Anul V. Nr.

43 Ctaj, Dumineca, 16 Noembrie 1930 3 Lei exemplarii

ABONAMENT ANUAL i , ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC

|*g mi fot .Lei 200*— REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA t
99 an jumătate.an Lei 100.- LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Aatoritiţi şi instltaţlniri Lei 900>- Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. — Teletöm 7-4»
In strelnătate dublu. CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 36

Procesul .«Chemarea"-Averescu
La desbaterea din 10 Noemvrie d. Averescu a recunoscut că s'au împuşcat 1500 ţărani dintre cari 450 nevinovaţi, dar
că vina o poartă nişte generali morţi. A recunoscut că dosarele răscoalelor din 1907 au dispărut. A recunoscut că la
plecarea dsale delà guvern s'a semnat o ordonanţă de plată de 13 nlilioane lei, iar în şedinţa de după masă speriat
de şoferul Buzescu a renunţat la acest cap de acuzare. Deşi la început d. Mareşal s'a opus şedinţei secrete, la urmă
a rugat tribunalul să interzică presei publicarea desbaterilor. D. Mareşal fuge de dovedirea veracităţii.

Aspecte cu un text de procedură, spunându-i modestă cerere formulată de mareşalul a u d i e r e a d l u i m a r e ş a l A v e r e s c u î n

că el nu-i decât un simplu denunţător, Averescu, de a se interzice presei de I c a l i t a t e (de m a r t o r .
Procesul „Chemarea-Averescu", nu iar tribunalul înţelege In temeiul textu­ a face conventarii pe marginea proce­ D u p ă ce îşi face n e n u m ă r a t e e-
şi invers. Iată o realitate neconvertibilă, lui de lege să-1 asculte ca martor, şi sului. — Atât. Am uitat ceva? N'are logii p e r s o n a l e d. A v e r e s c u s p u n e
cu toată alhimia de vorbe turnate din 1 a ascultat de dimineaţă. Şi a depus. nici'o importanţă. Totul s'a petrecut I u r m ă t o a r e l e :
belşug pentru a descifra intenţii nemăr­ Deşi Dl Radu Rosetticere neprocedu­ într'o atmosferă plină de robustă vese­ N u e p e n t r u Sntâiia d a t ă că pre~
turisite şi mărturii neîntemeiate. Cam aşa ral, ca şedinţa să fie secretă, (aceasta lie românească cu puternice note de ; zint a c e a s t ă c h e s t i u n e î n f a ţ a j u ­
s'ar rezuma toată treaba dezolantă delà trebuia făcută înaintea deschiderei şe­ ilaritate, stârnită mai ales de K. K. stiţiei. I n a n u l 1925 cu ocazia unei
10 Noemvrie. Nu este lipsită totuşi de dinţei şi prin petiţie), mareşalul se opune Brăiescu, caţavencul procesului, numai alegeri, d. A l e x a n d r u V a i d a - V o e -
interes, mecanica aparentă a lucrurilor, şi cere ca şedinţa să fie publică, pen Pamfil Şeicaru a desprins din toată vod, mi-a a d u s aceeaşi acuzaţie.
în înlănţuirea lor complicată, dar acesta truca „el personal n'are nimic de acc- atmosfera, ameninţătoare începuturi de M ' a m a d r e s a t a t u n c i j u s t i ţ i e i , d â a -
exterioară prezentare o poate face de perit, dar pentru ţară sunt mul e, foarte răsmeriţă. du-1 în j u d e c a t ă şi e r a s ă fie che­
30 de ori mai bine decât mine, un re­ multe de acoperit" In esenţă declară Jocul simbolurilor a îngheţat pe m a t l a proces.
porter cu răbdare profesională de cu intermitenţă următoarele : ferestre. Mareşalul este un om obişnuit I n t r e t i m p s'a î n t â m p l a t u n i o n
catâr. El înregistrează cu scrupulozitate, A propus pacea şi nu s'a primit. Şi plm de pasiuni mărunte. El declară că
fapt. î n t r ' o discuţie în P a r l a m e n t
chiar când este în necunoştinţa de cauză atunci în calitate de fost prim-ministru este un om mare. Treaba Iui — 11 d. I o r g a a p o m e n i t ca î n ţ e p ă t u r ă
şi cu cât este mai strein de realitate r u ş i poate lăsa subţirimea atacată de priveşte. — In colo nimic. MiàJÊËÈÈÊ, î m p o t r i v a p a r t i d u l u i m e u , chesti­
cu atât ii prinde mai bine fenomenali­ nişte băieţi care n'au ieşit de pe băn­ u n e a anului 1907. A m l u a t a t u n c i
tatea jucăuşe, fiecare ghest, fiecare vorbă cile şcoalei şi care trebuiau să aştepte L a 10 N o e m v r i e a u î n c e p u t des- c u v â n t u l în c h e s t i u n e p e r s o n a l ă şi
sau atitudine schiţată de magistraţi sau până-şi luau diploma, Nu este el vino­ baterile procesului „Chemarea*'- a m s p u s tot ce a m a v u t de s p u s
părţile în conflict. Chiar un strănut hi- vatul, deşi a fost ministru de răsboi, A l e x a n d r u A v e r e s c u . î n t r ' o e x p u n e r e d e t a i l a t ă care a
lariant pentru el, prezintă un interes deo­ pentrucă în faţa istoriei este responsa­ Completul t r i b u n a l u l u i a fost a p ă r u t în Monitorul Oficial. D s a
sebit. Mie însă nu-mi face plăcere să bil generalul Năsturel şi căprarul Gheor compus din dr. L i n z m a y e r preşe­ citeşte .apoi u n frag^ment din scri­
povestesc cu înflorituri de detalii o piesă ghită, atât sub raport p o l i t i c , cât şi sub dinte şi A . Cojocaru m e m b r u , p r o ­ soarea dlui V a i d a , um care se s p u ­
ratată, prin jocul uuor actori timizi care raport moral. A făcut ancheta a des curor Birăiescu şi grefier Cârje. n e că a c u z a ţ i a cu cifrele b l e s a n t e
şi-au înghiţit intenţiile adevărate. Rezu­ coperit 450 de cazuri de asasinare, a A d v o c a ţ i i dlui A v e r e s c u s u n t s'a b a z a t p e i n f o r m a ţ i u n i greşite.
măm. făcut statistică şi la socoteală i-a ieşit dnii: Bucşan, P a p a c o s t e a , Otetele- P e baza acestei scrisori d. m a r e ­
numai 1500 de morţi, victime nevino­ şanu, S t a n Ghiţescu, K . B r ă i e s c u şal şi-a r e t r a s p l â n g e r e a delà j u ­
De dimineaţă. vate, a făcut psihologie socială şi-a etc. stiţie şi a o p r i t procesul.
Este audiat, Bazil Gruia, care aruncă ajuns la concluzia comodă, că tot ce A p ă r ă t o r i i fratelui Bazil G r u i a
în balanţa drepţi ţii buna lui credinţă, s'a întâmplat a fost rezjlta nta unei s u n t : m ă i e s t r i i K a d u R o s e t t i , P o m - A c u m când s'a redeschis chesti­
apărând o cu un crâmpei de istorie psihoze colective, a constitruit dosare piliu I o a n i ţ e s c u şi Toncescu, V . V. unea, dsa i-a scris o scrisoare dlui
adevărată şi pentrucă magistraţii să şi le-a pierdut şi ştie dracu cine le-a Stanciu, George M a n e a , D r . Ionel V a i d a , în c a r e „am cerut, — s p u n e
poată creia un soclu masiv de realităţi, luat ţsunt poate pela moştenitorii direcţi P o p , F l a v i u L a u r e n ţ i u , D r . Cor­ d. m a r e ş a l Averescu, — că a r fi
la baza aserţiunilor tânărului gazetar, a lui Ionel B rât ia nu şi N. Filipescu) nel A n c a , N . Tolciu. bine să se facă, să se dea o des-
el oferă şi cere dovedirea celor afii mate a dat ordine şi nu s'au respectat, a m i n ţ i r e , rectificând lucrurile l a a-
de dânsul. rugat frumos pe subalterni să şi poto­ Audierea acuzatului: Bazil d e v ă r " . D . V a i d a a r ă s p u n s , c ă
Gruia. este t â r z i u şi că a r fi ineficace.
Acuzator privat principat, parte lească zelul în represiune şi subalternii
l'au persecutat, a vrut să aplice dras- După anunţarea advocaţilor a- A m scris a t u n c i o n o u ă scrisoare
l e z a t a , martor, informator.
. . j , . -, * i sancţiuni vinovaţilor mărurţi lipsiţi părăni şi acuzării, preşedintele ia c ă t r e d. V a i d a , s p u n â n d u - i că aici
ce

Acest episod procedural priveşte per- de cavalerismul celor mari, dar peste datele personale ale acuzatului o d a t ă nu-i t â r z i u să faci u n bine,
soana Mareşalului, sau mat precis ro- ! , a venit ea o binecuvântare Bazil G r u i a , iar grefierul ceteşte şi că r e c t i f i c a r e a n u o cer p e n t r u
t o a t e a c e s e

Iul său în proces. După câteva oie de cerească amnistia şi bine-a făcut c'avenit. ordonanţa definitivă de dare în interesul m e u , ci, amicii mei poli­
taifas pe această chestie s a ajuns la Ca o încoronare a activităţii sale a judecată, pe care acuzatul o ia la tici — îi s p u n e a m — v ă v o r c h e m a
următoarele concluzii : fost alungat din guvern, întrucât n'«r cunoştinţă, iar Ia întrebarea dacă ca m a r t o r i î n acest proces, i a r si­
a) Acuzator privat principal nu poate 1
p ^ o n a l , Bispus să plece nicio- se simte vinovat răspunde: „ N u t u a ţ i a dv. n u v a fi deloc p l ă c u t ă .
f i f o s t

fi mareşalul, deoarece procesul penal dată. mă simt întru nimic vinovat eă E U P E R S O N A L N ' A M NIMIC
nu-i aparţine, acuzarea fiind reprezen­ am provocat această lămurire isto­ DE ACOPERIT DAR P E N T R U
Urmează vii discuţii asupra admisi­
tată în speţă de procuror adică de mi­ bilităţii, probaţiunii, veracităţii care rică, asupra căreia s'a scris o în­ T A R A S U N T M U L T E , FOAR­
nisterul public. Scrie la carte, că par­ continuă şi după masă. treagă literatură de către condeie T E M U L T E D E A C O P E R I T . ( t )
tea vătămată, nu poate îndeplini rolul autorizate şi competente, în frunte A c e a s t ă scrisoare a m scris-o î n i n ­
de acuzator privat principal, decât atunci După m a s ă . cu Nicolae Iorga, Titus Enacovici, teresul general, p e n t r u a mu m a i
când procurorul depune acuza. Altfel, Aceiaş actori şi spectatori. — Ceartă Constantin Bacalbaşa etc. Scopul aduce Än f a ţ a lumii a c e a s t ă che­
nu poate pune concluzii în ceiace pri­ mare pe chestia excepţiunii veracităţii. cu care am scris acest articol, a s t i u n e d u r e r o a s ă .
veşte culpabilitatea şi pedepsirea, ci — Problema aceasta se va desbate In fost lămurirea opiniei^ publiée a-
I n c o n t i n u a r e d. A v e r e s c u s p u ­
trebuie să se mulţumească cu apărarea continuare la 29 Noembrie. — Se supra acestei chestiuni. Cer dove­
n e că n u este o fire s a n g u i n a r ă şi
intereselor sale patrimoniale şi pus su­ admite sau nu se admite aceasta-i în­ direa veracităţii celor afirmaţii,
t o a t ă c a r i e r a sa m i l i t a r ă e o do­
biective, lăsând ordinea publică baltă. trebare. — Nu ştiu. prin probe, pe care Ie vor aduce,
v a d ă în acest sens.
b) Ca parte lezată poate fi audiat Mareşalul şi reprezentanţii săi se apărătorii mei". Tribunalul ordo­
„Ororile i n u t i l e " cari s'au s ă v â r ­
mareşalul în calitate de martor. Este opun din răsputerii şi procurorul la fel, nă apoi ascultarea dlui mareşal şit în r e p r i m a r e a răscoalelor se da-
drept că mareşalul rămâne stupefiat iar când este vorba de cele 13 mili­ Averescu în calitate de martor". toresc u n u i o r d i n abuziv al gene­
când tribunalul hotărăşte astfel, pentrucă oane, renunţă în mod delicat la acest ralului N ă s t u r e l , azi m o r t — de­
nu înţelege cum poate figura ca martor capùt de acuzare, nefiind câtuşi de puţin Lămuririle dlui A . Averescu.
c l a r ă d. m a r e ş a l Averescu.
în propriul lui proces, el fiind recla­ interesant. Şedinţa se încheie cu for­ Neadmiţând incidentul ridicat
mant, dar preşedintele i-a înfundat gura mula obişnuită de amânare şi cu o de apărare Tribunalul hotăreşte (Continuare pe pag. I/J
 Pa* 2.
Procesul „Chemarea" — Averescu
D. Averescu pus în dilemă de
Şarja întrebărilor apararii.
D . V . V . Stanciu î n t r e a b ă dacă
d. m a r e ş a l A v e r e s c u a r fi a p l i î a t
s a n c ţ i u n i dacă riu v e n i a a m n i s t i a
a t u n c i când violenţele au t r e c u t
p e s t e limite. D . m a r e ş a l Averescu
r ă s p u n d e că e r a în cursul cercetă­
rilor a t u n c i c â n d a i n t e r v e n i t a m ­
nistia, iar v i n o v a t d u p ă d s a e r a
C o m a n d a n t u l Corpului I de a r m a ­
tă, generalul N ă s t u r e l , c a r e a d a t
acel ordin dureros. S i n g u r a sanc­
ţ i u n e a p l i c a t ă a fost aceea c ă dsa
a t ă i a t din buget locul de general
de Divizie la c a r e e r a p r o p u s ge­
neralul de brigadă N ă s t u r e l , pen­
t r u a n u lăsa să se i n t e r p r e t e z e că
vinovatul a r fi recompensat.
A doua (întrebare a dlui Stan­
ciu, este dacă m a r e ş a l u l Averescu
îşi aduce a m i n t e că în anul 1907 a
d a t ordin să se d e g r a d e z e compa­
nia condusă de c ă t r e c ă p i t a n u l Ma­
res p e n t r u c ă n ' a d a t d o v a d ă de se­
v e r i t a t e în r e p r i m a r e . D . Mareşal
r ă s p u n d e că p e n t r u degradare
s ü n t o m u l ţ i m e d e f o r m a l i t ă ţ i ßari
nu c a d în c o m p e t i n ţ a dsale. Se
n a ş t e discuţie p r i v i t o a r e l a cuno­
ştinţele j u r i d i c e ale dlui mareşal,
i a r d. Stanciu, ca a t r e i a (întrebare
cere r ă s p u n s la u r m ă t o a r e l e . D .
m a r e ş a l Averescu a mali a v u t efec­
tiv v r e - u n proces d e p r e s ă în che­
s t i u n e a a n u l u i 1907. A c u z a t u l n ' a
a v u t i n t e n ţ i a s ă calomnieze p e d.
m a r e ş a l Averescu ci să l ă m u r e a s c ă
o p i n i a publică- D u p ă acuzaţii de
p)resă de 25 a n i , d. m a r e ş a l s'a .nai
j u d e c a t efectiv în a c e a s t ă che­
stiune?
D . Radu Rosetti, î n t r e a b ă câţi
ţ ă r a n i a n fost î m p u ş c a ţ i din du^
r e r o a s a necesitate a r e p r i m ă r i i , şi
oâţi a u fost î m p u ş c a ţ i p r i n abu­
zuri f ă r ă j u d e c a t ă . D . m a r e ş a l A-
verescu s p u n e c ă a n c h e t a dfeale a
a j u n s l a 450 de cazuri de a b u z u r i ,
p â n ă l a amnestie. I n ceeace pri­
veşte pe ceilalţi Şmipuşcaţi, l u â n d
d i f e r i n ţ a de m o r t a l i t a t e d i n sta­
tisticele a n u l u i 1907, f a ţ ă de cei­
lalţi a n i , a ieşit o cifră de 1500. D.
R o s e t t i î n t r e a b ă ipe d. m a r e ş x l :
D a c ă în a f a r ă de ordinele dv. s'au
î m p u ş c a t ţ ă r a n i d e c ă t r e alţii, p r i n
a b u z u r i , în t i m p u l m i n i s t e r i a t u l u i
dv. unde-i calomnia? P e n t r u fap­
tele făcute de alţii. I n c o n t i n u a r e
cere s ă se d e p u n ă scrisoarea dlui
A l e x a n d r u Vaida-Voevod. î n t r e a ­
b ă apoi u n d e s u n t dosarele anche­
telor şi dacă ele m a i există. D . m a ­
reşal Averescu r ă s p u n d e : dosar-île
anchetelor eu n u le a m şi nici n ' a m
a v u t m o t i v e să le p ă s t r e z . Cele
delà Ministerul de I n t w n e au fost
luate de către Ion I. C. Brătianu,
D. Ionel Pop arată inconsecventa in
procedura dlui Averescu
P r e ş e d i n t e l e refuză întrebarea,
s p u n â n d că r e c l a m a n t u l a r e d r e p ­
t u r i s ă d e a în j u d e c a t ă p e cine
vrea d i n t r e cei care-1 a t a c ă . D . Io­
nel P o p a r a t ă că t ă c e r e a a c e a s t a
de 23 afli a m a r e ş a l u l u i Averescu,
s a u ' c n i a r şi n u m a i t ă c e r e a înce­
p â n d d i n 1918 de c â n d n u m a i este
m i l i t a r activ, a î n c u r a j a t c a m p a ­
niile p e chestiunea a n u l u i 1907. I n
1920, d. l o r g a într'o î n t r u n i r e pu­
blică a p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l delà
Alba-Iulia, a a f i r m a t aceleaşi acu­
ze, însă în g r a d m a i p o t e n ţ a t des­
p r e d. mareşal Averescu p e care
le-a scris acuzatul, şi care au fost
r ă s p â n d i t e óin î n t r e a g a presă. î n ­
t r e b a r e a se r e s p i n g e de c ă t r e pre­
şedinte ca neconcludentă, d. Ionel
Pop a n u n ţ ă caz d e nulitate.
D. adv. C o m e i A n c a , ridică in­
cident pe chestiuni de procedură,
a r ă t â n d că nu p o a t e să fio in ace­
la»? t i m p acuzator principal câtă
v r e m e acuza aste s u s ţ i n u t ă de ca­
iro procuror. T r i b u n a l u l mspiri­
CHEMAREA
nu ştiu nici nu pot să ştiu, pentru
ce motive. Dosarele militare delà
Ministerul de răsboi au stat la
Stătut Major. Nieolae Filipeseu
fost ministru de răsboi a voit să
le aibă la el. D . general Iancoves-
cu şef de secţie mî-a trimis o scri­
soare dacă trebuiè să le dea áau
nu. l-am răspuns să le dea aşa cura
e uzul, cu chitanţă. E u n'am luat
nimic
D. Pompiliu Ioanitescu s p u n e că
i n o r d o n a n ţ a definitivă şi î n cau­
ze se vorbeşte şi de chestiunea ce­
lor 13 milioane. D. m a r e ş a l Ave­
rescu r ă s p u n d e , că chestiunea a
fost l ă m u r i t ă ,
D. Vasile Toncescu întreabă
când a eşit mareşalul Averescu la
pensie. R ă s p u n s u l — la 1 Aprilie
1918. Cere apoi s ă s e d e p u n ă à i
i n s t a n ţ ă ordinul generalului Ave­
rescu, ca m i n i s t r u d e răsboi, întâ­
iul dsale ordin p e n t r u r e p r i m a r e a
răscoalelor. S e n a ş t e o l u n g ă discu­
ţie a s u p r a chestiunii d a c ă mareşa­
lul Avëreëcu trebuie să d e p u n ă a-
cest ordin. La discuţii i a u p a r t e
mareşalul Averescu, d. Ionel P o p ,
Radu Rosetti, George Manea, etc.
D. Averescu s p u n â n d c ă n u este
acuzat c a să' p r o d u c ă el dovezi ci
e acuzator. D'. Ionel P o p s p u n e c ă
di' AverWcu î n c a l i t a t e de m a r t o r
cum a fost a u d i a t , a r e d a t o r i a să
s p u n ă ' t o t a d e v ă r u l . D. George Mâ­
nea î n t r e a b ă dacă d. m a r e ş a l \ v e -
rescú ca m i n i s t r u ide răsboi a t u n c i
: I). Radu Rosetti s p u n e u r m ă t o a ­
când' a l u a t Ia cunoştinţă ordinul
generalului Năsturel a luat măsuri
disciplinaro î m p o t r i v a acestuia,
schimbându-1 delà Comandament,
s a u ştia că a r e s ă fie a m n e s t i e şi
1-ă l ă s a t l a postuldeconducere. L a
ântrebarea rjusă p r i n ' P r e ş e d i n t e l e
secţiei d. Averescu' n u r ă s p u n d e .
D . Ionel P o p a r a t ă c ă d . m a r e ş a l
refuză s ă r ă s p u n d ă unéá î n t r e b ă r i
a p r o b a t e de P r e ş e d i n t e l e T r i b u n a ­
lului, î n t r e b a r e p e care d. m a r e ş a l
o declară' c a neserioasă, n u n e re­
fuză p e noi — a p ă r a r e a — ci re­
fuză să r ă s p u n d ă T r i b u n a l u l u i 3a-
re a găsit c a serioasă î n t r e b a r e a .
Preşedintele Tribunalului avizând
Ia a r t 301 a procedurii, spune că
şi aeuzatul poate fi ascultat ca
niartor şi mareşalul Averescu tre­
bue să răspundă întrebării puse.
D. Toncescu citează u n a r t . d i n
1927 a lui T i t u s Enacovici din
„ C u v â n t u l " iîta care se a f i r m ă c ă
m a r e ş a l u l Averescu la 1907 a fost
„omorâtorul ţ ă r a n i l o r " . I n anul
1927 când d. m a r e ş a l n u m a i era
m i l i t a r activ dece n u 1-a d a t în j u ­
decată p e T i t u s Enacovici?
g â n d ' incidentul, d. A n c a a u u n ţ ă
caz d e n u l i t a t e .
Tribunalul a întrebat părţile'da­
că c e r s ă se i a j u r ă m â n t u l m a r e ­
şalului Averescu a s c u l t a t în cali­
t a t e d e m a r t o r ? D . Ionel P o p cere
siigpendărea j u r ă m â n t u l u i până
când v o r fi a u d i a ţ i m a r t o r i i p r o ­
puşi p e n t r u d o v e d i r e a v e r a c i t ă ţ i i .
Discuţia asupra ordonării
probaţi unii veracităţii.
Procurorul întrebat dé Preşedin­
te, declară că n u e de p ă r e r e c a
p r o b a veracităţii s a se facă óin in­
s t a n ţ ă , deoarece interesul public
nu reclamă acest lucru.
D. Proşedinte, adresându-se dlui
mareşal Averescu î n t r e a b ă dacă
cere dovada voracităţii şi d a c ă ea
trebuie sa .se facă în i n s t a n ţ ă . L a
acestea d. ' Oteteleşanu răspunde,
că acuzarea nu poate să expună ni­
mic a t â t a timp cât a p ă r a r e a nu-şi
formulează dorim ţ a de a se face
'probarea veraeitaţii.
Discursul dlui Pomp. Ioaniţescu
D. Pompiliu Ioanitescu l u â n d cu­
v â n t u l a r a t ă că acest proces a r e
n u un c a r a c t e r p r i v a t , ci u n u l po­
litic u r m ă r i n d u - s e discreditarea
u n u i c u r e n t sănătos d e reabilitare
m o r a l ă şi n a ţ i o n a l ă aici î n A r d e a l
ca şi în niîtreagă ţ a r a , c u r e n t cu­
noscut s u b titlul de „ C h e m a r e a " .
Maestrul Pompiliu Ioanitescu «
Iertaţi-mi curiozitatea die preşedinte.
Vroiam sa ştiu numai ce-i cu cele 13
milioane.
I). Papacostea: A s t a e fond.
D. Ioanitescu: Domnule P a p a c o ­
stea vii cam r a r în p a l a t u l j u s t i -
ţiei.
D. Papacostea: E i , n u mai s p u n e .
D . Ioanitescu: F u g i , domnule P a ­
pacostea că-mi strici tot efectul.
Cuvântai dlui Radu Rosetti
rele: A m fost a p ă r ă t o r u l acuzaţi­
lor p r i n c i p a l i în procesul d i n 1907,
a lui K o g ă l n i c e a n u şi soţii. Cunosc
o m u l ţ i m e de lucruri d i n acest pro­
ces. N u voiu s p u n e a m ă n u n t e , ci
m ă m ă r g i n e s c a face sinteza ace­
stui proces. I n revoluţia d i n 1907
s u n t două serii de o a m e n i : acei
cari şi-au făcut d a t o r i a în f r u n t e
cu d. m a r e ş a l Averescu şi a l ă t u r i
de ei acei cari au comis crime or­
dinare. Ş t i u un caz când u n ostaş
a. fost obligat a-şi uimpuşca p e p r o ­
priul lui t a t ă , i a r d u p ă ce 1-a îm­
puşcat s'a d u s la c o m a n d a n t şi i-a
cerut voie să-l î n g r o a p e . L a noi în
vechiul R e g a t s u n t cunoscute ace­
ste lucruri. D a r nu se cunosc în
A r d e a l . A c u z a t u l a crezut că e ce­
va de l u m i n a t in această p r i v i n ţ a .
P e n t r u c ă nu n u m ă r u l morţilor con­
tează, ci faptul că ei au fost omo­
râţi mişeleşte. Procesul a r e deci si
o l ă t u r e politică. D. m a r e ş a l Ave­
rescu nu v r e a s ă t r e a c ă în ochii
Ardealului d r e p t un a s a s i n al ţă­
ranilor din 1907. P o a t e a ş t e a p t ă
c h e m a r e a la g u v e r n când v a tre­
bui ca să-şi refacă p a r t i d u l în A r ­
deal. N u v r e a să fie î n v i n u i t deci
de asasinat.
— D. Rosetti citeşte apoi frag­
m e n t u l î n c r i m i n a t d i n articolul a-
cuzatului G r u i a iun ce priveşte e-
venimentele d i n 1907.
D. m a r e ş a l Averescu îl î n t r e r u p e
şi îl î n t r e a b ă : P e conştiinţa şi o-
n o a r e a d t a l e , d t a crezi c ă eu s u n t
vinovat de a fi o m o r â t ţ ă r a n i i?n
1907?
Domnul Radu Ü. Rosetti
t i n u ă a r ă t â n d că în p r i v i n ţ a ad­
miterii excepţiunii probatorii e a
se face o uşoară distincţie
delictul d e calomnie şi î n t r e cel de
difamie, la unid a d m i ţ â n d u - s e do­
v a d a , bunei credinţe, l a altul ba.
I n d i g n a r e a publică se manifestă
prin presă. Dacă d. Averescu a
luat m ă s u r i c o n t r a a t r o c i t ă ţ i l o r re­ Cere deci a d m i t e r e a
proşurilor d i n 1907, în ' m a r e p a r t e şi a m â n a r e a şedinţei.
so fiat ore tşe şi faptului că repau-
Cuvântul fratelui V. V. Stanciu deputat
D. V. V. Stanciu propune două alia in ce priveşte cele 1:> milioa­
probe: una eu martori si cu. dosarul ne, de lei.
delà Ilfov ea în 1907 s'au ucis ţă­
rani şi nu eă d. mareşal Averescu Buna credinţa
i ar fi ucis si Cruia se ea den:cdi eu martori, cu
Nr. 43,
D. Pompiliu Ioanitescu, citeşte
apoi a r t . î n c r i m i n a t a r ă t â n d situa­
ţ i a de f a p t a lucrurilor, e x p u n e
felul cum g e n e r a ţ i a de azi din care
race p a r t e şi Bazil Gruia, dornică
ide a cunoaşte t r e c u t u l politic mai
a p r o p i a t al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , s'a
v ă z u t nevoită a-1 c u n o a ş t e din /.ia-
re şi publicaţiile periodice, în cari
faptele delà 1907 s u n t expuse de
p e a n a lui Miile şi a altora. Citeşte
apoi declaraţiile lui Ion I. C. Bră­
tianu, ministru de i n t e r n e pe acea
v r e m e , făcute din P a r l a m e n t la in
t e r p e l a r e a domnului Nieolae l o r ­
ga. referitoare la atrocităţile ce
s'au p r o d u s , declaraţii în care spu­
nea că anchetele sunt m curs şi
sancţiunile celor vinovaţi nu v o r
î n t â r z i a d u p ă c u m a d a t asigurări
formale şi d. m i n i s t r u d e răsboi
Averescu. Citeşte apoi epistola dlui
Alex. Vaida-Voevod a r ă t â n d şi îm­
p r e j u r ă r i l e fln care e a s'a produs.
C a încheiere cere c i t a r e a de m a r
tori. c a r e să probeze cele d e c l a r a t e
I n t e r v e n ţ i a dlui Pompiliu Ioani
ţescu a făcut o a d â n c ă impresie
a s u p r a instanţei şi a auditorului,
cu o d e s ă v â r ş i t ă v e r v ă oratorică
dsa a ştiut s ă sublinieze ridicolul
acestui proces, dovedind, că nu es
te vorba decât de o înscenare p o
iitică, d a r că ea nu v a a v e a toc­
mai efectul contrar, de cum s'a do­
rit de c ă t r e p a r t e a r e c l a m a n t u l u i .
satul C. Mille a dus o vie c a m p a ­
nie prin p r e s ă c o n t r a acestor a t r o ­
cităţi. Deci a d m i ţ â n d cele doaă
distincţiuni ale delictului, calom
nia şi infamia, vedem că &n s p e ţ ă
s u n t e m d a ţ i în j u d e c a t ă p e n t r u ca­
lomnie. Şi e nevoie d e a face do
v a d a v e r a c i t ă ţ i i , lucru admis de le
gea p e n t r u a p ă r a r e a onoarei (L.
X L I 1924), c a r e în a r t . 13 s p u n e :
...so a d m i t e p r o b a ţ i u n e a veraci­
tăţii... 1) dacă a f i r m a ţ i a , divulga­
r e a sau î n t r e b u i n ţ a r e a expresiuaii
a a v u t loc pentru favorizarea, pre­
zervarea sau apărarea unui inte­
res public sau a unui interes par­
ticular, de drept.- etc. ceeace este
cazul în s p e ţ ă .
Deşi legea nu a d m i t e iîîn speţă
dovada bunei credinţe, totuşi ea
trebue a d m i s ă nu p e n t r u stabili­
rea culpabilităţii, ci p e n t r u stabili­
rea g r a d u l u i de pedeapsă.
S'a m a i d e p u s la dosar scrisoa­
rea dlui Vaida-Voevod. Noi avem
dreptul să luăm cunoştinţă despre
ca s p r e a o studia. Mai e apoi or­
dinul dlui mareşal Averescu ce
t r e b u e studiat.
I n ce priveşti' d o s a r e l e din 1907
nu o exclus să se fi d i s t r u s toate.
Cu t o a t e acestea eu a m c ă u t a t şi
caut. L e P a r c h e t u l de Ilfov a m gă­
sit un d o s a r cu n r . 2125 d i n 1907,
dosar „ s e c r e t " ceeace în p e n a l nici
nu există, d u p ă încheierea lor de­
finitivă dosarele penale fiind pu-
bb'ce. A m c e r u t prirraprocurorului
d e Ilfov o copie d u p ă dosar. M'a
refuzat. A m c e r u t o d o v a d ă că do­
sarul e x i s t ă în a r h i v ă . I-a fost
p o a t e frică s ă mi-o dea. I - a m c e r a t
con­
a t u n c i o copie d u p ă rezoluţia pusă
pe p r o p r i a m e a cerere. Nici acea­
s t a nu a făcut-o. î n t r u c â t s u n t in­
între
f o r m a t însă acest d o s a r e o filă
albă pe c a r e scrie: actele şi broşu­
rile arse din ordinul prim-procuro-
rului Gh. N . Spina. P o a t e d. Spina
sa ne spumă ceva dacă-1 v o m cita.
martorilor
" acuzatului
 Nr. A X CHEMAREA Pag. S
g e r e a ultimelor d o u ă p u n c t e din
Procesul „Chemarea - Averescu acuză este s t r a t e g i c ă . î n t r e b : re-
c l a m a n . a l e s t i p à n p e s t e procesul

ziare şi cu altfel de probe ce se pot Chemare este şi gruparea din care Pledoaria dlui V . Toneescu.
administra în instanţă. face parte. D. avocat Vasile Toneescu: r e ­
Aminteşte apoi de articolul lui Pentru a dovedi că în 1907 au e- g r e t că p e n t r u î n t â i a o r ă m i se a d ­
Miile „Orori inutile", trecând la e- xistat omoruri cerem, ascultarea resează cuvintele că a m i n s t i g a t p e
xaminarea juridică a ororilor din dlor: lor ga, C. Stere, dr. N. Lupu, inculpat. Aici nu s u n t e m altceva
1907. Era acuzatul Gruia de bună ing. I. Constantinescu din Ploeşti, decât avocaţi.
1
credinţă ? Dacă da, atunci nu se fiul bătrânului Constantinescu, omo­ D . Oteteleşianu: v'aţi î n t r u n i t
poate concepe o infracţiune. In a- rât în 1907 în vârstă de 80 de ani, la Club.
ceastă privinţă avem, autorii fran­ D. Toneescu: n'are importanţă
Vasile Kogălniceanu, Const. larca,
cezi cari spun: Nu există delict de­ unde ne î n t â l n i m î n v e d e r e a a p ă ­
Al. Muşetescu, V. Potârcă, subsecre­
cât atunci când autorul a avut in­ rării î n t r ' u n proces. S t ă aici ca a-
tenţia de a ofensa, când autorul a tar de Stat, G. Coandă, Fagure, Vai­ cuzat Bazil G r u i a c e t ă ţ e a n r o m â n ,
avut acel animus nocendi, deşi siste­ da Voevod, etc. iar pentru dovedi­
i a r ca a c u z a t o r d. m a r e ş a l A v e r e s ­
mul francez în ce priveşte calomnia rea chestiunii celei de a 2-a cerem
cu t o t c e t ă ţ e a n r o m â n . A m b i i în
admite presumţia relei credinţe. '•ascultarea dlor: Teodor Marinescu
faţa legii s u n t egali. î n c â t s u n t îe-
Deci proba veracităţii pe care o ce­ 'delà Interne, I. P. S. Patriarh Mi- venite aprecierile făcute la a d r e s a
rem e admisibilă. Nu faceţi ofensa ' ron Cristea, Nicolaescu director în a c u z a t u l u i şi a a c u z a t o r u l u i de că­
că Gruia a vrut a împroşca cu no­ Ministerul de Finanţe, I. Buzescu d. Ion-îl Pop
t r e d. p r i m - p r o c u r o r . ...Şoferul Buzescu are irmortanţă căci
roi în d. mareşal Averescu. Ofensaţi şofer la Interne, etc. el a transportat povara milioanelor.
o generaţie întreagă. Gruia a făiut D. Toneescu analizează m a i de­
Preşedintele, suspendă apoi şedin­ p a r t e p a s a g i u l i n c r i m i n a t . C ă „ţă­
gazetărie din chemare, pentrucă ţa până după masă la ora 3 jum. de a z i ' E u s p u n că n u . D e o d a t ă
ranii noştri cunosc p e d. g e n e r a l
A v e r e s c u din 1907'' a r ă t â n d că n u ce acuzele s u n t în o r d o n a n ţ a defi­
nitivă, n u se poate r e n u n ţ a la ele-
Şedinta de dupa masa constitue o calomnie fiindcă este
f a p t ; că „s'au î m p u ş c a t mii de ţ ă ­
r a n i , floarea satelor", o v o m dove­
Aceste capete de acuze nu m a i
sunt in mâna reclamantului, care
di. I n p r i v i n ţ a cuvintelor „în vir­ să se desesizeze a t u n c i c â n d se
P e banca acuzării iau loc cei di­ de ziaristul Gruia. N e simţim ofen­ simte în j e n ă , ci s u n t în m â n a ju­
saţi şi p e n t r u 1907 şi p e n t r u cele t u t e a acestei sincere t o v ă r ă ş i i " au­
n a i n t e de m a s ă . F o t o l i u l Ministe­ stiţiei.
13 milioane. torul s'a referit la a t i t u d i n e a a n t e ­
rului public este ocupat de d. p r i m - Suspendarea şedinţei.
p r o c u r o r Filipescu. rioară a dlui mareşal A v e r e s c u fa­
D. Pompiliu Ioaniţescu: cine a ţ ă de popor. I n d e z b a t e r i l e de azi P r e l u n g i n d u - s e p r e a m u l t discu-
D. preşedinte declară şedinţa l u a t milioanele? D . Bucşan p o a t e s'a stabilit că s'au o m o r â t săteni, ţiunile d. p r e ş e d i n t e L i n z m a i e r de­
deschisă la orele 3 j u m ă t a t e , invi­ ştie în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă m u l t e şi clară şedinţa ca r i d i c a t ă şi a n u n ţ ă
î n s u ş i d, mareşal Averescu a a r ă ­
t â n d a p ă r a r e a să-şi continue ple­ ne p o a t e s p u n e ceva. c o n t i n u a r e a procesului p e ziua d e
doariile în p r i v i n ţ a producerii do­ t a t cifra s t a t i s t i c ă de a p r o x i m a t i v
Preş.: n u î n t r e r u p e ţ i . 1500 oameni ucişi. A c e a s t ă cifră 29 Noemvrie. a. c.
vezilor. -
Ioaniţescu: iertaţi-mi curiozita­ este greşită. î n t r u c â t este socotită L a u r m ă d. mareşal A v e r e s c u &e
D. Radu Rosetti l u â n d c u v â n t u l a d r e s e a z ă dlui p r e ş e d i n t e L i n z m a ­
tea die preşedinte. d u p ă u n calcul ce s'a făcut a s u p r a
a r a t ă că legea s p u n e categoric că ier cerându-i să interzică presei d e
Murgăşanu: peste 6 luni o s ă fie m o r t a l i t ă ţ i i d i n anii 1906, 1907 si
p e n t r u elucidarea unei chestiuni a face comentarii în j u r u l acestui
se cer dovezi. D e aceea m a r t o r i i şi alte curiozităţi. 1908 şi d i f e r e n ţ a în plus dim 1907
Ioaniţescu: Nici p e s t e 20 de luni se dă ca n u m ă r u l ţ ă r a n i l o r omo­ proces. D . p r e ş e d i n t e îi r ă s p u n d e
râţi în r e p r i m a r e a răscoalei. S t a ­ că î n t r u c â t şedinţa a fost publica
die M u r g ă ş a n u .
tistica a r fi fost m u l t m a i b u n ă nu-i poate satisface cererea.
B u c ş a n : acuzaţiunea referitoare
la cele 13 milioane nu o ridicăm dacă se făceau cercetări i m e d i a t
de c ă t r e d. gen. Averescu care ca
acuma (ilaritate) ne răstrângem
la 1907 şi cerem să fie condamnat
m i n i s t r u d e război o p u t e a face.
Totuşi cifra vărsată d e dsa,
Pentru „Cuvântul"
pentru acest caz de acuzare.
azi r ă m â n e . F a p t a incriminată
Preş.: L a restul punctelor -e- este dovedită cu însăşi decla­ Faţă de ati udinea din ulti­
nunţaţi? r a ţ i a r e c l a m a n t u l u i . I n ce p r i ­ mele zile a ziarului „Cuvântul"
Bucşan: R E N U N Ţ A M . veşte „sincera t o v ă r ă ş i e " rămâne care S Î dedă la atacuri pie­
Ionel P o p : A m o observaţie d e să se v a d ă dacă cu t r e c u t u l dsale zişe şi compromiţătoare pentru
făcut. d. m a r e ş a l A v e r e s c u este u n sin­ prestigiul presei „măiastre"
P . Ioaniţescu: Ş i f ă r ă observa­ cer p r i e t e n al ţ ă r a n i l o r s a u nu.
ţii d. B u c ş a n a fost S E N Z A Ţ I O ­
noi aşteptăm să se consume
U n apel al dlui Ionel P o p . celebra noapte a Walpurgilor
Alex. Averescu NAL.
care la un moment dat a excla­
I n c o n t i n u a r e d. B u c ş a n citeşte D. advocat dr. Ionel P o p : r e t r a ­ pentru a face lumină.
mat: Sunt eu acuzator s u acuzat
în acest p r o c e s ? declaraţiile a c u z a t u l u i Bazil G r u i a
f ă c u t e u n u i ziar d i n localitate şi
p r o p u ş i d e noi v o r trebui să a n t e articolul de fond din ultimul nu­ Prietenul şi colaboratorul nostru Dr. Petre Ţuţea a dat
v e r a c i t a t e a a f i r m a ţ i i l o r noastre. I n m ă r al „Chemării". în judecată revista „Ţ^ra Noastră" a dlui Octavian Goga,
ce p r i v e ş t e l a t u r e a opinie publice D u p ă d. B u c ş a n u r m e a z ă cuvân­ pentru faptul că a fost calomniat. Este singurul răspuns
această chestiune i a r ă ş i t r e b u e lă­ tul r e p r e z e n t a n t u l u i Ministerului
m u r i t ă deoarece t r e b u e să se ştie public d. p r o c u r o r Filipescu care firesc ce se poate da unei fiţuici, care şi-a făcut o obişnuită
cine s u n t asasinii din 1907. A p ă ­ combate a d m i t e r e a probaţiunii v e ­ meserie din a ponegri şi a arunca cu noroi în toţi aceia
r a r e a m e a din p u n c t de v e d e r e p r i ­ racităţii. care înfierează şi împiedecă aventurile bandei avères ane.
vat este ca să dovedesc a d e v ă r u l
a s u p r a celor s p u s e ide mine. Oro­
rile p e t r e c u t e în 1907, a u fost fă­
cute politiceşte şi d i n v i n a dlui A-
vereseu. I n t e r e s u l opiniei publice Societatea Anonimă fostă
este ca din depoziţiile m a r t o r i l o r

„SKODA" din Pilsen.

p a r t i c u l a r i să reiese v i n o v ă ţ i a s a u
nevinovăţia, p r e c u m şi b u n a cre­
dinţă s a u r e a u a credinţă a acuza­
tului.
Preş.: este indiferent dacă a u
fost omorâţi 400 s a u 4000 d e oa­ Capital c o r o a n e cehe 200.000.000
meni.
Apărarea: D a , e s t e l a fel.
Numărul lucrătorilor 40.000. Numărul maşinelor 7.800.
Preş.: a ţ i p u t e a face dovada c ă
au fost omorâţi mii ,ck> oameni?
Apărarea: d a . Secfia mecanică: Sfărâmare dură:
I n c o n t i n u a r e d. R o s e t t i a r a t ă Instalaţiuni cu maşini de aburişi turbine,
necesitatea catarii m a r t o r i l o r şi au­ Concasoare de pietre, tobe de sortat pre­
turbine hidraulice. Instalaţiuni complecte
dierilor şi în concluzie c e r e c a O- de uzine electrice. Instalaţiuni pentru fa­ cum şi instalaţiuni complecte stabile şi
nor. T r i b u n a l să d i s p u n ă c h e m a r e a brici de bere, spirt, săpun şi uleuri din mobile pentru producerea de nisip şi piet­
acestora. fructe şi sămânţă, etc. riş. Concasoare cu fălci. Mori cu bile
D, Ionel P o p s p u n e : c h e s t i u n e a şi rulmenţi
dezbătută astăzi e a t â t d e comple­
Fabrica de automobile:
xă încât o p r e c i z a r e absolută e
greu d e făcut. N e găsim acuzaţi d e Automobile şi TRACTOARE agricole şi Instalaţiuni pt. abatoare:
calomnie şi nu de insultă, d e c ă t r e industriale, camionete şi autobuse. Instalaţiuni complecte pentru abatoare
d. m a r e ş a l Averescu. I n ceeace n e moderne.
priveşte p e noi voim să d o v e d i m Macini ut. constrnfii de şosele:
veracitatea faptelor
Bazil Gruia. T o a t e afirmaţiile asu­
p r o d u s e de Compresoare Naphta, compresoare cu Frigorifere:
aburi de 10 până la 20 tone, scarifica- Instalaţiuni complecte pentru frigorifere
pra faptelor făcute uh acest a r t i ­ toare, stropitoare etc.
col de gazetă noi s u n t e m gata a şi fabricaţiune de ghiaţă.
aû
le dovedi, p r i n u r m a r e cerem a u ­
dierea m a r t o r i l o r p r o p u ş i . Reprezentanta Generală pi. România, Bucureşti lîST.l t
Din p a r t e a dlui mareşal A v e r e s ­
cu ia cuvâtnul d. Bucşan care ara­ Telefon 229-56. Adresa telegrafica „Usineskoaa..
tă că d. mareşal Averescu se simte
atins în onoarea sa prin cele scrise
 Pa*. 4 CHEMAREA No. 43.

Recapitulări Deschiderea parlamentului

Solemnitatea deschiderii nouei sesiuni demersuri pentru intrarea opoziţiei in
Accentul dezechilibrului econo­ opune victoriei şi o capturează. parlamentare, se va desfăşura în cadrul Parlament.
mic de azi, fenomen de o esten- Iată-ne deci în faţa luptei accep-'unei deosebite festivităţi. Această săr- Liberalii, crescuţi în spirit îngust de
siune mondială duce statornica tate şi va trebui să pornim în ea bătoare, va fi ilustrată de prezenţa stră- partid, obicinu ţi să boicoteze orice ac­
a M
- s - R e § e ! e C a r t o 1 1 I i ş l Y* ţiune a unui adversar politic, egoişti şi
temelie a statelor la unul dintre cu ancestralele virtuţi, întunecate o
^^-^t^^
l u c i t ä

geloşi de puterea altuia, crezând pute­

cele mai curioase semne de între­ d p a de pasiuni v r e d n i c e . _Un rea ca un monopol al lor, vor trebui
bare — sfârşitul — De pretutindeni ager ochiu priveşte şi dă un inalt i p e n ţ a unui Rege tânăr şi iubit, să satisfacă dirinţei regale, întrând în
rez

se fac eforturi, se emit ipotetice îndemn, un îndemn pornit dintr'o îngrijitoarea Sa supraveghere a lucră- Parlamentul părăsit din răutate, cu prea
deslegări, dar de nicăeri nu se superioară Conştiinţă a realităţi or rilor Parlamentului, va stimula desigur puţină griji de jţară şi cu prea multă
iveşte inspirata soluţie, ce să re­ şi care vede drumui călăuzitor de pe aleşii naţiunii, pe spatele cărora de politică de partid, care s'a dovedit
de altfel, de nenumărateori, contra inte­
stabilească cumpăna a cărei exi­ salvare şi de indistructibilâ înche apasă greaua sarcina a votării unui reselor poporului.
buget de sacrificii, — să se achite în
stenţă verticală tinde să se nărue gare. Este porunca suverană care mod demn şi patriotic de această da­ Vrând nevrând, vor trebui să intre
din clipă în clipă. Niciodată asupra însinuiază eroarea unor porniri me­ torie. Chibzuinţă lor, cunoaşterea rea­ în mersul normal al vieţii politice, pă­
omenirii n'a planat cu mai multă nite să abată cursul firesc al da lităţilor economice nu tocmai zâmbitoare, răsind prăpastia unde i-a dus nebunia
speranţă ideia de coaliţie, de con- ' toriei Obşteşti şi Care acum poate in cari ne aflăm, îi va face desigur să unui şef maniac.
centrare a tuturor forţelor disparate să închine cumpăna spre două voteze un buget, care, deşi scăzut cu Cât despre averescani, îşi vor trimite
7-8 miliarde lei, din cauza greutăţilor şi ei cei doi sau trei deputaţi, (fiecare
.Ca să fraternizeze ideia de pace extreme.
de necrezut prin care trece ţara în cât poate), căci se putea oare, să nu
cu logica consecinţă progresul, spre j Şi acum când areopagul su­ urma cunoscutelor guvernări de pomină, se „retragă" şi ei, de vreme ce au
ale cărui nizuinţe se pare câ vin veranităţii naţionale îşi deschide să nu lovească câtuşi de puţin în inte­ făcut-o liberalii?
vânturi rele. In atmosfera aceasta porţile se va înţelege aceasta che­ resele ţăranilor şi funcţionarilor nevoiaşi. Politica, îşi va relua, aşadar, mulţu­
prejudicioasă, în care se resimte mare ? Aceasta este dorinţa noastră a tutu­ mită autorităţii M. Sale, pulsul normal
tot mai mult preludiile unei drame ror, este dorinţa ţării întregi, dorinţă pe Actuala sesiune parlamentară îşi va
Timpul este scurt dar suficient care M. Sa Regele Carol II a ghicit-o aduce desigur roadele.
drama neputinţei de rezistenţă, va ca să se recapituleze evenimentele aşa de bine, când a făcut cunoscutele Aşteptăm cu încredere.
trebui să scoatem tot mai mult şi să se hotărască expulzarea unei
spre activitate ascunse puteri primi­ judecăţi viciate de-a arunca răs­
tive, cu sălbatice tării, care să preîn­ punderea asupra acelora ce dau Pentru d. procuror Filipescu
tâmpine imutabil fantoma lichidarii. dovadă de un neţărmurit curaj.
cele 13 milioane
Confratele „Patria" a cerut în
Suntem suprinşi de evenimente Aveţi curajul adevărului aşa cum 13. N u m ă r p e care legenda a ţe­ repetate rânduri o explicaţie dlui
neaşteptate, precipitate peste pro­ este înfiorător de crud, părăţiţi s u t u n v ă l d e f a t a l i t a t e şi nenoroc. procuror Fiüpescu asupra vizitei
babilitatea oricărui calcul, şi coe­ cotidiana manifestare a neputinţei N u m ă r de care se t e m — şi se pe care a primit-o delà d. mareşal
ziune politică a ţării noastre se desprindeţi gândul faptelor şi atunci, dovedeşte că c u d r e p t c u v â n t —
AvereiCJ înainte de desbaterea
toţi acei cari păşesc c â t e o d a t ă cu
împrăştie în afara principiilor sal­ păcatele cu care acuzaţi, vor de­ s t â n g u l . procesului delà 10 Noemvrie.
vatoare, se macină în îngusta sferă veni virtuţi menite să cimenteze Cine a a s i s t a t la desbaterile p r o ­ D. procuror FHîpescu a crezut
de interese mărunte, bârfind şi tâ­ aşezămintele ţării. cesului 'intentat de dl Averescu, de bine să nu dea până azi nici
rând în noroiul unui criticism vul­ Iată de ce se impune acest exa­ p r i e t e n u l u i n o s t r u d i s t i n s Bazil o lămurire în această chestiune.
gar realizările spre bine. Se redes­ men politic şi să nu se uite că Gruia a a v u t ocazia să se convin­
chide parlamentul să înceapă al trei­ „Majestatea Sa voeşte". g ă utncă o d a t ă că 13 este o cifră De aceea rugăm şi noi pe d. prim-
lea an de străduinţe, în faţa proble­ fatală. procuror Filipescu să lămurească cât
Ovidiu Vassu.
melor acute a căi or gravitate cere I n s u f l e ţ i t u l şi curajosul n o s t r u mai grabnic această chestiune, me­
frate „ a c u z a t u l " Bazil G r u i a a fost nită să atingă grav prestigiul justiţiei.
imediate măsuri.
Iată deci partidul naţional-ţără-
Demisia dlui C. dat în j u d e c a t ă şi p e n t r u c ă a rea­
dus p e t a p e t n o a p t e a celor 13 :rd-
iiesc din nou pus la încercare în
împrejurări pe care poate niciodată
Angelescu 5fi> lioane.
Acest c a p de acuzare figurează
D. C. Angelet cu subsecretar de stat în p l â n g e r e a iniţială a dlui Alex.
nu le-a cunoscut vre'un alt partid la Interne şi-a dat demisia. Plecarea
Averescu, făcută P a r c h e t u l u i Cluj
chemat să poarte răspunderea. In Dsale lasă unanime regrete atât In sâ­
încă în I a n u a r i e şi el a fost susţi­
apele tulburi ale politicei, partidele nul guvernului cât şi în partidul na­ n u t şi î n şedinţa d i n a i n t e de m a s ă
noastre îşi poartă mai funest ca ţional-ţărănesc, t ftt
a desbaterei procesului delà 10 No­
oricând corăbiile negaţiilor răsco- ém vrie.
b'ndu-şi tot mai mult măruntele, dar P e n t r u dovedirea acestui p u n c t
i n c r i m i n a t distinşii a p ă r ă t o r i ai
Un cuvânt serios
periculoasele ambiţii întinzând vă­
luri de neguri spre drumul care cere c a m a r a d u l u i Gruia au p r o p u s ca câtre cei cari poarta ochelari
m a r t o r i p e P a t r i a r h u l Miron C r i - Toţi cei cari diu naştere sau din
atâta lumină. Este un joc primej­ stea, p e şoferul Buzescu şi pe Ni- cauza unor inlluenţe fizice sunt
dios, în faţa căruia îşi ridică dârz colaescu d i r e c t o r u l contabilităţii siliţi de a purta ochelari trebue
inevitabilul statura granitică capa­ din Min. do I n t e r n e . să aibă grije ca r a m a ochelarilor
bilă să strivească un aşezământ I a t ă însă că faţă de aceasta su­ să fie potrivit, fizionomiei capu­
lui şi a feţei, fie acel ochelar cum­
etnic national înapoia căruia se gă­ bită schimbare de lucruri, d. avo­
părat de sine, fie că s'ar fi cum­
seşte aurul topit al atâtor generaţii. cat Bucşan (din i n s p i r a ţ i a m a r e ­ p ă r a t după prescripţia medicului.
şalului) r e n u n ţ ă la acest c a p de a- Cât de necesar este, ca în cauze
Sunt clipe grele şi mai mult ca cuzare, justificând î n c u r c a t : „A-
oricând se reclamă o conştiinţă mai gingaşe sticla ochelarilor sä
cest f a p t îl priveşte p e dl Oct. fio prescrisă de către u u medic,
desbrăcată de orice viciu dizolvant Goga". tot atât de necesar este celor cari
o lepădare de orice ambiţii o me­ Ce ruşinoasă r e t r a g e r e ! U n sim­ scriu şi citesc mult, s a u fac dese-
Nădăjduim insă că dsa va reveni în
nire unică, un sacrificiu colectiv curând la postul de realizări trainice, plu şofeur — care însă a t r a n s p o r ­ nuri precise şi mechanice, ca ra­
pentru a imprima un ritm normal. de care s'a dovedit capabil în scuitul t a t p o v a r a milioanelor — a fost ma ochelarilor să fie aleasă de
î n s t a r e să îngrozească î n t r e g p a r ­ către un optician de specialitate:
Este vremea, ca lumea noastră timp cât a trecut pe la ministerul de tidul averescan — care e x a s p e r a t în caz de necesitate s'o formeze
politică să vadă în opera guver­ intetne. a a r u n c a t p e castelanul delà Ciu- după s t r u c t u r a capului şi a feţei.
nului, o încercare de suprem sa­ coa în belea. ( S e p u t e a altfel?). Considerentele acestor motive a
crificiu, o imensă consumare de Dr. loan Erdelyi Aşa că dl Goga a fost descope­ pornit subsemnata firmă, cea mai
rit de p r o p r i i p a r t i z a n i şi chiar de veche de specialitate pentru che­
energii pentru a stăvili avalanşa
In z>ua de 9 Noembrie 1930, a în­ c ă t r e „iubitul" s ă u preşedinte. stiuni optice din Cluj, ca după
unei crize, impusă din afară şi care cetat din viaţă Dr. loan Erdélyi advocat,
încearcă violent să ridice zăgaze fost ministru plenipotenţiar al Consi­ D a r n u acesta e scopul principal metodele folosite cu succes în
al acestor r â n d u r i . Orient, să indice u n nou sistem
în arterele de viaţă ale producţiei liului Dirigent şi comisar al guvernului special prin care toţi ochelarii în­
român la Budapesta. Trăind retras în Ci sublinierea faptului că ave- tocmiţi la firma subscrisă poartă
noastre.
ultima vreme, mângâiat doar de amin­ rescaaii f u g de lumina dovedirilor signalul firmei şi deformaţiile sau
Iată pentru ce ne zbatem într'o tirile faptelor lui româneşti, trăind tre­ — ca dracul de tămâie, lăsând t o ­ rupturile de pe cadrul ochelarilor
atmosferă rarifiată, căreia i-s'a cutul sbuciumat şi sumbru, când fiecare tul î n t r ' u n î n t u n e r e c şi m a i suspect le r e p a r ă timp de doi ani fără
absorbit elementele vitale dându-i energie românească înfăptuitoare şi decât înainte. nici o recompensă bănească. Asu­
o pulsaţie anemiată şi a cărei re­ fiecare voinţa dârză care lupta pentru U n lucru totuşi r ă m â n e cunos­ p r a acestor obligaţii firma sub­
mediere cere sacrificiu colectiv. afirmarea românismului de dincoace de c u t : m ă r t u r i s i r e a dlui A v e r e s c u că scrisă eliberează o g a r a n t ă în
Carpaţi, el se retrage discret din actua­ î n ultima zi a g u v e r n ă r i i a v e r e s - scris. I n convingerea sigură că
Incertitudinea vremii ne-a aruncat litatea măruntă şi moare modest, fără cane s'a s e m n a t o s i n g u r ă ordo­ publicul inteligent v a recunoaşte
în această extremitate şi nu există acea pompă, care înconjoară cu prestigii n a n ţ ă d e p l a t ă î n v a l o a r e de 13 avantagiile şi valoarea efectivă a
o raţiune care să poată arunca \sgomotoase oameni de talia lui. milioane Iei. acestui nou sistem, cerem spriji­
asupra cuiva sentinţa răspunderii; Un crâmpeiu din istoria Ardealului Iar când apărătorii fratelui nul Onor. public.
împrejurările ne copleşesc şi atunci se împleteşte cu viaţa lui Dr loan Erdélvi. Gruia p r o p u n m a r t o r i ca să dove
constrângem mijloacele imediate. Tinereţea noastră ii culege faptele şi\ dească cum s'au cheltuit cele 13
le-adună cu grîje în sufletul său şi-i milioane — „acuzatorii" t a c chitic
Han Nâfuâs si ru
In orice luptă curajul este ele­ optician specialist.
poahă sfântă recunoştinţă. şi-şi r e t r a g „acuza" p e n t r u c a f>ă
mentul care sfidează, desfide chiar Vi aţa lui spusă în serviciul neamului, n'o î n f u n d e şi m a i r ă u . C L U J , C A L E A V I C T O R I E I 2.
intolerabilul destin, atunci când se li va servi ca exemplu şi îndreptar. Anul fondării firmei 1864.
Pogăceanu.

Tipografia Naţională S. A., Cluj, Str. Regina Maria No. 36. Redactor responsabil :
Dr. A. T. MUREŞAN