58. 22 (3 knie) 1882.

Anul XXX

TELEGRAFUE R Apare Joia

ABONAMENTUL Pentru abonamente a se adresa la

pe an 7 luni Administratlunea archldlecesane Sibiiu, strada Micelarilor 47. 7 er., - de 12 cr., - de or
Pentru 6 8 75
Pentru monarchle pe an 8 6 luni 4 fl., 2 a adresa la: 15 or. Mere garmond de 30 pentru
pe an 12 6 6 3 Redactlunea Telegrafulul strada Nr. care
Epistole nefrancate se refusa. - Articnlii nu Mapoiazi.

o esclamatiune, din care tran- altii acei cari vor remâné urma Ruteni,
Românii din omului incurcat, : din mai departe, ca s le dea
de
Partea aceasta a este dreptul de autoch- astfeliu de s'ar vedé
acoperitä de intunerece multe !" tónie. Consecentele departe Maghiarii au plecat Tangat sau
trebue Percurgênd cine-va numai fugi- ele premit murmurul tunetul din Siberia gândul generos se
pul cari se tiv opul dlui Hunvalvy are din depkrtare. maghiari n'au locul mai bun din tri-
nemaghiare din Ungaria a se o teorie de drept ochi nici simtire le ce se le ocupe de ambe
u de a esiste. Cu blic, cum il o seamä de Ei de succese efemere, s'au tile Dunärei de penttu
statistice au 1869 Maghiari, trebue se constate in pus ca prin de se cari atunci nu se se
vor scoate-o la cale, toate acel op toate sale de- lucre la ruinarea de a statului piece din teara urezului, si
meste§ugirile trebuia se vadd, o puse multe ca nisce ade- Ei nu un stat poliglot spre a in
a vrate ale intunerecilor de tre doue colosuri de rase ar asigura Carpatilor din giurul
tätei maghiare care a fost umbrit când l'a esistenta veacuri acestora.
e când un stat absorbitoriu nationa- Se vede atuci nu era dl
Au deci scAparea la alt De aceea noi nu ne-am litäti, se provoace resensul Tisza fruntea puterei, ear de
mijloc care li se a mai pri- nu ne putem credinta lupta distrugktokre, care togmai pen- parte ca dl Tisza
incios. se vede, numai sententa citata a dlui Hun- tru ei este prima linie de atunci. ckci de sigur Românii ar
pe mai insemnate falvy este tot adevörul se poate dincolo de Bosfor de Dardanele,
un dependent dela gratia nati- cartea sa. Ungariei" nu
domnitoare. Spre e lucru ca sé Maghiarii au gäsit Tisei Palestina.
acesta au sé fie scovi Când luna se pune Intro soare Transilvaniei Este ciudat lucru cum
din continuitatea locuirei oprind lumina pune mult le au ocupat de le au cei mai vechi ai sciu
toriul eel ocupa readucä prin pkméntul in umbra ei, lumea cucerit. Rutenii si Slavi se istoriseascá despre orga-
seculul al 13 14 ca servitori, ca soarele e intunecat. Soarele este de Moravi Sloveni, in nisati in principate sau
ca parasiti pe sciut, i atunci tot soare a le Românii au la venirea Maghiarilor in aceste,
singurii autochtoni maghiari, dândule Când nisuinta dlui Hunfalvy a venit mai in de când istoricii" moderni nici
numai drept de proble- cea §ovinismului nationalitâtei sale Maghiari. picior de n'a fost. Este de mi-
atérnAtoare bunavointa adoptate pentru pretul acestei Aici este dar puterea ipotesei ma rat cum istorici ca bbon
domnilor situatiunei. intr'aceasta au ceri o ca te- ghiare de aici au se s e n au putut
cred §ovinistii, au meiu la o teorie mai pMcuta pen- tunerecele care nedumeresc s locueascä Traian coace
titlul de ai trata cum vor tru un drept public defavorul toriul ipotesei. in noastre. Dar mai
domniile
cum
cui nu'i place -
dl Tisza mai anii trecuti,
la Bucuresci.
sau altei
nisuinta aceasta se pune intro
sau a tuturor
- articul de nu
s desbatem toate amenuntele unui
op de 378 de pagine, octav mare,
s'au sträcurat"
sute ani
ne-
Spre a da ipotesei de ducere adevérul istoric atunci mrunt (garmond). Punem fuse numai Maghiarilor nici po-
a Românilor un de are drept s istoria e In- Intrebarea : ipo-
ce se menire nu mai era de
temeinicie, scriitoriul Hunfalvy *) a luat tunecatA, toate adevérul istoric tesa aceasta ? Respuns: Pe nesciinta
vechi", au avut de searnä miros
opul seu Etnografia Ungariei" asu- tot atât este de putin intunecat ca sau unui istoric nkscut pur-
de ager au ocupat togmai
prMi sarcina a dovedia istoria soarele luna se pune soare pur" (Constantin porfirogenita). teritoriu care
de pe timpul când sta nu pomenesce de putere cu care acesti venetici nu au
Maghiarii locu- Roesler a ipotesa isto se luptat Maghiarii, de absorbiti de nationalitatea care se sta-
de nici pomenire n'au fost. reprodusä de Hunfalvy pentru dl Hunvaly deduce bilise deja seculi ci ei,
nedumerire ins a avut scop, care nici Hunfalvy ritene, nu se face pomenire de veneticii," timp relativ foarte
autorul ipotesei imprumutate un nici aplaudatorii lui sau nu '1 nimenea cine sö se luptat Ma- scurt, abia de o de ani,
antecesor al seu, Roesler, vede sau nu vor se'l Roesler de ghiarii la in Ungaria cum dmite Hunfalvy, ba mai
cam adoptatä. bunä va cugetat se surpe Transilvania nici nau esistat curônd, au absorbit Cumani Bi-
este se spunk continuitatea unei poporatiuni pre- nimenea. Slavi, pänä Maghiarii
asupriti al 15-lea sto 10 milioane la gurile Dunärei, ca Tinuturile dela Tisa coace au din comitatul Hunedoarei", ba des-
date regii ai se pe la lupta fost pustietäti toate aceste voaltä atâta pela
Ungariei, se ese din de sterpire a Românilor. El va Maghiarii preste bietii putul sutei a 14 (1303) se gäsesce
cugetat Maghiarii Românii se Moravi Sloveni un duce anume o-
*) Hundsdörfer. vor in lupta aceasta unii au pustii" ae comitelui Ugocei Mara-

Asociatiuniiliterare interna- intr'énsul dele- gres, Paris, Londra, Lisabona

gatului guvernului italian, care s'a Viena, scopul nostru a fost a face
TA. Representa ntii diferitelor natiuni a favorisa opera noastrá, a face debordeze mai efusi-
(Anglia, Germania, Ispania, România lesnicioask uni intelectuale care pregAtesc altele.
Congresul literar international Polonia, America sud etc.) au a tuturor literaturilor in eterna Capi- artistice,
din Roma. de asemenea câte un discurs. a spiritelor. piratiuni literare care pe ori ce
mare succes Unul din membrii mai vene- lötor satisfac, Roma,
de
a congresului l'a avut rati de comitetul nostru unul din pretextele nu unica
Luni la 10 Mai, precum am anun- discursul dlui Louis h. unul din bkrbatii care, sciinta tiune a cältoriei noastre.
deja a avut de caracterul atât Nu venim se salutäm, acest ma-
Acest este cunoscut Roma pe d. Senator Co- rimimos museu, acea trans-
gurare, capitoliu, a congresului nilor de aceea credem a pu- mitele Mamiani are drept la partea
terar international. din secol aceea pietate
e acest cea mai mare din recunoscinta primele manifestari
era ocupat o voce
do comandorul Paolo i. La D. Louis h Obligatiunile imperioase ale unei care ne este comunä
dreapta celebrului autor dramatic se dar foarte distinctk, consacrate binelui public pri- turor.
ducele a, sin- s'a esprirnat modul : de presenta sa. Dar, Venim se mai
dicul interimar al Romei la stânga Domnilor Doamnelor! Ferrari reamintesce s'ar Roma noua care
sa, Louis ilustrului nostru president, d. ofensa de uita. pe ruini animate, care
comitetului esecutiv al Asociatiunei Comandor F pentru primirea in muuicipalitatei pétrunde toate spiritului.
pentru sesiunea 1881-82. personal& ce a A ei romane a vointä ar Ne am un popor care
D. Ferrari a discursul de literare internationalä pen- fost deja o mkrinimiä, municipali- reintineresce sale are bine
deschidere prin care sosire tru ospitalitatea ce ne nu s ne pri- de tote
congresigtilor; acest discurs a fost in numele Romei a atâtor capi de prinderile generoase trebue se profite.
foarte viu aplaudat. suces avu Scriitorului eminent, autorului dra- opere, care adaoge la tesaurele pentru ce am venit
scurta a ducelui Torlonia, aduc omagiul cordial al tei, istoriei, naturei, unei sim- departe; pentru ce
care a avut nemerita idee de a tri- rilor tuturor mândrii -patii care am venit o s vorbesc.
o poetului de a fi primiti la Capitoliu un Da, domnilor, alegând Roma, pen- adevör, ruinele celebre,
tor o, presidentul de al confrate care merit incoronat. tru a al cincilea al nostru con- nu vedea de

www.digibuc.ro
230 TELEGRAFUL ROMAN
eara e capi- ar ar fi de Dacia toate Cestiunea pare
tani de districte mai poporul fost Se vede in tim- aceste tot nescutita de invan- are se intro
rustic se aventase la o stare .aproape pul acela nu era mare din siuni. .A pretinde dará Voeea Covurluiului"
unele partea ru-obiceiul tru- cineva s inventiuni din propunerea Barrre
pelor romane, Aurelian n'a ajuns nici le po- intr'unind
Comparând cum le se Asia, fu ucis litici este a pretinde sé crodem
terilor, comisiunea europeana pare a
dl Hunfalvy cei ce i (Syncel- in povestea despre aräta de a continua
isorml, de o parte
lus, Zonara). Ce s'a legiunile an fi pretins dela un zugrav ca pe o departe lucrarea sa
faptele le nu se
documentele ins 276 Marcu Clan- palma sö'i an fi a ca se
istorice de parte, nu putem ajunge diu Tacit le ia din Dacia Christos fireasca. intro guvernele
la bizara conclusiune Ma- le contra Asia (Ka- urma.) tive."
ghiarii, ce s'au Ungaria in Synopsi chronicarum). 279
au iris pentru Romhnii pe cari impratul
i aateptau se ucrul cel derea in Dacia, se In fata Getilor Desbaterea ereditului de paci-
au sosit a fost Ronnânii au Bastarnilor care ocupase o parte
primit, care posturi de duci, care din Dacia Marcu Aurel
21
&are in dieta Ungariei.
de care de chpitani de districted Caru bate dincolo de la 282 Noi am acum mai mult
Knezi etc. etc. pe Sarmati. Constantin Mare bate contemplatori ai nemtesci
Daca se face istorie pre- (332) pe Goti pe teritoriu unguresePpentruai contra Schul- Ministrul preaedinte
ste fapte preste resultatele faptelor, c (Paulus Diaconus). Impératul vereinului", dl Szi-
se trebue s se lente a trecut (Aminianus Mar- aceste este multá materie instructiva. lágyi, care - cum am
nu istoria cea adevératä, ci cea ca pe Gotii cari aceste nu mai sus argumente puternice
pentru scopuri de partidä. pe Romanii din Du- acorn cetim despre o miacare competenta
Departe de noi de a ignora diligenta to- provocata de Moravska din politica ocupatiunei.
dlui Hunfalvy spre a glorifica tul numai moartea irapratului Mau- care, se dice, ar fi foaia mi- ce competenta dele-
nationalitatea Din riciu la inceputul sutei a 7. dará nistrului cislaitan Dr. Pr az a k. Foaia gatiunei ministrul presedinte Tisza o
noi credem dl Flunfalvy ar si fie induplecat pe toti Romanii se din Moravia actiunea de legalk, din
fi vrut, ar fi putut scrie un op care din Dacia cu aproape patru se- propunkd Slov or din nordul contrarul.
se sensatiune
pei. Când cine-va
literatura Euro- culi
se Istoricii de cautá se
a primi limba
r. Prin aceasta nationalita-
a Ce procedura ar fi
dl Tisza - din partea guver-
-
d'a capo de a produce puná multiniei nume de tea ar cresce la respectabila nului, ca s ce
istorice, este lucru firesc trebue s popoare barbare, regi trebi, pe 7 milione. esecutarea ficatiuni s s'au ce sé
suceasch, se s ignoreze chiar când barbarii erau nisce acestui citata foie propune a ca s aj la scop?
lucrurile care i stau calea tintei de o parte s trimite profesori studenti cechici In Ce ar fi aceea, care
sale atunci opul devine o scape de ce dela spate Ungaria nord, cari s propage ideea va de a ridica forti-
de un chntec de ador- de alta'parte uaor dela a se alátura Slovacii la necesare In résboiu
mit copii. Cuvéntul limba natea Cechilor. Nu ce resu detragerea banil6r pentru acoperirea
Pe noi Românii ins nu va a remas dela Goti", le net va avé apelul din Moravska Or- ?
cu rece. minune a pune le vedé lice. la prin urmare delegatiunea
Chnd a da Thieriy, istoric membru al incercarea se a votat o bani,
de antecedentele noastre, de academiei francese, spune barbari- presenteaza aceasta a fácut-o nu afará de, ci in
toate ne vine a trage la fa- le convenia a nu alunga po locui- fr. in Nrul seu dela cadrul chiernárii sale, pentru sé
cea de cu predilectiune es- pe treceau. Lucru 16/28 a. c. alarmase lumea nu jigneasch militia in progresele sale.
de amicii" nostri despre natural. Oameni nu le se nici nici mai putin, un ma- urmare - dl Tisza - cá
evacuarea sau Daciei sub lucre, din con- al irredente, care s'ar fi delegatiunea este competenth a vota
impératul Aurelian. venia se cine se pradeze. adresat toate subcomitetele din sume de pentru acopenrea unor
Repetim nu putem nu era tocmai Transilvania, Banat astfel de spese, nu mai nici o
ca articul sé recensiuni lucru, se barbarii pu- covina care este indreptat contra
istorice, ins vdénd pond se pune mai putin pe ei de pun regelui Carol contra Austro-Unga-
e pentru politica ocupatiu-
prefect Manifestul care nu'l poate re-
scientific, ci politic, pune roman in Gallia (Atius) a intrunit N. fr. dl Tisza, - nu avem
date cari nu pot trase la toate maiestätile" barbare ale Goti-
produce,
tipografie
s'a
in Bucuresci. s
lucrul,
de care, cei ce fac cu isto- apuseni, Francilor Saxonilor sub Pe noi nu ne-a denunciatiunea lela deamruntul.
ria, se sau le ntunec conducerea sa spre a banda aseasta, tendenta ei este im- ce conclusul
Aceasta o facem ca batér cu se mai de pe mai in tot scirei lui dela Berlin : Les provinces de
neadevrurile ce au de- pe altei a lui Attila. foaei vieneze. serioase s'au Bosnie et d'Herzegovine seront
venit contagioase. dar timp când luat pretinsul et administrees par l'Autriche
Dacia, se de au se impingeau unii pe altii ca se fest numai au inregistrat scirea. Conclusul privesce partea
o Romanii la 272 trecénd, cu la bogatiile romane, de ce insé maghiare care cred ocupatiunei administratiunei. Dar
purcel, Dunarea. Anumit se fie Romanii din Dacia? Bar- este bine a face capital din sé vedem acum ce francesul
tru ce, nu se spune, se barii se preumblau din sub cuvéntul, occupation s'au
genere: Dacia nu se putea puteau numai sträbate prin pen bire de de o (In : occupation cuvént
din causa invaslunilor gotice. ins insula balcanica, prin Italia, Galia a reu- voitorilor nese. Sgomot.) academia fran-
acelaai isbucnise o revolu- Ear nainte, puterea Românul" adauge, In lexiconul ei
tiune in Asia. Aurelian dar au luat legiunilor tot mai era in stare s i esista un astfel de manif-st cuvintele occupation" occupée"
legiuni din Dacia a plecat cu ele apere, la ce se fie trecut popo- nu poate fi fácut de afará din de cuvinte francese no va fi permis
protiva Partilor. pe atunci ratiunea Daciei in Mezia ? Aceasta e de Rom." mai noue, ce dl dep. -va lumina
Gotii erau de periculosi, Aurelian absurd, Mezia avea pe N. fr. Pr." se cine academia francesa, ale considera
nu puté lua trupe din Dacia, ci ar fi sei era si cu mai e subscris manifest? cuvinte franceze. In dreapta.)

'mi ar impune Ce putea ritatea fata problemelor co- este nu de a tuturor urelor, d spre o
spune, care s nu se fi spus de o mune umanitätei moderne. de rase, opi-
de ori ? Ce omagiu s'a a ca cu Cei gäsesc locul de diferite obiceiuri, sé
aduce care s nu fie pre sus de mai Inlesnire In sub strhlucirea celor mai le confunde,
tuturilor geniilor prin- nationale, pentru ca s cetim mai mari. De aceea am s venim siasm comun, pentru tot ce este fru-
tre toate popoarele? bine inimile noastre. la Roma ca sé aceasta, noi, pentru tot co este mare, pentru
Acest vis, aceastá a Voiti d-voastrh, scriitori, simplii ucenici ai literaturei justitie, pentru adevér, pentru libertate.
care este conditiunea chiar filosofi s cu noi ca la teatru, romanturi, cuvintele cari au sé
a unei intelectuale superioara, sé nobila profesiure a s Roma de dela Viena
cine n'a avut-o ? nu s'a de acea improbitate a contraface- toate aceste formidabile ca al congresului din 1882.
când a realisat-o ? rei, a mutilarei, a jafului literar? Vo- se in cuvin-
thcea, precum tace sé la un de telor noastre : fárá a fi descuragiati prin propaganda
mijlocul mari fericiri, a unui ambulant ce emotiunea decht a unei libere
mare estas. Dar surisul oarnenilor in- portretele, suvenirile marilor Tocmai acestei noi cerem operile n'avem o
timideaza putin privirea scriitori din toate din toate succesul. cnriositate a minnnilor
statuelor. timpurile? Nu noi, au puterea ma- aceea a amicitii-d-voa-
Voi spune mod simplu este bine de a se familiarisa rilor le ima Venim vom
cordial din timpul men, in toate gloriele, pentru a adaoge nein ginatiunile ordinara. Avem aci
unei asociatiuni de oameni, cetat la vieata de a Roma, locul ilustrii ai diferitelor guyerne.
cari ca ei asupra munica mai uaor geniul eel mai august, printre no-
progresului, asupra drepturilor con- trì ratiunea ? mai favorabil, pentru o interna- stru de onoare stat ai
sciintci, asupra datorielor Voiti s iubiti mai mult patria tionalä. cari In ror sistemelor liberale, chiar
Voiti s ajutati spre a di- d-voastra o parte mai mare acest toate sunt nisce de deosebite
struge ultimele bariere intre in federatiune care nu altaruri care fie care aduce republicani ai tuturor temperaturilor,
? o care pune vine sé lumina sa. ai tuturor drapelelor ; dar
Nu, vom cu o voce tare mai incredere de care parte? universal tempereaza meni de aceeaai
despre fraternitatea popoarelor; vom opera domnilor. Ea toate toate rivalita- Nu ne vom ocupa am
incra pentru areasta, inlesnind solida- este mare, este dar tile, desteapta toate cause alte de cesti-

www.digibuc.ro
 ROMAN. 231
privinta aceasta mai va astfelsupt nume de inspector depesa de guvernul Austro-Ungar siune : este modificarea mai multor
dach acade- se mai ideea co presedinte al Bratianu, tratate, este darea
miei franceze care ca nu de a se da de 12 August 1880. foarte im unei dominatiuni esclusive, ceea-ce
bine frantozesce, presedinta comisiunei mixte vot prepon- portant. cetire scurt, des- n'a voit'o tratatul conferinta dela
dreapta.) ce are a se derant. cuprindere : Paris, nici tratatul Londra, nici chiar
sub occupation signifie ac- Veti despre aceste ce Les objections principales soulevées acel dela Berlin ; este inlocuirea pe
de s'emparer, de se mare la par les de France de Grande a preponderantei rusesci care
demeurer pays, place, protocolul congresului dela Berlin, Bretagne contre le travail du comité d'étude prin preponderanta esclusiva privilegiata
d'en prendre possession ales corespondents, parte co- portaient principalment sur trois points a Austriei. fine, comisiune
cuvinte : Ocupatiune noscuta, guvernele dela Pesta L'absence de dispositions consacrant ori 'i se va este
ocupa o a Viena, pentru crearea inspectoratului gene- liberté du entre les Portes de Fer din statelor riverane,
te face ea a remâné al navigatiunei Dunarei-dejos, et Galatz.
stäpân. (Sensatiune). ce privesce apoi comisiunea Dar nu voese a 2. L'organisation de la comission mixte D deputati, este
ocupatiunea art. de XII. timpul toate amenuntimile sous la presidence de l'Austriche-Hongrie. punem a deamanunt compunerea
1867 cestiunea dele- acestei va ajunge a v spune 3. L'article 124 qui reconnait la co- acestei comisiuni ? Ni se ea
gatiunei ; in ce privesce admini- numai la propunerea de a se incredinta mission le droit de modifier le réglement de delegati a trei state ri-
stratiunea e cestiunea prin unui comisar-delegat supraveghierea independamment de la comission européenne... verane, ear Austria, stat neriveran s i
de lege 1880. rei regulamentelor de navigatiune a Nous sommes préts tenir presedinte perpetu, voce preponderanta.
ministrul rei la compte du désir exprimé par plusieurs puis- d-v. sciti parlamentar
declarä de falsá interprotarea art. de Austriei o impotrivire din partea Ru- sances d'insérer dans le réglement la clause este o mare, care adesea
lege XII din 1867 a d. Szilágyi ear' siei, din parea la liberté de la navigation sur la partie putem cita cestiunea presedintei, chiar
acestuia o Plenipotentiarii rusi : noi cerem Ba- du dont il s'agit et h constater for- corpurile legislative. regimele ce-
fundament. sarabia, nu cerem ; primim da mellement ce postulat de la navigation sariane, sistemul lui
cuvintele: toate garantiile pentru liberarea que d'ailleurs nous étions de tout temps Napoleon se numia de pu-
sul are vedere binele statului cä dar nu consimtim cu loin de vouloir altérer. aceasta avea o
legea, nu in contra reactiunilor, ocasiune acolo unde Rusia retrage pre- Si autrofois nous nous sommes prononcées foarte mare. Teara s'a recreat
care are sé urmeze numai ci ponderanta se substitue o contre l'insertion d'une pareille clause dans parte contra statutului lui 2 Maiu pentru
contra a esclusiva. Congresul dar a respins l'avant projet, c'est que nous croyions que numirea presedintei corpurilor legiuitoare
este a scoate legea din vigoaro. propunerea ca supraveghiarea s fie sa place eut été plutôt dans un acte formel era ecsecutive. Nu
(Va unui delegat, presupunênd, que dans un simple réglement. pledez favoarea
delegat s'ar al Austriei, a Nous croyons que cette clause pour- dinare ce motivat actul 2 Maiu.
strat supraveghiere inssi conformément au sens de l'art. 15 du marginesc a cita a recunoasce acea-
eestiunea prin comisiunea au trecut traité de Paris de 1866, étre redigée comme sta era de a regimului
multi dela incheierea tratatului de Ber- suit : mentar din atributele sale cele
in camera Maim lin, europeanä reincepuse La navigation, sur tout "parcours du importante.
lositoarele a se nimic Danube entre les Porte s de fer et Galatz dar la timpul actual al
anul anul al doilea despra a ce a sera entiérement libre et pourra sous le unui regim totul parlamentar
s eg hi ar e. De cu ocasiu- rhpport du commerce étre enterdite A au- onor. presedinte proclama
nea elaborarei regulamentelor, de- apare cun pavillon. pe aceasta s'ar putea numi
(Urmare.) a roiec mai Nous voulons également au numai o presedintie de de onoare
Vom vedea i cum s'a su ci a inssi voeu par la plupart des delégués politica. Prin acea-
a se ale Eu- ei regulamentelor relativement h l'art. 124 de l'avant-projet, nu 'i-am drepturi
ropei, a se substitui preponderanta Au- corp special, unei eine et au principe qui est géné- tinse ? Apoi prin presedin-
locul preponderantei a neprevduta de nici un tratat, ralement admis par la jurisprudence, que tele n'ar avea dreptul sé ne chieme
chiar locul salutare a ea mixt parte ea l'autorité dont émane une loi soit aussi ap- ar voi, s ridice
Europei! D. Vernescu v'a desvoltat Austria ca stat riveran, Austria ca presedinte pelée adopter endement par mai mult sau mai putin n'ar avea
agerime de spirit ce cabinetul perpetun, Austria cu voce preponderanta. les délégués et de Grande-Bre- nu numai asupra ordinei dilei dar chiar
din Viena a voit a trage prescriptiunile s acum cercetare acest ante- tagne et au sens duquel les modifications asupra afacerilor ? (ilaritate.)
dela Berlin. Faptul positiv este proect, el este la Viena du présent réglement donnent lieu avec le
Presedintia comisiunei micste in
dela Berlin, Austria a avut, de respins de Europa la de Paris concurs de la commission européenne. nu este dar o
la 1858, de locul eomisiunei rive- Cum vedeti, prin
pot asa, la haute main afa- de deferenta, este imperiu
cerile Dupa cererea sa s'au e de toate statele pe care Austria recunoasce comisiunea
numai regaturi
celelalte staturi
turat statele riverane danubiene le comisiunea menti- europeana nu avea chemarea, deck
josul cipaturi ! pentru ce ?
Poatilor de Fer, dela ori-ce participare la prin tratatul dela Londra e care un singur regulament, ea nu putea chiar
Apoi, cornisia europeana unde este
afacerile de sus a numai prin Were o tratatul acest regulament un principiu Europa presedinta trece
austro-ungare. adevr ea consimti ca dela locul a comisiunei rive- care deja era tratat formal.
a tour de rôle la delegatii astfel, 'mi
misiunea europeana rane se substitue comisionea tot de ea recunoasce aceeasi
presidata de
elaboreze regul amen- se pare, anul viitor ea va
tele de de navigatiune Astfel ante- proectul comisiune area dreptul s creeze
colonelul Pencovici, care represinta o
pentru intinderea dela Galati pecate pe care le actul incheiat la o autoritate largi
ce se de necapabila de a face poli-
la de Fer ; cugetarea de a Viena 1858. ministrative, judiciare, techuice, Du-
pe !

pentru Austria supravegherea preponderante esclusive, ceeace

De aceea s'a ante-proiec- D. Chitu rninistru dejustitie. A
acestor regulamente, de execu- de ori Europa respinsese ; tot acea-
tul sinul comisiunei europene, presidat anul trecut.
tare& este fondul propunerei baronu- sta este comisiunea Spre a
respins, Bulgariei D. M. ean. mai
lui ca aplicarei aces mare concesiune cabinetul se pare
Sérbiei nu parte la elaborarea sa, a face concesiuni. care cum vedeti, d-lor, bine, va atestati comisi-
tor regulamente s data omisar cum o prescrie tratatul Berlin.
de al comisiunei europene. Acest co- foarte mici, chiar de nu unea europeana poate presidata de
este de notat se delegatul RomAniei.
misar-delegat avea a se preface i n- concesiuni pentru recu-
sub-comisiunea de a elabora ante- noasce concesiunea era numai de
pector general al navigatiunei colonelul Pencovici,
se fie de delegati de de navigatiunea a lipsi datorit unui mare
state neriverane. astfel s'a ales delega- era deja tratatul de Paris.
uni care ne unesc, in cesti- ar putea presida comisiunea
Germaniei Austriei, notati bine A doua foarte
cari ne separä. s'o fi se esiste. Dar putin cu con-
al Austriei. Mai ins delegatul Au- este sciut dreptul public nostru ea nu va avea
Voiti voastrá aceasta confraterni- striei neriverane nu numai a transformat
tate, domnilor ? numai autoritatea care face legea, are un esemplu. Avem comisiunea
Austria riveran, dar tul de a o interpreta de a o modifica.
arétat deja primirea partea leului a Prutului din care fac parte Ausria, Rusia
presedinta per- Ei bine, aceste umbre de concesiuni
d-v. ne va fi usor spre a conventiune este
vot preponderant! Comisionea euro- le de i m p
liberi vom e. era
a ante-proiectul, mai par rapport ces deux questions
sé ducem noi putin Ei bine, presedinta acestei comisiuni s'a
v'am spus, n'au participat delega- importantes, austriaca, nous dat delegatului trei vasale ! Apoi,
amicitia d-voastrA, de chiar
Serbiei la elaborarea sa. L-a pouvons aujourd'hui nous declarer pentru ce comisie s'ar
simtim gratudinea vé
ca contrario tratatelor dela Paris si
lAsa din a noasträ. nous ranger aux formulés par plu- privi ca desonoare a tour
Berlin, nuprincipiul liber- sieurs puissances, il est cependant un point de role ar presedintia. dar,
priveste asociatiunea lite-
i pentru toate
navigatiunei dont le maintien nous est un veritable Austria primesce a face concesiuni pe
internationalä care va cea
nici la de Fer. -a voir. C'est la question de composition et de calificA importante, dar la
a ei ea va duce cu
care mai respins asemenea prescrie re- la présidence dela mixte ! presedintie, pentru presedintia nu
se mai stinge.
care in Capitoliu gulamentul de comisiunea europeana d-lor ministri, d-lor deputati, numai o cestiune de
nurnai puté se fie de comisiunea este buba, este nodul gordian, este dar represinta drepturi preponderanta!
sé a mai de aprobatiunea co- stiun ea. Voim nu voim sé D-lor, o parte presedinta,
Asceptând nostru de europene. avem dem tratatul de Berlin Serbiei alt
adio sé o pentru D-lor, eu cred cum au- Austria ne nu transi- drept delegatul ei ea parte la
sul ce datora vé a ante-proieet aceste Prin urmare de geaba ni se mai vor- facerea regulamentului la naviga-
odata pentru principii eretice care respinse besce se poate amenda ori ante-proiectul tiunea dintre Portile de Fer Galati. Ser-
primire care ne prOice acest succes. de Europa in anul 1858, ea le-a pus ori propunerea care capul su o este un stat danubian important. Este
Acest a fost foarte numai ca mai in mentine ; aceasta se prin simplu de Duane, ins ei este
aplaudat a CapitoHului, push positiune de a le ca concesiuni regulament al comisiunei europene ce, mai dineolo de de Fer! Totusi ea
dispositia de cute- apoi ca contra-cesiune a repet, nu avea calitatea de a aplica drept fie
palitatea Roma o o mai din sus de Galati, regulamentele tul privinta navigatiunei !

foarte mare. ce le a pentru din jos de sparte Portile de Fer negresit va

mixte. adever, dlor, am acest ce dispare sau mai bine

www.digibuc.ro
232 TELEGRAFUL ROMAN.
care este DunArei va tre striei. a concesiuni, le-a fAcut contrA se va procesul de
bui s disparA, astfel aibA numai Austriei. nostri vasali, de Viena Pesta sa incontrai absenta lui.
unul acelasi regim, precum 'I are Rinul de au dat cei drepturi, pri- Sibiiu 12 Innuarin 1882.
Din n. 1882.
alte conventiale. ins pAnA atunci vilegiuri, inlesniri, chiar proprietAti companiei protopresbiteral gr. or. al
Serbia nu este stat danubian josul Por- austriace de navigatiune pe Dunare. Prin Viena lui ca for matrimonial
de Fer ; nu are nici intindere mare de aceasta a desvoltat navigatinnea austriacA
Renta de ung. de 119.70 1119.50
trmuri, nici interese! apele noastre, ca recuno- Renta de aur ung. de 4°/, . . 88d5
Cum dar se poate primi Serbia seintA ni se vapoarele mele Renta de . . . . 86.15 15 Nr. 85. [82] 3-3
comisiune miestA, insArcinatA administra- percurg apele voastre, marina mea
Irnprumutul drumurilor de fer ung.
I emisiune de oblig de stat dela
134.25 134.-
EDICT.
rea, cu chiar con- prosperA pe termurile voastre, drumul de fer oriental . 91.25 Joan ea de religiunea gr.
II emisiune de oblig. de stat
In cestiunile din jos de Por- ciul s'a para apoi drumu fer orient iing. . 110.75 111.- or. din Slimnic, comitatul Sibiiului,
de Fer. putem noi s acea- reclam acolo unde am interese am Oblig. de stat 1876 de ale rele de an i au
sta? DupA tecstul propunerei ce ni de fer orient. . 96.30 96.-
drepturi, acum voesc dominez pe aceea de rescumpéra- credintä legitima lui Ana
s'a presentat, Serbia ar avea 5 kilometri apA unde comerciul s'a rea pamêntului 98.- nAsc. tot de acolo, se
de
In jos de Portile de ; Bul- mitA vou (aplause). 97.- 97.25 prin aceasta, ca termin de
garia au 1400 de kilometri ! EatA pentru ce, d-lor, din urbariale temesiane . 97.50 98.- prima publicare a acestui
urb.
presedinta sau fArA voce pre- o margine a ei la cealaltA, s'a de 97.- 97.- edict s se la subsemnatul
poderantA, de o parte, putem noi s ridicat un glas de impotrivire con- Obligqiuni urbariale trausilvane . 98.25 98.50 scaun protopresbiteral ca for matri-
urbariale croato-sla-
primim ca s ne gAsirn fatA, Bulga- stant contra comisiunel mixte, ca contra- . . . . . . . 99.- monial de prima instantA, la din
ria avhd 1400 kilometrii de rie tratatelor dela Paris Berlin, prin de absenta dônsului se
rea de vin . . . . 50 96.75
Sntindere pe DunAre, se ne forta lucrului neputandu-se Soqi ungaresci premii . . 117,50 117.50 decide procesul intentat contra-i de
dou putori din care una nu are contrarie drepturilor de regularea . . . 108.50 108.75 sotia sa.
de stat 76.30 76.20
un de trmuri dunAreane alta selor nooastre. stat austr. argint . 77.05 Sibiiu, 29 Aprile 1882.
numai 5 chilometri (aplause). V fac Dlor, eu nu voiu se d-voa- Renta de . . . . 94.- Scaunul ppresbiteral gr. or. al tractului
Sorsi de stat 1860 . . 130.- 130.-
barea : care din v. viata d-v privatA, nici act de acusare, nici mAcar de austro-ung. . 822.- 822.- ca for matrimonial de prima
In interesele d-v. particulare, ea se critic faptele guvernului aceastA ce- de de credit 324.- 324.-
s majorisati sail eel putin s v puneti stiune, dar d. de esterne,
Actiuni de credit austr. . . .
London (pe polita de luui)
330.08
119.75
330.2)
119.90
doi doi, din care doi s pue fonciari ale institutului
In
la mijloc 10 mii de ear' doi
onor. d. StAtessu, a voit s se
politica guvernului dela
de a
sosi- Argiut
99.30 PROWE DE FOC
unul s nu un galbin altul numai rei d sale la minister sa Galbin 5.65
galbini (ilaritate). çlicênd: am venit cu
Na oleon .
marce 58.55
9.54
58.50
requisite de stins
Vedeti dar prin aceste anomalii dela dela Noemvre am avut vederile de ale Friedr. Seltenhofer & Sohn
Nr. 142 1882. [87] 3 Oedenburg, se recomândA conditi-
cA comisiunea mixtA nu are conditiuni de a cutare cutare ; eu nu pot admite acest
puté de a puté functiona! aceasta a mod de vedere al d-sale. D-sa scie bine CONCURS. unite preturile cele mai favorabile prin
representanta sa Transilvania. Se la
dovedit'o Serbia. o natiune foarte cA aceeasi firmA ministerialA Pentru ocuparea postului de
pozitivA, ea s'a folosit de impregiurAri, ea nu se poate un ministru isolat de pelan neputincios deposit de masine requisite
facut toate interesele ei, ea a politica generalA a guvernului din care face in parochia de
paroch Nicolau cole, de feritrii.
Austria un act de navigatiune, pentru parte, ins sa scie apoi foarte bine cA
clasa a din Vulcan, protopres- [84] 2-3 Sibilu.
apele ei ; foarte avantagios pentru cestiunile internationale guvernele biteratul Branului, conform
soli-
Austria 'i-a fAcut mari concesiuni cari nu dare. Nu este tot consistoriale dto 22 Aprile a. Turndtoare de clopote de metal
sciu dacA ni le ar da ar s o natiune Nr. 321 B, se escrie prin aceasta con-
actele guvernului a lui
dela la altul. ea nu este curs cu termin de 30
cu ele. Guvernele pot dela prima
Dar ca contra-cesiune Serbia unit so acestea Indatoritoare publicare a acestui concurs. Antonie Novotny
votul acel al Austriei pentru el stA la Emolumentele impreunate
!
mai se recomandA pentru facerea de clopote
rei bulgaro-romane, Pentru Dar care nu aprobA, nu este sus numitul post de capelan noue, pentru turnarea din a clopotelor
Poate un sparte de
ministrii se nu ne punem eu gegiatA aceste greseli. se mtate din toate venitele parochiali precum pentru constru-
Austria pentru putinele chilometre de Du- cadA in gresalA, dar gresala nu cade 200 a. irea a mai
ce avem josul Portilor de Fer, noi sarcina statului pAnA el nu o rati- Concurentii au trimite subsri- pote acord harmonic,
care avem de regulat Austria in- ! De eu luare aminte, sului suplicele instruate oferind garantA pe mai
imporcaute; se sttntem rati- statului organic ani. Montate chi-
conform disposi- vere (coroane) de lemn ,fer
bine cA Serbia casul de fatA ceea ce s'a (aplause). tiunilor sinodului archidiecesan din turnat astfeliu ;
va Austria contra D-lor, declar, nu 1873 pentru regularea parochielor construite, cA dupA ce
contra fratilor si de de suferinti fac acus4uni, nici chiar bAnuieli, dar to- a regulamentului congresual pentru usate pe o parte se poatA
seculare de interese viitoare ! Eu tusi trebue s vé aret pentru ce d. ministru parochii. iniesnire in ori-ce directiune, prin ceea
nu critic de purtarea nici unui stat de esterne explicarile cari ni le-a dat a se evitA creparea
care stat are politica sa, fost cam ingaimat, pentru cA permiteti s Brasov, 11 Mai, 1882. Cu deosebire recomand
dupA interesele sale. fAcut Sérbia me servesc de o espresiune cam comitetul parochial
de 'si-a cAutat de interesele ei, a se respectiv. clopotele
ne da una caldA una rece !Aceasta
ocupa de noastre ; simpa- proviue cred d-sa nu se de tot Barac, m. p., inventate de mine, care au un ton mai
noastre pentru Dar mai cele de sisternul
degagia de predecesorului su! M voi prot.ca adm. protopresb. al Branuloi. vechiu ; astfeliu de clopot greutate
noi acum avem dreptul se ce cautA esplica, d-lor, v'am çlis cA nu este an- de 300 pe de 400 punti.
Sarbia in bulgaro-romanA ? gagiatA deck ratificA actele guvernu- Nr. [85] 2-3 Recomand mai departe din fer
? Noi s alAturi lui su. Avem esemplu cA deun EDICT. pentru clopote sonde frumoase,
Austria s ne majorisese apele noastre ? mera Olandei, o mai bogatA, mai pros- pote pentru orologiu sau pentru
Ei, socotese cA simtemhtul perA, mai civilizatA dar de Stefan Dumitru Dieu, de religiu- oroloage din metal, precum toate
nea gr. orient. din comitatul celelalte articole de alamA metal
strA de patriotism de dreptate se re- o intindere politicA mai mica nAtoare de categorie,
voltA la atsA intrebare aceasta este cA CamerA, a Sibiiului, carele de trei ani au cele mai moderate. Se construesc clopote
un motiv puternic, ca se nu primim respins un tratat formal Fran- sit necredintA pre legiuita lui so- pe rate.
guvernul dat Maria n. Dumitru Dic tot de acolo Clopote dela 300 in jos, precum
comisiunea mixtA. Totusi eu cred cA curênd
demisiunea, dar Olanda a de a se sci ubicatiunea lui prin acea- stropitoare de se totdeauna
s'au poporul va cA
este drept, cA nu este bine chiar pentra indatoririle luate de ei (aplause). sta s a s presenta re- magazin.
pentru interese speciale, trecA- (Va urina.)
stômp de un an dela prima Pentru comande binevoitoare, care se
publicare a acestui edict sub- solid promopt se
toare, s se piece a se face instrumentul scrisului for matrimonial persoanä
pilArei al fratilor si de religiune, fratilor
Novotny.
sau prin un plenipotentat, la din [46] 4-6 Timisoara,
si de suferinti trecut, poate frati-
si de acelasi viitor (aplause prelungite.)
* Escelentia Sa Preasântitul P.
Cum vedeti Sérbia nu are ratiune de Archiepp. on
a lua parte la comisiunea mixtA. Mai r- m a sosit din cAlétoria anun-
dar Bulgaria Apoi ce de noi eri trenul dimi- Prafarile lacsative
comisiune mixtA se poate face ! SperAm a face cunoscut pu-
du-ne noi, Bulgaria, ne
neatA. contin compositiunile chemice solutive ale apelor minerale
blicului cetitoriu partea necu- renumite din Elöpatak.
vom regula afacerile noastre prin frAteasca din cAltoria, despre care
care vom asteptän3 raporturi. Un efect eminent au aceste prafuri la catar de stomach, spasmuri de stomach,
pe pe apele noastre. unde de mistuire, lipsa de apetit, arsurA umfiAturi de
va fi de a se lua dispositiuni comun, le
* (P postal s'a de- petri feare gAlbinare la respirarea grea baterea de
schis a. e. la Basna va re- o gazuri testine, apei, hemoroide, la afectiuni cataralice ale rerunchilor, a
vom prin tratate sub priveghe- deschis pentru sesiunea pAnA besicei canalului de urinA, contra formArei de nsip, la catare cronice
rea comisiunei europene, dar nu sinul la sfarsitul lui August. Tmpreunat acea- ale matricei, curgere, dispositiune la versare de la ameteli, suirea
comisiunei mixte ! D. ministru esterne sta este un curs de postA Basna cAtrA cap piept.
un lung cuvant, - multe din Medias. Cursul va PleacA Aceste prafuri efect sarea de
dela Basna dupA la 4 oare, sosesce prafurile lui
aceste cuvinte la cari nu unesc, - dar la dupA ameaçli la 5 oare. PleacA
un drept, cA o putere dela dimineata la oare 30 Pretul unei ce cuprinde 12 dose cu indreptariul spre
nu se poate a nute ; sosesce la Basna la 7 oare 30 minute folosire cu tot
oprimat libertatea navigmiunei DunArei ; dimineata.
contra, dacA i se poate imputa ceva este Errata. numörul trecut s'a Depositul general: Bralov la apotecariul Szava;
a chiar pe pus din eroare deasupra titlului in Sibiiu la F. A. Reissenberger, comerciant. [88] 1-12
a fost numai interesul Au- rului de Joi".
Redactor Nicolau Cristea. Editura tipariul tipografiei archidiecesane.

www.digibuc.ro