ANUL XIII. Nr. 3395 .--10 Rani exemplaral (30 Dam nu nr.

vechin MERCURT I (23 IANUARIE t889

APARE IN TOATE ZILELE

ADONAMENTELE : Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se actresa : ANLINCIURIL.E :
In Capital& : Pentru 1 an 30 lei ; 6 lunr io lel ; 3 Ian! 8 lel. .
Linda mic pe pagina IV-a . .

fa Dietricte: 36 18 10 In Roi....ania : La administrataune, Pasagnal RomAn, Nr. 3 bis, Bucuresti; la corespondentil ziaruhil din mdete. Reclame pe pagina H-a 5 lel. Reclame pe pagiaa III-a 2 lel.
Str&inWte : 48 ,, 24 12 In Han:burg : La Adolf Steiner, GAnsemarkt. 58. Biuroul central de anunciuri pentru Germania. Scrisorile nefrancate se refurA.
nepublicatl nu se inapoiazA Pentru Francia, Anglia. Austro-Ungarim si Itali& : Se vs anresa la AGENCE Hawks Paris Pentru inser01 i reclame redactinnea nu sate neponsabilL
OM* INIMIMMINONIN

11111111111111=111111111111111 ,
SCIRI TELEGRAFICE Abergirgeh a plecat cu trupe multe de la Am crezut i credem in forta a traditiilor pline de rugirO, a- Regele a fost intrnpinat la sosire
IN MARBLE STRIWVE Chartum, spre a da ajutor lul Osman-rnorala a ideilor si in taria unei ceasta lupta ne-a adus dumani de Casa Sa Civila .si miIitar. i a-
Digma. a ascultat serviciul divin ce s'a
V iena, 17 Ianuarie. Paris, 19 Ianuarie. purtarl corecte. Evenimentele prin multi i cate odati, invierunati in pol.
oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul
II.ulanger a adresat lucratorilor un ma- earl am trecut ne-ad intarit toate campurile. Primat, incongiurat de inaltul cler,
Despre misiunea ruseascA Tn Abisinia ail .Si acesti dusmani nu iarta. El fata fiind d-niI minitriI, d. general
sosit acum tir telegrafice amanuntite din nifest electoral special. El zice ca nu vrea mai mult In aceasta credinta.
Suakim. Corespondentul ziarulu1 Indepen- dictatura, GA el este un democrat iesit din Cei cari nu sunt obisnuiti a a- sunt curnplitt Arsenalul s,coalel Florescu, presedintele SenatuluI, d.
dence Belge spume, ca indatA ce a sosit va- popor. Votand pentru miue, votatl pentru dinci astfel de lucruri , ad v6zut vechI e bogat. Armele el sunt in- N. Blaremberg, vice-presedinte al Ca-
porul austriac Amphitrite, aducdnd pe ca- republica democratica si arAtatl exploata- in venirea noastrrt la guvern un veni nate . mereI, inaltiI demnitarl al Statulul,
noscutul voluntar cazac Acinow eu vre-o torilor vostri ea numal voitl a ve da copil Spiritele culte vor avea anca mal multi d-ni senatorI i deputati,
suta de famile cazacestl menite spre colo- pentru cucerirl nefolositoare si periculoase capritid al Suveranului, care facea
nizare, a venit la Suakim si canoniera ita- li niel a plAti imposite pentru detarea si- un act de favoare catre niste lin- Inuit de luptat in contra deprin- d-nii colonel de Poppen, rnaior ous-
souf Knan Bey si capitan Mueller,
liana Barberigo, al card comandant a tri- necurelor lor. gusitori servilf. De aci calificarile derilor puternice ale trecutulut atasat1 militari ai RusieI, TurcieI i Ger-
mes vorba capitanulul vaporulul austriac, de minister al Palatului, de lachei Reforma in cugetare este mai a- maniei, precum i d-niI ofiteri generali
ea e insarcinat sa impedice debarcarea ca-
zacilor in vre un punct al litoralulul, si- Bucuresti, 10 lanuarie 1889 ai Regelui. Cine insa a putut st nevoioasa decat reforma inEinstitu- superiori cari nu aveati trupe in
tuat lu interiorul sferel italiene de actiune. parunza cu mintea in adev6rate1e punt Se va face insa i aceasta parada.
Corespondentul ziarulul Standard rela- Multi vrerne ,ni s'a facut ne- cauze ale acestui fenomen, a tre- reforma, sub actiunea staruitoare Inauntru pavilionuluI se Oat' ase-
teaza, CA misiunea ar avea un caracter re- dreptate si tot are sa ni se mai menea i drapelele trupelor din pa-
a spiritelor de Oita ce se gasesc rada, insirate
ligios i sta sub directiunea arhiepiscopuldi buit si recunoasca c venirea ju- in fata'I pe cheiti.
Paisie, in realitate insa este patronata de facd. nimistilor la guvern a fost o con- prin toate grupurile. In momentul cand se puse santa
nsul Tarul si dirijata de generalul Nico- Junimistii ad fost mere:), in secinta fireasca a purtArii lor co- Amicii nostril de la guvern ad Cruce in apa si se intona. cantecul
laew, care a vizitat Abisinia. In misiune toate luptele de OA acum, .un recta in intreaga lupta opozitio- inceput cu hotilrire aceasta reforma, In Jordan botezandu-Te Tu Doam-
sunt un episccp, sase preoti, doue-zeel de paid in ochii vechilor liherall, ea
nala, consecinta impusa cu rigoare cud cu totii voiesc sa dea Statu- ne" tunurile de pe dealul Spirei in-
ofiterl si un numer mal mare de meseri-
asi earl ail insa un aspect militar, peste si in ochii vechilor conservatori. de evenirnente. In mijlocul ind6- lui roman conditiunile unei viete cepurit a da salvele obicInuite.
tot 146 oamenl. Nu ne ierta unii judecata se- moderne, cu toii considera pozi- Regele,La terminarea ceremouiei, M. S.
r6tniciei despotice i virtejului re- srutand santa Cruce, b6u
Petersburg , 19 ianuarie. vera ce formulam impotriva corup- volustionar, ei singuri reprezintati tiunea lor ca o sarcina de onoare din aiasmil iar inaltul cler invoaca
Se vorbeste ca medicil imparatesel s'aii tiunix regimului lor, nici caderea mai cu tarie ordinea legald, corn- plina de obligatiuni, cu totii co- bine-cuvtmtarile a Tot Puterniculul
pronuntat definitiv in favoarea unel cala- rusinoasil ce li-o prezicearn. Nu promisa de groaznica invalrnaseala laboreaza la afirmarea meritulul, asupra M. M. L. L. Regelu1i RegineI.
toril a Tarinel in Italia meridionali si a-
nume pe la Neapole. ne iertad cei1a1i prerile noastre care sguduia terneliele Statului. respectului legii si re- Drapelele pornese apoi la corpu-
IrnpArateasa persista anca in refuzul in privinta neputintil coalitiunilor formelor sociale in tnrul nostru rile lor in sanetal imnulul national,
sofi de a parsi Rusia, dar se spera ea ea de a guverna. Nu ne iertad nici * *
Stat. iar trupele presintara. armele.
va consimti In cele din urma. In acest unii nic ali atitudinea ce luasern
cas ea va fi insotita. la Neapole de mama
cri, a fost oameni araariV, La aceasta reforma ar trebui sa in Dupe aceasta merse M. S. Regele
procesiune la malul Odd, uncle a-
sa, regina Danemarciel, si de sora sa, du- in contra formatiunilor politice din
a perdut puterea, o stim, o inte- se lucreze din toate prtile, pen-
sista la aruncarea sAntet Crud in a-
eesa de Cumberland. vrernuri moarte si propaganda ce-o legem i o vedern anca. tru ea fiecare partid sa se poata pele Dambovitel. dupe traditionalul o.
Londra, 19 lanuarie. raceam pentru modernizarea lup_ Ca a fost oameni amariti, c prezinta cu forte noui la luptele inconjurat de toate persoanele
De cand cu incidental Morier presa en- telor noastre politice, imprejurul n'ad venit el la putere, iardsi o de maine. Din aceasta reforma are eari a luat parte la aceast ceremo-
gleza pare a face Rusiel multe avansurl. reformelor reclamate de starea reald stim, o lntelegem si o vedem Arica. sii profite mai mult tara, decat nie, primi pe cheiti in fata pavilionu.
Asa cu prilejul respunsulul Taralul la a- In mijlocul acestor amaraciuni n'a putut sa profite 'Ana acuma. lui, defilarea trupelor aflate in parada.
dresa de felicitare a printulua Dolgoruki, a statului roman. M. S. Regele avea alaturl pe I. P. S.
ziarul Daily Telegraph publica un articol Numal radicalii ne intelesesera, insa, cari ne asvarld zilnic sage*" Ea va introduce un eurent mai
S. Mitropolitul Primat, care in tot
foarte simpatie pentru Tara]. Alexandra. dara i dnii ne primira, unii cu inveninate , avern o mangaiere : santos in atmosfera noastra po- timpul trecerei trupelor, le stropea cu
Feia engleza zice intre altele : Tarul pietre, din pricina concurentii re- Oamenii cu minte politica ad re- liticd, care va spori vitalitatea par- S-ta aiasma.
n'are nid Uil dusman in Anglia, unde tog eunoscut legitimitatea venirii noas.- tidelor i lucrarea lor in directia
a cea mal absoluta confienta in caracte- formiste, alii cu oarecare simpa- D. general de divisie Cernat , co-
tre la guvern, u recunoscut de-
rul s drept i in dorinta sa de a men- tie, cad presimtead cdteva inovari
desinteresarea
resolvdrif problemelor ce intere- precum si corpuluI II de armata,
mandantul
tine pacea. Aceasta confienta e bazata pe fericite. Ne-ad facut insa i dnsii votamentul si eu I d-nii sefl de corpurI, pe
fapte, cad cestiunea orientulul e potolita, care am primit aceasta sareind, seaza tara. msurit ce treceati pe d'inaintea Su-
der e sigur, csa daca Alexandra III ar voi
nedreptati, unii mai multe, veranului, se opreaii luand loc in
mai putine, dupa cultura si tern- a recunoscut i recunosc ca pen-
ar r,gAsi pretexte destule spre a destepta
cestiunea. Tarul nu orofita nid de aface- perament. tru noi guvernul a fost un post SERVICIUL TELEGRAFIC dreapta Sa.
Trupele att defilat in ordinea ur-
rile Bulgariel safi de nemultumirea Ma- Dar oricat de inviersunate lost- de obligatiuni inalte, iar nu un AL ROMANIEI LIBERE' mtoare :
cedoniel, nid de starea de lucrurl din Ar-
a inteun moment urile impotriva mijloc de chiverniseli. Totl aceti Toate rnusicele corpurilor garni.
menia safi de intarzierea Turciei de a-'s1 oameni ne-ad intins o mnd arnica 21 Ianuarie 1889 soaneI.
achita indemnitatea de resboiil. De alta noastra, irnprejurarile ad putut s Londra, 21 lanuarie. Scoala de ofiterI ;
parte guvernul rusese n'a voit ca faptele, ne rsbune in parte in contra a- si ad binevoit chiar, cu saerificie Dupa corespondentul ziarulul Daily-Te- Cate o companie din:
ce s'ail produs nu de mult in Persia O.
cestor url. personale, sa'si asocieze cu noi lgraph la Petersburg, comitetele slave dail
devie panetul de plecare al unui conflict Batalioanele
activitatea lor pentru a scapa tara sprijin miscAril clerului bulgar in contra mentele 1 geniii, 2 si 3 vntitorl, regi-
6 si 21 dorobantl
periculos cu Anglia. * *
de multe prirnejdii ce o ameninta prinoipelui de Coburg.
Se crede ca principele de Battenberg cu drapelele lor;
Paris, 19 Ianuarie. In Martie trecut tara se gasea pentru a'I spori puterile de s'a dussalainViena pentrn a pregati intoar- Cate doue companiI din :
Cestiunile de hotarnicie, ivite intro inteo criza primejdioasa. Revolta viata si de mers inainte In socie- eerea Bulgaria, in cazul ednd pdn-
cipele Ferdinand ar abdica. Regimentele 2 i 3 linie cu dra-
Francia i Spania in Africa se negociaza spiritelor trecea de la vorha la tatea europeand. Neapole, 21 Ianuarie. pelele, asemenea eke done bateriI din
in forma cea mal amicala intro cele doue faptd. Un regim intreg, care ob-
cabinete, asa ca de ambele part1 se spera De sigur aceasta rniscare in Meetingul Ill favoarea pacil a votat o fiecare regiment al brigadeI 2 arti-
intr'o solutiune satisfacAtoare. tinuse pentru dnsul aparentele opiniunea publica nu s'a facut ordine de zi, prin care adunarea a afirmat lerie cu drapelele, precum i cate 1
vointa sa de a secunda idealul natiunilor escadron din regimentele 1 rosiori
Roma, 19 lanuarre. legale, se surpa, si din sguduirea pentru frurnosii ochi ai junimis- moderne. earl tind a se uni in confede-
lui nu s6 tia ce poate ei. Inval- tilor. Ea trebue sa'si aiba rada- ; aratiune si in cas de resboifi sail de alianta 3 calarasl, si la urma un pluton din
Speranta exprimata de multe partl, ca. face sa se pretuiasca drepturile i inte- escadronul 2 tren.
dupa ce s'ail terminat bine negocierile din- masala era mare. cini puternice in convictiunt Tara resele suveranitAtil nationale. Dupe terminarea defilarif M. S. Re-
tre Italia si Elvetia pentru o conventie co- In mijlocul acelor a sirntit ca poate avea o desvol- Roma, 21 lanuarie. gele S'a intors la Palat, la orele 121/3.
merciali, se va putea ajunge la o intelege- earl facuse pe multi sa'si piarda tare. normald, in liniste, sub dom- Riforma zice cA se confirma stirea ca
re si intro Italla i Franta cu privire la o I arma va petrece cat-va timp la Neapole.
conventie comercialA, nu este impArtAsita capul , noi am rmas constanti nia legei, cu cinste, far:a prigoniri ' Ea va fi insotita de sora sa ducesa de
In cercurile guvernamentale. Este adeverat aprtori aX ordinei Cumberland. Regele Danemarcel ducele Resultatul alegerilor efectuate in
Si. cu grije de nevoile ei. 0 buna de Cumberland vor vern sa le viziteze. zilele de 15, 16 si 17 Decembre, 1888,
ca guvernele din Roma si Paris ved pa- noi am ranas aparetorl con- parte din oamenii nostril politicI Berlin, 21 Ianuarie. pentru consilieriI judetulul TecucI.
gubele ce sufer ambele terl in urma ru- vinsl a libertatilor constitutionall,
peri raporturilor comerciale-politice si am- ad impartasit si confirmat acest Serbarea ordinelor s'a celebrat ierl dupa A fost alesl :
bele parti sunt dispuse a relua negocierile. noi am rrnas soldati credinciosi sirntirnint. programa hotaratA.
(Hayas).
Colcgiul I. D-nit Teodor Ciacu,
Lisa cabinetul din Paris nu poate face a- ai ideilor desfasurate in opozi- Gheorghe Cuza Costache Ghiltz
cest demers find convins, ca maioritatea tiune. * * A se vedea nitime stirl pe pag. III-a Iancu Iordache Jurgea, Gheor-
Camera franceze, ea una ce e absolut pro-
Aci a fost toata forta noastra. Ne-ad r6mas insa si dusmani ogassrnimmeMb ghe Razesu Dimitrescu, Emanoil en-
tectionista, nu 'va adopta nid o conventie drea, Nicolai Turculet.
cu Italia. In cercurile guvernamentale ita- Daca am fi voit s, pardsim con- multi.
liene se impartAseste aceastA convinge- victiunile pentru portofolie , de Mai top dusmanil nostril" sunt ORONIC A ZILEI Colegiul 1f. D-nil Costica Brai-
Teodor Danubiu, Lascar Hrisante,
re, mal ales dupa ce Camera franceza mult le-am fi putut dobndi. Dad)." din scoala cea veche.
Relatie oficiala. Alexandra Lascarov, Cotin Plitos, Di
a respins nu de mult conventia comercial&
franco -greaca . am fi voit sa ne schimbam atitu- Lupta ce am intreprins-o in VinerI, 6 ale curentel, in ziva bo- mitrie Petroviciu, David Ramascanu,
dinea, supus5 la atatea atacuri ne- contra frazelor fara idei, in con- tezulul Mntuitorulul, la orele 111/3 Ghita Tomescu.
Londra, 19 Ianuarie. dimineata, M. S. Regele, insotit de Colegiul III. D-nii Petrache Bel-
Din Suakim se anunta de la 16 lanua- drepte, pentru o popularitate tre- tra ignorantei pretentioase, care Casel militare, a mers in tra- seful diman, Iordache Bulai, Ioan Berza,
rie : Dervish se concentreazA n jurul Char- cRoare, am fi cucerit cu inlesnire a fcut din politica azilul tuturor surd a la Daumont la pavilionul ri- Teodor Botez, Vasile Danaileanu, Ion
tumului sprf, a inainta spre Dongola Mali- satisfactia acestei vanitatl. Dara netrebnicilor, in contra divisiuni-
diul a facut cuuoscut eh vrea sa atace
dicat pe cheul sang al Danabovitel., Lupascu, Nicolai Moise, Iancu Ra-
Egiptul. La Chartum n'a trans vestea n'arn vrut nici portofolie de mo-
lor dupd patroni iar nu dupa idei, spre a asista la ceremonia santirel doviciu.
despre esecul dervisilor la Suakim. Emirul meala, nici popularitate ieftind. in contra aspiratiilor nelegitime apelor.

www.dacoromanica.ro
 2 Nr. 3395 ROMANIA LIBERA Mercuri, 11 (23) Ianuarie 1889
Comuna rurale TArgu-Burdujeni, ImpArtirea mimed se impune ei prin fi- bue la mentinerea peen. El a inclinat ei in- Comerciul dele nagtere ei putere legel Cel mat chefliii era Emerich Balog,
din judetul Botosant, va percepe o res, prin nature lucrurilor unite tinutarl cline totd'auna Mire toleranta religioast ei hansiatice, care sttpanil Mat timp marea un unit% care puttee pe llama& si 1 Mute:
taxa de 50 bani pe zi de la negate- produc cereate, allele lemne, altele car- politica ei face natiamile solidere de actele baltice si nordice punend in respect pe ce orea. Asta nu 1 ',lama tut Stelae Pap,
buni; in Wile de misze-zi crese plante a- lor. El, liind mijlocitor intre capital ei eel mat puterniel prineipi ei legend Nordul care se tot alega de IMlog pant 1 rupse
toril ambulantl In zilele de tdrg , romatice, piperul, scortieoara, adman, tres- munce, Intre clasele bogate u serace, o- Europel cu Apusul prin legated de pace.
bal,io sat iermaroc. tie de zahar, fn cele friguroase ei tempe- preete implinirile ei aipistainile celor dintel Prin el se ridicara cetatile germane ca Inmate din haine. Belog aplica o patina Ini
rate se fabrice stofe ei unelte. Fie-care mimen celor din urine, la cart le India Nurnberg la Meta beget. incat Carol V Pap, care aroma an cola si 'I isbi de sate.
MPE liant trebue sA sehimbe productele sale eu sentimental de libertate, de demnitate, prin vezend la Paris giuvaerele carousel me va orl, fera se 1 reliance decal prea patio ;
D. M. D. gireseams directorul aleVedem,
, allot. Mutate. dragostea de mama, deeteptindu-le dorinta el cunt:mete la Augsburg un Mentor, care apoi Pap fugi, iar Balog continue a dense
prin armare, ea loath lumea de s'et imbtintlili soarta. Astfel contribue le ar putea campers pe toate. in able Dendata veni Pap din non 0 en
prefecture! judetulal Ilfov , este trebue sit sehimbe, orn cu tan, ore cu o- la ridicarea deolocratiet, ei toate acestea Cu +era moderne, orizontal comertulut un ciomag lovi In cap pe Balog, care rani
torisat st ia parte Ia lucrerile con. res, tart cu tare, continent eu continent, fart sguduirl violente. sit sehimbe. Deseoperirea Americol ei a me& la pemint. Dupa ce I mat loot
ailiulal judetian, intrunit in seehme el loath viata nu este de cat un schimb. do
Comertul a facet din Englitera domni- mild drum spre India orientate ei inven- cateva art, Pap commute figauilor et came
estraordinark in lipsa d-lul G. Bel- TotalMates tuturor schimburflor sa numeete Marra Writer ei stapina Indiilor, iar din fiancee busolel modificit adanc stares lu- si se vesell pent ce
venire jandarmil
dimano , prefectul titular, ocupat cu concert. parnantul neroditor si In cod acoperit cat crurilor de mal insane. De uncle pent '1 arestarl.
lumarile consiliulal de revisie al re- Dace am piece dinteun punct de vedere ceatii al regatulul insular cempit bogaM ei Mend navigatia se mArginise mama la
general, eland fie-care ern este an cre acoperite cu cele mat mart ei mat Insem- marea MediteranA, de anted Incepe a de- 01.44s.
cruttrel. merchant, pentru ca orl-eare trebue sa nate fabrid. El a Meat din pernentul mist- veni lumeasce, practicandu-se intre lumea Pe calea from& In America de nerd
schimbe. Negustor este eel ce vinde ce- tines al tarilor de jos locuinta favorite a veche lama noun. Dupe esemplul dat
reale, cafea, postav, ea ei comisionafid, efiintilor i a&elor. Belgia de et tarit toners de Englezi, onmenit de afacerl incep a 11 au intimplat iarael o catestroM. Nu departs
D. C. Rosieanu, directoral prefec- care serveete de mijlocitor intre camped, ei comprise din 2 popoare, ce &an niel le- considerafi ea toll caratl ei vechile pre- de Runt in stand Ohio s'aft ciocnit dons
tor si vnzator; negustor este industrirmul, &me de limbe Mel de rasa, a ajuns prin juditit care eonsideraa negMul nedemn, &court cu atom putere, Meat s'a sdrobit o
turd judetulul Oorj, este autorizat a care de materiilor brute forma nose, pre- comer( tara cea mat production din Eu- Meep a fi Verse. Binele ce a resultat pen- locomotive ei mat matte vagoane. Douispre-
hie parte in consiliul de revisie al getindu-le pentru trebuintele noastra, dupa ropa. Comerlut el exterior trece pests 1000 tru omenire din aceste descoperirl ar fi Nee pasagerf ail reams mortl ei altt mal
reeratarel, cfind d. prefect va fi o- cum este negustor agricultorul, care !acre- fr. de locuitor pe an. Dace o comparem feat cu mutt mat mare, dace n'ar fi fost multi an fost grefi renill.
rapt cu alte lucent dintead semintele pitmentalut ei Merman., eu Anglia ei cu Franta, constatem o deo- neutralism prin aphearea sistemulut pro-
sit-tas
cu crop de a vinde productele cu profit. sehire imensit, Emote ne Wad decal fr. tectionist-colonial.
B-1K In intelesul praetic, mat restrans, aunt 250 de om. ei Anglia 600 fr. lar dincolo InsA comertul mare in adeverand li- In Ungoria se inmullesc omorurile i ja.
negustorl aceea, care se scope cu schim- de Ocean o oathsne noes compute din ele- totes al euventelut era reword al sew- finale, Mat s'a pus pe gandurl i Pesia
D. Constantin Pruteanu, fost aia- but productelor i eu serviciile neeesare mentele cele mal diferite, favorisate de o Inlet actual, In care luminile economiel Playa, care narrate Mire allele f Ieranit
ton de sub-prefecture, este nurnit In emetic! schimb, eu transportul, cu impor- positie geografica admirotiiA i de pitmen- politice aratare adeveratele Mvoare ale Ion Lupo il Sime Toiler, din Feregyham
aeresel militate la plasa BArlad-Nico- latiuni, eu exportatiant, eu afacerl mariti- tart bogate ei aproape nelimitate, s'a ri- bogatiel, seed, care a inventat telegraful Mule Timisoara, au traial bine anal cu
rost1 , din judetul 'Eecucit, in local me, eu afacert de bunt 0 de efecte, eu tot dicat prin schirnburl la o eivilisatie, la o electric ei maeine cu vaporl. Aci rolul co- altal, deem real amain. Barb zi Todor tiia
felul de Intreprinderl; caraderistica aces putere, care o pun in fruntea tuturor na- mertuld este covireitor ei tabloul ce ne
&lot George Timotin, trecut in aka tor schimburl (find scopul de a Metiga. (Mailer. lemne la curtea sa, rend deodata aunt pe
funotiane. presinta grandios. Din local, devine inter- Lupu adresauchil cuoMte insultetoare. To-
SA vedem aeum ee Insemiattate are ne- In fine eine ne-a recut pa not cunoscufi national ei, clad piedicile indurate i sit
gelid asupra Europe! apusene dace na desele ei insem- opun, Mundt taie Suezul ei Panama, sfre- dor se Marie, apace o ford, trecu la ye.
Ort uncle se atIA o stare inaintate de natele legeturl comerciale, ce am Inceput deleete Mont-Cenis, St. Gothardul ei Artier- clout Boa ai era se '1 Mveasca in cap, dar
D. I. Raduleseu este nurnit in culture, trebne se fie comernd desvoltat. a Intretine cat aceste linuturt de o Minks- gut 'el proiecteant tenet pe supt mare M- Lupo alma in cask apuca un topor si
functinnee de subcomisar class I pe tare Sa ne inchipuim d. e. Romania actuate te de secol ? ire Frante ei Englitera, opere, care de Ed- Mud Tudor unveil din eel ampra lul, Lupo
schinahurl. Cet din munti ei-ar pro- Dar influenta comertulul nu se mergi- fl isbi nu toporul, despicandu'l
Ifinge prefecture politiel Capitalet , cure lemne, piatra, cArbunl, ei peste vane, neete mime aci. Cate descoperirl ei in- gar nu &ar fi reelisat, dace vechile urea. capul Io
in local d-lul M. Steffinescu, de- oare cart trade, eu care de labia s'ar pu- ventiunl insemuate ditil de rase ea s'ar fi opus I SA stabilim tout. Todor cam mort, iar Lupu Ill
datorese esistenta bine Mptele. Fere comer( inventia dru- asteaple pedeapse in area.
partat. tea marl mean chip pacifies cote-nu lust lor acestel imporlanie remain de mane& ? medlar de fer 0 a telegrafelor ar fi
din an. Dotal, en st nu moue de foveae, 8tiintele morale 9i politice, fisies ei remas pur ei
Br trebui se Been 9i, stet limp, Mt ar istoria ei geografia cat na datorese oare riel gi nu Marsimplu In domenial ten- VIetirA
[VA fi pout legit apusul cu ha inenajerie. Din Bruxela se eerie
exista vinat, ar putea duce o miserabilit comerciulut ? Odate cu mitrfurile sit ris- reseritul, miaza-noapte cu ini-
In mina evnialui s'a inaintat viate. Cereale, ort n'ar palm produce de pindese ei ideile prin cArli, jurnale tI o- tials smeller din povestl, anta vedea dela 4 lanuarie : Directorial aunt menajeril,
L gradul de cdpitan Gardescu loc, ort de abia ar putea produce prea pa- pens de mail Ba- voind se 'el face redact* isl lase o perm
rite, Waite ei oceanele strilbatute de va- din animate se se preamble twee curte
ion, locotenent de la 1885 , Aprilie tine, cu Mats ostenealA si de o catboat:, Din penctul de vedere al istoriel, co- poare cu muntl de martial ei infruntind
Met de interim% fn cat nu
24, din regimental 1 genia, la va- t:alai nici decum mama. De toate cele-lalte li s'ar res- me&al are Insemaltate din momental in terturile, Met find electric condueend cu mare, petite de on finer ca. de 17 ant. As.
care
cants Watt la regimental 2 genial, avantaje, pa care le al locuitoril mulet nals, practicandu-se a ajuns o &smart de activitate natio- iuteala fulgerulul ideia linteun continent pe Mod erect baiat edam pe eleiont,
bare diferite i-a venit rimed fatal sa tachinem pa ani-
prin demisionarea capitanulul Teo- ei al tinuturilor calde, ar fl eu tend lipaifi. Schimbul dintre indiviel singuratict sal din- fatealtel, cale de mil de potte. mal tregaudu'l mat de matte orl vasul cu
doru Petre. Mai instate, Mad plecan Romani( pant
In linia a doua lomiloril genital ar pro- tre grupe isolate n'are inseranklate, la Viena, era un eveniment estra-ordinar, apt dinainte. Elefental se en fade dewed,
La gradul de locotenent : Alexan- duce cereale, cum ei alte plante ii ani- In evul vechi era restrans, lumea flind iel filmset mat Intel testamental. Astazt in arena pe finer cu trombe si 3 Wulf co
diesea Pavel , sub-locotenent de la mate necesare in, canepa, ot, met etc., barbell ei mfiloacele de transport neper- 3 zile eell la Paris, ei in met main de meta putere de an zid, Meat Maul rem
1886. Tulle 1, din regimental 1 ge- ar avea apt du crucen it se mamma ei fectionate. Ba Inca era despretuit ei con-
sit se imbreee. Dar din ce ei-ar face in- sulerat ea o profesiune a sclevilor. Aces- patru la Londra, al stritbalut Matt Europa mort la pemIntof
nial, la vacanta ce este in aceltall strumentele necesare in agriculture, de uncle ant idee nenorocita a avut o Inraurire la- ei In 15 zile pofi fi in America. Cu lase
ore dupe elegerea presidentulut Statelor-
regiment. Solomon Dimitrie, sub- ar lua carbunt, ears 2, cu ce mast' fach sa- ne/fig asupra desvolteril eivilisafiunil la Unite, et scia deja resultatul In
loeotenent de la 1885, Iulie 1 , din tiate fAr lemne ? Vedetl dent, cA niel rime- Europa, de oare.oe cum cep vedea, pant ei a doua zi dupe revolutia din Romania Mexico, ASOCIATIUNEA MIRON COSTIN
regimental 1 geniti la vacanta ce lia nu ei-ar putea adduce unele ..dintre aproape in secolul actual, comertal fa su vorbia la Being.
Carla principalele trelminte ale yield. Kieft ea ra o profesiune nedemns ei au
este in acelasl regiment. Din acest exempts, din tamale Inchi- total nedemna pentra casts nobilitor.
lie toate aceme progrese imense, nevi- Dare de smile a d-lal secretar
sub-locotenent de la 1885, .puita stare de isolare, putem deduce lateen sate de lumea anterioara a contribuit In dirlgiste enure situattuail financiare
Totuel locurile, pe unde se stabilise, a- prima linie inMlegerea creditultd in afaced
Nile 1, din regimental 2 genin , la mod convingetor, ah teri schirab nu poets jung la o tnflorire,ei malaria nepoinenite. cad, pe clad in secolit Medal paterra a asoelatianil.
vacanta ce este in acelas1 regiment. fi vorba de progres, de civilisatie, ba niel Tired, capitala Feeiciel gi Cartago vor meditate!, nu erea &transmit ei eximertul Donsnale Redactor,
Vasileseu Ion , subdocotenent de la de satisfacerea trebuintelor absolut 'sere- remises in veel celebre peal bogatiile ei
sere. Si, dace am Mande deductiunile mat inductile tor, prin navigatie ei artele tor. privilegiul unora, In seeolul uostru prin
1889, Iulie 1, din regimental 1 ge- departe, la comeread exterior, necesilatea ajutorul creditulut comercial davitae ma- Niel pane astast nu am putut Mini de-
plin socoteala datoriet statuel lul Miron
nit, la venerate ce este in acelast re- ei importanta schimbulul devine mat vadite. Capitala Feniciel singur restate 7 !ant lul trimonial tutulor, Azt fie-care prin cate-va
Alexandra eel Mare ei o singurn cetate, salami poate fi partati la cote mil marl Costin, din cause et past:wade carom
giment. Mihailidi Ion, subdocote- Comertul s'a llama deal' odate cu omul. Cartago a martinet sect de ant resbelul
intreprinderl si botereme in marginile pu- am trimes cele 14 sad 15 mil de apeturt
neat de la 1885, Ellie 1, de la ser- Traiul in alarm isolate nu poate fi decal tu contra domnilor lam% Fenicienflor da- teril sale mensal crier mat Insemnate eve- pentru sub-scriere In Mlostal fondulut sta-
vicial de genii"' al corpulul II de o simpil ipotesit ; schimbul a mistat ei totem pe unut din cele mat famemnate nimente. tue! n'ait Visit de cuviinte ah respenze la
aisle in toate timpurile ei loctuale, mat orate comerciale ale Europet, MarsilM. Si
armate, la vacanta oe este in regi- restrins Ca urmare de la accosts vedem hate- rugemintee mea de-rerni trimite ta dealt
sad mal desvoltAtor la popoarele se dA ca socoteale ea el at cunoscut En- meindu-se et perfectionandu-se procedeu- eel natal toile de subscriptiune, dace nu
mental 1 genit .Teodoreseu George, selbatiee, ca 9i la cele Inaintate in culture. glitera ei an avut legatort Insemnate cu ei vre-o cat de mica contribuliune fie ei
sub-locotenent de la 1885 , lulie 1 , &le ei institutfile particulare ei publice,
Influent-1 comertulut asuprs band slag, ea, eu malt mat inainte de cuceBrea Ro- precum : beadle, consulatele, agentfile, de catt-va banL Merturisesc ell me aetep-
din regimental 2 genit, la vacanta asupra cisilisaliunit, este considerabila. pl manilor. bursele, mmerile comerciale ei intrepositele tam la cove mat mutt concurs din partea
ce este in aceleM regiment. Intretine ei cornpleteazit industria 0 agri- Dupa nevelirea barbarilor, dupe puterile sa Infiinteaza cal coal de comunicalie, se multora din compatriott, mat ales Mad le
culture, respandind productele din timpu- et Waffle selbatice, care nimicirit artele ceream mantra o Wren admirabila, deja
rile 0 locurile, uncle se afla prea patine pea, tot prin negot sa ridice la putere taie cambial, se construese drumurt, noti-
vitnten comercialt devine tot mat mare, realisata, o contributiune fie 0 de 20 de
sad nu se Ole de loc. El de productelor o
Budgetal cailor ferate concedate forma ei valoare none, pe care mat inaMte ei la inflorire italiene i flamande. WOW publicit ei particulatn circule mal
Comerciul Meat din Florenta centrul arte- repede se mereete ei se respandeete in
bent !
Agate! fiind Mend jail eum sta datoria
companiel Lemberg-Cara/lull-Iasi, a- satt In alt loc, nu o avean ei astfel este un tor, al luerulut ei al elegantel, patria Me- signet Int Miron Costin, de la ultima dare
flate in stare de secfestra, privitor factor illeenust de productiune, Mal tera dicilor ei a tel Dante. Din Lagunele Adria- toate unghinrile pamentalot ; ast-fel sa fe-
voriseaze productiunea mare ei eftine, fa- de seama publicata in Rondnia Liberd
anulul 1889, si prevazlnd : come& productiunea Onto absolut margi- ticel seriase polemics ei mandril republica cAndu-se posibila din 7 Noembre 1888,
nits la nevoile locale. Cine ar semana la a Dogitor, aerie marmite stielfiril i pos- muncil pane
La venituri suma de lei 3,420,000 nol cantilifil de cereale mal mart decal la eel mat Malt grad de desvoltare post- A) Soma datoriel In 7 Noembre 1888
si la cheltuell . . . 2,535,284 trebuintele noastre, dote liar avert spe- toverit, acele gplendide palate de marmot./ Chiar Statele, neinal [attend sta ne- era de let 4566.
atat de mutt dentate ei admirate ; el dele pasatoare, mat fortate sa facit tot ce este fi anume
este aprobat. rants ce le vs putea vinde apusenilor. metere aminr stralueite selfAlort i ilumi- posibil pentru siguranM ei promovarea Let
este de observal di in asemenea caz pro- natiant venetiane, natal Santo-Marco, alai efacerilor. $i dare nu ultra ea lames 'jJ83I datoritl Incit la callern de pee-
duelitmea Peale foarte lesne se remene in- de mutt cercetat ei admiral ei listed.
mattaiale e tot deanna strain legate es n% din &Went
S'a soordat d-lut Octaviu Arbi- ferioare nevoilor seaside. Asernenea emu&
intemplat adeseod is secolit trecutt,
Dar indatt ce din cause descoperiri ca- cea morale, from miasmata cfi cu noeia0i iu- 1327 Ministerialul de resbel pentru
zanu, din comuna Leceanca, jade- card Statele intelegend greeit legile econo- petal de Buna-Sperante si a mutter neno- Mall ametitoare eri respandeete culture in-
rocirl politiee, comertul oriental let lue telectualt si morale !
tunnelt la serbarile Costinianc
tul Diov, impanattatenirea eu dim- mice, ad impedical morel espied sat im- alla direetie. din Mel
La acestea mal am de aditogat, cA is 1157 datoritt prin d. architect (iabrie-
penal de stagiu. portal. De aceea suferea Europa de alit. S'a sting slate falnicel Venetil.
arI foamete. Sine acest star* era de a- urma acestor progrese comerciul a devenit teem pentru luerarea soclulut
Maul canted, nu ye& tumid de bale& o ocupatle complicate, pentru esercitarea statuel
Mt. juns o recolle mediocre, pentru cif niment Pe scarf de marmore, prin vecht per- chrome se core make pricepere ei harnicie. 150
nu voia se-el dea osteneale sa produce lipografli Socec & Teela
S'a recanoseut calitatea de ceta- cmer nu pates vinde. Narmada tuna, inhlbied peretil.
Lupta pentru esistente a ajuns mal mare, 4566 totalul same! datorite
teals romfin d-lul Daniel Ciocfirlia, Comertul ne face cunescute popoare ei
mat grea deal toldeauna. Profitele slat B). Intl scum Runde ineasate de la al-
Okeanos sit plange pe canalurl;
. . cum miceorat prin concurenfit ti pentru ale pu- timul compt publimat fn 7 Nomnbre 1880.
romfin din Banat. producte noun ei ne deletureasti prejudi- zice Eminescu. tea realise trebuesc cunoscute Manua lo- -Let
title. El lent distractele, Wile et continen- Sa 9tie ce influent& mare ae avut legile, mile de praductie ei consumatie, modal 30
tele uncle eu altele, istroducend buns sta- mantele comertiale ei organicatia consula- Subscriel pe lista incredintata
rea prin eflinirea produetelor. de transport, legislatiunea comerciale a di- d-rel prof. Burson
telor Venetiel asupra amzeminteler ei le- feritelor natiunl, valoarea banilor, creditul, 70 subscriptiune prin d-na Mantis
COMERTUL El face ea capitalele sA lactate circula gi gialafiel comertiale moderne. positia bendier, politiea camels, deseope- directoara de pensionat de fete
sit se poets meri ; in modal amide late- and in secolul XV-lea Bruges era por-
Ound are pe ailment o multime de tre- meeazit creditul, marette siguranta 1i ri- tal ei tercel central al comertulul euro- rile noel In sciinta, deschiderea sal Inchi- 260 pe medalil ',Misdate prin mijlo-
buinte, pe care trebue st le satisface ea dice moralitatea. El respandeste progresul, peen ti Mountie, cited eves contoare in detest targurilor, limbile stream, cu un ca- ekes d-lui M. Cogalniceanu
sit peate triii. Trebuintele sa sanitise prin inlesnind transportul ei respandirea etiintet, toate celatile hansiatice, in Londra, Mar- veat lot ce poate contribui la Incheierea 60 subscdptiuneu d-lul ministru Ion
maloecele date de nature, eitrora email, silind pe produetor sit producl mat mutt, as, Venetia. ei Genus, artele lui ajun- afacerilor cu profit. De ramie vedem eit Ghica din Londra
"prin mince, le dfi valoare, facendu-le ast- mat bine ei mat cilia. El ne tam se ne sera s'at intemeiat le toate statele ssoale co- 100 pe medatil vendute de V. A.
en grad neintrecut de atuncl, iar merciale iar productoril se Intalnesc cu Dread&
fol potrivite trebuintelor. Fie-care din not indreptem moravurile ei Mee noastre, a- bogatia la elate denvoltars, Meat regina
techar sea dar sit munceased can sit po- rittanda-ne pe ale alter popoare mal Main- Frantet, Jeanne de Navarre, vezand po- consumatoril In coneursurt de tot feMI ei 50 pe stampe Costiniane vendute
smile manes altora, in forme de capital. tale. Legfle comerciale recente cuceresc tot doabele femeilor din el else In espositil universele. prin d. profesor Vasilescu Pi-
cre- Succesul eat nu mat Marne de noroc, letS
lose omul singer nu-el poate prodriee mat malt din terenul celellalte viett de drept deem single% regine3dar aci find peste
toate obiectele, de care are necesitate, ei &sage un caracter cosmopolit din ce In 600.. ci de pricepere de sergninta ei economie. 60 pa stampe Costiniane vendute
de acees munca s'a impartit am fit cat ce mat pronuntat. Pe Mad agriculture In- Cu o cute de ant mat Muhl ajungend I. G. Muoteanu. prin d. direct. al limulut Braila.
anal produce de Okla pAlAril, altul cisme, cline cane provincialism ei industrie, &fire Anversul primal punet al comertulut lu- laminar la scents careartiall dia Gnlali
620 total.
al treile pause 0 am mat departe. Cel nationalism si ambele pot prevent chiar mesc, el vedem primal one al Europe! C) Marg.
d'anteia va produce mat matte petard, de in epoce de nelibertate, sub monopoluri, ei castigand glorie neperitoare prin etante Suma datoritA la Noem. 1888 let 4666.
cat are el trebuinte, al doilea anal irate comeBul fecend pe locuitorit unul tints ti arte. Bogafide pomentulta intreg se grit - Se scade suma incasate 620.
demo, de Mt ii trehue tut ei fie-care in
roman sa, va face un fel de obiecte Su-
dependenti de locuitoril elan liant, pe io-
caitoril diferitelor ont dependenfi unit de
anadeat la regina cetatilor Manmade, in ECOURI STREINE Totalul samel datorite ar fi de , 3946
portal caveat se aline toldeaune cate 2000
ter, macula. mat mare de cat trebuintele altil, pe agricultort dependentl de industriali de natal ei cate toot de matoane streMe. lose penult a se satisface cerintele le-
La 71Unla. Folio angora povestesc : ale intreprinatorulut carnet de
let proprit. Prisosul fl va schiraba pentru apropie ei in frateete popoarele, deletureaza Neeterse an, reams pans aal urraele acelel Borsod-Arlo a fost de Lineal o ramie m- gaime pirate din
alte Mortal. de care are necesitate. certele et reabelele, are de rasa, ei maxi- infloriloare civilisatiunl Buetent, en am avansat dia
eets ca Wale 11001110, dar care s'a terminal. propria mea secede, Incit 412 lel, Kea ca

www.dacoromanica.ro
 MercurT, H (23) lanuarie 1889
astazt datoria dare cariera este numat de
900 let in loc de 1932.
D. Sumele a carora intrare o putem
Inca spera sunt cele urinatoare :
CeT
200 din fondul Basota subscriptiune
promis.
40 de la d. prof. Gr. Tocilescu
40
subscriptiune.
de la d. profes. universit. C. Di-
mitrescu subscriptiune.
50
subscriptiune prin d. revizor Chi-
rita din Iast.
200 CotisaOunea d-lui membru D.
Sturza.
200 Cotisatiunea d-lut presedinte M.
200
Cogalniceanu.
Cotisatiunea d-lut membru N.
lonescu.
200 Cotisatiunea d-lut membru T.
200
Maiorescu.
Cotisatiunea d-lui met:6m Pa-
padopol Calimach.
50 pe stampe trimise spre vnzare
domnulut director Constantinescu,
200
Craiova.
Oferitt de bunul roman d. N.
Ghenea din last caruia aci adu-
cem publice multumirt, luand
dispositiunl a se grave numele
d-sale pe table donatorilor de
pe monument.
100 aproximativ din vAnzart (lout de
medalil i stampe.
1680 totalul intrarilor probabile.
Daca acum am scadea ca intrata defi-
nitiva aceasta suma din suma datorita
Inca, fara a mat retinea banil
din not
avansatt de mine am constata inca un de-
fic't de 1854 let.
Pentru acoperirea acestut deficit si even-
tual a sumelor prevdzute mat sus ca po-
sibile de incasat, dar cari nu s'ar incase,
comitetul silit este sa apeleze din not la ge-
nerositatea i patriotismul publiculut, prin
una sat mat multe serbart organisate in
cursul lunelor Ianuarie i Februarie a. c.
Deja Jot la 12/24 lanuarie, domnul Esarcu,
neobositul edificator al admirabilulul palat putut destul contine vechile el ani-
ROMANIA LIBERA
Nr. 339:3
MAI NOU Democrafia d'aseara contine o dare escentrica engleza ; signor Vally, tenor li-
de seamit despre prima aniversare a
Alegerile suplirnentare de ieri at Revistei noui. Reporterul, care proba-
ric italian, posedand un repertoriu variat
de opere comice i serie ; Mlle Lilly Ma-
V deIN NEGRU
Oravita i Golu-Drncea
dat acest resultat : bil a luat cu tot dinadinsul sarcina yerhof cantareata vieneza genul Judic ;
Vechi de 4 an!, ealitate superioare
mare trupa de veritabilt Mephisto etc.
La col. I de deputati din Hull a d'a reproduce exact ce s'a petrecut tutulor altor vinurI.-15 fr. vadra
reulit d. Gr. M. Buicliu cu 61 vo- la acel banchet curat literar , a ** ALB DE DRAGASANI
turi, contra d-lor Sturza eu 3 1 0 impins zelul pnit a rezuma nu *** Aflam eh d. Mateescu nu va juca din molt& anulnl 1883. 15 fr. vadra la
deseara rolul din opereta Choufleuri, din
Kogalniceanu cu 17. Bilete anulate numai toastele ridicate in toata cauza ca, facandu-se numat trel repetitiunT, PAUN POPESCU&
at fost 4. regula, ci i convorbirile intre doul d-sa nu se crede indestul de preparat pen- 18. STRADA LIPSCANI 18.
La VasluI a reuit d. Dirnitrie C. sat trei vecinl de mesa, chiar cu tru a juca. Directiunea teatrelor l'a into-
Vidralcu cu 70 voturi din 76 vo- vocea pe jumAtate. In acest caz, un cuit in acest rol cu d. Catopol.
tant1; 6 bilete at fost anulate. lucru nu mat e de regretat, i anu- CATRE BOLNAV I
Suntet1 bolnavi de tuse, de astmu, larin-
La Cilitra0 a reulit printul N. me : pe cnd o mic aluziune poli-
Bibescu cu 115 voturi, contra colo- ce avea loeul la un ban- BIBLIOGRAFII gad, stingerea voca, durere de gat, de ori-ee
fel de catar sad bronchita vrett sa vd
nelulul Filitis cu 46. chet literar , stit pios incadrat Romaenische Revue, singurul organ vindecati sigur i repede ?
La Galati e balotaj intre dd. Vic- in coloanele Democratiei, nu se ve- de informatiunt al Romanilor, redijat in Cumpdratt minunatele Hapuri de Ca-
tor Macri cu 79 voturt i Bonachi de, in acelaq timp, i observarea, limba germana si editat de dr. 7Corneliu
Diaconovich, apare cu inceperea anulut
traminA ale d-lut dr. Bertelli, aprobate de
.guvernul italian cu decretele ministeriale
cu 6 9. D. Butculescu a obtinut fie cat de timid , a unuia din
not la Viena. Fasciculul antait pregatit din 28 August 1886 si 2 Octombre 1887
voturi. commesenl, prin care se accentua c. pentru Ianuarie 1889, va putea fi espedi- premiate la Congresul medical din Pavia
La Rlinnicu-Stirat a reuqit d. C. daca e vorba de Erd nouet, apol at cititorilor, de vreme ce directiunea Re- 1887, la Congresul de igiena din Brescia
Grdilteanu cu 88 voturi, contra d-lul in adev6r e ceva noit ca la aniver- vistet a 1ndeplinit prescriptiunile legit de 1888, la , marele Concurs de sciinte
Margitritescu cu 80 din 174 votantl. sarea unel reviste literare sit se a- presa austriace. Cuprinsul fascicolulut e
urmatorul :
din Bruxelles 1888, unde
Intre toate
Tot 6 bilete anulatc. mestice i politica. specialitatile medicinale expuse de eatre
Cu aceast mica restrictiune, ce La schimbarea anuluT. farmacistil din tdate tdrile ad fost premiate
La Campulung a reuit d. I. C. Ludovic Mocsary asupra cestiunil natio - numat hapurile de catramina Bertelli, pre-
Bratianu cu 72 voturt contra d-lui nu convine, se vede, unor anume nalitatilor din Ungaria. cum si la espositia internationald din Bar-
dr. Nichita cu 5 1. D. maior Ciudin temperamente, se poate esplica pre- Sasil din Transilvania (Alegerea de de- celona 1888. Sute de certificate de la
a avut 2 voturl. senta la acel banchet a unor tinert putat la Cisnadie). celebritAtild medicale si de la persoane vin-
La Turnu-Mgurele a reusit d. cart, iin privinta Erd noue, att cu gul de fete (Era
Revista mud, de P. Carp.
din Transilvania.)
Tar- decate chiar in tard, cart stag la dispositia
onor. public la d-nu dr. M. Georgescu, str,
C. G Vernescu cu 149 voturt i d. totul alte pAreri dealt reporterul
Macedo-Romanil in Viena. Brezoianu No. 19, sunt o proba de calita-
D. C. Bura, cu 117. Democrafid. Observri asupra mersulut i desvoltarit tile minunate ale acestor hapuri.
culturit teologice i elerice in Bucovina de O cutie de adeverate hapurI de ca-
ct.A.re3 COWD
Isidor cavaler de Onciul. tramiria costa lei 3.90 i se vinde nurnat
In timpul de la 1 pand, la 7 la-
Colinda, originea i Insemnarea et astro- numat la d. dr. Mihail Georgescu, strada
Epoca a luat pe seama ei reflexiu nuarie nomica de Simion Mangiuca.
numdrul
nile generale ce ne-at suggerat ten- zintat in Bucuresti nasterilor a pre- Brezoianu No. 19, Bucurestl.
Dora d'Istria (cu portret) La d. dr. Georgescu, representantul d-rulut
dintele unor confrati de a se substi- intre earl. un total de 106,
tui magistratilor instructorl qi de a deceselor a 15 israelitl, iar num6rul de qstoria Romanilor din Dacia Traiana
A. D. Xenopol, recensiune Tide Petre
Bertelli, se afla medicamente pentru urrnd-
toarele bole : bOle lumestt, sifilis, scrofule,
prezintat un total de Brosteanu.
creea curente prejuditiabile partilor 112, din care impotenta barbatulul si sterilitatea ferneel,
in unele procese corectionale. 7 israeliti. Causele "Sunt roman, (poesie in limba germana reumatisme, bOle nervoase, epilepsia, ori-ce
principale ale deceselor at fost in ma- cea romana. Ma de float, stomacinima i altele.
RegretAm numal
ci Epoca nu vi-a joritatea cazurilor urm6toarele boale: Romaenische Revue eOsta pe an 10
pneumonia, peripneumonia i. bron-
fiorint pentru Austro-Ungaria, 12 mArci
........3.61111111 /MOM

al Ateneulul, a oferit pentru fondul Cos- mositti a ettror inceput i motive chita 2 2 de cazuri ; phtisie pulmo- pentru Germania, 20 fraud pentru cele- 11611LAJALAL.a..441Jy.114&MAIII. ....,
tinian intrarile la expositiunea din acea zi. erat destul de cunoscute pentru ca
lalte t,.r straine. Bun si nu Scump
nar, tubercule 18 cazuri ; variola 8 Adrese i abonamente se vor adresa la:
Pentru a indemna vizitarea In acea zi n'aibA nevoe de a pune din not cazurl ;
scarlatina 4 cazuri ; enteri- Hoftheaterbuchdruckerei I. B. Wallishau-
Fabriea de Conserve Nationale
mat numeroasa a expo:iniuniT, vestim cif In causti
la ora 2 p. m., vizitatorit, jetret addogire absolut gratuitamente ta, gastroenterita 6 cazuri; meningita ser, Wien VIII Lenaugasse 19. Fondata In anti] 1879,
de prep de intrare, vor asista la o mare fes- pe ministrul 1ucrrilor publice. 6 cazuri. Diferite alte boale 46
tivitate musician( si literara a Wilt pro- Vom respunde numai confratelui C. T. CRISTOFOR
gram atragator, vd rog, domnule Redactor, nostru eti notitele noastre in aface-
sa binevoitt a-'I publica, in interesul ope- rea Miulescu veneat nu dintr'o sor- La ,111arinait"
ginte privat ci le culegeam din ra- Ultime Depe0 Telegrafice
50 Calea VictorieT, No. 100 vis-a-vis de Cismeaua
rel ce urmarim, de mat multe ort in mutt Roie sub JokeT-Club.
apretuita domniel-voastre foaie. 011111)I'outill Austriel dill 1810
Primitl, domnule Redactor, asigurarea poarte oficiale ale parchetului Ili ale ALE ,ROMANIEI L1BERE, Penfru coneurenta se, vinde cutiile
deosebitel mele consideratiunl. mat mart ea ale altor fabricantt cu 30
Nu avem intenOune de a duce 22 Ianuarie Tragerea oficiald la 1 Februar 1889. La sutA ma! eftin.
V. A. Ureehilt.
acest inceput de polemica mg de- Paris, 21 lanuarie. Tragerea serielor acestut important im- Masere boabe extra-fin/
parte. $tirile din Samoa anuntA efi America- prurnut garantat de Guvernul Fasole Vicar nemleased.
fost liberati va avea loc la 1 Februar 1889.Austriae
nil arestati de German1 a Fasole verde find
imediat. La acea- Bame cu sos de pittligele rosi e

CRIME DELICTE ACCIDENTE Azi, la 10 ore , minitrii s'at in- Liniste5 e restabilitA la Samoa. sta tragere vor esi 140 serit (de cite 20 PAtitigele vinete SZL.40
numere) contiind 2800 obligatiunt, cart la Tarhon
trunit sub prezidentia d-lui Rosetti, Paris, 21 lanuarie. tragerea primelor de la Dovlecel
mN

Tudi. la ministeriul de interne. tirile din Tonkin anunta ca Francejil, avea urmatoarele prime : I Mai 1889 vor Ardeid gras 7:3 a r'"
a)

La ordinea zilii tot cestiunile fi- dui:A o vie luptA, a luat Chomai, care Ghivecitt
Bob
- "' 0
In ziva de 1 Ianuarie, In comuna Fun- nanciare este un refugiu al piratilor. 1 lot de 300.000 11. AM 600.000 fr.
deni-Gherase, luandu-se i bugetul. Francezil a avut 13 lot de 50.000
Anghenart
la cearta Voicu morti. 100.000 Bulion de pitligele rosii .
Bucur eu Soare Stan, eel d'antdid a dat Trupele continuA urmArirea piratilor. 1 lot de
25.000 Ciupercl albe cutia de 12 persoane .
cu cutitul In cel-alt i 'I a injunghiat in Asear, pentru inaugurarea noului 71 ,7 50.000 ,, Idem Idem de 6 Idem .
2 40
. 1.20
coasta stanga, din care cauza a incetat lor ospel, d. i d-na Berlin, 21 Ianuarie. 2 lot. de 10 000 77 77 20.000 Sparangbel gras, cutia 2.50
din viata. A. Socec at ImpAratul a visitat pe principele de Bis- 15 loturl de 5.000 10.000 Stridil i Icre proaspete.
dat o serat muzicalit care a avut marck la care a stat 1/2 ceAs. 30 loturi de 1.000
77 1/ 77

* un succes remarcabil. 2.000

*
S ofia, 21 Ianuraie. 2750 loturl de 600 1.2 00 Vinurt de mast( alese.
Tud.. I"rarlo.T.ra Asistent numeroasit i din cele Principesa Clementine 2800 loturi de 3.900.000 fr. in aur.
In ziva de 3 Ianuarie, la circul din piata mal alese. pul diminetil pe ministrila primit in tim-
i pe inaltil
Vin negru de Nicorestt vechi de 4 ant,
1 fr. litru.
functionarl civil' i militari. Tragerile acestui imprumut nu se pot
Unirei, In orasul Ploesci, construit numat amelna in nici un caz.
din scandurt, s'a surpat, sub greutatea Vin alb de driigitqanI, vecht de 4 ant
D. inspector general dr. Fotino Roma, 21 Decembre. Vindem fie-care bilet Intreg avnd 1 fr. litru.
zapezet cazuta, coperisul cu imprejmuirea dreptul la aceasta tragere cu 30 fraud sad
pant( la parnnt, rduldnAnd numal fatada face azi o inspeetie sanitar penin- o dArAmAturA a Ingropat azi
la Casola aproape de Ravenna. patru case 33 10. Cinci bilete Intregi numal
grajdul. teciarului VAcareti. cu VIIIreW111/11/11711111.1111WWIPTIOrWIPMPIIrww,,,r.,,r.,
Zece mortl aii fost scosl din ruiue sub 140 de franct sad 154 lel. O cincime de mligai
Acest eke era inchis, asa ea nu s'a in- Maine dimineatit, d-sa va inspecta cart mal sunt ingropete alte zece persoane. bilet costa fr. 10 sat let 11.
tmplat Met un accident regretabil. Cinci Doctoral Ionescu
penitenciarul PlittAreti. (Agentla Havas). eineinit costa numat fr. 45sad let 49.
dA consultatiunt de boale sifilitice si de
Kiriac
* * chAt A se adresa cererile, insotite de cost orI-ce boale chirurgicale, de la 5-6 ore
prin mandat postal, hrtia-moneda sat
Constants Iarna aceasta
este d'o asprime ne- A RTETEATRE marci postale romane, etc. catre seara, In strada Brezoianu Nr. 9.
In dimineata zilet de 15 Decembre, mrersem 10M
Alexe aqteptatti. CrivAtul i zapada n'at
Bogdan, din comuna Hairanchioi,
muscat de o lupoaica la maim a fost introenit ele numai losele i Mouiteur Autrichien Vienne
satele Teatrul National, Societatea dra- I. Bartensteingasse 14. BURSA DIN BUCURESTI
pantece. Acest locuitor se afla custanga si la
herghelia ci i capitala cu stradele el. Prin maticed. Marti 10 Ianuarie se va juca
de cal la pasune pe camp, cand aceasta comunicatia mai ales pe piesele 0 casit 1initit comedie in 3 Fie-carebilet trebue sd fid prev'zut cu 9 (21) lanuarie 1889
menit de o data cu o lupoaica eas'asare
po-
jos un timbru aitstlac de 50 creitart si cu 1.11110,14-
asupralut, i apol, retragndu-se ea la duol este foarte ingreunat de oare- acte si Domnu Choufleuri, opereta In-
ce trotuarele nu sunt curtitite i tre- tr'un act. sigiliul cas0 noastre. VALORI TIrgul ota oficiall
past, s'a repezit din nod asupral, apuctindul Orchestra la 71/, liber 41-11.1 Termen
mana stanga. Atunel el, luand un topor, ce atorile peste strade nu sunt facute, ecise.
Cortina la 8 ore ats
avea la indemana, a lovit pe lapomica niel chiar pe calea Victoriei. Prive- Renta romind perpet. 1875. 95
taisul in cap si a culcat'o la pamdnt, cu liltea, ce ne-o face capitala subt ast- 0 casa insemilata din Bordeaux Renta romAnd amortisabilii. 96
** doreste sa nu- Renta rom. (rurale convert.)
creznd ca a omorlit'o, a plecat. Lupoaica 99,/o
fel de imprejurari nu este atragd.- *** Martt 10 Ianuarie 1889,
va avea mesc represintanti activt in tte orasele Obl. de stat C.F.Romane 6010
insa, sculandu-se putin dupe aceea, loc pritnul Bal al CurIosilor mascat din Romania pentru vinderea de vinurt idem idem . . . 5/E,
la fuga prin padure. Alexe o Ina toare si mat putin &and vezi tre- Imprum. Stern 1864. . . .
Bogdan venind costumat In sala Orfeu. Inceputul la 8 ore.
cognacuri. Conditiunt liberate.
la sat si eland de veste primarulul ctorii inotand prin zapadit pAnd, In Adresa : George, 104, quai Chartrons,
idem Openheim 1866 .
despre idem Ora Bucurestl .
cele Intdmplate,
primarul a scos mat multl
genuchl. ** Bordeaux (Francia). idem idem din 1884 . . .
85,/s
locuitort in goana lupoaicet,
pe care ad BitrbaV1 o mal due cu greul, dar de**. Sala Willer EforleI. Cu Incepere Imp. or. B. cu prime loz fr.20
prins'e in plidurea Damele i copila01 aunt de compti- seril la 1 Ianuarie se vor da mal multe Credit fonciar rural . . .70/e 105
omorIt'o. Schenderulul i ab. de balurl mascate : Duminicile, Mar- idem idem 5o/ 961/4
timit. tea i Joia. CREIR SIMON Credit fonc. urb. din Buc. 7 104,/2
Pacientul a fost trimis in examinarea idem. idem. . . .604 102
cura institutulut bactereologic din Nol suntem convinql, c energicil Pudrit de Orez Simon. idem. idem. . . 94,/2
mat cu seama ca se bannuesceBucurestl,eit acea
i. oneqtii brbati cari conduc admi- ** Credit fonc. urb. din IttT . . 831/s
lupoaica a fost turbata. Societatea studentilor UniversitarI Swim Simon en Crania, Obl. case/ pensiun. fr. 300 235
nistratia capitalei vor remedia cat Unirea, va da pentru sporirea fondului Lozurl ottomane
mai in grab acest inconvenient pa- bliotecel sale, un bal, Sambata 21 bi- Az Prescris dedoctoriI din Paris,
Viena, Londra, Berlin, New-
Panama
Korinth
* * gubitor pentru totl. In sale Teatrulul National sub Ianuarie, York. Adoptate do damele cele
patronagiul *worn..
ALUtIrIPME Banca nat. ult. div. 77. 40 .
mat elegante. Aceste produse,
Tuci. Iasi M. S. Regina si al until comitet de
Balul promite doamne. .00.5111011000%
de o finete i de unparfum Dacia-Rom. ult. div. 21 let
Nat. de asig. ult. div. 16.50
9- 81
260
In ziva de 22 Decembre, soldatul Pe lng comisiunea insitrcinatit cu a fi cel mat bine reivit din delicios, Inalbesc pia-4a obra- Banca rom. ult. div. fr. 10 .
banl Mihalache Ion, din comuna Movileni, doro- iarna aceasta. zuluT si a manelor, dad Soc. rom. de cons. ult. div.
modificarea codulul de justitie mili- o faitgezime incomparabilit si fac sit dispara pielel
intorcndu-se din toate
altratiunile produse ,pe piele 'de frigul , soarela Soc. Bu. art. ult. div. leY 20
unde se dusese tArgsorul Podu-Iload, tar, d. ministru de resbel a alliturat ** sad aerul marn. Soc. rom. de Mr. ult. div.
ca sa .** Societatea Concordia Romnit Soc. de reas. ult. div. 15 1. a.
cesare de sdrbatort, a fostcumpere cele ne- pe d. avocat Stefan M. Soimescu, SIMON, rue de Provence , 36. Paris. Nat. de asig. ult. div. 94 40
col j s'a gasit inadusit de vis- dr, in drept, fost Jot, 12 lanuarie 1889, Serata dansatit
mort de asupra satulul Ro- D. Soimescu membru de Curte. Farmacil, Parfumeril, Bazare, etc. pSoc. de cons. ult. div. . . .
manesci din numita comuna. este i autorul unicului intima. Inceputul la 81/4 ore seara. A se feri de numersele ImitapunI. Soc. de hirtie ult. div. . .
Agio In bursa
comentar roman al codulul de jus- **
Banat nationald a Romania
2 75,2 85
tiOe *** La Colosseul Oppler, in toate
rile spectacole variate. se- De*onzar A o casi solidA, 6 camere compt
chiria anualA 1.600 leI 60/0
AvansurI pe efecte . . . 70/o
Debuturt nuol :
.pe Hula tramwayuluI,
Miss Dyberg, cantareata str. Buzescilor Avansurl pe lingourl. . 70/o
62, In Bueuresel.
Tendinta pie(es, Sustinutd

www.dacoromanica.ro
 ROMANI A LIBER A
Mereuri, 1 (23) lanuarie 1889
4 Nr. 3395 =111111111111111111011111211=11

I CASA DE SCHIMB & COMISION

CASA DE SCIIIMB RIVE IIIIMINEEPSAPIII
AIMVOMBEINEM 1

MOSCU NACHIVILAS
Nr 8. iii plant 'Priucipele Diruitria Ghika,
-,1!**4.4,4.7`,..** RUSSU & JACOB
. Dacia-Romania) Strada Lipscanl, in tata novel
La ',Bursa" Romentet
cladirl a &kneel Nationale
2, Str. Lipscanl in fata vechiulut Palat Dacia 2
BUCURESTI
i vMde efecte publice si face or ce
104% _

CrImpara
si face ori ce fel de schimb
vArde efecte publice
monezl.
Crimpra
sclumb de moneal 11:2-
Cursul pe ziva de 10 lanu,trie 1889
Cursul pe ziva de 10 lanuarie 1889 Cumpiri 1Vinde
Winde
50/0 Renta amortisabila . . 968;4
50/0 Renta Perpetue 951/2
59/, Renti amortisabila. . . . 96'J, 968/, 991i,
RomanA perpetua , 96 961/2 6`)/0 Oblig. de Stat (C. Rur. 1000/,
610' .
C. F. R. --
be Oblig. Stat (Cony. Rur) . 981/2 9911, Go/o
50/0 rnunicipaie . . . 83. 86 861/i
601, ' 50/0 Scrisurl fonc. rurale . 104' 4 105
9o1 . Municipale . . . 851;2 861/, 96,/2
245 70/0 97
.10 fs. Casel Pens. (300 1.) 240 -
urbane 1033
70! Scr. funciare Hurale . 1U41, 1051'4 50/0 , n 1041/,
70/, 101 102
L,i a 961i, 97
, 94,1 90/4
.,610
64
Urbane. 104
101
104'1s
102
6Io
Dole

Iasi. 83
501, ' 941!, Actiuni Bary.a .'Nationala. . .
Iast . 821,. 83/, 30/0 Losui I Serbescl cm prime. .

Actiuni Bence Nationale. . . 975 980 o

cu prim Ern 1888. .

39/e LosurI SerbescI cu prime. . . 70 74 o

Crucea Rosie Italiane. cu. pe.
, n Austriace.
. .
cu prim Em 1888. 13 . 16
, Crucea Rove Italiane. cu. pc. 29 31 Ungare. . . .

Basilica Domban. .
, --

M. TH. MANDREA & C"P.

, Austriace. . . 40 46 z.

29 Otomana. . . . 232 240

, Ungare. . . . 25 57
Basilica Domban. 17 21 , cu prime Buc. (20 leI) 63
Otomane. . . . 48 53 , 350 Oblig. PensiunI 71 75
, cu prime Buc. (20 lei). 55 60 Imprumutul cti prime Bucurentl 14
in STR,ADA CAROL Nr. 21, Un Magazin al 30/0 oblig. srbeti cu prime . . 38 45
acestei fabrice unde Onor. Public va puteaB CURESCI
Obl. SerbestI cu prime. . 27
Im. cu prime Buc. (20 leD . Losurl rosie austriaca 32
IJosmI crucea Rosie Italiar.e.
Otomane cu prime. 8' A DESCH'S or-ce fel de INCALTAMINTE pepretul
n t rosie Italit ne
dombau Basilica . .
otomane co prime . .
18
48
33
22
54
Bastlice de Dombad .
Aur contra argint sad bilete. 2.50 3. 0/3 Fabricei si in conditiunile cele mat favorabile pentru Public. ZeNaUtal Agio hilete contra aur . . . 2.70 2.90
Wal. Austriac .
Marc! germane. . . . .
208
124
211
126
sisommossoommommos Amilre 228e.af florin)" val. austriaca
Mira Germane
2 10
1 24 126
2.12
WOW
Bacnnote France e 100 100V2
Redactia si Administratia ziarului MON1TORUL COMLNAL s'a mutat la Tipografia Curtii Regale.
Hancnote franceze. , 100 101
4 Idem Italiene 99 100 Ruble de Maio 2 57 264
Ruble Rartie . 265 275 NB. Cursul este socotit in aur.
NB. Cursul este socotit in aur. 44-14,,t/oq-0 V48.843 42144).114-94-000411't<pt.lipfv..4t-ttt<04.4340
6.4.dithe.A.4.11...0604641.4641A41
hare rOpoll Vinuri de Drgpni
ALBERT BAUE,a,constructordonion HOTEL KIIUAZI
BIUROU TECHNIC BUCURESC1 Strada Coltei, 49.
Cei mai ueffierit Cadou 4e Serbatori
PRIMA FABRICA ROMA DE CONSERVE Mori, Fabrici de spirt, fabrici de lemnrie,
FONDATI LI ARM 1874
FABRICI DE SCROE3EALA
Masini pentru tot felul de industrie. Masini de aburi, Turbine, lioate hidrau-
EJraaaiii
lice. Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici d e tot felul. Pietre VECIll ti NUM
de moarti. InstalatiunI de himinit electrict. Fabricatiune de curdle de piele.
(Cataloage i preNri corente la cerere gratis fi franco).
Vft nogru Golu-Mncea
D. STAICOVICI
BUCURIESCI
ruir,rmr-riv-wairwawqrvrviqp-v-r-rv-eririvwerivilryPTPT-Nrwirgral veche si Broj die
refifraffeleMiX,..11
Preluri moderate.
Pretu cutlet de 3 koo rretu cutiel de 1 kilo 41111111111=111111111,
4158^.111ELMVIELII.
Let's. George S erbAnesou
Mazare boabe extra . . . 25 Mazare hoabe extra . . g 40 Hotel Kiriazi, str. Blanari, 5.
, fin& .
nujlocie .
. 15
90
, fina .
rnijlocie
2 20
1 80 FABRICA BE DIASINE AUGSBURG" L4..4 ';40-04k-t011eteCilte(V.00<1"-0,..1-0414. &41,-3Wel1,-P1,;*
, pasta! . . . 80 pastaI sves.-zan.naaaraa......---..nw.nr.......c **1*

Fasole fina 80 Fasole fin

grasa so gras jil AUGSBUtiG (Germania) 1013111takAidtilgt01161211ikaAPSAMA.41/61464.05t).1611446"AnAdat,erk,AATheli
Tarbon . . 8q Tarhon Fondat Societate pe ActiunI de la i Decembre 1857
Bob verde 01 Bob verde
80 Dovlecel ....
// srr.J]
i LILA"
Dovlecel 60
Bame sos tornate . . 80 Bame sos tomate. . 60 Masine de tipar cu 1 cilindru i cu 2 Masine de pachetat qi de Satinat.
Pat. vinete sos tomate . 8 Pat. vinete sos tornate . 1 60 cilindre. Eievatoare pentru edifica etc met multe
p. musaca
rnpnate. .
2
50 ,
11 p. musaca .
, innpanate. .
2
Masine de tipar pentru a tipari de o etaje.
Instalatiuni de Transmisiuni de
1.2'nrfunnerie
, tocate so , tocate . , 50 data cu 2 culorl.
Fasole boabe flageolete .10 Fasole 'boabe flageolete. Masine de tipar cu cilindru i fara Masine ca ' Aburi si de Bucuresci, Deposita Central, ca lea Victoriel (vis-a-vis de Pal atu regal)
plachie 40 Tire placlne.
. . . . 2 50 cilindru, (functionand cu pedal). I Turbine.
Sparanghel Sparanghel. . 4 Instalatiune Cu mecanismul Cilindric al eerneleT pentru malini simple i maint de impr:mat a 2 culori Are onoare d'a aduce prin aceasta la cunostinta O. P. ca. a deschis
Bulion tornate. 6o Bulion tornate. ; 90
air
COMERCIANTILOR PRETURI REDUSE. 1111111
Asuiok MASINE DE TIPAR ROTATIVE Expositiullea pelltru anul
pentru a tipari Ziare, Brosurl, IlustratiunT, si pentru a tipari de o data cu dou sad cu mal si recomanda rna,ele eI depozit de parfumeriI engleze i franceze
multe culori. Cu Aparate de faltnit dup cea mat none constructiune cu titva i cu cutite de precum 1i acele din propria fabrici. Recomanda de asernenea

De Inchiriat
Printr'aceasta aducem la cunoscinta amatorilor ca in palatul
faltuit rotative
Toate Masinile noastre sunt de construcfiunea cea mal soldd permit cel mai mare tiragiul avnd
tot odata o functionare signet si far sgomot.
Am furnisat pang. la Ianuarie 1889: 3150 Mafine de tipar dintre care 7 Mafine pentru Typographia
IAiUA CRECTIBE DE WIRE DE TOIR SI LB
care sunt foarte nemerite pentru cadourl. Alegere mare de bijuteriT.
nostru din strada DoamneI Nr. 12 se gasesce de incheriat cu Statului in Bucureati i un mare numb- la cele mal insemnate Stabilimente typographice in Romania.
incepere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauratiune Bepresentantii pentru Romania dd. Kubesch & Siegens, Bucuresti str. Smardan 53. Spcialitati do lufiri stearifi, de col orianntatd si
si 2 pravalii toate iluminate eleetrle. Tot-d'odata mal putem procura i diferite alte mqine de tipo-litografie i de legat cdri precum
A se adresa pentru informatitmi mal detaliate la secretariatul cernealtt qi culori de tipar, cia si orce alte utensile pentru tipografie din fabricele cele maI renurnite. Serviciul prompt. Preturi convenabile.
directiunii in orele de biurou, 10-12 a. m. i 2-7 p. Kubesch et Siegenes
Directiunea generala a societatit de asigurare 4`Natitinala, 1111111111M11111111111111111111111116
ISUCAMILSOF 1aff .4717111211

4181=1111111111=11111111111111181
ROMANIA LIBERA" De Vinzare un loc mare pe celea Victo.
No. 210 avend
strada Clopotari, lungimea 65 metri, lrgimea la 28,
fatada st
tnijloc
pe

VECHIUL MAGASIN Ziar politic, economic, cotidian fata pe calea Victoriel 20, iar pe str. Clopotaru 28 metri.
DE A se adresa Calea Victoriei 163.
Nr. 3 bis, ADMINISTRATIA PASAGITJL ROMAN, Nr. 3 bis.
'1"M' un loc de administrator cu ga-
PANZARIE SI LINGERIE Priimesce anunturi insertii i reclame, cu preturi moderate rantie la vr'o mosie pe langa calea ferata.
Doritord se pot adresa la administratia ziarului Ron,u2-
DIMITRIE tAZARESCU ina Pasagiul Roman, Nr. 3 bis, Bucuresti.
sLee faufiri dpeenvtrunzamreinlias t etripuol gCraufiltaelocr2tiaJusti-
72 , Strada Lipscani, 72 in colt 11111tr STATE
Recomand bogatul meu magazin aranjat
.1=1 MRELE CIRC SMOif
o
411111111111.11111101141111111311111111113111311111141111,

asortat din nou cU diferitepeinzeturi de olandei 7, Str. Politiei, 7.

bumbac, flanele ststem Dr. Jaeger, ciorapi 11Et aochen" ICAn, aochen"
alte diferite articole, lingerie de barbati, dame Astazi Marti 10 lanilarie 1889
ppntru copil la pensioane, precum i salonul
seu special pentru rufdrie de dmne si domni. MARE
P. S. Me mai angajez i cu contectionarea Ilar11011 te Mil Han
.rufeipiei pentru spitalele dirt Judete.
IIIM11111111111Mlial
It 1 91atillf
Aduc la cunoscinta numeroasei !nee clientele, d-lor ofiteri precum i onor. Public
ca am transferat Mercuri ilianuarie 1889
Hartle maelatur (stricat) se afia de vnzare la tipo-
Magazinul si Atelierul de elrie Brilanta representatie de ware gal&
grafia CurteI Regale, Pasagiul Romkn. Nr. 12.

INDUSIRIA ROMANA
Bueureit. Calea Vietoriei Nr. 57
ce Pam avut in Iasi, in timp de 40 ani ; cele mai mall recompense
obtinute la mal multe Espositiuni din tara precum si diploma de onoare obtinuta la
HIGH-LIFE
eu un Yrogram foarte bogat
compus din piesele cele mai aplaudate si In mare
Espositiunea internationala de la Viena 1873, sunt cele ma! bune dovezi ea pot con-
parte not
COGNAC DE \TIN cure cu lucrarile efectuate in Atelierul ineA cu ori-care tabricant din strainatate. Imi
vol da toate silintele ca prin perfecta executare a lucrului sa satisfac dorinta onor.
Domni care me v'or onora cu ndele lor.
mansosema saw. monmanioNNOOM

--...--- PATEST1, (FOCSAN1)

DIN FABRICA
Ca vechi industries si in vederea reputatiunel castigata pang acorn, contez foarte Joi 12 Ianuarie 1889
SE AFLA DE VENZARE mull in sprijinul tutulor. celebrei trupe americane a profesorulul
1.,..411. INT. I. VASIL= Eduard Hayeck. AnDtoebnuito.ul
Inceputul la S 1/2 ore seara precis
1 Bucurescl, 60, Str. :01.e.7nei eo, Bucuresci Comenzl pentru districte franco la orce gara din tug,. Se repara or ce se atinge de aceasta arta.
Cu stinta, SIDOLI, dire ctor
1441041NWINNINIAMIHMINI0411111**41 4
Bueuresci. Tipografia Curiii Regale, proprietarI F. Gbl Pasagiul Roman, No. 12

www.dacoromanica.ro