PE- AL NOSTRU STEAG
GLASUL VRE
PREŢUL ABONAMENTULUI:
Statele Unite, 1 an . . . . $2.00
Statele Unite, 6 luni . . . . $1.00
In afară de Statele Unite,
1 a n ...............$3.00
APARE DUMINECA.
Entered as second-class matter July 22, 1912, at the post office at Youngstown, Ohio, under the Act of March 3. 1879.!
ANUL II. VOL. - NRUL 11. NO.
MANIFEST
CÄTRÄ POPORUL ROMAN DIN AMERICA!
In zilele acestea când popoară luminate, cearcă, ca
prin puterea luminei lor să stăpânească pe cei rămaşi
înapoi; iar cei robiţi caută ca prin ascuţiş de sabie să’şi
răscumpere libertatea şi drepturile lor; în ţara noastră
care se chiamă Tara Unguroascâ, nişte grofi, nişte baroni
şi o grămadă de lipitori cu sau fără perciuni, aduşi de
vânturi din toate părţile lumii, caută cu totdinadinsul ca
în chip tiran să sugrume libertatea popoarălor şi în deo­
sebi să sbat pentru a împedeca cât mai mult înaintarea
în spre bine a poporului românesc. . Cea mai ferbinte do­
rinţă a lor a fost este şi va fi, de a vedea neamul românesc
dând înapoi, de al vedea înecat în sărăcie, de al vedea
lipsit de roadele binefăcătoare ale cărţii, care este lumina
vieţii. Şi în faţa suliţelor jandarmăreşti cari totdeuna
sunt gata de a străpunge la porunca şi la semnul tirani­
lor, cari conduc nenorocita noastră ţara,—poporul nostru
e silit ca să’şi oprească şi plânsul şi oftatul. Este în popo­
rul nostru dragoste de neam, este in el dragoste de carte,
este în el dorinţă de a fi şi de a ajunge tot la mai mult, dar
toate aceste dorinţe trebue să se plece în faţa tiraniilor
ungureşti, cari nu de eri sau de alaltaeri ci de zeci şi de
sute de ani curg potop.
Să piară poporul românesc!! — aceasta au voito Un­
gurii când după anul 1500 au căutat să ne fure legea
noastră şi să ne facă reformaţi. Dar n ’a perit.
Să piară poporul românesc, — aceasta au voito Un­
gurii când au căutat, împreună cu împăratul Leopold să
ne facă papistaşi la 1700. Dar n ’a perit-
Să piară poporul românesc, — aceasta au voito atâ­
tea rânduri de miniştri, cari în răstimp de vreo 20 de ani
cearca în tr’una ca să ne bage limba ungurească în scoale.
Dar n’a pierit.
Să piară poporul românesc, — aceasta au voito Un-
. gurii prin înfinţarea episcopiei unite cu limbă ungure­
ască. Peirea noastră o urzesc Ungurii prin înfinţarea
episcopeiei gr. or. ungureşti, când va fi să fie; — peirea
| noastră o urzesc Ungurii prin legea votului universal care
s’a votat după o desbatere de trei zile, peirea noastră o
urzesc Ungurii când ridică în slavă şi încununează cu
laudă şi cu mărire pe toţi trădătorii neamului nostru şi
peirea noastră o urzesc Ungurii prin noul plan de lege
care răpeşte dela sinul bisericei noastre şi din braţele
poporului pe cel mai mare binefăcător al lui, — pe învă­
ţător, căruia nui va mai porunci nici Consistoarele no­
astre nici poporul, ci statul: ministrul, inspectorul solgă-
birăul şi pârgariul.
IUBIT POPOU ROMÂN DIN AMERICA!!!
Vremurile sunt grele şi ispitele multe. In faţa atâtor
nedreptăţi şi porniri dujmănoase, ai noştri cei de acasă
fac totul ce pot, pentru a mântui pe sama urmaşilor
ceeace am moştenit dela străbunii noştri. Multe arme
eleapărare şi multe mijloace de muncă nu au.
Arme puternice şi sigure sunt numai două şi anume
dragostea faţă de ce este românesc şi banul. Dragoste
este în toţi, luptători harnici sunt, dar când e vorba de
ajutor bănesc aicea trebue să ne oprim. Fondurile bise­
E BORI S UNSRE!
Síi? Bute? uf ilj?
REDACTOR : IOAN I. ŞCHIOPUL
ricilor şi şcoalelor noastre sunt şi astăzi atât de neînsem­
nate încât şi în cele mai grele timpuri numai puţin ajutor
s ’ar putea da acelora ve ar avea lipsă şi ar fi urednici de
ajutor.
Pentru aceea s ’a declarat de înfinţat “ Fondul cul­
tural” în sinodul bisericilor noastre din Canton, O. ca să
întindem şi noi Românii din America, o mână de ajutor
acelora ce de mult aşteaptă şi ajutoriul nostru. Şi în
credinţă, că între atâţia Români câţi sunt în America,
sunt mulţi de aceia cari îşi iubesc încă biserica şi .şcoala,
şi cari nu doresc odată cu capul, ca să vadă maghiarizată
biserica şi şcoala românească:
APELĂM
la simţul de jertvă al tuturor oamenilor buni şi
RUGĂM
pe unul fieştecarele, ca să co.ă.;Tbuc la acest fond, din
care se vor ajutora şcoaleîe din satele sărace şi mai cu
samă cele din Săcuime şi din celelalte părţi primejduite
de Unguri. Iar dacă va fi ca guvernul ţării noastre să
cerce a înfiinţa şi vlădicia gr. or. ungurească şi dacă acest
guvern va cerca ca să ne răpească învăţătorii noştri, —
din acest fond se vor ajuta învăţătorii şi preoţii cari vor
ajunge pe drumuri în urma prigonrilor ungureşti. Şi
cred că aceşti oameni sunt vrednici ca să fie ajutati,
pentrucă nu cei slabi sunt ceice luptă ci cei vrednici şi
dintre aceştia cad ce’i mai mulţi-
Dumnezeu este martor gândurilor noastre cari ne în­
deamnă să facem acest apel şi răsplătiva din belşug darul,
pe care îl va trimite cineva cu gândul curat şi sfânt de
a ajuta biserica şi scoale românească şi pe aceia cari lup
tă pentru ele.
loan Podea, adm. par. şi protopopesc, Farrell, Pa.
Ilie Pop, preot în Youngstown, O.
Ilarie Şerb, preot în Cleveland, O.
Octavian Mureşan, preot în Indianapolis.
Romul Doctor, preot în Gary, Ind.
Simeon Mihălţan, preot în Indiana Harbor.
* bănuit fiind ca autor al spargerii. vestească veseli călătoria lor prin
Comitetul administrativ al “ Fondului Cultural” :
loan Podea, preş.
Ilarie Şerb, notar.
Nicolae Tecuşan, cassar.
Ilarion Morariu şi loan Muntean, controlori.
Toate sumele să se trimită la adresa
NICOLAE TECUŞAN, Box 226,
Youngstown, O.
Sumele incurse se vor cuita prin o corăspondentă din
partea cassarului şi se vor publica în acest ziar iar la
cerere şi în celelalte ziare româneşti din America.
NOTĂ: Rugăm ca să reproducă acest apel şi celelalte
ziare româneşti.
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA
“ GLASUL VREMII”
17 N. Phelps Street
YOUNGSTOWN, OHIO.
Telefon: Bell Phone 151
YOUNGSTOWN, OHIO, 16 MARCH, 1913
RĂSBOIUL DIN BALCANI. Un jurământ curios.
Situaţiunea din Balcani atât e In ziua de 4 Martie a fost bu­
de încurcată şi ştirile cari vin de curie în orăşelul Ilousingson din
pe câmpul de răsboiu atăt sunt Kansas (Statele-Unite). Membrii
de contrazicătoare nu ştii ce sa partidului democrat din oraşul
mai alegi. Propunerile Aliaţilor amintit au aranjat mare ospăţ
de pace, Turcia nu voeste ale pri­ pentru sărbătorirea concetăţeanu­
mi la nici un caz, chiar puterile lui lor Boxwell, care în anul 1897
mari le numesc prea esagerate. O se făcuse cunoscut în Statele-Uni-
telegramă din Londra vesteşte că te prin faptul, că din incidentul
comandantul trupelor turceşti e alegerii de president — nereuşind
gata să predee Adrianopolul dar candidatul Bryan — se legase cu
să să permită trupelor sa ese cu jurământ, că nu se va mai rade
armele, la cari condiţiuni Bulga­ şi nu se va mai tunde pană atunci,
rii insă nu sa invoesc. Vaporale de până când nu va ajunge un de­
răsboiu ale puterilor mari au pri­ mocrat la presidenţia Statelor-Uni
mit ordin ca la caz ca revoluţiunea te. Au trecut 16 ani de atunci şi
va isbucni earăşi in Constantino- părul lui Boxwell îi ajunge acum
pole să înceapă inmediat bombar­ până la genunchi iar barba îi aco­
darea oraşiului. pere nu numai faţa dar şi pieptul,
Greci aflători in America au asa că Boxwel pare mai mult un
adunat e 3000 de dollari sa cum­ sălbatic. Ajunsese de toată minu­
pere o sabie de onoare prinţului nea în Housington, copii se luau
Constantin pe care îi va predao o pe stradă după el, îl batjocoreau,
comisiune anume trimisă. dar cu toate acestea Boxwel nu
şi-a călcat jurământul. In 4 Mar­
tie noul preşedinte democrat Wil-
son se va instala în Casa Albă şi
MAI NOU REGELE GHEORGE atunci boxwel — conform jură­
AL TAECIEI CMORIT. mântul iii — ia ras barba de pro-
frt.
în icm.rs1 l .mmi *0 ‘
cute io.
s» u 1’ i s-
iost in v i-
tit CU 1 ţ>i ac coDorâ-
ţul a -±ci regelui, care se în Liegnitz, unde se adunaseră
inca pe drum catra spital a murit. o mulţime de ţărani, ea să admire
Regele a fost foarte poporal, si minunăţia de plutitor aerian. Cei
trupul lui va fi transportat la patru pasageri, cari se aflau în el,
Athena şi acolo aşezat la vecnică au plecat în oraş, în timp ce balo­
odihnă. nul, legat cu funii de pământ, a
Următorul tronului va fi fiul, fost lăsat în grija conducătorului
sau Constantin. lui. Copiii de ţăran, curioşi, nu
Regele Gheorge sa născut la s-au mulţămit numai cu atât că
anul 1845 în 14 decembre şi în aveau voe să privească balonul, ci
anul 1863 a devenit rege al Gre­ — dându-le îngrijitorul balonului
ciei. In anul 1867 sa căsătorit cu voe — se urcară şi în nacelă, înăl-
princessa rusească Giga. ţându se până la înălţimea de câ­
ţiva metri cât permiteau funiile,
cu cari era fixat balonul. S ’a în­
DIVERSE. tâmplat însă, că un vânt puternic
venit fără de veste, a rupt funii­
Luptă ’ntre jandarmi şi le, iar balonul — spre groaza tu­
ţigani. turor celor de faţă, a părinţilor
mai ales — şi-a început drumul în
Cazul s ’a petrecut în comuna aer, dispărând în nori împreună
Bătania din comitatul Cenade. cu copii şi fetiţele, de câte 12—
Unui locuiotr din comuna amin­ 14 ani, cari se aflau în nacelă. Mai
tita i s ’a furat — în urma unei târziu însă primiră vestea, că ba­
spargeri, — mai multe obiecte din lonul se lăsă la pământ fără nici
casă. O patrulă constătătoare din un accident, la depărtare de vre-
doi jandarmi a descins imediat la o 30 chilom, de Liegnitz. întorşi
coliba unui ţigan Talics Mihaly, acasă, copii au început să-şi po­
Acesta însă. înainte de-a începe văzduh, spunând că nu s ’au te­
jandarmii perchiziţia domiciliară, mut de loc şi că nici prin gând nu
le-a pretins suma de 50 cor., drept le-a trecut, ea ei ar fi fost ame­
cauţiune pentru eventualele 1\ t- ninţaţi de vre un pericol de mo­
cruri, pe cari jandarmii le-ar lua, arte.
fără ca să fie furate. Natural că *
jandarmii nu s ’au învoit şi au păt­ Jubileul dinastie Romanov.
runs cu forţa în colibă începând
perchiziţia. La un semn dat din Din Petersburg s ’a şi anunţat
partea Ini Talics, o ceată de 7 ţi­ programul serbărilor cari vor
gani se năpusti asupra jandar­ avea loc cu prilejul jubileului de
milor, cari neputând-se apăra din 300 de ani de atotputernică stă­
cauza îngustimei colibei, s ’au stre­ pânire a dinastiei Romanow. Ser­
curat pe uşă afară. Ir acel moment bările vor fi militare şi religioase,
însă ţiganii s ’au înfuriat mai rău se vor organiza însă şi serbări fă­
şi s ’au repezit asupra jandarmi­ ră caracter militar sau religios
lor cu rude cuţite şi săcuri, faţă pentru a se realiza iş participarea
de cari jandarmii s’au văzut sili­ mulţimei la sărbătorirea ţarilor.
ţi să facă uz de puşti, trăgând In ziua de 7 Martie st. n. împăratul
fiecare câte trei gloanţe. Ţiganul şi împărăteasa tuturor Ruşilor vor
Talics Mihaly a fost ucis, alţi doi primi în palatul de iarnă deputa-
răniţi, dintre cari unul de moar­ taţiunile diferitelor state, iar du­
te, iar restul cetei de ţigani, a pă arniazi corpul diplomatic din
luat-o la fugă. Au fost însă prin­ capitala Rusiei. Comisiunea Du­
şi şi duşi, în fiecare, la casa ca- mei care a întocmit un program
mun ala. Pentru anchetarea cazu­ pentru participarea parlamentu­
lui a descins la faţa locului un lo­ lui rus la jubileu a hotărât insti-
cotenent de jandarmi.
tuirea unui fond pentru îmbună­ pelă în onoarea dinastiei Roma-
tăţiri agricole şi înfiinţarea de now. PRIN NOI ÎNŞINE.
şeoale model pentru copii, de şco­ Cu toate pregătirile pe cari le
— Sprijiniţi-i pe-ai voştri! —
li primare şi secundare. Comisiu- fac autorităţile ruseşti, poporul
nea Dumei a mai hotărât ea să rus este foarte puţin entuziast YOUNGSTOWN, O.
înfiinţeze în fiecare reşedinţă de pentru sărbătorirea ţarilor al că­
guvernământ câte o şcoală norma­ ror jubileu aminteşte 200 de ani Băcani (Grocer): Geo. Bogdan
lă, iar în Moscova să construiască ror jubileu aminteşte 000 de ani 125 E. Watt St.
un mare muzeu naţional cu o ca- nevinovat. Bărbieri: Mihail Roman,230 S
Front St.
Brutari (Baker): S. Lupşe, Oal
A
St. 335.
1VIATA ROMANEASCA IN AMERICA.
>VX"X~X~X"X~X,«X~X,*X~X~X"X~X~X~X*<~X"X»‘X’*X~X"X"X~X"X~X
Croitori: Savu Crucianu, 258 E
Boardman St.
Măcelari: Petru Tecău, 22 S
DIN ALLIANCE, O. NEWARK, OHIO. Watt str., — Gavril Străjan, 111
S. Watt str.
Ştiut este cumcă biserica gr. or. Onorată Redacţiune, Binevoiţi Restaurante: P. Opincar şi N
din Alliance, O. e isprâvitâ demult a publica în preţuitul D-Vostru Străjan, 305 Boardman S t.; Sale
şi podoaba ei sunt cele două tur­ ziar aceasta întemplare din New- nul 103 Watt Street) — Geo.
nuri din cari, în zi de Duminecă, se ark, O. Maxim (“ Transilvania” ), Eas
revarsă peste întreg oraşul, mlă­ Vineri în 14 Martie pela orele 5 Saloane: G. Opriţa, 330 E. Froi
diosul sunet al celor două clopote a încetat din viaţă fără veste Ilie Front St. colţ. cu Watt St.
St. — loan Bunea, Poland Avenut
dintre cari unul e dăruit de harni­ Ceontea din Comuna Cut comita­
Miron Todîrcea, 209 E. Front Si
cii Scoreni, al căror nume s ’a pub­ tul Albei de jos, în etate de 40 ani,
licat şi în ziarul acesta, — iar al în fabrica de sticlă, râinânănd în
E. YOUNGSTOWN, O.
doilea prin credincioşii din Las- urma lui o soţie nemângăiată şi 6
lăul român, dintre cari mulţi nici copii mici. Farmacist: L. Moldovan, 33C
nu se află în acest oraş. Numele Bietul om mai avea cam 20 mi­ Willson Ave.
donatorilor din Laslăul român nute până să scape din lucru, când Saloneri: St. Lazar şi Gh. Datei
sunt următoarele. Anton Oprean, deodată a căzut jos şi în decurs de Stop 9.
Gheorghe Yintilă, Ioan Florea, 15 minute şa dat%sufletul. Auzind Solon: Iosif Clonţ, Stop 8.
n» <>♦^4 ♦
Marian Iorz, Teodor Oprean, Teo­ j soţia de aceasta nenorocire îndată
dor Zălog, Mihailă Florica, Teo­ a alergat la faţa locului cu copilul AKRON, O.
dor Chirilă, loan Bogdan, Costan- cel mic în braţă, dar ajungând nu Saloane: I. Floaş et Co. (“ Sout
din Zălog, Nicolae Pal, Gheorghe a mai găsit decât trupul răcit al Liquor Co.” )f 1165 So. Main St.
Ignat, Ioan N. Gloabă, Gh. Yintilă iubitului ei soţ, căzând pe trupu­ CANTON, O.
Ghiţă, Iosif 01 arin, Vasile Teketi- lui neînsufleţit. Toţi cei din jur Brutar: Fraţii Şandru, IOC
ei, Iosif Ilerman, Toader Samson ba chiar şi Superintedentul şi alţi Canahan Ave.
Jarz, Iosif Moldovan, Ioan Cosma, funcţionari văzând aceasta neno­ Ciobotar (shoe-maker) Joii
Iosif Gloabă, Filip Florea, Mihailă rocire stau muţi şi îşi ştergeau cu Moga, 1221 Penna Ave.
Mârcu, Aron Aprişteanu, Ioan batista lacrimile cari, curgeau fă­ Restaurant (salon şi hotel) Jc
Jorz, Lucliian Şerban, Toan Iorz. ră voie. sif Velceleanu, 1921 Hurford sfc
Contribuind fieştecarele cu su­ Familia Ceontea e foarte săracă, Saloane: Codrea Şerban, 183_
ma de $3.50 s ’au adunat $84.50 căci bietul om lucra cu plată de 14 Klorear Ave. — Costache Copiei
dintre cari $78.40 s ’au plătit pen­ cenţ pe oră şi trebuia să ţină o fa­ 1934 Hurford St.
tru clopot, iar restul se va restitui milie grea de 6 copii. 2 fete în pat­ Bărbier: Geo. Stolojan, 192
bisericei în bani gata sau se va ria veche şi 4 aic cel mai mic de 7 Hurford St.
cumpăra un lucru inimos pentru luni.
altariu. Fie jertfa bine primită. Românii din Newark sau înţeles CLEVELAND, O.
Laudă Lăslăuanilor şi d lui A. Op­ a veni în ajutorul familii Ceontea, Agenţie de vapoare: Gavril Bai
rean care a interprins coiecta. şi credem că atragem atenţiunea bul, 5103 Detroit Ave.
onoraţilor cetitori al Glasului Vre­ Băcani: I. Budoiu, 4907 Detroi
mii — în credinţa că pintrâ mulţi­ Ave. — Lumbeş şi Todea, 52l|
mea de Români vor fi şi de aceia- Detroit Ave.
F.AST*1 VOVÎî G S^W N , mai cu daro de mână şi t r a g e r e de Ciobotari: (Shoe-maker): ni
inimă, cari ar voi să vină în aju- j Radu, 5105 Detruib a ™.
torul nenorocitei văduve. Un dar Prăvălie de mode (Store): G
Hală Românească.
mai mare ca şi acesta nu poate fi, Motoaşcă (“ La Ursu” ), 5217 Del
roit Ave.
Societatea “ Frăţia română” din fiind copii mulţi. Restaurante: V. Stănescu, 53dI
CIOCNIREA TRENULUI ERIE CU UN CAR ELECTRU ÎN
East Youngstown, Ohio au adus Adresa familii e: Rafira Ilie Detroit Ave. — Ioan Muntean (Si
MARTIE A. C. YOUNGSTOWN, OHIO.
o hotărire lăudabilă şi care va ră­ Ceontea, P. O. B. 204, Newark, O. Ion şi hotel), 5613 N. W. Cass Ati
mânea un moment istoeie în isto­ Nicolae Cernea.
Saloane: Dumitru Barza, 660!
ria acestei vrednice soţieeăţi anu­ Herman Ave. — Mike Barza, 57(1
me în ultima sedinşă a societăţii sa UN RESPUNS. Cum sum eu responsabil pentru citorului Romindin America. Herman Ave. — Costică Stănesc*
decis definitiv zidirea unei hale ofensele ce acest ziar le-a adus la Bine ar fi, dacă Rominii noştri 1213 W. 58th St. — Nic. Neag|
mari şi corespunzătoare şi care Mare nenorocire în Youngstown, In numeral 10 al Ziarului Glasul adre sa Arehiereului şi Consisto- ar da: pentru Flota intocmai ca şi
Ohio. 1282 W. 58th St. — V. Stănescl
va vesti din nou vrednicia poporu­ Vremii, Părintele 1. Podea restăl- rului meu? pentru Biserica şi şcoală, căci toa­ 5208 Detroit Ave. (Salon, Restai
Joi in 13 Martie la orele 11.50
lui românesc pribeag pe acestea măceşte articolul meu “ Flota Na­ Cum pot fi eu responsabil pent­ te ale noastre sunt. rant şi Hotel).
plaiuri. Sa cumpărat un lot fru­ trenul Nrul 8 al liniei Erie, care
ţionala” — “ Fondul Naţional” ru ţinuta preotului Balea, care a Insă un lucru trebue se se ştie, —- loan Crăciun, 1364 N. 54 §|
mos cu suma de 850 de Dollari, face drumul întră Chicago şi New publicat în Ziarul America. trimis mai multe articole Ziarului dacă nu dau pentru una, nu dau- (colţ cu Hilmar St). Hotel şi rest?
cari sau şi plătit, hala va fi clădi­ York sa ciocnit cu un vagon a li­ Cu uşurinţă, me scoate vinovat America, contra preoţilor şi a Con- nici pentru ceialaltă. urat.
tă din cărămidă şi va fi foarte niei electrice din oraşiu la încru­
în mai multe puncte. Ba plecind sistorului, din care eu niciunul Pentru ca, poporul nostru se fie
spaţioasa, fiind unica sala de dai cişarea liniilor de tren şi electrice
dela flotă, mi se prezice lesne un DETROIT, MICH.
n-am cetit? bun jertfior. pentru interesele nea­
Doamne în East Youngstown aşa în strada West Federal in locul viitor ca, preotului Balea ???!!! Grocerie, Casină Română, R«|
numit Westling Crossing. Cocnirea Ce sum eu de vină că, preotul mului, cum fac celelalte popoare,
că suntem siguri, că şi străinii o Am scris acel articol nevinovat, Balea s-a declarat independent? trebue se-1 creştem deasa, respec­ tarant.
vor folosi. Sfinţirea halei e proi­ a fost cumplită, deorece trenul es-
cu inima curată, inpins de cele mai BARBIERIE
press venea cu o viteză ameţitoare Unde se fi trimis eu acel articol tive trebue se-1 dedăm la asta.
ectată pe 4 Julie. Pentru ca socie­ sincere simţeminte de naţionalism. dacă : ziarul Rominul nu află de Cu una sau alta trebue se se în­ 1177 Russel Street.
tatea să nu iee bani împrumut dela Carul electric a fost luat pe sus şiŞtiu atit că, sum romin, şi am DUMITRU BOLCHIS
dus 300 de feturi şi izbit in fabrica potri vit colectarea pentru Flota ceapă.
străini au ajutat mai mulţi mem­ crezut că, fac bine, făcind şi eu un Naţionala ? RESTAURANT
de ghiaţă-facândul tot puzderii. In Că, unii sau alţii zic că, noi
brii cu sume însemnate societatea, serviciu cit de neînsemnat neamu­ Ziarul Glasul Vremii, asemenea. trăim reu, este o întrebare atit de 1175 Russel Street
anume: Ştefan Lazar cu 500 Doll. carul electric erau 25 de persoane
lui meu.
dintră cari doă au remas pe loc Plus că, acest ziar care acum sta Ilibe ră şi largă, încit trebue se res- I. BOLDRIS & G. PĂCURĂ!
I Acsente cu 200 Doll. George Ar- Dar am vezut că, în America, sub imediata conducere a colegi­ pund că, gura lumii nu-i e dat ni- VASILIE COMANESCU,
su eu 500 Doll. şi mulţi alţi mem­ moarte,.ear eelealalte au fost toate
trăim vremuri cînd nu i bine nici
greu vulnerate, şi de grab trans­ lor mei Părintele I. Podea şi Ilie ; merui se o poată astupa. 1197 Russel St., Detroit, Mit
brii cu sume de 50 şi 100 Doll. dacă îţi ajuţi neamul, nici dacă nu Pop în sori oara acestui ziar Bici­ Mulţi oameni, multe se pot vor­
Noi numai bucura ne putem şi portate în spitalul de aici şi ţi-1 ajuţi.
luate sub îngrijire medicală. Ram­ uşca, me gatifică cu citeva rinduri bii. GARY, IND.
totodată a gratula fraţilor din E. Asi dorii ca, acel articol se fie ironice, puind de asupra şi o sta­ Tin se accentuez şi eucă, între
pele nu au fost lăsate jos deşi ziua Bărbier: Vasile Comloşan, 13
Youngstown pentru fapta aceata cetit şi de Archiereul meu şi de tuetă care de sigur nu a fost a lui ;preoţi de present, nu este nici o Adams St.
frumoasă, cari numai lor spre fo­ şi noaptea stăjuesc acolo 2 senti­
toate căpeteniile mele bisericeşti,
nele. Cauza este o sentinelă, că­ Mihaiu Viteazu!? disarmonie, iar dacă intro chestiu­
los le poate fi. se ved sum, sau am fost incorect,
ruia îi murisă cu o zi înainte o fată In urma acestor adeveruri, cum ne sau alta nu suntem de acelesi INDIANA-HARBOR.
Trăiască vrednica societatea şi dacă am scri-s că, Rominii din
de 16 ani, şi în durerea lui după pretinde Părintele Podea se me păreri, nu înseamnă, că trăim Restaurant: loan Micu, rests
cu D-zău înainte la cele bune şi America se ajute Apelul Rominiei?
fiică-sa era bietul om ca scos din plec acestui ziar care me bajocu- reu. rant, salon şi hotel, Black Ave. |
frumoase Precum suntem infor­ Eu zic că, am făcut bine! . .. Şi
minte plimbândusă în sus şi jos reşte ? Cind ajung la sfirşitul celor ce
maţi şi societatea din Youngstown cred că, mulţi vor mai zice aşa! NILES, O.
făcea nişte gesturi cu mânile şi Dacă acel articol na vatamat pe Concluzie: Ziarul Rominul nu am vrut se respund, repet incoda-
e pe cale de aşi realiza dorinţa de steguleţul, încât conductorul dela înpărteseste vederea de a colecta tă, că nu cred, se fie nici un pe- Prăvălie de mode (confectioi§
mult esprimată de aşi zidi o hală, nime, n-a scurtat dreptul nimerui,
carul electric credea că e signalul
în ultima analiză . . . A fost Un pentru Flota Naţionala, Glasul cat pentru, că am publicat acel ar­ ry), loan S. Androne, 83 Furna 7
dar pană acum nu a găsit un loc de a trece şi aşa sa întâmplat ace­ Vremii de asemenea, plus că, ia ticol în ziarul America. Pecatul str.
potrivit, fiind intravilanele în Bine, a fost un ce Bun, pentru ce
asta groaznică nenorocire. Dăm nu-i bun? Eu ştiu că, Binele este venit gust se me bajocurească fa- cel mare după a mea părere este PITTSBURG, PA.
Youngstown foarte scumpe şi ane­ aici şi fotografia luată la câteva cindu-mi şi statuete ... nu mi a al ziarului Glasul Vremii careprin
voie de căpătat. bine şi este fapta cea mai nobila a Croitor: Grigorie Bărtuş, 3(1 j
minute după nenorocire. remas alta, decit se bat la uşa scoaterea adausului biciuşca reîn­ Harkmus Ave.
unui om, irelevant . deeă li faci
unui păcătos sau unui drept. celor ce me primesc cu d rag ... şi vie ivirea revistelor de bajocura
astfel am publicat acel articul nevi de cari nu se simte absoluta nevoe. SALEM, O.
Astfel, Părintele Podea recuno­ Salon. Ştefan Neagoe,
aşte că, articolul este nevinovat şi novat în Ziarul America. Şi dacă America nu-i bună, Ro­
B ell P h o n e 3298 — N ew P h o n e 409 Locuinţa Bell 2648 22 Main s;
poate este scris cu cele mai bune Dacă am păcătuit se poftească minul nu-i bun, Glasul Vremii nu-i
ori şi cine se me tragă la respun- bun vor zi ce alţii, Deşteaptăte Ro-
Geo. W . Kay intenţiuni, dar nu-i bun pentru
că-la-m scris în ziarul America.
SHARON PA.
dere, poate Fişpanii şi Procurorii mine nici a tit? . . . Atunci se mi se Băcan: Geo. Golaş, Budd 1
din fericita Ungarie cari insa spună, care este gazeta bună în colţ cu Doak St.
FLORAR Repet deci incodata, un lucru
aici . . . . nem szabad. care omul poate se scrie ceva cind
frumos, bun şi follositor. este fru­ Croitor: N. Tinţereanu, 232 i
41 NORTH PHELPS ST., YOUNGSTOWN, O mos, bun şi folositor ori unde ar Cit timp voiu trăii în aceasta aretreb uinţa ? W. State St. f i
Tot felul de lucrări de flori. — Flori pentru cununii si vi fi. ţeară, şi poate pentru totdeuna, A scrie ceva folositor, după a
i Mi se înpută faptele ziarului voiu fi ee-1 mai zelos spijinitor eu mea părere modesta, se poate în AURORA, ILL.
îmmormîntări. — Specialitate în aranjarea florilor. Cele m a i H
ş» frumoase flori de ceară în oraşul întreg. America. fapta şi scrisul pentru neamul ori ce Foaie Romi nească. SALOON, RESTAURANT ;
Dar cum pot fi eu responsabil meu, căci congrua mea nu iaşa din Simien Mihalţiaul, SEM VAGNER <
pentru ţinuta ziarului America? punga Ungariei, ci din mina mun- preot. 59 Broadway
 fi T \ S ÍJ X,

CANTON, OHIO. Crăciun 25c.,.Achim 1. Popa 25c.,f Gebu 50c., Vasile Costişor 25c., Manei u 25c., Femüronia Andreaş
David Briggs 10c., Oskâr Karson loan Durdun 20c., Vasile şi Saveta 25c., Gaiation Mutini 25c. S. GLĂSER, CANTON, O. A.DRESELE PREOŢILOR RO­
Am onoarea a face cunoscut 10c., Victor Drăghiciu 25c., loan Lancea 50c., Nicolae Căpriţă 25c., Agenţie de vapoară. Notariat MANI DIN AMERICA:
onoratului public român din CAN­ Rigăl 50c., Vasiliu Vanga 10c. public. Trimiteri de bani.
Nicolae Strâmtu 25c., loan şi Ele­ TOI EDO, O. Aurel Hăţiegan, preot gr. cat
TON ŞI JUR ca am deschis în hala BANCHERIUL ROMÂNILOR.
na Clopoţ d 50c., Ilarie Manica 25c Ghec’ ghe Pop 25c., Vasilie Tal- 1367 W. 65 St. Cleveland, O
societăţii “ TRAIAN şi AVRAM MÂSSILON, O. Oficiul în Hurford Str.
Xicolae Taropa 25c., Simeon liio- poş 25c., Loan Cossi 20c., Gheor­ Tel. Cuy. Central 1938L
IANCU” un CINEMATOGRAF, loan Herman 50c., Justin Her­ deanu 50c., loan Stănuţiu 50c., ghe Barb 10c., Stan Angliei 10c. DE VÂNZARE. Octavian Mureşianu, preot gr.
rugând pe fraţii Români a mă man 50c., Mihailă Zăblău $2, Nick I Voise Nica 20c., Loan Grusea 20c., Anton ! ian 10c., Gh. Mogoş 50c., Farme, loturi, case, acţii şi lus- ort., 404 N. West St.
sprigini, vând totodată acolo şi Cernea şi soţia $1, Gheorghe Zăb-j Xasilie Boboia 25c., Xicolae Au­ loan Finn $1, Adam Cristea $1, suri pentru amănunte mărci Indianapolis, Ind.
beuturi nespirtuoasă, şi îmi voiu lău 50c., Nicolae Zăblău 25c., Ya- di seu 25c.. idomir Coiletea 50c., Adam ( ristea 50c.. Telman, Ion NICOLAE MEDEAN, Ion Podea, adm. prot.
da silinţa a aduce totdeauna tab­ sile şi Elisaveta Comăniţă $2, Ni­ Danilă Băţoiu 25c., Zosim Răţohi $1, ilie Ghiciră $1, loan Todereanu 5916 West End Ave. 413 S. Darr Ave., Farrell, Pa.
louri frumoasă şi cele mai nouă colae Cândea 50c., Gheorghe An­ 25c., Gheorghe Comşa 50c., Augu­ $1, Maria Moldovan 20c., Pâl Gyi- Austin Chicago, 111. Ilie Pop, preot gr. or.
spre a distrage onoratul public. drei 50c., Andronie Todoran 25c., stin Mănică 25c., Vasile Boboia man 25c., Robo Vasilie $1, Gavrilă 17 N. Phelps St., Youngstown, O
Fac cunoscut că eu sunt şi PIC­ Andronic Todoran 25c., Comănuţ 25e., Uie Siiciu 25c., Ana O. Con­ Căpăţină $1, Pavel Martiş 30c., Bell Phone 151 şi 381
TOR DE PORTRETURI foarte I Dan 50c., Condor Sandor 50c., ta 25c., Gheorghe Marian 25c., loan Va nţ u $1, Mateu Han 25c., Alesandru Pop, preot gr. cat
bun. Pictez pe sticlă, sticlă duplă, IZosirn Moldovan 50c., Iosif Colţos John B. Kissel 15e. Cine vrea să aibă o fotografie
Avram Colnic 50c. bună să meargă la 126 Bruce Ave., Youngstown, 0,
în uleu, fac sub garanţie orice fel 50c., loan Cândia 50c., Mihailă loan Pop preot gr. cat.
H. H. CANON,
de flori în colori şi portreturi, NU Nemeş 25c., Danilă Muntean 50c., CHICAGO JUNCTION, O. DETROIT, MICH. 445 N. Lincoln Ave., Aurora, IU.
IAU BANII ÎNAINTE, LUCRU Dumitru Gazdac 50c., Dumitru 204 S, Webb, Alliance, O.
Stefan Tâlvan 25c., Valeriu Nis- Gheorghe Bârsan Şl, Andreiu Telephon: 342
FOARTE EFTIN ŞI BINE. Foto­ Borta 25c., Dumitru Giurgiu 25c., tor 25c., Toma Ritivoiu 50c., To- şi Elisaveta Motoc Ş2, Grigore Ilarie Serb, preot gr. or.
grafiile să fie curate şi să să scrie Andreiu Potecu 25c., Jacob Po- dor M. Mesentea 50c., Şofron Mi­ Rucărean 25c., Gheorghe Benţea 1460 W. 57 St. Cleveland, O.
mărimea care o doriţi. tecu 25c., Ieronim Moldovan 50c., ron 50c., Nicolae Costei 25c., loan 25c., loan Miloşan 25c., Iacob Na- I New Phone 214 M. Phone: Central 5368 R.
Adresa: loan Forgoci 50c., Simeon Surdu Modorogea 25c., Toma Sinn Ş1, neş 50c., Luchian Ludu 50c., Zaha­ Bell 2687
IOAN N. ROŞCA, 50c., Gheorghe Reghia 50c., Mit­ Nicolae Oancea Ş1, Andreiu Mujat rie Vulcu 50c., loan şi Varvara
1922 Hurfoed St., Canton, O. rofan Crăciun 10c., Aleesandru şi Ş1, Alecse Banciu 25c., Iancu 25c. larii 50c., Iosim Mihaiu 50c., Toa­
„Carlson s Sanatorium”
ALLIANCE LIQUOR COMP.
Virica Rigu 50c., Aurel Muntean N. J. P. Roman 25c., Cosman Mi­ der Spata 50c., loan Ardeanu 25c. Bryson St. & Madison Ave. Este şitut de toţi Români, ca lo-
şi soţia 50c., Leon Goga 50c., Ghe­ en 25c., Chicago Liqueur Comp. Maria P. Jiga 25c., loan David Youngstown, Ohio. caul cel mai bun unde să pot găsi
orghe Gazda 50c., Pantilimon Sin Şl, Toan V. Tatii Şl, XT. J. Roman 25c., Achim Pavel 50c., Petru Chîi Cele mai bune instalatiuni rachiuri şi vinurile cele mai bune.
COLECTA BISERICEI GR. OR. 50c., loan Cicei 25c., loan Dăhău 25c., Toma Veştemean 25c., loan ja 25c., Vasile Diga 25c., Mihailă de băi Mydropathice si Elec­ 717 E. Main St.
SF. NICOLAE DIN ALLIANCE, 25c., Gheorghe Oprenia 25c., Ana Melinte 15c., Doican 25c., Toma Burza 25c., Jiva Coitu 50c., loan tricitate. Masagiuri svedeze. Alliance, O.
OHIO. Geors 25c., Petru Coroş 50c., Ste­ Petrescu 25c., Toan I. Carpinean Balea Şl, NTck. Hoje Şl, Xicolae Scălzi de tot felul. Trata­
Cu datul de 1 Iulie 1912, comite­ fan Ileana Boldi $2, loan Drago- 25c., Stoia Costeiu 25c., loan Cân­ Popa Şl, Vasile Budascky 50c., ment special în boalele rheu- Bell Phone 300
tul parochial al biserieei gr. or. Sf. mir şi familia 50c., Stoica Medrea dea 25c., Xicolae Anghel 25c., Io­ 50c., loan Burze 25c., Steţiu Ghe­ matice şi chronice, pentru
Nicolae din Alliance, O., a pus la 50c., Stefan Almăşan 50c., loan sif Turcu 25c., Iosif Lazar 50c., orghe 25c., Steţiu Pavel 25c., La- £ ambele sexuri. Serviciul din BURKE ŞI QUINN
îndemână d-lui Miron S. Grama şi Mailat 25c., Bucur şi Ana Drăghi­ loan Hal maci u 25c., loan Bunea tiea Silagy 25e., Gheorghe Silagy Anteprenor de îmormîntări.
cele mai conştiincioase.
loan Toader două cărţi de colectă, ciu 50e., Xicolae Almăşan 50c., 25c., Gheorghe Flucşa 25c.. loan şi j 25c., Mihailă Cismaş 25c., Costan­ Trăsuri pentru îmormîntări,
“ Carlson's Sanatorium” nunţi şi botezuri. Serviciu de am­
provăzute cu subsrierea şi sigilate Achim Rădulea 50c., Gheorghe Saia Nistor Ş1, Victor Totan 50c., din Bârsan Şl, Gheorghe Gheţea
Youngstown, Ohio. bulanţă.
de câtră maiorul oraşului din Al­ Cicirilă 50c., Vasile Rogozan 50c., Xicolae XI Nistor 25c., loan X. Şl, loan Luţoiu Şl. Dumitru Dra-
42 Robinson Road
liance şi comitetul parochial. Simeon Crăciun $1, loan Tirca Coman 50c., loan Relea 25c., roan gos Şl, Gheorghe Burlea Şl, Gri­ <"X~x ~x ~xk ~x ~x ~x ~x ~x ~x ~X”:
EAST-YOUNGSTOWN, O.
De şi cam târziu dar totuşi voim 20c., Toma Groza 5c., Zaharie Se- Bălaş 50c., Veronica Hoandră 50c. gore Opriş Şl, Nichifor Luţay Şl, Scaldă rece şi caldă în toată bună
să ne facem datorinţa faţă de cei- chel $1, loan Căzan 25c., loan Toma Jacob 50c., loan I. Morariu X. X. Coholm 30c., Simeon Marcu
vremea
ce au ajutat biserica noastră, adu- Andreiu 25c., loan şi Ana Maier 50c., Gh. Mărginean 15c., Xlc. 50c., Gheorghe H. Grîgol 25c., Du­
cândule cele mai frumoase mulţă- $2, Vasile Vlad $1. I. Gr. GAY,
Dr. I. W . Hodson
Stoişor 10c., Anghel Veştemean mitru Fleşeriu 50c., Lazar Stoian Dentist
mite şi pe calea aceasta. La colecta 50c., Toma Costei 25c., Toma Is- 25c., Dimitrie Gerga 25c., loan Ca- Lângă poştă, Alliance, O.
purtată de d-nul Miron S. Grama 203 Federal Building
MIDVALE, O. tratu Ş1, 1. V. P. Laslia 50c., Tor- dariu 25c., loan Gerga 25c., Per-
au contribuit următorii. YOUNGSTOWN, O.
Petru Uliţă 25c., loan Marian dan Posa 25c., loan Barbea 25c., sida Beni’ţan 25c., Mita Giubin
Ore de consultaţie peste ziua în­
25c., Dancii Gligor 25c., David şi Zenove Spătăcean 25c., V. J. Mo­ Şl. Ana Tudium 50c., Manole Ghe­ Bell si. New Phone 675
ELYRIA, O. treagă. Dumineca şi seara după în­
Maria Sisea $1, loan V. Văcilă 25c rariu 25c., loan T. Marcu 25e..: orghe 50c., Vasile Muntean 50c.,
Xicolae Chidor 50c, Aurel Stan- Nicolae şi Sofia Sisea Şl, loan Anghel Morariu 50c., Vasile Hodo­ loan Llipea 50c., Vasile Stoican F. S. MERVIN, M. D. ţelegere.
beca 50c, Nicolae Rozar 50c, Luca Chioreanu 25c., Gheorghe Cernea rogea Şl, Toan Pe Buta Şl, Vasile 25c., S. V. 50c., M. Siloy 50c., Du- MEDIC UNIVERSAL
Goia 50c, loan Prumar 25c, loan 25c., loan Lascu 25c., Julian Ton- Ritivoiu 25c., loan P. Buta ŞT, 25c., Nicolae Bărbasu 25c., Jacob 641 Himrod Ave., Youngstown,0. Cel mai bun doctor pentru Ro­
Vinţan 25c. caş 25c., loan Stan 50c., loan Va­ Achim Laslea 50c., loan L Gâlea mitra Manta 25c., Ilie Mureşan Medicul societăţii Unirea Română mâni
cile 25c., Costandin Florea 25c., 50c., Nicu X". Cercel 25c., Gheor­ Iritau 15c., Ana I. Schiopescu din Youngstown. JOHN A. ROACH, M. D.
OSNABURG, O. Gheorghe 25c., Gheorghe Vacilă ghe Lazar 25c., loan T. Stoişor 50c., Romulus Comanescu Şl, Ni­ Orele de consultaţie: 8—9 A. M., 1—2si 336 Market St., Alliance, O.
6—7 P. M.
Nic. 1. Carna 50c, loan Morgociu 25c., Gheorghe Toncaş 25c., Mike 25c., Toan Filip 50c., Vasile Dra- colae Ha mp u Şl, Marta I. Stro-
$1, Gheorghe Raţiu $1, Nicolae Kirschner 25c., Nicolae Fuiorea gomir 50c. va 15c., Gavril Bâra 15c., Nicolae
Or>vişin <k1 Tnma Racian $1, Lu- 25c., Ilie Mafteiu 25c., Moise Ra­
cian Sofletea 50c, loan A. Caplea du 25c. Florea 25c., Iosif Popa 25c., Boc- Bell Phone 1781 New Phone 381
MANSFIELD, O. New-T'v )ne 1032.
şan Ilie 15c., Vasile lonaşu 25c.,
Xicolae Ganea 50c., loan Han- loan Bucur 10c., Toma Bucur 10c. Dr. Albert B. Király
50c, Ilie Oprean 50c, Toma Lupu
50c, John Stauffer 50c, N. N. 25c, STRASBURG, O.
Dr. Josif Porembski
XT. N. 15c, N. N. 10c, N. N. 10c, N.
cu 50c., Toa nHegheş 50c., Vasile Buftea Petru 5c., Ciocodis Petru M ED IC UNIVERSAL medic universal
loan Itu 50c., Gligore Codrea Drăghiciu 50c., Toader Borzea Ş1. 5c., loan Cărp'ileanu 10c., Ilie Su- Federal BIdg, odaia nrul 201
X. 10c, Dumitru Macrea 50c, Vasi- 50c., Gheorghe Florea 50c., loan 24 S. WATT STREET.
Dumitru Vulea Si.50, loan Raţii neo 25c., Traian Stăne4uţă 25c., Coltul stradelor West Federal
le Ispas 25c, Petru Popa 25c, loan Cernia 50c., Sevastian Jambor 25c. YOUNGSTOWN, OHIO.
Şl, Vasilică Ganea Şl, Drăghiciu Xicolae Popeneciu 25c., Popa An­ si N. Phelps
Tanase 50c, Gheorghe Nicula 25c, Nie. I. Codrea 285c., loan Dumi- Vasilică Şl, Gheorghe Bleza Şl, Orele de consultaţie 10—12 A.
Macavei Cotări ea 50c, loan Stroea tru 25c., Ilie Stanciu 25c., loan Toan Sâmu. Dumitru Moga Şl. dreiu 25c., Gheorghe Meheş 25c., YOUNG-STOWN, O. M. 1—3 şi 6—8 P. M.
50c, Nicolae Dan 50c, Valeriu Bră- Ceocanea 25c., Silvia Stuchireanu Gheorghe Ganea 50c., Vasilie Tur­ loan Toma 25c., Valeri Pesteşi 25c Ore de consultaţie 11—2 A. M. 6—8 P. M. Medicul examinator al Soc.
tean 50c, Vasile Plateş 25c, Nico­ 10c., Nicolae Romänita 25c., loan cu 50c., Dumitru Moldovan' 50c.. XTick. 25c., Toma Boieriu 25c., “ Metropolitan Life Insurance”
lae Băbăluţ $1, Zaharie Rotariu Ardelea 25c., David Butica 25c., Gheorghe Bădilă 25c., Ilie Tudor
Augustin Moga 50c., Toader Dob­
50c, Lazar Braşovean 25c, Romu­ Nicolae Florea 25c., Traian Albu rin 25c.. loan Moga 50c., Lică Mo­ 25c., Maria G. 50c.,'Toan Coanta
lus Frâncu 50c, loan Jurca $1, Ni­ 50c., loan Dima 20c., Petra Ste­ 25c., loan Moisă 25c., Olteanu Ni­ Telephone 604—3 Rings I. M. REED REED McVEY
da 25c., Simion Moga 50c., Dumit­ colae 20c., Nicolae Sebeniţă 25c., PĂVĂLIA DE MOBILE DIN preşedinte. cassar.
colae Stanciu 50c, Popa Gheorghe fan 25c., loan Yäcilä 25c., David
ru Moga 25c., Crăciun Drăghiciu Solomon Gilezan 50c., loan Mac EAST YOUNGSTOWN New Telephone 642—1-Ring
25c, Gheorghe Avram 25c, Antal Butiea 25c., Gheorghe Bäläban
25c., Simeon Vitco 50c., Aleesand­ 10c., Stofil Teron 10c., Kazian Mo­ vinde Bell Telephone 132 Struthers
•Janos 25c, Bodi Peri 25c, Popa 25c., E. Holey 25e., Nicolae Vlad
ru Cioara 50c., Stefan Bordia 50c., ţul ek 10c., Samoil Struck 10c. Da­ mobile cuptoare de fert şi incâlzit COMPANIA DE CLĂDIT
Pilon 50c, Stefan Băcilă 25c, Alec- 10c.,
loan Măniţa 50c., loan Oida 25c., nii Ganzar 10c., Petro Teron 10c., maşini de cusut şi brodate IN EAST YOUNGSTOWN, O.
sandru Popa 50c, loan Rusu 50c.
Gheorghe Tămaş 50c., Mitrofan X. XI. 10c., Pit Kuzak 5c., Constan­ STOP 8, BROAD STREET, cărbuni, fân, paie şi material de
CAMBRIDGE, O. Vatca 50c., Aleesandru David 50 tin Cioban 10c., Sem Teron 10c., EAST YOUNGSTOWN, O. clâdit cară de mutat si transfer.
NEW PHILADELPHIA, O. Milian şi Ana Cojocariu $1, c., Aleesandru David 50c., Ispas
Pavel Casapci 15c., Nick Corny
Cornea Hanăş şi soţia 50c., Ilie loan Dîţa 50c., Dumitru Mijea c., Ispas Ciora 25c., Iosif Gligor x<
10c.. Sirgi Nostasc 30c., Roman
[ X. Cosgaria 25c., Dumitru Dobrin Şl, Jacob Pavel, Şl, Gheorghe Po­ 50c., loan Gligor 50c., Nicolae
25c., — Iosif Borcia 25c., loan pa Şl. Gheorghe Molohi 50c., Má­ Pasca 25c., lonue Vasilie 50c., Du­
Jiurg 10c., Nicolae Coman 25c., 1
CEL MAI VECHIU ŞI MAI MAEE INSTITUT

i
(VA URMĂ.)
Bârsan 25c., Jacob Ghircoraş 25c., téin Stroia 50c., loan Vanga Şer- mitru Guşa 25c., Nicolae Cristea FINANCIAR ROMÂNESC din Austro-Ungaria
j Nicolae Grama 25e., Iosif Potec ban 50c., Giurgiu Mihaiu 50c., Io­ 50c., Rafilă Cristea 50c., Gheorghe
întemeiat 1897.
25c., Miron Boieriu 25c., Samoilă sif Lucaciu Ş1, Gheorghe I. Bur- Ciorna 50c., Nicolae Ciamo 50c.,
Mijea 25c., Miron Jugan 25c., Ni- lea Ş1, Gheorghe Moise 25e., Con- Xicolae Drăgoiu 25c., Gheorghe
; colae Ciopaş 25c., Gheorghe Vlad standin Tunariu 50c., loan Drăg­ Guia 50c., loan Onca 50c., Todor
25c., Augustin Raiea 25e., Nick. hiciu 50c., loan Faor Şl, Văduva Boţţa 25c., Frank Jagok 25c., Ja­
Dr. R. A. DALBEI

Mărgineanu 50c., loan I. Băcilă Ana Muntean 50c., Sam. Mateia cob Krussell 50c., Beshio Valcheff 279 EAST FEDERAL STREET,
INSTITUT MEDICAL „ALBINA I
INSTITUT DE CREDIT ŞI DE ECONOMII
44
I
y

25c., loan S. Dăneţiu 25c., Gheor­ 50c., Zaharie Riscută 50c. YOUNGSTOWN, O.
10c., Wasil Walleot 10c., Dobri ÎN SIBIIU f.
ghe N. Strâmbu 25c., Nicolae N. Câtră toţi bolnavi!
Mirchott 25c., Dono Marcova 25c.. Dacă suferi de orice boală nu Filiale: Braşov, Bozoviciu, Elisabetopole, Lugos, I
Trianu 25c., Nic. Cosgaria 25c., NEW COMMERSTOWN, O.
y?
X".. N. 25c., Petromelo 10c. căuta ajutor la astfel de medici
loan I. Ghircoraş 25c., Samoilă Toan Yule şi soţia Maria Şl, Mediaş şi Mureşoşorheiu.
Raiea 25c., Toan N. Dăneţiu 25c., Traian Pop 50c., loan Rogozean cari promit ceriul şi pământul, ?
NORWALK, O. veniţi în oficiul meu, unde veţi fi
Agenturi: Orşova, Sânmărtin, Sânmielăuşulmare
Regina G. Bologa 25c., Toan M. 20c., Nicolae Flucşa 20c., 20c., Cornel Boieriu Şl, loan Moga şi Seica-mare.
Gavrilă 50c., Stefan N. Dăneţiu Gheorghe Simeon 50c., Aleesand­ Şl, Andreiu Tanase. Chirion Bar- îngrijiţi bine şi în secret.
50c„ loan D. Urdea 50c., Maria I. ru Todericiu 20c., loan Măieres- ta 50c., Ileana Glieş 40c., Gheorghe Sunt in Youngstown de 15 ani
Urdea 50c., Nicolae Mihailă 25c., 25c., Nicolae Richivoiu 20c., Ghe­ G. Pumnea 25c., Valeria Z. Glieş şi in timpul acesta pe mulţi iam Capital so c ie ta r.................................K 6,000.000.— y !
Stanciu I. Stanciu 25c., Jasob Da­ orghe Radu 20c.. Dumitru Oisa 20c., Pavel Chitea 25c., Dumitru vindecat, şi pe mai departe am tot Fonduri de rezervvă şi penziuni....... K 2,350.000.— yy
mian 25c., Georg Strâmbu 25c., 20c., loan Petrie 50c., Cale Teodor Chisanoviciu 25c., Ana Roşiank intenţiunea aceasta. ï
Gheorghe I. Dăneţiu 25c., Vaiere 50c., loan Bordian 50c., Herry 35c., Nicolae Nucula 25c., Zaharie La mine e obiceiul ca bolnavul Portofel de cam bii..............................K 17,700.000._ ty
Strâmbu 50c., Victor Ghircocaş Petro 25c., Gheorghe Mihaiu 25c., Paloşan 25c. să plătească atunci când e vinde­ împrumuturi hipotecare...................K 12,400.400.—
25c., Tanasiu Cosgaria 25c., Regi­ Nicolae Barna 25c. cat.
Depuneri spre fructificare.................K 24,500.000.—
na I. Damian 25c., T. Olteanu 25c., Sfaturi medicale gratis.
Scrisuri fondare în circulaţ.............. K 10,000.000.—
Carol Strâmbu 25c., Mihaiu Bross
25c., Iosif J. Dăneţiu 25c., Anica
ASHLAND, O.
FREMONT, O.
Iosif Zamfir 25c., loan Mareş
Boalele secrete atăt bărbăteşti
Gheorghe Mamina 25c., Gheor­ 50c., Tanase Atanasiu 50c., Gheor­ cât şi femeeşti le vindec in cel mai
N. Strâmbu 50c., Gheorghe G. ghe Anghel 25c., W, F. Fletcher ghe Atanasiu 25c., Gheorghe mare secret.
/ n n după terminul de «y*►
!
Strâmbu 25c., loan I. Gavrilă 25c., 25c., John Shay 25c., Nicolae A. Achim 25c., Petru Păcurarii! 50c.
loan Cismaşiu 25c., Pătru Crăciun Golaşiu $5, loan Bâtă 40c., An­ Danilă Păcurariu 50c., Georg For- roni.
Baie electrică şi cură cu elect­ primeşte depuneri A L 6
spre fructificare cu q] jJ Q însuşi darea de in-
abzicere, plătind
I
25c., Anica Alduka 50c., loan dreiu Cornea 50c., Gheorghe Mar­ gatch 50c., Victor Cirgiz 50c., Du­ Deschis in toată de dimine­ __ ____________ terese. I
Drăghiciu 50c., Gheorghe B. Bar- tin 50c., Savu Hârseanu 50c., Ghe­ mitru Prundeanu 25c., Dutmitru aţa la 8 până seara la 8 ore. i
execută ASEMNĂRI DE BANI LA AMERICA şi y
zian 50c., Gheorghe N. Haneşiu orghe F. Bâtă 50c., David Şerbă- Floc cu soţia Istina Şl, Ieronim şi y
50c., Toan Vasii 25c., Maria Mer- nuţă 50c., Ionuţă Grecu Şl, Leonte Mariţa Boldea Şl, Adam Sânziană îngrijeşte încassări de cecuri şi asignaţiuni asupra f
CINE ARE LIPSĂ oricărei pieţi, mijloceşte tot felul de afaceri de bancă. y%
cnrean 25c., Aurel Halmagyi 50c., Renghia 50c., Gheorghe Rişaiţă Şl, loan Micloş 50c., Avram Bucşa
Vasile N. Cercel 50c., Erofteiu 25c., Petru Drăguşin 25c., Pona si soţia Şl, Gheorghe şi Ana Brân­ de trăsuri la înmormântări şi cu­ Ori-ce informaţiuni se dau gratis şi prompt atât de I:
Urdea 25c., Iacob D. Boieriu 25c.. Marian 25c., Dumitru Boftea 25c.. ză Şl, Nicolae Dragoş 25c., Nieo- nunii, să se adreseze la •Centrala din Sibiiu, cât şi de filialele şi agenturile
Iosif I. Strâmbu 25c., Nick. G. G. Vasilie Buta 25c., loan Cenan 35c ’ae Sârb 25c., Tudorache şi Maria G. E. BLUME, institutului.
Chiehernea 25c.. Gheorsrhe I. Po­ Gligore Dordai 50c., Ieronim Stoi 75c., Mihaiu şi Parascbiva Tăna­ 52 E. Main St., Alliance, O DIRECŢIUNEA.
! y
pa 25c., Petru Stroia 25c., loan ca 50c., Nicolae Rogoz 50c., Pavel se Şl, Gaftina Pârgbiş 50c. Rafira Stark Ph. X-60, Bell Ph. 583R X
-,^*..>*î~*m»"X~XmX~x ~x ~x ~x ~x ~X"X"X~x ~x ~x ~:~x ~x ~:-x **x ~x ~x ~x ~v.X ***
 1 ' SUL V R jS M I T

— Auzi nemernicii! Chiar dela dumneata! pandurii şi să pornim cu bătaie asupra foştilor tăi prie­
r ií Boerii îi vorbeau cu durere pentru el, cu ciudă pentru teni, căci pe la ei sunt ascunse bogăţiile furate dela noi.
G L A S U L V R EM II” tâlhări, şi bunul bătrân se simţi mângâiat. Ii căzură aşa Dar trbeuie să şti, că tu eşti, totuşi, vinovatul cel mai
(Ülje Untre of tljr ©tute ori i-se fura ceva, colinda pe la boeri să-şi plângă neno- mare.
PUBLISHED WEEKLY BY rociera. Mai întâi ai crezut că te poţi ajuta, că-i poţi alunga
‘(.GLASUL VREMII” PUBLISHING COMPANY. Dupăcum mai nainte nu-i folosîa la nimic că blăstăme pe tâlhari blăstămându-i şi arun cându-le în obraz drep­
17 N. PHELPS ST., YOUNGSTOWN, O. pe tâlhari, astfel acum nu-i fu de nici un ajutor că se plân- tatea ta. Dar când nu poţi să faci altceva decât să blas-
T E L E P H O N E : B E L L P H O N E 151
.gea la Stan şi la Bran: în fiecare noapte se întâmplau temi înseamnă că n ’ai nici o putere.
hoţii noue în casa lui. Apoi te-ai tânguit pe la prieteni, ş ’ai crezul că din
EDITOR: IOAN I. ŞCHIOPUL. în tr ’o dimineaţă dintrecei zece logofeţi numai unul mângâierile lor izvorăşte tăria ta. Dar că-ţi ţine cineva
cuteza să i-se înfăţişeze. parte cu vorba nu înseamnă nimic, pentrucă în cuvinte,
AVIZ. TO ADVERTISERS. “ Doamne, începu el, dar’ i-se opri vorba hi gât.” chiar când sunt adevărate, nici un ajutor nu este. Iar
Abonamentul se plăteşte înainte. The “ GLASUL YREMII” is the — Vorbeşte! îi porunci bătrânul presimţând o ne­ mângâierea străinului e totdeauna făţarnică. Pe tine te
Banii se pot trimite prin Money Or- cheapest Roumanian Newspaper in norocire. mângăiau, în vreme ce în pivniţele lor ascundeau como­
der sau prin Check Expess. the United States of America. Sub­
Orice cerere de schimbare a ad­ scription rate $2 per annum.
— Stăpâne calul tău •.. rile furate dela noi.
resei trebuie să fie însoţită de mărci Advertising rates are the folow- — Calul meu? Ce spui? Calul de călărie? Ai îne- Ai crezut apoi ajutorul lor armat, ş ’atunci ai pier­
poştale în valoare de 2 cenţi. Pe ing: bunit ? dut lucrurile cele mai scumpe, pentrucă cei cari veniau să
lînga adresa nonă să ni se comunice One inch by column $1 per month,
şi adresa vechce. $12 per annum — for advertisements — Cu şaua, cu frânele aurite, cu scăriţe cu t o t ... te apere erau înşişi hoţii, ori gazdele hoţilor.
Publicarea anunţului la rubrica of 10 inches or less. — Ticăloşilor! Gazde de tâlhari! strigă înfuriat Trei mari greşeli ai săvârşit tată, de aceea se cade să
“ Prin noi î n ş i n e c o s t ă 5 dolari pe
an. In suma aceasta este cuprins şi
Rates of advertisements measur­ bătrânul. La logofătul care era peste cai porunci să i-se cruţi viaţa omului care ţi-a adus pe fiul tău.
ing more then 10 inches by column
abonamentul pe 1 an. are: 80 cents per month or $9.60 per taie capul. Prin aceasta furia lui se mai potoli, se duse Bătrânul coborî pleoapele şi făcu semn din mână
Anunţuri şi reclame speciale se în şir pe la boerii din oraş şi toţi îi făgăduiră să-i stee
socotesc după rîndul de coloană. Un
annum for each inch by column. tâlharului, că poate pleca. Acela căzu repede în tr’un ge­
For larger advertisements (a half în tr’ajutor ca să-i prindă pe tâlhari. Dela casa bătrânu­ nunchi, sărută mâna boerului şi în clipa următoare nu -1
rînd de coloană costă 3 cenţi pentru
or a whole page) special prices given
o publicare. La anunţuri şi recla­
on request by the manager. lui se întenseră sârme la toate locuinţele boereşti, şi ’n mai văzu nime.
me mai mari - preţuri după învoială.
Invitările societăţilor şi parohiilor No advertisment will be published capătul sârmelor erau clopoţele. Cât ce se simţea primej­ — Trei mari greşeli ai săvârşit, dragă tată, pân’ai
române pînă la 25 rînduri de colo­ on the first page. dia boerul cel bătrân trebuia să tragă de sârme şi ’n ajuns la mintea românului cea din urmă, zise iarăşi tână­
ană se publică gratuit. Dela 25 de All advertisements will have to
rînduri în sus costă 2 cenţi de rînd. be paid quarterly in advance. aceeaşi vreme sunau toate clopoţelele. Câte zece panduri rul, urcând cu bătrânul scările palatului. Da ’nsfârşit
se porneau dela fiecare casă boerească şi în câteva clipe să mulţumim lui Dumnezeu, ţi-a deschis ochii şi ţi-a ară­
erau aici. Bătrânul nu mai durmia acum noaptea, mânia tat, că tăria noastră nu-i în blăstămarea nedreptăţii, nici
Sb: nu i-se potolise şi voia să vegheze însuşi să prindă pe tâl­ în plângerile necurmate, nici în aj atorul străinului, ci în
STATEMENT OF THE OWNERSHIP MANAGEMENT, hari. Boerul şi dădu de hoţi în trei nopţi după olaltă, noi înşine, în casele, în zidurile, dar mai ales în oamenii
CIRCULATION, ETC. dar până să vină pandurii streini, tâlharul îi scăpă din noştri de curte, dacă ne purtăm cu dragoste faţă de ei-”
of ‘‘GLASUL VREMII” published Weekly. mâni. Alteori, iarăşi, pandurii încunjură curtea, hoţul Mai cutezat’a de-aici încolo să se atingă cineva de
Note.—This statem ent is to be made in duplicate, bothe copies to be era încă în lăuntru, dar nu-1 putură prinde. Peste tot avuţi boerului celui bătrân? P erit’a sfântul. Că slugile
delivered to the postmaster, who will send one copy to the Third Assistant P ost­ pandurii aceştia străini nu făceau alta decât să întârzie la lui, dupăce bătură curţile boerilor din oraş şi aduseră bo­
master General (Division of Classification), Washington, D. C., and retain the
other in the files of the post office. signalul de primejdie, ori când erau mai harnici, făceau găţiile răpite dela stăpânul lor, se purtau armaţi până ’n
Editor, Ivan J. Sehrapul, 19 W. Phelps St. gălăgie, zingăneau din săbi, in jurul zidului ce împrejmuia dinţi şi erau vicinic neadormiţi. De acest boer şi de fec-
Managing Editor, same.
Business Managers, Rev. Elie Popp and Rev. John Podea.
curtea boerului celui bătrân. ciorul său începu să se teamă până şi împăratul.
Publisher, International P rinting Co., 272 E. Federal St. Şi în tr’o noapte peri din palat coconul pel mai tânăr Din povestirea aceasta, binecunoscutul naţionalist
Owners: (If a corporation, give names and addresses of stockholders al boerului. Desnădăjduit îşi smulgea părul, urla de du­
holding 1 per cent or more of total amount of stock.)
Dr. Aurel Vlad, a scos două învăţături frumoase şi anu­
Times Voice Publishing Co., Vasile Tekusky, Rev. Elie Popp, Rev. John rere bătrânul. Dar când se lumină de ziuă tăcu de-oclată, me: Popoarăle creştine din Balcani au ţipat de atâtea ori
Podea, John A7lad, Todor Praia. se ridică din jilţ, tăie sârmele cari legau casa lui cu casele de durere, pentru nedreptăţile ce li se face fraţilor lor din
Known bondholders, mortgages, and other security holders, holding 1 per
cent or more of total amount of bonds, mortgages, or other securities: No. boerilor din cetate, apoi se coborî în curtea largă, trecu împărăţia turcească, dar nu le-a auzit nimeni. Apoi au
Average number of copies of each issue of this publication sold or distri­ mirat printre slugile sale, întră în casele lor, tot mai în­ început să se plângă puterilor streine, ca să’i apere pe
buted, through the mails or otherwise, to paid subscribers during the six months
preceding the date of this statement. (This information is required from daily
grozit de ceea ce vedea. De ani de zile nu se mai coborîse fraţii lor de urgia turcească. S’au plâns zeci de ani fără
newspapers only.) între ei şi cei zece logofeţi aproape le luase pielea bieţilor de nici un folos. Atunci au ajunf la minte: străinul dacă
REV. IL IE POPP, Bus. Mgr. oameni. te poate te mâncă dar nu te ajută. Şi ce-au făcut? Mai
Sworn to and subscribed before me this 10th day of March, 1913.
THOS. H. JEN K IN & Boerul încruntă din sprinceană, fără să mai vorbe­ mult de zece ani au tot curţat, s’au tot înarm at s ’au tot
(Seal) N otary Public ască cu cineva făcu rânduiala în curtea sa. In trei zile întărit şiuntr’o bună zi au pornit contra turcilor. Şi’i bat
(My commission expires May 1st, 1914.
cei nouă logofeţi erau daţi afară din slujbă, alţii, puşi în de’i svântă-
los, slujitorii căpătară haine, mâncare, beutură. A două învăţătură este:% si 9 noi Bomânii din Ardeal
TĂRIA POPOARELOR. Se auziau cântece în curţile pustii mai înainte- Boernl şi ţara ungurească tot blăstămăm urgia şi tirănia ungu­
se bucură, urcă în palatul său, deschisă o cameră mare şi rească, ne tot plângem la străini şi de zeci de ani tot aş­
Zice că trăia pe vremuri în tr’un oraş mare un boer întunecoasă, căci obloanele erau închise. Bătrânul des­ teptăm ca să ne vie dela alţii mântuirea. Când vom ajun­
bătrân, putred de avut. Nici el nu mai ştia şirul bogă­ chise unul şi mii de străluciri începură să joace pe părete. ge şi noi la cunoaşterea adevărului că numai prin noi în­
ţiilor sale, ei se încredea în cei zece logofeţi cari, ameţiţi Păreţii erau plini de tot felul de arme. şine ne putem mântui ?
de atâtea trebi, nu mai aveau odihnă ziua-noaptea. Boe- — Am fost nebun, îşi zise el, eu am şi oameni şi săbii
rul avea argaţi cu sutele, începând dela vizitii ţigani şi la mine acasă şi mi-am adus panduri străini să mă apere” .
până la pădurarii cei laţi în spate, tot felul de oameni- Apoi chemă pe slujiţori şi-i dădu le fiecare câte-o ar­
Casele cu curtea si grădina lui cuprindeau o aripă între- . .
„ va -n . , “. a. .
mă. Oameni zimbeau
........ veseli,
.
si ziceau, cu ochii plini de străluciri,
sărutau dreapta stăpânului VEBO TIPUL PARAFINĂ CIGARETTE

A
aga de oraş.
y _
Prieteni9n erau toti9 boierii,7 de aici, dm tara 9
’ /CNVyvim , onInr7Â
D VJn
, v . JAI1n1Om 1
întreaga, ba şi din ţerile vecine. Că era bun de inimă, nu Să mai cuteze osă o ide ro tâlharii deacum!’’ Resultatul cel m a i
era sumeţ, şi milostiveniile lui nu aveau margini. I-se In naoptea următoare şi prin zece locuri au cercat să Fiecine fumează strălucit deorece
dusese vestea ’n lume şi ’n ţară, şi nu era zi lăsată de pătrundă tâlharii. Dar din fiecare colţ îi pândea o pă- cigarette NEBO sunt celea mai
Dumnezeu să nu-i bată la uşe zeci şi sute de sărăntoci, în reche de ochi, şi lucea spre ei un vârf desuliţă. întâia
bune.
curţile lui se săturau toţi flămânzii cari rătăceau prin noapte, de mulţi ani acum, în care nu i-s’a furat nimic 1 0 d e 5c.
oraşul acela. bătrânului boer. A doua noapte aşa, a treia noapte tot
In toate traficile
aşa. Dar în noaptea a patra s ’a furat un pistol cu mâne­
Dar nu trecea săptămâna, de mulţi ani acum, fără ca cigarettele NEBO
bunul bătrân să n ’aibă v r’o supărare mare. Nu se plângea rul bătut cu pietri preţioase.
Insă nici n ’a apucat boerul să vadă lipsa şi cinci din să vând mai mult.
la nime, nu spunea la nime nimic, totuşi de pe creţele, ce
se îndesau tot mai multe pe frunte, se putea citi numărul slujitorii săi îl aduceau pe al şaselea.
— Stăpâne l-am prins azi noapte când ajuta tâlharu­
durerilor, cari trecuseră prin inima lui. In fiecare noapte
lui să descuie uşa dela camera cu armele. Iată aici e
i-se fura câte unul din lucrurile pe cari le avea el de mai
scumpetea , am luat-o dela tâlhar “ şi arătară pistolul cel
mare preţ: pietri preţioase, galbeni vechi, sabia rămasă SINGURA FARMACIE ROMÂNĂ ÎN AMERICA
din stămosi, calul cel mai ager, părechea de boi cea mai C11 îuetii preţioase • ^ ESTE
Capul celui vinovat căzu dungandu-se prin curte şi hol­
frumoasă.
In fiecare dimineaţă logofeţii veniau înspăimântaţi bând din ochi.
să-l vestească despre noua pagubă. El le făcea semn cu
mâna să se ducă, cădea pe gânduri şi zicea cu durere:
“ Eu nu fac rău la nime, nu ţi-e ruşine ticăloşiile să vini
— “ Dar e aici şi tâlharul stăpâne” .
Slugile deschiseră uşa unei pivniţe şi-l scoaseră la
lumină pe nemernieul.
FARMACIA ROMANA
să mă furi ? Omul de omenie cere dacă are lipsă de ceva,
— Indurare, stăpâne, o să-ţi aduc pe fiul tău! gemu L. V. MOLDOVAN
dar tu trebuie că ţi-ai uitat de lege şi de Christos, nemer­ tâlharul.
PROPR.
nice. Cum nu ţi-e frică de bătaia lui Dumnezeu, a iubito­ — Pe fiul meu?
rului de dreptate? — Da, eu l-am răpit la porunca celui mai bun prieten
al tău. 3266 Wilson Ave. Youngstown, 0 .
Acestea şi alte asemenea cuvinte îi spunea bunul
— La porunca marelui păharnic?
bătrân tâlharului care nu era nicăiri, şi credea că, înfrun-
tându -1 aşa, îl va hotărî să se lase de fărădelegi. — Aşa milostive- Diplomat în ştiinţele farmaceutice din ţara veche şi statul
Boerul încremeni. Ohio, prepara singur toate leacurile din materiile chimice cele
Dar din noapte în noapte hoţiile se urmau cu regula­ mai curate.
— Două slugi de ale mele vor veni cu tine, zise el
ritate până ce, în tr’o bună dimineaţă, se trezi boerul că-i Cunoaşte mai bine ca ori ce străin suferinţele poporului
apoi, şi de vei minţi unde-ţi stau picioarele îţi va sta ca­
furaseră inelul cu liamant pe care il pusă în deget răpo­ român, de aceea atrage luarea aminte a fraţilor români, ca la
sata lui soţie. pul. caz de lipsă vie sau scrie după leacuri numai la farmacia sa.
Se duseră şi dup’o vreme se întoarseră cu coconul. Scrisorile de mulţumită ce are de la fraţii români din mute
Nu-şi mai putu opri lacrimile; se plânse de logo­
Când il văzu aşa de palid şi de veşted boerul cel băt­ părţi ale Americei sunt dovadă vie despre iscusinţa sa în a pre­
feţi, de slugi, că nu -1 păzesc bine, făcuse jalbă la împăra­
rân ridică sabia să rătezecapul tâlharului. para leacuri folositoare celor bolnavi.
tul. Nimic însă nu-1 putu linişti, până ce nu colindă pe la Fiind farmacist intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bu­
— Opreşte tată, zise repede tânărul ţinând mâna
toţi boierii din cetatea aceea să-şi tânguie nenorocirea cureşti, având praxa de 15 ani în branşa farmaciei a avut oca­
sa. înaintea săbiei; mai vinovat decât acesta e stăpânul său.
zia a vedea şi a cunoaşte multe năcazuri de ale românilor, aşa
Şi nu numai stăpânul său, ci toţi boerii din oraş, cari ni-
— Vai de mine! încât ştie şi poate sa le ajute la suferinţele lor.
au trimis atâţia tâlhari pe cap, dornici fiind de comorile
— Nu mai spune!
noastre. Puneţi sabia ’n teacă si vină să ne numărăm

V
LITERATURA, ARTA ŞI STIINTA
NUNTA LA ROMÂNI.
Bobotează când soseşte,
Şi mireasa chindiseşte:
Coasă şi alege fire,
Pe cămaşa cea de mire,
Prietinele pe ’ntrecute,
Vin cu toate să-i ajute.
Iia soacrei înc’o gată,
Dacă-i mireasa bogată,
Cămaşe la socru mare,
Frumoasă şi lungă ’n poate,
La surorile de mire,
Mâneci tot din jolj subţire.
Când e Sâmbăta ’n ajun,
Steagul să gată la nun,
Cu năfrămi şi cu pantliei,
Cu saschiu şi trămurici.
Terferiţele sosesc
Şi cămaşa o ’ncreţese,
C’un fir de mătas’ o leagă,
Ca să-i fie mult mai dragă,
Şi mireasa să-i mai pună,
Floricică din cunună,
Să-i fie viaţa bună.
Un dărab de pânză fină,
Cu trei mere şi-o lumină,
Un stegar şi doi colaci,
Aşezându-le ’n dăsagi.
Terferiţele pornesc.
Iar la mire când sosesc,
Un fecior stă la portiţă,
Şi strigă la terfiriţă:
Să dea vamă o groşiţă.
Iar în casă soacra mare,
Le ’mbie cu de mâncare.
Dar feciorii semn îi face
La Ţigan, — se vină ’ncoace,
Să le zic’o învârtită,
Car’ o ştie mai pocită,
Ca prismelul să se ’nvârte.
Chiuind feciorii ’n tr’una.
Le ’nvârteşte pe sub mână,
Iar ele ’ncep strigătura,
Chiuind cât le ia gura.
oânrl iasă,
Să se ducă la mireasă,
Le petrec cu ceteraşul,
Doi feciori şi cu stegaşul.
Acolo mai joac’ un joc,
Şi la mire iar să ’ntorc.
Iar ’n ziua de nuntit,
s ’apucă de pregătit:
0 oală de varză plină,
Cu sarmale şi slănină.
Acum vine şi nănaşa,
Să gătească ea mireasa.
Iar fetiţee s ’adună,
Ca să-i cânte-a ei cunună,
Şi neveste tinerele,
Cântă toate’n rând cu ele:
— Plângă mireasă şi suspină,
După floarea din grădină,
Şi-ţi ia astăzi ziua bună,
Dela mândra ta cunună,
Dela fraţi, dela surori,
Dela stratul cel cu flori,
Dela fete şi feciori.
Cântecul nu-1 isprăvesc,
Şi nuntaşii toţi sosesc,
Călăraşi, cu toţi pe cai,
Şi ’ndărătul lor alai,
La tot carul şase boi,
Tot cu clopot de cioi,
Şi’n coarne legate flori,
Cu pantliei tot tricolori.
Iar steagul în mână’l pun,
La feciorul cel de nun.
Vornicul cu plosca plină,
Pe la toţi le dă de’nchină.
Câte şapte cară ’n rând,
Toţi pornesc frumos cântând, te un nou guvern, alcătuit din (1812), Basarabia, care se rupe Imperiul austriac este o adminis­
Să-i auzi din biciu pocnind,
Şi din gură chiuind,
Ce drăguţi-s când i-asculţi,
Stai să-i prinzi şi să-i săruţi! fără cedarea Adrianopolului.
Când ajung toţi la mireasă,
Nuna mare întră-’n casă,
Iar feciorii joacă ’n curte,
Hore, Sârbe şi Bătute,
Toţi în rând, formând şireagul,
Cel din mijloc joacă steagul,
Toţi cu ochii pe fereastră
După câte o nevastă.
Şi pornesc la cununie,
Toţi în chiu şi ’n veselie.
După ce s ’a isprăvit,
Iar se ’ntorc la socru mic,
Să mai ospăteze-un pic.
' ’STTT. VREMII 5
numărate şi descendenţii puţin cheie pacea dela San-Stefano, ca­ 13—14 milioane de oameni de ras- încălţăminte de lucru şi de sărbă­
o
iluştri ai riluStriţlui Osman vor re se modifică în conferenţa dela să europeană, Slavi sau Greci, în- toare, — cămeşi pălării, cufere şi
trebui să se întoarcă în Asia, de Berlin: Se proclamă independenţa
unde înaintaşii lor au trecut în Montenegrului, a Serbiei şi Româ­
setoşati de vieţă şi predispuşi pen­
tru răscoală. Şi singurul lucru ne­
haine gata sau ordărite se află la
D. I. SIMON,
Europa înainte cu 600 de ani. niei (care pierde Basarabia pri­ cesar pentru a provoca această 56 S. Webb St., Alliance, O.
Şi pornesc acuma iar, Istoria turcească, întrucât nu mind drept compensaţie Dobro- răscoală şi a oschimba în o victo­
După ce-au pus lada ’n car. povesteşte frământările dinăun­ gea), Bulgaria primeşte autono­ rie rapidă este a înţelegere între
Lângă ladă toţi s ’adună, tru cu detronări şi asasinări de mie, rămânând tributară Turciei, cele 3 elemente (Greci, Sârbi, Bul-
Să vadă dacă e plină. Sultani, este un lanţ nesfârşit de iar Austro-Ungaria ocupă Bosnia gari) cari azi se privesc încă cu AMERICAN CASUALTY CO.
Perinele toate pline, lupte, norocoase şi nenorocoase, şi Herţegovina. gelozie, izvorîtă din vechile uri Societatea de assigurare Agent
Pe ladă le-aşază bine. pentru păstrarea teritoriilor cuce­ La 1885 Bulgaria se uneşte cu provocate de răsboaie şi asupriri. Garfield W. Fording.
Din neveste merg să vadă, rite în Europa. Semnificativ este, Rumelia răsăriteană şi începe Alisiunea este să propună şi să fa­ Officiul:
Nu-s umplute cu otavă. însă, că chiar şi răsboaiele din răsboiu cu Serbia, care este bătu­ că posibile bazele acestei înţele­ No. 1. Star Electric Bldg.
Iar pe miri îi pun să şadă, cari Turcia a ieşit victorioasă s ’au tă. La 15 Iulie 1895 este asasinat, geri” . Alliance, Ohio.
Tocmai colo sus pe ladă, sfârşit în veacul din urmă întot­ prin agenţii Rusiei, marele băr­ “ Luceafărul”. Să vorbeşte Româneşte.
De departe să se vadă. deauna cu câştig — pentru învin­ bat de stat bulgar Stambulow, ca­
Când ajung la mire-acasă, şi. re voia să facă politică indepen­
Nunu-i dă la mire-o spată
Turcii
mântul
au
Europei
pus
în
piciorul
veacul
pe
al
pă­
14-
dentă de Rusia. în răsboiul Gre­
ciei cu Turcia (1897) Grecia este 5Â CAUTĂ FETE
De purcel, bin’ afumată, lea, când au cucerit (1337) Galli- bătută, dar insula Creta primeşte
autonomie sub un guvernator cre­
:$ Fete intră 16 şi 18 ani să primesc inmediat pen­
Un ciubăr şi’n el băgat poli. Alurad I. (1359—1389) cuce­
Doi colaci de grâu curat. reşte Tracia şi mută scaunul dom­ ştin. ii tru facerea ţigărilor. Esperinţa ne invaţa că facerea
nesc la Adrianopol (1365.) Baja- Noul veac al 20-lea precipită u ţigărilor să plăteşte mai bine. Tete de acelea să să
Iar mireasa-i dă la nună zid I. cucereşte după lupta crân­ evenimentele. La 24 Iulie 1908 Sul
Ploscă nouă cu vin plină, cenă de pe câmpul Mierlii (1390) tanul Abdul Hamid dă Turcjiei U însinue cari după ce au invăţat să şi râmănă la noi
Şi un văl de pânză deasă, Serbia, face vasală Aluntenia, de­ constituţie, la 6 Octomvrie, ace- || pe un timp ore care
Ş-i năframă de mătasă. şi fusese învins de Alircea cel Mare las an, Bulgaria se proclamă Re-
(Rovine, 1394) şi bate armata gatindependent şi tot în aceeaş zi Insinuările să să facă la
Pân’ cu cinstea isprăvesc, cruciată la Nicopole (1396.) monarhia austro-ungară proclamă
Şi masa o pregătesc, In veacul al 15-lea năvălesc în anexarea provinciilor ocupate Bo­ j MAHONING C I G A R COMPANY
Când*apoi toţi să aşază, Ungaria. Alohamed II. câştigă snia şi Herţegovina.
două mari lupte împotriva Regi­ La 2 Aprilie 1909 partidul ju­ 102 N. Watt Street. Youngstown, O.
Şi cu toţii ospătează.
lor Ungariei la Varna (1444) şi nilor turci detronează pe Sultanul m ttitsxm tn tîttm tttn ititn tittn n n îttiin rm tn n îittt
Colo pe la nouă oare, Cosova (1448) şi ocupă apoi, 1453, Abdul Hamid şi Turcia ajunge
Pune rândul nunu mare. Constantinopolul. La 1476 Turcii sub un regim constituţional.
Un fecior isteţ de fire pătrund până în Stiria şi ajung In Iunie 1912 isbucneşte răs­ INTERNATIONAL BANK BUILDINGS
Cere peana dela mire înaintea Salzburgului. coala în Albania. La sfârşitul lui G.V: M AJORAT P R O P R IE T O R
Vornicindu-o de-aşa, în veacul al 16-lea Turcii îşi în­ August cade guvernul junilor tur­ £
De-i silit să i-o predea. tind împărăţia tot mai spre Apus. ci şi se disolvă parlamentul. Tur­
Terferiţele se pun La 1526 înfrâng armata ungureas­ cii încheie pace cu Albanezii. La
Faţă de miri şi de nun, că, la Mohacs, şi asediază, 1529 şi graniţa Alontenegrului au loc ci­
1532, Viena fără a o putea ocupa, ocniri între trupe montenegrine şi
Iar când mâncă din fertură, dar Ungaria ajunge provincie tur­ turceşti.
Câte-o lingură mai fură. cească. Răscoalele împotriva Tur­ La 28 Septemvrie guvernul tur­
Şi’n tureacu cizmii-o lasă, cilor nu reuşesc. La 1595 Mihaiu cesc opreşte, la Usciib, un trans­
Până ce pornesc acasă. Viteazul bate la Călugăreni oas­ port de muniţie destinat pentru
Şi mai mâncă câte-un pic, tea turcească, dar tot nu poate Serbia. La 30 Septemvrie Serbia,
Pân, pornesc la socru mic, scăpa ţara românească de sub ju­ Bulgaria, Grecia şi Montenegro
Şi să duc de le petrec, gul turcesc. Armata austriacă alia mobilizează.
Miri şi ospăţul întreg. tă cu armata românească este bă­ La 1 Octomvrie mobilizează şi
Ele ’ncep cum ies în stradă, tută la Nicopole (1596.). Turcia Turcia. La 8 Octomvrie Montene­
şi-a ajuns zenitul. gro declară războiu Turciei, — câ­ B Â N C IL E
Lingurile să le bată, Veacul al 17-lea este pentru teva ciasuri înainte de ce i s ’a
Iar feciorii după ele,
Să vezi cât sunt de mişele,
Turci un veac de stagnare. Neîn­ prezentat nota colectivă a marilor
ţelegerile şi frământările revolu­ puteri prin care statele din Bal­
G. V. H A M O R Y
Cor. Dock & State St. 19 N. Phelps St.
Pân, feciorii le ajung, ţionare dinnăuntru slăbesc impe­ cani sunt sfătuite a nu începe răs­ SHARON, PA. YOUNGSTOWN. O.
Lingurile iar le-ascund. riul. La 1664 contele Alontecuculi boiu. La 16 Octomvrie se iscăleşte Stop 10. E. YOUNGSTOWN, O.
Şi ospăţul se întoarce bate la St. Gotthard (Ungaria) ar­ pacea între Italia şi Turcia, la 17
Sunt mai pre sus de orice idoială celea mai bune pentru resol-
Iar la mire, să mai joace. mata turcească împătrit mai mare Octomvrie declară răsboiu Ser­
decât armata austriacă. La 1683 bia, iar la 18 Octomvrie Bulgaria varea afacerilor Românilor. Adresaţi-ve cu toată increderea
Când începe zicătura,
lor. 26 de ani de existenţa garantează pe deplin starea lor.
Strigă cât ce le ia gura. porneşte o armată uriaşă să cuce­ şi Grecia. La 30 Octomvrie Sir
rească Viena. Turcii însă sunt în­ Edward Grey, ministrul de exter­ Pretin adeveral al Românilor. Toate băncile in casele proprii.
frânţi şi pierd, 1684, şi Buda, care ne al Angliei, declară că Anglia Trei funcţionari Români.
— Vai drăguţii ce feciori,
P a r’c’au fost tot vighitori, 150 de ani fusese capitală tur­ nu mai recunoaşte pricipul Statu­
Vighitori la pătrânjei, cească. Prinţul Eugen bate arma­ lui quo.
De-au rămas cam mititei, ta turcească la Zenta (1697). Se în luna lui Noemvrie armatele
Da-i vom pune la ridichi,
Să se facă mai voinici.
încheie pacea dela Carloveţ turceşte sunt bătute pretutindeni.
(1699), prin care Ungaria şi Tran­ Turcia încheie armistiţiu cu alia­ | MILLER-BLANCHARD
Iar feciorii-atunci în but (ciudă) silvania cad Austriei. ţii.
Terferiţelor răspund: Veacul al 18-lea şi 19-lea înse­ La 6 Decemvrie încep tratati­ | Telephonele 143. Court şi fifth Street
— Terferiţă cu năframă, amnă pentru Turcia declinul. vele de pace în Londra. | CANTON, O.
Pe la gură-i toată zamă, Prinţul Eugen câştigă luptele dela t La 23 Ianuarie 1913 junii turci
Toată ziua terferiţă, Peterwardein şi Belgrad (1717.) silesc guvernul turcesc să dimi- § Antreprenor de înmormântări si inbalsamator.
Pentru’n blid de chisăliţă. — în pacea dela Pasaroveţ (1718) sioneze şi noul guvern declară, că g
Austria mai primeşte Serbia şi nu cedează Adrianopolul. La 28
H Serviciu de ambulantă.
Ş’aşa cum vam povestit,
Ospăţul s ’a isprăvit. Oltenia. Turcii încetează de-a mai Ianuarie se întrerup tratativele
Maria din Ocna. lua ofensiva şi se mărginesc să de pace, la 30 Ianuarie se denunţă
apere rămăşiţele teritoriilor euro­ armistiţiul, iar la 3 Februarie se
pene. în 1739 Turcii recâştigă reiau ostilităţile între puterile be­ %
New Phone 1496 — Bell Phone 2408 Residence: New 1514-A
Serbia şi Oltenia. în veacul al 18- ligerante.
DECADENTA TURCIEI . . . lea intrăîn acţiune împotriva Tur­ Este interesant că răsboiul
cilor şi Rusia. Numai dela Catari- acesta între elementul slav şi ele­
In ziua de 23 Ianuarie, pe când na a Il-a încoace a ajuns în circu­ mentul turcesc din peninsula bal-
consiliul de miniştri al Turciei re­ laţie lozinca naţională de-a lua vanică şi căderea imperiului tur­
J. G. Vascsak
A N TEPREN O R DE ÎMMORMÎNTĂRI SI ÎMBALSAMATOR
dacta declaraţia prin care cedează Constantinopolul. în răsboiul ru- cesc au fost prorocite, înainte cu
Adrianopolul şi preface armisti­ soturc dela 1768—1774 Ruşii ocu­ 42 de ani, de marele revoluţionar 214=216 East Boardman Str., Youngstown, 0.
ţiul în pace, — Enver Bey, eroul pă Moldova (177), dar în pacea Italian Giuseppe Mazzini. In tr’o Serviciu de ambulantă. Oficiul deschis ziua si noaptea.
revoluţiei turceşti din 1909 şi apă- dela 1774 o cedează din nou Tur­ scrisoare publicată la 1871.
rătroul viteaz al Tripolitaniei, se ciei. Răsboiaiele cu Napoleon pre­ “ Populaţia slavă va predomi­
pune în fruntea mulţimii nemul­ ocupă toate statele şi Turcia are na în Turcia şi imperiul turcesc
ţumite cuatitudinea guvernului, pace o verme oarecare din partea este condamnat, fără apel, la di-
intră în sala de consiliu şi sileşte vechilor ei duşmani. soluţie înainte de imperiul aus­ CEL MAI BUN SI MAI EFTIN FOTOGRAF!
guvernul turcesc să-şi prezinte în veacul al 19-lea Rusia înce­ triac, dar căderea unuia dintre
dimisia. Sultanul cedează stăru­
inţelor nemulţumiţilor şi numeş­
pe
tigă,
răboaie
în
nouă
pacea
cu
dela
Turcia şi
Adrianopol
câş­ aceste imperii va fi semnalul că­
derii apropiate a celulalt imperiu. A . L . C& E . R E E S
ATELIER FOTOGRAFIC
oameni ai partidului junilor Tur­ din teritoriul Moldovei. în 1821 traţie, şi nu stat. Imperiul turcesc
ci, care declară că vrea şi el pa­ izbucneşte mişcarea revoluţionară în Europa este o tabără streină, 143 West Federal St., Youngstown, 0.
cea, dar o pace cinstită, o pace grecească, care după înfrângerea izolată pe teritoriul altor popoare, Pentru membri societăţilor si parohiilor — preturi reduse.
flotei turceşti la Navara (1827) fără orice comunitate de credinţă,
Face fotografii la îmmormîntări si nunti.
Schimbarea aceasta de guvern prin flota aliată a Franţei, An­ tradiţie, interese şi actvitate, fără
pune capăt tratativelor aliaţilor gliei şi Rusiei se termină cu proc­ orice capacitate adminstrativă,
denunţă armistiţiul şi anunţă re­ lamarea independenţei Greciei. în odinioară îneunjurată de Greci,
luarea ostilităţilor în seara zilei 1853 Rusia declară Turciei răsboiu azi îneunjurată de Armenieni, ri­ v ►;<
de 3 Februarie. şi ocupă principatele române. Tur­ sipiţi peste Bosfor, cari sunt osti­ Preţuri moderate. Serviciu de ambulanţă. Oficiul deschis
J a. si
ziua şi nnimt.pn.
noaptea. A
Răsboiul alianţei balcanice cu ci, bătuţi în repeţite rânduri, so­ li guvernului pe care îl slujesc,
Turcia intră acum în tr’o nouă fa­ licită ajutorul marilor puteri. încăpăţînaţi şi conservativi în ur­ ■t; Bell Phone 3915 New Phone 1237-C $
ză, care poate ascunde încă sur­ Franţa, Anglia şi Austro-Unga­ ma fanatismului lor mohamedan, $V
prinderi — vremelnice. Oricare ar ria intră în războiu care se termi­ rassa aceasta cureritoare, împie­ i MIHAIL I. KUB1NA v
V
*
fi însă rezultatul acestor ultime nă cu cucerirea Sebastopolului decată şi strâmtorată de popula­ *
sforţări turceşti: învingeri de-ale (1855) şi pacea dela Paris (1856). ţia creştină, mai bine de un veac J; ÎNTREPRINZĂTOR de ÎMORMÎNTĂRI şi ÎMBALSAMATOR $
v; TRĂSURI PENTRU ÎMORMÎNTĂRI, BOTEZURI $
armatei turceşti, conflagraţie eu­ în 1877 Rusia începe un nou n ’a dat lumi nici o ideie, nici un 4 « A TT „T T U T T T T L T T T ^
* SA U UUJN UJNJLJL. $
ropeană sau răsboiu izolat între răsboiu eu Turcia. E nevoită însă poem, nici o descoperire industria­
Austro-Ungaria şi Rusia, — zilele să ceară ajutorul României. După lă. Şi rassa aceasta nu este nici de 29 S. WALNUT STREET, YOUNGSTOWN, OHIO $
stăpânirii turceşti în Europa sunt cucerirea Plevnei (1878) se în­ 2 millioane şi este îneunjurată de £ P
\
 (> GLASUL VREMII

ADAUS UMORISTIC LA CLASUL VREMII” APARE TOT LA 4 SĂPTĂMÂNI, CÂND SĂ SIMTE LIPSA ŞI LA 2 SĂPTĂMÂNI. ANUNŢURI GLUMEŢE SĂ
PRIMESC NUMAI DELA ROMÂNI.

B ic iu ş c a
Glume nesărate nu să publică. Pentru cele publicate în “ Biciuş­
ca” nu e reponsabil “ Glasul
Redactor: Dr. BICIU. Vremii”

UNUI DOMN, CARE VREA SĂ văd că sunteţi tari în politică, dar III. ÎN TREACĂT. L ’am văzut, tot afumat, O conversaţie în vagonii
DISCUTE. totuşi lăsaţio amărului şi nu o mai Dar eu ştiu ce’i omenia Zurbagiu şi rău, la anul. ci. IlI-a.
ehimuţi, că îmi e mai mare mila N ’am venit voit să plec la drum Eu spusesem lui Marin: “ Unde ţi-ai lăsat sumanul?
Dragă Domnule. Fiindcă D-ta de ea. Lăsaţi treburile acelea pe Şi-a făcut călătoria “ Ia mai lasă sticla ’n pace! Râd de tine toţi prin s^,t, Un ţăran şade şi fumează.
voieşti cu orice preţ să discuţi, mâna lui Bernstein, Guesde, Vin- Rîndul meu este acum. Tot gâl-gâl! nu-ţi vezi, sărace, Şi te-arată toţi: golanul” — O femeie intră şi se adreseazs
eată îţi respund la acest loc de covsci, Racovsci şi alţii “ ofsci şi De plecam cu el odată Nasul roşu de pelin?” M’a des-des-desbrăcat ţăranului.
onoare. Dacă voieşti însă să fi efsci”. Se putea să ne-întâlniin Ji-ji-jidanul” — — Dacă ai fii om mai spălat -Di
luat în serios îţi recomand, mai Ştii Inţepciunea ta, sunt unii Şi să ne’nhâţăm la ceartă El la mine : “ Ce f a-face ? Şi tuşea, tuşea, sărmanul. n’ai mai fuma, când eşti în vagoiSi:
întăiu să înveţi scrisul şi cetitul oameni cari tac şi nu spun nimic Ori chiar să ne păruim Să mă la-la-las de vin? cu cucoanele. gg
românesc, apoi să mai înveţi bine nici o vorbă, lumea crede despre Şi să mai umblăm la lege Dra-dra-drace ’’ — Păi — dacă ai fi şi d-ta cuSi
Iar mai ieri, cu cine dau
dar bine gramatica limbei române ei că sunt filosofii şi deschid gura Şi să ne rîdă streinii Si-a ‘nceput pe drum să joace. coană mai subţire — n-ai peca ciD
Ochi în tr’un spital? “ Marine,
şi să nu mai serii “ iuda” cu “ i ” şi zic ceva, lumea vede că sunt Că “ Biciuşca” şi “ Calicul” clasa IlI-a. şj
Tu aici? Da ce-i cu tine?”
mic căci e nume propiu şi numele numai nişte mărginiţi, cari ştiu Poartă dragoste ca cânii Mai târziu, l ’am întâlnit — Plec cu vagonul cu care îmfcj
Şi aştept răspuns, şi stau.
se scriu cu literă mare, nici să nu toate numai jumătate, ca D-ta Beat ca ’ntâi, şi-a doua oară. place mie. şj
IV. Sânge el scuipând, în fine:
mai scrii ‘“ Hală” cu “ H” mare, poesia lui Goga şi la cari li să “ Tot cu sticla subsuoară, Ei, atunci mai rabdă, cucoD
Las că merg la el acasă “ Toţi acei ce minte n ’au
căci hală e substantiv, care să scrie mai zice şi “ semidocţii” (Nu e Nu te vezi cum ai slăbit? ană; că aici fumatu nu-i oprit. D
Colo să ne răfuim Pat ca mine !” —
cu literă mică, “ fii” nu să scrie alusiune la D-ta). Las’o, bre, că te omoară” — — Dacă ai fi bărbatul meu -
Că ce-orn face treaba noastră Pat ca el, am zis, vezi-bine!
eu 2 “ i ” ci numai cu un “ i ” . Scuzaţi ilustre Domnule, că “ N ’o să merg la schi-sci-schit ţi-aş da otravă ! Şj
Asta numai noi o ştim. Doa-doa-doară!’’
Să ştii apoi, că substantivele în mani abătut dela discusiunea prin- — Şi dacă d-ta ai fi nevastiS;
Duc cu mine pe “ Glăjuţă” Şi râdea, râdea să moară! G. Coşbuc. mea — aş bea bucuros otrava, nu Ş
plural când sunt articulate să cipiară, căci vă spun drept: Am
“ Pantalonii cu chibrite”
scriu cu doi “ i ” d. e. bărbaţii, cetit articolul D-tale odată şi nu mai să scap de aşa bunătate deS
Şi apoi las numai pe mine femeie!
licuricii. — Să mai înveţ ilustre lam înţeles, am cetit de doăori
Că mi ţii învăţ eu minte
domn şi interpuncţiunea şi ortogra şi noăori şi tot nu lam înţeles, am
Dacă tatăl lui sireacul
fia mai correct, căci nu are ori şi pus gazeta pe cap şi nu am înţeles,
Nu l-a dat de loc la şcoală
cine dreptul de a schimba orto­ am puso sub cap şi am înţeles şi
O să’l vindec eu acuma
grafia adoptată de “ Academia văzând că idei nu sunt principii nu La doctor. T
De-a obrăzniciei boală
Română” . sunt miam luat nemai pomenita
Să’l învăţi vorbe frumoase La sfârşitul mesei, mi se fal ]\
Să mai ştii apoi mărite Domnu­ îndrăzneală aţi oferi aceasta mică
Nu de cele ţigăneşti ce somn ! ce să fac atunci domnul! 3
le, că nici un popor din lume nu lecţie de ortografie, literatură, şi
om “ Mftş Ajun” ci toate popoare­ bunacuviinţă. Eşti calic “ Calice” dragă doctor? Iţ
le cari au, au “ Moş Crăciun”, pe La revedere la acest loc. Şi obraznic încă eşti — Să te culci! C
acel bâtrăn bun, care la noi Ro­ Nu rîde preamult fârtate
Opincă.
mâni vine cu colaci şi colinzi, cu Ca nu cumva să plesneşti.
luminări aprinsă, cu fum de tâ- “ Biciuşca.’
măie, de care D-tale slăvite Domn Ce e şi cu peţitorii
parecâ nuţi prea place. INTRE AMICI.
Sărmane poet Goga să fi scris Un peţitor recomandă unui tâ I
Mîc: Ai auzit frate Pic o nau- năr o dom nişoară deşi bogatàï I
tu oare “ Moş ajun, Moş ajun DIN II.
tate, cea mai proaspătă noutate dar cu o reputaţie mizerabilă! (
Iă ziua zileriului naţională românească din Ameri­ VORBIREA PREŞEDINTELUI Iubiţilor reprezentanţi
Din puterea gerului Indignat tânărul refuză parti
ca. GENERAL AL UNIUNII, LA RE­ Iubiţilor fraţi muncitori
Si duo înaintea cerului? da.
Pîc : N ’am auzit nimic frate Mîc. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI GE­ Vă rog ca să mă ascultaţi
Dacă ai fi scris tu poesie ca — Te invit ca altădată să n
Mîc: Marian administratorul- NERALE ÎN 16 DEC. 1912 Cum aţi făcut şi alte ori
aceasta, care o citează ilustrul au­ ÎN CELEVELAND, O.
vii cu asemenea propuneri! Dom
batăl Dumnezeu să’l bată, abia e De multul strigăt nu mai pot iUşoara în chestie precum ştii
tor al articolului din “ America” . de câteva luni în slujba averii na­ Tocmai în gât îmi stă suflarea
“ Un suflet negru” apoi de sigur FACEŢI BINE SI ERTATI. dintr’o sorginte sigură — a av|
ţionale şi a şi pişcat o hîrtie de, Mă dor rărunchii şi ficatul chiar un copil.
fruntea ta nu ar fi fost încununa­ treizeci dollari. Iubiţilor reprezentanţi Şi rău mă doare şi spinarea
tă cu lauri din partea “ Acade­ I. — Ce are aface, domnule! răi
P îc: Apoi cum drac, parcă nu­ Iubiţilor fraţi muncitori pupd,e peţitorul, e adevărat «]
miei ’\ Vai de mine şi de mine mai fetele se p r’şcă nu şi banii, şi Vă rog ca să mă ascultaţi Să vă întreb atît mai pot domnişoara a avut un copil, da
Aceea ce ai scris dragă Domnu­ Am făcut un păcat mare parecă nici nu sunt hârtii de trei­ Cum aţi făcut şi alte ori. Voiţi afară să'i ţipăm??
le dela “ America” este o greşala Şi mă rog acum cu lacrămi copilul era mic de tot şi a mur
zeci dollari. Precum vedeţi de data asta îndată după naştere!
sau scuză, te rog, un fel de pro­ Să mă ierte ori şi care Mîc: Apoi vezi tu frate Pîc, fie­ Sunt între noi şi nepoftiţi Azi Uniunea e a noastră
stie, care o atribui D-ta lui Goga. Am fost spus la lumea toată care ţară cu obiceiul. Pe la voi se Cari au venit aici anume
Goga a scris: Că în fiecare lună Noi am făcuto noi o mâncăm!!
pişcă fetele pe la noi se pişcă ne­ Cu dinţii bine ascuţiţi MĂGARUL ŞI CĂŢELUL
“ Moş Crăciun Moş Crăciun Voiu umbla din casă ’n casă Trăiască—ă—ă—ă—ă—ă—ă !!!
vestele, în America se pişcă banii. Să roază tot ce biată are Un măgar dintr’o curte domn
Du de veste ceriului Cu rîs şi cu voie bună Şi apoi să ştii frate că dacă nu lubiţa mamă Uniune. Numai să nu vă înecaţi
Patima zilerului Şi după făgăduială ască lucra din greu toată zin
sunt hârtii de treizeci dollari, apoi Nu ştiu pe noi, pe mine unul Că nu’i colesă cu cârnati.
Ar fi trebuit să fie cărând la povară şi în oc de
In puterea gerului” . de bună seamă că o pişcat trei de Mă doare asta de minune.
D-ta susţii că Goga a zis “ MOŞ Să pornesc la drum cu rîsul căpăta hrană bună şi cu îndest
câte zece, dar de pişcat o pişcat. Trăiască—ă—ă—ă—ă-—ă— Argus.
AJUN” . Bine pentru numele lui In cincisprezece Martie lare, căpăta bătăi fără milă de
Şi nu trebue să te superi. Toţi o toţi servitorii şi crutenii. Un cat
D-zeu, auzitai D-ta vreodată vor- Şi vedeţi cu toţii bine pişcat şi se ştia că şi Marian o se
bindusă de Moş ajun? Şi de ce Că eu vin numai acuma ce încă era în curte, nu lucra
pişte. Asta ’i soartea averii na­ ceva, de cât se linguşea domnul
pui vina pe bietul Goga că el a zis Cauza e că pe-aicea ţionale.
Nu ştiu oamenii ce’i luma său, îl lingea cu limba, îl mingi I’
aşa. P îc: Atunci dar trăiască pişcă- CÂNTECUL BURLACILOR.
Şi nu fac deschilinire POPORALE. cu picioruşele sale mici, şi cu tos r
Când citez ceva te rog, din tot torii. acestea domnul său îl iubea foar
sufletul, citează corect şi nu te Intre glume şi prostie DESCÂNTECE.
Când eu răd, ei mă înjură Frunză verde de săcară mult, încât îl culca cu sine.
ţinea mai ocoş că poetul Goga, De pe la Orşova. Măgarul, măgar, socotea, că
căci faci de râs gramatica, orto­ Şi le scriu şi pe hârtie. Sa făcut bătaie ’nţară
Şi cu vorbe grosolane el pentru aceea îl poartă aşa
grafia, interpuncţiunea, ziaristica Place-mi berea, place-mi vinul Dar burlaci stau departe rău fiind-că nu face şi el ce fa
şi literatura românească. Că prin Mă întâmpină “ calicii” Preste ţări şi peste ape
Care mi-1 toarnă jupânul, căţelul, adecă nu se linguşeşte
acesta te faci şi pe D-ta de rîs şi Se adun seara cu toţii Câte trei la o copilă
Da-mi mai place pălincuţa căţelul.
de toată minunea asta nu impoar- Cum s ’ adună şi aricii
Ce mi-o toarnă eo-Khoniţa Cerşind dagoste cusila In tr’o zi când domnul dorm
tă. Să, ştii că “ dacă eşti om care Şi mă spurcă nene spurcă afară în foişor, fiind uşa deschid'
Imbiindu-o cu bonboane
să te pretinzi că scrii articoli la ga In al lor sfat, vai sireacul Lumea, ţara m’au hulit măgarul se sui încet pe trepte
Vis rău. Vai sărman nenea Sofroane
zetă” atunci ţine seamă de sfatu­ P ar’că nu sunt o “ Biciuşca” Că şed ziua, noaptea ’n birt, apropiindu-se de domnul său,
Parcă sunt chiar eu gol dracul — Azi nu mă scol, că mă simt Deai fi văzut copila stând
rile acestea binevoitoare. Dar cum focul să nu şezi puse picioarele pe dânsul, încei'
Mai vorbiţi apoi ilustrissime foarte obosit. Şi din când în când oftând
— De ce? Doar ai durmit toată La plăcinte şi scoverzi! a ’l mângăia cu capul său cel ma
despre “ politica popoarelor civili­ n. Ai fi zis vai ce noroc
Auzitam de cu vreme noaptea. şi vru tot odată să-l desfăteze
zate” şi “ condami ceace însemne­ Lângă păharul cu bere, Pe copile’n acest loc
“ Calicul” cel mai de seamă — E drept, dar am visat că am glasul său cel grosolan. Domi
ază la o viaţă mai omenească” Lângă ochi furaţi din stele; Dar burlaci umbla ’n truna speriat din somn, strigă pe slu
Că din Harbor Indiana tăiat doi stânjin de lemne.
(sic). Mai trebue să zici “ Desro- La-un ciocan de ţuică bună,
Pleacă să’mi pue pomeana Să găsească câte una cari sărind cu toţi, îl bătură foai
birea millionarilor, Colectivismul, Lângă chip tăiat din lună.
Să se ’ncaieze cu mine — Cei naiba, cioroiule, iarăş ai Când gândeşti că ai găsito urât pe bietul măgar pentru pri
Desrobirea muncii, Crimele prole­ Dar şi luna-i mai smolită
Pe ori unde sa’ întâlni. stat la răcoare? Ce ai făcut iarăş? tia lui. Aşa păţesc şi dintre oamf ;
tariatului, Capitalismul ucigător Nu-i ca Khoana de văpsită, Unul altul a şi răpito
Nu sa gândit mutalăul — Ce să fac? ia o nimica toată. unii cari se apucă de lucruri, ca
şi altele, dacă vorbeai şi despre Iar cămara-i spartă ’n fund Şai remas ear singurel nu s ’ar ţinea de ei. Căci alt-
acestea lucruri apoierai complet Că ţii pot aşa plesni Am găsit ciasul unui domn.
Şi jupânu-i ponc şi surd! Ca un pui de măgărel. se fac de răs şi de ruşine între i
şi bun pentru un sanatoriu. Peste ochi şi peste gură — Dar bine, asta nu e vre un
păcat. Tocănel. Cuculeţ. din care au făcut parte.
Mă ertaţi Ilustritatea Voastră De’n veci nu sa lecui.

ma dina dina da
îs Marcule nu mai sta
i nu mai perdem vremeo
.’ţi împlântă brăneuţa
upă ceafă lui Forsea
i mi’l joacă o ’nvârtită
ă i-e mintea cam scrintită
i poate s ’o vindeca
iacă tu mi’l vei juca,
lenu’i trece joacă! iară
Din ziori şi pân în seară
i ’nainte şi napoi
ănu’ şi mai uite de noi
i ’napoi şi înainte
lane ţie bine minte.
Luzi Forseo auzi zău
lum cântă stăpânul meu
)ina dina dina da
tocmai pentru dumneata
tfulte broaşte sunt în lac
Huiţi mucări sunt în Newark
iar nici unul nu’i aşa
nun este Măria ta
Ji de-aceea eu doresc
iu tine să mă nvârtesc.
Uit’ aşa Forseo aşa
La stânga şi la dreapta
Şi îmi joacă voiniceşte
Bate ’n pâlnii şi cbiueşte
Uit’ aşa cum îţi spun eu
ium cântă stăpânul meu
“Forsea ’n sus şi Forsea ’n jos
I’s’a ntors mintea pe dos
Forsea ’n jos şi Forsea ’n sus
Mintea de mult i so dus
Spre răsărit şi apus
Spre amiazi şi miazănoapte
Forsea nu le are toate”
Forseo Forseo dragul meu
Ascultă ce îţi spun eu
Lasăte de mucărie
Şi’ţi caută de meserie
Că oameni ’ sunt cuminţi
N’ascultă de mucăriţi.
Să şti Forse-o să şti zău
Amac de cojocul tău
De nu’ţi faci urma perdută
Fac en una nefăcută
Şi scap Newarkul de tine
Şi de Greci şi de neghine.
II.
Safta mea din satul nost
Tot faci tu un lucru prost
Te-am văzut ai aşteptat
Colo ’n colţ la streetul Watt
Şi pane ai cumpărat
Dela grecul negreblat
Iar urez şi parlagele
Dusumiteai după ele
Sa jidani şi talieni
La oamenii cei vicleni
Şi nu te-ai dus la Români
Parcă’s lifte de păgâni
Şi pentru carne în bort
Ai umblat Youngstownul tot
Şi n’ai intrat la Străjan
Că’i român şi nui jidan
Nici n ’ai întrat la Tecău
[Că’i român şi n u ’i om rău
B i ...y . . ÍBÜ'iiBÍ
Safta mea din satul nost
Ai făcut un lucru prost
De mai faci odat aşa
3
Iţi cânt dina dina da
Şi te pun cu Marcu ’n joc
Să te joace stând pe loc
0 bătută ţigănească
Oasele să’ţi pârăiască.
Argus. o să-i facă bine! . . .
Bratule om blăstamat
Crunt la faţă, ’ntunecat
Fără teamă de păcat
Om pizmos şi iritat
Părăsinduţi ţara ta
Câci nu puteai avansa
Venişi în ţară pustie
Să seri ce vreai pe hârtie
Şi cu minciuni plănuite
Vreai să scoţi lumea din minte cât mine nu a mâncat nici unul. mâncat mai mult.
Mulţi şor fi perdut mintea
Crezând că în America
Când vor ceti cu dor
In al tău reformator
Toţi vor rămânea uimiţi
Şi la inimă răniţi
Când vor ceti de preoţi
Că sunt trântori şi bigoţi
Numai Bratu-i om cinstit
Fostusar fi prâpădit.
Mai vino şi prin Newark
Să te mai primim cu drag
Cum team mai primit odată
De sa mirat lumea toată
Crucea nui bună la tine
Omule fă r’ de ruşine
Tie nuţi trebue icoane
Mai bine săţi punem coarne
Si la ai tăi partisani
Săle punem urechi mari
Săi cunoască buni si răi
Că sunt partisani tăi
Bratule Măria Ta
Lasăne biserica
Că vine ursul îngrabă
Si te face om de treabă
Ursul dacă nu tea ’nvinge
Noi mai departe nu vom plânge
La foia naţională
Să te facă de ocară!
Bratule Măria ta,
Lasăne biserica.
Si pe preoţi cinstiţi,
Să ne fie bun primiţi,
Ear pe tine scumpul meu,
Te facem Arhereu,
Când va face plopul nuci
Si salcia mere dulci
Când va face plopul pere
Si sălcia porumbele
Atunci îţi dăm ce nii cere
Reformatorul
La piano!
Mama soacră îşi închipuie că Doctorul. — Ei, dom-le Sugă- Ba formele de pe cot
are o vace frumoasă şi cântă:
De-aş fi o păsărică!
Ginerele stă de o parte şi cân­ cârciumi, nici pe la berării ? . . . E făcută pe slănină
tă.
Si eu o armă încărcată!
In cinste.
Mama (care prinde profesorul
de muzică sărutându-i fata) :
Ce faci, domnule? Pentru asta îţi
plătesc ieu?
Profesorul: — Nu, doamnă, ponezi cari scot dinţii cu degete­ — Bărbatul: Ca să se încredin­
asta-i degeabă.
La juraţi.
Preşedintele. — Acuzat, mărtu­ te preoteasa noastră, când stă aşa
riseşte domnilor juraţi, ce te-a fă­ cu capu ’n pământ?
cut să-ţi arunci soacra în apă!
Acuzatul. — Biata mea soacră
era tare nervoasă . . . şi doctorii aşa bogat ca popa şi popa aşa de Tândală: Şi n ’ai nici una?
mi-au zis, că numai idroterapia “ feş” , ca dascălul, — ei nu i-ar
GLASUL VREMII
POŞTA REDACŢIEI. Am mai putea sta de poveşti
de dolari, pe lângă că mi sau plă­ Dar aşa cu un reformat
FILOZOFIE CÂNEASCĂ.
tit toate plimbările câte le-am fă­ D-lui Avrămuţ în New Castle, Pa. Aţi perde vremea e păcat.
Ciolan: Haid să mai mâncăm cut în largul Americii şi pe lângă Dacă aş şti că mă iubeşti
că am mai pus câte ceva la buzu- Mi te aş lăsa să’mi porunceşti D-lui I. R. New York.
frate Bureuş. Eşti guraliu peste măsură
Burcuş: Mâncare-am dar n ’- nariu fără să ştie cineva. Dar aşa nu se poate zău
. Ciolan: Apoi eu n ’am mâncat Că prea ai chip de nătărău. Poţi să tot latri din gură,
avem ce. Numai grijeşte foarte bine
Ciolan: Haid să mai închinăm atâta. Vre o două mii de dolari,
cam atâta e totul ce-am păpat eu. D-lui N. C. Z. Cleveland. Să nu dau undeva de tine
frate Burcuş. Căci prea se poate n tr’un năcaz
Burcuş: Inchinare-am dar n ’- Nu e mult după serviciul ce l-am “ Fostai nene când ai fost
făcut eu. Şi-ai rămas un lucru prost.” Să te plesnesc peste obraz
avem eu ce. Şi pleazna mea e arzătoare
Ciolan: Atunci dar hai să ne Burcuş: D-apoi cele vreo şase
sute de dolari pe cari le-a plătit Ref. Rratu, Cleveland. Pe unde-ating să şti că doare.
punem la poveşti frate Burcuş şti
t u ... Uniunea, când ai lătrat tu după Dacă n ’ai fi tu cine eşti
Burcuş: Dar ce să mai ştim şi Dionisie moldovan?
poveşti. Ciolan: Alea pe de-asupra.
Ciolan: Apoi eu spui din ispră­ Burcuş: D-apoi maşina ce-a de
vile mele tu din ale tale. scris ? K E N N E D Y , B O Y L E & CO.
Burcuş: Mie mi-e ruşine, numai! Ciolan: Şi aceea pe de-asupra. NEGUSTOR DE TOT FELUL DE RACHIURI.
când îmi aduc aminte de isprăvile Burcuş: Dapoi spesele cu ares­
mele, necum să mai am poftă ale tarea ta de azi primăvară şi chel­
VÎNZARE ÎN MIC ŞI MARE.
mai şi povesti. tuielile cu advocaţii?
Ciolan: Ba mie zău nu mi-e ru­ Ciolan : Şi acelea tot pe deasup­
Wick Ave. si Commerce St.
şine. Parcă îmi face o plăcere când ra. Colţul dinspre sudest.
îmi aduc aminte de cele ce am dres Burcuş: Dapoi cu procesul de
YOUNGSTOWN, O.
şi făcut eu. mai dăunăzi tot cu Dionisie mol­
Burcuş: Apoi se vede treaba că dovan? iaraşi peste cin’ci sute.
tu eşti mai obraznic, dar eu îţi Ciolan: Tot pe de-asupra şi ace­
spun drept, mie mi-e ruşine. lea.
Ciolan: Cât ai mâncat tu dela Burcuş: No-a vezi. Tu ai luat
Uniune ? număraţi vre-o două mii. Dar în­ Anul fondării 1887
că două mii ai făcut pagubă cu
Burcuş: Eu zău că nu ’mi pot
face socoteala. Dar ştiu că atâta judecăţile tale. Acum cari am
Eu am tras leafă, ori mai bine să’i Ciolan: Tot un drac, amândoi
zic penzie, căci n ’am muncit pen­ am mâncat, acum amândoi răb-
VICTORIA”
tru ea, vreo două mii şi cincisute dăm. INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII
SOCIETATE PE ÂCŢII.
CENTRALA: ARAD, CALEA ARHIDUCELUI
IOSIF, NRII 1—2, CASELE PROPRII
(vis-à-vis de primărie.)
FILIALE: ÎN CHISINEU (KISJENŐ) SIRIA.
(VILÁGOS), ŞI BOROŞINEU (BOROSJENŐ).
Capital societar ........................................ 2,500,000.— Cor.
Fond de rezervă ........................................ 2,000,000.— Cor.
Depunere spre fructificare ..................... 15,000,000.— Cor.
Circulaţiunea anuală ............................... 400,000,000. Cur.
Institui primeşte depuneri de bani spre fructificare delà 1 Co­
Are dreptate! Din Boian.
roană în sus. Plăteşte deponenţilor: 4 si jumătate ojo interese,
Soţul: Doctorul mi-a recoman­ Mândro, dragostile noastre. iar corporaţiunilor şi pentru depuneri mai mari, cari se fructi­
dat să mănânc carne friptă, ca să Au rămas pustii pe coaste. fică mai îndelungat la institut solveşte 5 interese.
capăt putere; ei bine! carnea ce Or tânjit şi-s’or uscat, Depuneri se pot face în persoană ori pe posta, cu mandat postai.
mi-o dai în toate zilele e atât de Nimeni nu le-a mai purtat, După depuneri contribuţia (darea) de venit o plăteşte institu­
tare, încât îmi rup fălcile cu dân­ Şi nici nu le-a mai purta tul din al său.
sa şi până ce o mistui, pierd şi pu­ Până-i plopu şi salca.
Yasile Cătană, june. Informaţiuni detailate se dau de-a dreptul la institut, sau la
ţina putere ce o mai am! cerere şi în scris.
DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI.
O femeie rară. Din Vaşcău.
Soţul. — Nevestico, îţi dăruesc De-aş ajunge pân’ la toamnă
o sută de lei! Să mă ‘nsor să-mi iau o doamnă
Fie măcar de ţigan
Soţia. — De ce, dragă? n ’am
nevoe de bani! Numai să aibă vigan.
S’aduc mamii ajutor
Soţul. — Ta banii, inimioara
mea! cumpără-ţi o bluză . . . o pă­ S’o trântească de cuptor! Transportul cel mai nou dela
lărie ! . . . Şi de vatră câte odată
Soţia. — N ’am zor . . . pot pur­ Când a fi mai supărată! | Budapesta pe timp scurt
ta şi bluza şi pălăria de acu an, | Au sosit plâci duple pentru fonograf cari să pot
că sunt în bună stare . . . Alunei cu multe-alune
| folosi la orice. Cele mai nouă cântări după cele mai
Soţul. — Atunci du-te la plim­ Ca mândra mea nu-i în lume
bare, cumpără-ţi ce vrei tu . . . Alunei cu frunză rară p bune muzici militare şi de ţigani Preţul unei plâci
Ca mândra mea nu-i în ţa ră !
Soţia. — Mai bine păstrez banii, 1 85 Cenţi. Cântece româneşti, ungureşti, croaţeşti,
stau acasă şi văd de gospodărie | sârbeşti etc.
ortodox. Măi bădiţă bade-a meu
1
Soţul se deşteptă din somn . .
Y ai! fusese numai un vis! . . .
Ce zici cărS lenoasă eu?
Când cămaşa de pe tine |
|
E făcută chiar de mine. 8
A ascultat de sfatul doctorului.
toriei! ai ascultat de sfatul meu? Făcute-s cu grâu din po d $16.50 22.00
$
. . . Nu te-ai mai dus nici pe la Cureluşa dela mână
Clientul. — Nu! de 3 săptămâ­ Ear brânelul dela gură $18.50 $28.00
ni n ’am mai călcat pragul vre-unei E făcut pe grâu din şură!
cârciumi sau berării.
Doctorul. — Bravo ! minunat! Câte mute, câte slute
Clientul. — . . . dar vezi, am or­ Toate au hărbat de frunte,
din, să mi-se aducă acasă vinul şi Eu, nevastă ca şi mine
berea! Am bărbaţ de mi-e ruşine! Dupâ preţul aparatelor dâm pentru în timp anu­
mit şi plâci gratuite, aparatele aici anunţate sunt cu
Dinţi falşi. Oglinda la gură. Bărbate! De ce
mult mai scumpe în alte locuri.
In tr’o societate un domn vor­ a pus doctorul oglinda la gura Comandează sau vino în persoanâ.
beşte despre dibăcia dentişilor ja­ vecinei, după ce şi-a dat sufletul? Puteţi cumpăra la noi şi oroloage, lanţuri, cercei*
le. ţeze, că oare murit-a aievea. Căci t inele, şi altele. Cârţi de rugăciuni, române în toate
de n ’ar fi fost moartă, desigur de­ ijj limbile, precum şi pipe de spumă de mare şi ţigare-
schidea ochii să se mai vadă oda­ tare.
tă. Grijeşte de adressa:
Tanda: Mă! Oare ce se gândeş­ #
La un păhar de bere, şade Pă­
cală şi Tândală.
Ress B ro th ers
Manda: De bună samă, zice în Păcală: Ce fericit aş fi să am | 703 West Rayen Ave. Youngstown, Ohio
mintea ei că: daca descalul ar fi numai o fetiţă. || întrebă după Westlake Crossing dacă vii în per-
1 soana. Prăvălia e deschisa şi dumineca.
Păcală: Ba din contră, am ze­
mai trebui nimic. ce.
 8
GLASUL VREMII

ROBINSQN
Coborând dm colţul de pădure, la cotitură Nichifor te. . . Era aci nutreţ destul şi pentru mai multe vite de
în se opii şi se mai întoarse odata; colea îl întâmpinase râu- cât încăpeau acum grajdurile lui Nichifor- se si gândeai
TARA ROMÂNEASCA dul trecut Anica, şi-i spusese vorbele acelea cari îi scăl- el că nu trebuia să se oprească, până la o as’a dreairtă mă
tÎNimeni
N i i ^ nnui Zs ab uitat
â ^ h lau nune
î i i e nblând şi nu mi-a vorbit aşa
- S udm
r ă tr’însul,
hlcât tot
să nutret'ul
se prefarăacesta> să brânză
în lapte unt mai vândă
mai ce«
„J
Povestire din zilele noastre.

de Ion Gorun. Z ■E T T J ?Enimem

V ;.
iS ..?. pM
" •••N
™ »»“ nazuiasca,
*■ >« '“»* *- ÎSrf
m cât ceeace are la îndemână să prefacă nrii
Nichifor stete locului şi se uita lung printre copacii munca şi iscusinţa lui, în produs cât mai desăvârşit An
—“ Mie? . . . ” P a r’că nu înţelegea. — “ Apoi eu sunt ju­ pe unde ea pierise ca o arătare atunci, abia ce rostise livada şi lunca; ar putea săvândă rodul eu toptanul i
vorbele
vorbele aceste
aceste ee din
ce rhn pnvânf
cuvânt în în cuvânt
mnrânf au o-.-. rămas
- . . x săpate
™ ^ • n i ^, j LUPLunui, &
decat pe viaţă”, zice. — “ Omule, n ’auzi că o să-ţi iasă yie altul să 1 culeagă, să-l cosească, dar poamele le culeg
dreptatea, şi cum doar’ o să te mai ţină aci nevinovat? şi n ’aveau să se mai şteargă nici odată din sufletul lu i. .. el şi fânul şi-l coseşte singur; ar putea să vândă prune,
. . . ” Râse la mine: “ Păi cum m ’au ţinut şi până acu, I se părea numai, sau o umbră trecea şi acum printre şi fânul, cum făcuse în anul întâiu, dar prunele le usud
copaci 9~
ce să mai fac eu la voi acolo. . .” M’a podidit un plâns Cineva p ar’ca se ascundea îndărătul lor, se în cuptoarele lui, prefăcându-le în marfă ce are mai bun
de n ’am mai putut scoate nicio vorbă, numa îl ţineam aşa pitea, pândea ?.
căutare şi nu e supusă aşa curând stricăciunii, iar fâm
de mână şi sughiţam. — “ Aide, femeie, destul acu!” aud Nichifor tresari şi-şi adună toată băgerea de seamă. îl ţine pentru nutreţul vacilor.
dela o vreme la spatele meu, şi în aceeaşi clipă l ’au luat Nicio clipă nu se gândi că putea să fie ş ’acum Anica. Nşa eia aici. Mai jos, pe ogorul întins, porumbul er
între puşti şi l ’au dus . . . Când o întors faţa, i-am zărit Inima i-ar fi spus-o numai decât. Altcineva era. răsărit bine, iar mai încolo, pe pământurile, acum se îr
lacrămi în ochi şi pe obraz . . . Tot l ’a cuprins înduioşa­ ^Copacul era gros, şi putea adăpsti un om ca să nu se tindeau, stufoase şi dese, cuibarele de cartofi cu flarii
rea, tot i s ’a furişat o dungă de nădejde în inimă . . . vada, îndărătul lui. Dar între Nichifor şi copac era soa­ lor albe împestriţând ici-colo verdele întunecat al frunze
A mmulţămit lui Dumnezeu, şi când a pierit de tot din iele, şi soarele zugrăvia pe jos, alături de umbra copacului lor creţe.
ochii mei haina largă cu dungi, mi-am şters lacrămile şi umbra unui om . . . Cine putea să fie? Iată un rod bun şi îmbelşugat, care nu cere multă bă
am pornit-o înapoi. Nu mai ştiu cât am tot venit şi cum 0 bănuială trecu prin mintea lui Nichifor, şi ea trebui tae de cap, nici nu e prea legat aşa de nepotrivelile schim
am ajuns, numai ieri când m ’am deşteptat ca din morţi să se adeverească. Se îndreptă cu hotărîre spre copacul băcioase ale vremii. Nu tocmai aşa, fireşte, porumbul; e
mi-am mai venit în fire şi m ’am cunoscut aci. P ar’c’am cu pricina. cere ceva mai multă îngrijire, — nu, nici el, vre-o inund
v isa t. . . Acum, umbra omului se deslipi încet de umbra copa­ istovitoare ceva, dar totuşi trebue păzit de năpădirea bn
Vorbele simple, dar aşa de simţite, picurau în sufle­ cului, şi tot depărtându-se iată se ivi şi omul, întorcând ruenilor rele sau de învârtoşirea pământului, care n ’ai
tul lui Nichifor înecându-1 în tr’o duioşie ce multă vreme spatele şi mergând pe îndelete, ca unul ce ar fi umblat nu­ Lisa să ajungă destulă hrană la rădăcină şi ar împedics
nu -1 iertă să zică nici un cuvânt, de teamă să nu se por­ mai aşa, în treaba lui şi nici că i-ar trece prin gând că un creşterea şi coacerea la vreme şi deplină a ştiuleţilor.
nească, odată cu tremurarea glasului, lacrămile ce-şi sim- altul 1’ar fi luat la ochi şi că venia în urma lui •.. Nichifor se coborî să privească la munca femeilor toc
ţia gata să se rostogolească pe sub gene. Lui Nichifor nu-i fu greu să recunoască în omul mă­ mite la prăşit. An prea era încă mulţămit nici aici.
In tr un târziu ridica ochii din pământ. Anica intrase runţel şi plin pe sluga şi tovarăşul lui Oanţă. Stete o — Iată cum trebue făcută treaba asta, — zise luând
şi ea tăcute şi stătea acum de-o parte, în picioare, uitân- clipă la îndoială să-l strige pe nume, să-l oprească în loc sapa din mâna unei femei.
du-se la dansul drept şi deschis, cu limpezimea şi senină­ şi să-l cerceteze. Dar Buturugă trecea spre potecă aşa Apăsa bine cu piciorul, răsturna glia şi o îmburcătă
tatea unui copil. de liniştit, cat ai 1i zis ("a era cu neputinţa să-l fi adus aci ţi mărunt, strângând pământul în formă în formă de cui
Ca pentru a răspunde la întrebarea ce era în această altceva decât întâmplarea şi drumul lui. bar la rădăcină.
privire, Nichifor începu: 1 otuşi dar, aide sa vedem încotro o s ’apuce şi ce-are — Vezi aşa; atunci ajunge bine umezeala şi hrana la
— Aş putea să zic că am în până acu bune dovezi, să facă? îşi zise Nichifor şinând pasul la depărtare în fi î ele prin cari şi planta asta îşi suge demâncarea ei, ca
nădăjduesc însă nu peste mult să pun mâna pe altele şi urma lui. « tot ce trăeşte şi creşte în lumea asta . .
mai bune, aşa de bune cât sa scrape ochii şi celui mai Când m \azu intrând m pădure, Nichifor stete iar Femeia duse mâna la gură zâmbind sfios.
neîncrezător . . . Le-am luat urma la amândoi, ştiu unde la îndoiala. Sa nu fie vre-o cursa i îşi pipai brâul; n ’avea — Ce, şi porumbul trăeşte?
schimbă banii de aur ai lui Ene Surugiu, îl cunosc şi cum la el nicio arma, nici sa se întoarcă nu-i venia. — Trăeşte şi el, fireşte, în felul lui, trăeşte spre în­
îl chiamă şi cum e la faţă pe al treilea cu care împart —^Aşteaptă, aşteaptă ! se gândi el. Se uită în jurul lesnii ea ti aiul ui altor fiinţe tot mai sus pe scara spre în­
prada ca s ’o poată preface în mărunţiş ce nu dă de bă­ lui Şi zări la câtvă vre-o câţiva pari; alese unul care i se gerii 1)omnului.
nuit . . . păm mai vârtos şi purtându -1 în chip de băt, porni înain­ Femeia se uită curioasă la Nichifor care zâmbea fă-
— Şi nu ajunge? te pe urma lui Buturugă. •candu-şi o nevinovată plăcere din mirarea şi nedumerirea
— Nu trebue să ne pripim, ca să nu stricăm tot ce-am Abia se afunda aşa caţiva paşi m pădure şi un fâşiit cărora dădeau naştere în aceste suflete naive vorbele lui
strâns pân’acum cu ajutorul lui Dumnezeu; un glas dină­ mdaiatul lui il făcu sa se întoarcă iar. — Aide, se gândi, spuse jumătate în glumă, jumătate î
untru p ar’ că-mi zice: Răbdare, cel ce te-a povăţuit pân’ o să mă iar la mijloc ... să luăm aminte. — Şi se îndreptă Şi era cât ţinea hotarul Scăenil
aourn are să-ţi îndrepte paşii şi mai departe; şi când va întins spre locul de unde venia fâşiitura. ală ca de albine. Satul, altădată pe
veni ceasul ţi-i va da în mână aşa ea să nu mai poată câr­ Cărarea era tocmai cât să treacă doi oameni alături. era acuma numai viaţă şi mişcare. 1
mi în nicio parte. Văzând că n ’o să poată înconjura pe Nichifor, Oanţă se prin curţi, prin ogrăzi, pretutindem ^
Om bun şi suflet trimis dela Dumnzeu, grăi iar a lata deodata, îndrăzneţ. O clipa Nichifor îşi aruncă boţeau şi prefăceau vechea pustietate şi părăginire în tr’o
bătrâna împreunând mânile . . . Cu ce-o să-ţi mulţămim ochii îndărăt. Buturugă nu se mai vedea. nouă şi întinsă grădină.
noi, — şi ce îndemn al Celui de sus te ţine în stăruinţa N au venit dar sa sară asupra mea, — au venit Şi de când oamenii stau mai mult p ’acasă, între dân­
ca sa faci noua atata bine, cu truda şi poate cu primej­ numai să mă pândească, — îşi zise Nichifor isbind cu şii, p ar’că se mai potoliseră, se mai îmblânziseră şi ei; nu
dia vieţii d-tale? . . . parul în pământ şi urmându-şi drumul drept spre O- mai erau atâtea certuri şi bătăi, învrăjbiri şi răzbunări ca
anţă. atuncea.
Din colţul ei, Anica ridică ochii spre Nichifor. Şi
privirea ei adâncă de sub genele lungi şi tremurătoare Acesta făcu doi paşi, apoi stete locului rotind ochii Numai donuiu Chiţă Cârnelegea, cârciumarul, nu-şi
a zice: mici şi tăioşi de sub sprincenile incruntate când la Ni­ prea nimerise socoteala, când îşi închipuise că dac’o să
Ştiu eu . . . chifor, când la ciomagul ce acesta purta în mână- rămână oameni mai mulţi în sat o să-i meargă şi lui tre­
XVII. Părea a zice: burile mai bine. Oamenii nu prea aveau vreme; era mult
Ln lucru mai voiam să vă spun, luă iar vorba Ni- Ie temi de mine. . . Şi crezi c’o să te aperi cu de făcut, mult de curăţit, de desfundat şi de prefăcut
asta . . . Sărace! în zilele de lucru erau osteniţi, iar Duminica abia o apu
omior. — Şi pentru ăsta chiar venisem. Am aruncat eu
ochii când am intrat întâiu în casa d-voastră, şi am în­ Nichifor îi înfruntă privirea cu nepăsare si trecu cau să mai odihnească.
--------- , 1 _________________ J • * ^ ^ _ ’

ţeles panza şi scoarţe şi la tot felul de cusături frumoase pe lângă el aproape atingându-1. Oanţă se dete niţel la o Pilda are apoi iar mare trecere înaintea oamenilor şi
ce mai văd pe-aci . . . Din astea socot, vă şi duceţi tot parte urmându -1 cu privirea, şi tocmai când tânărul era mai ales după cei mai de frunte şi mai cuprinşi lesne se ia
traiul acu . . . la vre-o zece paşi de dânsul, îi strigă deodată, cu glas în totdeauna mulţimea. La început, dintre bărbaţi, pu­
Bătrâna dete din cap: puternic, jumătate batjoritor, jumatăte ameninţător: ţini mai ascultau, dimineaţa alături de Nichifor, sfânta
— Cu greu . . . — Noroc, logofete! Leturghie. Dar apoi azi unul, mâine altul — biserica în­
Apoi tocmai de asta e vorba, ca să fie cât se poate Dar Nichifor se făcu să n ’aude, or nu pricepe că lui îi cepea să se mai umple din Duminecă în Duminecă toi
mai uşor. E greu pentru d-voastră să desfaceţi lucrul în sunau vorbele astea, şi-şi urmă drumul înainte. mai mult, şi mai că ajunsese vremea să fie rău văzuţi şi
târg, mai greu poate decât să-l faceţi acasă. De pierdere Numai în gând îşi zise: ruşinaţi acei cari lipseau.
de vreme, de nevoie adeseori, daţi lucrul pe nimica şi e — Mai mult, poate, decât socoţi tu. — E lucrul naibii cu oamenii ăştia, mai zicea din când
păcat de munca buna şi cinstită. De-acu, iată ce văzic eu: în* când părintele Şerban, umflându-i-se în piept inima de
XVIII. părere de bine când se gândea cum ieşea acuma cu daruri­
va iau eu lucrurile ce-aveţi gata, şi vă scot ele preţ mai
— Nu aşa mă, — uite ici la mine . .. le în biserica plină de lume, ca un adevărat păstor în mij­
potrivit; că vezi d-ta, şi ăsta e un lucru de căpetenie, să
Nichifor lua coasa din manile nedibace ale băetanului locul turmei întregi adunate, — pe când înainte slujia iu
ştii unde se cere mai mult lucrul d-tale şi unde aşadar
şi în cateva letezari arcuite şi largi culca uşor la pământ silă, cu inima îndoită, aproape numai pereţilor . . . I
se dă pe preţul cel mai bun; auoi d-voastră nu ştiţi lucrul iarba înaltă, în şiruri paralele.
ăsta, da ’ eu îl ştiu mai bine . . . lucru naibii, ce uşor intră stricăciunea în ei, dar cum, de
6 început, zise apoi oprindu-se; mai dai cu altă parte nu e aşa de greu nici să-i pui pe calea cea bună,
“ Şi putem să facem chiar două negustorii de odată, vârful coasei şi m pământ, dar trebue sa te uiţi numai
urmă Nichifor, spre şi mai bun folos: câte aveţi de tre­ numai să ştii cum să-i ie i. . .
bine cum s o prinzi ş ’apoi s ’o porţi aşa drept şi mereu la Şi în mijlocul unei atât de întinse prefaceri şi învio­
buinţa pentru traiul d-voastra, la mine se găseşte cu pri­ aceeşi înălţime prin iarbă, fără să-ţi mai pese, — cade
sos şi mult mai ieftin vă va tocmeala aşa: eu vă socotesc rări, p ar’că şi domnul Nicolae Ionescu mai prinsese niţi­
ea ca dela sine. . . Aşa am făcut şi eu; m ’am uitat bine că inimă şi mai lăsase din “ înaltul spirit reformator care
în preţul cel mai bun ce se poate lua lucrul mânilor
cum se apucă, am dat de câteva ori aşa ş ’apoi peste câteva pretindea o radicală prefacere a înseşi bazelor societă­
d-voastră, şi în schimb vă dau o parte bani iar o parte
zile par că de când lumea tot pe coasă îmi stase mâna .. • ţii” — mulţămindu-se deocamdată cu ceva mai puţin
în cele trebuincioase pentru casă socotite pe jumătate Ia mai încearcă şi tu odată ic i...
ca în tâ r g . . . Aşa trebue să ne ajutăm şi să ne înlesnim înalt dar mai temeinic, căci fără îndoială mai temeinică e
Băetanul, strâns în sine şi hotărît, apucă acum coasa şi cea mai neînsemnată dintre faptele cu folos prefaceri
viaţa unii altora, încheiă Nichifor ca uşurat de povara tocmai ca Nichifor şi o purtă cu mai multă încredere în
unui gând pe care izbutise a -1 tâlmâci în vorbe destul de sine şi deci numai de cât cu mai multă isbândă. pe de-antregul . . . Acest fel de judecată începuse acum
potrivite. a intra în capul “ omului superior”, şi deci până la refor­
Aşa, aşa, — îl bătu Nichifor pe umeri; să vezi ce ma bazelor înseşi, se bucura că izbutise, chiar peste aştep­
Mama Maria nu zise nimic, numai iuă mâna lui Ni­ mai cosaş are să iasă din tine. . .
chifor şi o duse la frunte. învoiala era făcută. tările sale, să deschiză şcolarilor săi porţile misterelor
Şi îl laşa bucurându-se şi el cum îl vedea pe băetan cultivării zarzavatului cum şi ale impletitului din paie
Nichifor se ridică.
acum, mândru şi pătruns în sine de viitoarea desăvârşire, şi papură a o mulţime de lucruri, mai folositoare până
— Crediţă în puterea lui Dumnezeu şi nădejde în spre care nazuia, a acestui greu meşteşug.
cele bune, — zise drept rămas bun. Vă las cu ale d-voastră una-alt a decât toate “ principiile egalitare ale unei juste
Mai departe, fânul cosit din zilele trecute trebuia repartiţii economice”, anume: pălării, coşuri, panere,
şi mă întorc la ale mele, — că nu suntem numai ai noştri
întors la soare, să se usuce bine pe toate părţile; cel us­ ghiozdane, rogojini şi altele.
şi ceasnl hotărîtor nu ştim când ne aşteaptă, să nu -1 scă­
păm ... cat se adună în căpiţe, din cari mai târziu aveau să se clă­
dească cu temeiu clăile bine călcate în picioare şi îndesa- (Vă urmă.)