Anul XXIX. Orăștie, la 30 Ianuarie 1930. Prețul (ca Foaia lut,) 4. Le^ Nr. 6.

I
abocsmenhi: Í „Libertatea* (4 pag.) 120 Lei pe ari. fwfc pentn &O9or& Pentru străinătate: 300 Lei pe an, trimiși în banii
„Foaia Interes.
* (4 pag.) 80 Lei pe an. țării aceleia în preț de 300 Lei. sau prin cec de bancă.
Apare JOIA
C«Pce le abonează pe amândouă, le primește cn 160 Leî
Oirec or: Pr. loan Moț.1 j Redacția și Administrația i Orăștie (jud. Hunedoara).
pe an, — 80 Lei pe jutnăfafe de an, — 40 Lei pe 3 luni !
l

j lor, că lipsesc mulți oameni Partidul liberal și averescan au

Marea scădere a legii de alegeri. i vrednici din ele, - înaintează

I și a 3-a, poate a 4-a listă, —
j
;
;
răspuns că — ele primesc chensa-
marea, vor sprijini o listă româ-
nească făcută pJn buuă înțelo-
Ea nu te iasă să alegi pe cei mai buni de pe liste și să-i votezi. cu val, cu alegătură, cu chel- I gare, ca intre frați.
Ci te silește a vota și pe răii unei liste, de dragul câto va buni.
tueli, cu frământări. Pe când Partidul naționri-țarănesc încă ■■
— Lege sugrumătoare a libertății de conștiință a cetățenilor. —
dacă alegătorul ar avea voe a șl-a spus cuvântul. Dala el atârnă
șterge câteva nume din lista ' să fie pacea de toți dorită.
«
Cine-a chibzuit legea de a- dului Național-Țărănesc, alta a partidului cutare și a le înlo­
iegeri (și pentru Sfatul Ță­ Partidului Liberal.., cui cu altele de pe altă listă La Arad
rii, ca și pentru alegerile la Pe fiecare din aceste liste, (ar putea fi restrâns acest drept guvernul a ajuns la înțelegere tn
județ și la comune), a a- se găsesc nume de toți cetă- de schimbare numai la nume i târguiala cu partidul meghiar. Un­
gurii insă au csrut drept larg dc
vut în vedere numai... să nu ' țenii județului nostru cinstite, aflate pe listele înaintate), -
întrebuințarea limbai maghiara
ostenească prea tare pe prețuite sau iubite. Dar pe fie­ ai vedea alegeri mult mai plă­ iu desbaterile Cocz'liului și in slujba.
cinstitele Comisii de numă­ care se găsesc și nume neplă­ cute tuturora, mai drepte, Și sa vede că i-s’a învoit tot, căef
rări a voturilor, —- și nu s’a cute unei mari părți din chiar mai de folos județului, decât merg mână *n mână.
gândit deloc la strtngerea su­ cei credincioși acelor partide ! cum se fac azi. Ai vedea pe La Oradea, la Timișoara,
fletească ce ni-o face nouă mi­ Sunt apoi foarte mulți 4—5 -10 inși, fruntași în liste, la Brașov, partidele românești m
' s’au putut înțelege intre ele, fiindcă
lioanelor de cetățeni alegători ! ■ printre noi, cari nu se uită la votați de toți alegătorii!
guvernul a ajuns la târg cu strălnH
lată, ne aflăm iară în fața partid, ci că aci e vorba să Aceia ar intra în Sfat încăr- de acolo, și așa nu a mai avut lipsă
alegerilor, - deocamdată la ju­ : trimitem la conducerea județu- ! câți de și mai mare vază, în- de partidele românești.
deț, mâne la comune, — și ■ lui, pe cei mai vrednici și pri- ’ cunjurați de încrederea tuturor, Aceste alegeri vor da pe iată,
simțim de nou aceeași gâtuire cepuți și mai cu durere pentru i și acolo ei s’ar sili a face cât mai cât suntem de aenorociți prin legea
a sufletului nostru prin pres­ ■ noi locuitorii, pentru ca hotărîrile • mult bine pentru toți, ca mul- de alegeri ce o avem.
crisele legii de alegere. ; ce le vor lua acolo, să țină în ‘ țămită pentru buna prețuire ce
Am putea pune rămaș, că vedere numai binele de obște au întimpinat delà toți ! Rusia
nu se găsesc în țară o miie al tuturora, nu că va fi asta Ar fi acele Conzilii Jude-
’ țene (ca și cele comunale) mult se întărește în Marea Nasgrt.
de cetățeni, din cele câteva mi­ ■ (ce s’a hotărît) pentru binele
lioane, cari să fie mulțumiți i „partidului" sau a omului cu- Í mai stimate, prețuite și iubite, Conducătorii Rusiei, vicleni și
decât cele pe cari le dau dâr­ pestriți foarte la mațe, pregătesc tn
cu lista pe care a întocmit’o . tare al partidului ! Partidul nu
zele și pe alocuri sălbatecele taină, tot felul de „bombe* politice,
conducerea Partidului de care ! are ce căuta în astfel de ho-
pe cari să Ie pună sub casa ve­
se țin, și să voteze cu dragă • tărîri. De aceea, ar trebui tri­ alegeri de azi!
* chilor. —
inimă pe toți cei scriși pe a- miși și aleși acolo oameni, pen­ Îndeosebi îi poartă Insă Sâmbe­
tru cari binele tuturora să Iubit' cetitori ai „Libertâtiii". Vă
cea listă! tele României, pe care tare ar dori
poftim să na «ratați părerile d *voas ­
Fiecare ar șterge pe 2—5 fie mai presus de gândul la tră asupra acestui lucru. Căci aceia
s’o vadă răpusă și ajunsă pe mâna
celor ce conduc azi și Rusia.
inși ș i ar pune pe a 1 ții, pe ' partid! păreri, puse și in foaie, voim sâ le
in acest scop fac chiar mtșeleștf
cari conștiința (sufletul) lui de Dacă ar fi după noi cei cari înaintăm dlui întâi- Ministru, ca să
pregătiri de războiu.
cetățean și de cunoscător de oa­ așa gândim, noi am șterge pe chibzuiască asupra lor. Căci se vor *
bește de o schimbare a légit de a- O dovadă au dat’o săptămâna
meni, inima lui de Român, îi 10—12 inși din partida cutare trecută. Pe neștire (sau în înțelegere
legerl de azi în unele puncte ale ei.
șoptește, că ar trebui să fie și am pune pe ațâța de pe pe ascuns cu deregătoriilc turcești
— Ar fi de dorit, ca vocea obște!
pe lista pe care el o votează! a 2-a listă, și pe alți ațâța de : mari, să ceară diai prim-Ministru să delà Constantlnopol) au trecut in
Și tu lege vii, și-i pui sacu pe a 3-a listă — și am da un ! țină samă de această dorință a ale * goana mare două mari vase de tăz-
Conziliu stând din lamura lo­ gătoriior și să I« dee iibertatea de bolu prin Dardande (sbîmtoriie deta
’n cap și zici: Ori pe toți, și
a alege intre candidați pe cei mai Constanthopol, prin cart e oprită
pe cei răi, ca și pe cei buni, cuitorilor județului.
buni, libertate pe care azi nu o au ! trecerea de vase de războiu), — și
•ri pe nici unul. Dar — legea nu dă voe. leau dat drumul în Marea Neagră I
— Trimiteți ne răspunsuri scurte,
Asta e o mare scădere a le­ Că prea ar avea „de lucru" (căd cele lungi rămân adeseori Mai sainte vorbiseră prin foile
gii! In aceste zile ale „liber­ cinstitele Comisii de numărare ne cetite). ’ lor, că cele 2 vase mari fac numai
tății“ largi, asta e o sugrumare ' de voturi. In ioc să-și sfârșească * o „călătorie de manevră“, de proba-..
a celei mai sfinte libertăți ce adunarea voturilor în 2—3 cia- La Cluj ■ Acum au nimerit să facă „probă“,
î tocmai — trecând prin locui oprit, pria
o are un cetățean alegător, 1 i- suri, ar termina-o poate într’o
e mar« frământare în fața alege
* Dardanele îs Marea Nsagră.
bertatea de a vota pe ci­ zi, — dar ar ieși lucru bun.
ri’or comunele. Ungurii se ți» tare. Cu aceste 2 mari vase, de răz­
ne lui îi place! Iar pentru ca Comisia să Românii până acsca nu s’au putut boi, Rush are azi o puternică flotă
Iacă o pildă aci în județul nu se „ostenească" atâta, — înțelege. Episcopul 1 van, prevăzând de războh (armată de corăbii de
Hunedoarei, — care pildă se iasă și lucru slab, numai să rușinea ce poate ajunga Ciujul, ca războiu) în Marea-Neagră, — ajun*
potrivește în toate județele țării: iasă repede! să sibă Conziliu cu mare putere gând ea s fi o primejdie pentru ță­
ungurească și chiar P s i m & r un­ rile vecine cu această mare, în deo­
Pentru membrii în Conzi- Ce rătăcire!
gur, — » început stăruința pe lângă sebi însă pentru România, — car«
liul Județan (în Sfatul Condu­ De aceea vedem, că acolo Partidele românești, ca să se în- u’are vase de apărare față de o ast­
cător al județului) s’au pus în­ ! unde erau numai 2 liste, mulți, ’ ț el e s g ă între ele, să meargă fel de flotă străină.
tâi două liste: Una a Parti­ i fiind nemulțămiți de alcătuirea ■ pe o mâuă ! Folie din București vorbesc ca

Număr în 12 pagini (prețul 4 Lei).

 lAberiauia, 2 — Nr. «.

îngrijorare de acest semn mult grăi- | Ciudajenit I La Bălța, jud. Sibiiu, săptămâna tre­ I mele învățătorilor din Plasa Mii
tor dat de Rusia... j I cută, au pășit la „lucru“ voinicii li­ curea și în numele Asociațlunii ît
Ticăloșii ce o càrmuiesç, umblă, I La Ltigoj unii cetățeni mergând ! berali, stârnind îatr’o noapte o larmă din jud. Sibiu, lăudând de-odată
vădit, cu gând rău pentru noi. la Perceptorat să- și cumpere Decla­ mare prin sat, bătând pe un paznic sărbătoritul și harnicului popor (
rații pentru arătarea venitului lor, în I de noapte ce voia să-i împrăștie șl Poiana pentru munca uriașă depu
punerii la dare,—-li s'au dat spărgând ferestrlle Ia primărie.
Nădejdile dlui Goldiș. scopul numai Declarații ungurești. Nici
în ogorul cultural și comercial, fiii
Pe calea aceasta, se «junge, spre ’ pildă altor comune.
nu în 2 limbi, românești și ungu­ părerea de rău a tuturor celor ce ; Un student universitar din Poia
Vineri în 24 Ianuarie frun­ rești, ci curat ungurești! iubesc bunul nume al poporului nos­ I a vorbit In numele tinerime!, arătâi
tașii partidului Averescan din Când Românul a spus: Dar eu tru, — la a ne • face neamul de o- | vrednicia sărbătoritului depusă

județul Arad, Timiș, Severin, ce să fac cu aceste Declarați! un­ cară 1 — spre bucuria străinilor cari ! îndrumarea tinerilor spre școli înalt
gurești? Glumești cu mine când mi țin la oialtă !.. meserii, negoț, etc...
Caraș și Bihor, au ținut o con­
la dai ? I s’a răspuns : Nici o giumă, Drept recunoștință i-s’a pred
sfătuire la Arad, chemați fiind domnule, de altele nu avem. Și a-
I - un Tablou cu fotografia sărbătoi
acolo de dl Vasile Goldiș, vem ordin (porunca), că până se Cinstirea vredniciei. ț‘ tului, șl o călimară de argint. Al
un fruntaș averescan. j grtS acestea, să dăm tot de acestea!
‘ două tablouri se vor pune în ce
1
Au luat parte vre-o 200 de Lv Cluj același lucru. Și acolo
Poiana fSibiului), Ia 15 laa. 1930, două școli primare, pe țari cu I
ț
se deu declarații ungurești, — că de Í țelepclune le a condus.
trimiși ai județelor numite. Din prilejul trecerii la penzlune
cele românești nu mai sunt. Ar fi voii să mai vorbească mul
Dl Goldiș a spus, printre a unui harnic slujitor al culturel
Și așa se ved» c’o fi și pe aiurea! i dar fiind timpul înaintat, și au am
aitele, că — în țară a început Te crucești și nu pricepi!
:
neamului românesc, dau! Romul
( nat vorbirile pentru banchet asum
să miroase a mort... D-sa și Vrac iu, înv. director în Poiana
Cine a dat acest ordin neso­ I j DL Nicu Martin prof., parohul Art
Sibiului, — Ls’a pregătit din par­
vede mortul în sicriu, — e gu­ cotit, ca să se tipărească pentru un Ș
I
tea corpului didactic și a întreg po­
vernul național-țărănist, și că rând de cetățeni ai Ardealului și Bă­ porul din fruntașa comună mun­ I primit telegrame de felicitare de
I Șerb și I. Sava dir. îav. Jína. S

oamenii politici trebue să se natului, chiar pentru atât de româ­ ? toasă, în ziua de 12 Ianuarie 1930 | următorii: I. Bratu Insp. șef, P. P
nescul județ al Severfnultii, Decla­ ? trésen insp. în Sibiu, Dumitra L
gândească la — moștenire și I o vrednicită sărbătorire îa biserică.
rații curat ungurești, și cu acelea : pădftt dir. în retragere în Săliște etc
moștenitori. Sfâûta slujbă a îadeplinit’o di pro­
sä înfunzi acum ș! pe Români ? Fiind timpul înaintat, ora 2 d.
„Vă rog — a spus d-sa — u Dacă domnii la putere au dorit
? topop Avram S. Pecurar și Pa­
‘ Sărbătoritul cu lacrimi în ochi, ml

I
să aveți încredere în mine, și sa fie „drăguți“ cu Ungurii (cu care rohul Aron Ș a r b. Răspunsurile li­ : cat de cuvintele bune ce i-s’au adu
turgice Ii-a dat corul mixt, condus
să urmăm pe d. Generai Ave- ss vede că sunt legați ca partid po­ ■ de tinărul și mult promițătorul înv» I — mulțumește tuturor pentru cli
I
rescu, și vom merge la izbândă I litic și pentru alegeri), — de ce n’au N. Bogdan, far „Tatăl Nostru“ l’a Í stea ce i au făcut. Apoi a po
tipărit acele Declarații! cel puțin îa J tit vre-o sută persoane la masa prt
sigură (fără greș)!“ cântat cu maestrie d șoara înv. M.
2 limbi: românește întâi, și apoi, ‘ gătită da femlliarii săi în hotei
Pe ce și-o fi întemeind d. i sub scrisoarea românească, pusă, ca Ban, irmosul și priceasna marele
i ș „Șufaoă“.
Goldiș nădejdile, d-sa știe. Noi j ușurare pentru cei ce nu știu încă cântăreț Vasilfe Dobrescu înv. pen­ Aici din nou s'aû rostit vorbiri îi
încrestăm cuvântul, ca un semn limba, șl limba maghiară. Le pu­ sionat. A luat parte poporul co­ > suflețite și îucuragîetoare pentru c
munei, și mulți cărturari din ioc și
al vremii, — că se ridică, iacă, I teau folosi șl Românii. I ce urmează celui sărbătorit azi.
I> din vecini, ca prietini și colegi ai
Dar să ie faci numai ungurești „Recunoștința este cea mai fri
oameni cari trebue să știe ceva sărbătoritului.
șl să silești șl pe Români a se fo­ I moașă floare sufletească" i
când se rostesc așa fel. Í
După sfânta slujbă au vorbit: dl
I
losi de aceste tipărituri, — e cu to­
Ce-o fi, și când?, — se tul de neînțeles, ba lucru foarte ne­ Protopop Avram S. Pecurar, ca fost !
Miercurea, la 20 Ianuarie 1931
3 Matei Scorobețiu,
va vedea.
I
socotit! inspector districtual confesional pe
vremurile ds stăpânire străină, ară­
îav. director.

tând legătura ce era între Școală

Urmările „pactelor“. ? „Voinicii“ pe lucru.
s ș! B i s e r i c ă și care trebue să fie | In Sacuime.
Ziarul „Carpații“ din Brașov se
plânge cu drept cuvânt, că, drept ur­ I
mare n nenorocitei politici, în te­
meiul cărei partidele românești în- I
chae „pacturi“ (înțelegeri, kgăminte)
cu neamurile streine, — ia Brsșov,
partidul maghiar a cerut celui Na- Í
țional-țărăoesc român, să 1 primească i
I Iar în dornl de a se arăta de bare se face iubitului coleg Vraciu,
pe lista sa pe vestitul și respingă­
torul jidan maghiar Dr. Szelte Bêla,
redactor la grzeta maghiară foarte
veninoasă față de Români, „Brassói
Lapok“.
Cine i Szélié Béla ? Se știe delà i litlce.
alegerile de deputați delà 1926, când
guvernul de atunci a încheiat și el de-a binele adunările politice ale li­ I
pact cu Ungurii Ia Brașov și a fost beralilor, Lupiștilor și altele.
ales ca din partea Ungurilor acest
jidan-maghiar. Deși a fost „ales",
? mar, că voinicii satelor de pe acolo,
Parlamentai nu l’a primit în sinul
săuf Cä așa păcate are față de Țara
Românească și față de Familia noas­
tră domnitoare, pe care a batjoco-
rlt’o în chip nemernic, — încât de­
putății din București au i’au putut timpul mal nou oamenii dlui Dr. Lupu,
primi îa mijlocul lor.
Iar acum o să-l vedem ales pe
lista guvernului în Conzsîiul Județsn
al Brașovului!..
Cu drept ccvâat numita ga­
zetă protestează (ridică cuvânt po
trivnlc) cu toată tăria, față de astfel
de înțelegeri umilitoare!
3 ------------------------......
Partidul Național-țărănesc și-a or­ și în viitor, ca să putem crește ce­
Românii — suferiți șl ei,
ganizat (rînduit) prin sate așazise tățeni religioși morali iubitei noas­
așa vre-o doi, mai nspoi...
„roate“ de „volnici“, — tineret de tre patrii. Sărbătoritul a fost un
prea vrednic slujitor al acestei ținte
care ț’nr la Partid.
înțelepte și sfinte. — In numele
Guvernul a încheiat „pact
Acsști tineri, — «șa fiind firea
(înțelegere) și cu Săcuii. Cf
lor, sunt mult măi războinici decât învățătorilor a vorbit dnul
din jud. Ciuc au spus: fiindci
ceeaialtă lume msi bătrână, mai a- director de acum Gheorghe Bu cu­
Românii în județ sunt 12%, I
șezată. re ne iu, arătând, că această săt-
î lăsăm (din mare facere de bine
■ 6 scaune în Conziliul județar
fapt voinici pentru partidul pe pentru munca sa cea îa toate direc­
; iar ei își iau 24.
csre l slujesc, el fac tot felul de țiile, pe toate tărîmurile de viață,
Așadar Românii — suferij
greutăți trimișilor dtor partide cari culturală, economică și științifică,
í și ei așa mai la coadă.
merg și ei pe fa sate îa scop de — pentrucă dânsul nu s’a mărginit a
fi învățătorul tinerilor de sub mâna Ne cădea mai bine să sie
a vorbi oamenilor în treburi po
sa, ci a fost muncitor și îndrumător ? în adunările acelea numai trimi
Pe multe locuri ei su tulburat I în toate. < șii deregătoriilor, făcând slujb
Mai vorbește cu însuflețire dnul \ de control, — decât ca 6 Ro
I
notar Nicolae O pre«n, ca fost elev j mâni să stee în coada mesii
7 > din „burăvoința“ Săcuilor, făr
Iar acum se scrie de prin Stă- I ai sărbătoritului. Arată cu laudă
grija pe care dl Vraciu a purtat’o nici o putere.
I
Proastă lege ne-am făcui
așa țin sub psză satele împotriva față de comună, de așezemintele ei și
A _________
trimișilor altor partide, că aceia I față de tot ce a fost pentru binele !
nu mai ajung ia vorbă cu poporul! obștesc. Ș Comuîiiștii
Dl Subrevizcr de control Nico­
îndeosebi au simțh ’o aceasta în Í
/■ lae B e m b e a descrie viața sărbă­ au pus k cais noi tulburări i
în țară la noi pe ziua de 24 lanul
cari, îa numele partidului 1er zis: toritului și munca lui prețioasă în J rie, care e și pentru comuniști, :
școslă șl afară de școală. îi aduce
„țărănesc" rămas ne amestecat cu : de pomenire mare, anume e ziua Îs
mulțumiri în sumele deregătoriilor ' Lenin, sub care s’a întronat co
naționalii, — au cercat să umble
munizmul îa Rusia.
prin sate. Conducerea din aed ju­ școlare, și 1 propuse spre decorare
deț, a numitului partid a și vestit,
J
cu medalia „Bene marenti“ Ci. I.
! și în
Au pus is cale slăvirea lui Lent
Románk, anume în orașele di
că — nu ia parte la alegeri, ue-a-
I Dl profesor secundar Constantin
vând libertate a veoi în atingere eu ; I
Criștiu, aduce laudă în numele
Basarabia: Tighina, Bălți, Soroca ;
j altele.
profesorilor din Siliște sărbători­
alegătorii. 5 j Au fost arestați la Bălți 150 d
* Í tului.
î manifestanți, muncitori tineri, mi
— Liberaiii au început și ei Dl Matei Scorobețiu înv. di­ , aks strălui, stricați de cap.
a face cate de „voinici" de ai lor. rector în Miercurea, vorbește îa nu-
 Nr 6.
3 Libertatea.

Graiuri delà cetitorii noștri.

In numărul cel mare (ca acesta) delà începutul fiecărei luni, „Libertatea“ face loc larg scrisorilor prin cari se
ros esc cetitorii noștri asupra lucrurilor, treburilor, nevoilor lor, sau părerile lor asupra mersului lucrurilor din țară sau a oa­
menilor dm viața de obște. - Cerem însă scrisori scurte și curate. Când vorbesc de treburi de-ale locului, să spună numai
ade var, care sa nu poata fi desmințit — Așa „Libertatea“ în acești numeri mari ai ei, este o tribună (loc înălțat pentru vor­
bitori; pe sama cetitorilor ei. — Să se rostească cât mai mulți și mai cu inimă, delà această tribună!

UN RĂSUNET I Dala fraț; îndepărtați... ? Și n'a trecut mult și au venit. noi oare vrednici de această
h articolul „Pentru apărarea moșiei à — Din Yugoslavi«. —
i Par’că-i văd și azi cum, în- prea stânfă jertfă, dacă astfel ne
strămoșești
*. Vladimirovăț, 21 Ian. 193». tr’o dimineață de sfârșit de vară, purtăm între noi, ca „frați“?..
— Din Bucovina. — St Die Director! Ce- (Vineri 2 Septemvrie 1916) se Conducătorii de azi și de
! tind frumoasa și drăgălașa și 1 coborau valuri-valuri, pe coas­ mâne și de ori-când ai aces­
VicovuTde-sus, 21 îsn. 1930. !’ bine simțită poezie „Pentru i tele unui deal din preajma sa­ tui neam, ar trebui să ia seamă
St. Die Redactor! Eu - : frați înstrăinați “ , adecă ? tului meu (Cața). la aceste cuvinte, care se des­
jos numitul cetesc multe ga- Í■ și pentru noi cei de aici, scrisă
■î Și, Doamne, ce bucurie ! prind din sufletul întregului
zete, iar de un timp cetesc și , de bunul nostru poet dl Mi­ Nu-mi venea să cred ochilor. neam românesc.
gazeta d-voastre „Liberia-' hai Novac în „Foaia In­ í Intr’o clipă ne-am adunat toți Gândul regionalismului, de
tea
* și „Foaia Interesantă“. teresantă “ delà 9 Ianuarie băețandrii satului, (căci flăcăii a mai ținea, la vechile și ur­
Í
Așa eu am găsit în „Liber­ a. c., — noi, ca Români de cei cei mari erau duși pe câmpu­ I gisitele hotare, ar trebui să
I
tatea“ delà 16 Ianuarie a. c., la cari dânsul s’a gândit, ne rile de luptă ale Rusiei și Ita­ piară cât mai repede din su­
în frunte un articol: „Pen­ simțim de datorință a vă trimite liei), am pus mâna pe coase fletele tuturor Românilor și pen­
tru apărarea moșiei stră­ salutul nostru frățesc, pentru că j și am cosit flori, ca să le tru aceasta cei dintâi chemați
moșești“. ați publicat o așa poezie ațin- ! aruncăm asupra acelora pe să lupte, sunt cei delà cârma
Și noi, câți am fost la un gând inimile noastre, cât și să-l I care-i așteptam de veacuri! Și
țării. Dacă nu o fac, înseamnă
loc, când am cetit acest arti­ felicităm pe poetul M. Novac, j cât am fost de fericit! Nu știu că nu știu întimpina și împlini
col, toți am zis: Bravo! — II rugăm pe iubitorul de ’ dacă am mai simțit sau dacă î nădejdea ce și-a pus’o un neam
Și noi îl numim acest articol: frați poetul Mihai Novac a se I voi mai simți vre-odată fiorii | întreg în puterea dragostei și
Cuvântul lui Stefan Vodă mai gândi la noi în poeziile ~ fericirii, dar atunci știu că i-am | destoiniciei lor, pentru binele
cel bun și Mare! Că numai sale și pe d-voastre a le pu- | simțit. Alergam ca un nebun, I acestei țări, a acestui neam.
acela grăia cu așa dragoste de 1 blica, — căci credem că bu- | vorbeam cu florile, cu pietrile, I Românii ori de unde ar fi, au
moșie și sărea așa întru apă­ nul D-zeu le va asculta, și, în- « cu pomii, cu animalele, și le îndurat aceleiași umilinți, au
rarea ei !.. tr’o zi, poate le vor auzi și u- | spuneam la toți și la toate, că
purtat aceleași greutăți și nă­
Așa dacă ar scrie și cele­ rechile cele azi prea astupate! de acum s’a terminat cu cazuri, au avut aceleași ținte
lalte gazete, ba un articol și Frații voștri țărani: robia!, că a sosit ziua cea și năzuinți și n'au decât un
Tr B. și N. M, |
mai mic, dar în chipul cum mare a libertății, ziua pe care singur suflet și o singură Țară,
D-voastre ați scris, — poate atât de mult au visat’o moșii care este România Mare,
că ni s’ar face și așa o
Cuvinte deia inimă și strămoșii noștri! Le spu­ pe veci unită și nedespărțită!
lege! — Vă rugăm foarte fru­ eăire scriitorul articolului ,0răni­ neam, că D-zeu s’a înduioșat , Șl acum, Iubite prietine, câteva
tul re aoiiă
,
* d'n Libertatea deh
mos să mai scrieți câte un ast­ de suferințele noastre și a tri- 1 cuvinte despre prietinul tiu Flinț, pe
fel de articol, și vă mulțămim
15 bnuerie 1930.

frumos noi cetitorii plugari,
pentru el.
Eu vă trimit un mic vers vin a-ți mărturisi, că articolul ?
ca adaos la acel articol:
Sus pe vâiful nucului
Șede puiul cucului
1er spune, și nu ști’ cui,
Că I străin In țara lui !..
Perciunați înșelători
Culeg pomii roditori,
Câmpii noștri hrănitori, —•
Ștefan Vodă de-ar trăi
Peste hotar i-ar goni 1
Ștefane Măria Ta
Din mormânt de te- aî scula
Roată ’n jur cum te ai uita
Peste câmpul cei străbun,
Aî striga: Nu-I lucru bun!
Ls Putna pe cel pârău
Ai vedea că-i foarte rău,
Fabrici tot maî mari clădite,
Tot ds lifte stăpânite,
Șl sunt crîjme și băcani
Ia mâni toate Ia Jdeoi.
Buzdaganui î’ai izbi
Peste hotar i-ai zvârli!
Dar astăzi durerea mea
N’o aude nimsnes!..
N. SCHIPORESCU
Iubite prietine,
Imes pe I
•ați,
îngerii de pesteij cara-1
ca prin jertfa lor |
întrebi 1dacă-și mai aduce a*
cara"' întrebi
: petrecute Ia Liceu!
I C a r p a ț i,
j unguresc din Sibiu?
Prin rândurile ce urmează sfântă să ne dezrobească!
Prietinul tău Flinț, după retra-
Intr’adevăr, mărețe clipe. Și j gerca armatei române din Ardeal,
tău „Grănițuire nouă “, cu adevărat se poate simți fe­ ; în 1916, s’a refugiat cu doi frați af
publicat în evanghelia româ­ ricit rândul nostru de oameni lui in Moldova. Acolo s’au îascris, în
nismului din Ardeal: „Liber­ de azi, că i-a învrednicit Dzeu 1917, toți trei ca Voluntari în Corpul
tatea“ delà Orăștie— pe care să vază asemenea întrupări de • Voluntarilor Ardeleai. In 1918, când
o ceteam cu cel mai mare drag visuri. 1 armata română a intrat din nou în
5 Ardeal, au fost printre cei dintâi
ca copil măricel când mergeam Iubite prietine! Multe aș a-
i voluntari care au luptat împotriva
cu oile la păscut, și tot cu a- vea să-ți spun ție, în al cărui í Ungurilor. După un timp oarecare
celaș drag o citesc și azi ca suflet se oglindește sufletul ’ prietinul tău Flinț, șl a luat conce-
Student, — m’a mișcat mult. meu. Dar mă mărginesc a-ți ; dlu pentru urmarea Școlii întrerupte,
Intr’adevăr, cuvintele tale spune, că bine ai făcut că ai pe care a termlnat’o tot !a Sibiu,
aducătoare aminte de mărețe reamintit în articolul tău zbu­ dar acum ia o școală romă-
ceașcă și mms Ia Șeoaia Nor«
și sfinte clipe ale unei copi­ ciumul sufletesc al Ar­
ma!ă. In 1923—24, după ce și * a ter-
lării care n’avea alt ideal mai dealului de altădată, și minat studiile, a făcut armata Ia
sfânt și mai măreț, decât în­ ai pus marea întrebare: Școala de ofițeri de rezervă din
truparea unui vis de veacuri, I „Unde este sufletul delà Ctaiovs, unde s’a îmbokâvit săr­
sunt izvorâte dintr’un suflet 1914?“ i manul de pept și boala !’« dus în
I
încălzit de cel mai luminat pa-
triotism.
I La această mare întrebare mormânt în acul 1925...
Cel care ți scrie aci, este unei
i îmi iau voie să adaug și eu din frații lui mai mari, care a fost
Da, iubite prietine, mi-a- î una: Oare ce-ar zice frații, pă­ f voluntar și care s’a apucat să stu­
I
mintesc și eu de zilele când Í rinții, moșii și strămoșii, care II dieze Lkeul Ia vârsta de 23 de eni
șl este azi Student fa Facilitatea de
de pe buzele noastre se des­ au plâns, au suferit și s’au jert­ fdosofie șl litere din București...
prindea clipă de clipă, zi de fit pentru noi, când ar vedeâ II Cu multă dragoste
a Constantin /. Ființau,
zi, marea și mult repetata în­ cum știm noi să ne arătăm
Student anul III. litere și filosofi» (CS-
trebare: mulțumitori față de cea mai Í msnal Stodențllor în Utere, Becurești,
Str. Gogu Gr. Gantacuzino Nr. 38;,
Oare când vin frații noștri? înaltă a lor jertfă? Fost-am 1a
 — 4 - r... o—

I deț al Hunedoarei suntem 93 */. | ghiar Dr. Stern Emanoil, lîbe-

Și ’n județul Hunedoarei */. se împart ralii i’au pus chiar ca al 6-lea
i Români, celelalte 7
s’a pus o listă curat românească Í pe toate celelalte frânturi de pe listă, ca să fie sigur că —
popoare risipite printre noi. va fi dus în spate de ei, în
In numărul trecut al aces­ astfel de județe puternice ro­ Dintre acestea, vor fi Ungurii Conziliul Județan!
tei foi, întrebam : „De ce na se mânești nu ar îndrăzni a-și cere poate 4—5 la sută, ceea-ce Și-I vor duce. Căci cele
pan și liste curat românești?", dreptul său de deplin stă­ înseamnă că nu numără nici ei 20
*
/ , de voturi, le vor avea. Și
și arătam, că țăranii Bănățeni, pân al casei? nimic, fiind prea covârșitor nu­ suntem siguri că mulți Români
cu simțăminte liberale, vor fi
nemulțumiți de faptul că con­ 4
1
Am așteptat ca partidele mărul Românilor. — Chiar după
ducătorii partidelor politice de politice cari își dispută drep­ legile de alegeri de lume nouă, nemulțumiți de a pune și ei
acolo au pus liste foarte îm­ tul la conducerea țării, și ast­ cari recunosc și partidelor mai mâna, ca să ajute de spate pe
pestrițate cu străini, — au pă­ :■ fel și la conducerea județelor, slabe drepturi de a întră cu Jidan a întră între cei 36 de
șit ei cu pildă bună înainte, să ne dee ele liste curat ro­ aleșii lor în cutări Sfaturi de aleși ai acestui mare județ ro­
hotărîndu-se să pună o listă mânești. Doar chiar iuptându-se obște, se spune, că acele par­ mânesc, în parlamentul jude­
curat românească, și a- între ele, nu se pot teme că tide numai atunci au a fi luate țan! Și, de n’ar fi legea de a-
nume „plugărească“, adecă cu „celalalt“ partid ar ieși birui­ în samă, când ating 20 la sută legeri așa de proastă, că nu
oameni ce au o moșie, mai tor cu ajutorul străini­ din locuitori și voturi. , te lasă să ștergi pe cine nu-ți
mare ori mai mică, pe care lor din județ, al căror număr De ce noi să „ținem samă“, j place, — suntem siguri că 80
1
c£ fim Harnici ci cu roi cp nu j la sută din liberalii români, ar
și-o lucrează. e neînsemnat șj nehotărîtor, să fim darnici și cu cei ce nu
! șterge pe Jidan. Așa însă, tre-
I’a împins la acest pas și față de marea de voturi fo­ ating un procent între noi? I
bue să-l înghiță și pe el, de
dorința de a avea în Conziliul mânești. Sașii abia dau una a patra ț
județan cât mai mulți trimiși de dragul — „partidului“.
Firește toți am fi votat cu | parte de procent, din locuitorii
ai lor, ai agricultorilor, cât, drag o astfel de listă, pusă de județului. Așadar unde am a- Auzi frate Române ! Intre
par’că și mai mult: mândria un partid politic, căci nu a- vea noi 100 de membri într’un 36 de fruntași ai unui Județ cu
de R o m â n i, cărora nu le place veam cuvânt a fi împotrivă. 400.000 de Români și cu vre-o
Sfat, ar avea loc și una a pa­
căciulirea înaintea străinilor ! < 1000 de Jidani, așadar cu 1
Având părerea de rău să tra parte dintr’un concetățean
Astăzi avem bucuria de vedem, că nici unul din cele sas... Jidan la 400 de Români, să
a vesti pe cetitorii noștri și pe două partide politice, partidul alegi tu pe un Jidan, ca și cum
Jidanii sunt și mai puțini
toți cei mai dârji Români din Național-țărănesc și cel ca Sașii. Așa, unde am avea fără de acela Conziliul ar fi
județul Hunedoarei, că s’a liberal, nu pun liste curat noi în Sfat 100 de Români, ar nenorocit, bătut la cap?!
pus o astfel de listă cu- românești, ci partidul Național- avea drept se între doar o ♦
E un scandal, pe care bunii
rat românească și în ju­ țărănesc ia în șirul candida- i ureche a unui Jidan, dar Jida­ Români nu pot să-1 ajute cu
dețul nostru! voturile lor!
ților săi trei Maghiari și un nul întreg nu!
Listă în afară de Sas, — de tot 4 străini, — iar Naționalii vor duce 3 Ma­
De ce suntem dară așa „ele­
partide, cu candidați cari cel liberal ia 1 Jidan și 2 Ma­ ganți“ prin județe așa puter­ ghiari și 1 Sas, liberalii pe Ji-
pun mai presus de partid bi­ ghiari, — ne bucurăm că o nice românești, să ie îmbiem j danul lor, - și așa iaca Conziliul
nele locuitorilor, bine care samă de Români din județ au scaune de sfetnici acolo unde ! Județan împestrițat așa, cum
nu le poate veni decât din ridicat steagul unei Liște fără n’au nici un drept? . nu vrednicește poporul nostru
sfatul, în care se găsesc și au de partid, listă cetățenească | din acest județ.
Greșala din jad. Hunedoarei. Cei cari, nemulțumiți de a-
cuvânt toți cei mai buni fii și carat românească!
ai poporului nostru, fără pri­ IIi Socotim ca o greșală, îzvo- > ceste ținute cu steag plecat, a
vire că din ce partid ar face rîtă din socoteli de partid, că / partidelor politice, n’ar voi, cum
Listele de târguială. ț lista național-țărănistă a făcut nu voim nici noi, a le ajuta să
parte, — iar pe lângă asta țin
- ducă în Conziliu pe acei străini,
Luând în cercetare listele ( loc la 3 Maghiari și 1 Sas în
Í
și la mândria noastră de Ro­
mâni pe cari ne-a ridicat a- înaintate, se vede îndată, că Conziliul județan, — « — își vor da votul lor
j pentru lista curat româ-
cum Dzeu stăpâni și în acest listele cele dintâi două, sunt dar socotim de și mai gre­
județ, — și cari vrem să ne liste de târguială cu străinii șită ținuta liberalilor, cari ; nească!
folosim de dreptul nostru, — din județ: au pus printre streini ia loc Șr
Partidul Național-țărănesc ? de frunte pe 1 Jidan, Dr. O Sămurire, ?
i
drept pe care îl avem și după
voia lui D-zeu și după lege ! delà guvern a încheiat, se știe, Stern Emanoildin Petro- Când tipăream numărul trecut al
&
In Ardeal și Bănat, nu sunt în celé mai multe județe, le­ 1 șeni. „Libertății“, nu ștlsm nimic deS'
județe mai curat românești gământ cu Partidul Maghiar, Í2 Se știe, că dacă un partid pr« dorința multor buni Români din
I acest județ, de a pune șl o listă CU'
ca județul Hunedoarei, al poate în vederea alegerilor co­ I primește 20’/« din voturile date
rat românească la alegerile peetro
Severinului și Carașu- munale, în cari alegeri, la > în alegere, — atunci a 5-a parte
Conziliul jadețao.
lui. In aceste județe avem orașe, Ungurii fiind mai tari, din cei puși pe lista sa, întră Fiind înlr’aceea cercetat ș! îo
92—94°/« Români. guvernul s’a pus la târg cu ei. în Sfatul acela, ca aleșii trebat, dacă nu aț sprijini o h’stl
i
E, bine, unde voiți să se Guvernul să-i sufere pe listele acestui partid. I de acest fel, după-ce cele 2 liste d<

pună liste curat românești pen­ județene, ca și ei să fie mai La alegerile acestea jude­ partid s’au ameșteest cu străini ii
măsură ce nu li se cuvine, —
tru conducerea județelor, dacă îngăduitori în alegerile la orașe. țene, dacă un partid primește
am cercetat lista celor ce se arătat
în acestea nu? Și de aceea îi vezi pe Unguri 20 la sută din voturile date, în­
gata a pune lista a 3 a, fără străini
Românii din județul Timiș primiți pe listele guvernului și tră în Conziiiul județan 7 din și am văzut acolo : 3 domni proto
sunt numai 43 la sută și au ( acoio, unde ei nu au nici un ai lui, anume: cei puși în frun­ popi, cunoscuți cs buni Români, ;
pus listă românească, noi f’ drept la asta, — cum e și în tea listei. Directori de bancă, cu nume foarti
cei din județul Hunedoarei, cu județul nostru. Liberalii nădăjduesc, — și bun și purtători de o frumoasă lupți

93 la sută Români, să nu pu­ ?I Căci cum stăm în privința : se pare că nădăjduesc cu te­ economică românească în județ
am văzut pe un fost Pre is et al ju
nem? Cu cât am fi mai slabi voturilor în județul Hunedoarei mei, — că vor avea 20'7« din vo­ dețului. șl pe fostul Subprefect (ui
ca frații din Timiș ! (tot așa în al Severinului, Ca- turile ce se vor da, și atunci timp chiar Prefect delegat) care
Și nu ar fi oare semn de rașului și în altele). cei dintâi 7 din lista lor, vor condus administrația Județului noi
slăbiciune și neputință pentru Chiar numărătoarea ungu­ întră în Conziliu ca „aleși“. ț
tru vre-o 10 ani de zile; un Dom
I Doctor fost Șeful Spitalului »ni tnulț
neamul nostru, dacă nici în rească arată că în marele ju- Ei, bine, pe Jidanul ma-
 Ne o*. Libertatea
*•j fost judecător, apoi 3 profesori, | fără nici o pată în viața lor de sute | cd ae vor aduna Ia aceleași sfaturi | Nouă ne vine a crede, că
eumeroșl advocați, preoți, învățători, de anf. t și treburi...
e mâna unor oameni puși la
negustori, meseriași și țărani, cari Duși la judecată, capii răutăților I Apoi : In bugetul din anul trecut cale de societățile de asigurare
cereau listă românească, fără co­ au fost osândiți greu : Directorul la Poștele, deși bănuiau că va fi an
toare de partid, — și atunci am răspus: 14 ani închisoare, alții soți la 7, Ia cam slab, aû luat totuși In buget internaționale, cari iau la fie­
Fiindcă eu totdeuna acest lu­ 5 și 3 ani. 250 milioane cari să fie vărsate în
care bilet de călător cl. I. și
cru i’am cerut, l’am scris, l’am sfă­ cassa Statului ca câștig al anului. II, câte 10 Lei, spunând că de
tuit și l’am propovăduit, în chip fi­
O eerere Noua conducere „autonomă“ a ți se va întâmpla ceva, în vre­
resc nu pot respinge invitarea de a scăzut sumă cu care să vie In a- mea călătoriei îți dă despăgubire
sta intr’ajuioru! acestei liste. Căci, pe cire am împlini-a bucuros. 3 jutorul cheltuelilor Statului la numai
mare.
am zis: -Cererea ungurease
.
* — 100 milioanei
Și cum lumea nu prea vrea
într’un Sfat județan, cine e - S’o ceată și Rușii din Basarabia!- Și de or fi In toate tot așa mari să cinstească cei 10 Lei, —
mai chemat a sta, fiind de mare fo­
*
aducătoare de «câștig statului, —
los cu cunoștințele ce și Ie-a câști­ Căpetenia politicei ungurești din apoi vai de binele acestuia!.. te miri în capul cărui agent
gat de-aproape despre judîț, dacát Ardeal și Bănat, contele Bethlen, — prost s’a fi ivit gândul să s pa­
oameni ca un fost Prefect, și mal văr cu întâiul Ministru ai Ungariei rie lumea călătoare, pen­
ales Subprefectul care a stat în ca­ și venit să stee în Ardeal numai pen­
Jertfă — rău închinată. tru ca tot călătorul să plătească
pul deregătoriilor județene zece ani tru a conduce pe Unguri, — a spus
de zile și cunoaște toată viața jude Ajutoare — foilor rusești! asigurarea, — ceea-ce ar a-
de curând în o vorbire a sa în par­
foiul și pe oameni și lipsurile lor și lament, că — Ungurii s’ar bucura să duce bani frumoși societății.
felurile cum s’ar putea îndrepta ace­ poată trăi în România, așa cam au Toate partidele își ajută foile care Bănuim, — nu putem spune
lea ; par’că toți am putea lipsi cu mai trăit Românii în Ungaria I Ungurii le sprijinesc, iar când sunt ia cârmă,
că e așa. Dar încercările sunt
puțină pagubă din acel Sfat, de­ cer să ii se dee viața pe care au le ajută din fondurile secrete (tai­
nice), ale ministerelor. tare deochi ate, că — nicăirî
cât dânsul 1; — și când vor vsai îa avut’o Românii în Ungaria 1
chibzuire treburile de starea sănă­ Nu se poate face din asta cap n’au stricat vr’un tren, numai
Și noi toți Românii cerem bu­
tății și Igienei din județ, de ce mare curos guvernului, să le dee, dacă de pricină guvernelor, dacă prin a- l’au spăriat.
folos poate H acolo fostul Șef de Spl­ și-o doresc. Ungurilor în Romanța ceasta întăresc gazetăria patriotică
ai județan; în treburi școlare trei românească, răspândesc slova și vor­
viața pe care am avut’o noi Româ­
Profesori și un fost Revizor, — a- ba românească, fie șl așa cu nițică Noi tari la județ
nii în Uugarial
poi 3 protopopi și 3 Directori de rumeneală de partid.
Bucuroși Bucuros!
bancă, toți tineri plini de zel ; un Dar rugăm și pe Rușii și rusifl-
Dar foile din București spun, că ei tari ia orașe.
fost judecător, și ceklalți. Toți pot cații din Basarabia, să-și ceară șl ei guvernul ajută în Basarabia mai multe
— De aceea „sâ ne înțelegem...“ —
aduce frumoasă slujbă în chibzuirite foi rusești, — cari leagănă cape­
„libertatea“ pe care eu avut’o fra­
asupra trebuințelor de tot felul, su- ții Moldoveni (români) sub Ruși. tele cetitorilor lor tot în cântec mus­ Dacă vorbești cu oamenii con­
Heteștl, economice, bisericești, șco­ eale sc, îi picură suflet muscăiesc, dra­ ducători ti partidelor politice, că de
Și — să il se dee!
lare, de sănătate și de bunul mers al goste pentru graiul muscălesc... ce fac îngăduințe supărăcioase strei­
derogatoriilor de tot felul. Iar ceia- nilor în județe așa puternice româ­
Asta n'o aflăm de lucru bun.
lalțl : negustori, meseriași, plugari, cu „Regiile autonome“ nești, ca al Hunedoarei, Seve rinului,
Se scrie că primăria orașului Chi-
inima lor bună românească, închisă Carașulul, ș. a. ?, — îți răspund :
sunt de mai bine, sau o în­ șinău avea adunat un fond de 300 —- Noi suntem tari pe județ, —
pentru străini, — sunt foarte bual pe
cercare mai mult fu zadar? mii Lei pentru a ajutora înființarea
lângă cei înșirați. dar ei sunt tari la orașe I Pentru a-i
unei foi românești acolo. Cine
Și așa părându-mi mie că pe a- îndupleca ia orașe, le facem și noi
S’a început sub liberali și se ur­ a îndrumat’o, cine nu, întreg acest
©•astă listă sunt luați mai urniți mem­ îngăduințe Ia județ.
mează cu măre zor sub naționsli- fond l’a împărțit foilor rusești de a- Acest fel de a gândi, îl res­
bri de folos practic, aievea, pentru colo, șl li-a mai trimis și guvernul
țărăniști, scoaterea unor întreprin­ pingem I
ua Conziiiu județan, — șl după ce
deri ale statuie! de sub îngrijirea vre-o 850.000.
am avut cuvântul multora, că prin Așa puteam vorbi când ne aflam
de-adreptul a Ministerelor și pune­ După 10 ani de domnie româ­
punerea listei, nu se face politică sub stăpâniri streine, sub Ungari,
rea ior sub o conducere de sine nească peste Basarabia, —oare n’am Nemți, Ruși, — dar nu azi !
de partid, ci numai de apărare a in­
zisă „Regie autonomă
* (adecă : gos­ fi în drept a aștepta, ca cetitorii de Suntem noi Românii tari la ju­
tereselor bine înțelese ele județului,
podărie de sine). 8 foi sâ știe atâta românește, ca să deț prin numărul nostru copleșitor,
și în același timp și a mândriei noas­
Regia Căilor Ferate a arătat, că ceară și să cetească o gazetă ro­ — să ne folosim de dreptul nostru
tre de Români, —
noua Conducere, cea de sine, nu a mânească? Pe aceea că guvernul deplin!
— am primit cu drag a fi pus
putut nici ea scoate roțile trenuri­ ar ajuta-o ca să trăiască, nu i ar pu­ Iar dacă la orașe suntem mal
șl eu pe această listă cetățenească
lor din glod. Și a fâcr.t bugetul pe tea băga nimenea de vină. Dar ca slabi ca număr, suntem și acolo
tromăneased. 1er în consfătuirea
anul de față (1930) încheindn 1 cu no! să mai sprijinim cu banii Țării tari, hotărîtor de tari!, prin faptul
2

avetă pentru încheerea ei, mi s’a

cerut șl s’a stăruit să primesc a figura
chiar de cap al listei, deși erau poate
alții mai chemați ca mine.
Primind, mulțumesc celor ce m’au
©norat cu încrederea lor, — și rog
pe toți cei-ce sunt de o părere șl
de o credință cu cele scrise și pro i
povtddte prin această foaie, să ne |
dee semnul încrederii 1er, votând cu |
inimă încrezătoare lista noastră ce- \
tlțeuească-românească 1
Preot Ioan Moța,
Dir. elárulni „Libertatea
*.
Osândă strașnica
dar vrednicită. ! luate în buget pentru plată de zi a
Și în Anglia s’a găsit o bancă, ț Iau parte la ședințe (adunări de lui în apropiere de intrarea lui | județ ca al Hunedoarei) pentru a a-
care dfa lăcomie păcătoasă de îm­ | sfat și chibzuit! asupra treburilor într’un tunel. — Dar naintea I vea „bunăvoința
bogățire naiiites altora, s’a folosit întreprinderi!), 2 milioane și 700 de
de apucături neiertate. Dădea cecuri
(hârtii de plată) cari n’aveau acope­
rire, șî alta răutăți, făcând pagube
multor cetățeni și fficâad de rușine
banul nume ai băncilor engleze, cele
o perdera de 500 milioane Lei, pe românești foi rusești, — asta, Dzeu că suntem stăpânii acestei târî, ți
oare le csre Statului. Adecă: „Ea să ne ierte, dar noi n’o aflăm să prin urmare șt a orașelor din ea!
sunt o cocoană de sine stătătoare, fie lucru bun!
Sau nu e rușine pantru noi, ca
dar tu, Statuie, tăticule, plătești-mi
să recunoaștem că — nu suntem stă­
psrderile, — deși nu mai ai cuvânt
îa rânduirea gospodăriei mele!*..
încercă! i de a facă rin pâni pe orașele tării, cl că acelea
sunt ale unor neamuri străine, cari
Rost avea această „autonomie", nu trenurilor. nu țin samă de noi?
mai dacă prin ea scoteai Căile fe­ B
Cine l«-a făcut „stăpâne
* pe
rate din perderi, și așa fereai sta­
* De o vreme, când într’un acelea? „Legea“? Dar cine a făcut
tul de o pagubă!
Acum vine Poșta, cu Telegra­ I& punct, când în altul a țării, se
îegea ? Nu noi ?
i fac încercări de a arunca tre­ Șl dacă, legiuitoruie român, ai fă-
ful, Telefonul, la rând. Bugetul a !
3 nurile în mari nenorociri. cut ’o așa de proasta, — rupe o în bu­
I ceatei mari întreprinderi de stat, e căți șl o schimbă, făcându o așa,
și el, cel puțin — ciudat. Iaca ce Mai nou s’a făcut încercare
ca să avem mână tare șl asupra o *
se vede în bugetul acestora pe a- a se arunca în aer trenul „ra­
rașelorI
-• nul de față :
pid" (foarte repede) ce merge Căci altfel Iaci Ia ce am ajuns: Să
Câtă vrsme pe anii tzeeuți erau
delà București la Galați. jertfim, în treburile județului, dreptu­
| slujbașilor mai înalți atunci când S’a pus bombă sub șinele ț rile dor 400 000 de Români (dlntr’un
* alor 20—30.000
de străini din orașele județului !
lui a trecut un tren de povoară. I
| mii de Lei,— In asta noi nu putem vedea nici
în bugetul d» acum, domnii Kau-
Bomba fiind, se vede, prea j dreptate, nici înțelepciune !
\ tonomi“ au luat, pentru aceeași slabă a stricat numai puțin, |
La județ poporul nostru, neamul
# slujbă, 32 milioane, din cari să îm- căci trenul a putut trece fără | nostru, să-și împlinească rostui șl
i partă «plata dê zi“ (diurnă) celor răsturnare sau altă nenorocire. | dreptul său de stăpân, fără alt gând
 Libertatea. — 6 -
Nr. 6.
lăturalnic, — Iar Ia orașe dreptul și | Ne- sunt — nouă cele mai scumpe I ca îu trecut. E și bfne îngrijită de
puterea Statului, să pășească ca stă­ Javrele purtau pe ele haine de i
Certificate (atestate! de laudă din dl dir. șc Cr«țu și colegii d-sale a-
până alînltegei țâri, și prin urmare
fi al orafelor I
I partea cetitorilor! jutători. Ne bucură acest lucru.
viatori (zburători) și pe cap ciciül
de piele cum au zburătorii.
Ele înseamnă, că așa de mult «
I
Numai o astfel de „politică“ pu­ am legat suliéiul nostru de sufletul
Principesa Ileana — s’a lo­ ce-și
Erau trupurile alor doi zburăiot
cercaseră norocul să zboar
tem pricepe și primi, și din partea cetitorului, încât el așteaptă sosirea
godit cu Prințul Hschberg, spun peste mare și de cari nu s’a mai as
partidelor, și din partea conducăto- foii cu sçrisele ei, ca pe un oaspe
foile din Bucur«șîi. zit apoi nimic. Căzuseră in mare, cari
rilor Statului nostru.
scump, ca pe un sfătuitor drag, •
ba ridicat acum în sus de pluteai
de ® cărui venire Ia el în fiecare : Namăra! de fa fă merge ca puțin sub fața apei, încât pescari
Cum lucrează poșta Duminecă, se bucură și de a că,uî număr de început de lună, de 12 pa­
bau prins în mrejele lor... Și câj
lipsire într’o Duminecă, el se su­ gini, șl anume pentru luna Februarie.
! vor mai fi de aceștia îa sânul mă
la IMPEOECAREA răspân­ pară, — căci simte in acea zi lipsa lui! La începutul fiecărei luni, dăm câte i rilor...
Și știți ce face onorata postă un număr mure ca• cel de față.
*
dirii de cetire în poparl i; *
prin aceea că nu duce oamenilor Meri cutremure de pământ au Necinstirea Duminecii nu i
; folie și-i face pe unii să se chiar í deloc de laudă dacă o fac deregă
Marea, 22 Ian. 1530. ; avut loc iară în Grecia. Insulele Pszra
■ las® ds ele ? f
Die Redactor! Eu mai jos >
și Antipsare au fost așa zguduite toriile țării și slujitorii lor. Așa, di
Lucrează lucrarea cea mai de ni­ zilele astea, că mulțime de case de pildă, se plânge părintele!. Bor zi,
scrisul țin foile d-voastre de 2 ani
mic : împedecâ răspândirea cetitului ps eîe s’au piâbușit căzând în ruiae. preotul unit din o comună de lângl
de zile, și am fost foarte mulțămit
I bun în popor! Două zile și două nopți locuitorii Făgăraș, că îutr’o Duminecă ditnl.
de ele, și am și plătit regulat pe
Oamenii ne cer să le garantăm lor n’au cutezat sa mai între în case, neața s’a pus în satul d-sale coc
acești doi ani, —- dară acuma vă
(să stăm noi bun) că vor primi foile. trolul cailor chiar pe ciasui 9
rog să-mi opriți trimiterea foii pen­ ți au stat tot afară, sub carul liber.
Dar noi cum am putea-o face a- * dimineața, —- când să plece oame-
tru că nu o capăt! Delà Crăciun
ceasta ? — Cumpărați „Calendarul Na** nil la sfânta slujbă. In zadar s’a rw
nu am primit decât un număr!
Să știți, die Redactor, de aceea Singură Direcția Generală a Poș­ *
fonal pe 1930, foarte frumos! ; gat de domnii din comisie, un pre-
nici nu pot face abontțl noi la noi, telor și cu Minlsteriul Comunicațiilor, « tor, un medic veterinar șl un căpi­
că nu le primim, ori le primim des­ o pot face! Iaca cum: Nn poate fi adevărat. Un ziar tan, să amâle lucrul pe după bise­
făcute șl toate spintecate, — cum Să dea de știre prin o scrisoare I
din București spune, că s’ar fi dat rică, — n’a fost ascultat...
se vede că au umblat alții cu ele. aspră, tuturor Primăriilor, că și ordin, sau c încă numai plan, ca,
Dacă d voastre ne puteți sta bun ! ei, primarul și slujbașii săi cari au in pentru a sili pe oameni să și plătească = Abonați! rostri vechi, cari
n ’au trimis incă plata pentru foi pe
că le vom primi, vă rog să ni le grija lor posta comunală, și purtă­ dările la timp, — posterul când
anul de față 1930, - sunt rugați
trimiteți și în anul de față, — dar torii scrisorilor sau foilor prin co iți aduce posta, să-ți ceară dovadă
să afle că afară de acesta, numai
«iacă nu puteți, apoi placă a le opri. mună, in vremea cât umblă tn mâni că si plătit, că dacă nu, el nu te numărul viitor li se mâl trimite, -
Georgs Zările cu lucrurile poștei, sunt slujbe șt mai servește. N’al plătit darea, nu apoi oprim mersul.
din Marca rjud Sălaj). ai statului, anume ai Poștei statului, te mai slujește posta... - Ca mâne la De aceea sunt rugați a grăai cu
și aw răspundere pentru lucru­ tren o să ți ceară dovada de plata trimiterea banilor.
llva-mică. io Ian, 1S30. rile de postă încredințate lor, întoc­ dării, că de nu trenul, care e al sta­
«
Onor. Administrație! Abonamen­ mai ca ori-ce slujbaș din posta mai tului, nu te mai duce!.. SCRISORI
tul meu încetând la Anul-nou, pe mare, din Oficiile postale, de ori- *
anul 1930 nu mă mai abonez, deoa­ unde, din țară. Și că, precum un Se ^comercializează“ și te­ Țiganu și chizeșii...
rece eu plătesc 0 alții cetesc! slujbaș de postă delà posta de o- lefoanele. Fiindcă telefoanele ar a- Pianul do jos, Ian. 193®,
Un număr primesc șl alte 2—3 nul raș, dacă perde vre-o scrisoare sau vea nevoie (trebuință) de însemnate Die Redactor 1 Azi când toată
lumea face, și la sau, politică, am
Galan Leon o foaie sau o lapădă, va fi pedepsit preschimbări, căci știința a desco­
perit mari îmbunătățiri a lor, și cum ejuns că și Țiganii știu de ea și se
Ura mică ,-j. Năsăud). aspru, — așa va fi pedepsit și sluj­
« folosesc de ea. In comuna noastră
bașul comunal delà sate, îndată ce statul nostru nu are prinderea ma­
Eu Ioan Pasc (a Marichli Nis- terială de a le înzestra el cu toate Țiganul Onu lui Dinu avândn și bor­
se dovedește necredința lui în um­
toroaei) din Homorod (posta Geoa- înoirile ce s’ar cere, — e vorbă dáiul cam sus pe deal și vrând si
blarea cu lucrurile poștei.
gfu de jos, j. Huned.) plătesc datoria să fie „comercializate
* și telefoanele. se coboare șl el mai ia vale, s’a dus
și rog să nu mi se mai trimiță foaia, Foaia sosită la primărie, este a-
Asta înseamnă : Se vor da în în­ ia bancă aci In sat, sâ i det vre-o
că primăria nu mi-o dă. Omul îm- ver ea aceluia căruia e adresată, treprinderea unei Societăți, care are opt mii de Lei împrumut să-și facă
părțitor o lasă pe Ia alții prin sat, a cărui nume e pe ea. A o înstrăina, bani, ca ea să Ie prefacă și Îmbu­ „casă“ in vaie. — Casarul i a zis,
așa că eu n’am avut mal nici un e tot una cu a-1 înstrăina o parte nătățească, trăgându-și, firește, folo­ ca să scape de el: Capeți, Ioane,
folos de ea. Loan Pasc, Humorod. din altă avere a lui, a-i băgă mâna sul său după averea cheltuită cu a- dacă mi aduci doi chizeși (cavențl)
• în buzunar și a-i fura câțiva lei, lu­ buni, care se leagă pentru tine...
ceste îmbunătățiri.
Către Direcția Generală cru pentru care te apucă legea și E vorbă de o însoțire de bogă­ Ion: Că-ți aduc, domnule, iți a-
te pedepsește ! duc cum se cade, da mă rog, de
a Poștelor. tași englezi, francezi șl șvedezl, —
Până ce Direcția Poștelor nu va cari au luat in mâna lor șl telefoa­ care să fie, națonali ori librari, dl
Dacă aceste 3 scrisori ar fl sin­
da o astfel de poruncă, dreaptă șl nele din Polonia (care, ca stat nou ăi cu vaci ori dă ăi cu bol?..
gure de acest fel, nu li-am da lu­
legiuită, către slujbașii comunali cari reînviat, încă n’avea bard a și le în­ Care va să zică trăim vremuri
area aminte de a le publica chiar în
au și grija poștei statului, — și până zestra singură). Statul român părtaș foarte înaintate in „politică“, de și
foaie, căci ar putea însemna că în-
nu va șl pedepsi bine pe câțiva șl el. Societatea ar cheltui vre- o opt țiganii știu ce-s națonalii șl ce
tr’un Ioc două, sunt oameni răi cari
din cei ce fac aceste rele în slujba miliarde Lei cu punerea In altă rîn- „librarii
,
* ba par'că — aleg în
în umblarea cu foile altora, sunt mișei. i
lor, — și până ce simțul de ome- ; duială a telefoanelor. ei cum le place...
Dar, onorată Direcție Generală, nie și de credință pentru slujbă, nu II\ Deși se mai facea bine cucu-
Statul ar avea 4 din 7 păi ți a
avem nu zeci, cl sute de astfel de va prinde mai bune rădăcini în cei II ruzu, pe când nu se știa atâta „polb
capitalului societății, adecă va avea
scrisori, prin cari oamenii se lapădă cari au de umblat cu posta, - iaca ' *
tică pe satele noastre...
cuvânt hotărîtor acolo.
de foi pentru faptul că ajungând în
Posta țării, cu știință ori fără ; Va urm», firește, o și mal mare ! /. fi S. Arm.
comună, foile trec pe la primărie, știință, lucrează la împedecarea du- ș
scumpire a serviciului telefoanelor
unde umblă cu ele câți chemați, câți cerii de lumină în popor!, — ponos 1î *
nechemați, le desfac, ie cetesc, le pe care Conducerea Poștelor eu tre- î
SE OATJTJL
Pescuit înfricoșat... Lâegă Nea-
lasă așa desfăcute și uită zile întregi UN UCENIC de FERAR la
buc să t lase s’o apese mal departe! j pole (țărmii Italiei) niscai bărci de
să le trimiță celor a cărora sunt, — Ordine cerem. Ordine să se facă! i subscrisul
pescari, cari aruncaseră mari năvoade
ba de găsasc ceva bun sau plăcut ItADU LAZĂR
in mare, ridicându Io ca să scoață (1988) 1—3 corn. Aurel Vlaicu,
de tot in ele, nu le mai dau nici
pești, ce se vor prinde în împletitu­
decât! Abonatul așteaptă și văzând
rile năvoaddor, au simțit că le pot I bani pentru foi
că nu-i vin, îșî perde răbdarea, și
scoate mult mai greu c« altătată !
ne scrie ocărîcdu-ne său lăpădân- i ?
„Biblioteca Poporală“ din I Ce să se fi prins în ele, de ies așa
pune și bani pentru unul sau mal
du-se de foi. II multe Calendare pe 1930, ci
OrSștie, așezată îu Școala primară de greu îa sus?
* vin banii tot cu aceeași plată. —
Știu domnii hotărîtorl delà Di­ de bâeți ( âagă biserica ortodoxă), -
Când au fost alară, iaca, spre Asemenea trimiteți după una sau
recția Gsnerelä a Postslor ce în­ e tot mai iubită de poporul din Ioc îngrozirea lor, printre raulții pești, mai moite „Legi Administra­
seamnă acel® scrisori ce ne ÎDjură și căutată de tineret. Ia timpul din pe fundul năvor.deîor ridicate, sco­ I* tive“ de cele noi. Cu o cheltuială
pe noi pentru că abonatul nu și-a ’ urmă s’au cerut și cetit curțile din I
I
seseră și 2 cadavre (trupuri moarte) I vin banii pentru toate.
primit foaia ss ? ea in număr neasemănat mai mare
I
de oameni, putrezite, înfiorătoare. Ca- §
 Libertatea. Nrî 6.

Abonați »Libertatea
* pe 1930. I Cumpărafi
j „CALENDARUL NAȚIONAL“ pe 1930
Acei cari, prin foaia pe care o abonați, doriți să fiți în­
științați în chipul cel mai credincios despre lucrurile din viața E adevarat CALENDAR NAȚIONAL și PLDGÀRESCI
de obște a țării noastre, din cea politică, din cea economică, Ca național, împlinindusa 10 ani delà înaintarea antalelor
culturală, și de tot felul, — abonați această foaie: române prin Ungaria și intrarea lor triumfală in Budapesta, Calea»
darul foilor noastre aduce in fruntea sa fotografiile celor 3 mari
„LIBERTATÉM“ cu „FOAIA INTERESANTĂ“ Generali cari au avut partea hotărîtoare în acel marș înllțător.
și veți avea în ele pe tâlcuitorul nepărtinitor, drept și bine Iar ca calendar AL PLUGARILOR aduce un foarte lămuri­
știutor al lucrurilor ce se petrec în țară și în lumea mare. Toate tor articol, că; De ce America a început a ne bate și
scrise în limbă poporală ușoară, așa ca să fie înțelese și de cw grâul ei, hm »urnai cm mașinile, la noi acasă?“ Cercetează
cel din urmă om delà sat. Totuși așa fel tâlcuite, încât cetind șl lămurește toate pricinile acestei arătări neașteptata și arați
„Libertatea“ să ajungi în scurtă vreme un adevărat plugar lu­ în ce fel numai, ne putem apăra da această năvala economică I
minat, care să poți sta de vorbă cu ori-ce domn despre lu­ Foarte Interesant și plin da învățătură.
crurile din lume și țară. încolo: Icoane din viața românească de pretutindeni:
Iar „Foaia Interesantă“ îți îmbogățește cunoștințele — Se trimite namai după primirea înainte a banilor/
de multe feluri, în chip neașteptat. Preț st I Cdendardsl e: 1 exemplar (o bacstá), campărat aici: 18 Lei.
Prețul lor: 160 Lei pe an, 80 Lei pe 6 luni și 40 Le Trimise pris postă, frsngo 1—5 exemplare, toi ca 18 Lei unul,\tr
pe 3 luni. 10 Lei pe de-asupra (pestra toate ia olaltl) ca plai! de recomandat
(ca să na se peardă pe posti ssn prin ntânlle pria cari trec dala posti
— Se poate abona și „Libertatea“ singură, cu 120 Lei pa an. „Foaia pâni la campăritor), Cal ce trimită natnai preț«l Calendarelor, iar cel
singură 80 Lei pe ans —pUtiie pe csl puțin jam&tate de as. 10 Lei pestre recomandat na 1 adatige, — ie va primi simpla franca
« (plătite), dar de bs vor perds, a dona oară na Fse mal trimit.
Marea înoirel Delà 6 —10 exemplara se plătesc cs 15 Lei exemplarul șl 19
L£! de recomandare (pentrn toate ia an loc).
Iar marea î n o i r e cu care stăm înaintea cetitorilor noștri
Mai moite ca 10, ie dăm cu numai 14 Lei unv.ll
e> — că, în anul în care intrăm, „Libertatea“ aduce o nouă A se trimite bani și cereri ia:
Jertfă pentru a mulțumi tot mai mult pe cetitorii săi:
Admin. .LIBERTATEA1
Cel dintâi număr din fiecare lună, va fi totdeuna de (0) 1 ORAȘT1E (Jad. Hunedoara).
12 pagini (fețe), anume: „Libertatea“ de 8 pa­
gini și „Foaia Interesantă“ de 4, la olaltă 12 fețe!
— încolo totdeuna 8 fețe.
J ie9M de su^ tipar
In acel număr lăsăm totdeuna 2 pagini
pentru scrisorile venite delà abonați, — ca să-și
spună acolo și ei păsurile, năcazurile, sau părerile lor, asupra
stărilor din lume și țară. Așa că „Libertatea“ va fi tribuna de
Noua lege Administrativă
— Comunală, Judejană și de Directorate —
pe care se vor putea rosti liberi cetitorii ei din popor!
— Veniți câți mai mulți în jurul acestei tribune libere, ca tradwtà pe Untba ușoară a poporului, așa ca s’o înfaleagă și œl dût
să aveți unde vă rosti aceea ce aveți pe inimă ! țărani, la tipografia „Libertatea“ din Orăștis.
După această înnoire, „Libertatea“ cu „Foaia Interesantă“ Cum în Novembre a. c. o vorbă să se facă alegeri co-
vor fi: cea mai mare și în același timp cea mai ieftină munale noi. anume pe temeiul Legii acesteia noi, om dreptei de voi
foaie pentru popor, în toată țara! dat și femeilor, cari pot fi alese în Conziliu șî la slujbele coma
*
sale și județene, — tot cărturarul delà sat a biue să aibă la
mână o carte de lege de aceasta.
Io cartea scoasă da „Libertatea
* afli tâlcuit și lămurit
tot, și pricepi toată înmircata țăsătură de slujbe și de slujbași
ca au să ne cârmuiască de &â încolo.
C&rtea e mare, vrs-o 12 coaie de tipar, și se vinde cu 65
Lei una, trimkă franco. A se adauge 10 Lei peste preț, casă
meargă recomandat (când nu se poate parde pe postă).
Cei ce cer mai multe la un loc, pun taxa de recoman­
dare (10 Lei) numai odată psntru toate
Prețul sa trimite înainte ! Cu „rambura’ (plata la scoa-
berea dala postă) nu trimitem, — decât celor cari au trimis 25
lei înainte, ca arvună (pentru plata poștei). Trimiteți banii Ia :
No. O. II 2766/929. reci. C orsn Nicolas, repr. pria Dr. Admin. „Libertatea“
1. R-de pentrn íncísssrea creanței (0) 5- QRAȘT1E (juă. JBLuned.)
Publicație de licitație. ■ de 2000 Lti șl acc., se fxt«ză ter­
Seb^tmastsI dekgtt jadícitó- mei®. de licittțîs pe zka de 3 Fe­
rsiC sdac h canoștieți ptblici ci bruarie 1930. le o?ela 3 și |um. d. m,
Moâră de arândat De vânzare.
in bazt decttisBii No. G II 2766/929 U fiți iocaisti îu combat Viecrta, O garnitură da trierat «latent
snds ae vor vinde prin llclt«ț!e pa- InGsoegta! de joasrâadta
& jsd. mxli O.'ăștie, in fsviares moară da apă ca o roată, dosi pe­ M. A. V. 930 ææ. tip 1928 cs motor
biici cai ect., în veloars dt 8000 Lei. * benzină 10 H. P. sistem Káilay
d
red. Brats JCosst
*nt!s, repr. pris tri îa bshnț. Moara a îa tnijlocsî
Oiiștle, Ia 28 hnasrle 1930. satalnf. Loyoa Bsdspest, să vs vinde șl an-
Dr. I. Rds peätra Incnszría creaa- mi! s 1/<-t«. Adre?ați-vă la:
(el de 1800 Ld și ace., ®e fizesză KOSZTACZKY, Iafotimțlualle la proprietar:
delegat judecătoresc. Lemonarî iaan
termen de licIUțle pe &ina da 1 SARBU IAC0B Orăștie, str Sacului Nr. 1.
hbruürie 1930, Is orele 3 și juin, d. m., No. G. II. 2765/929. (1478) 1-2 In Moara din jos fl976) 2—3 jud. Hunedoara.
k f«|a locaiss
* ía cornons Csg>, ende
Publicație de licitație.
»e vor vinde prin licitația publică: De vânzare,
Sîbaeianatnl ddtgst jsdecăto
*,
cs ckrță și bol, ia valoare ds g «oale de
reze adac I® conoștlnță psbî’câ că o CJasâb ia centru.
9000 Le
*. în bjza dedslanll Nô. G.II. 2765/929 !! 84 T O X Æ O
O ăftle, ia 28 hnoarle 1929. a jsd. mixiS. Oriștle, în hvoarea Iuforrcaținsl !a Al®, foii. 2 3 da tol falul Ca: lipsa de apetit,
mistuirea gras, catarul de sto­
KOSZTACZKY,
delegat judecătoresc.
retl. B &ts CoBâtastin repr. prin Dr.
I. R.d® neatr». îscessare® creznț’i Casa da vânzare, mac, acreala, greața și voma-
ras, sgârci de stomac si peste
dz 2108 Lei ș< ace. ss f xèazi ter toate greutățile și zlăbiciunils
No. G. II. 3910,929. mén dr i c’tiț'e pe zia de 1 Februa­ stând din 3 camere, bucă­ stomacului, s® tnlătură prin
rie 1930, la esrate 4 dm lg ftța io* tărie, cămară, verandă închisă,
Publicație de licitație. ctiîai ?■» comuna Ceglr ands se ver pivniță, șopron, cocini, fântâni
vinda prin licitați« vnb’lcă Ismae In curte etc. Casa este edifiaatâ
SsbisaaatGl delegat jadecito-
get. îi valoare de 3500 Lei.
rcsc adus la cano^tUți p&bllcă ci Orăștle U 28 knaerle 1930. noauă. A sa adresa ia
i»zi decizional No. G. 11.3910 929 (1967/ 2-s Carol Moldovan
KOSZTACZKY,
jad. mixtă Oiiștie, îa favoarea deleg, judecătoresc. Orăștie, Str. Mihai Vitoazul, 109
Esența de STOMAC „Vértes
*
4 sticla 548 lai prin ramburs.
Spese postale șl ambalaj
 Nr. 6.
Libertatea

Institut de
Ö E e E ß
Am A
n L
u “ Am
credit și de economii societate pe acfii în DEVA.

Convocare.
Domnh acționari ai iDsfcitntnlui de credit și economii .DECEBAL“ din Deva, sunt convocați prin aceasta la

Adunarea generală ordinară,

ÎÎÎ" P; C’re 86 ra ținea ta loeRlal Mno" din Dara' 10 “P“ 'Kœkril" raoaroți. si».
■wea sa va țtas», ta Înțelesul 5-lrn 23 dta Statute, ta 26 Febraarie 1930, tot ta timpul și local iniioat, — ca ormitoroî

PROGRAM:
1. Construirea adunării și designana alor 2 rotari și 2 scruticători ;
. . . , anual a! Consiliului de Administrație și Comitetului de cenzori; prezentarea și aprobarea bilanțului ei con
*
telu» de Profit și Perderi pe anul 1929; deciziuue asupra tapârțirei beneficiului net și descărcarea;
3. Alegerea alor 4 membri ta Consiliul de Administrație și anume: 1 membra pe durată de 2 ani și 3 membri pe 3 &M *
4. Alegerea unui membru ta Comitetul de Cenzori pe 2 ani;
5. Urcarea capitalului societar;
6. Modificarea §§ lor 6 și 31 din statute;
7. Eventuale propuneri.
Acționarii, cari doresc a lua parte la adunare cu drept da vot, Iși vor depune acțiunile conform §-tai 20 din statute o®
24 ore nsinte da aăunare la casderia băncei.

Direcțiunea.
ACTIVA. Bilanț încheiat la 31 Decemvrie 1929.
BB8
PASIVA.
Cassa: * Capital................................
I H

Í
ta numerar . . ” Ç . . 895 758 — Poduri:
disponibil la Banca N. A. Rom. 788 165 — 1,683.923 B
618.000
Portofoliu de: da rezervă .....
Ï 270.000
cambii.................................... ; pantru dubioasa . . : «6
15 716 469 - 112.000 1,000000

I
« a
obligațiuni cu acoperire Jhipot. de pensii .... 2
3,149 850 —
7 cu cavenți . ; . 2 987 035 — 21 863 364
1’
19,452.800
M
Conturi Curente cu acoperire hip. 8 773 600 — 3 234.600 *9 00
21,686
■ » » » gir 5,502 063 — 14 275 663 3,461.777
Efecte și acțiuni proprietatea băncii Depuneri spre fructificare:
420.926
Diverși debitori ....... J
pe carnete .....
72.407
ta Cont-Curent . . . 10,882160
Imobile:
Palatul Piața Unirii 16, Casa str. Dscebal 10, ■ Conturi csrente creditoare 23.904
Casa str. A. Mureșgn 6, Morile din str. Uzina j Rit scont: 619.881
Electrică 1 și Cază Vodă 29.......................... La Banca Națională a României 8,000.060 8.980
3,868 238 807
Mobilier . 10 000 ia »its bănci . ..................... 2,682.160
Dividende neridicate 703 852
..................... 704.059
42,184 511 Dobânzi cuvenite anului viitor și tranziton . . . 42,184 511
Chéltueii de emisiune .....
Beneficiu reportat din anul 1928 .
Contul ProfH $i Perdere încheiat » la 31 Decemvrie anului 1929 . .1929. . CREDIT.
Impozite, taxe etc. către stat și comună . . . 620 312 Dobânzi, comisioane, chirii etc. 3,860047
Dobânzi as. dep. spre fructif..................................... 1 629 258 I
Salare.......................................................... . . . 531 200 t
Cheltueii generale.......................................... s ’ 374.618 j
Beneficiu reportat din anul 1928 . 807 I
„ la 31 Decemvrie 1929 . 703.852 704 659 I

Livi» Groza m, p", director-executiv.
Dr. Petru G?cza m. p., președinte.
Alexandru Petre® m pî losif Botéin m. p.
Adam L^snisan m. p.
3.860,047 ; 3,860.047
Deva, ta 31 Decemvrie 1930.
D'onlsis Ardelean m. p., cassar. Pentru contabilitate: Robert Elekeș m. p., contabil,
CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE:
Va!®?’ Candrea m. p. George Popovlei m. p. Tatos Grigoriu m. p.
Kico'ae Duma m. p. Dr, Cornel Moldovan æ. p., (Bâița)
COMITETUL DE CENZORI:
Adam Groza a>. o.___________ 4bel Rotea m. p. Petra Guta œ. p.
Tipografia »Libertatea
* ta Orășfce.