ImBATA 12 SEPTEMBRE 1881.

A d m i n i s t r a ţ i a , JPareainl R o m ă n IVr. T. ANUL AL VT.— No. 198

a b o n a m e n t e le ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pa*. IV.J|,.30 b

TIMPUL
iii Capitală, p« an 36 lei. Idem pag. III. 1 20 >
6 lum 18 lei.
Inserţii pag. IV . . . . 50 i
3 luni 9 lei.
40 lei. Reclame pag. III . . . . 1 50 >
Am Districte, pe an .
Îl pe 6 lum 20 lei. Anunţurile ji inserţiile se primesc : in
P» S luni ..
i0 lei. Bucurcştî, la Administraţia ziarului : iu
Ticna, la biurourile de anunţuri Heinricl»
Schalek. Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnben
hmentele se prcmeţjte la Administrai». stein 2;— Paris, C. Adam, rue CMmeric 4
Compania generală de publicitate O L.
Daube et C-ie; in Londra, F rancfo rt.
b erlin , Zurich şi New-York prin com­
li ii umăr In Capitalii 10 b. REDACŢIA, CALEA VICTORIEI Nr. 102.
pania generalii de publicitate G. L ' Daub
et C-ie. ______
în Districte 15 b. Scrisorile nefrancate nu se primesc
Manuscrisele neimprimate se ard

"Vi
Bucuroşii, 11 Septembre 1881
fhestijinea orientali şi-a mutat punc-
0 de gr-aTitâte' spre Africa.
In peninsula balcanică mai licăresc
tbea câţi Ta cărbuni nestinşi, remaşi
arma marelui incendiu din ultimul
Iboiu. Ei se sting unul după allul.
3\ustria şi Rusia cu greu toi* Teni
j;|rSnd in conflict serios, mai ales in
|iia întrevederii din Danzig, de şi nu
pi:
dera de loc probabilă intălnireaŢa-
V
L ji cu împăratul Franz Iosif. Mai
Ksimilă se pare a fi o iutreTedere
Em iratului Austriei cu regele Um-
l i
Pe căud pacea Europei este destul
e asigurată, — ceea-ce i vine la so-
loteală mai ales prinţului Bismark,—
:ij
I nordul Africei lucrurile se complică
1 primesc din ce in ce un caracter
*1
lai ameninţător.
} Aci sunt interesate in prima linie
jj stau faţă ’n faţă Engiitera şi Franţa,
până acum Anglia nu şi-a sub-li-
Miat ăncă făţiş scopurile sale momen-
«gjâne, relatiTe la Talea Nilului ; atftta
ie insă eVideuţ,. că in încurcăturile
â laie actuale din Algeria şi Tunizia,
Rnpublica franceză are puţine şanse
“ î ÎWeces faţă cu o presiune eTentu-
m ® combinată turco-engleză.
HI Izolarea Republicei franceze den
* ie tot mai complectă şi ea a dat nu
le mult ăncă o ocaziune de nemulţu
mire pentru Italia. 0 expediţiune fran-
f ieză a plecat din Marsilia spre Ma­
S fii la Roşie, ca să exploateze acolo o
fee de ţerm, câştigată sub Louis
Ihilipp. Se zice, că expediţiunea are
h caracter pur comercial, dar ea n’ar
I plecat tocmai in acest moment să principatelor slaTe, c e i înconjură.
kfifUşoare drapelul irancez in gacea Pe de altă parte preTenţiunile, ba
farte a Africei, dacă nu se asigura
14 mai ’nainte de aprobarea gUTer-
alui. Assona, pe care Tor să o ocu
e francejii astăzi, şi pe care ei c in mare parte de cănd au corn
itaseră de mult, poate prea lesne isbi bătut impreună pe inamicul co­
usceplibilitatea Italiei. Acum zece ani mun. Se pare indealtmintrele e
ompania Rubattino a pus măna pe nimic n’ar fi mai uşor pentru că
olful de Arsab cu scop de a înfiinţa
keolo o staţiune maritimă şi un depou
pe cărbuni. Guvernul Italian d’abea
k putut aplana conflictele cu guver-
|iul egiptean, turc şi englez in pri- Regatul României, daca nu e cel
linţa aceasta Acum Tine expediţiunea mai in Trăstă, a vSzut cel puţin
1'ianceză să infiinţeze o colonie nu de* desToltăndu-se la el progresul ştiin­
jiarte de Arsab, ceea ce Ta tulbura ţei şi industriei Occidentului mai
Tiuit întreprinderile italiene şi poate
a naştere la confliete, ale căror ur­
ări nu se pot preTedea. Tot inci-
lente de natura aceasta au proTocat
din Cair la nişte pretinsa intrigi ale espuse prin urm are de-a eomite ieri la Sinaia, niăine la Florica şi poi­ mă; in fapt pedeapsa cu moarte se a-
Franciei şi Engliterei. mâine mai ştim unde. Aseară se aştepta a plică. Ea s’a a p lic a t in două ron­
greşeli graTe sau imprudenţe cel
Roma, 22 septembre. — Popolo Romano puţin. “
veni in Bucureşti dela Sinaia. 11 aştepta la
gară poliţia întreagă.
duri iu Clirsui acestui aii de pre­
examinăm! proiectele de buget, demonstra fecţii guvernului actual. Un sergent
că situaţia financiară, dobândită azi de 1- F ără a împărtăşi cu totul p ă­
de călăraşi armat cu o carabină, ţine
talia, e-ite pusă la incerdarea {ori cărei în­ rerea ziarului asupra importanţeiFerberea, ce domneşfe de căte-va zile
printre membrii partidului roşu, dă a se singur Ioc de juriu, de procuror, de
tâmplări; căci chiar după cercetarea chel- civilizatorii a României,, de Treme înţelege, că lucrurile nu stau tocmai bine;
judecător du instrucţie, de curte de
tuelilor militare şi lichidarea diferitelor
socoteli in suspensiune de mai mulţi ani, ce pe noi nu ue amăgesc formele iţele s’au cam încurcat. D. Brătianu este casaţie; pe drumul mare, in colţul li­
exerciţiul 1881 va prezintă la finele anului goale şi etichetele false cu cari cu totul abătut; a obosit din nou ; ar dori nei păduri, el instrueşte pricina, el ju ­
nn excedent sigur de la 15 la 20 milioane. să se retragă........ numai de Par lăsa d. decă, osândeşte şi execută Terdictul de
se’mpăuuează cirilisaţia Caradale- Rosetti.
condemnare. Eată cum se aplică re­
Madrid , .22 septembre. — D. Posada lor Dunării, trebue să mărturisim
Herrera este ales preşedintele ('ortezilor, că „administraţia Pe la mijlocul septămănii viitoare, se formele la noi in anul 188 I.
integră şi se-
d. Posada Herrera era candidatul minis­ aşteaptă a veni in capitală M. M. L. L. Un al doilea esemplu. Tortura a
terial la preşedinţie. Teră“ cuprinde intr’un cuvSnt de­ Regele şi Regina, impreună cu A. S. R.
dispărut de mult din legile noastre;
fectul de eâpăteuie.al ţSrii noas­ prinţesa de Hohenzollern Sigmaringen. . in fapt insS tortura se aplică: la toate
Copenhaga, 22 septembre.—Reichstagul
este convocat pentru 15 octobre; dară se
tre, reul ei abia capabil de le ­ primăriile, la toate subprefecturile, in
D. General Florescu a sosit aseară venind
crede, că va fi îndată araănat pentru 11 cuire. Astăzi defectele administra­ din Italia. toate zilele. PreTeniţii adeseajori pe o
decembre. ţiei nu mai sunt un secret public simplă bănueală, sunt bătuţi, torturaţi
ca înainte, pe care toţi il ştiau Tot aseară a sosit d. ; Al. Lahovary in mod cumplit. Ieri ăncă se^denunţau
A ge vedea ultim e ş tiri pe pagina III venind din străinătate. prin jurnale nişte fapte de barbarie
şi nimeni nu’l m ărturisea: azi
cari ne-au înspăimântat pe toţi.
foile gUTernamentale chiar măr­ Comisinnea trimisă de ministerul finan­ Iată ce am zis : n’am atacat abo-
Prin Martie a. c. „Journal turisesc torturile, Texaţiunile, ho­ ţelor la Berlin pentru convertirea titlurilor
liţiunea pedepsei cu moarte sau a
Sehnldverscbreibungen se va intoarce peste
des Debats“ ţinea seamă de Tor-
ţiile la care sunt supuse popula- torturii; ara denunţat menţinerea, tor­
puţine zile in Bucureşti, de oarece ’şi-a
bele d-lui 0. A. Roseti că „Tisul ţiunile noastre. terminat lucrarea. turii şi a pedepsii cu moarte, in mod
de aur i s’a im plinit“ fără ca Pe de altă parte e asemenea ocidt, tâlhăresc. Ara dat aceste exem­
foaea franceză să ştie că ele D. T. Djnvara, secretarul legaţiunei ro- ple fiind că urSsc din suflet minciu­
dovedit că reaua administraţie este
măiie din Bruxelles şi delegat al României na, ipocrisia, sub a căror mască se
erau pentru republicanul, inveehit un sistem de O ffUTernămSnt la noi pelăngă congresnî literar, adunat in Viena ascunde trista realitate, Torbele fru­
in zile rele, o apostazie. Foea fără de care un numeros partid spre a discuta cestiunea proprietăţii literare, moase cu cari se împodobesc lapte
mai seria următoarele : ea cel roşu n’ar putea exista. De­ a fost ales printre vicepreşedinţii Con­ urite, progresele pe hârtie care ne fac
gresului.
R olul noului regat in Talea magogia noastră e flămândă, ro­ să uităm relele de care suferim şi pe
Dunării de jos Ta dereni mai mult lul capilor ei e de-a o hrăni eu cari nu ne mai silim ale Tindeca.
Comisar al guvernului pelăngă Creditul
Nu t o î u lua osteneala a respunde
de căt ori cănd un rol emina­ oricâ greţ. Străini de ţară şi ne- urban din Iaşi a fost numit d. I. Mann,
advocat şi fost procuror-general. la celelalte inepţii ce mi le atribue
mente .eivilizatoriu. Cei şapte pană: aTend nici Toinţa nici aptitudinea mai la Tale „Românul.” „Ab uno ,
a opt milioane Rom ăni cari for­ muncii industriale, demagogii noş­ disce omnes.“
mează o insulă pierdută in m ijlo­ tri sunt aproape esclusiv avizaţi la Acest jurnal a luat o măndră de-
Oricine Ta fi obsemt obiceiul „Ro­
cul SlaTilor, sunt fără contestare budget. 0 administraţie onestă şi mânului" de-a atribui oamenilor nu Tisă.
«Luminează-te şi vei fi.9
mai inaiataţi de căt Tecinii lor severă nu e cu putinţă măcar, pe numai fapte ce n’au fUcut şi intenţii
Daca tot aşa luminează pe cititorii s£i
ca cultură intelectuală Ei şi-au căt timp maloneetitatea e un tit­ cei nu le-au aTut, ci şi vorbe pe cari
nu le-au rostit nici odată, lucru pen­ in toate eestiunile graTe, teamă rai-e că
apropriat c o minunată lesuiciune lu de recomandaţie pentru roşii,
tru care se cere o doză specială de bieţii cititori, nefiind luminaţi, să n"aibă
legile şi datinele occideutului şi pe căt timp biletul de maturitate dreptul a fi: şi iată un mare numgr de
gust de-a spune neadeTSrul.
pot fie educatori foarte folositori ai pentru puşcărie e tot odată bilet Ca o ilustraţie pentru acest obiceiu cetăţeni cinstiţi condamnaţi la moarte
de intrare in partidul reşu. Co- reli al „confraţilor" primim scrisoarea nu de mine, ci de chiar jurnalul lor
rumpelrea sistematică a alegătoru­ de mai la Tale pe care o publicăm cu de predilecţiune. Ce fatalitate !
Primiţi d-le etc.
urele chiar cari ’i separa de SlaTi lui, esploatarea şi despoierea cla­ plăcere:
Ioan N. Lahovari.
şi îndeosebi de B ulgari, an căzut selor muncitoare fiind un mijloc
Domnului Redactor al ziarului „Tim­
de câştigare a pâinii zilnice pentru pul”.
zeci de mii de indÎTizi inculţi, fără Dommde re.dac:or, Tiranul*
alt meşteşug, iără altă meserie
Citesc in „Romănul* de azi o dare
Y. Influenţa legii drumurilor.
de căt politica, e evident câ ini­ de scamă a discursului ce am pro­
ţiativa unei îndreptări ar trebui nunţat Duminica trecută la întrunirea ŢiSfanul a căruia unul din venitu­
nu există intre principatele Dună­
advocaţilor. rile principale este şi cărăuşia, dacă
rii de jos interese contradictorii sau să pornească de mai sus de
Onorabilul stenograf al zisului jur­ ar area drumuri ar câştiga indoit,
şi ambiţiile lor nu se pot ciocni. căt aceste elemente enşile, sau
nal ’mi atribue următoarele cuTinte : căci ş’ar pierde mai puţin timp şi nu
să Tie sub forma unei fatale is-
„Ca esemplu de rejormă inoportună ş’ar ruina carul şi boii, amfindoufi ca­
bucniri din partea unei populaţi- „d-sa dă abolirea pedepsei cu moar- pitaluri preţioase pentru dSnsul.
uni ajunse a nu mai putea su­ «te.” Din nenorocire insă, abusurile ş
porta sistemul de corupţiune. Trebue să’i mulţumesc d-lui steno­ neorănduelile cari se petrec la lucra­
Numai in cazul ăntăiu insă pers- graf că n’a adăogat c’aş fi cerut re­ rea şeselelor, fac, ca această dare să
de curend şi mai repede de căt
peetiTa ar fi favorabilă ; in al înfiinţarea pedepsei cu moarte şi a tor- ajungă a fi pentru ţăran de trei ori mai
Tecinele B ulgaria şi Serbia. Mul­
turei. mare de căt s’au hotărît de lege, mai
ţumită minunatei fertilităţi a braz­ doilea isbucnirea ar fi in stare a
Eată ce am zis: „E Torba de o mult ăncă din causa unei rele admi­

t ionflictul cestiunii tuniziene, ce dă a- dei şi inteligenţei locuitorilor lai,

3 tăta de lucru Republicei, instrăinăn-regatul de ani încoace e la un nivel
du’i pe deasupra Italia şi Spania.] pe care celelalte principate nu - 1 ire.
complica relaţiile din afară ale
reformă graTă, care atinge tot ceeace nistraţii, din causa politicei chiar, căci
ţerii şi a o duce spre sigură pe- omul are mai scump, fiind că in măi- politica se amestecă la noi şi la lu­
nile justiţii sunt interesele noastre cele crarea şoselelor. Cu toate enormele
Despre o renunţare de bună mai sfinte, onoarea, starea ciTilă, fa sacrificii ce le-a făcut ţeianul, el este
Tor atinge decăt mai târziu. El
milia. şi astăzi condamnat a inota in noroiu
trebue să continue a da exemplul Toie a patrioţilor de industrie la
sistemul de corupţie electorală şi Ei bine sunt douS feluri /de refor­ in cea mai mare parte a ţării.
ŞTIRI TELEGRAFICE înţelepciunii politice şi să intre
me : unele sincere, efectiTe, reale, al­ Dacă am face un calcul de căte
Serviciul telegrafic, al Agenţiei Havas. cu mai multă resoluliune de cum a administraţi vă, nu poate fi nici
tele aparente, mincinoase şi care există zile, de câţi bani s'au luat de la ţă­
Torba.
'Londra, 22 peptembre. — Times anunţă făcut-o păn’acum pe calea unei ad- numei pe hârtie. ran numai de 12 ani de cănd s’a im­
itfca negocierile s au redeschis intre Rusia, nistraţii integre şi severe. Iată m ij­ Şi ca exemplu de reforme cari nu pas legea drumurilor, precum si de
Germania şi Austria pentru extrădarea re* se aplică sincer şi leal, am arătat căţi chilometri ;ri de şosele s’au făcut in
locul adeTSrat de-a exercita im-
J a gicizilor. Franţa şi Engiitera vor fi din 1NFORMATIUNI două caşuri.
non invitate să ia parte la discuţiune. prejuru’i o influenţă care ar fi
La noi legile au suprimat pedeapsa » Din mon0grafia „ŢSranul“ a d-lui A.
Dupe informaţinuile ziarului Daily Ţe~ din cele mai folositoare, mai cu D. I. C. Brătianu, primul ministru, că-
SI legraph Kedivul Egiptului a trămis Porţii cu moarte, ue fălim cu această refor- Millo.
seamă cănd e Torba de state none, lătore^e continuu Alaltăieri inB icireş'i;
^jf nn raport prin care atribuie turburârile
 TIMPUL

acest timp, ne am convinge că ţăranul intregi, autorităţile, ori cătă activita* Ce se intămplă atunci ? uici odată nu se ţine seamă de ii i iar in acest convent naţional ved 1
se foloseşte foarte puţin de aceste şo­ te ar desvâli, nepulănduse transporta Se intămplă că ţăranii, ajungănd resele lui agricole. Cea mai mare par­ cursorul unui parlament ir la a d il
sele in proporţie ou ceea ce plăteşte cn grăbire să aducă un ajutor, nu la locul hotărit unde are a se face o te dintre comitetele permanente ştiu că ____________ «wat
d« atăţi a n i; asemenea ne-am convinge sunt in stare nici odată a stârpi hoţii şosea şi negăsind aici pe nimeni diu sunt ani cănd ţăranul are in adevăr
că dacă acest capital ar fi fost cruţat de prin munţi. partea corpului technic care să le mă­ oareşicare timp liber, adecă de la fa­ A
şi bine administrat, astăzi am fi pu­ Un observator just şi nepărtinitor soare şi să le însemneze traseul, por­ cerea arăturilor şi pănă ce incepe pra- C r o n i c a %
tut avea mai loate drumurile din ţara ar putea zice cu drept cuvănt că la ţiile ce au să lucreze, după mai mul­ şila, asemenea după ce ’şi strânge fă
şoseluite. noi cea mai mare parte de şosele mai D. Niculae Dimitrescn s’a numit! !>• ■rfl1
te zile de aş eptări, parte din ei ne nul şi pănă la culesul porumbului; ei
tor la arestul judeţului Ialomiţa, in J
S ’a impus fie-cărui contribuabil să ales judeţene şi comunale sunt mai mai arând ce mănca fug, iar parte insă nu vreau să ştie ş’aceia că sunt
loan Demetrescn, trecut iu
lucreze căte 3 zile pe an la şoselile mult nişte drumuri de lux, ele se fac se apucă de lucru, restoarnă pămăn- şi ani din potrivă, cănd din causa u-
judeţene, şi 3 zile la acele comunale- io folosul tuturor afară de acela a tul, după cum ’i ajunge capul sau nei ierni îndelungate, sau din causa D. A. Stefănescu, actual directorHf.
vicinale (eranulni, cu toate că acesta are ne* după cum le arată ajutorul de pri­ ploilor, tot lucrul câmpului se inlărzie nitenciariilui Păngăraţi, s ’a transfeit?
Legiuitorul crezăiid că judeţele şi voe de dănsele mai mult decăt ori ci­ mar, vătăşeii cari i-au întovărăşit a- şi se grămădeşte odată, incăt ţăranul interesul serviciului,- in aceeaşi călit t».
comunele ’şi vor înţelege interesele, ne, cu toate că in faptă numai el le penitenciarul Telega, in locnl D- 1
ici, şi in cele din urmă se duc şi a- nu bine au terminat de arat, şi tre­
şi se vor sili singure a ’şi face şose lucrează. Vasiiiu. care va trece la penitenciarii i
ceştia acasă. bue să înceapă a prăşi, nu bine au găraţi, in locul D-lni A. Ştefănesco .rf1
lele necesare, au lăsat in nemărginita Pe cănd pe la moşiile şi locuinţele După'Vjflteva zile vine inginerul jude­ strâns fănul şi trebue să înceapă cu­
lor disposiţie şi fără nici un contro proprietarilor, mai ales acelora din ţului sau un conductor, şi işi pun mâ- _ Niculae Wntilescu s’a numit
lesul porumbului, fără a avea in ve
această lucrare şi acest capi al atât pariizile de la putere, ţăranii lucrează nile in cap cănd văd că fot ce au ln- sinef al direcţiunei imprimeriei Stai li-Jţ
dere toate aceste împrejurări şi chiar
de important. El a clasificat num. ani de zile şosele bine pietruite, ală- orar 2-3 zile su'e de ţărani este con­ in locnl D-lui B. N. C. Be.legeann, r W
art. 40 din legea drumurilor care de
natura drumurilor, fără insă a hotâr urea comune de mii de locuitori zac tra planului măsurilor, şi că chiar tra­ cide „că zilele de lucru pentru căile Se aprobă disposiţiunea luată d s j i jt.»'
cari din ele să se lucreze de preferenţă căte şase luni pe an in noroiu şi seul greşit cu totul. Se trimit in- Judeţene nu se vor putea cere decăt ţiunea generală a societăţei de a s 'iK ^
Ne fiind dar de mai inainte statorni­ rulaştiui, şi ţăranul d’aicea ca să poa­ datâ execuţii de călăraşi ca să aducă «in intervale cunoscute, a lucrărilor Phoenix din Atheua, ca agenţia din j
cit nici un sistem, nici un plan gene­ tă numai eşi cu carul de acasă , ’i m nou pe aceştia sub cuvănt că au „agricole". Comitetele permanente scot sa se recunoască, in locul cefei
ral, mai in toate judeţele la facerea trebue de multe ori căte o zi întreagă. fugit din lucru. Ţăranii abia ajunşi a- ţăranii la lucrul şoselilor, cu toate că 1®* ca 8inSQra agenţie generală penfe 1 i
şoselelor, interesele personale au pre­ casă şi crezănd că ’şi-au făcut zilele mania, cu toate drepturile şi indal |J ..
mulţi dintre ei şi mai ales cei săraci
cumpenit pe cele generale. Aşa dacă de beilic cura le numesc ei, se apu­ prescrise, prin care s’a autorisat stal» -
Să vedem acum ce se petrece cu nu ş’au arat primăvara o brasdă, nu societăţei in ţară
sar li ţinut seamă de interesul ge­ case sărmanii de lucrujcămpului; ordi-
ţăranul chiar la lucrul acestor şosele ş au strâns toamna păine de pe cămp.
neral, de i2 ani de cănd s’au ince- nile insă ale ministerului sau al# pre-
Mai toate comitetele permanente Articolul 40 aliniatul al 3-Jea din D; Scarlat Otolescu, inginer ordinstM 1
put a se lucra la noi căile ferate, ar fectulai fiind foarte aspre , călăraşii sa III de la 11 funie 1879, inginer f^K j
pentru a impăca stăruinţele şi intere­ lege pentru drumuri hotăreşte „ca fie
fi trebuit mai ăntăiu ca fie-care judeţ, primarii nu i slăbesc cu execuţie. Ei secţiune U direcţiunea calei ferate ir-£
sele particulare, in loc de-a’şi con­ „care consiliu judeţean să prevadă
se intruneaseă toate mijloacele, <toate părăsesc dar şi acum I ucrul lor, şi strucţiune Mărăşeşti-Bai8u, se in a iJ
centra toate braţele şi loate mijloacele „mijloace pentru păşunare gratuiiă a
puterile sale să lucreze ast-fel ca şo­ la gradul de inginer ordinar clasa ^
in două trei puucte, sunt silite să în­ se intoc Ia şosele.
«vitelor întrebuinţate la construcţia că- plata din budgetul spchl al acelei Ut
selele judeţene şi comunale sil compue In fine inginerul sau conductorul se ţiuni.
ceapă a lucra in 15— 20 locuri şosele «ilor judeţene*. Cu toate acestea, du­
o adevărată reţea care să meargă a apucă de măsurat, de însemnat porţii­
judeţene, şosele vicinale şi chiar co­ pă ce vara mai nici odată nu se dă
să lega cu artera cea mire a căilor le, explică, dau ordiue ajutorului de D. ministru de interne a cernt pai \ —w
im
munale ast-fel că la finitul campaniei păşuni îndestulătoare la vitele ţăranu­
feiate. şi să nu lase două treimi din legi-amă prefecţilor ca să'i comunic? J 0»
unui an, judeţul să găseşte căte cu primar, vătâşeilor. şi se duc să in­ lui, apoi aceia ce este mai injust şi
locuitorii aeeştei ţări părăsiţi, fără a eărcmmi sunt in plasa ce adininiştrejşfi iţ
15-20 bucăţi de terasa mente incepute specteze alte puneturi. mai păgubitor pentru dânsul, că şi care subprefect; cate din ele sunt in
se putea folosi şi ei de sutele de chi- După ce pornesc de-aci amploiaţii
numai, şi cu mai multe mii de care toamna cănd se fac cele mai multe ţi căte la drumuri; numele circiutnatl
lometri a căii ferate, pentru cari plă­ technici, parte din ţărani lucrează mai naţionalitatea cărei* aparţine; ce i r
de piatră, parte clădite in grămezi, transporturi la şosele, când dau Ibru-
tesc in fie-care an mai multe milioa­ mult sau mai puţin după cum li s’au Şi dată are licenţa ce posedă.
parte numai aruncate pe cămp, fără ca mele şi vita nu se mai poate hrăni
ne. Dacă zic, s’ar fi ţinut căt de pu­ arătat, iar parte pe dos, Inginerul 3-
să aibă măcar doi chilometri de şosea pe Câmp, el este silit a’şi aduce de Prin energia şi activitatea .ies%d»ii
ţin seamă de interesele generale, s'ar 4 conductori aleargă necontenit dela
terminată desăvârşit şi date in cir­ acasă, a’şi consuma aicea nutreţul ca­ d* P- Toader Pascu, poliţaiul orbului
fi văzut de la inc^put că in judeţele un punct la altul poşte intregi, şi cănd
culaţie. Cănd se incepe campania a- re l’au fost strâns pentru vitele sale Iad, s’au prins bandiţii Angheluţi ( j
de .munte, şoselele ar fi trebuit să pă­ se intorc să vază cum s’au executat şi Petrache Ali^taru, cari comisese
nului al 2-lea cea mai mare parte din pe iarnă; mai mult incă, primăvara in
trundă mai ăutăi in acei munţi, unde inslrucţiile lor, găsese iarăşi cele mai multe călcări şi jefuiri, atăt in acel
aceste bucăţi de terasamente fiind ră­ martie, in aprilie, cănd iarăşi se fac
mii de locuitori stau de secoli şi as­ multe lucrări greşite şiu[stricate. căt şi in cel al Tecuciului. Aceşti b^l|
mase mai un an întreg ne pietruite, de multe ori cărături Ia şosele, este
tăzi inchişi de stănci, de prăpăstii, in mai avend şi alţi complici, se speră^H
diu causa ploilor şi a zăpezilor se Ce resultă din toate aceste ? silit a’şi consuma aicea chiar fănul
tocmai ca intr’o cetate asediată, şi nu mgsurile luate, că se vor descoperi ş iJ
găsesc pe jumătate ruinate, iar piatra Resultă, că un judeţ avănd toate care l’au fost păstrat cu atâta econo­ de şi aceştia.
pot comunica cu câmpul, nu pot a’şi braţele, toate mijloacele sale împrăş­
cărată aicea, parte măliiă, parte im mie ca să ’şi poată ara ogoarele, si
aduce nici hrana lor de căt pe spina­ tiate in 15-20 de puneturi, in loc să Ieri ăuoă, precum am spus, a urnti
prăştiată pe cămp. care de multe ori in acel limp costă
rea cailor, prin poteci, şi cele mai de t ib mal Ilfov secţia I procesul intentjjij
Ţăranul palmaş dar, cu toate că el facă intr"un an cel puţin 30 chilo­ foarte scump. profesorii seminariului Nifon contra e'|
multe ori cu primejdia vieţii lor. ş’au terminat porţiile lui de terase- metri de şosea, lucrate cu desăvărşi-
Cu alte cuvinte, după ce ţăranul ’şi piei acestui aşez-’lm&nt. Reclamanţii ank ti
In adevăr nimic mai injust, nimie ment ce au fost obligat a iace acele re atăt din terasament căt şi din pie- reintegrarea- lor in posturile ce ocupa tj
pierde mai multe zile pentru căratu­
mai anormal, de căt ceea ce se pe­ 6 zile, neavănd insă cui să Ie dea Jruit, şi date chiar ia circulaţie, il partarea epitropului ales in urma *is
rile la şoseli, el trebue să mai chel-
trece la noi cu comunele de la munte. pe seamă, este silit să lucreze şi in apucă iarna, cu 15-20 de bucăţi de tuirei lor şi plata salariului pe tiinpijt
tuească şi un nutreţ cel puţin de au fost lipsiţi de serviciu. Desbiteri'
Pe cănd in şesuri la câmp, vaporul al II-lea au, să repareze aceea ce au şosea neterminate, şi pe la cele mai
10 12 lei pe an. continuat ieri pănă târzia. — Amăiii
despică aerul cu o iuţeală de fulger, stricat ploile, pentru a putea să’şi pri­ multe locuri mai ales pe unde tra­
rnăiup, iii
pe cănd mulţi locuitori d’aicea işi fac mească chitanţa pentru zilele căte au Iată cum la noi darea de zile pen­
seul este făcut pe unde au fost dru-
transporturile, pe şosele pe poduri, pe făcut la şosea, foarte fericit dacă mă­ tru facerea şoselilor din causa unei m u s . . : 1. . . " . . ii* '
mu.ile cele naturale, din causa şan­ Mai mulţi funcţionari ai poliţieiloita:
drumuri drepte cu carăle, cu snte de car in acest an găseşte pe cineva să’i rele administraţii, din causă că nu Galaţi, precum şi poliţaiul CărceanriBti
ţurilor, din cauaă că terasamentul est<
vagoane in căte-va oare, in altă par­ dea acea chitanţă, fără de care pri­ se execută lege, au ajuns o dare în­ fost destituiţi in urma constatărilor flopii
iucă infoiat, din causa lipsei poduri­
treită şi o sărăcie pentru ţăran. de d. procuror Populeanu, al cărni
te a ţării, la munţi, locuitorii sunt lor, circulaţia se întrerupe cu desă-
marele şi comitetul permanent nu’i ’l publică «Monitorul Oficial* de asiAik*
siliţi a merge o distanţă tot atăt de ţin iu seamă ce au lucrat. vărşire, şi lumea se vede silită toc­
mare zile intregi, numai pe jos, sau VSntul aspra de iarnă a mai in<&
Tot astfel se petrece şi cu ţăranul mai iu limpul noroaielor a iueunjura
Azi noapte a plouat puţin. Cerul est
călări, luptând cu feluri de greuâţi care face zilele la şosea cu carul. oare intregi şi aşi face drumuri peste M IŞCAEEA IN IR LA N D A totul inorat. Su aşteaptă diu mo^e
şi de primejdii, cu toate câ ei sunt Cu alte cuvinte, ţăranul care de arături peste ponoară, iar şoseaua care iu moment a ploua. , .
mult mai numeroşi, cu toate că şi ei dacă s’ar fi concentrat braţele, s’ar fi
exemplu au făcut in 1880 pentru a- După cum se ştie, liga irlandeză a
plătesc şi fac zilele la şosele ca şi Ieri Joiii la orele 4 d. a. s » celep.i
cele 6 zile judeţene şi comunale 3 O putut termina cel mult in doi trei ani,
aranjat in Dublin un aşa numit con- in Biserica Asilului Elena Doamna, -jw.;
cei de la cămp. mergănd diu reparaţie in reparaţie,
metri terasement sau au cărat piatră vent naţional. Această adunare a ţi­ toria d-lui locotenent Const- Brăţări*'
Comunele dela munte fiind lipsite nu se găteşte nici in 10 ani. cu d-ra Maria Enicec, profesoară şi ie n
5 metri cubici, din cauză că nu se nut trei şedinţe iu septămăna trecufă,
de şosele, locuitorii nu au cea mai * $ in mstâtufrtl de sub patronngiul M Kj
afla la acel punct nici ua funcţionar ♦ cari au avut un .caracler eminamente
mică siguranţă nici chiar pentru ave*- Regina Elisabeta.
technic care să i ia pe seamă porţiile Trebue observat incă, că incapaci­ ostil guvernului. In şedinţa din urmă Urăm viaţă lnngă şi fericită ti ti
rea şi viaţa lor. Incunjuraţi de păduri tatea şi neglijenţa a cea mai mare
lui, trebue să vie şi in 1881 să lu­ s'au adoptat trei paragrafe, relaive perechi.
şi prăpăstii, de cum se desprimăvâ- creze, să repareze alte 2-3 zile pen­ parte dintre funcţionarii technici ai la lucrători, in cari se cere de la a-
rează şi incepe a da frunza, sure de tru a putea avea chitanţa lucrului fă­ Studenţii, cari au luat parte la codi'
judeţelor, contribue foarte mult la pier rendaşi : 1.) Să «e ingrijască de locu­
bandiţi îşi găsesc ai cea culcuşurile lor. cut in 1880, osebit de zilele ce au sul de la Piteşti, s’au intors ulaltăsuar
derea timpului ţăranului, la puţinul inţe convenabile pentru lucrători ; 2.) capitală. Ei erau in nnmer de mai muif "
Ţăranul muntean după ce munceşte o spor care se face cu lucrul şoselilor,
pierdut in 2 ani cu mergerea la luc­ Din 25 pogoane să dea 1 sau 2 po­ 200 Studenţii din laşi i— an însoţit ]'i" '
iarnă întreagă prin troienile cele mai precum şi chiar la acelea că multe
ru şi întoarcerea, zilele ce le-au pier goane lucrătorilor ca să beneficieze de iu Bucureşti. Aseară an plecat cu tr,it ).)
cumpli’e, după ce işi sdrobeşte pi­ dut in timp de ploi, precum şi a. ele din şoselile noastre sunt foarte puţin deU 10 ore.
usufructul lor ; 3 .) Să îndemne pe
cioarele şi manile, rostogolind copaci trainice. La noi in adevăr, pe Jăngă
aşteptând să vie amploiaţii technici membrii irlandeji diu parlament să lu­
din crierii munţilor, ca să poată face
să’i măsoare, să’i insemne porţiile ce că nu avem şcoli cari să dea măcar creze pentru o vănzare forţată de pă-
o plută, după ce toată primăvară şi
are a lucra, incăt ţăranul pentru 6 conductori buni pentru şosele, dar chiar raănturi in favoarea proprietăţii lucră­ Din ale regimului virtuţii A
toată vara luptă apoi cu furia apelor, zile la cari il obligă legea işi pierde
de se găseşre intr’un judeţ căte un torilor. Şi de astă dată au fost preoţii
ca să poată duce aceste plută la cel puţin 15 zile. Un abonat al nostru din Gajk,
inginer sau un conductor capabil şi catolici, cari au pledat pentru lucră­
schele, cănd se întoarce acasă cu câţi­ Comitetele permanente, fiind silite ne, scrie, că atăt dănsul cât şi alţi *R;
activ, el este de multe ori înlăturai tori. Parnell şi O'Connor au fost în­
va lei cu cari speră sâ’şi cumpere precum am arătat mai sus; a lucra naţi de acolo nu au primit numil^i
pentru a face loc unui protejat de par- sărcinaţi, ca in timpoJ iernei să mear­
hrana copiilor mai, iot dauna este pră­ ii* campania fiecărui an şi in acelaşi 194 al ziarului nostru de la 6 U
tizi. Politica din nenorocire joacă un gă in America spre a mulţămi Ame­
dat şi chiar stălcit de hop. timp, 15-20 bucăţi de şosele, de mul­ tembre. Toate ziarele au fost corj
rol însemnat şi la numirea acestor ricanilor irlandeji şi a s'rănge legă­
Satele, cotunile, casele chiar fiind te ori in depărtare unele de altele de funcţionari, turile dintre Irlanda şi America. Apoi cate. Nici chiar pe la vinzătorii
foarte imprăş iate una de alta, şi ne- poşte intregi, nu au mijloace, nici pot acel oraş nu s’a putut gâsi un f|
O mare sărăcie se mai aduce ţă­O ’Connor a ţinut un panegiric entu-
avănd decât niş:e poteci pentru comu­ găsi un număr îndestulător de amplo­ gur exemplar. Confiscătorul se cr*
ranului şi cu aceia că mai nici oda­ >ins'ic, la adresa Irlandejilor ameri­
nicaţie cu primăriile şi cu suprefec- iaţi technici, capabili de-a construi şi a fi d. Petrovan, profesor şi direcl
tă nu se alege limpul potrivit cănd cani. Sex on, in discursul său, preves
lurile cari sunt in depărtare de poş.e priveghea lucrul atâtor şosele. la şcoala normală din Galaţi, ale J
se scoate el la lucrul şoselilor, mai teşte un viitor strălucii pentru Irlanda,
 TIMPUL
\L
ifepte scabroase le iuserasem in a- 7.) Se zice (noi n’am vezut eompturile) domnule ministru, pentru ca., cunoscend Elemente de Geogralie. pentru şcoa nii Mocianu, Velf**cn şi el«vii.
că d. Petrovan ar fi trecut ia comptul sta­ rfiul, săi puteţi îndrepta şjy., şcoala nor* lele primare, llevezutfi şi ailaugată cu fi­ Partea III. - Ordinul d’a sforăi, come­
InurnSr. .. r .
tului cate 2 renduri de haine de elev, pre- mală să fie ceea ce *rebue să fie: sanc­ guri şi charta României. Carte aprobată. die in un act.
kiblicâm azi din nou acea petiţiu- Omul in aer. executat peste public de
cend in realitate ar fi făcut numai unul tuarul, din care să iasă apostoli pentru (Edit. librîlnei Socec). b. 45.
^[ntrebftnd
® ţ rt:v • inin acelaş
a L e i < timp pe d. mi- şi hainele le-a făcut in "regie printr’o rudă
poporul rural. la fţa erie pe scenă, de d. N. Velescn.
Noul metod de Geogralie elementară,
.a al instracţiunii publice, daca a a sa din Dobrogea Bine-voiţj, y6 rugăm, d-le ministru, a pentru şcoalele primare ilnstrată. Carte ai Orcht-stra snb conducerea d-lui Şipeck.

J biv _____
care
cuviincioase contra unui
masurile cuviineio
nuraai rjofesor
profes
Irin u i Kcuiamui
firinţii
nu merită a
sunt W
şcolarilor ou.» cu drept
8.) Ferarul Bretter, care a făcut patu­
rile de fer pentru elevii şcoalei, a fost o-
, Wi'gat a face d-lui Petiovan un pat gratis
primi asigurarea distinsei mele considera-
ţiuni.
P. Ciochină.
probată Partea I p-ntru clasa II şi III.
Partea il pentru clasa IV. Preţul fie-căre-
părţi 60 bani. Partea I in edit, libr. Ioni-
ţiu; a II in edit. libr. Socek.
Începutul la 8 ore precis.

Prima Hală de Bere

;ntindignaţi şiautoritateacornpe- j Pe “ re Va dat Tetoria- Carte de desemu geografic, pentru No­ Cal. Gr iviţi vis-â-vis de Scoici Mililute.
,Dt lQ Q ig V . _ . _ I nu; dar se zice ca d. Petrovan ar fi mai
j l este datoare a le da satisface- primit şi numerar 40 frranci de la ul Metod.
dom­ In toate yilele serale m u icale.
cuvenită, numind o anchetă, care nul Bretter. Ştiri din afară A eşit de sub . tipar.
Orchestră vieneză sub direcţiunea doamnei
:erceteze faptele^mai jos denunţate : 9.) D. Petrovan, venind intr’ o seară, iar-
Novele de N. Gaîie
' na trecută, rău montat acasă, a sdrobit Volumul II. F r a n k l
A Veneţia. — Generalul Tttrr a presentat
1 voi. de 304 pag 8 o. Acest volum cu­
Domnule Ministru mobila d-lui Tetorian din camera sa ; d. congresului geografic o expunere amănun­ prinde următoarele novele ale preţuitului începutul la or> le 7'[î seara.
i Tetorianu, in desperarea sa (căci era mij- ţită asupra proectului de a tăia istimul de u to r : Intrarea liberă.
■
XLinistrul cel mai bun şi cu cele mai ■locul iernei şi nu' avea la cine să alerge) Corinth, Doue nebunii. — Duduca Balaşa. Petru
| , intenţiuni pentru progresul cnlturei , a spus aceasta d-lui Teodor Paulo, profe- Expunerea a fost primită cu entusiasm. Rareş. — Petrea Dascălul. — Andrei Flo-
tonale, încă nu poate fi in stare a şti , sor, cerend concursul acestuia. rea Curcanul. — Oehii mamei. — Cănele
Congresul a emis. părerea ca studiile să
Balan. — In vacanţe. — Sfântul Andreiu. Ilanca Naţionala a României.
[ce se petrece in şcoilele, nu in cel.- din ii 10.) D. Grigore Petrovan a sustras cele fie complete şi dorinţa, ca, in vederea in­
4 [octe, dar nici chiar in cele din Bucu- mai de va!oare cărţi din premiele elevilor teresului ce proectul oferă pentru comerţ,
Se aduce la cunoştiDţa generală că
[i, dacă nu va avea concursul bine-voi- şi le-a pus in bibliotecă ca cumpărate de să. se întreprindă imediat executarea lui.
ii leal al cetăţenilor. Animat de o da­ i el; ştie aceasta d. Teodor Paulo, care i-a L ib r ă r ia A lca la i Banca Naţională să însărcinează a
nsantă către şcoală, vin d-le Ministru . făcut observaţiuni. Cu ocasiuuea redescliiderei şcoalelor pe ' preschimba titlurile provisorie de rentă
Germania. — Isgonirile sociali tilor cOu-
|r| areta situaţi unea şcoalei Normale din | 11.) D. Grigorie Petrovan cu finea anu­ tinuă. . anul şcolar 1881-b2, am onoare a aduce j amor.isabilă 5 la sută in titluri defi­
aţi; in convicţiunea că Domnia-Voastră, lui trecut şcolar a refusat elevilor absolven la cunosciuţa onor. P. T. public că Libră­ nitive, ast-fel precum se vor libera de
Autorităţile au primit ordin să imprăj-
aţi luptat zeci de ani pe terenul culţ ţi _ a le da certificate in regulă; „ . le-a dat tie orieje intrunire Socialiştii. ria mea este'.foarte bine asortată in toate
Minister, p Tcepăndu-se pentru această
i naţionale veţi scăpa o şcoală, meni- nişteadeverinţe scrise petermen de un an cărţile scolastice usifcite in şcoalele noastre
operaţiune un comision de 050 la sută.
da apostoli pentru poporul rural dincu nota ,că dacă se vor purta bine ca in- precum şi in toate arii olele necesare.
Franţa. — Se telegrafiază din Toulon
Lrele demorlisărei. j văţători după nn an de zile, li se va libe- cu data 18 curent: Editura Librăriei
|4oalâ Normală din Galaţi s’a pus încă • ra certificatul" ... Ceea ce iusemnenză, că Se asigură că escadra va ple -n luni1 din
K| înfiinţarea ei (in Ismail) sub direc- j acum aceşti absolvenţi nu au ce, dar golful Iouan spre ţfirmuvii Tunisiei, afară Asociaţii. — Elemente de Geometrie I P R O F E S O R CIRCA O f c
a lie& GOLllllUlUl
i domnului V Gr.
?l* aPetrovan, ---7
care; daca
- j dupăuu
. uupo. un au
an vor avea w ce da directorului
vii f pentru cL, IV pyrnară 80 1 4J primeşte 2 elevi gimnasiafi satt lîcrali.
de Trident, care rSmăne in Tou'on. Va­
’uşelăm, fu numit atunci profesor —pentru aatinge acestscop— se pot căl­ Ahn. — Metoda practică pentru a in-
sul Orne, care vine' din Dacar, a fost pus
ii,linitor şi suplinitor a rSmas pană in - ca -• --
şi legi şi regulamente. veţa cu înlesnire limba franceză de. G.
in carantină de observaţie.
Dar destul atit; să vedem dacă d. Pe­ M. Antorii‘scu, prof-s‘»r, ,'parti-a I-a 1 50 B u le tin F in a n c ia r
lua de astăzi. , Transportul Europden.va pleca luai, cu
Purtarea d-lui Gr. Petrovan in Is ţ a il trovan, pe lăngă atătea pecate, cari lovesc trâpe, ^spre Algeria. Alexe I. — Catalogul lillisr pentru
ştie mai bine fostul episcop al Dunărei 1 intr'un mod mod sdrobitor ininmoralul moralul elevilor clasa I primară de ambe-sexe il'istrat 40
lejjos, e r u d it u l Melhisedec şi prgtoierul are cel puţin amorul propriu d’a-şi face m- Bilet de septemănă — 50 Bursa fle Paris ..
Spania. — Se telegrafia;ă din Madrid — 35
I datoria in şcoală. — Conductorul şcolar 92 50 9 2 1-
iin Galaţi Severin. O telegramă oficială din Malaca (Insu
De la debarcarea şcoalei la portul din Antonescu G. M. — Dialogi France- Noile obligaţiuni 6 ,oloC. F, R. .
D. Gr. Petrovan primeşte şi esclude ele Iile Filipine) spune că jumfetate strad Acţiunile Băncii Român.ei . -
bieţi şi p£nă astăzi, faptele d-lui Petro- | vii firă a considera regulamentul şcolar^ Esclolla. centrul comerţului, a căzut pra­ | ză-romănă, a doua ediţinne, regu­ Renta franceză 5 olo , , . . 116 65 116 60
i ian s’au petrecut in mijlocul nostru. lile, pronuncia literilor, defiuiţiunea 56 50 56 51 .'
fără a fi ţinut de cănd esistă şcoala o dă focului.»
Chiar ia debarcarea sa in Galaţi, d. Pe- singură conferinţă cu profesorii. Elevii părţilor gram-vticale şi sintactice cu Bursa de Berlin
Din norocire, mare parte'a valorilor au
exemp. Romăne şi Franceze, conver­
* 1 frovan a sustras de pe vapor 6 scaune cu şcoalei Normale din Galaţi nu ved pe direc fost scăpate. Priorităţile C. F, Romăne, . ,
saţii sciint. eţc. 1 20 0bl:gaţiunile C. F. Romăne .. . 100 25 100 ^0
î barca companiei L>. D. G. (Donau-Dampf- . torul şi administratorul lor decăt in tim Acţiunile C F. Române. . . . . 62 25 62^0
A. L — Bucureşti. Manual de voiagio- Noile Obligaţiuni 6olo ,C. F. R. , 102; 50 102 v6u
Ehifsfahrt-Gesellschaft). Nenorocitul in- pul lecţielor şi ies cănd vreau, fac ce vreau
T u n is ia . — Coloana generalului Saba- ri ~ 50 împrumutul duflă-ean Oppenlicim, llo 50 110 50
%4 rijitor ăl mobilelor de pe vapor a trebuit Nopţile le petrec mai mult afară de inter
tier a reparat conductele de apa de la Ciocanelli T. E. — Principii de Gra­ Bursa de Londra
f ă plătească acele scauue ; iar scaunele au nat decăt in internat; bi se susţine ’că ar
Zaghuan la Tunis. matica Francase-Romănă metodă 111 —
i fcst ascuns» de d. Petrovan şi abia o jumă­ umbla şi in locuri ilicite şi on. d. Constan Impnraratnl dunărean Oppenlielm. 111
La Zaghuan, generalul S ibatier a luat practică peniru a studia cu facili­ , Stern . . 107 106
tate de an mai târziu au fost scoase la lu- tinidi, membru la tribunal, a vezut foar mesuri energice in privinţa Arabilor; şi-a
tate limba france-ă a IV ediliane 1 50 Bursa de Ylena
Lmină cănd sau vezut de Iconomul Boeei, te târziu noaptea 6 elevi ai şcoclei norim asigurat căţi-va ob'tatici, a ridicat impO-
Demarat Z. — Gramatica Elenă par 9 355
iAutorul Seminarului, şi d. C. Barbescu, fost le intr o grădină a unei căiciume dintr sitele şi a obligat Kalifatul să-’l ţină in 2 50
tea I-a Galbenul. . . . • • • • •' 5 57
r la şcoala Normala şi actualmente mahala pStrecend cu femei publice. 1curentul disposiţiilor luate de insurgenţi. 2 50 Renta metalică. 5 olo . . . . 77 40
—Idem partea II ,
fa şcoala Comercială. Nn mai voim să amintim aci, că d. Pa- Generalul L.ogeroţ a dat ordin şă se im- Momueanu M. — Geografia distric­
| D’atunci incoace d. Gr. Petrovan s’a pus trovan iusuşi adesea ori se întoarce dimi­ puşte orice Arab care va avea arme. — 65
tului Ilfov CURSUL BUCURESCI
[pe gospodărie. Yom aminti aici căte-va neaţa acasă, şi că lumea l’a vezut foarte
Mihăilescu N. — Geografia Daciei
[din faptele d-lui Gr. Petrovan, cari vor- des impleteciudu-se pe strade chiar in zi­ Algeria. — Cu tot refuzul colonelului C a s a ele schim b
împreună cu doue charte speciale
jbesc prin ele inşiie. ua mare, nu o amintim, fiind că aceasta Negrier de a primi o sabie de onoare,
;r.i| ale României ®50 TOMA ŢACIU
1). D. G. Petrovan, toamna trecută, a j ar putea proveni din causa miopiei sale. subscrierea continuă, şi a ajuns cifra de Nestorescu V. — Ab’cedar sau ÎPove- 60, Strada Lipscani, No. 60.
11 refusat a primi lemnele d**la Ant'epreno- j
«aI balIS I , I Vom aminti şi trebue să demascăm in 7ooo franci. ţuitorul la scriere şi citi e. pentrn Fe ziua de 10 septembre 1881.
d. Macrv, penă ce acesta n’a dat d-lui | faţa d-voastră, domnule ministru, şi a tu­ NumSrul subscriuorilor trece peste ioooo. clasa I primară de ambe-sexe cu
B’etrovan suma rotundă de 125 1. n. Ştin I turor Rumânilor cari se interesează de ju­ Oiimp Vâjid.
figuri in text aprob >tă de onor. mi­
Tceasta d-nii profesori Theodor Paulo şi ' nimea studioasă, că chiar singurele merite | 5olo Renta Amort:s'bilă. . . . 9-^12 92
Englitera. — Sir Charles Dilke a ple­ nistru al cultelor şi instrucţiunei pu­ • 5',’jp R enta Română........................ 91'!2 .92
PBarbescu şi poate şi ceilalţi ; n'a negat- I cu care d. Petrovan s’a flitat, se flatează Obligaţiuni de stat. . . . J02- 10231i
cat la Paris. blice ] 5°|n
nici d. Macry, fiind intrebat de nnii şi i1 şi pentrn cari a primit mulţămiri prin j 6 Oblig. Căilor f- Rom. regale 104— 105
Observer‘ se zice autorizat a da o Xenopolu 1 — Brazi şi Putregai, ; 7 Scri8nri funciare rurale. . . 1033!4 1043!.,
Ke alţii. Apoi la al doilea retid de lemne i „Monitorul Oficial", că adecă »i inveţat desminţire absolută aserţiunei lui „Stan­ roman original A '7 , , urbane . . IU 1112 102
refusat a libera d-lui Macry bilet de : je elevii şcoilei Normale a face frumoase dard," care declarase că negoţierile co­ Zamfirolu G. A l — Charta judeţului- ,8 împrumutul municipal. . - 106 12 Î07'l
j 8 Oblig. Domeniale . . . .
Jrimirea lemnelor..... mai cerend un bac- I charte geografice,* chiar acest merit nu merciale au reinceput intre Franţa şi A n ­ Ilfov împreună cu planul capitalei I oblig- ,c»3» pen3. (^00( proc, 1. 10) 23fl . 23-5
şjiş. Nu ştiu cum se vor fi impăcat. I este al d-lui Petrovan, ci al onorabilului glia, in urma oare căror concesiuni din ^ __ ‘Iinpij. «u 'prima Şuci_ (20 l ţ b.) 29- 30
Bucureşti in 8 colori T Acţii Bincei Naţ>onfle Romane 18â0— |TSdO
t 2). D-nu Grigore Petrovan a cernt şi Teodor Paulo, profesor dee desemn, care partea guvernului englez. — Cursul complect de caligrafi’* se­ ) » Dacis-Romănu. . . . . ■ 395 - 407
luat parale dela părinţii săraci ai copiilor Ij a jertfit ştiinţă, timp şi muncă inveţăud p — 20 ■
» Baia de aramă. . ^ ...
ria 1 pentru cl. I şi II
iutreţinuţi de stat... Se zice că ac-asta este ' aceşti elevi facerea chartelor. D. sfidem pe | Obligaţiuni eşlte la Sorţi.
E g ip e t. — Gazeta oficială anunţă, spune — Idem seda II pentru clasa I i i şi
! un lucru aşa de obicinuit1 incăt d. Petro- d. Petrovan a putea face un singnr con ur IV primară. “ ^0 g obligaţiuni de Stat . . . . 99'lr,olo
o telegramă din Cairo, că Blum-paşa şi i 6.-Căilor f. R> Regale. •. . . 9‘J'j olo
[van a luat de la un preut, părinte a unui j chartă. — Idem trosoru caligrafic pentru cl. j ’j'ljolo
ceilalţi subsecretari sunt mănţinuţiin func- 8 Municipale: . . . • . . •
[copil, 30—40 franci in cancelaria, in faţa j un merit, un merit necontestat are —I şi II gimhâzeală 2 —" 5 Renta Amortisibilă. . . . •
ţiutii. ‘
|profesorilor, domnii Thiodor Paulo, Cottea p0*rovaQ ju predarea pedagogiei, pentru Se asigură că propunerea relativă la _ Geografia, partea II pentru cl, III Cupoane
Îşi Barbesca. It că predă o pedagogie sui g neris, o peda- ştergerea sclăviei va fi examinată curgnd. şi IV primară 50 '12 olo
De Renta Română exigibile . •
3). P. Gr Petrovan a încasat dela toţi gogie, care este germenele desfrănlui ;n | j)e Oblig, de Stat 6 Ia sută.. . . 11* on
, Căile F. R Rega'e, . ’lj o(u
profesorii şcoalei sume insemnate in nu care se află elevii. T tîtreSpectacole-O ncerte j De 0b[ig. municipal exigibile. . '12 o:o
De Scrisuri func. rur. îji urb. ex. Ms o|o
|“merar, »cerend pentru şcoală* ... Se ştie
VIUH ^vwivuw ----- • Reproducem aiciAVV un^ pasagiu
“V"»— din lec-
------------
insă că şcoala este întreţinută de stat şi ţîunile d-lui Petrovan din cuvent in cu-
u V. ......
u’are —
nevoen a micşora lefurile profesorilor, 1 hÎIvent a «-A fJJ/l TIcaetul
după 1(1T. ^ absolventului
V 1..1,0 elev Bufu.
ULT1
MESTIR1 Duminecă 13 'Septembrie 1881 se va da
in sala Bossel o representaţiune extra-or- Aur contra argint. .
Diverse
. . . . 112
Aur contra bilete bipoţ^enre . .
lefuri de maximum de 200 lei. Iată-1 : 1 ilin-iră, in beneficiul d-lor G. Mociauu şi Bilete de ltanca-Nuţion. Română.. -
Veneţia, 22 septembre.— Congresul geo­
4.) D. Gr. Petrovan de regulă n’a tra- »Contactiil intre bărbat şi femee de N. Yelescu, cu graţ’osul concurs al d-rei Fiorini valoare Austriacă................. 214314 215'1
grafic internaţional s a inchis azi. 1.23 125
mis statele profesorilor decât după 3 luni cele mai multe ori este o plăcere pur bru­ Ademollo, al d-lor N. Hagiescu, Th. Po- Mărci germane. . . •
Bancnote franccse . . . ■ •
. •
99 ’1 lUO'l
la Minister; insă profesorii aveau nevoia tală. Nu se dă acestui moment solemn , pesca, Oh. Dimitrescu ;i J. C. Lugoşanu
Belgrad, 22 septembre. — După privi­ Cursul Tiena 21 septeim
şi d- Gr. Petrovan le mimera lefurile, dar celui mai solemn din toate momentele o- rea oficială a nonlui reprezentant al Ita­ j ’ PROGRAMUL
9355 FI.
cu scădere de 4—5 la sută. mului, caracterul sacru şi solicitudinea ce I Partea 1.—Fasul American, gimnastică Napoleonii . . . . . . • • 557
liei, contele de Tosi, prinţul M.lan va ple­ Ducatul.......................................
merită. Omul trebue să cugete, că prin a- i non plus ultra executată de d. N. Tclescu j
5.) D. Gr. Petrovau mai acum anul sau ca Să facă o călătorie in interiorul ţern. Cursul Berlin 21 septern
cest mare act işi transmite fiinţa mtr’o 1 şi de mai mulţi elevi distinşi,
2 ani, cănd reţinerile s’au redus dela 15 Prinţul doreşte să mănţie la afaceri cabi­ 6 Obhg căii. fer. Rom. noi . . 102’i Mărci
formă nonă şi că această formă nouă tre­ i D’ale noastre, cupletele cele mai nuo. J 110’K
la 10 la sută, diferinţa de 5 la sută pe 2 netul actual fără modificări. 8 oppe"l'0'im
bue să fie un demn reprezentant al fami­ 1 ale d-lui I. D. Ionescu căutate de d. Lu-
luni nu a respuns'o profesorilor. Cursul Paris 21 septem.
liei sale şi capabil d’a îndeplini scopurile Berlin, 22 septembre. — Monitorul o- posianu.
6.) D. C. Barbescu şi-a dat dimisiunţa , ----- -- - 92 50
ajpnul, ca şi
ficial i Danţul Mateloţilor din Corabia Sala- | 85 Renta Romănă . . . .
incâ in septembre anul trecut, şi se pri- providenţiale. i Tieboe ca a W [ICI», al imperiuluiIM***" anunţă
-— * că monseniorul Opponheim. . . .................... franci
mise de Minister, insă d. Petrovon nu-i in momentul ™«m/>nt.nl actu actului
ui de co concepţiune, sa^se, ^ ^ . fosfc recuu0SCut de Stat ca epis 1 mandra, executat de d-nii Moceanu, Ve-
Cursul Londra 21 septem.
comunică şi’l lasă a continua lecţiunile,
înlăture toate elementele contrare cu cop de Treri'S şi că va intra in funcţiune lescu şi mai mulţi elevi in costume nouii 111
morala. Astfel
Astfel tinerii toţi t e la 23 septembre, iu acelaş timp cn ridica­ i Mnsica de d. Vahman.
tinerii toţ I S Oppenlteim * ........................
giena şi cn morala. 1 7 Stere. . .............................. 107
cum ’i permitea timpul, ba in Jannar d.
bne să se prepare pentru marele act ca rea din funcţiuni a comisarului regal care j Partea II.— Sărdarn, Canţonetă comică,
Barbescu merge la concurs la Bucure?ti ! Schimbai.
pentru festivitate. Nutriment bun, beutura administrează bunurile episcopiei. cantată de d. Gh. Denietrescu.
fără concediu şi şade mai bine de 20 7ile. Mot.nl din Ardeal, E p iso d n a ţio n a l cu j Viena la vedere. .
carată, curăţenia aerului, mişcările corpo­
1). Petrovan insa il trece in state şi— i dă y i v • „ TŢ.-vvîo I Berlin la vedere. .
rale, înlăturarea grijilor şi a s e n tin ţ e lo r | doine ş i cău tece n a ţio n a le din p iesa n o n a . Berlin 3 Umi
toată leafa. Se zice că asemenea absenţe i cj Cloşca de l. V ulcan, dedicat M aj. S ale paris la vedere. .
de tristeţe, un trup ealm şi sanetos, con­ noutif. bibliografice
s ar fi făcut de insuşi d. Petrovan, şi că ' Carol I regele româniei. Executat in dia- ; |a ye4ere
templarea naturei şi a lucrurilor de arta, a esit de sub presă o nuoă ediţie din
chiar registrele de presenţă ar dovedi-o a- 1 ieofc şi costum original de d. Lugoşanu. ;Londra 3 luui. .
musică etc. etc.“ Aceste le spune d. Petro- armatoarele opere didactice ale d-lui A
ceasta; noi ştim că a făcut ab-enţe, dar i Romanul danţ naţional, executat de d- i
nu credem să fi lăsat urma lor in condi- V8nDeUnunţăCmP a W e fapte domnielorvO^tre, Gorjan.
cele, cari stm zilnic i i u l m fa.

imaaaniK
 SARA CIA SÂNGELUI
FRIGURI. BOAI.E NERVOASE
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
ACTIV ^ i t u ţ i u n e a s u m a r ă a c e n t , ş i s u c i t . c lin f> s e

CU Q U iN Q U IN A ŞI CQLOMBO j
Numerariil . 26456669 68 1 Capitalul. . ' ..................... 12 0 0 0 0 0 0
diplomă de merit de la expos. din Viena
Casa Bilete emise de Bancă . . . .
Acest vin întăritor, febrifug’n, antinervos vin-
klecă afecţiunile scrofnîoase, friguri nevrose, diaree
crenice, colori paliile, neregujarititţi a săngelni; el
Bilete de Bancă 5289990 J Comp. corente Bucuresel 2423626 57
57040520
2461460
Bucurescî, Calea Plevneî No. 11

Efecte de incasat. . . . . . . 39622 68 De'o şucnrsale . 37834 02

convine specialmente copiilor, femeilor delicate, Se recomandă în manipulaţii
persoanelor in vSrstft şi acelor slăbite *e boală sanj j efeete scomptate loc. 1200998 45 Dobândi şi beueficiî diverse . 246499 vinuri. r
ele excese.
p . / deto din sucurs . . 7626396 11 Profit et perdere panii la 30 Iunie 1352480 Efectu6dă tot felul de vase i.
Adli, DETHAN, farmacist, Pob. St-Denis, 90 Paris 17922289 62
?i principalele farmacii din rom&nia şi străinătate i | deto streine . . 9094895 06 Diverse, compturi creditoare. . 31259329 curl pentru presat vinuri.
A se cerc pe etichete Timbral gnvernnlui fran*| ] Bonuri tesaur, . 0000000
sez §i semnătura J. Fayard. Preţul 4 fr.
Cup6ne scomptate . .....................
Avansurî asupra Efectelor garantate de
stat . . . . . 16678000 — Boalele te gât. e r a , nas si urechi I
Deto deto in sucursale 3154118 — trateaza printr’o artă specială ]

RŞlt*VXW
*Q.Vi\/—-ÂJ —
-—
( /§ oLqiusi
___ -.
! Yvansurî asupra lingourilor 479197 50 J
Deto din sucursale 5060 — )
) Cheltuieli de administraţii!ue ale Băn-
D r. I. B R A T O S T i p
Medic, cliirnr j i aceoucheur fost medic p r a il
in Viena in Klinicelo:
ERAM (Boale de femei ;i facere)
i'iîi „,]i

v\
a^\wj<vm.Kr r~v—
Les OAPSULES RAOU IN sunt singurele eap-
siile cu Gluten aprobato de Acadomia de medicinii
din Fraecin, care le-a declarat superioare tntulor
colorlalte preparaţinni de Copaliu,
NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie frauduloasp
orice flacon care nn va fi conform cu modelul de
mai sus. Aceste capsule sunt întrebuinţate în tdte
spitalele militars din Francia.
Un Flacon de 04 capsule 5 f.—Un Flocon
de 40 capsule, 3 f. 50
Depăşitul la Paris, 78 fi 80 Faub. St-Denis
§i in toate farmaeiele unde se găsesc asemenea
q CAZIUNE
nTNsep
ceî şi ale sucursalelor . . . . HEBRA (Boale de piele, de per şi svphilis.
Consultaţiuni de la 3— 5 p. tr 1p .:t
Mobilier şi material de irapr.
S T R A D A S P . V IN E R I N O H f C A S A '''f i ii ? !
Restu de vSrsSminte al acţiunilor. .
Deposit în cauţiune Thorscli Sbhne şi
deposite lib e r e ................................
7960598
Efecte pu blice......................................
Dobâinjl datorate la avansuri asupra
Vindecă, pune, scoate, plumbuejte.J ji'^
efectelor publice .şi lingouri . cu platină etc. dinţii fftrâ de nici o ?iy||
Diverse, compturi debitoare . . . şi prin metode de curend inventate.,*!
104360289 1043602«9 odată curăţă smalţul dinţilor intr’un 3 #.
4 la sută Scomptul'efectelor de comerţ. extraordinar.
4 la sută Dobănda la avansuri pe efecte Se poate găsi a casă in toate zilt
p. şeful serv. tompt. D. lonescu, orice oră. Bucureşti, strada Ştirbdy.'ll
garantate de stat.
No. 9 alătnri cu grădina Union-Suiiflu^
MARE SUCCES
FAVORABILA

V E L O U T IN E Masine de cusut
* BUCUREŞTI ^
23 Calea Victoriei (Mogoşoai) EST E O F A IN A D E O R E Z
de o deosebită specialitate, foarte fină ne-
simţibilă, preparată cu Bicmut, şi posedă
calitatea cea fericită, a da feţei omului
I V E W Y O R K
FRESCITATEA NA TUR. TINEREŢEI (AMERICA)

f i r I M P U I D I A T casele coustruite
U L I I N b n m I A I din noalăngăbii
serica Agin in răspântia stradei Căi ăraş-
(Vergu), unde staţionează tranvaiul, com­
puse din trei saloane mari, sală de măncare
şi alte douesprezece camere de diferite mă­
rimi, pivniţă mare, grădină mare cu pomi
roditori, curte spaţioasă cu făntănă incăpă-
toare pentru orice autoritate sau pensionate.:
Amatorii sunt rugaţi a se adresa la tipo­
grafia Miulescu sub sala teatnalui Bossel
pentru informaţii.

Grău de Banat pentru semănţă de

toamnă, curat, frumos, fără nici-o le­
gumă, de cea mai bună calitate, se
găseşte de vânzare la moşia subscri­
sului, Davideni, din judeţul Neamţu,
cu preţul de cinci-zeci franci mierta,
predat pe hw in sacii cumpărătorului
şi dus la gara Hălăuceşti.
Nicolae Gridov.
VERITABILA

EAU ALEMAND
C OM PUSA de L E S E U R
INSTITUTUL MEDICAL
Acestă, apă face a dispare petele ro­
ID E
şii, împedică,sbârcilurileşi albeştepelea.
La Paris, la D-nu Gastellier parfu- G I M N A S T I C A S V E D E S A SI M A S A G I U
muer, No. 4 7 , rue de la Chaus^e d’Antr.
Deposit in Bucureşti la farnweia d-lui
C. W . Ziirner, la d-nu Appel et C-ie
la toţi coiferi parfumedri.
M REESP0 SITIEINTOTFELULDE
L A P E O G E E S
42 C A L E A V IC T O R IE I 4»
BUCUREŞTI

Are onoare a recomanda publicului Ca­

pitalei magazinul seu, montat după si­
stemul cel mai modern, cu un asortiment
bogat de parfumerie, pomade, cosmeticuri,
săpunuri, per, şi toate articolele privitoare
la toaletă. In acelaşi timp, in scop decon-
curinţă, are preţurile următoare;
LA M AGAZINUL D IN ST R A D A L IP S C A N I No. 21 — 22 PENTRU CAVALERI
Tuns . . . . . . . . . 50 bani
PETRACHE IO AN Ras.......................... . . . .
F riza t'......................... .....
t> „
» „
Tăiat b a r b a .............................. > „ '■
F r i c ţ i u n e , .............................. , „
Cbampoigne americain.
0ASCAVAL DE PENTELEU (Curăţitul capului cu duş). .
PEN TRU D A M E
» „

Sub % mnatul aduce la cucjgtinţa onor. Pnblic, cL adevăratul şi renumitul Caşcaval de penteleu Coafura de ziuă . . . . . . 6 fr.
se află numai la sus nnmitnl Magazin din adevăratul Munte Penteleu, propictatea d-lui St. Boritnescn- n „ seară, . . . . . . 8 „
Astfel dar rog pe onor Publi. a da atenţiune a nu fi indus in eroare, de oarece mulţi din d-Jiii
comereianţi anunţă tot Penteleu, şi astfel nimeni nn poate avea de căt eu, de oarece tot produsul „ „ mireasă . ’.i '. . 12 *
Muntelui Penteleu este pe seama mea, afară de magazinul men se află spre vânzare 51 la magazinele SALON SPECIAL
d-lor D. Staicovici, P. Bărbulescn, V. Marinescu, 0. Dobriceanu calea Victorii, Carol Qestabce snc- Anunţă in acelaş timp că numai in Ma­
cesorul d. Ovessa, Uatein Sătceanu, I. Cosman. str. Stirbei-Vodă, N D. Moroianu, str. Carol 1, Ma-
taclie Georgescu, calea Mojilor, Constând, et Sinoneseu ji p , Hristescu.
gazinul seu se găsesce renumita apă pentru
curăţitul mătreţei Lotion Roumaine, dedi­
cată Alteţei Sale Regale Domnitorului
Carol I. Preţul flaconului 3 fr.
A se adresa 3 strada Mayer- Ca Romăn, subsemnatul speră intr’o vi-
sită numeroasă, asigurând că publicul va
l.eer Paris, la propagatorul lui ii pe deplin mulţumit.
Anti-Obesitas. D Ursescu
Tipografia Miulescu calea Victoriei sala teatrului Bossel