ANUL II No.
38;
15 /3 ANI NTJMEnUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT- C'AUNA INAINTE
IN RUCURESCI La casa Ad:ninistratiune
IN TARA: Prin mandate postale.
Pentru I an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 funi 10 lei.
IN STREINATATE: La tate ofllciele pos-
tale d.n Uniune, pria marc'a!e postale.
Pentru I an 50 le! E lini 25 lei.
A PARIS: Segasestejurnelul eu I Cent.
numerul, la Kioscul din rite Montmartre 4 43
Bulfwarnlul St. Germain No, Rt.
MANUSCRIPTELE NU SE ItiAP01AZA
ORlnoRR VENTURA
Prim- redacto: responsabil
0 1INN[ FIN 1NGI IR I
DESNO DA MËN TUL FA RSEI
DE6IiSiA D-Lui STlRI1ZA
D U H O V N I C UL !
FEMEIA IVIORTULUI
OMINUNEFINANCIARA
Toemal eri 9 Martie,aproape de sfir-
situl sesiunel estraordinare a parla -
mentului, s'a invrednicit majoritatea
d lui I. C. i3rätianu sii Inceapä discutia
pro forma a bugetului pe anul viitor
1887 -1888. Zicem pro forma caci discu-
tie adevérata nu va fi, glasul minori -
tatel sty va pierde ca tot -d'a -una In pus -
tiü si ce a f &cut marele financiar bre-
vetat al colectivit&tei, vecinicul raportor
al bugetelor brätieniste, bine fäcut va
remänea. Ce e drept, de rândul acesta
opera echilibrärei bugetuluï,imposibilä
in mod real, era anevoiasä chiar in
mod fictiv. Bugetele anilor 1881 -1885
si 1885 -1886 de si echilibrate pe hir-
tie,l &sasera deflcite Insemnate, bugetul
anulul curent de asemenea, judec &nd
dupe incasérile celor d'tntâiü noue luni
las& se se prevazä un minus de vre -o
6 milioane fata cu evaluärile bugetare.
Pe de alt& parte, pe anul viitor se ce-
reali cheltueli de minimum 140,700000
let adita cu mai bine de 6,500,000 maT
mari de cât in anul curent. Fat& cu a-
ceasta situatie cunoscut& de tara In-
treagä si peste putint& de t &gaduit, ne
intrebam, si chiar colectivisti se intre-
bali cu not, cum va ajunge d. Costi-
nescu la echilibru chiar pe härtie. Ce'
mai multi IsT inchipuiaü, cä de ocre -ce
de micsorarea cheltuelilor niel nu era
vorba (lucru Hind incompatibil cuiasusi
existenta colectivitatei),marele fi nanciar
va recurge de sigur la crearea de nuoi
veniturl. Si intr'adever mal multe im-
posite nuoi tura propuse si discutate
In Intrunirile intime ale majoritätei, la
Senat. Principiul sporirei därilor pa-
rea admis, nu se mai discuta de cât
modalitatea. 'I era greü fare Indoiala,
unuT guvern atât de discr3ditat, ca se
mai is asupra sa si sarcina impopula-
ritateT unor nuoi imposite. Lucru insë
parca cu attt mai neinlaturabil, cu cât
uzase si abuzase mai multi an' de -a
rândul de cunoscutul expedient finan-
ciar, care consta intru a umfia f &rä eu-
vant real evalu &rile veniturilor buge-
tare. Asa In cat, mai ales In urma ul-
timelor bugete,ale cäror evaluari se In-
vederase tutulor ca prea umfiate, ni-
meni nu se mal astepta ca si de rândul
asta se se Intrebuinteze un mijloc care
nu mal avea darul de a amagi pe ni-
meni. Domnul Costinescu rosa a cre-
zut ca e o bun& politica a nu re-
curge la nuoi imposite, mal nainte de
a face ca acest ex pedient se dea tot ce e
in stare sé dea. Si e in stare sé dea mutt,
caci umflarea tifrelor n'are margini,
atâta numai ca cu cât va da mai mutt
cu at &t se vor mari mai In urina däj-
diile contribuabilor. S'o mai fl gândit
raportorul comisiunei bugetare si la
faptul c& colectivitatea ne mai avC ud
vial& lunga, e mai bine a lasa acoperi-
rea deflcitelor in sarcina nefericitilor
ei mostenitori.
Or cum ar fi, d. Costinescu ne -a ve-
nit cu un buget in care aceleasT impo-
site si venituri ale statului, care dupa
prevederile celor noue d'intêiti !uni ale
anulul curent nu vor putea atinge e-
valu&ri de 138,237,000 cu o deosebire
in minus cam de 6 milioane, trebue se
dea dupe prevederile d -sale si in anul
de grafie ( adeverat de grafie) bugetar
1887 -1888, suma de 140,753,000. Aceasta
nue nici mal mutt nisi mai putin de cit o
minune financiara; si ce alt nume am
putea se dam acestu' buget care ne-
liind In cea ce priveste veniturile de cat
reproducerea exacta a bugetulul curent
APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU
dupe cum o declara insu$' d. Costinescu
In raportul seü, totusl va da aproxi-
mativ 8 milioane si jumetate mai mu't
de cât acest din urma. Cu cât bietul
buget e mai indar&tnic si räm &ne mai
pre jos de asteptari'e alcatuitorulul lui,
cu atât acesta i' impune spre padeapsa
o productivilate mai mare p3 viitor.
Cestiunea anse e de a sc sti, cine va
birui pin& In cele din urini: bugetul or
d. Costinescu. Teama ne e cl bugetul
si ci d. Costinescu va fi ramas, si a-
tunr.T... val de noT contribuabilif l
Sr' c &ut&m Insx si n i dein seama
cum a ajuns raportorul comisiuneT
getare, om de altminterì da o com pe-
tenta ocre -care In ale finantelor, la o
apretuire atât de op',imistä a venitu-
rilor stitului pe anul 1887 -1888. Lucru
e lesne de ïnteles, d -sa, alt& d:,ta mutt
mar pesim'st si mai strictob3ervator al
regutilor stiintel financi ire, a fost salit,
fat& cu o situa4ir_i financiara desperata,
se faca abstractie de ioat regulile sti-
inteT si sé fact paradí, utilitatis causa,
de un optimism de comand &. Intr'a-
devër stie d. Costinescu ca $i noi, $!
poate mai bine de cât noi, ca evaluarea
unul venit pe un esercitili viitor nu
trebue niel o data, si aceasta d upé au-
toril cei mai optimisti, se Intreac& me-
z'a incas &ri'or aceluiasi venit pe un
period trecut de 5 ani.
Ne aducem aminte c& d. Dimitrie
Sturza, cind era ministru de finance
mergea mutt mai departe de cât noi,
si ca mai scadea din mezia de care vor-
bira'm inca 3 la 0/0 spre a eva'ua ve-
nitul une' dar' pe un an viitor. Am fi
cur'o31 sé stim daca si d -sa si -a schim-
bat parerea in aceasta privintä, tot uti-
litatis causa.
Sé Inc?arc&, nu evorbi, bietu d. Cos-
tinescu, se ne arate In raportul d -sale
cause p &mantestT ale acestor spo-
ruri providentiale, dar dupa cum t'
vom arata intr'un viitor arlicol dis-
cutând cu domnia sa,'capitol cu capito!
aceste venituri, pentru not care jude-
c &m numai din puntul de vedere rece
al stiinte' financiare, aceste cresteri
surprinzatoare nu ni se par Intemeiate
p: date omenestl si d -sa care le da
nastere ramane In ochil no-trii un fa-
clitor de minuni.
Ion C. t radisleanu
TELEGR.AME
AGENTIA HAVAS
St. Petersburg, 21 Martie.
Mesagerul Guvernului public& un cornu-
nicat care desminte energic stirea despre
o tensiunea relatiunilor dintre Germania
$i Rusia.
Berlin, 2f Martie.
Impëratul a primit pe trimisi( Papel si
ai celor- l'alte state miel. Logodna princi-
pesel Trena de Hessa cu printul Ilenric de
Prusia se va anunta moine in mod oficial.
Berlin, 21 Martie.
Chiar Ile azi s'ab constituit in oras nu-
meroase asociatiuni spre a termina pe
toate punctele pregatirile ele pavoasare.
Circula $tirea ca doctorul Impëratulul, va
primi o dotatiune de 300,000 de marci.
Paris, 21 Martie.
O depesa din Moscova spune ca comuni
catul din Mesagerul Guvernului este un
simplu act de curtenie fata eu Impératul
Withelmcu ocasiunea aniversaria nasterii
Sale.
Berlin, 21 Martie.
Reichstagul a adoptai bugetul armate!
$i proiectul ele a se stabili o $cual& de sub
ofiterl in Alsacia.
Dupa adoptaren acestul "proiect minis-
trul a declarat: O ast -fel de $coala ne va
uni mai strias cu Alsacia Lorena, pe care
nu o vom parasi în nie' un caz.
Belgrad, 2i Martie.
Ziarul Videlo desminte categoric $tirea
puse tncirculatiune despre Inchierea unef
conventiuni militare a Serbiel eu Austria.
Berlin, 21 Marti°.
Gazeta Nalionala semnaleaza simptome
de pace manifestandu -se in toate partile.
Ea constata ca tn intrunirea printilor ce
Inconjoaraacum pe Imperat, leste repre-
seuLata Europa tntreaga dorind menti
nerea patii ai ca alianta Austriel, Germa-
niel si Italie! constitue unul din sprijinile
puternice pentru líuißtea europeanët Gazela
A DOUA EDITIUNE
0
Nationalaadaogä : frira lndoiala cä rapor-
Lurile tntre cele 3 Imperil se vor lumina
$i consolida cu ocasiunea zile' Impëratulul.
Sofia, 21 Martie.
D. Stoiloff p'.eacä azi din Gonstantinopol,
va sosi aci Miercuri. D. Radoslavoff $i a
amanat plecarea sa to provincie cu 2 -3
zile. D. Nikiforoff, Tzanotl', I {issimolf aft
exit din lnch`soarea cent rata. Vor fi puss In
liberiate sub cautiune.
Zanlcovi$ti1 ab promis lui Riza -hey ca i
vor remite maine Inscris desideratul tor.
Paris, 21 Marcie.
La Tunis aú ishucnit turbúräri cu oca-
ziunea noului regulament a-
supra lnmormantarilor. israelitil aïr pro -
t.estat contra dispozil,iuuilor acestui re-
gulamant slrigân11 :'l'raiasca Italia !
S'aü facet vr'o 10 arestñrl.
AGF;NTiA 1.1111 11 %
Londra, 21 Martie.
1). Cross, fusi. secretar parlamentar la
departamentul Indielor s'a sinuc's.
Londra, 21 Martie.
Ziarul Morning Post zice eft daca retnoirea
aliantci Italo- Austro - Germane nemultu-
me$te pe Rusia $i Franta va avea o intlu-
enta fericita asupra Por'ei.
Adesiunea It.aliei la alianta franco -rusa,
conchide Morning Post, ar l'.i,ce resb°lul
i aevitabiI.
Madrid, 21 Martie.
Un meeting la care ai luat parte 251
puntatori de titluri ale datoriel publice aì)
hotarlt sé protesteze contra impositului
timbrului aplicat asupra valorilor.
Paris, 21 Martie.
Ziarul La République francaise zice ca
guvernul italien Intelege impopuldritatea
aliantei cu Germania $i cu Austro- Uogaria
$i cä de aceea se dea tnapoi inaintea unes
disolvarl a parlamentul ut.
Berlin, 21 Martie.
Regele $i Regina Remaniet aü susil as-
Lä zi la 12 si 10 minute.
Li s'a f &cut o strélucita primire la gara,
uncle MI fost primitif de principele impe-
rial si principesa, principele si principesa
de Suedia, principil Wilhelm $i Henricli
de Prusia, crincipesa Victoria, principele
si principesa de Wied, marele duce si
marea ducesa de Baden, principele $i prin-
cipesa de Hohenzollern si principele Fer-
dinand de Hohenzollern care purta uni -
forma de locotenent de infanteria romana.
Pe peron era In$irata o companie a regi-
mentului at 2 -lea al gardes imperiale. Re-
gele Carol trecu inaintea frontulul pe
tend muzica canta aria nationale a Ro-
mSniel.
De la gara, Regele $i Regina Rom &niet
aú fost lndatä condu3I la palatul imperial
unde aü fost primi4i de Impërat $i Impä-
rät.easa.
Suveranil Româniel vor locui la Castel ;
se crede cä vor pleca jot la Nuremberg
unde se afla principesa de Hohenzollern
mama Regelul.
Sofia, 21 Martie.
Doamna Papazoglu a fost pus& in lib -r-
tate dand o caut,iune de 20,000 lei.
Belgrad, 2l Martie.
Ziarul radical Odjek a fost i nvitat de gu-
vernul regal a desminti stirea de sensa-
tiune ce publicase despre o conventiune
militara ce s'ar lì incheiat taare Serbia $i
Austria.
In acela$i Limp, redactorul foaei radi-
cale a fost dat In judecata pentru cä a rés -
pandit $lira nelinistitoare.
CESTIUNEA ZILEI
UF:SNOUA11E\'l'U1. FARSF.I
Am anuntat in editia noastr& de eri sear/i,
si reproducem si azi In informatiile noastre,
importants destäinuire care a f9cut-o Stoica
Alexandrescu d-luT G. Chrissenghy, apära-
torul set).
Tata dar o confirmatie sdrobitoare ce se
da celor meret) afirmate si sustinute de not.
Precum am zis'o tot-d'a-una, e dovedit a-
cuma ca afacerea de la .} Septembre n'a fost
de cat un simplu pretext, scornit pentru a
rapi mal multor inocentT libertatea si poate
vista tor. Nimic nu fusese crutat pentru a
obtine o condemnare generala. Si nu numai
condemnarea n'a avut loc, ci s'a întemplat
Inca ceva mat mult. Principalul acuzator, omul
a citrin m&rturisire a servit de tema nu numal
acuzatiunelor ziarelor oficioase, dar si unor
insinuar( infame, facute de la tribuna parla-
mentuluT de lividul Statescu, $i In culisele
SenatuluT de un betran care nu ma' cunoaste
rusinea, Stoica Alexandrescu a mYrturisit cA
MERCURI, 11 (23) MARTIE 1887
15 $ANI NUN2EFIL7L
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC OIRECT LA ADMINIS.
TRATTA ZIARULUI
La Paria: la Agenee Uataa, place de la
botuse, S.
Agenee Libre. rue Notre Darne des l'ictoire.s
50, (Place de la Rourse) pentru Paria, Franela.
Germania. Austro- Ungaria, Italia si Marca
)tritatile.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri
si reclame po pagina treia £ lei linfa
60 RANI UN NUMER YECH>lb
REDACTIA SI ADMINISTRAS IA
lfo. 3.Piata, &'piscopiei.No. 3.
acuzase pe Oroveanu si pe coacuzatif sei
merl o parte din aceste lucruri fera
numai sub influente torturelor la care a Post date pe fata.
supus. D. Poenaru - Bordea, In fntelegere
La ce slujeste acuita acest edificit) na- cu amicii cet mai intimi ai d lui Bra-
praznic de minciunT gramadite ca muntele tianu, cu chiar unii membrii din
Pelion asu ira muntelui Ossa de Moruzestir, Camarila, ataca pe d. Sturdza, pre
de PopulM, de Cocialif, si de ceT l'al St? $i
cum toti stili.
undo se va gasi un dulap destul de misterios
D. Brátianu, ce -i adeverat, luit eu-
si de departat pentru a servi de adapost
d -lui Andronescu ? Ceata de mincinosT
vêntul pentru a apera pe d. Sturdza,
sfruntatT si de miseT care n'at) ezitat inaintea ius& II sustinu cum streangul sus -
une( crime juridice pentru a ajunge la sco- sine pe spânzurat; si merge pân& a
pul tor, ce va deveni ea ? spune ci coitractul de (300,000 de
S'a vezut In alte terT si in alte vremurT franti poate fi resiliat, e;a -ee e pur
oameni care se sinucideat) pentru a scopa de si simplu märturisirea ces mal ea-
alata rusine. Dar familiele susnumitilor pot tegoricà ça este un geseft la mijloc.
dormi linistite. OamenT de soiul acesta pot D. Sturdza 'si dada de altminteri
trëi în mijlocul dispretuluT public întocmai bine seamà despre aceasta.
ca pestele In ape. Acolo e adeveratul for Cat pentru cei -1 -alti ministri, unit
element.
dintr'ênsii avurà fat& eu d. Sturdza,
$tim foarte bine ca aceasta declaratie fa- o atitudine francamente o3til &.
cut& deja o data la instructie si reînnoita erT
de Stoica Alexandrescu, va fi poate retrac- Superarea d lui Sturdza
tata mäine.
Ce va dovedi aceasta ? NumaT ca ace -
Fatà eu aceastà atitudine chiar a
colegilor sel, d. Sturdza, care a irez ut
leasi procedärT care i -at) Post aplicate- pen-
tru a'1 sili se inculpeze intaia oars pe coacu- tot ce sé petrece, si-a dat demisiu-
zatit sèl, vor fi Post reîntrebuintate si acuma nea, nu numai de la ministerul in-
pentru a l face se revie asupra destainuiri- structiuneï publice, spre a trece la
lor sale. Nu e de geaba Polii- Kneazul la fanante,cizice c& e hot3rit së iasà de
prefectura. Dar publicul va sti se aprecieze tot din minister.
la adeverata for valoare, retractatiunT obti- Ministrul instructiunei publice e
nute prin bitai, torture, si frictiunT alcoo- furios pe guvern si este fntr'o stare
lice. de excitatiune si de nervositate ne-
Calcul ParisuluT era numit In secolul descriptibila.
trecut «Monsieur de Paris»; adevëratul
nume care se cuvine Principelul Moruzi, Temerile d -lui I. Bratianu
dupe destainuirile lui Stoica Alexandrescu, D Ion Bràtianu care do^ea se scape
este ace! de «Monsieur de Bucarest ».
de d. Sturdza, este irisa nemultumit
de modul cum s'ali petrecut lucru-
rile.
DRISI% D "' SEMA El ar fi vrut ça d. Sturdza se fie
Vrajmasia celor-l'alti ministri. Lu- suit se iasà din ministe -, fnsà farà
scandal.
crurile se dau pe facia. Su-
Presedintele consiliului stie c& d.
perarea d-lui Sturdza.
Temerile d-lui I. Sturdza e un om foarte pasionat, ca-
Bratianu. pabil sel fata mult rëä, mai eu
seamh. feind ça este In corentul tu-
Demisiunea d-lui Dim. Sturdza
tulor secretelor politici exterioare.
este azi un lucru hotàrit. In adevër este un lucru stiut, cä
Cea-ce este interesant in acest in- de mai multi ani d. Sturdza e initiat
cident, sunt conditiunile in care s'a la tot ce s'a fácut In politica exteri-
produs aceasta demisiune, care de oara.
sigur va face o.are-care sgomot si va Niel d. Stàteseu, nici d. Radu Mi-
hai, nu sunt ala in curentul situa -
produce poate chiar un scandal.
tiunel exterioare, ça ministrul in-
Vrajmasia celor-l'alti ministri. structiunei publice.
Un fel de conspiratie së urzise de De aceia d. Bràtianu îsi dà multe
silinte ça se hotàrascà pe d. Sturdza
câtá-va vreme fn contra d-lui Stur- se revie asupra demisiunei sale ; a-
dza. Multi membri din majoritate ceasta Insà o face mai mult ça se
neputând së sufere pe actualul mi- dovedeascâ ci tine la d.
Sturdza si
nistru de Culte, multi candidatt la ast -fel sel mai î.ndulceascä. In rea
portofoliul instructiunii publice fn- litate îrisà lui d. Sturdza, chiar daca
vidiând pe d. Sturdza, se formase fn ar reveni asupra, demisiunel sale, nu'í
chiar partidul colectivist un com- s'ar da ministerul cultelor. Poate
plot In c)ntra ministrului Cultelor. fnsà c.& 'í s'ar da ministerul de fa-
In acest complot intrarà amicit nante, si acesta numal pentru cât-
cet mal intimi ai d-lui Bràtianu, si va timp, pâna va scäpa d. Bràtianu
chiar ministrai si presedintele con- de tot de colegul sêü de la instruc-
siliului fn persoanà.
tiunea publics.
Unii voiaü numai se' treacà d. Cât pentru d. Sturdza nu se stie
Sturdza de la Culte la un alt minis- dacà va consimti sali nu se 'si re-
ter ; altií voiaü së scape de tot de traga demisiunea. D -sa pretinde In
d. Sturdza. modul eel mai energie ça nu.
Cum ca insusi colegii actualulul Cu toate acestea, când e vorba de
ministru al instructiunit publice in- colectivisti, nu trebue nies odatä se
traserâ fn aceastií cabals, nu mai put prea mutt temeiü pe declar'
fncape fndoialá. tiunile lor cele mai solemne.
0 dovadä despre aceasta, este cil
referatul fn afacerea celor t500,000 Un simple svon
de franci pentru scoll, a fost'presintat 0 versiune care circula de eri, e
de trei ori, si de tre ori supus i.scä- ça d. Bràtianu a fácut toate acestea
lftltrii ministrilor, unii dintr'insii re- ça sé aducit pe d. Kogälnicaanu In
fuzând a'Iiscàli.ASaputemafirma cä minister ; si pentru aceasta era ne-
jurnalul consiliulut de ministri nu voe ça mal întâiú d. Sturdza se fie
e iscälit nict de d. Stätescu niel de d. depârtat, caci d. Kogalniceanu si d.
Radu Mihai, tocmat eei care sunt Sturdza nu pot figura fmpreunti In
.
cei mai mari dus mani atd-lui Sturdza. acelas minister. Aceastiá stire nu
In fine, putem iaräst afirma ca are de cât valoarea unut simplu
mai de multa vreme d. Brátianu fil- svon.
euse demersuri pe lângä d.Nacu, ca Tot odata se zice cä aceasta achim-
bare Insemneazà si o scllimbare de
se '1 hotärascä se primeascä porto-
foliul instructiunei publice. front a guvernului In politica exte-
rioarà. Nu garantäm las& câtusi de
Lucrurile se dau pe fatza
patin exactitatea acestel stiri.
Toate acestea bine iuteles si: pe-
treceaù in culise. Villeri irisa la Ca-
 (, EPOCA -- 11 23 MARTIE

spovedanie tocmal acum cind se apro- M. S. Regele era reprezintat de

tului, ca. sé serveascä ca casa de edu- Paris, 21 Martie.-- Depeet din Tunis
CRON ICA pie Paetele.
Së nu ne plângem prin urmare daca
d- nil general Greceanu vi A. Ste
catiune pentru b&eci români.
Nu ne indoim c,i Printesa Alina riadi din casa civil& al de d -nii co-
Stirbey in dorinta'i d'a veni In aju- lonel Candiano, major Casimir vi
anunta c& niste tuihurárt ali isbucnit
in senul populatiunel israelite din acest
orafi. Israelnil refuza de a se supune
DU%iOVNICUL! credinta se desrádácineaza mereii din
torul societitii pentru invét&tura po- major $omänescu din casa militará.
regulamentulul privitor la inmormân-
t&rt. Eri, s'ad Intemplet câte -va ciocnirl,
inimele noastre. porului român, va da acestei socie- Prezidentia Senatului el Adunárel asta-zi israeliti[ ad inchis pr&váliile ei
DumnPzeü (find foarte mult ocupat and veti preoti umblând din case. tat' o sum& saü un imobil echiva- Deputatilor reprezintaü corpurile le- ali Meut nuol manifestatiuna la cimitri.
In tmpërácia cerulului si neput&nd a- In casa ai cereind eu farfuria la fie care lent. giuitoare. Municipalitatea a facut mat multe ares-
corda audience In toate zilele spre a zi-intêiü ca se te boteze, când vezi e- at tart. Aü fost mat multi rániti.
asculta rugáciunile noastre si mártu- piscopi votând in Senat In contra inte- Se zice c& o interpelare va fi adre- Paris, 21 Martie. Comisiunea Se-
risirea pe.catelor omeneetr, a l&sat pe reselor bisericei noastre pentru ca aga Eri s'a întrunit comitetul coali- sat& guvernului, de astä-dat& la Se- natului a depus raportul sell privitor
pamênt un numër Insemnat dehpreota, li s'a poruncit de d-nu Sturza, când tiunii sitrel a numit de astâ data. In mod nat, asupra celor 600,000 de franci,
membrii, ei anume dd.
la voile taxe de intrare asupra cerea-
ofic,ial lelor str&ine votate de camere.
dându-le insarcinarea se ne spove- veza preoti refuz&nd mortilor rugeciu- Al. Lahovari, C. Boerescu ei RA- destinati la plata planurilor pentru Raportul conchide la adoptare.
deasc& si se ne fáge.duiascá raiul In nele pân& ce nu sunt pl&tite, and vezi ceanu,ca sé negocieze unirea tu- cladiri de scoli. Discutiunes public& vatncepe moine.
schimbul unul post eu mutt& fasole, duhovnici povestind la jurai spoveda- tulor grupurilor de opozitiune. . Darmstadt, 21 Martie. Se anunta
maz&re b&tut&, halva ei alte bucate. niile noastre, ajungi de te intrehi dac& D. C. Boereseu trebue sé întal- oficial ca logodne principeset Irena de
Aceste mâncárí pot fi foarte bune religia n'a fo.t facutú pentru gagäut&? neascá azi pe delegatii opositiunii DEPESI TELEGRAFICE Hessen cu principele Hennie de Prusia
pentzu ca se grábeasc& pornirea noes- «Crede si nu cerceta», nu face parale parlamentare, ca sé hotärasc& o zi va fi celebiatá In ziva anivers &rii nae-
tre In cer, dar sunt foarte v&tama- de cât pen tru acel care e crezut ! ai un loe pentru intîlnire. AGENTIA LiBERA teret Impëratului Wilhelm.
toare pentru stomahul omulul ce do- Max. Berlin, 21 Martie. Asta. -zi dupa
Roma, 21 Martie. prânz impáratul in presenta contelui
revte se r&mâe pe pemênt. In sala Ateneux Român, d. I. N. In cercurile competinte se d& ca sigur& Herbert de Bismarck a primit In au-
St& scris la carte cá atunci când Iancovescu, va tine Joi 12 Martie etirea c& princlpele moatenitor Vittorio- dient& pe :
vorbestt cu duhovnicul ei'i m&rturi- INFORMATIUNI 8 1/2 ore seara conferinta sa Rolul Emanuele va fi logodit In curênd cu archi- Mgr. Galimberti, trimisul Paper pre -
sesti pácatele tale, vorbestt cu Dum- social al proprie'àtiï ducesa Margaretta, flea archiducelut Ca- cum si pe trimisit Portugaliet, Spaniel,
nezeü, ei ca dest&inuirile ce inima inus- Intr'o coversatie particeará, prin- rol Ludovic. Hollander, Turcici, Japoniei, Chine[ si
trata de rernugcare face acestut repre- al republicet Africane de Sud.
tul Ion Ghika, s'a exprimat ast -fel Afläm cu multumire ca d. Ion Viena, 21 Martie.
Berlin, 21 Martie. Gazeta Natio-
sentant al dumnezeirel, r&mân de veci in privinta situatiunii politice Câmpineanu a luat In sfireit hotAri- Se asigure. cä monsegnìorele Vanutelli
o tain& pentru tota. «Sunt desgustat de tot ce véd pe_ rea d'a se lumina ai cheurile Dim- care a fost f &cut acum cardinal a fost ei nal& zice ca din toate partile vin ade-
trecându -se. D. Brâtianu a ajuns sè bovita. Chestiunea a fost pus& la or- slum la sèrbatoarea Impératulut care
Pentru ca niel un cretin set nu se numit secretar de stat la Vatican. va avea lot mâine, si ca prin acest fapt
indoeasca despre paza secretului spo- nu mai aibe niel o rugine. Gum zice dinea zilei a celei mai apropiate ve- Berlin, 2f Marcie. ea poate ti considerata ca serbarea pa-
vedaniel, aparátorii bisericei au scris Românul: ei -a dat postele peste dinte a Consiliulua comunal. Principil sosesc mereü : azi dimineat& al eel europene.
c&rtt Intregí, aü povestit mii de istorii Cap». sosit principele de Galles, principelo mo- Adunarea imposant& de suverani
inconjuratid pe duhovnici cu o aureola,
Printul Ion Ghika a adaos,eä daca D. polit kneaz Mort_zi însocit de stenitor al Danemarcel, marea duces& Vera care se va strange mêine In jurul Impe-
mai sta la Londra, causa e cà daca primul procuror Audronescu a fost si principele Ludovic da Bavaria. ratulut, zice foaia germana, va repre-
fácênd adesea dintr'lneiz niste martiri sir Intoarce In tar& s'ar zice ime ail la penitenciarul sinta toata Europa si vointa ei comuni
gata a suferi or ce chin si p&strand Vàcâreeti. Pe Petersburg, 21 Martie. de a mentine bunele relatiunt ce exista
diat c& lucreazä pe sub man& ea sé capra tr&suril se giiseaü un dulap vi Tarul a dat 2000 ruble pentru a ti dis-
tot d'a-una tainelele ce li s'aü incredin- réstoarne guvernul, si d -sa este des asta -si.
un clondir de spirt. tribuite agentilor politiel secrete care ali Alianta Italo - Austro Germana, ada-
tat. In gura unui duhovnic s'aü pus gustat ai obosit ei nu mai vrea sé impiedicat atentatul. Aceeti agenti de trel oga aceiaai foae, este o garantie solid&
chiar urm&toarele cuvinte : «Camaea se ocupe de politica.. Bietul Stoica Alexandrescu
zile supraveghiaü necontenit pe studentii data linigtei ei siguranter Europei si do-
ce port pe mine, daca ar cunoaste se-
cretul spovedaniet, ae arunca'o in foc 1»
34 x
Congresul corpului didactic din
b &nuitt. vedeete, sfare de aceasta, ca relatiunile
intre aceste trel puteri s'ali limpezit ei
In privinta retragerel d -lui Carp La Universitate ali fost mart demon -
IntArit.
Se vede ca vremea and duhovniciï din politica militant&, trelaue sé spu- Romania va ft In anul atesta la Iasi sträri In onoarea Tarulul. CAtl -va studentii
IeI aruncaü camava In foc mai bine de nem ca sé f ai de tot exacta, cä d. In zilele de 30 el 31 Martie el 1 A- care ali fluerat ali lost b &cuti de cama- Berna, 21 Martie. Cantoanule din
cat se sopteasca p&catele noastre la u- Carp nu s'ar retrage la movie, pre - prilie viitor. razil tor. Waadt si Wallis ali hotaret de a da o
cum am spus, de cat in easul când Se va. discuta : organisarea învë Studentil Grabow si Generalow care ali subventie liniei ferate care trece prin
rechile altora a trecut de mult si de tàmëntului secundar. Simplon.
acum mainte, daca dorim sé ne spove- unirea partidelor opesitioniste s'ar fost arestati si s'ali g &sit cu bombe
Petersburg, 21 Martie. Mesagerul
face pe unele base ce n'ar conveni Atât memoriele cat si cererile de erat inscriel la Universitate numal de
dini, va fi de trebuintá se adestanepân& Inscriere sése adreseze d lui secretar Imperiului publics un comunicat care
cease luna.
ce impar&tia ceruluï va fi pus& in lega- d -sale. C. C. Dobrescu, profesor la liceul SC. Generalow, and a fost arestat, a arun-
desminte In mod energie stirile date
tura telefonic& cu regatul românesc. de jurnale ca relatiunile Intre Rusia si
Corespondenta politick din Viena Sava str. Scalene 47. cat bomba ce purta la picioarele agentilor Germania ar fi defavorabile.
Duhovnicii pravoslavnicet noastre bi- care e o publicatiune oficioasa a gu- peS'a acordat o reductie de 50 0/0
liniile ferate.
politieneetl, Ins& scapându't din mana sta Constantinopol, 21 Martie. Au-
serici nu mai pastreaz& secretul spove- vernului Austriac confine o scrisoare bomba n'a putut face explosie. dienta ce d. de Nelidoff, ambasadorul
daniei. din Bucuraati foarte interesantä din Acest incident a dat nastere etirel ce s'a Rusiet, trebuia se alba la Sultan, a fost
Eat& faptul, cum II istoriseste chiar punctul de vedere al st &rei relatiu- D. Ion Brá.tianu s'a reintors azi respândit c& s'a aruncat o bomb& sub tra - din nod amânat&.
Vointa Nationalä, In numërul sëü de la nilor noastre exterioare. dimineaz& de la Florica. sure Tarulul. Berlin, 22 Martie. In cursul zilel
8 Martie 1877.
«Joia trecut& s'a judecat un proces
Aceasta scrisoare, avênd toate a-
parentele unei comunicatiuni ofi-
n
In îutrunirea intima care a avut
Salonic, 21 Martie.
U mare canti ate de arme ce fusese
de eri lumea se gramadea la palatul
imperial. In stradele vocine comuni -
cioase,este atribuitá d -lui 13eldirnan loe, ca de obicei, asearà la d. Sta- aduse de o corabie greceasc &, a fost se- catia era aproape imposibilá, mulzimea
foarte interesaut de Curtea cu jurati de Sind foarte numeroasa.
llfov. Pe banca acusatilor se alla ser- el face obiectul a numeroase comen - tescu s'a examinat chestiunea dacA cvestrata.
tarii In lumea diplomatic&. trebue sé se permit& opozitiunei d'a Berlin, 2i Martie. Când impératul s'a aratat la fereastra
ban Ioan acusat c& a torturat ei jefuit Vona publica mâine aceastá scri- vorbi in discutiunea bugetului. Pá- Ducele d'Aosta fracele Regelul Italiel a din colt a palatulua, o adeverata isbuc-
pe un cantonier. Acusatul a tagaduit rerile find imp&rtite si st&pinul ca- nire de intusiasm s'a produs in masele
soare. sosit ai&, un ceas dupe Regele Româniel. poporulut, ovatiunile n'ad Incetat un
faptele, dar Ynsuei duhovnicul s&ü cu sei abtiindu-se de a'ei da pärereanu A fost primit la gara de principii Wilhelm moment.
deslegarea episcopului de Arges, a co-
municat d-lor jura(t m&rturisirea ce Uri ziar colectivist, Unirea, spune s'a lust niel o hotárire. ei Rennie de Prusia. Sears studentii de la toate facultá-
ea d. Dim. Sturdza ar fi declarat mai Viena, 21 Martie. tile ali organisat o retragere cu facie
acusatul i-a facet In aceasta afacere. nzultor amici ca e hotàrït a se retrage Azi la 10 ore un Te -Deum a fost Se telegrafiaz& din Bucureeti «Corespon- mareata. Defileul pe d'inaintea palatu-
,,Serban loan a fost condamnat la 8 din minister. celebrat la biserica evangelic& eu o- dentei politice» c& Regele ei Regina Ro- lui a purtatorilor de facie a tinut un
mâniel mergând la Berlin n'ali voit de ceas Intreg. Imperatul In uniform& s'a
ant reclusiune». Crstiunea s'ar fi si discutat in con- caziunea celui de al 90 lea aniversar aratat din noel la fereastra din colt ; a
Soarta osanditulut neapárat c& nu siliul de ministri. al naaterei M. S. Impératul Germa- cat se aduc& omagiile Lor gefulul easel de fost aclamat cu entusiasm.
me turbura cAtuet de putin si nict va Nu cunoa,stem inca, zice foaia co- nieì, Rege al Prusiei. Hohenzollern. Cu toate acestea, aceast& Berlin, 22 Mantle. Ziarele d'aici
turbura pa nimeni. Jurai aü facut bine lectivista, ce decisiune sé va fi luat. D. doctor Busch, ministrul pleni- visit& are oare- caretnsemn &tate hind date publica articole pline de entusiasm si
de l'ad trimis Iutr'o clima mai rece, dar potentiar al Germaniei înconjurat relatiunile Germaniel cu Romania. poezii celebrAnd serbarea Impëratulul.
Á de tot personalul L,Tatiunei ei de De and Romania a intrat fa liga p &cel Berlin, 22 Martie. «Berliner Ta-
am remas cu gura cascata and am ci- Am publicat erí la informatiuni o acel al Consulatuluï general, facea format& de puterile centrale, niel un po-
tit ca duhovnicul acusatului a fost mar- geblatt» anunta cá un ofiter din polizia
notita.. ce ni s'a trimis el care nu e- onorurile ceremoniei. litician roman n'a putut nega efectul bine- din Petersburg, bánuit de a fi partici -
tor In proces si a istorisit ceea-ce ar fi mana de la redactiune, cum cä Prin- Aü asistat d. Ion. Brâtianu impre- f &c &tor al acestel aliante pentru desvolta- pat la complotul In contra viecei 'l'aru-
trebuit se.' intre pe o urechie ca s8't tesa Alina Stirbey a daruit societätii unä eu tori eel l'alzi ministri afar& rea material& si cultural& a Romaniel. lui, a Inceicat se se sinucidá. Greci ret-
iase pe cea-l'alt&. p mtru invét &tura poporului român, de d. Stätescu, representantii Pute- Madrid, 21 Martie. Guvernul a nit el a facut marturisiri foarte grave.
Nu stia zeü cum sunt facute canoa- o cask In valoare de peste 200,000 rilor stréine impreun& eu secretaria Incunostiintat cA emigratii politici vor Pe d'alta parte «Gazeta de Voss» a-
franca. tor, d -nii Ion Ghica ministrul ple- putea reclama pan& la 15 Aprilie bene nunta ca eel trel studenti asupra ca-
nele bisericeeti si daca un episcop, fie, Anima cä Princesa Alina Stirbey nipotentiar la Londra, D. N. Cretu- ficiele amnistiez proclamata In 1885. rora s'a gasit bombe de dinamite si
cheer de Arges, poate se lege si se des- nu are dreptul d'a face un asemenea leseo, mai multi ofrceri generali ei Acest termen expirat, nice o cerere care ali fost eel dintêiü arestati pe per-
lege cu atâta Inlesnire cheer limbele dar de oare -ce exista un act de tran- superiori, secretarul general al mi- de acest gen nu va mai fi primita. spective Newski se numesc : Stepanoff,
duhuvnicilor, dar trebue se marturi- Madrid, 21 Martie. Ministrul de Andrejevitch ei Generaloff el sunt toni
sactiune formal încheiat eu fostul el nisterulul afacerilor stréine ei a-
i
finance mentine cu toat& opositia ce in- foarte tineri.
sim, ce. o asemenea putere episcopal& sot d. gen. Florescu, prize care e stipu- proape întreag& colonia germana. tempin& In tare, proiectul de a stabili
nu prea e menita a impinge lumea la lat cà aceasta casi trebue datà sta- din Bucureeti.
I
un imposit asupra rentel interioare.

FOLTA ZIARULUI «EPOCA» bagator de seama ar fi vazut ca ea nu Dace. nu va veni, zicea el, atunci E in stare s'o face, Rig. Dute Gheorghe... dar ea seama.
mat era aceia de alt.& date, c& viata ce vom merge Inainte el me voiü Intoarce Cum ziel asta ! Dar etil tu ce. am Acela care ar vrea së pue mana
(52) petrecuse In bogata cask a lui Séglin mâine pe jos. de gând se me due la Paris In noaptea pe Gheorghe, zise el, zâmbind cu reu-
ALEXIS BOUVIER facea se i se par& strania acuma lucrurt Dar Iza gendea : asta, se '1 caut, se '1 gásesc el vai de tate el aretând cutitul sëü, poate se
care alta data i se p&reaü foarte Ereeti. Oare voiü mai putea trai aea de dânsul de o fi cum zita ? zicà remas bun lumen aceetia. Val de
Nu mat era Iza vagabonda, rfndunica acum ? Se nu te apuci de asta, Gheorghe. sêlbaticul daca m'a tras pe sfoara.
sburând dintr'un loe Intr'altul. Era Iza Apol privea pe Gheorghe... I se pa- Rig e mai dibacid de cat noi. Daca te *i piece In goan&.
FEMEA IIOTRULUI cea frumoasä, falsa contesa de Zints- rea frumos..., inset zicea In sine : vea apura se te luptí cu el, te va omo- In mijlocul noptei Iza se deeteptä
ky, imbracata In t.igance. Dar Gheor- Ce nenorocire I daca traía si el alt - râ, dar far& a lesa niel o urme.... Ear speriat&. Gheorghe se Intorcea obosit,
ghe nu vedea nimic si o credea In- fel, ar fi el el acuma inteligent, delicat. daca el a luat banit.... si va se 't pAs- plan de sudoare.
PARTEA DOUA toaräa pentru tot d'auna ; el era gra- Pe urma ca se se indrepteze pe ea treze, nu 'I v.;i mai g &si Iza, zise el, polizia e la Auteuil de
bit se se Intalneasc& cu Rig, ca se is- ansasi, adauga : 0 I Il voiü gasi.... az dimineazet. Pe tine te cantó, mi s'a
XVIII praveasca mal iute el se se vada la a- E frumos.... e bun dar Dar and te a vedea la Paris. cine spus. Se plecam.
Ce visa Iza dapcst, pe and Iza, cerui il era cam Nu cuteza se zic& e prost ! El, mereü I í spune ca nu te va denunta ? Cine A I zise Iza, necájitA ca o deetep-
urât si se uita cu desgust la mâinile Ingrijit, nu se gândea la Iza ; etia ca fit spune c& nu i -a arestat chiar pe ea la tase, el In timp ce Gheorghe se si pre -
Cu parere de reel se supusese ordi- sale murdare, ie zicea c& va trebui se este a lui, aatepta Cu ner&bdare so- Auteuil... si de aceia n'a venit el pan& gatea de drum, ea adormi din lioü
nelor lut Rig, care It poruncise se se la o femeie care s'o slujeasc& când va sirea lui Rig. acum ? mormaind :
due& la Versailles ca se'1 aetepte acolo. fi departe.... Avuse prea mult aur In i nu 'I venind. Ziva era pe sfarsite, At tras in Fernand si chiteeti bine, Nu ! mi -e eu neputint& acum
Gheorghe ar fi voit se primeasca chiar mâinile sale ca se nu i se para acuma trebuia sa piece chiar in acea seara si eti ? aduce aminte de tipétul sea, Eram nebunet când me gândeam cA va
In seara aceia suma f&gaduit& lui el Izer. uricioei gologanit.... Insfârait, pusese Rig nu vence. Ei ie fácur& un cort el eli l'am avut In urechi One la rAsAri- fi tot ca mainte.
tiS'ar fi vêndut atunci trásura, calul el cupa la gura, beuse din ea el avea Inca Gheorghe vorbi Izei de ceia ce se in- tul soarelul. Dimineata, Gheorglie g &si pe Iza
ar fi dus pe Iza eu drumul de fer din - gustul in gura... Vinul pe care 'I Muse tAmplase. Iza irisa, culcatá In fundul Gheorghe sta gânditor, nu zise ni- deeteapta pe gânduri.
colo de fruntaria Spaniel. glumind In dimineata acea cu Ghe- cortulut, cu bratele aduse peste cap, mic : dar Iza care Il observa si care '1 Gheorghe, zise ea, vino se te o-
Când vE dea pe cine -va umblând pe orghe, It facuse oare -care plecere, o fa- il asculta cu nerabdare, de si cela ce cunoetea, Intelese cá luase o hotarare. dihneeti, el lase së man eli calul.
lang& trásura sa II privea tintó, catând
cuse se rada, dar deja stomahul sed I1 't spunea el era gray : Fare a vorbi el In timp ce Iza Inchidea Gheorghe obosit cum era primi cu
se se Incredinteze ca nu e vr'un agent primise eu greutate.... si, când Gheor- Dar daca stApânul a c at selbati- ochil ca pentru a dormi, el Inh &m& ca- multumire si se aceza In locul et. Ea It
al polizie[. ghe nu era fata, când soarele nu lutea culul paralele el juvaerurile pe care lul la tresur&. Apoi and se fAcu noap- 1mbrAtiee. mutt zicându -I :
De parere de reel, de remnec&ri, fi- asupra sdrentelor sale facând se reías& trebuia se ni le aduce, daca i -a dat In te se Imbraca eu costuwul sea de
ind ca omorâse un om, niel gând nu culoarele sale vii, baraca lor li se pA- acelaei timp suma ce ne fagaduise....? Som bun, Gheorghe ?
munte, ie lue reeolverul el cutitul In
avea. rea din cale afar& murder& Atunci Scii tu cA fac mulzl bani toate acestea brâü el zise Izet :
Iza, din potriva, era veselá, mai u- Inchidea ochit ca se vada In gând mA- Iza `l Dormi, me Intone moine dimi- (Va urma)
eoare, ca o pasëre care a scapat din car odaia frumoasà de la Auteuil ; Da, tie t'ar ajunge ca s8 traeatï.... neate..
colivie, nu putea crede cet e liberé Lainele sale la sgâriaü pelea el deprin- Cred el eli, cA am avea cu ce trii, Unde te dud ?
dar nu cuteza sé se prea depárteze de s& de o vreme eu panza subtire, alb& ou ce trai bine amando[. Bëtranul sël- La Auteuil.
tretsure. si parfumatá. batic e liber acuma ca si noi, stapanul Pentru ce, zise Iza tresarind.
Viata cea nou& pe care o ducea din Gheorghe nu vedea nimic. Së uita sé nu mai are nevoe de el... Poate c& va- Se ved ce s'a intâmplat acolo dupe
acea dimineat& o desfáta. Cu toate a- vada daca bétranul Rig nu sé arata pe zându-se cu banit in man& a luat -o plecarea noastra.
pestea dacá Gheorghe ar fi foast mal drumul mare. la fugó..... Iza se mal gandi purin, apoi :

DIN DISTRICTE
It OM A\
Ni se scrie din Roman :
Colegiul II de deputati din Roman e
convocat pentru 22 curent a alege un
deputat In locul reposatulul P. Stra.-
jescu.
Candidatul guvernului ne arata. sta
rea decazuta in care a ajuns guvernul
si In acelas Limp ne descopertt lucruri
scarboase, uricioase, care remäsese pä-
rasite pentru un Limp, trecute In dome
niul uitärel.
De si e vorba a discuta persoane, to-
tusI interesul national care e la mijloc,
destinele teril, care trebuesc a se In-
credinta unul representantinadunarea
Deputatilor, nesilesc a desváli pe can -
didatul Prefecture' de Roman la Cole -
giul II de deputati.
Resuflatul Prefect din localitate, be-
tranul C. Mortun, a recomandat vizi -
rulul, pe I. Vasiliu, fost Presedinte de
Tribunal, far d -1. I. C. Bra.tianu, '1 a
primit de bun, ara ca. are a trece prin
formalitatea alegerii de la 22 curent.
A mai fost candidati dar a fost In-
läturati si WA cum :
Voluminosul Vice Presedinte a Ca-
mere'', a recomandat petenerullonescu,
flu' vechiului luptätor N. Ionescu, dar
Vizirul '1 a Inläturat cu doue cuvinte :
»Nu 'mi trebue, ceci e tener si se face
Indata disident «. A c&zut deci candida-
tura acestuia.
Se zice caVice- Presidentullmpreuuä
Cu Senatorul Takita. Ioan vor se sus-
tine, In contra recomandatului Isprav-
nicului, pe bäcanul V. Ioakim, asa ca
se amärascäsaü chiar se restoarne din
Prefecture pe Veteranul C. Mortun.
Un alt candidat L. Eraclide, s'a dus
In Bucuresti, unde 'sI sustine candida-
tura, dupe insesi spusele sale c Im ast-
fel : Sant arendas al Statului, a une!
mosif pentru care am dat aproape de tre!
ori mai mutt arenda din trecut; am in-
teres, ca se mi se ia piimentul pentru
Insurateï si se scap de impovärätoarea
arenda, ceia -ce daca'm! face guvernul
me declar sclavul seù, fáre conditiune.
Afar& de aceasta, pesuiala In plata cas-
tiurilor pana la espirarea arendei de 10
ant, me face se flu In mâna guvernulu',
cal mai sigur si devotat al sea.
Cu toate aceste tari argumente, care
nu pot fi contrazise, candidatura sa e
respinse de la deputa.tie, find ca doar-
me ziva In picioare, promitandu -i -se un
loo In Senat,unde Intruneste toate con
ditiunile de incapacitate, somnambul
si servitor devotat.
A remas dee' tot vechiul president I.
Vasiliu.
Acest chemat a Post destituit, In ur-
ma anchetel facute de procurorul Curti'
de Iasi Cociaa, (actualmente la Bucu-
resti), care a constatat prea multe
amabilitate din partea presidentului
Vasilia la succesiunea reposatulu! Ga-
rabet Tataru, ceea ce a fa.cut pe moste-
nitorl se fie tot ara de amabili Cu el, se
'1 trimita cu trásura cu cai acasa, fra.
air mar cere se le inapoieze, ba chiar se
1 fact" a trai de atunci si pana aste -zi
fart& functiune, destul de bine, fár& a
duce lipsa de ban!.
Aceiasi amabilitate a fost Intrebuin-
tata si la mortenirea reposatel Stârcea
V&leanca, alta bogatas& din Roman.
Pe lànga aceste nobile calitatl, nece-
sare guvernulul de aste -zI, mal are si
alta, tot ara de trebuitoare : e un bun
ciomagarig. Iate. cum si -a dat pe fate
ai pe aceasta: dupa cat va timp de la
destituirea sa,Vasiliu se pune pe tanga
resuflatul Ispravnic, '1 lin gureste Intr'a-
tata, ca '1 ademeneste se 'i dea concur -
sul sea puternic pentru a ft reintegrat
In presidontie. Uu jurnalist din loca -
litate dá pe fat& faptele lui de moste-
nire, iar Vasiliu superându -se se duce
acasa la redactor si rupe ciomege de
Caput si spetele bietulu! redactor, eu
Coate cä 'i -a aretat manuscriptul une!
persoane, ce 'si luase respunderea pu-
blicatiei. A fost judecat si condemnat
pentru acest fapt.
Nobila, ba chiar nostima pretentiune,
de a'si spilla Vasiliu pata trecuta, ca se
fie In starea se pune din nog la disposi -
tiunea unor noi mostenitori din bogatul
oral, era cat p'aci sei se Implineascä,
caci s'a g &sit un procuror general ca d.
Budisteanu care a fácut o noue anchetà,
cautand asterge faptele trecute de pe
fr'untea lui Vasiliu, si cu un lung ra-
port câtre reposatul ministru de atunci
Statescu, a ckutat se'l pun& din noli
President. N'a reusit niel unul nie! al-
. tul : Vasiliu, pentru c& reputatia de
atunci a Procurorulul Cocias, Intrecea
pe a sefului sea, apof faptele stabilite
si constatate prin raport, vorbeag sin -
gure In contra lui, Budisteanu, pentru
ca atersese d'asupra capulul lui Teiler,
proprietarul evreü a Solontului din jud.
j3dcdu, un fapt, pentru care t8närul
jude Instructor de Bacäu, gä'e-ta ca
alta constatar', ci conturile evreuluí
eraü Incäreate in registre cu 400 01-
beni.
Am zis reposatul Stätescu, pentru ca
pe atunci avea patina viatä ca ministru,
spunea ca prefert" se'si traga un gloete,
de cat se sud& ca se petrec asemin-a
lucruri In justicie. Acum Ipse se vede
cä nu mal tr&ierta, de vreme ce s :r pe-
trecut, a auzit si vezut; In cat a trebuit
se moarl, remaind numal umbra lui
astazí.
Iatä In goliciunea lor toate faptele
ce se atribue candidatulu! si mosteni-
torului la deput &tia colegiului Il de
Roman.
Uitasem a spune ca Vasiliu e si a-
vocat, dar ne scapo din memorie cate
procese are pe an de sustinut la Trib.,
caci: la Curte nu stim de poate nemeri,
caci n'a caleat nic! o data pe acolo.
Ce se zicem de guvernul ce 's! aduce
ast -fel de deputati : e un mar putred
care a ca.zut si nu se gäseste cine se'l
arunce din grAdina peste gard.
A.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
.edinta de Marti 10 Martie 188 7
Principele Dtrn. Ghica deschide sed inta
la 2 1/2.
D. Statescu, ministrul j ustitiel cere pu-
nerea la ordinea zilel a secttunilor, cartea
Ili a codicelul de comerc.
Senatul incuviinteaz&.
La ordinea zilel proiectul de pensie pen-
tru mostenitoril defunctulul deputat Stra-
jescu.
D. Gr. Stefanescu se opune la darea
acestel pensil, ca thud nemotivata. De ce,
atuncl, s'ar refuza pensia functionarilor
care n aü slujit de eût 19 s..ü 20 de ani, si
carora li s'ali l'acut retinert In timpul a-
cesta ?
Principele Dim. Ghika susl<ine legea
pentru c& Strajescu a murit sérac si a lasat
o familie numeroasa.
Legea, pus& la vet, tntruneste 40 bile
albe contra 24.
D. Gr. Stefanescu, In cestiune de re-
gulament, arat& c& legea a lost respinse
de oare-ce, conf. art. 26, tt trebuesc doué
treimi pentru a fi íncuviintata.
Principele Dim. Ghika se supérs. S'ali
mal votat $i alt& data pensil in asemenea
conditil ; Senatul trebue s& fie multumit,
caci esist& prece:iente.
Discutta se inchide.
Se voteaza un indigenat doué si se trece
in sec4iI la 3 1/2.
Bedecu.
CAMERA Ig
. edin(a "de la 10 Mar tie 1887
Sedinta se deschide sub presedentia
d -lui Dimancea la ora 1 1/4 fiind 110 depu-
tati presenti.
D -lui Catuneaiiu se acord& 10 zile con
gediü.
D. Raduleseu intreaba pe d. Ministru
de finance de ce se face retinera la fune -
tionaril regiel care nu sunt Romani, a-
ceasta find o nedreptate de oare -ce acestl
functionari n'ali dreptul la pensie.
D. Nacu promite a se ocupa d'aceasta
cestiune.
D. Dr. lovitz cere numirea une! comi-
siuni de ancheta pentru a cerceta denun-
t &rile f &cute contra d -sale de d. Isaia Le-
rescu la Senat.
D. N. loneseu se opune acestel cererl
de oare -ce ar fi a traduce Inaiutea bares
Camerel un membru al Senatulul.
D. Fleva se plànge de modul cum sunt
reproduce In «Monitor» desbaterile Came-
rilor si roage. guvernul a pane In vederea
directorulut «Monitorulut» cs acest ziar
olicial nu este o fuai umoristica.
D. N. lonescu a carui interpelare este
la ordinea zilei, zice ca renunta a desvolta
azi interpelarea sa amânand'o pentru ziva
and se va discuta bugetul mini$trulul
cultelor la care ea se refera.
D. Dr. llâmniceanudesvoltttndinterpe-
larea sa d -lu. Ministru de resbel, arata ca
medicil militari de reserva chemati a face
serviciul ambulautelor nu ali primit sold&
dupe cum cere legea. Ceva mal mull.; d -sa
spume ca unii din aceatta ali primit sold&
lar alii nu. Ge dreptate e aceasta? Ce
regula? Legea Ins& e formal&, de ce mi-
nistrul nu o aplica ?
D. General Aughelescu respunde cif brevetata a sefulut Junimist : litalonul de
legea sia respectat si ca medicii reservista nur! taco. remedial Intreger situatiuul. liberal catre contribuabili. Guvernul, du- tintä de dênsul, a fost dat cornisa-
sl -ali primit solda. (Se cere incliiderea
discutiel).
D. Dr. Râmniceanu contesta veraci -
tatea atestes aftrmatiunl, si spurie c8 me-
dicii rieplatita vor fi sili!' a recurge la tri-
bunale.
D. Dr. lovitz Bustine aceeast tires& ca
d. dr. Itirnniceauu, dar In ce mod, vat de
noi 1 Nu este cu putinta ca asupra unei
ntaterit asa de simple sé se peat& aglo-
mera mal mulle parascovenil I Discutia
degenereaz& intr'o atievérata bucata de
comedie a la moliere. D -r. lovitz este un
ora hazliü se vede. Profit& de presenta
mai multor dame In tribuna respectiva
pentru a euumera si detalia toate boalele
curarisite de medici si pruveuinta acestor
boate. Doamnelerosesc la aceste
ri un joe activ de evantaliurl urmeaz& In
tot timpul acestel disertatiunt medicale,
adese ori Intrerupte prin accese de lri-
laritate generala.
Conclusia : trebue sé se pl &teasca n1e-
EPOCA» 11 (23) MARTIE
dicil reservist'. Yawn]: imic de zis contra
conclusieT. Dar ptnas'ajunga acolo 1 Uf !
D. Agarici nu este tusé d'aceast& pa-
rece. D -sa e omul econotnii'or si to a-
ceasta calitate taie si roade de unde poate,
de la pensil, de la recompense, si, azi d
la reservistii medic'.
D. I. C. Bratianu exalt& nieritele me-
dicilor reservists. Face o comparatie tntre
oftterit de reserva si medicii de reserva.
Gasente si aci ocasia d'a afirma inexacti-
tati zicênd c& nu s'a vézut magistrati, a-
vocatt sae tiueri de alte prol'esiunt mer-
ggnd la conceulrarile anuale, chid suns
chemat,I ca ofiterl de reserva. Inexactitate
flagrante, caruia am putea réspunde cu
flume proprie.
D -sa gaseste c& pretentia acestor medic!
este dreapta, zice ca d. Agaric! si d. mi-
nistru de Resbel n'aü dreptate, si ca me-
dicii reservist' trebuesc pl &titI.
D. l'aladi releveaza divergenta de pa.-
rere intre d. prim-ministru si colegul séü
de la Resbel.
D. Bratanu foarte tncurcat recurge
imediat la doué din surupurile sale ordi-
dinare. Vorbeste de un reposat si de un
om mare. D. Beuedettirenumitul diplomat
frances.
Conclusia este ca Ministrul de Resbel,
daca va gasa In spiritul stabilimentului mi-
nisterului de Itesbel caparerea d'a seplati
medicii nu e bun &, va veni la Camera cu
o lege interpretativa tu aceasta privinta
D- voastra at futeles? Eü marturisesc
ca am rémas nedontiril.
Discursul d -lui P. Carp
Urmarea discutiunel bugetelor fiind la
ordinea zilei, d. Carp are cuvintul. Orato-
rul cu aceasta ocasie se intreaba care sunt
bine- l'acerile care justifica sedera la pu-
tere a actualulu guvern.
Constat& ca actualul buget a Post alca -
tuit lu ast -l'el de mod in cat sé se ascund&
deticitul real care exista In ifnançele té-
rel. Guvernul n'a avut curagiul sé martu-
riseasc& deticitul, si a preferit a'1 tagadui
umilaud citrate.
Nevoile statului ,ne a obligat a ne im-
prumuta cu 400 milioaue, din care o parte
este realisat&. S'a erais asa dar rent& de
tie! on cat bugetul ordinar. Pastràud pro -
portiunea cuvenita, tu Franca aceste 44O0
iniltoane ar ecliivala cu 9 miliarue I Gre-
detl d- voastra ca daca s'ar li cerut In Par -
lamentul Frances tmprumuturi de U mi-
liarde, nu s'ar ti sculat Frauta contra a-
celut guvern ?
Uude o s'a j ungem cu acest sistem? 0 sé
ajungem ca resursele ordinare sé nu mat
ire suficiente pentru acoperirea adevera-
telor nevus ale statului.
Deja azi n'am avut uu exemplu de a-
cest réa?
Nu s'a trezit administratia militara fat&
cu atatea lipsurl fu cat in faya evenimen-
telor externe, vézandu -ne rrepregetit1 eu
cele necesare, si In imposibilitate d'a in-
tra In resbel, guvernul a rust suit sé tear&
creditul de 30 milivane.
In momentul peridolulul, banii nu sunt
de ajuns. Trebue ca pregatirile sé tie fa-
cute din vreme.
Eü destid pe d. ministru de resbel se
'mi dovedeasea ca suntem gata. Sé me pue
pe mire in fato generalilor, si se 'i L.lreb
ea: ave(,t echipameutul cerut, In corn-
pled?
Imprumutul de 30 milioane s'a votat, si
s'a votat In vederea until nur amenin4a-
tor 1 Acel nor disp &rand, oare imprumutul
nu se va face ? Mie mi -e team& c& se va
face In on -ce cas, si nu pentru inte.mpi-
uarea une' start anormale, el pentru
indestularea trebuintelor normale, ordi-
nare ale armatel.
lu vremea aceasta anuitatile acestul Im-
prumut se adaoga la sarcinele anuale din
buget.
A guverna va se zica a prevedea.
D'acum tres ant am prevézut deficitul,
l'am anuntat d -lui Bratianu, d -sa mi -a
zis : poate a' dreptate l Câud deficitul va
vena, vom vedes l
Deficitul a venit. Ce s'a facut ? D. Nacu
venise Cu un proect de echilibrare prin a-
coperirea delfcitulut. D. Costinescu a fost
de parere contrarie, deticitul nu s'a aco-
perit, s'a disimulat.
Ast -fel voice a guverna? Au jour le jour!
D. Carp, dupe aceste juste reprimande,
biue- voeste a'st da si parerea d -sale pen-
tru remeaierea rèulul.
Care este ace' remediu suveran?
Ce? Nu'! still? El este de inventiunea
Trece fu revista galantoniile guvernuluI dupe ce d. Xenopolu a luat cunos-
D. Carp odata pe acest teren intra pé d -sa, a scazut o multime de imposite.( ?) rulul de politie Bucureanu ca sé '1
desvoltarea améuuntita a ideei sale fa- Taxele asupra béuturiler spirtoase nu le trimitá prin sergentii de oras, din
vorite.
Critic& organisatiunea actual& a Bancel
Nationale Zice ca azi ea nu este banca té-
rea, banca nationala,ci banca uuui partid,
banca colectivista. (Aplause).
D -sa demonstra c& starea actual& a a-
giulul este la realitate discreditul statului,
si c& departe de a descreste, cum a l'aga-
duit d. prim ministru acuna un an, el azi
a ajuns la 18,1a 20, si la 22 0/0 1 (aplause).
S'a zis, ca acel agio provine din crisa
generala care bautuie Europa. Aceasta nu
este exact. Grisa economic& Le complica la
1101 cu alteratiuuea valutel.
Si din causa acestui agio avem tu bu-
getul statului un defied de 10 milioaue.
Suutem si.itl sé trimitem pe Ile care au
jumatatedin bugetul nostru In streinatate
in aur pe and not tucasam In hârtif si ar-
gint.
In curànd agiul va ajunge .d, Carp e
sigur d'aceasta si 25 0/0. Atuncl
la `_'/
argintu' se va scurge d:n (ara si vom a-
junge la cursul fortat, gratie aplicatiunel
tn finantele noastre a stiintei d-lul Sto-
lojan. (ilaritate).
D. Stolojan apostrofeaza pe d. Carp cu
niste cuvinte pe care le atribue principe-
lui de Bismark.
D Carp respunde prin aceleasl cuvinte
dar eu mutt spirit le aplica d-lui Stolojan
In mijlocul ilaritatei si aplauselor Ca-
merei.
Terminând eu teoria agiulul, oratorul
se intreab& daca actualul guvern mal are
ocre l'orsa moral& pentru a äedea la pu-
tere.
Trece in vedere administratia, justicia,
se opreste nu la acuzatiile d -lui Fleva, ci
la modul de aparare a d -lui Statescu.
Infiereaza cinismul marturisirilor d -lui
Statescu.
intreaba guvernul care sunt ideile, care
sunt principiale dupe care se conduce ? de
trel anl s'a anuntat o er& noua ? (ilari -
tate, aplause).
Guvernul in loc de principil, s'a mar -
ginit cu declaratiunt ca de felul atesta :
»Vom aplica leghe in mod onest,« cum
zicea d. Nacu mai de una -zt.
Aceasta intra In domenul apreciarel per-
sonale, si adese ori aceasta este tnsela-
toare.
De exemplu : n'a zis mal de una -zI d-
Ministru Sturdza, ca d -sa mnu este un ora
reutacios (Ilaritate).
Vedete cat se poate Otnsela cine -va. Gu-
vernul nu este representant al ideilor li-
berale. Nu stiu daca at1 avut vre o -data a-
semeaea idei, dar ce stiu este ca nu le ari
aplicat niel o -data I
D. Nacu ne a intrebat mas de una -z] daca
avem program politic, avênd aerul a crede
ca program este o opera literal &.
Un program, dupa parerea oratorului
este o fagaduiala onesta care trebue ti-
nuta.
Asa and vorbim de descentralisare co-
munal&, va sé zica ca t'agaduim ajungând
la putere, ca o vom face sali ne vom re-
trage.
(And va sa zica de etalonul de aur, vor-
bim ca vom introduce aceasta reforma
sari vom repunta la putere, si asa mai de-
parte.
D. Nacu, n'o veli putea face.
D. Carp. Aceasta va sé zica program iar
nu cea ce at,1 facut d -v. laMazar -Pasa, care
era o fanfara si care fanfara a rémas cace
n'at,t executat fagaduiele.e d'atunci.
E timp ca part,dele la noi sé se deose-
beasca pe idei si sé se formeze ;nu ca azi,
pe eticliete care se cumpara si se vêud si
nu serva de c &t a ascunde o mari&, adese
ori marta tea mai proasta. (aplause pre-
lungite).
.aedinta se suspend& pe cinc[ minute.
Uebutul d -lui A. Xenopulo
Acela care a fest a,es In colectivitate
pentru a réspunde d -lui Carp este neul de-
putat de Iasi d. Xenopulo.
Pan& azi, de când a intrat in parlament
aceasta capetenie colectivista n'a zis un
cuvêut. S'a menajat, s'a pastrat pentru o
ocasie mare.
Az! 'st facu debutul. Toata lumea se as-
teapt& la lucra mare. D -sa se astepta, se
vede, asemeuea la vre un mare efect; caci
se suie la tribune, inarmat cu mal multe
hârtoage.
Toata lumea asteapta cu nerabdare sé
inceapa.
Pan& sé se hoteraso., ia sé vil infatisez
si d- voasta, iubiti cititori.
A1,1 fost la Ciro? Daca Al fost, veti fi vé-
zut acolo pe unul care face pe Englezul.
El bine 1 Clownul lui Sidoli nu este Englez
asa de reusit cum este d. Xenopulo. Chip
albicios, pe care cade o pereche de favo-
rite blonde, mustatile si barbia ras &, d'alt-
mintrelea ¡lid! o expresiune, iato d. Xeno -
pulo.
Pe and scriü cele de mal sus, un amid
citeste peste umért ;
Ce 't ziel Englez? Nu vez' I e jidan
curat!
Fie si jidan; dar ori ce ar parea En-
glez sali jidan, cum veti voi, dar a Roman
de sigur nu seamana.
Dar a inceput sé vorbeasce.
Ce zice? Greü, greü de tot, sé vé spul
ce.
Auzi abia, vorbeste itrcet. Pare ca ur-
maird sistemul la moda, campionul colec-
polu un manuscris pe douê foi de
tivitate), se napusteste asupra bugetelor
hârtie albastrá. Acest manuscris ,
trecute de sub timpul conservatorilor.
crede prea incartate.
D -sa voeste sé dovedeasca ca nu tara
noastra e cea mal impusa din Europa, si
pentru aceasta scoate alt rènd de I'oite.
Cat futru cea ce priveste deficitul, pen-
tru d. Xeuopulo nu exista. Deficit ? Nu stili,
II am vézut.
Guvernul liberal n'a urcat capitalul da-
toriel publice de cat cu 167 milioaue.
Aci intra Intr'o soaoteal& adevérat jido-
veasca: Ein und zwan.tig, zwei and zwau-
zig. .
Dar proa vrea sé le spue boacane : Au-
armata a ridicat creditul térel I D'a- ma unei plângeri a preotulul Ion
ceea renta Romani sta. bine In stréina- Sachelarie de la biserlca St. Visa -
tate !
Sustine apoi agiul asupra aurulut ca un toate silintele ce 'si ali dat atilt mi-
réü neceser pe care ar li loarte perleulos nisterul public at si partea civile,
se'l fulaturam. Nidi nu e mijloc sé'1 fiils- reprezintatä prin deputatul colecti-
turam.
Moiiometalismul de aur este o nebuilie,
afirm& il-sa. CAnd térile care ali monome-
talismul de aur vor reveni la etalonul
dublu vom soap i si noi de agili.
Vom mal scopa de agiu adaoga d -sa,
and vom avea u industrie national& care
ne va permite sé nu mai importam din
strsiriatate cele ce ne trebue.
Pe moine d -sa va continua; caci fiünd 6
ore, sedinta se ridica.
Baronul Barbu Belu, fost ministru feli-
cito calduros pe orator.
Sé't fie de bine.
Un spectator.
ULTIINE INH'OR1NATINI
Ni se spline c& relatiunile lui Bei-
zadea Miticá eu generalul Luca sunt,
de câte-va zile, departe d'a fi prie-
tenesti. Tensiunea raporturilor din-
tre prezidentril Senatului si prezi-
dentul Adunerei Deputatilor ar avea
de cauz& chiämarea locotenentului-
colonel Vledäianu, ginerele Beiza-
deleï, in capul regimentului al 3-lea
de calárasi la Bucuresti In local lo-
cotenentului-colonel Negel, ruda ge-
neraluluì Leca, trimis sé inlocuiasce
la Ploiesti pe d. Vládâianu.
Generalul geseste cä beizadeaoa
abuzeaz& cam mult de slábiciunea
d-lui Brátianu pe'.t'u Lumiriâtia Sa,
iar beizadeaoa nu admite ca gene-
ralul se îndrásneasce a se pune In
cumpâne Cu dênsul. Inde ira>.
Irl cercurile militare din capitalä,
permutarea fácutá din ofieiü de d.
ministru de resbel intre generalul
VI&descu si generalul Dunca este
consideratá ca un blam pentru acest
din urmá. Ne putênd isbuti se deo-
sebim pe cel adevêrat între diferitele
motive la care aceast& permutare
este atribuitá, ne abtinem d'a ra-
porta vre anal.
Reeeptiirnea de azi la Legatiunea
Gerrnaniei a fost una din cele mal
strálucit ce s'aü vÉ'zut In Bucuresti.
Osebit de lumea ofíciala, de intregul
corp diplomatic si de unanimitatea
membrilor coloniei germane, un
mare numer de particulars s'aü dus
se presinte d lui doctor Busch feli-
citatiunile for pentru aniversarul
nasterei bétrenului împerat.
s
Mistare prefectoralâ.
D. Persiceanu se reintoarce la pre-
fectura de God, al cârul titular n'a
ïncetat d'a fi, lar prefect la Dolj se
numeste d. Sc. Tresnea, actual pre-
fect al Bráilei.
D. Mirescu, senator, este numit
prefect la Muscel In local d lui Luca
lonescu care trece la Briéila.
Covurluiului i se dá, In fine, un
prefect In persoana d lui... Teodo-
rescu ( ?)
Afiâm cá la ministerial de finance
se pregeteste un protect de lege pen-
tru o noua modifacatiune a unor dis-
po2itiunï deja de mai multe on modi-
ficase din legea general& a Vâmflor
si ca votares acestui protect va ti
cerut de urgent& Corpurilor legiui-
toare.
Fiind drat spiritul de fiscalitate
nerezonatá care domneste In admi-
nistratiunea noastre financiará si
care a impedicat tot -d'a -una ca asi-
gurarea drepturilor legitime ale te-
zaurului se fie lmpäcatâ cu inles-
nirile datorite comerciulu', suntem
siguri ca modificatiunile ce se pre -
gätesc nu vor fi de natur& a face
formalit &tile vamale ma! putin ve-
xatorii, ci din potrivä.
Putem asigura cä discursul re-
citat azi la Camer& de d. Al. Xeno-
pulo fusese mai mainte supus d-lui
Ministru Státescu si corectat de a-
cesta.
E probabil cä® numéral sea de
:+stá-searä Voinfa Nationala ne va de
o insemnatâ comunicatiune oficioasa.
In adevêr, azi laCamerä Prefectul
Politiei a ï.nmânat d lui Niki Xeno-
post In post, la redactiunea Voin jeï
Nationale.
Mine Mercuri este la ordinea zi-
lei a Gaunerei interpelatiunea d -lui
Dimitrescu (Braila) relative la cum -
pératorile de naftalina fácute de mi-
nisterul agriculture!, comerciului,
industriel ri domeniilor.
D. Roco, redactor al ziarulul Ro-
mdnia, care a compiirut ieri inain-
tea Curti' cu jurati din Ilfov, In ur-
rion din Capital&, a fost achitat cu
vist Vulturescu, pentru a obtine g
condelnnatiune,
 EPOCA 11 MARTIE

AIeIIMMIMINNIMe
HL VE NZARE
Doua psrechi casse Sn ßucu-
.resti, cartier central, pe o DE INCHIRIAT LA CAINELE NEGRU"
Intindere de 2000 si mal bine m. p. in cari se In Strada Sfântulul Ion noü No. 13, liingli
PRIMUL ATELIER DE TEIMPLARIE coprind , cladirile, gradina, florarie, bai, etc. piala -mare. Se tnchiriazfi de la 23 Aprilie

S. EMANUEL
No. 4, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stzrbey -Voda
Peste 40 saloane Si camere afar& de cdhnia,
grajd, sopron, 4 pimniti instalatiede epa, ilu-
minatie eu gaz, sonerie electrica etc. Pentru
plata se fac inlesniri prin buna intelegere.
Informatiuni la Administratia acestui Ziar.
Efectuiaz& ori -ce mobil& sculptat& si nesculptat& pen-
tru Saloane, ca -mere de culcare biurouri etc.
SAMANTA DE IN
SPECIALITATE DE LAMPEURI tatea cea mai buna, foarte curai. Se
Deposit de mobile cu pretura esceptionale. ana de vênzare la proprietatea C'am-
Comandele se efectueaza prompt dupa modele. pineanca un chilometru departe de
orasiul Focsani.
f88B, doue case, una mare In funndul cur-
tei se compune din cinti camere pentru
stapini, trei camere pentru secretaci, bu-
MAGAZINUL DE DROGUERIE
COLONIALE SI DELICATESE
citarie, pivnita $i gradina. Una mica lin -.
primA-va g& strada se comptine din trei camere
CAROL GERSABLK
ratic cali- pe'itru stapani, una pentru servitori, bu- SUCCESORUL Lill J, OVESA
catarie $i pivnita. Pentru informatiuni a
se adresa d -lui N. A. IacovakiStrada Mer - ';entdntd de 7'rifoi adevëral de Lucerna Speciacea mal
productiva si resistentd. Vî rizare en engros si en detail.
cur, 4 bis de la ora 12 pan& la 2 dupe a-
miaza. (15 4)
11111111OW

Singura Scoalä de musica vocal& si i n-

ÿ MEDALIE DE AUR
strumentala in tara, autorisat& si probatt Vena f Kt13
In Bucuresci, dacA nu se g:isesce la Farmaciele din aproplere de Onor. Client.l, rl vtrisa(a ile rnnsiliu rli hllgicna si salzrVilale

d1
de inaltul guvern a d -lui Profesor
contra CARTE POSTALA, trlimit la domicllió, pria trAsurile fabricel, ce clr-
ANTON KNEISEL
. p.iín
cul:i in oras eu apil L*azósa.

BUCURESTI
No. 42, Calea Victoriei No. 12
Aceast& scoalá fund prevl-,zut& ou mai
mu IV profésorl se pot preda Iectiuni de mu-
sica vocal.i si do or ce instrument pentru
modesta sumlí.
de 15 franei pe luna
de la 1/13 Maiu va ti si un curs sapant
in tie-care Dumicä dupameaza
& pentr,r pa
tru maini trios quatretele etc. la care nu se
primesc da cat Elevii cei inaintati
pentru acesta 10 fr. pe luna
inscrierile se fac in toate zilelo de la 8-9
a. m. si de la 3-8 dupa ameaza.
: eittua RASCA
se tnchiriazA de la Sf. Gheorglie viitor..i
se adresa Strada BATISTE No. íf.
CAi NiAttl o pereclic
DE VENZARE pentru trasura, a se a-
dresa Stadt Bal.igtea, No. 11
din Strada Aeademiei, col-
CASSA t ul ulevardului , seînchiriazA
de la Sr. Ghe,orghe viitor. A seadresa Stra-
da Batiste No. 11.
200 pogoane mogie,
DE V E N Z A R E tn apropiere de Bu-
curesti cu trasura o or si 18 minute eu
calea t'eratA.
Doritoril se se adreseze calea Plevnel
No. 57.
Casa
DE I N C H I R I AT Sfinii ridan No.
postoliStrada
42, cu doue étage, aproapede cheurl.
Curte foarte spatioasa. Doritoril se se a-
dresese Calea Victoril No. 74.
M. SCHWART Z
OPTIC
STRADA CAROL I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fa-
hrica.tl dupa indicatiunile medicilor o-
culista.
Conserve de toate nuantele pentru
indulcirea luminel, asemenea si tot fe-
lul de Barome.tre. Termometre si grade
medicale. Diferite mesurl metrite etc.
Cu pretura foarte moderate.
TAMAR INDIEN
FRUCT LIAXATIV SI RECORiTOR
preparai de
A NTON ALTAN FABMACIST
Nu coutine niel un purgativi drastic, cum: podop /rilina,
aloes, seamonum Jalapa etc. etc.
DEPOU LA ,, FARMACIA LA AURORA"
BUCURESTI,STRADA BATISTEI NO. 14 131S,BUCURESTI
De vénzare la Farmacia d. J. RosuCalea Mi,;, 'or. la i, r-
macia «Apolo» CaleaGrivitel, la Farmacia
;1 ! 5 0/0
-. _,...: !-'. ±:+12R4.IS: .
9t %S ..Sñ.t ..usr.'
.í.a. 'i,.),.^Py1 DENTALINA
*
d .. .'i ,Y e 7 .+A ".7fil..[s9 ensentA pentru gura
PUIBERE VEGETALA PENTRU DINTI
oie
FARMACIA ROMANA Dr. S. KONYA
CHI MIST
EUCURESCI. LA SANTUL PANTELEIMON. fl}.I.AI,IA I.1: AeK
Amhele preparate eu arid salicylic pur
sont remedii radicale pentru durerea de
dints, I oal.'le gurel si ale gingiilor.
Capsule Elastioe ou ulel de pesoe. Greutatea Ele conserva dintil si da gurei un miros
VINUL COPIILOR Cu care sat is do unele persóne, ules de pesco prin acest placut.
Pretul : 1 flacon, dentalina 3 franci ; 1 eu-
PREPARAT DE mljloc e inlaturat, chiar pentru coi mai deficili. (A 25
CHR_ ALESSANDRITJ bucati la cutie 4 lei).
Ulei de pesoe Norvegio. In flacón, alb 2 leI 60
tie eu prafurl 2 francì.
Deposite la Bucuresti : F, W. Zurner, 1. 0-
Farmacistul Carpi Regale veso, Bruss Stela si Branndus-- Braila Fubini,
Etatea cea fragedlt a copiilor 's face a se îmbol- b., galben 2 lei. Esclusiv se vinde numal la Farmacia Botosani, ¡lainai, Dorohoi, !laque.
navi user; pentru a preintimpina maladiile se recomanda Romana (Cismeaua rosie) Bucuresci.
GRADINA acest vin tutulor copiilor de la etatea de 6 luns In sus; Capsule Santal Citrin. Remedió sigur contra ma- Casele din Strada
tinerelor fete le ajuta la buna desvoltare a corpulul, înta- ladiilor vesicel si scurgerilor uretrale. Flaconul 3 lei.
DE[4 JI l I 'iE
Iif ?ltI IL' Lucact 45, facând
resce ósele ¢i da putere muschilor.Modul intrebuintiirii; a Capsule oleo- balsamtoe- santaline. Remediü si-
se vedea instructiunea ce insotesce fie-ce sticla. Pretul 3lel. gur contra maladiilor secrete (scursóro, sculament) la colt eu Strada Remus, compuse din 4
Gudron vegetal ( Alecsandriu). Tinerimea Sn ge- barbati fie In stare próspata, saú on -cat de invechita, se odas si antre, odae de servitori, sofra-
vindeca prin intrebuintarea unes cutis ce confine 100 cap- gerie si bucllt rie ; pimnita mare ziditA,
nere prin vieta care o duce, sufera mai tot- d'a -una. Matadi'.
sule, combinate ast -fel pentru un tratament de vindecare curte cu pomi roditori. l'entro pret
do piept, bronchitele sunt la densis un ce regulat tusesc
putin dar nu fnceteza de loe mas tûnjiñ vied rëul ce complectä. Modul intrebuintarii si dieta prescris& a se a se adresa la proprietari In aceste
'I fac de aceia ar fi bine ca tots aces cari ar avea tuse vedea instructiunea ce Snsotesce fie -care cutie. Pretul case.
u>}óré sail' mal tare sa fntrebuinteze acest godron, fiind pre - unes cutis 6 lei.
Mir A se observa po capacul cutiel semnatura, culóre
parat aci tot -d'a -ana próspét, e mal superior celui stréin atfit
prin calitate, tût si prin pretul redus. Pretul unni fi. 2 lel. rosie. Se tramite contra mandat postal in on -ce localitate. DE VENZARE
Pastile Gnmóse- Codein- Tolu. Superioritatea ace - Emplastnre gudronat dis Pauvre Homme. Padure batr4><za de 12 ani
stor medicamente in maladiele do piept este recunoscuta Contra durerilor Reumatismale, a Incheieturilor, mijlocu- In Intindere de 400 pogoane lemn de
de tóte celebritatile medicale. Aceste pastile In arma lui, durerilor de piept, spate Vi alte junghiuri, 1 leú ruloul. gorun, frasin a. de pe nrosia Alicenií-
examinaris ce li s'a fäcut s'aú aprobat de onor. consilrü Sinapismul Alessandriu, multar in foi.Acesta Gálndii, un ceas depArtare p. sosea de
medical superior, 1 leó 50 ban! cntia. preparatiune esporimentata de autoritatile nóstre medi- nra$ul Bu760.A se adresa In toate zi-
Capsule Elastioe ou nlei de RioinI.. -0 dosa, cale ¢i profesori la facultate a constatat ca fiind superi- lele de la 2 ore pana 5 ore la de N. Ia-
cutia a 4 capsule 1 1eó, a 6 capsule 1 leü si 26 baril, 6ra tutulor celor-l'alte preparatiuni stréine, si chiar ce- covaky Str. Mercur No. 4 bis.
a 8 capsule 1 leú si 60 bans. * lui de Rigollot. Cutia 1 leú 60 bans.
DEOSE BIT prepar si se gasesce de vînr)are la tóte farmaciile : Alcool de Melisa, de Menta. Capsule eu de
Copaiv, Gudron, Santal, Culeb. Clgareto. Indien (Canabis), Stramon, Belladona. Dragee, de Anderson, Godron. UN STUDENT dctlte áorerla-
Elexirurt, Polibromurat. Salicilic, Stomachic, Gendrin. Limonada Purgativa Gazósa, (eel mai pldeut purgativ). Pas- is here. dore5te a da lectiunl de cas le pri-
tile, Chloaat do Potasi, Menta, Chinina Santonina, eu sare de Vichy, eu Gudron, cu Laitucariu. -- Perle, Eter, Terebentine. mare. A se adresa la administratiaeziaru-
Chloroform. . Vinurl de China, Gentiana, Revent, Colomba. Seguin. Tonic, Eupeptic (eu carne) etc. $i ori -ce dupa ; lui POECA
indicatiunea d -lor dottori.
Dupa natura maladies, etatis, constitutiel, si a causes ce voesc a combate, dosa sa se prescrie de d -ml doctora,
cari cunosc fndestul eficacitatea acestor preparatiuni. MAX FISCHER
DE VYNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TÉRA. GALATI
Slr. Mare \'n. 38
In localitatile undo nu se gasesc aceste specialitati, cororile sa se faca la CHR. ALESSANDRIU, farmacis- BUCURESTI
tul Curlii Regale. Se expediaza In tóte punctele reí. Slra la l'ulriei
Bucuresci, Calea Victories, No. 77, (Cisméua Rosie). No. /0
soir .4 se observa de Alessandria gi a purta pe etichete marca fabricel Sf. Panteleimon.
t41i i
:4
In preiiaeie, in localititile nude nu sr Fasia all tl il 1, contra MAN.
DAT POSTAIS, expedier in tots iii l 11 tr! it, G .
ti - dt-tiib`, , a?
CASSA DE SCHIMB ANUNC IU
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani, No. 33
VAR GRAS DE CARIERA
IZECOMANDAM
Cursul pe ziva de 8 Martie 1887 In ori ce cantitAti, si de cea mal buna
ATELIERUL DE TAPITERIE
cualitate, se geseste de vénzare la gara
Doftana sang& Campina.
CONSTANTIN SIROCHI
VALOR I Cump. Vènd.
Pretul este de 22 lei o mie de kilo - No. 45, Calea Dorobanti, No. 45
grame sau200lei vagonul de 100011
5 0/0 Renta amortisabil &. . . 94 94 :t kilograme. Efectueaza tot felul de mobile, draperil, perdele,
5 0/0 f, romana perpetu &. Pentru ori -ce informatiuni saï) coman-
6 0 /OOblig. de Stat(Rur. cony.) 84 84 3 -t de a se adresa la d -I C. Cariagdi la Doftana. tapiseaza camere Intr'un mod elegant, In toate sti-
Impr. cu prime Bucur. (lei 20) 33 ,I 'urile si or! -ce lucrArï de tapiserie.
AittNl:rs.4Rt si IHi'l: Pretta rile moderate, esecutiunea
.ilO
ue n1, DE VENZARE tlr 1rtisiita, La timpul hotarât.
6oJ0 , I,2i o, t.`, l'AI de AI.I11l..11tli antrenirti dc pur
84 1 4) engte/ese. CONSTANTIN SInOCHI.
5 0/0 tn , ,
t,lmci la Paraffi, ii'. i=a
Aqr

SSIllair
lilliïiCl- °r . r.oe,r- -_..s

confirma atirea ca Intregul perso-
.l Consulatuluï general al Italiel la
Sofia a fost decorat ca ordinul Alexan-
dru fondat de fostul principe.
DIN A AUNTRU
Berlin, 22 Martie. ErI seara s'a
Ni se spurie, dar daim stirea sub re-
facut o retragere cu torte. Era condusA
zervil, caci ne -a parvenit prea tarziü de vre o patru mil de studenti aï uni
pentru a o putea controla, ca consiliul versitatilor germane. 0 mare demon-
permanent al instruc(iunel publice a stratiune s'a fycut In fata palatulu'. din Salonie fac se se creaza ça
Post convocat azi, dupa amiae, de d. Imperatul si Impërateasa s'aü arytat la rescoaladeinlaMacedonia.
(:recai granita pregatesc o
Sturza pentru a decide asupra mai balcon. Impëratul s'a Inclinat mai de
multor cestiuni aflate In suspensiune. multe ori.
Cu aceasta ocasiune d. Sturza ar fi Alte demonstratiuni s'a facut In fata
Cu tonte altea [provincia e li-
nistita.
Sofia, 22 Martie. Regenfir si mi-
declarat membrilor consiliului ce parti- palatelor lui Bismarck si Moltke. D. nistri, s'aü dus asta -zi se felicite pe ba-
seste ministerul instructiuneï publice Bismarck s'a arytat la fereasträ si a ronul de Thielmann, cu ocasiunea ani
si cA nu stie chiar daca va mai continua multumit manifestantilor.
a face parte din cabinet. Imperatul a chemat mai multi stu-
denti. EI le -a exprimat bucuria sa de a
Se vorbeste despre not propuneri l'A- vedea spiritul sinter de care da proba
cute guvernului roman In scopul d'a se tineret.ea scoalelor, adeog &nd cA tara
urma negociatiunile relative la conven- asteapta mult de la studenti din causa
tiunea de comerciü eu Francis pe baze gravitátif Imprejurarilor.
I). de Robilant
nul de natura a Inlesni Incheiarea aces-
tel conventiunl.
Roma, 22 Martie.
a adresat generalulul Une o depese,
declarand cA concesiunile Meute lui
Ras Alula nu eraü compatibile cu dem-
Putem afirma cA at&t d. D- Sturza nitatea guvernului italian; cy generalul
clt si d.Sp.Haret'si aü dat demisiunea. Giure trebue sii se opreasca indata in
acessta cale, cA trebue sé ;ase far& nid
un rësnuns toate comunicarile ce II va
care se spune cA eu toata abundenta Mesagerului guvernului care desminte
slm,)tomelor pacinice, o mare Ingrijire incordarea relatiunilor tntre Germania
domneste In cercurile politice, ceea -ce si Rusia, este privit ca un act de curte- SPECTACOLE
a hotarlt autoritatile militare a face un nie fata cu Imperatul Wilhelm.
sant lat Iulprejurul orasulul Viena. Madrid, 22 Martie. Legea privi
Sofia, 22 Martie. Zankovi$tii n'aü toare arendArel regieï tutunurilor va fi TEATRU DACIA
remis Ince lui Riza -Bey programul ce votata probabil asta -zi.
aü anuntat. Londra, 22 Martie. In camera co- DUPE CERERE GENERALA
Sofia, 22 Martie. jtirile venite munelor d. Balfour, sub secretar de
stat pentru Irlanda, zite ca guvernul Juo`r la 1 2 Martie 1 88.1
va face cunoscut In curênd modul sëü
d'a vedea In privinta legilor agrarie ce
trebuesc aplicate Irlandel.
(Agentia Libera). ZEFLEMELE
------- Revistd politicd si umoristicä a anuluï
1886 in 3 acte, cu c@ntece de d-nii I.
versAre! nastereï Imperatulul Ger- NUVELE FINANCIARE Negruzzi si D. R. Rosati
maniel.
Nrecum dupe furtunA urmeaz& calmul asa
Berlin, 22 Martie. Regele si Re- si dupe o mistare brusca a bursei ur-
gina Românieï s'aü dus asta -z! In trA- meaza staguatiunea. MARELE CIRC SIDOLI
sura de gala la Palatul Regal spre a Atat piata ctlt si bursa noastrk inscrie IN FATA BAILOR MITRASEVSKY
adresa felicitarile Lor Impëratulut. pe aceiasl fila a carnetului cursul de la Strada Politzii No. '7
Pe drum Majestatile Lor ati Post sa- ultima lichidare pana azl, ceia ce dove
lutate cu cea mai mare simpatie de deste cA afacerile aü Post nule.
multimea nenumerata care stationa In'
fata Palatulus. tutti acum valoarea ce se d& dil'erilelor
De acolo Majest&tile Lor aü asistat efecte la Bursa.
x IN TOATE Z1LELE
MARE REPRESENTATIE
BAncile Nationale 965, Dac'ele 255. Cons cu program schimbat
la pr,anzul de familie ce s'a dat ;a prin - tructiete
tul Imperia] si la care ail luat parte
Impératul si Impërateasa precum si cet
127. Natiunalele asig. neglijate.
X 1)ESCIIIDF.ILEA CASI IA 71/2 SEAIIA

Este posibil ca In senat, interpela-
tiunea privitoare la cel 600,000 lei pen-
tru proiecte de .clAdiri de scat va fi
facuta de d. Marzescu.
x
l'alt! membri al familiel regale. III L3rgul liber : 7 0/0 Ruralele 101 1 /4$i
adresa' Ras-Mula si se fata acestul din
Totl oaspetii princiari vor asista as- Urbanele
97.
urma se InteleagA cA va suferi conse- 5 0/0 Ruralele 84 3/4 Urbanele 81 3/4. INCEPUTUL LA 81/2 ORE SEARA
cintele actelor sale, pentru cA Italia va ta-seara la marea serbare ce se va da

DIN AFARA
Ni se comunica din Rusciuk ca °a-
mena din popor ducandu se peste
face tot ceea -ce trebue spre a asigura
demnitatea -I si se garanteze interesele
sale.
Constantinopol, 22 Martie.
tanul a primit pe d. de Nelidoff.
In Sala AlbA de la castelul regal. Mal
multe sute de persoane aü fost invitate.
Agiul 18,50..
Niel In strein &tate nu este alt -fel :
X BOALELE SIFILITICE
x
(Agen jia Bavas). Neputinta barbateasca
Sul - =Viena aduce napoleonul 10,115, Credi-
tele 287,10 Renta de our 113,25. Vindec& dupa cele mas foui nretode, radical,
i &r& durere si Impiedicare; dupai experient&

x
Constantinopol, 22 Martie. Sul Petersburg. 22 Martie. S'a res- de 17 anl. Specialist in boale lumesti
noapte se aseze crud pe mormintele lanul a trimis pe printul Selim se feli- pandit stirea cA studenti! cari ad l'arisul : Renta perpetua Romana 5 0/0
executatilor In urma osêndelor pronun- cite pe d. de Radovitz, ambasadorul
tate de Curtea Martiala, gendarmil all
venit a doua zi, ad smuls crucile si ad
Germanie!, Cu ocasiunea aniversaril
Impëratulul Wilhelm.
fost arestati la 1 '13 Martie aü fost con-
damnati la moarte si aimai gratiatl de
Tarul.
90,50.

Loudra consolidatele 101 13/ 16.

DR. THOR
Strada Franclin No. 6, aproape de griidina
vërsat päcura pe morminte. Londra, 22 Martie. Times public& EI vor fi transportati in Siberia. Epil,copiei pi de fotogratul Szollosy. Consul-
o depesA ce a prímit-o din Viena $i in Paris, 22 -Martie. Comunicatul tatiuni de la 8 dimineata pana la 6 amura