ANUL III No.
869
15 BALAI NUMERUL
ABONAMENTELE
I NCEP LA I SI I8 A FIE -CARET LUNI SI 8E PLATESC
TOT- D'AUNA INAINTE
IN BUCURESCI La casa Administratiunel
IN TARA: Prin mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
IN STBEINATATE: La tAate offciele pos-
tale din Uniune, prin mandate postale.
dentru t an 50 lei e Inni 15 lei.
LA FABIS: Se gaseste jurnalul cu 15 Cent.
numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-
main No. S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACTIA
No. 3. Piata Episcopilel. No. 3.
Cetateni !
Regimul politienesc care
ve guverna, spaimîntat de a-
titudinea noastra, a hotarît ca
cu ori-ce pret se împiedice
întrunirile noastre publice.
In acest scop, el a siluit pe ;
proprietarul Salei Orfeu sa
ne someze ca ne va închide
Sala de si o avem inchiriata
cu contract in regula.
Cetateni !
Asta noua miselia nu va im-
pedica intrunirile noastre.
Numai in toc de Joi seara
i
ne vom 1ntâlni Cu totii in Sala
Orfeu :
DUMINECA LA 2 ORE ZIUA
ORDONANTA POLITIENEISCA
Colectivitatea e Ingrozità de ne-
multumirea care clocoteste In tara
Coprinsà de spaimà ea ei-a pierdut
mintile si cea dântîi manifestare a
acestei noui stars sufietesti este or-
donanta pe care a publicat'o astà-
noapte prefectul polirli cu privire la
Intrunirile publice ale opositii.
Inteligentul supus rusesc, care
este in capul politi! Capitalei, a cre-
zut, In momentul când si -a publi-
cat obraznica si caraghioasa sa or-
donantà, cà este Inca la Chisineü
saü In alt oras al sfintei si autocra-
ticei Rusii.
Ordonanta d -lui Moruzi, este cea
mai obraznica si mai ïndràsneatà
loviturá care se dà Constitutii noas-
tre, este un ecsces de autoritate care
cade sub prescrierile condicei pe-
male si sub ale legei pentru res
punderea ministerial&, Intru cât o-
norabilii escroci care sed pe banca
ministerial &, ali suferitsi ali indem-
nat la aceasta tentativa de violare
a drepturilor noastre constitutio-
nale, dupe povetele nemerniculuï.
de Statescu, om cunoscut pentru
cea mai desàvârsità ignorant& si in-
capacitate In materie de drept con -
stitutional.
la sà judecâm purin lucrurile.
De unde are prefectul politii dreptul
de -a da ordonante ? In ce tecst de
lege sta scris acest drept ? Nicàeri.
dac& printr'o practica abuzivà,
s'a ecsercitat acest drept intru cât
priveste unele infractiuni, cunoscute
sub numele de simple politie, lu-
crul este eu totul afarà din lege si Generalul Anghelescu nu
din obicei când e vorba de cestiuni va fi urmarit fiind-ca a facut
mal serioase si mai eu seamà când pentru apararea sa,un memo-
e vorba dedrepturile constitutionale riu prin care dovedeste ca co- autorisa representatiunile pe viitor. ei la réscoala ;
mandele ce a facut pentru su- '1ribunalul fate cu acest ordin a res-
ale cetàtenilor.
Se va zice insé cà acestea sunt nu- ma de 30 milioane, le-a facut pins cererea lilt Ion Dutulescu.
mai niste instructiuni date subal- numai prin ordinul d-lui Bra- cAtre Prim &rie.
ternilor sëi de catre prefectul politii tianu.
si niste povere date cetàtenilor. Ei Printre acele comande sunt hitect Kraft Martí sé cerceteze sala ei
bine, aceste instructiuni treb uesc date si vestitele cuirase mobile co- d+insul mi -a declarat c& este archi -so- blice ei In special a politiel este se 70 milioane, hateo tare esclusiv agri -
comisarilor pe cale de circulare, si mandate, pe pretul de 7 mi-
Inc& când forma nu e cumpànità a- lioane, la casa Gruson din
ceste circuliiri trebue sé fie secrete, Magdebourg, cuirase care nu
si cet&tenilor nici prefectul nici pri-
mul ministru n'are drept a le da po-
vete In aceast& forma.
A adresa proclamatii sub form& de
ordonant& cetatenilor este un obicei
si o procedare neiertatà In tërile cu-
rat constitutionale.
Aceasta pentru principii.
Ca cestiune de fapt am Intreba pe
cinstitul si inteligentul supus stréin
se ne spue cine i'a permis d sale sé proectata pentru Jot seara. Ei nu etili
califice In mod public purtarea ce- Insa detaiiele acestei triste afacerf.
lar mai insemnate partide si grupuri Insfirsioat de comitetul opositiune!
politice din tara el së facà proces de se gasesc o sala de intrunire, m'am In-
intentiune b &rbatilor politici ces mai
insemnati ai térel ?
APARE IN i OA TE ZILELE DE LUCRU
Aceastà procedare incalificabilà
este Inceputul de ecsecutiune a fgi-
moasei ameninti3ri cu lovitura de
Stat a d-lui Statescu.
Colectivistii vor sé sfâreeascà réü,
aü trait ca hotii si vor sé moans ca
;
tälharii. Pânë acum ne-ad furat, a-
cum când vrem sé ne apérám avu-
tul ne spun cà vor sé se napus-
teascà asupra noastrà s- sé ne o-
moare cu jandarmii.
TELEGRAME
AGENTIA HAVAS
Buda - Pesta, 29 Februarie.
Camera 1)eputatilor. Discutiunea ge-
neral& asupra conventiunis ce reguleaza
cestiunea granilelor cu Romania, s'a tn-
chis azi.
Maine vor mat vorbi raportorul el de-
putalit care an propus amendamente.
Preeedintele consiliului, discutand Cu
Comitele Apponyi, zice ca n'a pus eri di-
rect cestiunea de cabinet, pentru ca nu
trebuia s'o faca; dar c& tot e gata sê trag&
consecinçele vederilor expuse de dansel.
D. Tisza a vorbit cu caldur& tn favoarea
conventiunil.
Roma, 29 Februarie.
Camera si Senatul ali aprobat proroga -
tiunea tratatulut de comer! cu Spania
pentru o durata de doue lent.
Cat pentru convenkiunea cu Franta, d.
Crispi a facut camerilor niste declaratiuns
care afirma via sa dorinla de a nu escìta
niel netntelegerl vici galceava tntre Italia
el Franta.
Nu e greeala Italies, a zis d. Crispi, dac'
not sunlem obligali moine sé aplicam ta-
riful general. Vom publica dect asta sear&
decretul care modifica multe articole din
tarife! nostru general pentru Franta. E
vorba de a ne apera iar nu de a ofensa. Weinberg, mi -a propus, cu autorisarea
Trebue ca Italia sé aibe el independenla polifieì sala Dacia In locul sales Orfeu.
sa economica el financiara (aplause).
Paris, 29 Februarie.
Raportul d -lui de Lesseps va II citit moine
adunarit actionarilor Companiel Canalulul
de Panama. El va expune difscultaÇile care
tmpiedica ispravireacanalulut tn 1889, dar
va constata In acelagl timp ca prin mijlo-
cul stabilirei stavilarelor, cele mai marl
corabii vor putea transita In 1890.
San -Remo, 29 Februarie.
Buletinul oficial spune cá azi noapte som-
nul prinlulut a fost mal tntaiü turberat
de cate -va intreruperl, dar restul noplii a
fost satisfacalor. Expectoratiunile af de-
venir purin mal abondente.
Paris, 29 Februarie.
Stirile primite din San -R-mo anuri ca
starea printului Imperial s'a Inrautalit.
Carlsruhe, 29 Februarie.
Printul Wilhelm de Prusia pleacanoap-
tea asta la San -Remo.
PENTRU CE GEN. ANGHELESCU NU
VA FI URMARIT
Sala deci este constatata solid& de emenintatoare pe strada, ei se formase tienu- Carada.
Mai molt : eli chiar am pus pe d. ar-
s'au experimentat si nu s'au
introdus inca in nici o tzara
din lume.
LIBERTATIA INTftGNIItIL0R
Primim de la d. Tache Ionescu, deputat
de Dolj, urmatoarea scrisoare:
Domnule Redactor,
Cetatenii Capitales cunosc azi miee-
liile politiei care a Impedicat intrunirea
voit cu d. Weinberg, chiriasul sale! Or-
feu sé'mI dea zisa sal& pane la Sfántul
A DOUA EDITIUNE
oc
George cu pretul de lei 10.000, din care
4000 In numerar versata la insfes face -
rea contrict.ulul ei restul in doue polite
de dite 3000 lei cu termene de 15 ei
30 zile.
Am avut pâna sé ajung la acest re-
sultat, mai mute convorbirt cu d.
Weinberg; l'am vézut foarte speriat de
politic, caci atunci cánd el a Inchiriat
sala Dacia pentru representarea piesel
Nazat a fort tinut Inchis la carcerea
politiel 48 de ore; l'am Incurejat Insa.
Contractul l'aro Incheiat Dumineca
dimineata. Printr'&nsul am dreptul «d'a
mé folosi de aceast& sale cum voi crede
de cuviinta, fora a avea d. Weinberg
dreptul sè se amestice in aceasta ».
Lunt seara mi s'a spus ce la politie
s'a planuit o noue manoper& : ce pro
prietarul solei, Dr. Lucaci, pretinzênd
ce Weinberg n'ar avea dreptul se dea
sala pentru intrunirl publice, mé va
opri. Am chemat pe Weinberg Marti
dimineate; din nod sin vézut es nicI o
restrictiune nu era In contractul séü,
ei Weinberg 'mí -a afirmat cA nicl un
alt angajament n'are luat cu proprie -
tarul.
Marti dupe pr&nz Intorcêndu -me de
la Camera am gasit o som ,;i din lair-
tea lui Weinberg prin care me anunte.
se nu mal tin Intruniri In sala Orfeu
ei 'mi pune ei chiria la dispositie.
Am chemat imediat pe Weinberg ei
el fat& eu d. Fleva mi -a declarat ce po-
litia l'a amenintat, cu espulsarea dace.
nu iscalia acea som::tie.
Eri am rèspuns la somatia lui Wein-
berg. In réspunsul meli vorbiam de po-
litie. Corpul portareilor care primise
réspunsul meli, mi l'a Inapoiat eri
sear& cu adresa No. 1799 ca contrar re-
gulamentelor.
Aci sta afacerea. Mal mult; eri ziva
Am Inteles causa si am refusat d'a pre -
cupeti drepturile mele.
Tot er! am cercetat daca dr. Lucaci
Intr'adever se facuse complice In a-
cest& manopere, si am aflat ce ei dên-
sul fusese amenintat cu dar &marea sa-
lei daca nu primeete s& someze, de
forma, peWeinberg cum ce ar fi avênd
un angajament verbal ca sa nu face
Intruniri.
Inca o manoper« 1 Voinla Nafionalet
atrage atentia primaries asupra neso-
liditatel solel.. Lata adevérul In asta pri-
vinta :
In Aprilie 1887 Prim &ria gas ind c&
sala Orfeu nu ar fi conforma cu regu-
lamentul salelor de teatru ordonase
lnchiderea ei. Chiriaeul d'atuncl Ion
Dutulescu intent& un proces In resilia-
rea contractului d -lui d -r Lucaci, pro
prietaral sales. Procesul s'a pledat la
Trib. Comercial de Ilfov. Avocatul d-
lui d -r Lucaci, d. Gr. Petroni, consilier
comunal, a adus In cursul desbaterilor
un noit ordin al primaries, dat In urina
une! noi anchete de arhitecti, prin care
se recunoetea ce. sala este solida ei se
Ce eeind de la acele Intruniri multi - dupe ce mai lnteiü s'a oprit cuvenitul
mea avea o atitudine provocatoare ei «fliotim» pe cama mare! starostil Bra-
in cete cart cautaü scandal ei insulted
pe trecatort;
Ca prima datorie a autoritatei pu- peste un miliard el anuitatea el peste
lid&.
Far& comentariü.
Tache Ionescu.
PIiEFECTCTi1 POLITIEI rAPITALEI
ORDONANTA
No. 85 din 17 Februarie 1888
Vézênd apelurile ce se fac de parti - impinges, ei 'i rugam sé se abtie de la ma! multe or! milionari, Stolojanu mi-
dele politice la Intruniri publice ; ori -ce desordine, atrupament sad pro- lionar, Radu Mihaimilionar,Costinescu
Avênd in vedere art 26 din Consti - vocare pe strada, tact or- ce acte de ase- milionar,Anghelescu milionar, Maicanii
tutiune care suna ast -fel : menea natura vor fi sever reprimate ; milionari, Mitica Sturdza, St.atelcu, tosi
«Rom &ni! ad dreptul de a se aduna iar, pe de alta, ordonam tutulor comi- sunt milionari
«pacifici si fare arme, conformându se sarilor, sub-comisarilor, sergentilor si aur a budgetului tosi gologani: cotliti
legilor cari reguleaza exercitarea a- agentilor furie;. publice
«cestul drept, pentru a trata tot felul 1) Se se tins In afara de or ce ames- s'ad transformat In lire si napoleoni de
de cestiuni ; Intru aceasta nu este ne- tec In atele Intruniri ei In localurile aur curat, si mé Intreb : daca capra
«voe de autorizatiune prealabila. unde se tin ;
www.dacoromanica.ro
VINERI, 19 FEBRUARIE (2 MARTIE) 1888.
«Aceaste dispozitiune nu se va aplica
«ei Intrunirilor In loe deschis cari sunt
«eu totul supuse legilor politienesci.
Avênd In vedere art. 90, 91, 170, 47,
si 294 din codul penal, car' sun& ast -fel:
Art. 90. «Intrunindu -se aduneri sad
«cete turburàtoare linieteï obeteetl, dace
«dupe tre! somatiuni ce li se vor face
«de Nitre autoritetile competinte, nu se
«vor risipi ei va mijloci lucrarea pu-
«terel armate, càtt vor fi compile' la d &n-
«sele ei se vor prinde acolo, pe loe, se
«vor pedepsi cu inchisuare de la ease
«!uni pen& la dos ani ; far capeteniile
«tor se vor pedepsi cu duo! ani Inchi-
«soare.
«Ins& ace! din complici sad din ca-
«petenii cart vor fi cu arme, se vor pe-
depsi cu reclusiunea.
Art. 91. «Se socotesc arme, ori -ce u-
«nelte sad machine, saü instrumente
«Intep&toare, teetoare sad sdrobitoare,
precum : putea, pistol, lance, sulitá,
«coasà, topor, bard&, cutit, ciomag ei
«alte asemenea.
«Cucite de buzunar, foarfecele ei bas -
«toanele nu vor fi considerate ca arme
«de cat atunci and se vor fi Intrebu-
«int8lt a lovi, a rani sad a omor & ».
Art. 170. «Ori -ce atac, ori -ce resis-
«tent& cu violent& prin fapt in contra
«vre -unul functionar administrativ sad
«judecatoresc, de ori -ce treapte ei ca-
«Mate care ar fi In lucrarea executiuoei
«legilor, ordinelor sad ordonantelor au-
«torit4tei publice, a ordinelor, a man -
«datelor sad a hoterIrilor judecatoreetf,
«se numeste rebeliune, ei se pedepseete
«dupe '.mprejurarí, ca crime, sad ca asigure buna stare a finantelor toril I
«delict.
Art. 47. «Sunt agenti provocatori a-
«ceia cari prin daruri, promisiunl, a-
«meninterl, abus de autoritate saü de
«putere, uneltiri culpabile, vor fi pro
«vocat la o infractiune, sad vor fi dat
«instruction! spre a o comite.
Tale, Sire, a fost nu buna stare a fI-
nantelor publice ci Indestularea bur-
«Sunt asemenea agenti provocatorI tel colectiviste prin organizarea unul
«aceia cari, prin vre -unul din mi j loacele
colosal sistem de gheeefturi. Budgetul
«enumerate In art. 294, vor fi provocat
«direct la comiterea unei crime saü unul
«delict prevézute de codicele penal.
«Acests agent' se pedepsesc Intocmal
«ca autorul.
« Aceia car!, prin vre -unul din mij-
«loacele indicate In citatul art. 294, vor
«provoca direct la comiterea unel crime
«saü delict prevézute prin codicele pe-
nal, fare ca acea provocatiune se fi
(Trodus vr un efect, se vor pedepsi eu
«Inchisoare de la trei luni pana la duo!
«ant ei cu amend& de la cinti sute p &ne
«la cinc! mil lei.»
Avênd In vedere càtntrunirile publice
garantate de Constitutiune nu pot de-
veni in mans partidelor un mijloc de
at &tare ei resvr &tire a cetetenilor unit
In contra altora ;
Ca din cuvintele rostite la ultimele
intrunirl se vede lemurit ce. scopul
promotorilor ei oratorilor acelei intru-
nirl fusese de a Impinge pe cetetenl la
acte de violenta, a provoca la nesupu-
nerea legilor ei a Indemna la desordine
care liude In banda colectivista.... dar
ast -fel In mal putin de eeapte ani,
Sire, dateria public& a trecut, cu mult,
mentina buna ordine si linietea pe
strada si sé proteage pe fie -care ceta-
teen contra unor asemenea atacuri si
ultrag: uri din partea perturbatorilor.
De aceea noi, Prefectul Politiel
Capitale!, pe de o parte, facem
stenti pe cetateuil Capltalei, che
mati la atele Intruniri, asupra
scopurllor ilicite ce se urmaresc
de organisatoril for si asupra ac-
telor culpabile la care vor se -i
I
prin buzunarele golanimei colectiviste
colectiviste este setulà p&në la biftuire
15 RANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PR;MESC DIRECT LA ADMINI$
TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agence Navas, place de is
bourse, 8.
Agence Libre. rue Notre Dame des Victoires
so, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franela,
Germania, Austro- Ungarla, Italia si Rares
Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linfa aC bani, anunciar
si reclame pe pagina treia 2 lei linfa
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Plata Episcopiel. No. 8.
2) S8 vegheze ca linietea ei ordinea
pe strada se nu fie turburat&, ca circu-
latia sé fie libera ei ca to cetetenit sé
fie protegiati in persoana ei libertatea
for contra turburetorilor ;
3) Aceia care se vor face culpabili de
asemenea acte ilicite, care vor provoca
saü vor lua parte la desordine pe stra-
de, sad se vor organisa in cete sedi -
tioase vor fi dati judecatel ;
4) D -nii comisari inspector!, comisar!,
sub - comisari, oficeri de gendarmi si
tot! agentil forte! publice insArcinatl eu
executarea ordonantei de fate, vor e-
duce In Indeplinirea sarcinel for eel
mat mare spirit de legalitate si de mo-
deratiune, dar tot de odatá ei de fer-
mitate.
Prefectul Politic!, 1). P. Moruzl.
MESAGIOL REGELOI
V
Culmea Mesagiulul este cánd regele
rosteete ateste cuvinte :
«Buna stare a fnanfelor noastre asi-
«gureazd echilibrarea bugetului, cela
ace a fost oblectul constant al
apreocuparei guvernulul lieu. In
eadevër incasärileexercitiuluì curent nu
«numai -afe respuns prevederilor , cl inca
«le -au intrecut.
«Vom putea dar întámpina toate tre -
«buiniele Statului numai cu veniturile
«existente.»
Auziti me rog.... preocuparen cons-
tante a lui Ion Bretianu a fost ca sé
Este iperbola cea mat indresneate co
am putut auzi p &né in ziva de azi.
Se vede ce el normele g&ndirei el chiar
sensul cuvintelor s'ali alterat la noi, de
and domneete colectivitatea.
!hija constante al guvernulul MAriei
Rom &niel, este aste -zi ca vasul Danai-
delor: contribuabilil toarnà, toarn& ne-
Incetat, zi el noapte, fructul munte! lor,
dar prin mil de canalurl oculte, banil
curg in punga haitei de lup' flemenzi
care s'ali nepustit asupra Statulul ro-
m&n. Tara aceasta s'a transformat In-
tr'o noue Californie unde setea aurului
a adunat toate lacomiele, toate viciile
care 'e! cauta aicea Indestularea, prin
rechizitii, prin furnituri de material de
resbel, princomenzI detunurl,de pustl,
de obuse, de sine, de vagoane prin
convertir! de datoril publice, prin res -
cumpererï de ¡concesii a cailor ferate
Strusberg, prin Infiintarea h&rtiei mo-
nete, pria monetizares rublelor, prin
monopolurile tutunului, sérit, chibritu-
rilor prin bencile nationale, creditele
fonciare, rurale, urbane el agricole ;
In fine prin tot felul de tripotagiuri, de
venzari el cumpérerl din care iese bac-
eieul, ce se imparte proportional cu
importanta el cu rangul ce ocupa fie-
col& unde bugetul normal al veniturilor
nu poate trece nici o date. de 125 mi-
lioane 1
Este un proverb paradoxal proverb
stréin nu rom&nesc care pretinde ce
se poate el capra se fie sätulä si varza in-
treagä... dar ,in tara rom&neasee, s'a
dovedit prin o constant& observatiune
ce de c &te ori capra se satura,este in da-
una verze!.
Aste-zi Ion Bretianu el Carada sunt de
Cu ajutorul apei de
 'C
EPOCA IP FEBRUARIE

rani aunt got si peritori de foame, sai Comitetul Opozitiunei -Cnite tesane a a- neste si dupe credinta dàruitorttlu', SCRISOARE DESCHISA
se poate oare ca vana bugetari se fl dresat d -lui G. Mârzeseu Senatorele coleg. Antim Ivireanu, lost mitropolit al n-Lla
ramas neatinsa, In buna stare ? in prima -vari de sigur cA se va tn- Ii de Iasi, urmatoarea telegram& térei romanesti.
Ceia ce s'a luat de o parte, nu tre - cinge o groasnica mortalitate. Si sera «Arestarea luì Panu este o viola - Credetti a stt cá documentul in GHEORGHE CHITZU
buie oare se lipseasca tntr'altA parte '' ni! Bunt multimea, aunt temelia pro tiune a imunilätilor parlamentare. cestiune provine din Biblio`heca
Adeca cum crezi si Maria Ta, Sire a. ducerel si a apererii nationale. Agricul- « Comitetul Opozitiunet- Unite ie,ane monastirei Cgldárnsanü, ce a servit Eri sosindu-ne prea târziu scrisoarea d-lui Al.
Grecianu n'a putut ti indata publicata. O dam as-
cat pentru mine rationamentul mi se toril co mart se sting incet, incet pe ve invita a protesta ceitre concetätenii odinioarR de resedinta de w-rà si ta-zi cititorilor no$trü.
pare destul de logic. tot anul ; capitalul for circulant s'a re- nostri bucuresteni la intrunirea de Jot meditatiune Mitropolitilor ere! dupé
Era o vretne, and oamenil tai batead dus cu patru cintimi din ceia ce era la in contra acestui act de le:- suverani- vremi si ast-fel era bogatà In certi Stimate Ceta(ene,
capul se descopere «pietra filosofala» 1880. Negutätorii ad saracit ; falimen- tate nationalä comis in persoana ale si documente, do care a fost des-
sului colegiului al 11 -lea de last. puiate In timpii din nrme pentru a Te stil cA fact esceptiune din aceia
pentru ca se isbuteasca a face trans - tele s'ad tnmultit In proporli' ne mai «In numele solidaritätet ce uneste face fala unor erudiji càlàtor ... pe care oamenii de bine 'i inteleg sub
mutatiunea metalelor... multi Invitati pomenite Inca. CAt pentru proprietari! pe tots oamenti cinstiti din fntreaga Nu ar fi de datoria Kiriarhiei sri numele de colectivista. 'MI place se
ail Imbatrtnit casnindu -se to desert se urbani si rural!, cerceteze -se situatia lard, punetï sub scutul bärbeitiet fra - se tn{trijiasca de podoabe particolare recunosc binele acolo unde 'I gasesc.
faca, buna oars, din plumb aur... Ei, for in bilantul creditelor fonciare si se jilor nostri din Capitala respectul a le monastirilor istorie, ea sit nu'si Ei bine ! 'Ti recunosc ca erti om cin-
el ! noi romani sub glorioasa domnie va vedea cat aunt de scapitati. Munci- vointet concetätenilor lo* din Iasi.» piardà cel din urmi3 cuvênt al exis- stit si de si aceasta ar trebui sé fie o
a Regelut Carol de Hohenzollern Sig - torit, meseriasil, tot! d'abia ae ce 'sl In- Presedintele Comitetulul Opozitiu- tentei lor? Caci, Intr'adPvér nu in- datorie pentru fie -care om care voeste
maringen avem noroc In toate, find ca trema zitele ; viata for este o viatA de net -Unite din Iasi. telegern ce a cAStigat Academia pri- se fie om, dar find -cA onestitatea In
acolo unde n'ali isbutit, nict Nicolae privatiuni si de chinurt de tot felul. Alex. C. U1avrocordat. mind in pástrare Evangheliele ma- randurile din care faci parte, intre co-
Flamel, nict vestitul Cagliostro, Ion CAnd se va face o ancheta asupra si- -a- nuscrise de marele mitropolit Antim,
care le-a lAsat ca un odor precios al lectivista, este considerata ca o virtute
Bratianu a reusit a invinge legile natu- tuatiunel noastre economice si asupra HOTIILE DE LAIMINISTERULDE RESBEL
res; ucenicil acestut mare om, Carada- viete' in care a ajuns poporul ferii ro- sfintitelor sale meditatiuni monas- zl recunosc aceasta virtute. Ca unuI
D. colonel Serge Voinescu a fost tire! Cáldàrusani unde avea obiceüs om onest me si adresez si'tI spuid
dalele, Angheleetii si cei !'girt MaicanI, mAneeti, se vor descoperi lucruri ori - chemat eri de d -nü comisari regali a petrece vara. franc si neted se nu te m&guleeti ca
din fer, din lucid, din plumb si chiar bile. Ingrozitoare.
din carton tac aur or -cand voiesc si $i pe cAnd toate resursele oamenilor pentru a depune In afacerea colone -OL- erti adevérata espresiune'a col. III, de
dace aunt azi vittima reutateI si a per - aced in proportie de la 10 la i, birurile lului Maican. D Duiliu Zamfirescu a fost numit Olt. Eata cum s'ae petrecut lucrurile I
secutiunel contimpuranilor tor, aceasta directe ei indirecte, risipa, creatiunile D. general Anghelescu In depozi- al de
2-lea secretar la legatia Romane
la Roma.D sa insà va ràmane ata-
Amicul met) Colibisanu si ed aveam
parazitare, cheltuelile de lux se tnmul- tiile ce le a fàcut dinaintea judeca- de candidat al opositiunet pe sateanul
s'aintamplat tuturor navatorilor ilustri. eat la divizia politick din Ministerul Marin Motoescu din Spineni. De si or-
Cu toate aceste, norodul cel prost, tesc In aceia proportii. La 1877 buge- torilor instructors cauta a menaja de externe.
tul era de 100 milioane, asta -zi a tre - foarte mult pe fosti sei tovarssi, pe merit, de si persecutat de satrapul Dis-
teranul de la Dunare cel tnvechit in zile
cut peste 143 milioane, plus agiul pe care 'I considera ca cei mai bun! si -SD- trictulul d. Tache Protopopescu, Marin
rele, tot nu crede In transmutatiunea onesti militari din armata. Colectivistul C. F. Robt scu pe Motoescu nu s'a schimbat in vederile
metalelor, si intreaba cu proverbiala'i care '1 platim enormei anuitatt a dato - lAngá cele alte slujbe grase ce are sale politice, ca multi in Olt, care se
riet public e.
incApattnare : cum se face ca aurul din Si Maria Sa ne vorbeete de buna Ni se asigur& ç& .instructiunea a- mai este si inginer la creditul Fun- cred inteligente si cult! Marin Moto -
pungele colectivistitor, lipseste din stare a flnantelor si de perfectul echi - facerel Maican va fi terminata chiar ciar prin
Rural. unde de si nu se vede
cancelarie asa des, atat and escu a spus tot -d'a -una cu demnitatea
punga mea ?1. libru al bugetulut ! In cursul lunei aceetia.
lntrebarea't cam ciudata, si cât pen-
trecut cat si anul acesta i s'a spo omulua liber ca el considera de vitreg
Oamenil mor de foame si Maria Sa D. general Budigteanu a avut eri rit apuntamentele in budget, fácin- pentru tara sa acest guvern arbitrar si
tru mine unul marturisesc ca me aflu nu vede de cat prosperitate si buna o lunge Intrevedere cu d. 1. C. Br&- dui-se nici mai mult nici ma' putin jefuitor.
Incurcat se dad respunsul cuvenit si stare publics ?... tianu. ca 1000 lei pe lune. Acest !apt a Tot! delegatit auzind de candidatura
peremptorie; caci daca descoperirea s'a Este uimitor. produs un adevérat scandal printre lui Motoescu, erat) entuziasmatl si ne
facut, teoria stiintiflca inca lipseete, si Dar ce este alt -ceva bugetul de cat -S-
Primim urmàtoarea telegram& pe ceì'lalti functionari car! mune,esc de aralae o deosebita recunoetint& ca ne
tntru aceasta mesagiul Mariet Sale are produsul procentelor ce se preleveaza care ne -o trimite amicul nostra d. dimineata pAnà seara si cari a ïi le- am gandit a le pune de candidat al o-
o Insemnata lacuna. asupra averei si muncel obsteeti ? Si Ion G. Miclescu. furl de nimic. pincel (cum zic eli tot o opinca. Cu totil
Norodul cel prost mat observe, cape and toste isvoarele de unde se ali - Gara Verestt, 18'! Mar tie. Eat& acum proportia eu care leafa in unanimitate 'I ar fl ales daca ar fl
vremea aces cand Ion Bratianu a pus menteaz& bugetul sesta, vèzend cu o- Azì diminea(a cu trenul mist orele 8 acest.uï cumulard a fost sporità. Post limata libera alegerea si te asigur
chit, se poate oare admite de un om Panu sub escoria pornit spre Piatra si In 1886 600 lei
man& pe guvernul térii, prin favoarea » 1887 800 » ca ai fi cazut mal red ca la Craiova
serios cA bugetul ponte fl in bun& stare? de acolo Bistrita. Mal multi amici poli- d -tale.
personal& a regelut Carol, nu era alta tics din Botosani venise anume sei mat » 1888 1000 »
Nu negreeit ; si Maria Sa stie bine, Dupe ce d. Protopopescu a inselat
moneda to tara de cat numa! aur in strdnga mona o ultima data. Eata dar cAt de bine aunt plittiti si 'el a ras de ease alegatort din col. I,
galbent, lire si napoleoni: nici o tran - ca si no!, cA cu un asemenea regim not ion G. 111clescu. mameluci, cari aü impertinenta se
sactie, nici o plats nu se facea de cat mergem drept la (aliment.
Maria Sa este esperimentat In afa -
-ß- acuze pe opozitie de coruptiune. apre a le smulge voturile fagAduindu-
le la fie -care in parte ca 'I va alege
in aursi dupa patru ani de stapanire lndata dupe constituirea Camerei -a- deputat la col. IIl, iodata ce s'ad ter -
a ilustrului favorit, nimeni to tara ro- ceri de ban!, si prea bine Iel guver- d. Dem. Sturdza va piece la Viena Colectivistii ad obraznicia sé spume
maneasca, aqua poate de Maria Sa re- neaza averea sa particulars, pentru ca pentru a relua negociatiunile pen- ca guvernul nu a recut nid o schimbare minat votarea col. I d. Protopopescu a
se nu vada cela ce vede tosta lumea. tru Incheerea tractatului de comer - in personalul subprefectilor. oferit col. III d -lui Stoicescu apol d -lui
gele, nu mat vede circularid de cat har- Sé respundem azi prin urmatoarea
Pentru ce dar mentine cu Indarjire, In cia eu Austria. Cantilli si dupe ce aceasta et) refuzat
tia lui Carada si gologanil de arami de sts- lista de destituiri, muter! si numiri fa- vi la oferit dv. A voit se arate cA d -sa
la 1867a !ut Ion Bratianu. capul afacerilor publice pe omul risipei cute in personalul subprefectilor.
De ce? Iati Inca o intrebare care si al ruiner finantelor publice, ca si al Azi s'a intrunit la Palat un con - Sunt transferatt : dispune in Olt si alege pe cine voeste.
ruine! averi! contribuabililor ? silia de ministri sub preeedentia M. D I. Iacovachi, de la plASile intrunite Nu este de mirare când dispune de a-
strtmtoreaza... Tara voeste o schimbare cu or-ce S. Regelui. Bérlad-Nicoresti, la plasa Zeletinu. In teta tamae cu care tAmàeaza mil de
Maria Sa ne asigura de «huna stare a locul d-lui Gh. Niculescu. oameni ; 'i recunosc gi eli ci din Jud.
pre', tara voeste s8 vada guvernul In- D. Gh. Niculescu, de la pleas 7.eletinu
flnantelor noastre.» Poate ca vorba Ma- Nout+.tile primite azi la una din Olt d -sa a f &cut o fabrica de deputati si
credintat unor oamenl seriosa, probt si le plasa Berheciu, in locul d-lut I. 'ha-
ria' Sale se fie adeverata; dar cu toste inteleptl, care se pue Capet in fine risi - legatiunile streine din capitata asu- rms. cu esceptie de veri o cata -va alegatort
aceste, ed imi amintescun vechid prin pef, hotiilor si cheltuelilor de lux, care pra sànàtàtei principelui ere D. I. Haznas, de la plasa Berheciu, onesta si independent! d-sa dispone de
cipid economic In virtutea caruia s'a re- se reduce sarcinele bugetare la pro ditar al Germaniei sunt din cele la plasile Intrunite BBrlad Nicoreetl, In toate colegiile poruncind alegatorilor,si
cunoscut ca buna stare a flnantelor pu- mai grave. locul d-lu! I. Ia3ovachi.
portia normal& a putere! noastre pro- -16- Sunt numiti este In stare se aleag& si pe Sultanul
blice este strina legata de buna stare a ductive. D Marco Stoenescu, In functiunea de de la Constantinopol Senator al col. I,
avere' cetatenilor. Dupe acest principid, A. S. Principele Ferdinand de Ho- comisar la gara orasulu! Ramnicu- daca va voi asti -zi ; sé pofteasca Ipse
Vrènd, nevrend regele trebue se face henzollern este asteptat In curand
cu cat cetitenit sunt mai prosper!, cu a dupe voia terii, c aci ea este suverana VAlcea, in local d-lut M. MAldártscu, se mal faca ceva In Olt and va fi sim-
tata si tesaurul Statulul este In Imbel- in capital&. trecut in alta funetiune.
eugare; cu cat cetAtenit sunt mai sArA-
tuturor. Si and nu este ascisltata are -W D. Gr. Galeri, fost ajutor de sub-pre- plu muritor, ear nu ceea ce este ast&zi.
dreptul se impue... M. S. Regina a invitat pe timpul fect, in functiunea de ajLtor la sub- Inda'& ce d. Protopescu a auzit de
citi si storsi, cu stat si Statul este in A. D. Dothan. verei la Sinaia pe dd. Charles Gounod prefecturaplaset Bistrita-de-Sus din ju- propaganda ce fAceam noI (Colibaeanu

detul
mizerie. si François Coppée, care vor petrece detul BacAü, In locul d-lui G. Zaha- si et)) si de aderatiunea ce aveam, a
Et bine, poate ca de la bejenie nici o 15 zile la Castelul Peles. rescu, demisionat.
data poporul n'a Post intro mizerie ca D. G. Teodorescu, lost comisar, nu- lual cu promisiunl un sergent de CA-
acea de astizt; si dace este ara, cum se IN F OR MAT IUNI mit In functiunea de comisar poli ie- lArael din Sç sien!, 'l -a Imbatat Impreu-
Mine vorn publica un artico! al nesc al comune! urbane HArlaü din ju- na cu alti! de aceeas! tramp& si 'I -a
poate ca únantele téria se atea bine si Din causa intrunirei publice a o- d -lui lancovescu asupra violàre! eon - Botosanl, In locul d-lu! Nicu pornit asupra noastra. Am Post ame
incasarile se se face eu ateta usurintA posi jiunet care va area toc Duminice( stitutil prin arestarea d -lui Panu. Ciornei, care rémine a trece In a1tA nintati in mijlocul strade! de acel in-
In cat sa intreaca chiar prevederile bu- 21 Februarie la 2 ore dupa amiazä in -sis- functiune.
dignati cetateni sub conducerea unuI
getare ?... sala Orjeú, adunarea generala amem- Academia Romanis exprime, prin D. Arhip, fostcomisar de polizie, este
'prang sunt storat pan& la maduva brilor clubulut liberal - conservator a- numit tn functiunea de ajutor la sub- d. Alesandrescu, odinioara infocat con -
Monitorul de azi, cele mai vii mul- prefecture ple.silor unite Prutu-Mizlocu servator; dar grafie celor publicate
oaselor, satele inúorite din Moldova nun jata pentru aceeasi zi fi ora va tumiri d -lui profaur Coast. Erbi- din judetul FAlciü, In locul d-lui Gh. de mine In onor. ziar Epoca de la 14
care cu opt an! In arma scoteaü o sula area toc cu o ore( mat de vreme adicä biceanu, care a bine -voit a derui un Filipescu, care se transfer& in aceiast
Fevr. nu a Indr&snit unul se ne a-
de plugurl pe brasda, abia sta cu ce la unu. volum manuscr:s din anii 1680 -1700, calitate la plasa Podoleni, in locul d lui
tace, caci aveam revolverul in buzunar.
Injuga zece plugurI ; ce! mat multi te- coprinzend Evangheliile scrise romA- Gh. Cehan.

FOITA ZIARULUI «EPOCA»
(33)
H. WOOD
CASTELLI TRAGIC
PAFtTEA II
III
Capilanul Thorn
Gelosia isabelei contra Barbare! cres-
tea necontenit, si nu far& cuvint. Te-
nera fati, care 'eI area scopul seta. ve-
nia adesea pe la Est -Lynne unde as-
tepta pe Carlyle in drum sare a'! apune
ce bagase de seam& si ce banuelt ü ve-
nise.
Din partea lui, Levison pindea IntAl-
nirile lui Carlyle cu Barbara si spunea
despre ele Isabelei adaugand tot ce
credea cA va deetepta gelosia sa.
Intr'o dimineata pe and Carlyle tie -
dea in cabinetul seta de lucro, d. Dill
veni s8'1 vesteasc& cA a venit cApitanul
Thorn se'1 vada. Ma! Intel avocatul cu-
gets se nu primeasc& pe eel pe care 'I
priviaca ucigasul lut Hallijohn, darapol
!!e resgandi si '1 pofti in case.
çapitanul avea de regulat o afacere;
el rug& pe Carlyle se o descurce sad
cel purin sel dea un sfat.
Drept self spun, respunse avo -
catul, Ina! place mult se'mI cunosc cli-
entil inainte de a me lntelege cu ei.
Dace e vorba de plate, zise Thorn
pregatindu -se a's! scoate portofoliul din
buzunar.
Carlyle zimbi.
Nu me gindeam la plate, Lise el,
dar ca si tatil meta nu vread sé me in-
sèrcinez cu pricine nedrepte, si... n'am
onoarea de a te cunoaete.
De, d -le, cum vrel sé'z1 dovedesc
cA aunt om cinstit ? De alt -fel, n'ai de-
cat se intrebI pe fratii Herbert; ei aunt
prietenii d tale si ospetil met.
Adeverat, response Carlyle, ei
bine I apune -mi afacerea d -tale si ani
se ved ce'! de f &cut.
Capitanul Incepu a vorbi de'ndatâ si
Carlyle 'el ar &t& parerea cu drag&
anima.
N'ai lost la Est- Lynne, acum sapte
an! ? il intreb& de odatA avocatul. Af
spus cA ba dinaintea mea, dar ed am
cuvinte de a crede altmintrelea.
Adevérat, zise cApitanul ca un om
ce face o destAinuire, am Post, de nu la
Eat- Lynne, cel purin prin tmprejuriml.
Eram pe atunct cam strulubatec, am
avut un neajuns Intro istorie de dra-
goste; si, inteleg' cA nu tin ca se se mal
face. vorb& de asta cat m'ot afta amt.
Or at de atapAn pe sine era Carlyle,
el nu sé putu impedita de a tresari.
Acest respuns Intemeia banuelile sale.
Da, stili, aduse el nepasâtor. Era
www.dacoromanica.ro
vorba de Efiy Hallijohn.
Capitanul zimbi.
Te Ineelt, zise el, inteia oar& and
acest nume.
N'ai auzit pe vremea acea de eme-
riti tatalut seta, omor dupe care ea s'a
fàcut nevézutA ?
- -Ba da, 'mt aduc aminte, Torn Her-
bert mi -a povestit aceasta istorie. Uci-
gasul era fratele Inc&ntstoaret miss
Barbara. De acea biata fat& nu se me-
rit& cu teat& frumusezea si bunAta-
tea O.
Nu, nu'i din cauza asta, relue, Car-
lyle rosindu -se far& voie, cAd multi
ar fi ferititi de al places.
Asa cred si ed, respunse politicos
cApitanul. Si fata cea, se stie co s'a
f &cut ?
Nu, zise Carlyle. U cunoetl?
Niel din vedere macar.
A ! era foarte cochets si 'I platea
se alba multi curtenitori pe lAngA densa.
Printre eel care veniaú mas dea pe la
densa, era unul care se numia Thorn,
nu era! d to va sé zita ?
Imi fact prea multa onoare, ras -
punse capitanul zimbind; dar nu mé
pot mendri de a'i fi plecut.
Atunct, intrebs Carlyle, cercând a
citi pe fata capitanului, n'aí plecat din
pricina ei ?
Niel de cum. Era vorba deo femee
maritata. Am aflat In urmâ cA se im-
pacase cu barbatu -seta, de acea nu prea
vreaü se se vorbeasc& de sosirea mea
aio.
Dupe plecarea capitanului, Enric ré-
mase nedomerit.
Omul Asta e nevinovat, gandi el,
or e e foarte dibaciü.
Dill intra mal atunci si vorbind !fleet:
D-le Enric, nu creza ca omul Asta
e acela care venia s8 vade pe Effy ?
Ba da, asa mi-a venit In gand.
L'am intAlnit adinioarea; eram cu
doctorul de la Swainson care l'a sa-
lutat.
Cunostt pe acest tenér ? l'am in-
trebat ed.
«Da, ed. Frederic Thorn, un nebun,
mare amator de cat si femet, Im! r8s-
punse el.
Ei, ce crezi ?
Cred ca e omul cu pricina, res-
punse Carlyle.
1V
Scrisoarea
Tres saptAmAni trecur&, si trebele lui
Francise Levison, In toc de a se imbu-
natati, d &dead IndArAt.
Sir Peter descoperise not datori! si
inseláciunt a nepotulua seta. Iu mania
lut, betrânul II daduse un pachet de
hârtii de banca In mana, rugandu'l
se se ducs cat mal curand In Franta si
sA'1 scape de dtnsul.
Ei bine ! I1 Intreba Carlyle In ace-
iast zi, cum s'a petrecut lucrurile cu
unchiul d -tale ?
Tot cam ca nainte. Nu'i hotAreeti
cu una cu doué pe betranl sait faca o
treaba.
Levison mintea cu nerusinare, dar
avea cuvinte pentru a's! prelungi sede-
rea la Est - Lynne.
Din alta parte gelozialsabelei creates
din zi In zi, si nu putea fi alt -fel, mul-
tumita consfatuirelor tainice a barbatu-
lui e1 eu Barbara, constituir! de care
Levison It vorbea tot- d'auna.
In ziva cind Levison fuse la unchiul
see, It zarise Impreuna, si atat de atin-
titl la cele ce vorbead, in cat nici nu ba-
gase de seams la dtnsul.
A doua zi dimineata, familia Hare Je-
juna, cind Barbara vézu de la fereastra
pe factotul care venia spre casa tor.
Scrisor! ? Intreb& ea.
Am una pentru d -ta d -rA.
De la cine ? zise judecatorul.
De la Ana, tata, respunse tenera
fata rupând plicul, din care cazu o liar -
tie IndoitA.
JudecAtorul din fericire nu vezu ni-
mio, dar femeia luI bag& de seams.
Barbara, at lisat sé cad& ceva, zise
ea.
Barbara o stia, si fari a respunde
mamei sale, ridicase repede de jos
hirtia.
Bine, n'aurt ce ti -a spus mama ?
zise judecAtorul.
Barbara se rosi si se scull part& ar
fi voit sé caute; dar in fapt pentru a
face un semn mamei sale.
Nu ved nimio, tat& ; mama s'a In.
selat, se vede.
Apoa citi scrisoarea si o puse pe ma-
sa. Judecatorul o lua, ter plimba ochiI pe
densa si o puse din nod pe masa mor -
maind :
Niel odat& n'ai afla ceva din seri-
sorile Anel.
(Va urna)
 1111111h.
In zioa de 25 Ianuarie nu am avut cu-
ragiul nict a merge in sala de alegerI
ca se depunem buletinele al cäror mo-
del 'I depusesem cu o zi mai nainte la
Trib. caci s'ar fi facut omor fàrä doare
si poste, fiind -ca asta data indignati'
eraù armati cu cucite si de departe ne
amenintaü cu ele.
lata pentru ce v'am lasat terenul li-
ber, dar Inca odata 'tí spui sus ai tare
sè nu te m&gulesti cà erti espresiunea
Col. III de Olt mai mull de cat sunt
cea mal mare parte din deputati) Col.
III din tari care cunt numiti prin groazâ
ai teroare, ear vici de cum alesi.
Mé refer la d -ta ca om cinstit si 'tl
zic : Voesti sé dovedeati ca cea ce 't1
spui este purul adevër, nu priimi sé fil
validat, saü daca te a validat slugarnica
majoritate a Camerel, dAtt demis'a,
vino si stai cu noi In Olt; da -ne concur -
sul d -tale a se face alegerl libere de
delegati, st&rueate cu noi Impreunâ ca
delegatii sé flé lásati liber! sé aleage
deputat pe cine vor voi ei, ear nu cu pan& si la sefii de garnisoane, care prada
controlul de sub - prefects si primari, $i jetuesc satele. (Sgomot, tntreruperl, a-
nari cu hanuri tnchiriate si cu mancarl plause).
ai béuturl gratis pe care le platea d nu nale.
Protopopescu, si daca atunci vel eri s'aD.
deputat In Col. III de Olt ed priimesc pe d. Catargiu se vorbeasca.
aé flu numit : Colectivist.
*tit cine te a tnsotit la gara când ai $edintele
plecat numit deputat ? Poti sé'mI nu- ria:e. (Maritate).
mestl un singur om independent prin-
nisteriele ar putea cita asemenea rele care
tre totl oamenii supuai d -lut Protopo- mai ales la tara a ajuns tntr'un grad ne
pescu care eraü acolo ? Poti sé'mt spul
daca cunoatt bine pe eel ce 'tí ad edit la
gara Craiova Mainte ? Le stil trecutul
for? InformeazA -te si vezi ce bube are
fie -care din ei, vezi cAt Il doare pe fie -
care acele bube. Priimind a fi alesul
for, ear nu al satenilor care eraü impi-
lati de sub- prefectl, le ai dat dreptul
cere ai eI la rândul for alinarea du-
rerilor for. Putea-vel s'o faci conser-
vtlnd numele de om onest? Prmitem
reaminti proverbul d tale favorit
Ori te poarta cum 't1 e vorba, ori vor-
beute cum 'ti e portul. Vom vedea dac&
priimeatl a fi deputat In conditiunile In
care 'is descriü; si tocmal fiind -c& te
consider de om onest am crezut
este de datoria mea de a'ti spune acest
trist adevér, pastrând pentru mine cu-
riositatea de a vedea ce ve! face In
urma acestea scrisori.
Te salut
Alecsandru N. Grecianu
A 2" EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
iw
. edinfa de la 18 Februarie 1888
Sedinta se deschide la orele 2 $i 3R.
Dupé citirea si aprobarea sumarulul,
preaedintele Principe D. Ghica anunt& Se-
natulul c& este nevoit se nu tie aedinta
publica din cous& câ lipsesc tots Mi-
niatrii.
A telegrafat la Camera, cerând sa vie
un Ministru si a primit respuns ca sunt
tote ocupati In Camera si nu pot veni.
D -nit senatori tree eu Loti In sectia
paltoanelor.
D.
CAMERA
. edin¢a de la 18 Februarie 1888
Sedinta se deschide la ora i $i i /4 sub
presedinta d -lui V. Jorj, fiind presenti 135
deputati.
Dupe o mica discutie asupra procesulul
verbal de eri provocata de d. Ciocazan, se
d& cuvéntul d -lui Lascar Catargiu to cestie
personal
personals.
D. Lascar Catarglu. Cu o rara limpe-
ziciune de elocutiune, ai cu marea autori
tate ce are constat& c8 de 12 ani de când
Conservatoril as cazut de la putere, veci -
nie potrivnicit set, guvernantis actuall de
cite ori and o plângere contra faptelor for,
se multumesc a acuza pe Conservatori
drept or -ce scuzs.
Se tot publics niatedepesi falsificate prin
ziare pria care se acuza guvernul Conser-
vator de tot felul de nelegiuirl.
Fac apel la tnsuai d. I. C. Bratianu se
spue dac& nu stie c& acele depe$i sunt
falsificate. (D. I. C. Bratianu lace).
S'aü mal citai niste tapte de adminis-
tratie in contra unor prefectt Conservators.
Pare ca s'a uitat ca atei Prefects as fost
pate to judecata ai achitaci de jurit).
Mai mutt inca; dupe caderea noastr& de
la guvern am fost dati noi toll ministri
In judecat& ai eu Coate st.aruintele noasire,
cu toata rugaciunea ce am adresat M. Sale
Regelui ca sé ne trimeata in judecata
Curter de Casatie, eu toate fagaduintele
ce M. Sa a dat d -lui general Florescu aire-
. posatului B. Boerescu, totul n'am ajuns
ó se fina judecatl ca sé ne jas& dreptatea.
Oare bine face guvernul actual sé ne tot
arunce to obraz Inchipuite fapte de care
nu ne a fost niel o dat& to putint& se ne
justificam de oare -ce nice o data nu s'a
sustinut acusatia In mod serios?
Dar nu e aci cestia; cestia e d'a se 5ti In
ce stare a ajuns azi tara. (Aplause pre
lungite).
D. I. C. Bratianu presedintele Con -
siliului. Ger cuvintul (Sgomot mare).
D. Filipescu. Am ajuns cu hotii de cea -
sornice pe banca Ministerial&.
Inteligentul C. Zamtirescu Repeta ce
al zis
!
D. Filipescu (repet& cu glas tare) : Cu
hoti de ceasornice pe banca Ministerial& !
(Sgomot mal mare).
D. Na cu si d. Sturdza: asta e miaelie.
D. Caton Lecca. Miselie e se calato-
EPOCA -- IP FEBRUARiE
reati d -ta cu bilete false si se stai pe banca
D. L. Catargia;cu glas tare). In ajunul
mtacei.
insterial&. (Aplause, rtsete. D. Sturdza alegerilor ru ordiuul MinistPrulu' de Res-
bel capitanul Pietraru din Giurgiu a fost
Crise -va minute d. Lascar Catargiu apos- trimis !a Galati ca sa votezs contra noa-
t de D -rul Rtmniceanu se opreste,
11' rl'
stra; si locot. Ionescu din Galati, presupus
pàna ce sgomotul si apostrofale tzceteazA. ce voteazA pentru noi a fost trimes cu or-
U. Lascar Catargiu voifi tncepe sé d n noa-(tea la Craiova (sgomot mare).
ar &L rum staia lucrurile la tara, si mai D. 1. C. Bratianu. 1N TONTE TE-
tntéifi de toate voi vorbi de cier si biseric. MILE MN 1.17ME TOTI MINISTRI SN %T
Foci asta e chestie personal& ?
D. Lascar Catargiu m'ali acuzat o zi In- AGENTI ELEBTORALI (textual`. (Sgo-
mot ne mai .ruzit hohote de rts, majori-
treag& Issati -mt se ve réspund aperân- tatea pare consternatA
du -mé si spuind ce ved eu orbai. D -for la .
Dar noi n'am facut asa! (Ha ! ha! as ! i-
Çar& preotii Ra ajuns to rea mal laritate mare).
seri&, ne mal fiind lefurile for, çamare mi-
tn tre - Primul ministru eu totul deconcertat
eut, tnscrise In bugetele comunale. terminA ast-fel :
Bisericele parasite aü ajuns In cea mai
mare degradatie. Am consolatia Cl in viitor alegerile din
orma vor remânea ca un model de li-
Capul Bisericel, Mitropolitul Primat e bertate
trimis la gar& ra un politaiü ça sé pri- (Exlaosie de protestara, rtsete, sgomote).
measc& pe tnaltele personagii ce sosesc. D. I. C. Br&tianu, foarte abAtut, st des-
( Aplause prelungite). curagiat se aseaza pe b:tnc&.
Din scoale copia surit dati afara, sub pre- I
Majuritatea abia aplauda atAt e de ploata
text t'A. nu e soc pentru e1 ! Profesorit sunt de cumplita sdrobire suferitA tn persoana
perseautati pentru opiniile for politice.
(Aplause). sefulul ei.
ln timpul acesta d. Lascar Catargiu In-
La resbel favoriti' d -lui Brâtianu fur& conjurat de Loti amicil sél primeste cal-
(tunete de aplause) ci d -sa ti acopera cât duroase'e ler felicit&ri pentru strélucitul
poate $i pan& rand poate fiind de idee c& succes.
a'l da pe fat& ar fi o rugine pentru armai&.
séa
Curios mod d'a tntelege onoarea arma -
tel. (Aplause`.
Apol validarile continua.
Dar gangrena s'a tntins pretutindeni, D. Andrei Vi..anti. Contesta alegerea
colegiuiui I de Gorj In persoana d -lui mi-
nistru Statescu.
Bre !
Presedintele asta nu e cestie perso- Putina rébdare domnilor! Nu vé mirati.
Aceasta nu este de càt o vulgar& chichita
I. C. Bratianu, primul ministru pe care d. Fleva o da tndata pe fata.
pus chestia de guvern la guvern 'Asa ti D. E. Statescu, ales de 3 colegit poate fi
foarte bine invahdat tntr'unul. Dar acést'.
Presedintele se inclina. invalidare f &cut& pe aceleaai motive itn-
D. Caton Lecca sé se constate c& pre-
doirea tndoué a buletine.or) pe care se ba-
e la ordinele b&nces ministe- seaz& si contestarea d -lui D. Bratianu, va
fi un precedent care va justifica mat apoi
D. L. Catargiu zice ce pentru toate mi- ai aceast& invalidare.
0 simpla comedie, cum vedete bine.
Comedia Insa se joac& pan& la sf&rait
cscl Camera prin 98 voturi contra 45 ia in
mai suferit. Dar când va veni discutiti la
mesagiu vol vorbi, eo sait altul, $i vol a- consideratie propunerea de invalidare.
réta ça Majestatea Sa Regele nu are nu- D. Eug. Statescu remane dar suspendat
mai drepturi ci are si datorai. ca deputat de Gorj ; dar foarte valid ca de-
D -lor. pe când eram la putere, D. Bra- putat de Ilfov ai de Tecuci.
tianu mi -a trimis respuns prin Alecu Ca-
targiu c& bine a'sl face se mé retrag caci
nu mai merg lucrurile; si eü azi via acilea Dupa aceasta votare sedinta se suspenda.
ai in fata spot d -lui Brâtianu : Nu mal Deputati' se strâng grupurl, grupurl, $i
merge d -le Er&tianu ! a ajuns tara tntr'o
pretutindeni sevede o mare animatiune.
aga stare de demoralisati , tncât trebue se Discursul sdrobitor al d -lui Lascar Ca-
parasita puterea; caci alt -fel nu mai e re- targiu si respunsul afara din ca e slab
mediü. Hotüle, jafurile, pradsciunile s'ao al primulul ministru tac obiectul tutulor
l&tit preti afara din cale d -le, Br &tiene, e comentariilor.
timp se te retragt pentru binele t &rei. In aedinta de azi atitudinea on. d. Co-
: Discursu leaderului opo-itiel este foarte g&Iniceanu a parut a se desina.
via aplaudat; o adAncit impresie coprinde D -sa a cerut cuvintul de doue ori si cu
tntreaga Camera. Majoritatea pare sur - insistente; dar presedintele tnteles eu ma-
prinsA de energia cuvëntarel a on. d. Ca- joritatea a cautal pretext se nu j'I dea,
targiu ai admirabila sd logiea. caci le e team& ca d. Cogalniceanu se nu
Minoritatea este eu drept cuvént mân se produca dupa. placul ci asteptarea sor.
dr& de succesul ce obtine tn persoana ve-
cä nerabilului d. Lascar Catargiu.
Sé consemnam un fapt:
Itespunsul primului ministru D. Epurescu Teribilul (In apostrofa)
D. I. C. Bratianu. Ca se redresez acu- lipseate de la aedinta. Si cu toatea astea
sataile on. d. Catargiu, fac apel la d -v. sgomot tot se face !
tot) sé spuneti dar& tn tot timpul de când E pur si muove ;
sunt la putere ers personal am atacat par -
tidul conservator! (protestar), ilaritate).
D. L. Catarglu. 41 vol arata cu «Moni- A ! dar s'a redeschis aedinta.
torul» tri mana! (Aplause).
D. I. C. Bratianu. Afar& numal când D. Radu Mihai zice ea n'a cre..ut de eu-
viinta a réspunde acusatiilor infame pu-
am fost atacat de vre un membru al o-
positiei, blícate prin ziare dar (TEX'T'UAL) când un si candidati' d- voastra aa facut
Dar numii eli am f ,st la putere `.r A Post deputat
sunt
vine tn Parlament sé le reprodurA, cheltueli, care d'altmintrelea aunt
dator catre d -tr& catre ALESI
$i d. Manolake - Costake, a fost ci d. Ver - (ilaritate nesfir; it&) pardon I c &tre alega MEI,
nescu. toril met (ilaritate).
D. Vernesen. Cer cuvéntul.
D. 1. C. Bratianu. Dupe d. Manolake- Voci: Bine al zis, alesis d -tale !
Costake eu am fost acela care eram mai mot, Gura pacatosulul adevérul graeste (sgo- cestea avete curagiul d a zice ca
ministrii par foarte contrariati d'zcest aceasta se Intemeiazá pe fapte precise
tolerent fati! Cu guvernul conservator ca- nenurocit
zut; amicii d -tale de azi d -le Catargiu, «lapsus linguae» al,ministrului de
eran ces mal tnversunati pentru urm &rirea interne).
d- viiastra. D. Radu Mihai termin &ndu'si fraza zi-
ce c& atele publicate in ziare in contra
D. Fleva. Cer cuvéntul. (Sgomot). -sale sunt infame calomnii. (Aceasta de- aiFilipescu
D. I. C. Bratianu. Dar tara nu ne crede dclaratie lasa intreaga Camera incredula,
nie! pe mine nici pe d. Catargiu ; Tara majoritatea abia isi face datoria d'aaplauda) multor democrati.
crede ce vede.
Eü din nenorocire nu pot dormi ci mé spune D. Cogalniceanu obtin&nd cuvintul care
gândesc la st.area t &rei, si fiind -ca sunt marturia ca regret& ca d. Catargiu a invocat dule-o pe un pret cu 5000 fr. pe an mal-
mai destept de eût alti' (sic) me gân- petrecut atrociteti. sa ca sé spuie ca la Galati
Aceasta marturie nu Si cine era adversarul sen ? Un arendas
desc mai muli ai mai bine. 1 -o ponte da.
Ea fac o propunere : Se se ia oamenii Tot de o data tntreaba pe d. Radu Mihai
cal mal independents din corpurile cele
mai luminate, din ei se ,e rompue o an- ce popularitate are d -sa la Falcio de s'a a-
les acolo ?
cheta care sé cerceteze... tâte vite au
oamenii azi si tâte aveau fnainte nuD.setiisealaasupra L. Catargiu spune ca d. Cogalnicea-
cuvintelor pronuntate arenda sa pe un an téranilor asei,
(textual). ( Explosie de rtsete).
D. Catargiu a vorbit de administra tie, de d -sa. Nu a zis cuvintul «atrocitati«. A- platit delegatis celor l'alta
trocitati la Galati intr'adever
tia sa la Tecuci cànd, amenintat d'a fi pa- ciunei opozitiei din Galati.
nu s'ail co-
il vol reaminti un cas de sub administra - mis, dar aceasta e grafie numal tntelep- am face socoteala precum a facut'o jur-
r &sit de partisanii séi d'acolo, a renuntat
d'a mal da In judecata niste functionari rinte Acolo tris& s'aü petrecut fapte de inge- oane care s'ar fi cheltuit de d. Filipescu
abusivi. necoutestabile. D. L. Catargiu citeaza In ateste alegeri. (Ilaritate)
D. Lascar Catargiu (protestând). Ca- In aplausele Camerel o multime de fapte
sprijinite pe nume propria.
sul nu era aga. Elocinta unor asemenea argumente este
D. I. C. Bratianu (cu ton rasta). Ai vor-
bit de oatire d -le Catargiu, tn con$tiinta sdrobitoare,
D. G. D.
si de un efect colosal !
Vernescu in cestie personala
d -tale, spune daca azi sé fac mal multe respunde insinuarilor d -lui prim ministru
abusuri ça mai mainte 211 (Explosie de zicâud ca daca a combatut guvernul con -
protestar), rtsete, aplause). servator nu a fost fnsé cum zicea d. I. astea safericirea
D. L. Catargiu. Azi d -le se fac ne mai C. Brátianu, cel mai inveraunat vr&jma$
pomenite abusuri, cum niel odata nu s'a care a cerut darea ín judecat& a minic-
mai facut.
D. I. C. Bratianu. Dar avem azi tot trilor Altul
conservatori.
a Post acela, atunci, care $i azi
atâta ostire ça atunci sas mai multa? colegul d -lui Brátianu, care, dupa theoriae
Cât se cheltueate acum ai cet se cheltuia autorilor ilemteata credea caCamera poate tatet presea atacata tn ziva de 5 Sep-
atunci?!
Un general de tel mal onorabili si cet imediat da mandat de arestare contra
ministril ai insista pentru darea Tache Ionescu istoriseate celepublice,
mai bravi imi zicea azi dimineata, ça sub fo,tiior
unui asemenea mandat (Ignobilul Milita
conservatori se tàcea bonis& mu$ama. C'l
putin sub acest guvern s'as dat ln judecata Sturza se desemneaza singur prin rcinjitul Orfeu.
seu si modul cum se suceste pe banca).
hotu' si s'as condamnat $i se vor mai con - D. Vernescu spurie ca d -sa n'a fost de
demna I (sgomot). parere sé se dea foatilor ministril o ne- pocrita,
Dar aces cari rea dat tn judecata al cul dreapta ertare. Trebuia ca Justitia sé se 00.
elevi sunt al mes san al d- voastra ? pronunce asupra acusatiilor ce li se fa- invita
Chiar azi tm1 zicea cineva, ce pacat cA cuse.
acest tineret a inceput la o rea scoale ! se poate N'aveam dreptul de ertare; caci nu nirile opozitiei.
Asta i -a stricat I EU i -am gassi stricati ! erta de cât cet vinovati, ai mi-
Vorbind de furniturl, d. Bratianu zice nistrunocenta
conservatori sustineaü eu tarie i- numerate,
sor, si cereao judecata, caliticind
ça azi se dao prin consiliu de ministri; de calomnioase acele acusatii.
precum d'almintrelea inaugurase obiceiul Leaderul opositiel termina cestia per-
d. Catargiu. sonal& in care vorbeate spuind c&
D. Ca'argiu, noi nu risipiam ça d -voa- vremea când comparatia se va ace va veni pitudinele d- tra, nimie nu va tmpedica ma-
strA milioarieie tires ( aplause prelungite). guvernul conservator si guvrraul actual tntre nifestarea indignerei publice !
D. I. C. Brátianu, veniturile d for st) bazata pe faptele fie- caruia, dar d'acum
crescut ; proba ça administratiunea e mat pote declara sus si tare ca resele fapte domnia lui Tiber p ace$ a lui Caliigula, ase -
buna.
D. L. Catargiu. Dar ce voici sé remâie aie acestul g ivern tia tntrecut tot ce s'a menea
stationare ? (rtsete aplaus&. facut Ana acum ma' rea tn aceasta tara.
D. 1. C. Bratianu. Lumea ne -a judecat (Aplause prelungite )
si pe unir ai pe alto. D. M. Ferichidi Ministrul de Externe tiune;
Confirma pané la oare -care punct cele
Se'm1 aratoti un singur stat In Europa
unde In nerioada electorala un guvern sa zise de d. Vernescu, dar tt imputa cer nu a d.Dupa
facut che -rie m , nisterials atunci când d -sa unul din Ionescu
se fi anihilat mal remit ça al nostru (ila nu era de parerea c.-legilor sei ai aCame-
ritate).
Destid pe ori cine sé imi dovediasca un rei in privinta darei tn judecata a Ministri -
lor Conservatori.
singur fapt de ingerinta personala In a-
legerl (hohote).
Ili scurta 'i cuventare d. Ferichide pune
D. L. Catargiu. A' dat ça ministru de tn positie pe d -nit Fleva, Catargiu $i Ver -
nescu a cere cuvéntul In restie personala.
resbel ordin la deferiti ofiteri ça sa merrg& Presedintele si majoritatea nu mai voesc
dintr'o localitate tntr'alta spre a vota. a da cuvintul minoritatei, $i tn mijlocul
D -sa citiaza a -nume tâte -va casuri (sgo- unui sgomot asurzitor rpaortorul alegeri-
mot colosal). lor de la Gorj da citire actelor sale. Mal ancheLe
D. 1. C. Bratianu pare sdrobit, sgomo- multi onorabili se valideazk si se proclama
tul creste.
ast -fel deputate farti ca macar sé se auz ..
www.dacoromanica.ro
4 ore 1 '2
Alegerea de la Brdila
Colegiul I
De o dat&, liniatea se face tn Camera.
Toata lumea d& atentie citirel actelor ce
raportorul citeste.
O contesta(ie existA: dar ne cerând ni-
ment cuvèntul, se proclamA deputati d-nit
N. Fleva si N. Blaramberg.
Colegiul II
Alegeread-lut M. Harghiloman find con-
testata ai majoritatea sectiei admitând
contestatia, rémâne a se cerceta la urme.
Colegilul iII
Alegerea acest.ui c legra e contestata tn
persoana d-lui N. Filipescu.
D. N. Fleva $i l'. Carp. Cer a fi tns-
crisi sé réspunz& d-lui C. Stoicescu care
ia cuvintul pentru a sustine Contestarea. Berendei cât ai colonelul Carp ail
D. C. Stoice9cu crede ca minoritatea terminat instructiunea cu care fie-
va ti dreapt&,?!) cu majoritatea $i de oare- rare dintr'ên$ii era insárcinat
ce aceasta n'a contestat alegerea cofegiu-
lui I, si a lasat ast-fel sa intre tn Camera facerile Maican-Dimitrescu. Nu ce
oament ca d. Fleva ai Blaremberg, va ad- cunosc încá concluziunile raporto-
mite ca s& se conteste alegerea colegiulul
Ill, in care d-sa voeste a dovedi c& a fost
coruptia.
Onorabilul Chimitza al politicei cu
Dalloz tn mana ¡bietul Dalloz I) vrea sa do-
vediasca cà minorltatea a corupt pe ale-
g@tori ; si c& altmintrelea n'ar fi intrat tri
Gamer&,D'aceea majoritatea,paznSc& a
moraleltrebue sa purifice Camera d'ase-
menea alecs ca d. N. Filipescu, care nu me-
rit& sa steaalaturi cu d-sa tntre reprezen-
tantil nationali.
D. C. Stoicescu cere o ancheta parla-
mentará care s& examineze daca cele co-
prinse tn protest sunt saü nu adevérate
D Cogalniceanu cer cuvintul.
!
D C. Stoicescu are neruainarea sa pro-
clame c& alegerile trebue sa nu fie b&nuite
pentru ca alesul sa poata intra tn Camera.
Protestari violente. Voci : ce nu ti -e ru-
aine s& vorbeata ast -fel ! Hypocrisie).
D. Tache lonescu declara ca nu era sa
mai la cuvàntul pana la discutía arestari
d -lut Panu, dar tn fata celor ce se petrec
d -sa nu poate pstra t &cerea $i e silit sa
retnceap& procesul colectivitatel.
D -sa luând la refec majoritatea $i pe le-
aderit sel din care d -sa atribue d -lui Fpu-
rescu tnttietatea le apune cele mai crude
adevéruri.
Att acuzat pe d. I. Lahovari d'a fi ridicat
steagul alb. Steag alb i v'ali gândit ce ab-
surd& este aceasta expresie la noi tn tara?
( Rtsete).
Ati acuzat opositia de antidinasticism.
Antidinastici a'ti fost tntr'o vreme dum-
neavoastra I Noi nici o data. Ne a'ti a-
cusat ca sustinem candidati la tron din
vechile dinastit paméntene. Absurde si
ridicole acuzatil I D- voastr& tase a'tt fost
Intr'o vreme pentru readucerea dinas -
tiilor pamentene, ci eac& dovezt.
Oratorul citeste pasagil din Alegatorul
Liber $i din operile Baronului de Hahn!
Nu v'a venit se aruncati acuzatil de co-
ruptii asugra colegiulul I; dar democra-
tilor de ocasie le a venit bine se arunce o
asemenea acusatie asupra colegiulul
Alegerea d -lut N. Filipescu la colegiul
taranesc ve natura foarte flind -ca are o Ca réspuns la articolul publicat tn
tnsemnatate mare, ea dovedeate ca opo- Epoca No. 668 din 18 Februarie curent
zitia are radacini adunci tn tara. iseälit de d -nu I. G. Lecca ; vé rog sé
A ta avut destula inteligent& pentru a bine -voiti a publica In stimabilul cl v.
nu imputa d -lut Filipescu cheltuelile de ziar urmétoarea scrisoare,
transport si de hotel, find ca $tifi ca a- dresat d. general D. Lecca ce
vem documente prin care putem proba ca
asemenea
de obi -
ceit).
Dar att acusat pe Filipescu c& a dat bant,
ansa nu spuneti cui, cal si unde. Nu se ar-
Licu eaze orci un fapt precis eu toate a-
;
acusatia
Care sunt faptele precise ? Ca a dat band ?
1
Daca aceasta e un fapt precis, care e fap-
tul neprecis ? ( Rtsete).
e proprietar mare la Braila,
e proprietar care ar putea da lectie
Filipescu e poate singurul proprietar
'si -a arendat mogia teranilor dan
eftin de c &t ti oferea un arendas: (Aplause).
al
domenielor statulul cunoscut ci prea eu-
noscut printre terant.
Putean ace$tia, tntre amêndol sé stea la
tndoial& ?
Dar s'a zis c& d. Filipescu abandonat
si ca a
comune; daca
nalele colectiviste si am generalisa -o, am
ajunge la o suma de peste doua mill-
Ori cat de mare ar fi placerea d'a sta In
fata bancet ministeriale ast -fel compusa,
totuai marturisiti ca ar fi scump pl&tita.
(Aplause-Ilaritate).
Dar Filipescu nu e un necunoscut.
El a dovedit c& poate cine -va avea a-
verea, domestic&,totul $i eu toate
se sacrifice zi ai noapte pentrubi-
nele public. (Aplause)
Alegerea lui Filipescu proprietarul «E-
poco» tnsemneaza cAderea d- voastr &.
Ea tnsemneaz& protestarea contra liber-
tembre.
Dar vorbind de libertatile
d.
petrecute
acum tn urma cu ocasia Inchinerei s &lea
Dar daca pana acum tirania v'a fost hi-
azi tirania tncepe a se aréta fa.-
Eri pe pareti' Capitale!, politaiul d -tra
pe cetateni sé nu mearga la intru-
Dac& att crezut acum când zilele ve sunt
ca veti gasi mantuirea tn or-
donantele politienesti, ea vé pl&ng ! (a-
p lause).
Azi nimeni nu vé mal poate acoperi tur-
Si precum istoria a tnregistrat dupa
istoria noastra va tnregistra dupe
tirania hipocrita tirania bufon9! (salve re-
petite de aplause, adanca si generalaemo-
^o'ectivictit tia cea mat deplorabila
atitudine).
acest admirabll discurs, prin care
Tache s'a tatrecut pe sine, nid
majoritate nu mai tndrAsneste
sé la cuvintul.
Propunerea de anchet& unpându -se la
vot, ea:à :
Rezultatul votulul
Votanti 142
Majoritate absoluta
Pentu 72
Contra 92
50
D. N. Filipescu va avea dar onoarea unes
parlamentare.
Sedinta se ridica la orele 6 si un sfert.
Un spectator.
ULTIME I1iFORMiTIF111
Aflam ea generalull Berendell
a facut eri un raport ministeru-
lui de resbolu eerànd darea in
judecata a generalulul A1. An-
ghelescu, in contra carula exista
numeroase probe de culpabili-
tate in afacerlle Ilaiean.
Generalul Berendei conchide
eerènd guvernulul trlmlterea in-
culpatului ìnaintea Curtet de Ca-
satie.
Ni se asigurà aà atat generalul
In a-
rilor, dar persoane in pozitiune d'a fi
bine informate sustin c+! colonelul
Maican nu va fi trimis inaintea con-
siliului de rezbel, faptele imputate
lui fiind acoperite de prescriptiune;
dinsul va fi cel mult deferit unui
consiliü de anchetà pentru a fi re-
format.
In cat pentru generalul Maican de
ai raportorul conchide la darea In
judecata, e foarte probabil c& Minis-
trul de rezbel va uza de dreptul ce'i
dà legea ai nu va aproba concluziu-
nea raportului. Aceasta dincauzàcá
instructiunea ar fi dovedit cá gene-
ralul Maican este mai ales culpabil
de complicitate cu generalul Anghe-
lescu, autor principal al aproape tu-
turor faptelor imputate fostului séü
colaborator la Ministerul de rezbel,
si darea in judecata a generalnlui
Maican ar trage ueapërat dupij sine
darea in judecatà a lui Anghelescu.
In rezumat, pentru un cuvgnt sail
pentru altul, afacerile M.tican se vor
face muaama ai d. Bratianu tai va
fi atins scopul.
In urma unes scrisori publicat
de d. G. San Marin intr'o foaie gu-
vernamentalá, d. Alexandru Dávila
a rugat pe doé persoane de o netegá-
duita competintá in materie ide aise
ocupa de aceastá afecere.
Á
D. Al. Vidraacu ne trimite urmétoarea
scrisoare :
Domnule Redactor
'mi -a a-
:
Bucure ;ti, 18 Februarie 1888.
subite Vere,
«Am citit tn ziarul Epoca din 18 Februa-
«rie, un articol iscalit de nepotul met) I.
«G. Lecca $i Itt pretind ca $ef al familiei
«noastre, sé nu sei In consideratie cele
«continute tn acest articol, de oare -ce o-
«noarea d -tale nu poate Il atinsa, or cat
«de putin de tot ce a scris ai va scri a-
«cest ttnér ».
Primeate iubite vere imbratiaarea mea
fr&teasc&.
General D. Lecca.
Regret d -le Redactor cä in aceasta
afacere am Inaintea mea o persoana
câreia pentru consideratiunl de fami-
lie, este de datoria mea a nu'I rés-
punde.
Aatept Insá eu nerébdare ca unul din
nerusinatii sfatuitori aI d lui Lecca se
si arate vârful urechel, apre a -I da o
lectiune meritata.
Declar tot -o -data ca in considera -
tiunea respectulul ce datoresc d -lui
general Lecca ai persoane) mele, nu
voiü réspunde pe viitor la or si ce a-
tac imi va adresa d. I. G. Lecca.
Primita vé rog d -le redactor, asigura-
rea Inaltel mele consideratiunl.
A. Vidrascu.
St
Astà-zi pe la trei ore s'a respan-
dit zgomotul 1 r Camerá cá Regele va
pleca foarte curénd, poate chiar di-
sear-asaú maine dedimineatá, la San-
Remo pentru a fi fat& la ultimele
momente ale Printului Imperial al
Germaniei despre a cárui scàpare
nu se mai pástreazà nici o nàdejde.
St
Este un adevérat scandal presenta
politii la Camera.
Asta -zi am numérat in tribuna pu-
blic& ai in cea oficialà 29 de comi-
sari, care fie -care venire eu cate zece
cinti - apre -zece loruitori din despár-
tirile respective, adual bietii oamenI
cu deasila, numai ai numai pentru
a ocupa tribunele ai a impedita a-
devératul public sé asiste la infami -
ile ce se comit.
Tres irspecturi ai anume : d -nii.
Lthovari, lepureanu ai Musceleanu
se strecuraserá chier in incinta Ca-
merei.
Ce nerusinat ai putred guvern !
--------
DEPESI TELEGRAFICE
AGENTIA HAVAS
Berlin, i Martie. Profesorul Wal-
dryer a fia ecat la San -Remo.
Londra, i Martie. .Times» recu-
noaste probabilitatea Intrun'riI unes
conferinte europene pentru a interpreta
tratstul de la Berlin, In privinta Bul-
gariea, dar adaoga ça va trebui sé se
tin& seama de vointa poporulul bulgar.
 EPOCA 19 FEBRUARIE 411111111111111111563

CASA DE SCHIMB
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHM LAS

I. M. FERMO Int.t%t!ranÌ !META MME No. B, In palatul Principele Dimitrie Ghika

Sir. Lipscani, 171 facia noei cladir fiance!' Nationale
(Dacia -Bernd nia)
Bucuresti
Strada Lipscani, No. 27 IASI. --- No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 --- IASI Cumperii si vinde efecte publice si face on -ce
Cumpera sivinde efecte publice si face schimb de monezi
or-ce schimb de moues' Cursul pe :qua de 48 Febrarie 4888
Cursul Bucuresti MOBILE, de toate felurile, pentru odai complecte si piese de fantasie. Gump. Vinde
18 Februarie f 888 COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. Cu bucata si metrul. 5 ñ Rente amortisabila
5 Yft romana perpetua
95 )(
90
98
91
89 i
BIJUZERII, Mare si variat asortimen t cu preci uri dupe evaluare. s y4 Obligatiuni (lestai [Conv.rur.] 80 34
6 16 C. F. R.
73 )y 74 t,

PERDELE, PORTIERE eu gal eriil e 1 or; LAMPI,. mare asortimen t

t :ump. Fend. Municipale
15(741r. . Cassi pers. [300 L.] 41e 415
5 010 Renta amortisabila ï 9( aerisurlfanciare rurale 104 104
N
)ç

5 0/0 Renta perpetua uJ u1 6 6y )4

,4
6 0/0 Obltg. de e tat 88 1 2I 89 de toate preciurile. 7 11 urbane 104
95
103
iw

CR1STALERIE, Servici uri de dulceatasi de masa.

6 0/0 Oulig de st drum de fer 85 ): 15 3 4
7 0;0 Beria. fune. rurale 104 105 5 % 75 X 76
5 010 Scris. fune. rurale 84 89 3'4 3 yr, Ogl. Serbasti eu prime as 66

7 0/0 Scris. func. urlane

5 /0 Scris func urbane
5 0 Scris. func. urbane
102

RS
10f 1;2
96 Garnituri p3atru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE lm. eu prime Eue. (40 lei]
Liseur' crucea rosie Italiens
utumane cu prime
35
46
36
s6
si
30

foarte elegante.
8ti YU
Losurl Basilica Dombau 1"
Urbane 5 0/0 Issi 75 1'2 Act. bacia Rumino
BRILLANTE si pietre pretioase en gros sien detail.
8 ON lmprumutul comunal 73 1/2 74
.. Cu:. \auunala
Oblig Cassi pens (lei l0 dob.) 210 215 Suc. de Cututructiuni
Imprumutul cu premie 35 37 Aur contra arg ut au l'ilote 16 60 17
Actiuni bancei netion. 1C20 i030 Fluriut \\ al. Austrluc 200 403
Merci germano 124 126
Actiuni Dacia - Romania 2:0 r30
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IASI, STRADA LAPUSNEANU, 32. aanenute 'rances' 100 11.)0 3,4
Nationale 200 210 99 100
80 90 italiane
Constructiuni 5115
fiable t'arlie 410 416
Argint contra aur 16 80 17 10 NB. 'Cursul este succhi in sur
Bilete de banca contra aur 16 80 t7 10
Florini austriaci 201 2 02

s n:2
«3. AVUTIE ASIGURATA
ANTREPRIZA RARÚMETRILA IN DOUE LUNI
Cu 501e1. Capital garantat. Noü de Lot. Ce-
PNEUMATICE ret1 in limba românease& circularagratuitA.
CURATIREA LATRINELOR Comptuar International 43, rue Lallite,
PORT
XassleX
\
r

Paris. H.
No. 25, Strada Academiel, No. 25. 1

Avautal;iele ce presiaiä
c
sistemnl nostra atät in pri-

Corsumatoriï cari cauta cu drept cuvìnt escelentul CIAI al

3`'
_1>,, ,
ü oiula promptitndinil Catit

a salubritälil nu lasä ni-

mic de liarit, ceea ce ne it
x
t
1
C1'1111 RI SI OGLiNZI
DE
Companiel Coloniale din Paris, treóue st; evite
numer6selq Contrafacerl, si peutru a nu fi ingeit4a a exige pe fie-
k^. C1STA L 1
care Cutie TIMBRUIe DE GARANTIE al UniuniT Fabri..
pane in pOslltane de a con-
,.->.ovt t
cura pe toll cel-l-alli din le ori-ce m8rime, precum $i or cF.
aceStä bran!. fei de sticl& pentru acoperAalânturi I
M!

cantilor , Societate reounoscut- de utilitate publid de Statul

$i vitrine.
ttìnor. public se pSte convinge printr'o aticld ce posedA fie-care vas, dl va-ele Furniseaz& cu preciurl eftine. Fraucez.
sa umplu cu desAvalire
A. Feldmann
ié t w Sablai
PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCAZUTE. Comisionar, Str. Sf. Viner', 15
62"+
3ss,e'r....a
tyroomenewroeco 4)411414
szsSsa aat>wX
tX. .._._XÓX X
Distinctiuni :
X CD1MP,1GNE POMMER' & GRE \O REINS
Distinctluni :
PRIMA FABRICA R01í 1 \ SING V. M' BA' JE DE AUR espositia in- De oare-cc circula in comerciü, vinurr fabricate in Austro-

.
hF
FILADELFIA
iti86 PENTRU ternationala far Ungaria purt8nd fars nid un scrupul etiquete cu firma noastra,
embalagiuluT
maceulicadin ne vedem nevoitl a da oare-cari deslusirl asupra de
&kNAC'b L U X B R UX ELA
GENOVA
1att7 Din parlea M. S. Imparateas t Augusta
1 scordata la exposutia grnerala ger-
VI E N A 188;
--
medaliedeaur
nostru spre a garants pe c +t s..n-atoril $ampanieT Pommery
asemenea falificate.
sunt foarte
X
+,I.:.TIiU 1080
ST U TGAR D
_
1 mana de hygiena d . erlin 1883.
TURIN 1884 use
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre
de recunoscut, avand conform modelulul ce urmeaza firma
pe fund Si Corp.
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
.}1 ALTI FABRICAN7
FABRIC.1 III; 1RTICOLE DE PANSAMENT _ t_' Osebit de aceasta dupa ce sticla este sciupati se aplica a-
supra dopului o capsula de tinichea purtAnd numele Pommery
., Si trcl stele.
ltraua Duamael, S (easele d-lui Malot. Miru)
Adueand din slreinatate oameni speciali sl masiui de eel mai nou
OV ' IANr g ibiktiL Nt
HOHENEEBE ,BOEMIA) Y:
vcur SIMPANIA SEC SAMPANIE
pWitetst Arco etiqueta alba
FXTRA -SfC
Fars etiqueta o
cu firma noastra o mica etiqueta Extra
sistem pentru confeciionarea sus ziselor artirole, surit in positiune a mica etiqueta See la Sec la gatu sliclel,
aausface or -re comanda, intornui ça rea din sire,natate. atrallem gAtul sticlet, staniol staniol auri0, gra-

:
CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE
deosebita atentiune asupra unei nui metude dr rt4lü lucrate eu le- FABRICE nuriù granulator, $i nulator, si dopù eu
gaturi de mitai patentais de curaud, rare senese pentru finira mar
Juriior in magazine, rat al peutru transporlarea iulr'aualeprin posta
eau pris or -ce alta cals. HEIDEI Se
CU BURI
recomanda ca cea mai buna si mai affina PARIS
A IR I S
st
dopu cu firma.
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO
firma
REIMS
si sorginte de procurat

OX XX
Cu clima, M. LiTTMAN. CHEMNITZ w
NT
PAVIA
X
X'
Agent general A. G. CARSY
XX S43

:. Y 1111 Xe
6S
Precum si alte articule de aceiasilrainura
CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE

INALBIRE PROPRIE SI CIRDERIE DE BUMBAC (BRUN'S-II'ATTi)

Patenta pentru ustro- Ungrria pentru scarna de lemn MASINE CE TOC+T PAIE
dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia
MARE ATELIER SPECIAL pENTRU
DE SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT
MOB LE SCULPTAT E Marca Wiesner pentru Austro - Ungaria, Románia, Bulgaria si Orient N[1TßETLL CAILOR
DEPOSIT GENERAL
S'a deschie in Calea Victoriel, No. 120, vis a-vis de e PRTTt;RI CURENTE,AFISE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FRANCO
LA
Palatul Stirbel. un magasin al acestul atelier, nude se
poste gasi $i comanda tot d'auna di'erite mobile scalp- REPRESENTANTiI GENERALI SI DEPOSIT PENTRU ROMLNIA SI BULGARIA
MORITZ APPEL

s
tata, eu pretura moderate, precum sali de mancare, de
lectura, iatacarl, sntreuri etc. i RYSER & BRATEANU STRADA DOAMNEI No. 7

:: 573
Cu stimi,
V. MAYER.
Erezii L. LEMAITRE, Succesori
ATELIER MECANIC
TURNATORIA DE FER SI ALAMA
Bucuresti. Calea Vaoaresti No. 192 Bucuresti
Se tns&rcineaz8 cu construc(,iuni
de turbine $i mort Cu prelurl mal
reduse de dit atele diti Viena $i Pesta.
Preoiul
Unei mori cu piatra de 36 lei 1900
» » » t » » 46
» » » 2 pietre » 36 » 3600
» )4 » 2 pietre » 42 » 3800
EsecuteazA repedt' or -ce lucru de
urn8torie sas mecanic& ; precum :
olane simple $i ornate.
Mareasortiment de moblilepentru
gr&din&, armamente pentru graj-
duri $i teascuri de in, etc.
548
Calea Mosilor No. 29. Bucuresti.
s
SS 56i
ss
Douá-deci de anni de isbända mártu-
Parfumerie - OrizaL. LEGRAND, PARIS, rue Saint- Honoré, 207.
resc de efficacitatea acestui puternic
derivatif, recommandat de medicii coi
mai de frunte pentru vindecarea ripede PARFU M U RI CONCRETE
INVENTIUNE SISTEMATICA BREVETATA IN FRANCIA SI IN STREINATATE
a bblelor de pept, guturaiurilor,
durerilor de Ga-t, grippei, durerílor, PARFUMURILE ESS.- ORIZA, preparate printt'un procedeu
rhumatismelor, lumbago (durerilor nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate
Ele Sulu inrhise sub forma de Creioane
pan'acuma necunoscut
niste flaroane mici eau culli de
eau Pastile, in
Aceste Creioane - Parfumuri nu se evaporeaza,
2100 de sale), etc. PARIS, 31, Rue de Seine. toate ge iurile ce sont ruante usioare de purist.
si se pot littoral in tuburile tor. cànd surit us:,ie.
Ele au imensul avantagiu de a umple ru mirosui tor, tara a le inmuia sau a le
stries, bblec-
CUTIA, i fr. 50, in töte pharmaciele. tele supuse la contactul tor. E DESTUL A FRECA USOR PENTRU A PARFUMA IN DATA.
l exige sauene4e lui WLIN8I.
.4, 0' á~ ` 4, e \Pv
Ao
NIMINIZEriak e 2 C
Q
`
4t 0 4a
v v
o e~ F
4 4t
v
si toate obiectele de LINGERIE, de PAPETARIE, etc., etc., etc.
atalogul Parfumurilor Cu preciurile

xx x
Mare deposit de gri .zi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, DE iNCBIRIT bilat,aa°s aá ésm, DEPOSITE IN TOATE PARFUMERIILE
PRINCIPALE DIN LUME sunt trimíse FRANCO la cerere
teve de tuci. Mare asortitnent de pietre de moara, LaFerte- sous- juuars Do+mna Iosovici, casele Cosman, eta-
giul I. Bulevardul Academiel. 646.

X114-114SibSi16115674;;SX I

x
X XX XX i

PENTRb A SE IMBOGATI REPEDE

i sl FIECOMANDAM LA MAGASIN
CASA DE SANITAT[ Io

Strada Teilor No. 41 1

i LEGATORIA DE CA R T I
0 A FACE A1-ERE IN SOT T11II' 1
CE TREBUE FACUT

Nu trebue sé se nc- operati- X

i
,, o
I
X
164G) , Il55 ! X
I Calea!IIViotoriei, No,
c+J L:/
I
d
4;
PrevitY pe suferinzi, ca In aceast
Icasa care este actualmente adminis-
trata de subs mnatul, gkesc cea mal
uni de Burs-. Nu trebue sé se buna ai complect Ingrijire, camere i-

t
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O 11 S(FONDAT IN ANUL 1852 ® gienice, serviciu cet mal con$tiincios $i
1 cumpere bilete de loterie. Nu tre-
1 bue sé se joace. Nu trebue cuno-
BUCURESTI s
X In acest atelier se esecuta ori -ce lucraci de Le- X X SE GASESTE SPECIALITATE DE V t:uRl FINE 0
tà neincetat supraveghiat, avdnd la diapo- (/1
zit;ie or -ce doctor din capitala. Sl

stinte.Toat- lumea chiar $i doam- I Se pot face zilnic o -ce pansamente,

Iinhalatie, fumegatiie, toeleta pentru da-
Inele pot profita Dovedit si aprobat. gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase- Si U\i MARE DEPOSIT DE me etc.
Péntrl a se pri-n4 importantele Ímanea efectueaza Registre de Comptabtlitate, tPentru or -ce deslueire se poste adre-
Cart, de Biblioteca, Paspaturl sl Rame pentru Ca- CONSERVE E ALIMENTARE sa in tnate zilele verbal sau inscris ca-
f
instructii, sésescrie o, omâne$le pre -
tre directoru.
dre de ori -ce marime si liniatura mecanica Cu Cu preciuri moderate M
imediat Paris 8, Rue de Bag- S 56 G. 1. Levezeanu.
/
x
ciurile cele mai moderato.
arn Arpech

xtilibliNSSiSlii5dIelligaib
TípoQra9. ziwr.liSat
H.
X
I
posai'
Xx_ xi X
X
www.dacoromanica.ro
Tiplarlt ou cerneala Ch. Lorilleua [.-le Paris
.- XX X X la ARJ

Xessig*NessissismgsiNsiNsismX_
Ocrant rsifp,aaiabil, G. Stoenescu