că merg eu să-ți scot bi ­
trebuia să mergi venind prin Puicheni, învinuit de a fi omo­ let. Omul îi dete 700 de lei tean) raze Roentgen și
Ardeal, la Teîuș și de ac'i mers șl balena până în gu- rît pe unconsătean al său La să-i scoață bilet, și — atât î! raze ultraviolete. Stă la
peste Cluj la Oradea. Și fi­ < rile râului, — dar când ma- proces au fost aduși și cei șase mai văzu ! — In altă zi găsi dispoziția publicului în.
ind justa prea greu» statul : rea și-a făcut flux-ul ei (tra- copii ai lui Voiculescu, unul o femee ușor crezătoare, care orice zi seara.
rămân s’a grăbit a zidi linie !I gerea înapoi), apa scăzând mai mic ca altul, goi și des- îi dete 1000 lei să-i scoată bi­
ferată nouă în lungul hota­ ? destul de repede, n’a tras cai nădăjduiți. let până Ia Cluj. Atât îi tre­ OXO
rului delà Arad în sus spre sine și balena și ea a rămas Judecătorii văzându-i, li bui ! l’e alții i-a înșelat șl
Oradea și așa pe acolo se într’o apă mult prea mică s’au făcut milă de ei și gân- cu sume mai mici, că nu era
poate merge. pentru ea. Așa apoi a fost u- dindu-se că pedepsind pe ta­
șor de prins. E uriașă, cân­ tăl lor n’are cine-i mai griji, alegător. Primea și mai pu­ învățăcel pentru prăvă­
Dar în județele mai din tărind 6000 kilograme țin... Până l’au prins. Dus la lie de manufactură și co-
sus, Satumare și celelalte, ca * au dat un verdict de achitare,
cu toate că era vinovat. judecată, i s’au dat 2 luni loloniale află aplicare la:
să mergi spre Bucovina. — MUNȚI ÎNTREGI ARȘI.— temniță, — dar ar fi bine ca Firma VASILE I. VULCU
nu s a putut face nici azi li­ In Spania s’a întâmplat de CIOCNIRI DE AVIOANE.— la astfel de paseri, legea sa Orăștie
nie ferata, — fiind locul curând un foc, ca și care
La Roma, pe când două a- le dee și câte 25 de cele bune. 1 Piața Aurel Vlaicu

Tip. Ziarul „UNIVERSUL”