Sunteți pe pagina 1din 361
INTRU SLAVA SFINTEE CEI DEO FINTA SU DE VIATA FACATOARET St NEDESPARJITEL TREN — MINEIUL LUNE! AUGUST qipArir IN ZILELE MAJESTATIE SALE TUBTTORULUT DE HRISTOS REGELE-ROMARIE! SI SUB PASTORIA . P. S. PATRIARH MIRON CU BINECUVANTAREA SPANTULOE SINOD Al, SPINTEI RISKRICI ADTOCRPALR ORTODOXR ROMANE eoryia aire a Le hws DRECUVANTARE CATRE COTO" OF STAREOL REDSL AL HAMASTIRE! MEAMTUL LA 1846 ai8 cu ajutorul lut Dumuezeu gi de multul asteplat al doisprezecelea tom de Minee iesit de sub tipar. El cuprinde in sine randuielele si viefile Siin{ilor, a lunei ce se numesle August, carele dele Martie este a sasea iara dete Septemvrie 2 dou’sprezecea; cu care si Inchee 3i cercul a iniregului an inceput dela Septemvrie, preeum s’a vorbit si prin Procuvantirile luntilor trecate. Dect pentru a sil noi, catde mare esic protul si a acestel luni sicé:i, maicu seam& nou’ Romanilor, Yoiu insemna mai injos céleva cuvinie in scurl, din Scripturé si Istoria Bisericii mai ales a noastre. Si mai Intaiu, Iniru aceasté lund a lui August, in « seasca zi, a luat Biserica a priznui luminala Schimbare la faj& a Domnulul, cea ce s'a fScut in muntele Ta- vorului, dupre cum de aceasta scriu dumnezeestli Evanghelisii zicand: .Si dupa sase stile a lat Iisus pe Petru si pre lacov gi pre Ioan fretele Ini. $i fa sull in munte sinall deosebi gis'a schimbat Ja faf& inaintea for. Sis sirBlucif fala lui ca soarele, iar& »hainele Iui sau facut albe ca lumina, Si iaté s’a aritat Mois! gi Hie impreund cu sdénsul vorbind, si rispunzénd Petru a zis céiire lisus: Doamne bine este novia fi ~aicea, de voiesti sé f&cem trei colibi, tie una si Moisi una si lui Tlie una, si ainct grind el faf& nor luminos i-au umbril pre ef si ialé glasdia Cer zicdnd: Acesta este Fiul meu cel iubil, tntra carele bine am voil preacesta si Lesculta{i. $i auzind -Ucenicii eu c&zut pre fefele sale“ (Mateiu I7, 1. Luca 9, 28). Intru aceasta lund ina 5 zi, (dupre socolinja vnora, s'a mulat dela cele pamantesti Ja cele ceresti, $i prea sfanta Siapana noastri de Dumnezeu Nascdtoarea $i pururea Fecioara Maria, fiind in yarsié de 75 de ani. Dupre cum scrie Epifanie si Gheorghie Chedrin in adunarea Istorlilor, gi Meletie la Bisericeasca _Istorie (Cartea I, cap. Il, § 2).La a cireia mulare s’a Ricul acele minuni fafricosale, adec: Vestirea ingereasc’ pentru mufarea ei dela cele paméntesti la cele ceresti. Adunarea Apostolilor prin nori. Ingerestile glasuri ce se auzeeu la petrecerea ei la mormant. $i pedeapsa cutezdiorilor ludei, cari din pizm& si uraciune se pornise sti réstoarne patul cu trupul acel Inc3ptitor de Dumnezeu. Dupre cum acestea toale mal pre larg sunt serise in Sinaxarul acestel ile. Apoi precum soarele tn aceasli lun’ iesind din zodia leului, inlré in zodia fecioarei, care precum mai'nainte a inchipuil pre Adormirea pururea Fecioarei, c& va fi s8vargil8 infr’insa; aya si pre a noasira scdpare dela feu! cel nevézul, si intrarea sup! apararea si postul de 15 zile a Adormirel Fecioarel, céci potrivirea acestor lucrurl, nu indegert a fost. (OYORCKGY Asljderea intru aceasti lunk a donézeci si noua zi préznuesle iarési Biserica si nedreapta uciderea cea férdelege a sfaniulut prooroc inainte Mergétorulul si Botezatorului Ioan, pre carca o a sivarsit spurcatul [rod Antipa, robul beflei si al desfranéref, cici a ucis pre bérbalul cel nevinoval si drepl, precum de aceasla dumnezeestii Evangheligti seriu zicdnd: Jari prznuindu-se lua nasterii lui Irod, a ajucat fata Irodiadet in mijloc, sia plicut Ii rod. Pentru acces cu jorimant a imirturisit ei e&-i ded orice va cere. far ea tndemnat& flind de mumésa, a zis: D&-mi Jaicea in tipsie caprl lui loan BolezStorul. Si s’a iniristat tmpératul, iar& pentru pjur’mAntal si pentru cei ce sedeau impreun& cu dansul, a poruncit sé i se dea. Si alrimijand a téiat pre Ioan in {emnifs, si s'a dus capul lui in fipsie si s'a dat fetel si ka dus Ja mumésa. Si viind ucenicit lui, ou wal trupul si Leu ingropat pre el”, (Maieiu 1, 6, Marcu 6, 21 Lica 9. 9). Find atuncea dumnezescul Bolezitor de treizecl si doi de ont cu varsla, de care Iucru eerie gi Iosif Flavie zicand: {rod jucide pre bunul acesta bérbat adec% pre Ioan carele si pre ludeii cei ce se nevoiau “la fapta cea buni si intre dansii unit citre allii, si citre Dumnezcu en bund cinstire ise afla, ii indemna a se boteza, c&ci as si pre Bolezul séu si se arate al priim. "Si mai jos... TemAndu-se Irod de ascullarea oamenilor cea célre dansul ca sh nu SHdice pre ei spre wre-o sculore asupr&i, Ctici toate i se prea c& vor face eu sfatul jlui, mult mai bine au socolita fi, ca mal intéiu de a se face de el (adeci de loan) vceva now, apucénd mai ‘nainte sé-1 omoare, ca nu cumva facindu-se prefacere “lucrurilor, si fasugi c&zAnd (din slpanire) si se c&eesc’. Si loan adeci, pentru “pripusul lui rod, legal trimifandu-se in_temnita cea din Meherunta, tntru aceea se Zyl omoark. (ladaiceasca Arheologhic, Cartea 18, cap. 5, § 5). Deci aceste skrbiiori slapanestice se prézauesc in zilele acestei lunl o incununeazd si 0 strilucese pre ca mai muil decAt numirea ei, Afari de care, una aceasta se numeste de cStre Evrei Elul, lar de c&tre Aline’ Voidromion side c&tre Romant August, cici din vechi se numea ea Sextilius, Jari epol s’a numit cu acest nume August, dela Chesaral Augusl, carcle moi inidiu se numea Oclavie. Si inch st Gaie Tulle Chesar Octavian, apei do cStre senainl Ramei, pentrn neaseméanolele lui bunt lili gi pentru darutile lui cele firesti, s’a numit August, deci dela aceasta si luna a so- sea s'a numit August. Caci’ in a noudsprzecea zi a lunei acestia bolnvinduse tn celaiea.Nola a murit, vietuind seplezeci si sase de ani si opizeci si patru de zile. Pentru aceasia noi zicem ca mai de cuviin|& esle a fi numi!& luna aceasta Augusl, pentru cele mei sas zise Augustine, edec impirdtesti sirbiiori, care ni se euvine e le priznul, cu mal marz luare aminte, decaf toate celelalte Praznice, pentru c& si mai mori, si necuprinse de minle minuni se cuprind intru dansele, decét dela mai sus arBtatul-Chesar. Deci pricepind mirirea strbttorilor ce se cuprind intru aceasiti lun’, si lucrarea cea dumnezeeasca ce se sivargaste intru d@nsa, se cade ca niste fii ai luminii si ai Darului, sirbandu-le si nu fim urmatori neamurilor celor ipsite de cunogtinja Iui Dumnezeu, cari inadins tsi alcBluesc sdrbatori, pentru ast impliniintru acelea poftele lor. Ci s& cunoasiem, cl pelrecerea creslinilor se cuvine a fi urmatoare vielii cei ingeresti, si oi agieptam cu dorin{® sérbilorile cele impara- tesll, pentru ca si ne invéjéim inlru dansele taine dumnezees!l, prin care si ne inal: fém mintea dela cele piméntesti lo cele ceresti, Jord nu numei spre a ne tmpodobi cu haine luminoase, schimbindu-ne numat tmbr&cEminles, iari nu siviesta spre faptele une mulanduo.