ANUL Ill No. 603
A DUU4 EDITIUNE
15 BANI NUMERUL
A BON A MEN TELE
INCEP LA I SI (8 A FIECAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT- D'AUNA INAINTE
II BUCURESCI La casa Administratiunei
[N TARA: Prin mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 40 lei, 3 luni iO lei.
IN STREINATATE: La toate officiels pos-
tale clin Uniune, prin mandate postale.
Pentru i an 50 lei, 6 Pun: 25 lei.
LA PARIS: Se gaseste jurnalul ou 4 G Cent.
numerul, la Kioscul din Bulesardul St. Ger-
main No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACTIA
No. 3. Piata Episcopiel. No. 3.
NI PT-RI EROICE
DIi DOS MIT :1F:ICERii :1\GiiFLFI'CF
NOTITE BIOGRAFICEam pierdut dreptul la protectia le-
ASUPRA
gilor, n,?-am adresat la bárbátia nos-
GENERALULUI ANGHELESCIT strâ si a prietenilor nostrii si, zéü,
lucrurile s'aü petrecut nu se poate
AFACEREA ANGHELESCU mai bine. In loe de o jalbá pe hârtie
timbrat& ori ne timbratá, am luat
Judecata in. Streinatate
SO CIETATE A
FUNCTIONARILOR PUBLICI
CRiMA DE LA CRUCEA ROSiE
TIIVIPURI EROICE
Viata incepuse sé devie sarbadä
in tara româneasea; sarbádá si mo-
notons. Zilele se scurgeaü una ca
alta, si eu o esactitate omoritoare'ti
puteai face socoteala viitorului pe
multi ani Inainte. Nimic noü nu pu-
teai face si nimio neaateptat nu ti se
putea Imtêmpla, In aferá de banali
tatea unor evenimente obicinuite.
Legea, ordinea stabilite, civilisa-
t.ia, bátátorise pentru toti, un acelasi
drum plicticos si trist din care nu care n&dájduim sé ne mai bucurám
puteai sé te abati nici odatá, si eu si alt& data.
total mergeam linistiti si smeriti ca
niste el, ascultênd de glasul acestor
ciobani mari si nimeni nu indräs-
neam a ne eroi alt& potecá.
Vieta era grozav de triste, straanic
de nepoeticá.
Asa ceva nu putea sé multumeascá
pe d. Ion Bràtianu, care citise atât
de multe in cartea vreìnei, si care
prin urmare stia cá fusese si alte
timpuri mai bine cuvêntate si mai
putin strivitoare de ori ce initiativá,
activitate si libertate individual&. 0 m
Inzestrat Cu inchipuire bogata si cu
porniri poetice, el nu putea suferi
felul de viatá modern, din care fan-
tasia este gonitá si in care nepra-
vézutul este cu neputint &. Fia al
unor vremi agitate si Inca pline de
o poEsie primitiva, bietul om nu pu-
tea suferi prosa tihnitá si mesuratá
a timpului de asta -zi.
Sa te culci linistit in casa ta farà
se te temi de foc, cáci pomprerii '1
pândesc din turnul Cortei, si fárá
frica de hoti, cáci politia i aateaptä
In strada, era ceva de nesuferit.
Sé cälàtoresti pêné prin colturile
cele mai depártate ale tare!, farà sé
ai grije de ape mari si farà sé te in-
fiori auzind la un colt de codru doi-
na haiducului, era grozav de trist,
caci dupé vorba lui Eminescu :
... Cum vin cu drum de fier
Tate centecile pier
Ce nemernic se simtea omul stiind
cä altii 'i ingrijesc de viata, de ave -
rea ai de linistea sa !
Si de atea marele patriot Ion Bra-
tianu, care facuse pe deplin fericirea
materialá a acestei bine cuvêntate
tari, s'a gêndit sé'í dea si aceaste
suprema multumire sufleteascá, sé'i
redea poesia timpurilor primitive si
eroice.
Si atunci a dat ordine procurori-
lor sé se ascunze prin dulapuri, po-
litii sé se aaeze cu ciomagurile la
réspântii, bátàusilor sé loveascá In
dreapta si in stanga, lar gazetelor
sale le a recomandat sé declare rés-
boiul civil, lupta politica cu toporul
ai Cu glontul, sub barba cavalerescu-
lui si constitutionalulul nostru su-
veran.
Cu chipul acesta viaja a cápätat
, ROMANIA SE PR;MESC DIRECT LA ADMINIS
APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU
un farmec neu si tara rotnâneascä
pare Intineritá 1
Ieri primejdia p&rea mare pentru
gazetele vrájmase stápânirei, si in
loe de a ne adresa in chip prosaic
d-lui Andronescu procurorul, de când
fie-care cate un revolver, si in loe de
cati-va avocati cu limba ascutitá, am
venit fie-care eu câti-va prieteni cu
pumnii teapän. In toc de a ne sluji
de cunostintele noastre asupra drep-
tuluï constitutional si penal, ne-am
slujit de cunostintele noastre strate-
gice si pregätisem un mic plan de
apêrare foarte mângâietor pentru os-
tasii d-lui Radu Mihal.
Càtre seará, candtotul sé sfârsise,
esind de 13 redactie câlcam mai
mândri si mai multumiti ca niel o
data pe caldarâmul M. S. Regelui,
c&ci ni se pärea ca cucerisem drep-
tui de a fi pentru noi si pentru
i-
deile noastre. Pentru intêia oarâ da-
toram siguranta rioastrà noué si ne
dispensasem de sprijinul compromi-
tátor al domnilor procurori si al
cinstitii politii.
Recunostinta noastra d-lui Bra-
tianu care ne-a proeurat aceastP
delicatá multumire sufleteascá, de
Ion N. lancovescu.
TELEGRAME
AGENTIN HAVAS
Constantinopol, 10 Decembre.
Cale indirect &. Cu toate spusele depe-
selor englezesti, austriace, germane si ru-
sestl, care find a desminti sali a reduce
la nimic stirea une! concentrarl de trupe
rusestl pe granita austro - germana, ni se
asigura din sorginte bune c& Poarta a pri-
mit informatiuui care confirma pe deplin
Stirile de concentrare. Se adaoga ca a-
ceast& concentrare s'a facut cu stlrguinta
si cat se poate de secret, de când cu ulti -
mul diseurs adresat de d. Kalnoky dele-
gatiunilor.
Paris, ii Decembre.
D. Fallières, ne isbutind sé formeze un
cabinet de concentrare republicana, si -a
depus mandatul ce -1 tncredintase prese -
dintele Republicel.
Paris, 11 Decembre.
D. Carnot a Insarcinat pe d. Tirard sé
constitue un minister.
Paris, Il Decembre.
D. Jules Ferry merge mai bine. Tutusl
doctoril i -ali prescris o odihn& absoluta.
Berlin, il Decembre.
Printul regal al Greciel a rosit la amiaz.
El a visitai lu urma pe Impératul si Im-
pérateasa, si va asista In urm& la un
mare pranz ce se va da asta -séra la Palai.
Hamburg, fi Decembre.
Printul de Bismarck a font coprins eri
d' o indispositiune subite.. Mill a fost In-
laturat andata. Cu toate astea va trebui
ça caucelarul sé se odilineasca si se se ab-
tin& de la afaceri.
Belgrad, il Decembre.
Intreaga Scupcina, precedata de prese
dintele eI, d. Tuzacovicl, s'a dus la Palat
la amiaz, pentru a remite Regelui Adresa
ça respuns la discursul Tronului.
Viena, 11 Decembre. ministerul de resboiü. Toi IsI amin-
Consiliul militar extraordinar tinut la
7 Decembre la Palatul Imperial a deliberat tesc lucsul si cheltuelile sale, care se-
asupra mësurilor militarest1 necesitate la
granit& In urme concentrai-il trupelor ru-
sesti. Se crede In de obste ça garnisoanele
austriace de la granita de Est vor lì lu-
tante, eu at &t mal muli cu cát Germania
Si chiar Francia ar face asemenea.
Paris, li Decembre.
D. Lockroy si aite personagii poiitice ali
declinat oferta ce d. Fallières le facuse de
a lua parte la constituirea noulul minister.
Circula stirea, in cercurile parlamentare
c& d. Fallière se va duce màine la ii ore la
Elysée, pentru a -S1 depune mandatul ce
presedintele Republicel 'i incredintase, da-
ce nu va isbuti sé formeze dimineata ca-
binetul.
i
Berlin, t f Decembre.
«Stirile politice» daïi un caracter interesat
svonurilor la cari a dat nastere concen-
trarea trupelor rusestl, si cari zice ziarul,
nu sunt de loc., conforme cu adevèrata sta-
re de lucrurl.
Belgrad, 11 Decembre.
Scupcina a adoptat , dupa discutiune,
proectul de aclres& ca respuns la discursul
Tronului.
Adresa va fi remis& Regelul printr'o de-
putatiune..
AGENTIA LIBERA
Paris, 10 Decembre.
Pêne acum nu exista niel o combinatiune
ministerial& definitiva. Se pare ca d. Fal-
lières nu va putea reuut. a constitui cabi-
netul.
In cazul când n'ar isbuti In misiunea ce
a primit, se crede ca d. Carnot va cherna
pe d. de Freycinet.
Bruxela, 10 Decembre.
«Le Nord », zice ca mise&rile de trupe ru-
sestl ce se observa in Polonia corespund
cu niste necesitad topografice de aperare
si de ravitaliment.
Organul Cancelariel ruse adaog& c& nu
e logic d'a presupune c& Rusia, s'ar gêndi
ali ntreprinde invasiunea Austriel cu 120.000
oamenl.
Singurul stop al Rusiel este de a men
tine pacea si Rusia credec& pentru aceasta
trebue luate mari precautiuni si se ve-
gheze cu ruare bagare de seam &.
Petersburg, 10 Decembre.
«Novoye Vremia» zice ca sgomotele ce se
rëspêndesc cu intentiune si carl represint&
resboiul tntre Rusia ' i Austria ca inevita-
bil &, vor Inceta tn f0 ta atitudinel plin& de
reserv& a Austriel.
Sofia, 10 Decembre.
1). Mantoff s'a tmpacat cu d. Stambuloff
si i -a f&gaduit c& nu va mal face oposi-
tiune cabinetulul.
Pesta, 10 Decembre.
Un duel a avut loe tnit:e d. Riteraty de-
pulat Si cumnatul stil d. Pastelyi.
Cel dinttiü a fost foarte greü r &nit.
Paris, 10 Decembre.
Aubertin a declarat ca nu cunoStea pe
d. Jules Ferry, dar r,& '1 privea ca o pedi-
ca progeselor democratiel si a voit sé libe-
reze Itepublica.
Paris, 10 Decembre.
Slarea d. Jules Ferry este satisfacatoare.
Presa tntreag& far& deosebire de nuanta
deplânge atentatul de eri.
Toata seara bulevardurile an fost In
mistare. Kioscurile eran asediate de oa-
meni doritorl d'a avea stirl.
Un mare curent de simpatil se stabilente
In favoarea victimes aceatui miselesc a-
tentat.
DB DOSARUL AFACERII ANGNELESCU
Am dora sé ni se spue daca este a-
devêrat cá acum cat -va timp sé nu-
mise o comisiune de ofrteri pentru
a examina pe militarii care voiaü sé
concureze pentru a fì trimisi in Bel
gia sa'si urmeze studiile militare, si
cri In urma examenului nu s'a trimes
nici unul din ofiterii care se presin-
taserá la concurs; ca ln urm& a fost
trimes in Belgia, frul generalului
Anghelescu, far& ca sé se fi supus
nici unui examen.
NOTITE BIOGRAFICE
ASUPRA
GENERALULUTANGHELESCU
In timp de pace
La 1866, atunci maior, era director la
mánaü cu acele facute acum In;urmä pe
timpul ministeruluI séü.
Afars de steste doué perioade de bel -
sug, In tot timpul vietei sale, genera-
lui Anghelescu a trait foarte cumpá-
tat. Remesesere chiar proverbiali bot -
foril de iuft ce onorabilul purta in lu-
lie, pe caldura si praf L...
Ca comandant de divisie sali de corp
de armate, spunea la loti : «Ce vreti ?
Sunt hatdrgiü!» si tot ce ü sta prin pu-
tinta facea cu hatär I
Ast -fol, se citäm tate -va exemple :
Cäpitanul Palada din Calarasi nu se
mai putea judeca pentru faptele ce
se imputali din nu se stie ce pricinà.
Administratorul Botez se dovedise a
fl furat 10,000 lei de la regimentul de
Tecuci.
Generalul Anghelescu se convinge
de acest furt, mal constate falsuri In
registre dar... de hatdr... mal apol de-
clare cd nu esiste probe suficiente pen-
tau dare 'in judecatä, si crede a putea
face lucrurile mu ma pedepsind cu
doue !uni inchisoarb. pe onorabilul ad-
ministrator I
Dar se fectise cam mult sgomot in
jurul acestei afaceri. Lucrurile eraü ast-fel
prea pe fate. Ministrul de resbel p'a-
«D. BrAtianu a réspuns ca a micso-
tunci generalul Felcoianu se indig- rat comanda cismelor nu din causa
neaz& groasnic vézênd autiste. hotie
cocolosite, si, trecênd peste Indrituirile
sale, ordona generalulul Anghelescu
sé revoace Inchisoarea data, si se tri-
mita pe administrator In judecatä ; cea
ce s'a fäcut, spre scandalul armate!,
dupe ce prevenitul fäcuse deja cate -va
zile de Inchisoare I...
Ne oprim aci.
D. Bretianu, când a zis ce generalul
Anghelescu este «o autoritate militari»
trebuia sé ISI aduce aminte toate aces-
tea ; ceci pe toate le ,stia.
Si ca dovada ca le stia pe toate este
ce la 1882, pe and era ministru de rés-
boiü, Regele impiinlgndu -1 sé aducá un
general in capul acelul minister, d -sa
a cäutat printre generali pe cine sé
cheme la minister.
Cine -va propure +ndu -i pe generalul
Al. Anglelescu,
Nú 1 aduc la minister , ca
l'ara! respunse d. 1. C. Bratianu.
Erau fata atunci dol oilteri su-
periori. '
Bine- volasea d. I. C. Bratianu
a tagadui acest cuvïnt.
.f.
Nu pricepem pentru ce l'a adus la
minister In 1886; dar pricepem pen-
tru ce II apere asa in doi peri acuma.
Daca ar putea sé nu'l apere , de si-
gur ce nu l'ar fi apérat ; dar d. Bre-
tianu n'ar. In cotro ; ceci daca ar voi
sé bage pe generalul Anghelescu In
puse &rie, acesta l'ar trage de maneca,
spunênd cate stie, si l'ar trage dupé
dânsul.
Intrebem Insé pe Maiestatea Sa Re-
gele Carol I -ili, nef suprem al armatel
(art din constitutie), ce prestigiü
mal poate avea generalul Anghelescu
in armate când tara Il trateaza de hot,
d. I. C. Brátianu, mal indulgent et
pour cause de reü administrator, si
Gand dol generali , trimisi de el ça
martori, sé releveze asupra persoaneï
d -lui Fleva acusatiile de hotie ce ploue.
din toate partile, declare ça d. Fleva e
in drept sé ii: refuse ori ce satisfactie
pane ce acest general Roman se va
spela de pala ce Il atinge ?
Maiestatea Sa Regele n'are nici o da-
tone cetre armata ?
Crede Regele ça corpul Ill -rea de ar-
mata nu e In drept sé se Intrebe : Cine
séü,din parlament si conjudetean.
ne comando :? Cine ne va duce maine
In foc ?
singe, acest nemernic asupra càruia
planeazá un proces de escrocherie,
Regele Carol, daca nu Ii dä mana sé are obràsnicia de a vorbi In numele
meargä mai depart', pe calea repre- téranilor, el care le-a prapádit sá-
siunï; si, vai, are toate aparentele ce. nqtatea otràvindu-i eu béuturile fal-
este cu mainele legate In aceasta pri- sificate pe care le vinde in nume-
vinta; dar, totusl, ar putea, eel putin, roasele sale câreiume , el care ca
sé consilieze «autorità(ei militara» sé
se retragi, din rìndurile armatei ; caci,
din and In când, se va gasi cate cine
va, In detrimentul disciplines, se Il In-
trebe cum sé string milioanele, si cu ce
drept mal dä pe altii In judecatä pentru
prevaricatie ?
Sunt locura depártate si pläcute unde
ar putea merge favoritul regimului
rosu, se poarte laudele d -lut Bratianu,
si sé sustie Cu splendoare din milioa-
nele ce a pus de oparte, rangul sera de
general si brevetul de «autoritate mili-
taran, cu care l'a gratificat capul colee -
tivitatei.
Bucure -se de impunitatea acestor
timpuri anormale, dar piece din rIn-
durile armatei I
'\iARTI. 1:" DECEMBRE t887.
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
TRATIA ZIARULUI
La Parts : la Agence Havas, place de la
bourse, 8.
Agence Libre, rue Notre Dame des Victoires
s0, (Place dc la Bourse) pentru Paris, Francia,
Gerania, Anstro-Ungaria. [talla ai Marea
liritamnic.
Anunciuri pe pag. iV, linia 3C bans, anuncinr
el reclame pe pagina treia 2 lei Baia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Piata Episcopiel. No. 3.
Mearge In streinätate, sé !si afunde
i
rusinea, acest Bazaine In furnituri I
Regele Carol sé nu'l mal impue ar-
matel, spre batjocura eI !
Destul cu at3t pana acum I
AFACEREA ANGIIELESCU
JUDECATA IN STRAINATATE
La Correspondance de Paris vorbind
de interpelarea d-lu'. Fleva si de rés-
punsul d-lut Brätianu sé exprime
,
:
pretuluT, ci find c& prevederile trebu-
intelor armatei fusesere exagerate; a-
supra acuzärilor de lrotie el a réspuns
c& ri'aü fost abusurT; asupra ,cestiunet
ierbel delpuscä el a réspuns cä flinddat
c& calitatea e mai bun& de cat de obi-
ceiü, era natural ca sé se fi pillait mai
scump. Presedintele consiliulut a cre-
zut de prisos d'a mai vorbi de cele
l'a1te.Dar and a sfirsit, negresit pentru
a explica acest dispret, el a afirmat c&
guvernul roman se bucurä in lumea
intreagäpane si in birturile si taver-
nele din New-Yorck (sic)de un re-
nutre de probitate exemplarä.s
«Majoritatea a salutat prin o Intreit&
salve. de aplause opinia negresit mä-
gulitoare ce tavernele si birturile ame-
ricane ail despre d. Br&tian9; apoi pre-
tuind ce acest argument este farä re-
plica, ea a trecut pur si sitnplu la or-
dinea zilel asupra interpeliri! d-lui
Fleva.»
«Aceaste atitudine a maiorit&til n'a
mirat pe niment ; contrariul ar fi pu-
tut surprinde. Dar refusul de a comu-
nicadoaarele estejudecat cu severitate;
acest refus este considerat ca o mer-
turisire de culpabilitate. Si nu se in-
crimineazä mimai generalul Anghe-
lescu, dar si pe Carada, omul de Incre-
dere al d-lui Bratianu; prin urmare, pe
d. Bratianu el lnsusl. Mal mult de cet
atât ; sgomotul circuland ce regele a
aprobat refusul dosarelor, se Ingio-
beaza si Maiestatea sa In.... neregula-
rit&tile comise. Dar, se va zice, de vreme
ce toate lumea era inteleasä cu gene-
ralul Anghelescu, pentru ce atunci l'aü
fortat sé se duce ? Desvoltándu'sl inter-
pelarea, d. Fleva a zis : «Generalul An-
ghelescu a fost pus brusc la o parte,
In ziva cand Intreprinzätoril cari Incon-
joar& pe presedintele Consiliulul, at in-
talnit In generalul Anghelescu oare
care resistenta pentru impártirea be-
neficielor ilicite.»
«Totul se esplicá,prin urmare.»
CI0001 IN HAINE ALBE
Iritre oratorii guvernamentali care
aü amenintat opositiu nea cu masacru
a fost si vestitul Schileru, pretins
sátean din Gorj, î.n realitate 1 up Im-
bràcat i.n haina oaei, dupé cum a
dovedit'o irrsuai d. V. Lascar colegul
Acest onorabil cu atâta pofta de
proprietar la mosia sa isi jupoae
térani eu o rapacitate care intrece
eu mult rapacitatea legendarilor a-
rendasi greci de odinioará.
Schileru este un tip noü de cioaoi,
o formà noué si bizará a sarlatanis-
mului politic. Un ciocoï in haine
albe. Cu gusturi 13i cu obiceiuri de
oràs3an, el a pástrat suba pentru ca
sé se zicà sàtean si sé-si speculeze
aceasta calitate; eu o mosie întinsa,
cumpàratá din veniturile cârciumi-
lor sale si din dobânzile ce i-ali plà-
tit téranii, el proprietar, ceea-ce n'ar
fi nimic, dar proprietar neomenos,
vorbete in contra proprietarilor
In numele têranilor, aga ca si cum
acestia n'ar gândi de cat pria cree-
rut séü hodorogit, n'ar simti de cât,
prin inima sa de bandit.
 2 EPOCA I DECEMBRE

Asemenea sarlatani trebue puai odata ni soldatii ridica trupul lut Orso Starea senàtàtei poetului cum a- renuntat la aceastà manifestatiune, plus o ceatá de bátaunr. Putini oamenI
la locu: lor, si nu trebue 1-asati sé-al cazut pe treptele bisericei. 11am din Botosani, s'a imbunàtàtit dupê un aviz al prefectulni polrtiei mai de seam& se duseserá de curiosi-
facà necuratele lor trebusoare, ex- Evenimentul principal, evenimentul cu desávêrsire, multumitá duioase capitalei aritând ci estimp indig- tate.
ploatând pe bietìr tkrani pe care gu- care are se schimbe cu desévêrsire for ingrijiri ale surorei sale si ale natii nu vor gàsi redactiunea noastra Intrunirea a fost prenedatá de d. G.
vernul i'a talus la sapà de lemn. toatA infatinarea drame! se petrece la doctorului Isaac, in cat putem spera farà apérare, ca acum un an, si c& Caval'otti,presedintele comitetulur per-
*i ce ciudatà desmintire, nu pen- sfèrsitul actulur al 2 -a. Câte -va cuvinte manent. Oratorii ( ?) cart aü vorbit
a'1 vedea consacrându -se din nod vizita ce ni s'e r face ar putea se surit : batàusul profesor A. Radu, be-
tru Schileru pe care nici cà tre- dovedeste Cordelia
rostite de in momentul cánd
ça truput rapitorului a lost ri- literilor, pentru gloria neamului coste scump pe onorabili vizitatori. tivul ordinar Mihail loan. membru In
bue sk'1 luàm prea In serios,dar pen- dicat, ne desvelesc Indal& ce senti - nostru. De aceea s'a si reeomandat asis- comitetul permanent, profesorul Ioan
tru guvern care pare a se leuda cu mente colcotesc in inima et. Uberta o -ss- tentilor, la sfirgitul intrunirei, se se Nenitescu (Tara Nouá), venit to adios
sprijinul acestel seule. Pe And Schi- intreabà : «Nucnm -va Orso o fi lost nu- Patru sute de soldati din garnisona depàrteze In liniste. din Bucuresti, unealta lui Sturza al ad-
leru spunea fanfaronade si prostii mai rAnit ?» Bucurestilor, bolnavi de conjoncti- Le place eolectivistilor se batà dar vocatul G. Gamulea.
In numele téranilor, acestia se re- «Doamne, respunde Cordelia, nu'i vità granulossà aù lost instalati eri numai cànd surit siguri cà nu ris- S'a cântat fericirile regimulul. S'a
voltaìi la Resca In Romanati si la scApa viata, ceci n'as fi In stare WI In noile magazii ale regiei tutunu- chez nimic. tunat contra opozitiunei si mas ales
ora când scrim aceste rênduri acest mai lovese Ince o data !»
rilor laGàesti, transformate inspital.
contra manifestulu! ei. Cel ce a fost
guvern de spoliatori a fácut poate inima ifis'a
N'ar In stare sél mai IoveascA,caci
tnduiosat, sengele a infio- -s4- Printre mijloacele Intrebuintate de
Insarcinat sé sfaaie(s ? I) manifestul o-
positiunei a lost Nenitescu. In urma
se curgà sângele tor. rato si ar vrea acorn se gaseasca pe
Asupra acestei afaceri insà , vorn Orso, sé'l scape.Il caute pretutindeni, Curtea de Apel din !as sectia II politie pentru a face ça Intrunirea s'a cetitoresolutie prin care se exprime
reversi mâine când speràm sé avem il gaseste ranit, II stropeste fruntea eu judecând procesul d -Por Calcantraur de eri se fie cât mai impozantd, a tncredere guvernulul actual ni se bla-
si Gherghel, eondamnati de tribu- fost si acela d'a sili pe societàtile meazA opositia. Care mai de care din
toate amànuntele trebuincioase. ape., Il imperi cu trupul ei ça se nu'l nalul de Dorohoi la 10 zite inchi- populare care, prin natura ocupa- vorbitori s'aüintrecut In prosti! si gu-
Sperm Ins& ca am sfàrsit eu poatA vedea doica ei Ubertà a carel soare si 300 lei despàgubiri civile tiunilor membrilor Por, sunt oare gumanii. Lumea a rémas rece, chiar
cinstitul Schileru. sete de rés bunare nu este Inca potolitA. bietil functionarl aduar de sad la intru-
Cordelia a ascuns pe Orso cheer in pa- pentru ultragiü .ai maltratàri asupra cum dependente de polite, se trimità nire. Numal paciniciï ceta {ens, co-
latul Saraceni pe c and fratele ei Giu vestitului comisar de politie Hasnas, fie -care un numèr de membri la in- mandati de politie aplaudan.
gurlha Invins de Guelfi e sili( sé'si pA- a redus inehisoarea in amend& de trunire. Cu asemenea intrunirf si eu nimica e
CRONICA TEATRALA reseasca tara. Aci se petrece o scena 300 lei, acordând pàrtei civile 400 Asa societatea de ajutor mutual a tot una pentru colectivista.
msreata si de to.ita frumusetea. Orso a lei despàgubiri. birjarilor a fostnevoità, ça se nu se IlegalitAtile, telhariile si escroche-
uitat pe femea care l'a lovit i nu'si
URA mai aduce aminte de cat de aceea care
Succesul dobendit de Victorien Sar- l'a scApat. O iubente, urea sé o ia de Intorcându-se de la Florica la Bu-
strice Cu politia, sé impun& la peste
cinti zeci din membrii ski perderea
riele, acelea sé le justifice. Dosarele,
dosarele, iar nu Injuraturl la intrunirf
curesti d. Ion Bràtianu se va opri unei zite si inca a unes Duminici politienestl.
dou cu drama Patrie, l'a impins se ma! sotie si rèsboiul fratesc care a isbucnit când câstigul este mai asigurat si
desvolte inca o date aceiasi tese. In la inceput din pricirra urel . Por,, caute la GAesti ca se visiteze spitalul in- IASI
«Ura (La haine) ça si In cea d'inter sal nimiceasca acum prin iubirea Por. stalat in magaziile regiei tutunuri- mai mare.
lucrare, autorul a pus in joc sacrificiu N'at fost de cat un bandit ti zice lor d'acolo pentru càutarea soldati - De sigur cà politia va exige de la bi- Rezistenta din Iasi afa ca registra-
ni ertarea injuriilor In fata dusrnanulul. Cordelia; acum fit un viteaz ni lntoar- lor bolnavi de conjonctività granu- roul societétii ce am citai, au ha -ard, torul Vriside de la Comisia despartireI
Subiectul drames ce s'a jucat Sam ce-te in urmA apre a'mi vorbi despre loask. antre multe altele, sè ne dea o des a III Incetánd din viata. s'a svonit prin
bata si Duminecà pe scena teatrulul iubirea ta !» mintire, pe care reptilul de pe bu- oras cA ei ar fi murit din causa bailie'
national se poate in scurt Infátina ast- Orso se duce In mijiocularmatei res- -ss- levardul Elisabeta o va enregistra Cu ce a suferit de la comandantul sergen-
fel : e istoria tragica. a une! tinere si- culatilor si prin cuvintele sale unente Itecursul d -lui Costea P. Bala con- tilor de oras.
luit& care dupé ce a lovit eu pumnalul pe GuelfI ni Gibelinï In contra dusma- tra hotàrârei Curtii de apel din Iasi grabire si insotit& de cuvenitele o- In,normêntarea a fost oprita si s'a fa-
pe rApitorul ei, 'I scap& flind cA'I iu- nulul comun, In contra streinulul. prin care este osândit la inchisoare nu impiEdecà noastra;
càri la adresa
ea faptul
dar aceasta
comunicat
cut autopsia, InsA nu s'a putut con-
beste si apoi moare cu dênsul, ucisa de Impératul Germanici este Invins, ar- si la amend& pentru ea ar fi fluerat noué de unul chiar din membrii stata nimic de oare ce a trecut mutt
familia ei care nu voeste sé erte niel matele s'ali Intors In ores, Infratirea pe Regele, recurs care trebuia sè fie cietetei se fie absolut adeverat. so- timp de la bataie si pane acum.
ultragiul, nier o unire nepotrivita. este desAvèrsitä. cereetat azi de sactiunea a 2 -a a
Spre a putea fi bine Inteles de top Singur Giugurtha Saraceni nu poate Curtii de C+isatiune, afost amânat pe -S- Confratele nostru iasan mat spune,
subiectul opere! d -lui Sardou, e de tre - uita, nu poste erta ai chear la picioa- manie, dupe cererea d -lui procuror National Zeitung din Berlin, unul cA e pe urma unor talharir ce se comit
buintA sèrèsfoim potin analele istoriel. rele altarului unde Cordelia sto leni- de un timp indelungat la PrimArie.
La 1369, Comuna Sienna era Impar- natA, tar résbunA otravind pe sors sa. general d'a i se da timpul sè stu- din organele Cancelariei germane, Le va destainui publicului pentru
tita In numeroase partide du,mane : dieze nouile motive depuse azi de d. vorbindde o criza? In cancelaria Aus-
In momentul acesta apare in bise - triei, zice ci urmaaul firese al comi- Comune!. ca sé vada cine manueste gospodaria
eraü Guelfi contra Gibelinilor, demagogi rice. Orso in capul poporulut sia osti - Alex. Lahovari, unul din avocatii
contra aristocratilor, imperialisti con- rei. Cordelia se svercoleste, muncitk d -lui Bals. Osebit de d. Alex. Laho- telui Kalnokyarfi comitele And rasay,
tra papistasil)r, ni mai ales stiraci in de durer! Ingrozitoare pe and uri preot care va esi iaràsi d'asupra când n u ROUAN
vari mai eraù de fat& la Curte pen -
contra bogatilor, care 'si petreceaü zi- InspaimAntat striga : E ciuma 1» Tot tri. a Bustine recuraul d -lui Bals, dd. mai e loe pentru un barbat de stat «Romanu» ata ca. corpul avocatilor
lele ucigandu -se unii pe altil. Ear im- poporul fuga speriat si nu remane In avocati Gh. Mârzescu, N. Blaram- mijlocitor cum e Kalnoky. din Roman, este convocat pe ziva de 5
pératul Germaniei, folosindu -se de zi- biserica de cat Orso care strange pe berg, N. Fleva si Chebapca. Atât la Viena cat si la Pesta sont Decembre viitor, pentru a alege un de-
zAniile dintre aceste partide, cades a- Cordelia In bratele sale. 1 &muret convinsi, eh pentru Bulgaria can, In locul decedatului Gheorghe Ho-
supra republiceI Sieneze ni mal storcea E. mor impreunA,cAci dupe legale re- tineanu.
ceva birurl de la densa. publicei, cet at ns! de ciumA sont des - Vr'o trei -zeci de comercianti pe va trebui or a se rézboi or a se envoi TULCEA
Veni ansé ziva (când parte din locui- partiti de restul lumen. Unele bisericei care politia ií ademenise, prin dife- CuRêmânerea
Rusia.
lui Kalnoky la ciirmà In ziva de 10 ale curenter, femea Do-
torI prinserá putin& minte, partidele ad se se Inchiza asupra Por si nu se vor rite mijloace, ca sk is parte la intru-
principale se unir& si pusera pieptul dovedeste cà politic:a de invoire a exit chia, socia locuitorulul Evdochim Va-
m deschide de cat dupé moartea Por. nirei de eri si d'intre care unii pro- d'asupra. siliev, din catunul Dunavatu- de -jos,
spre a se Impotrivi Impératulut Ger- Dar mainte de al parasi, episcopul miseserà chiar se pronunce discur-
maniei care fu bAtut. Azzelino tai intinde mainele sr'i unente pendante de comuna Morughiol, plasa
Actiunea drame! «Ura» incepe tocmal suri fu!'nis ate de politie, ducându -se si judetul Tulcea, a nascut o fat& a ca-
In fata lui Dumnezeü. la Atheneu ,i vezend cum era corn - ret figura este neregulatá, adicà : capul
In ajunul zite! infrangerei dusmanulut. Orso si Cordelia mor unul lange
Orso Savagnano, guelful, In capul altul. pus& majoritatea auditorului, s'aù DEPESI TELEGRAFICE este turtit,desfrgurat,ochií umftati,buza
unor proscrisi si unor bande de Ger- D. R. R. grebit a Iritoarce spatele, cu toate d'asupra Cu gingii!e este desfacuts in
mani atacA orasul ni ajunge invi ngàtor silintele ce si aù dat organizatorii i n- AGE \TIA LIBERA tre!, nasul d'asemenea turtit, piciorul
pana in fata palatului Saraceni unde lo- trunirei si agentii de fate. ai d -lui drept Intors. Atttt mama cat si copila
cueste tenera Cordelia, fica unul nobil Berlin, 12 Decembre. sunt sénatoase.
Gibelin. INFORMATIUNI Moruzi pentru a 'i retine. Ast -fel so
explica de ce auditoriul afost privat
Se scrie din Friedrichsruhe eä principele
Cu 041 va an' mainte fratele Cor- de Bismarck este bolnav si ek medici! ti or- BOTOSANI
delier insultase pe Orso, aruncandu'l cáAflàm de la ministerul de resbel de discursul ce d. Radu Mihai In dona ropaosul si sè se abtigg cat -va Limp
«Vocea Botosanilor» apune ca., d.
d. general Crutescu, presentând persoanà Incredintise d -lui Alexan- de a se ocupa de afaceri.
In obraz o cununa de fori, si de aci se drescu pentru a 'I rosti. Cancelarul a exprimat dorinta sé se pu- George Em. Lsrrovari trimite Inca co-
nAscuse ura ténêrului. d -lui minjstru interimar diferite de- blice un buletin asupra sanAt.ati sale de a mitetulul local suma de 1327 lei pen-
Cánd se vede in fata palatu lu! unde crete de avansare pentru unii lo,:o- -94- impedita ast -fel sgomotole false care s'ar tru incendiati! din Botosani. Se nu ui-
fusese insultat odinioara, Orso se urea. tenenti si sub- locotenenti din cava Ni se telegrafiazà din Iasi ce. eri putea respAndi In aceastA privinta. tarn ca d. G. Em. Lahovari a mai trimis
pan& la balcon si porunceste Cordelier lerie, avènd cate 5 si 6 ant vechime circula acola zgomotul, isvorit din Constantinopole, 12 Decembre. Inca suma de 10,000 lei, adunati prin
sé deschizA portile. «Gand talhari in gradui Por, d. 1. C. Bratianu 't ar cercurile colectiriste, rià d. N. Fieva, Maree Vizir a ratificat telegrafie con - subscriptiunea din ziarul séü: «L'nde-
sunt In ores, portile trebue se stea In- fi respuns respingând decretele. wind din Camera, fusese asasinat. ventiunea turco - bulgara privitoare la tri- pendance Roumaine ».
clrise.» 'i respunde Cordelia. «Dar ce crezi d -ta eâ eli am venit
Palatul e luat cu asalt, Orso intra «la minister, pentru a face avansàri? N'am avea dreptul sè credem, la butul itumeliei. Aducem publice multumirI d -lui G.
rândul nostru, ce aceastà minciunà Em. Lahovari de precioasa si insem-
inàuntru si spre a'sI resbuna, siluente «Ea am altele de fácut aci când n'ar nata sa ofrandá; populatiunea Botosa-
pe Cordelia, ear printre morti In partea este un Gallon d'essai guvernamen- DIN DISTRICTE nilor I! este recunoscatoare.
Gibelinilor, se mal gasente sr un copil «fi de cat se verific socotelile admi- tal ? Comitetul local incasând si suma
de cinti- spre -zece anl, fiul Ubertel, bé- «nistratiei lui Anghelescu !» GALATI de 82 lei 10 ban! trimisl de ziarul «De-
trAna doits a Cordeliel ucis tot de Orso. Ast -fel pot bietii ifieeri se adaste *tim de la unul din organizatorii mocratul» din Ploestt, are destinata
Luptatorii din amandoue partidele, inaintàrile Por: nu e sperante sè se intrunirei publice de eri a colecti- Intrunirea colectivistilor din Galati pentru incendiatii de la 3 Iunie suma

taud cantecul : «Spossa Dei, Mater

Christi. , ear Cordelia urmäreste pe
barbatul care 'I a rapit onoarea si 'I lo-
Guelfi si Gibelin!, ali cerut tete va zile poatà ocupa Ministrul de dênsii; d.
de repaos spre a'sI ingrijí riniti si in- Brátianu are preamulte pe capul lui.
gropa moli!: ei aunt in bisericà ascul-
veste cu pumnalul.
Lupta Intre amandoue partidele in-
cepe atunci mai crancena de cat nie!
s
vistilor, de la acele care si a dat
mai multk osteneali pentru a'i asi-
gura izbinda si care a luat chiar cu-
La Iasi circulà o peti,io cetre vintul In cursul e , ch o manifesta-
Camera prin care se stàrue a se jinne ostilà la redactiunea ziarului
Eri DuminicA 29 Noembre, orele 1 p.
m. colectivistit din Galati, dupé ordi-
nul.venit de sus,aü tinut o Intrunire in
sala Alcazar.
Lume a fost : primarul Cameleon
de 35,025 lei 60 ban'.
TUTOYA.
«Berladului» i se denuntá un fapt
foarte gray petrecut In comuna Banca,
acorda o pensie viager& iubi`ului nostru, ca tweet!. din 5 Septembre Nebuneli cu tote functionarii comunal!, din acest judet.
eeful véme! cu tots functionarii vamali, Un anume Gheorghe Enciu Rotariu,
nostru poet Eminesc;i, petitie la care anul trecut, trebuia in adevér se se in numér aproape osuta, toti comisara!, carciumar In Banca a fost otravit de e-
ne unim din toatà inima. faci. Numai In ultimul moment s'a sub- comisarii ni gardisti! deghisati ; breul lancu Illancu, carciumar tot in

FO1TA ZIARULUI «EPOCA» rend si am nevoie de tosta puterea, de XXII nu 'r spusese ca ea traía, ca era afará Aceasta vat de ajuns pentru aste -zi.
tot singele met rece, adaose ea incet. din primejdie, find -ca sé bizutaü ca a- Vom aatepta apoi ca sé fit mat bine
D -nA, zise atuncI doctoral, adre- Confrontarea
(119) ceasta va produce o sguduire mare a- si atunci ne vei da aménunte ma! multe.
sandu-se Zeliei, bine voeste sé te de- Aceasta intrare neasteptata produse supra sa si '1 va descuraja, vézêndu se Dar Isabela 'sr revenise in fire.
A. MATTHEY (ARTHUR ARNOULD) partezi, sezi colea, dace vrei, Indératul o mare impresiune asupra tree persoa- fata cu un martor sdrobitor. El, strige ea cu oare -care putere,
perdelelor patului. de fats, edict' Zelia, Isabela si Abric. Vie I scapate I murmure el cu o cerand sé se ridice; el asasinul meli....
GRIMA DE LA
El o lug de mane, si o facu sé treat& Top tren dAdurA un tipét nabusit, a
din cea-l'ait& parte a patulul, pe care'l carm diferite intonatiuni réspundeat
adusese In mijlocul odAei, ca sé aiba la deosebitele preocupara a fie carul
bucurie nebuna.
O I Doamne 1
i
Doamne I
cazo in genucht, intinzand spre
el, cel mat bun, eel mai nobil, cel mai
devotat om I... Dar e o gresala neau-
zitA... Abric... enevinovat, nevinovat...
mal mutt aer si spatiü in jurul er. din e!. densa mainele sale legate, uitandu -se Cum lati putut bAnui ?
Mai bine, urmA doctoral, asasinul Zelia dadu un strigat de indignare
CRUCEA ROSIE sé vade de o cam data numai pe vic- vézand pe Abric in aceastà stare In-
tima sa, dupe cum m'am Inteles Cu j u- jositoare, sub aceastA Invinuire urA-
tint& la densa, mal palid de cat Insani.
Justitia, or mal bine zis oamenil de
Judeeatorul o privia la rindul sén cu
uimire; uimire In care intra o mare su-
justicie, su'ht foarte patrunzêtorl. pArare si chiar ceva manie.
decatorul. cioase. O data ce ad apus mena pe un acu- Se se fi Inselat el
PARTEA III Zelia sé supuse far'a cugeta. Isabela dada un strigat de uimire nes- zat, tot ce face sali nu face, tot ce zice
I

RESBUNAREA
XXI
Cate -va lamuriri trebuincioase
Zelia se indrepta. cict uitase pe A-
bric in acest moment de tulburare, In-
chipuindu's1 ca. e vorna de Durandeau,
de acela pe care '1 stia vinovat In ade
ver ; credea cs pe dênsul o sé 'I aduce.
Isabela care n'o lasa din ochit' baga
de seam& la groaza, frica ei, ghici ce se
petrecea in ea.
Fil liniatita ! II spuse ea Incet la u-
reche.
VoI fi tare I si stili ce am de facut,
ce am de zis.
Zelia facu o mistare de surprindere.
Deschise gura spre a o intreba; dar Isa-
bela II facu semn sé taca.
Sunt gata ! repeta ea intorAndu-
ss spre doctor. Numal grabiti -vé, ceci
Simt cä oboseala o sé mé apuce In eu-
Urcchele 'a tiuiaü.
De cate orf cuvêntul de «asasin» II
isbea auzul, fata lui Durandeau i sé a-
rata ni i sé parea ca. va muri de rusine
si de groaza.
Doctoral reveni spry Isabela si relua
cu blendete :
Acum, d -na, fl pe pace si n'avea
nisi o grije.
Miserabilul e cu mainele legate si va
fi pAzit de patru agent! hotareti. Apol
eü voi fi pe länga d -ta, ImpreunA Cu d.
judecAtor de instructie pe care l'ai vé-
zut deja.
Nu 'mie frica, réspunse Isabela cu
gas stins.
Doctorul se duse la una, o deschise
si zise cate -va cuvinte.
Apoi se apropie de pat si Abric, cu
mainele legate In adevér, aparu Intre
patru barbad, care '1 tineaü de brate,
urmat de judele de instructie, de comi-
sarul de politie si agentul sigurantei.
pusé. I se parea ca. viseaza ; era vedit
ca privelistea ce i se infátisa era nein-
teleasa pentru diosa.
Cae! si ea se aatepta sé vade intrind pe
adevératul asasin, Jules Durandeau.
I se spuse ca cel care o lovise era a-
restat ; si find -cä n'o lasaü sé vor-
beascá, pentru a nu o slabi nainte de
confruntare, nice judecatorul de ins -
tructie niel doctoral Barraud, nu ros -
tise numele presupusulua vinovat, cre-
zand ca. aceasta e de prisos si ce ea
tie prea bine de cine era vorna.
Ea gandea de asemenea, si de aceia
sé ferea de a vorbi, facendu -se mai
slab& de cat era in adevér, pentru a nu
spune nimic de care sé 'i para apoi réü
pregatind In mintea sa un plan de care
sé tinea eu energie, ce ar fi putut parea
mai presus de puterile sale.
Cat despre Abric strigatul lui fusese
un strigAt de bucurie.
Credea pe Isabela moarta. Nimenl
sad nu zice, se Intoarce contra sa.
Judecatorul de instructie, comisarul
si agentul, vézand emotiunea, tulbu-
rarea lui Abric, auzind tipêtul de ui-
mire al Isabelel, sé uitase unul la altul
felindu -se cu isbanda Por.
Vinovatul pierduse capul, se ingro-
zise, se aruncase la picioarele victimei,
cerând sé 'I erte, rugAnd'o sé 'a fie
mila de dênsul.
Lucrul mergea de minune.
Judecatorul inainta tndatá si adre-
sandu-se acuzatulua :
Da, nenorocite I il zise el, a sca-
pat, traente; dar nu crede ca aceasta'ti
va usura positia.
Ea va vorbi si te va sili sé marturi-
senti tot.
Atunci Intorcandu se spre Isabela, a-
dause solemn :
D na, bine- voeste a apune daca a-
cesta e miserabilul care v'a lovit cugin-
dul de a vé lua viata.
Ce umilinta 1
D -le doctor, zise el insftrsit cu vo-
cea schimbatä, adresandu -se doctoru-
lu!, véd ca. sguduirea aceasta a fost
prea tare pentru victima. Mé temeam
de una ca asta. Are delir sé vede, nu
nu stie ce spune.
Doctor ul Barraud bag& de seam& la
fata Isabelei si 'i pipai pulsul.
Nu, d -le judecator, réspunse el :
d -na e miscata, dar mintea'I e intreaga
si stie foarte bine ce zice.
Judecatorul statea zapácit si mai cal
venea sé aresteze si pe doctor si pe vie -
tima, ca vinovati de marturil minci-
noase.
Totusi se stàpani.
Ast -fel d -nA, reluà el rece, spur cA
omul acesta nu'i acela care a venit
noaptea la d -ta sia cercat sé te omoare?
Ia seama la cuvintele d -tale surit grave
si par nedrepte l
(Va urina).

acea comuna, ziva de 15 Noembre a.
c. Causa este rivalitatea ce s'a iscat
entre el de la negot. Intr'un memoria
lung ise,alit de Dumitra Rotarau, socia
mortulnt, Toader Cozma tcumnata Ion
$¡ Neculal Rotariu (frati), se arata pe
larg faptul aratat, cum si ca justicia e
indusa In eroare cere a se ancheta
din not faptul.
BUZEU
Vinurile noastre de est -timp, zice o
bac locala, aü Inceput se fie cautate de
streinatate.
Zilele acestea a ¡fost aci d. Auguste
Gilles represent.antul case! Cotillon.
D. Gilles a visitat mai multe depourI
diu Serata, si a remas foarte satisfa-
cut de calitatea vinurilor noastre. D -sa
promite a reveni In Martie pentru a
ridica o cantitate Insemnata.
PRAHOVA
oDemocratulul» i se comunica. de la
Väleniì de munte, indignarea ce a co-
prins pe publicul de acolo, vézênd un
convoiü cu care se educeade la comuna
Têrlesti, Intro c &rut& cu cat, primarul
destituit de la acea comuna, Tache
Georgescu, tmpreuna cu ttnéra sa so-
tie, cu tlnéra sa sor& si cu sacra sei,
cu care viind din comuna Calvini, ju-
detul Buzeü, pe drumul din Tàrlesti, aü
fost popritl din cale si arestatl 24 ore
din ordinal doamnei Stroescu, proprie-
tara de acolo, prin servitorii si argatil
sel armati cu pusci si apoí escortati a
doua zi la sub - prefecture.
SOCI ETAT EA
FUNCTIONARILOR PUBLICI
(Urmare)
Asta -zI functioneaz& In lume ease
feluri de Societati saü Case menite a In-
latura miseria si a aline suferintele :
Societ &tile de Ajutor mutual, Societa-
tile de Retragere, Casele de Eeoromie,
Casele de Bine facere, Casele private
de Bine facere si spitalele publice si
pri vate.
Societatea Functionarilor Public' In-
truneste azitoate aceste condiiiuni si a-
vantage, gracie modifc &rilor introduse
la 1883 In Statutele ei, pentru ca ea ser-
veste asociaiilor si familiilor tor, si ca
Societate de Aj utor la cas de punere In
disponibilitate, de boala si de moarte,
si ca Societate de Retragere, la cas de
bétrIneie, prin pensiunea ce le acorda
In via find, iar,dupe moartea tor, ve-
duvet si copiilor tor, si ca cas& de Éco-
nomie, prin cotisatia de 1/2 la suta ce
platesc asupra apuntamentelor for si
care cotisatiune este menita a le forma
un mit capital.
Sub aceste forme de institutiunt, So-
cietatea Functionarilor Public! a desle-
gat pe deplin marea problem& a preve-
deril, care in alte State, a dat toc la vil
si lungi desbaterí.
Este de neap &rata trebuint& sé espli-
cam pu(in care a fost sco ?ul initiatori-
rilor si In ce mod s'aü concretat apol
ideile for si s'aü aplicat Statutele de c &-
tre fosti[ conducatori al Societatií, pen-
tru ca se se poata judeca ca nepartinire
daca unul din Vice- presedinti' actuali,
D. Dimitrie Protopopescu, care este
fac- totum, pentru ca cet - !'alai doua Vice
presedinti, n'as si nu pot avea nice
idea, nice vointa, daca d. Dimitrie Pro -
topopescu este In stare sé Inteleag &,
saü nu voeste sé priceapa cat dr, frumos
cat de nobil,c&t de stint a fost ;i trebuie
sé fie mobilul care urmeaza sé predom-
neasca In aceasta Societate.
Veri -ce functionar asocial este dator
sis pl &teasc& pe fie -care tun& i 1/2 la
sut& asupra apuntamentelor sale nomi-
nale, din care 1/2 la sut& pentru fondul
filantropic, 1/2 la suta pentru fondul
pensiunilor si 1/2 la sut& pentru fondul
economic.
Daca tine -va ar fi f &cut, la Infiintarea
Societatil, un calcul de probabilitate,
un calcul aprocsimativ asupracasurilor
de disponibilitate, de boalài de moarte
ce ar fi putut se se iveasca an cu an, ar
fi obtinut, de sigur, resultatul c& cotisa
tiunea de i/2 la suta asupra apunta men- b &rbatii care sunt protectorií si susti- niel ministrul de interne sé sparga bine aprobe a se mai vota cererea f ice! dace - teur.
telor nu era sufcient& spre a plati visiti- natoril adevératilor same', pentru c& capul d -lui Pacu. nidi ministru] de justicie datulu! poet Gr. Alexandrescu prin care
le medicilor, medicamentele,ajutoarele nu ace! care Intind marra sunt ce' cu a- se'l
de disponibilitate si de Immormêntare, devérat sáraci, ci ace' care nu pot sé plu, consultándu -se consiliul permanent.
precum si a face cheltuelile de perso- Intinz& mane si care ar peri de foame consultat, ast -fel spun dd. Dumitrescu,
nal, material si mobiliar. Operatiunile si de frig, daca fiinte cu sufletul nobil Laurian si Saicaru, tre! din cine! membri;
efectuate de la 1882 pane la 30 Iunie si generos nu le -ar da man& de ajutor. dei- l'al(t do! nu '51 aduc aminte (Rtsete). D.
i887 dovedesc aceasta cu prisos De Vom cita de -o- cam -data doué renu- director al ministerulul de ce a fost per -
aceia, chiar de la Inflintarea Societati', mite institute, acela al doamnei Elena mutat. D. director respunde : «Stil d -ta
Consiliul de administratiune de atunci Otetelesanu si acela a repuusate! Intru de ce!» Alt nimio. Profesor reü nu era d.
a ;organizat baluri si represintatiunï, fericire Maria Slatineanu.
ale caror produse aü fost afectate, In
Intregimea tor, fondului filantropic.
vedim ce metamorfoze, ce sofisme, ce omul politic, pe adversarul d- voastr &.
Cifrele, care sunt brutale, dar foarte pretexte a lntrebuintat d. vice- prese- A(t ajuns un biuroü de resbunarl electo- adresatä de dânsul ministrilor de
elocuente, dovedesc c &,de la Infintarea dinte Dimitrie Protopopescu, prin afi- rate, de vendicte politice.
Societatií, 1882, si pêne la 30 lunie 1887, datii set, ca se' dep&rteze pe aces care
s'a incasat pentru fondul filantropic Intelegeaü menirea acestel Societati si
(afar& de baluri si represintatiuni), nu- se pusese la lucru cu o rtvne, Cu o de- la
me' suma de 120.000 lei aprocsimativ ; sinteresare, demne de ver -ce cause. sunt asta -z1 orlane din cele 400 fete din cestea la lasi unde va sta mai multe de dambla.
iar cleltuelile pentru trebuintele men - bun &, toate acestea cu scopul de a avea Asir
tioanate mat sus, s'aü ridicat la suma nu asocian, ci votatort, sustin &tort al tor. De ce aceasta ? Pentru ca direc(iunea ivit intre colectivisti si pentru a or- Greppi, ambasadorul Italic! la St. Pe-
de peste 138.000 lei, adic& cu 18.000 lei regimulul, colectivisti In carne si In Asilulul s'a schimbat In sens tntreg, pen- ganiza victoria guvernului in vii- tersburg e pus in disponibilitate.
aprocsimativ mat mull de cat veniturile,
cu toate acestea, tot la 30 Ionie 1887,
;i.
Societatea mat dispunea Inc& de un
fond filantropic de 52.íU 2 lei 23 ban!.
conform darilde seam& c &tre Adunarea
general& din Septembre 1887. Pentru
ce? Pentru c& balurile si represinta¡iu-
nile aü produs Insemnata suma d
115.278 lei 7 4 bans. Prin urmare. pe
lênga sumele cu car! aü contribuit aso-
siatit s'aü mat adaos si acele i ale per -
soanelor generoase ei caritabile, cari
sunt tot -d'a -una bine dispuse se Incu-
rajeze o societate ca accia a functiona-
rilor publicí.
Daca de asemenea s'ar face un cal -
cul de probabilitate pentru a se vedea
daca,numal cu venitul capitalisat a une!
cotisatiuni de 1/2 la suta asupra a pun-
tamentelor, Societatea poate servi aso-
ciatului, véduvel si copiilor sel pensiu-
nile prevezute la art. 38, 39, 40, 41 din
Statute, lesne ne am convinge ca este
imposibil. Pentru acest cuvênt legiui-
torul a prevézut In statute ca fondul de
pensiune se preleve 15 la sat& asupra
Intregului fond filantropic si sé pri
measca donatiuni si ofrande ; tact do-
natiunile si ofrandele, iar mai ales pre
levarea de 15 la sut& mentionat &, sunt
cel mai puternic ajutor ce se putea da
fondului de pensiune pentru repedea
lui formare si pentru punerea lui In
stare de a plati pensiunile impuse prin
art;coliI citati.
Ca infintarea Societatií functionarilor
publici era o trebuint& simtita, nu ma!
Incape nic! o Indoial &; ca ea a facut
bine, se vede ; ca un bine aduce tot -d'a-
una un altul dupe sine, se $tie. Pentru
a dovedi toate acestea, credem ca este
bine se reproducem cuvintele renumi-
tulul De Gerando asupra Societ &tailor de
prevedere. «Este tot -d'a -una ceva bun
într'o asocia fiune (lien) care apropie pe
oamenï ; care contopeste interesele tor,
ce 'ï face solidarï unii cetre alfiì. Socie -
tatea de prevedere este o con fraternitate;
asistenfa mutuala este un esercifiü de
mutual& buna - voire; ea unente combi-
na(iunile prudenfeï cu meritul uneï bune
acfiuní, cacai porfiunea de economii.care
nu se stringe pentru societarul care le a
varsat, profita asociafilor sèï. Condifiu-
nile impuse prin aplicarea ajutoarelor
suns un avertisment in contra desordi-
nelor, o încurajare de a avea o purtare
onesta, o recomandatiune de a fi credin.
cios temperanfeì.
Pentru a dobdndi avantagiele asocia-
liunii, societarul tregue sè merite stima
acelor care o compun ; aceasta fericita
necesitate ridica caracterul sea; el siine
Inca si o legítima mdndrie, gdndindu -se
cä garan fia ce a dobdndit o datoresce
proprietor sale sforfarì, ca nu inai este
espus a invoca compati?nirea altuia, si,
acest sentiment de independenfa in-
doeste curagiul sèú, precum de aseme-
nea desvolta facultäfile sale.
Acestea sunt bunurile care decurg
din spiritul si puterea ver -caret asocia-
tiuni de ajutor mutual, ver -darei aso-
ciatiuni de economie.
Caritatea privata, caritatea indivi-
duala, vine de complecteaza cea ce pu-
terea asociatiuneí si caritatea publica
nu poate face In de ajuns.
Caritatea individuala, zice Henri
Baudrillart, este cea mal ireprosabilä,
cea mai s finta, cea niai fru'noasä din -
tre toate formele de asistenfä, pentru
ca ea nasce din acel avînt al inimeï fi
al eroismuluï devotamentuluï,care, pri-
vind omenirea ca o familie, se îngri-
jasce cu temere de suferintele ce indur&
cutare saü cutare din membriï ei, si,
nemulfumindu- se,sub imperiul inomen-
tan al compätimiriï sat' al importuni -
täfiì, de a arunca milostivirei cdfi -va
dinari, merge inaintea nenorocitului,
il visiteaza in locuinfa sa, si, in discer-
nämêntul sett plan de delicatefä, stie sé
mèsoare ajutorul, potrivit cu marimea
trebuinfelor, si sé puna, cu menagia-
ment, cu tandrefe chiar, mdna la ra-
nele miserie i ».
Cunoscutt sunt la not doamnele si
da de hac : iI permutala Hu$1, pur si sim- se fie reversibile asupra mostenitorilgr. Spitalelor sé ia dispozitii a mántui
Nu
Pacu vine la Bucurestt si întreaba pe d -nu
Pacu nict reü consilier comunal; m &rturia
certificateledirectorulul semi narului sipri-
Sé trecem acum la (apte, si sé do- marulut
pe profesor a(t cautat a'l lovi, dar pe N. Fleva va desvolta interpelatiunea
D. T. Ionescu ajunge la cele petrecute
Asilul Elena Doamna. Dupe ce face is-
toricul Asilulut, d. Ionescu tntreaba! Câte nistrul de interne, va pleca zilele a- de Bismarck a avut o usoar& loviture
dea numele si registrele matriculate ale zile pentru a Impäca vrajba ce s'a
tru ca asta -z1 nu mal sunt orfane e, la A- toarele alegeri.
oase. sil, pentru care ati facet donatiuni Doamna
(Va urma).
FPocA i Dr.+.>MRRi:
protejate de d. Stur : t . ,d d. Sturdza Unii confrati ail spus cä comisiu-
AT E a adus pe d -loara F. Racoalka la direc(iu-
nea Asilalut, a zis ca d -sa este singura
care putea reda Asilulut ordinea si pres-
nea Insercinatä de ministeriul de
resbel cu receptiunea e irtuselor fa-
tigiul perdue. De ce asta -zi d -$para Ra- bricate in Germania a gäsit aceste
covit& nu mal este directoarea Asilulut? cartuse perfecte si s'a pronuntat pen-
CORPURILE LEGIUITOARE Dac& d -sa s'a retras, dupe cum se zice, in
urma intrigelor une! persoane care nu ar tru primirea lor. \'Jué ìnsä ni se a-
sigurñ din contra, cä comisiunea a
CAMERA trebui si fie acolo, d. ministru nu este de
ertat. Atea persoan& a aratat ca teoriile
sale pedago_ lee sunt de a inchide fetitele
fost nemultumitá de resultatul ex-
Sedinfa de la 30 Noembre 188; perientelor fäcute cu acele cartuse
in beciuri, de a le bate, de a le insulta In si a refuzat sö le primeascä.
modal cal mal necalifrcabil. Dar expuls &
D. General Leccadeschide sedinta la ora rae? D. ministru 1$1 a permis de a tramite Ar fi de dorit ca ministerul da
unu si un sferl. réshoiü sé dea esplicatiuni catego-
D. Varlam, are cuvèulul pentru a '$1 in doué In r &ndurt tâte cinct eleve la mo-
rice in aceastá privintä.
desvolta i :lc galaica catre d. Ministru de nastire. ultimul rand, cele cinc! cerute
Finante. D -sa declara ca, de oare -ce nu i de d -sa eran fetele unor oamenl care pu-
s'aü remis dosarele cerute, nu 's1 poate tea- cere socoteala. «Nu bursiere am ce-
rut, a replicat d. Sturdza, dar orfane». Si Eri dupé e!miazä Regele a trimis
desvolta interpelarea.
D. Tache lonescu, ia cuvêntul pentru cinct orfane aü fost expulsate. Din acestea sê chieme la Pal;it pe d. Ferekidi,
a 'st desvolta interpelarea catre d. Dim. monastirenescu
una, Stef Alexandrine, a t'agit de la
din causa existente! de nesufe- ministrul afacerilor stráine, si a lu-
Sturdza, veninosul ministru al Cultelor $i rit. Alta, lonescu Aristia, nu a putut lupta erat eu dinsul aproape o ore si ju-
instructiunel publice. métate.
D. Sturdza, tnfundat In fotoliul d -sale, in potriva acestet existente; densa a su-
are aerul adânc indiferent. Dar fatai, aci combat, a murit. Este victima d -tale d -le
apoplettica, aci galbena ca !mite de ceara, Sturdza (Emotiune mare, aclamatiuni in-
Relativ la mutaren d-lui Simio-
arata In de ajuns neiinistea sa sutleteasca. dignare). Un epitet nu vi se daduse Inca,
d -lor ministri, ace' al cruzimet : tl meri-
nescu de la Curtea d'apel din Bucu-
Interpelaread -lui Tache lonescu tat[. (Aplause, mare emo(iune). resti la Curtea d'apel din Focsani
Sedin(a se suspenda.
ni se spune cä adevêrata cauzä a a-
D. Ionescu, tncepe prin a aminti aface- Respunsul d -lui Sturdza caste; mutärì care nu este de cat o
rea G. Duce, In care s'aü facut declararea D. Dim. Sturdza la cuvéntul la redeschi- degradare deghizata, este un con-
urmatoare de d. Prim- ministru, ce nu e derea sedin(ei pentru a declara ca nu d -lut
necesar se se voteze o motiune umilitoare flict ivit in cursul sesiunei d'aste-
pentru d. Ministru al Cultelor, de oare -ce Ionescu 't va respunde, pentru ca a fost varà a Curti' en jurati din Teleor-
d -sa personal la angajamentul de a face necuviincios in cuvêntarea d- sale,dar ono-
se se resilieze imediat acel contract. A- rabile! majoritatl, care nu trebue sé fie in man intre d. Simionescu si d. Chi-
positie a crede c& acuzarile aduse sunt fon- ritopolu.
tunci d. Poenaru Bordea 'sl a retras mo-
(iunea. Ei ? s'a reziliat contractul ? Nu.
D. prim- ministru a... subtilisat votul ma-
date.
Ministrul sere peste multe $i vine tndata
la Asil. Ce este Asilul, tntreaba d -sa? Cas&
x
Agio se mentine la 16.10.
j rita(et, a surprins buna- credinta a Ca- de infirm! sae scoala? Scoala,evident. Et?
mere!. Nu numal atât. Ve aduc aminte, Tendinta este mai mult ca medio-
zice oratorul, cum s'a tratat de catre in- ce se tntêmpla? Orfanele, stiind ca nu le cre. Bâncile nationale aü cäzut la
susl oratorii majoritatel acest contract, poate da afara din Asil, nu Invétae, se
purtaü reo, etc. (Aid o solutiune de conti- 1026, Constructiele la 95 iar Daciele
acest gheseft. El a fost o calcare flagrant& nuitate In capul d -lu! Sturdza. Spune alte sunt oferite eu 231.
a leget. alea. Apoi continua). Pretinde ca sunt in
Pentru a trece din scoalele primare in Domneste acum in piate o amor-
lice-, daca elevul ese din scoalele Statu - Asil 260 de orfane, 63 de solvente $i restul teal& si o deseuragiare atât de mare,
lui, un certiticat e de ajuns ; tn caz con pêne la 404 bursiere.
trariu, directorul liceuluI numeste o co- Cele 10 pe care le -a tramis la Agapia, cà nu stim ce se va întâmpla dacà
eraü vinovate de lucrurl pe care nu cr ede situatia politieä va deveni mai rea
misiune de tres profesorl care se exami- de cuviinca ale sdune pupicul ministru.
neze elevit. Cum aplica d. Sturdza aceasta ca azi.
lege? Face un regulament ca, In or -ce Una a murit, asa este, dar era ofticoasa.
D. Sturdza spune ca afar& de doamna
caz, elevul va fi supus la un examen, tn Schmaltz c
D. Prezident al t:onsiliului minis-
care va face o tema usoar&, se va deslega de la 1a51,sinudeeste
directoarea scoalet centrale
o problema u$oarâ si se va citi cu glas capabila de la dirige in toatk tara ni 31 o dama trilor nu se va intoarce In Capitala,
tare. Vrea sé zica legea este liter& moarte. esclam'.r!). un institut. (Murmure, dupe cum afläm, de cat mâine eu
Legea prevede c& nu poate intra in cu- Consiliul general al instruc(iunet pu- trenul de persoane de la 12 ore si 50
tare clase un elev mat vtrstnic de at atâtt blice, d. Sturdza '1 consider& ca o inutili- minute. D-sa va pleca de la Flo-
ani. Cum aplica d. ministru aceasta lege?
Doul protegiatt al d -sale avênd vtrsta mat tate absolut&; de aceia '1 intrebuinteaz&
rica ca cxpresul de Vârciorova, dar
mare de tea autorizat& de lege suit im- cât mal pu(in. se va opri la Gäesti si va profita de
La partea cu programele religiose, mi-
puri d -lui di' ector al liceulut Sr. Sava. Di- intervalul dintre ambele trenuri
nistrul provoaca mare ilaritate tratênd
rectorul protesteaz& to numele le_ i si zice pentru a vizita de soldati! bolnaed
acele programe de nerozi! nema! pomenite,
ca, saü pentru totl se se modifice virsta de gogomanii, etc.
fie -caret clase, saü pentru r,ici uuul. D. de conjorzctivitä granulo3sä aflati In
Aju ge la cestiunea Pacu, si proclama spitalul instalat in magazinile d'a-
Ministru respunde prin adre;& tnregistra- c &,'inainte
de drepturl, profesorul are da-
t &: «Aplica(t ordinele noastre. Ministerul toril. Ca profesoratul
e singur asti cum se intelege o lege. »Direc- este un sacerdotiü. colo ale Regie! monopolului tutunu-
(Aplause peste aplause al majoritatel). I).ir rilor.
torul i$1 da demisia motivata in care
zice d -lui Sturdza c& face Iratexurl.
D. Sturdza decreteaz& cd igiena exija ur-
It
nu vedem de ce a permutat pe d. Pacu.
Ne spune ca daca ar vrea sé persecute cor
pul didactic, ar tncepe prie d. Laurian,
x
Titularul prefecture! de Tecuci,
matoarele : ca elevul sé aibe 40 centime- prin d. Teodorescu, etc. Dar de ce a per - arendesul general al judetelor Te-
tre de banc& $i 3 N 50 cubici de aer. Ce se mutat pe Pacu? D. Sturdza d& exemple de
Int&mpla? coalele sunt putine, mic1-si cuci, Putna si Covurlui pentru a cà-
cementa d -sale ; dar pe d. Paca l'a permu-
elevit numerosi. la Bucurestt numat 2000
de elevi sunt refuzatt in scolt. !n provin- tat pentru ca legea I dedeo, acest ror esploatatin.ne este tovaras Cu d.
Rada Mihai. vestitul Tache Anasta-
cie,acela$1 lucru pretutindeut. Un exempla: drept.
La Bu-eu, d -nu Constantinescu, aci pre- Voci. Inchiderea disco iunel. siu, a sosit in Capitala. Din contra,
D. T lonescu. Vorhind contra tnchide- cei- l'alti prefetti cari eraü de mai
sent, primarul orasulut, reclama d -lut mi- rei,
arata ca d. Sturdza a tnaintat rapte 'nainte in Bucuresti aü plecat tot+ la
nistru c& '1 vede lumea reü câct arunca neadeverate. (Sgomot, aplause).
copil democratiel pe strade. D -sa Inclii-
Discutia se Inchide. Motiunea de blam posturile tor. Cei din urma s'aü cä-
riaz& case numeroase, dar sé se tramita a minorita(el
profesora. D. Sturdza responde : nu am ceia de trecereselarespinge si se admite a- lätorit azi.
fonduri! Dar pentru palatal universitar? ordinea zilei.
dar pentru museo? Nemas $tiind tncotro, i edinta se ridica la 51/4.
d. Sturdza intra la tocmeala cu igiena; nu Bedecu. Ieri s'a celebrat cu mare pomp& In
mat trebue 40 centimetre banca, dar nu- Templul coral din strada Sf. Vineri
mat :30; nu 3 m. 50 cubic! de aer, dar nu- cäse.toria d- soarei de Frank, frica di-
mai 2 m. 75. Vrea sé zita, s'a pisat apa. SENATUL rectorului general al Bäncii cu d.
Reglemente si legt sunt acute si mod¡fr- Morawitz din Viena.
cate pentru ca nu se pot aplica. ti'edin f a de la 30 Noembre 188 Ceremonia a fost impunétoare. D.
De alt- mintert, d. Sturdza are atáta res -
pect pentru lege, tn cât In raporturile ce íedin(a se deschide la ora 2, cu 83 se- Diaz de Soria a executat In cor mai
face catre consiliul general, citeaz& arti - natori present. multe bucáfi.
cole de lega alt -fel de tilt sunt in editia ofi- Presedintele D. Ghica,roage. pe d -nit Aü asistat la ceremonia intreg cor-
ciala. senatori se se adune tot! mâine la ora
Ura d -lui Sturdza tn potriva consiliulut 101/2 to sala Senatulul tact vor fi primi(! pul didactic, ministrul Sturdza, ge-
general merge pan& acola, in at it face In corpore de M. S. Regele la orale It. neralii Florescu si Anghelescu, top'
proces de intentiuni. Stiü, zite d. ministru, Se citeste sumarul .sedintet precedente seflí marelor case de Banc& din Ca-
d -lor consilierl, ca suntetl antidinastict, $i se aproba. pitale. principale Dem. Ghica, agio -
c& ave(i intentiuni antireligiose. La ordina zile! sunt indigenate.
5i de aceia d. ministru refuza cartile de D. Neron I.upascu, tntreaba de ce re- tantul regelui, si prefectul politii.
istori& aprobate de consiliü, $i inventeaza ligie este d. Max Schachman care cere in- Niel o data Iii Templul coral nu
cestiunea religioasa. In programul d -sale, digenatul. s'a afisat vr'o data u ceremonie mal
tot ce este via(& practica, drepturl cet&- D. Ureche, e din religia $Banta! si not grandioasä.
tenestt, este $ters si Inlocuit... prin ce ?
Prin dreptul divin. In un diseurs catre
profesora, d. Sturdza zice : Ori ce stapfi-
nu avem sé ne ocupam de credimele sale.
D. Polizu- Micsunescu, vorbeste in a-
cela$ sens $i se mira cum un senator
x
Ce s'a fácut cu rechisitorul procu-
nire legitima vine de la D -zeu! poate tntreba de ce religie es' e omul care rorului .indronescu dresat lncá de la
Voci. Oli ! oh! cere indigenatul.
D. Tache Ionescu. Ce devine acuma Senatul trebue sé se ocupe de meritele Februarie 1886 in chestiunea hopii-
principiul liberal al suveranitacel natio - lor de la comptábilitatea Ministe-
unu! postulant iar nu de religia sa. (A-
nale? (Aplause prelungite). A trebuit sé plause). rulul Cultelor ?
trarm dol- spre -zece an! sub un reaim li- Indigenatul d -lu! Max Schachman se Cum de stä tot In functie compta-
beral, se trecem prin revolucil si prin voteaza co 46 bile pentru si 22 contra. bilul Andonescu ?
spionul prusian, ca se auzim teoria cea Indigenatul d -lui Ovanez se voteaza cu
mat reactiona.ra din lume , teorie care
nict -o -data nu a fost admis& In tara noa-
39 albe, contra 15 negre.
D. Antonescu, citeste o cerera de indi -
x
Câiuele turbat care a muscat ieri
stra. (Aplause). genet pentru doctorul Zankopolo din Ore-
Omiteam un fapt la metri cubici, zice c a, ca unul ce tntruneste condr(iunile ce-
pe Dealu Mitropoliei pe P. S. Dosi-
oratorul. 0 cías& f &r& clase. Scoala secun- rute de lege. theiü Botoseneanu la facut mai in ulte
dundara de la biserica Caimata avea pa- Se pure la vot aceasta lege si se adopta victime intrecare este tinérul Gher-
tru clase. S'a mutat scoala tn alta casa indigenatul cu 48 bile albe, contra 4. mà:lescu in virstä de 14 ani ce a fost
unde sunt numai patru odel. Clase a II -a D. general G. Anghelescu, zice ea muscat foarte rêii in douê locuri ;
a remas pe din afara. (Risete, apluse). sunt mat multe wile de and fostul mi-
Mutarea d -lui Moise Pdcu. Acest d. pro- nistru de résbot Anghelescu a cerut nu- apoi nêpustindu-se pe Deal a mus-
fesor la seminarul de la Galati este mem- mirea une! comisiunt de anc¡ieta sere a cat sergentul de oras, care a fost
bru din oposita &, si '$1 a pus candidatura se cerceta acusa(iunile ce i s'aü adus.
dus la spitalul Bráncovenesc.
la consiliul comunal. A fost batut, cu ca- Prin urmare cere ca Senatul sé treace in
Prea sfintitul Dositheü a si pornit
pul spart, dar e vindecat. A fost dat Jude-
sectiunl.
dar achitat. De pare -ce n'a reu$it Presedintele, cere si roaga Senatul së la Paris in cäutarea Doctorului Pas-
N'ar trebui ca guvernul or Eforia
pun& la umbra, ministrul de culte ti cere ea pensiunea reposatului e! parinte
Raportorul, citeste peti(ia ai cererea viata celor-l'alte victime lipsite de
este adeverat. Consiliul
nu a fost se aproba Intru at prive$te a se reco - mijloace.
manda guvernulul.
*edinta se ridica la 2 si tre! sferturi. Mâine se deschide sesiunea de
D.
iarnä a curtií cu j urati din Ilfov.
ULTIME MOH URN!
Nebune li. Deer, zice oratorul, nu In sedinta de mâle a Camerii d. ULTIMA ORA
AGE \TIA LIBERA
Berlin, 12 Decembre. -- Impêratul
interne si de justifie asupra afa-
cerei Andronic. a prima In audient& pe principele Re-
gal al Grecia! care are a se Intoarce la
Atena.
Ni se spune c& d. Radu MihaT, mi-
Berlin, 12 Decembre. -- Comitele
? Dec& vor fi mal multe de 30 sé ne
Roma, 12 Decembre. Comitele
Elena si Regina Elisabeta, dar bursierile Á
 EPOCA i DECEMBRE

CERTIFICAT
Sub- semnaL... in calitate de diriginte al lucrarilor Palatulul eo -i
w.- vo
14iTREPRIZA BAROIYIETRILL
.r. I'IIIII RI:1 OR: ASIE 'LUI B000RESTI
imunal din Pite;ti ,i al scoalel primare de fete din Tergovitte, pen
tru Incalzirea In total ti in detalie a acestor cladirI, am ntrebuin
i CUILA 'REA LATRINELOR CU MAS§INI PNEUMATIC£ DIRECTIA LUCRARILOR TECH NICE
t sobcic de ter sistem Meidinger de la fabrica ..COMET** din l'rim. 5158
B .-ti si anume : No. 25 Strada Acad:riei No. 25.
.
1 17 No, Direct. 405

a scrisoareaDomnule,
La Palatul Comunal din Pite ti Incalzitul cu aceste sobe se face
in mod perfect, nalasand nimic de dont ca eleganta, curátenie ti
' economie.
La TArgovigte am utilisat aceste sobe tara manta, inlocuind man
taua de e'er eu una de zid, care formeaza camera de aer cal. Gratie
P/\ ,_
**
A`aRtagiele ce presintä
sistEla4l Rostra atçt in art-
iiala promptitadiail cât il
rata
a ezat la
D- voastra inregistrata la No. 5158, ne grabim a ve a-
ca Sobele simien: Meidinger, mares Comet" ce ait predat si
localui Primariei Capitale) si In scoalele comunale con -
struite din noù in cet din urma ani, aü functionat intr'un mod satisfaca-
avantagielor ce presinti fabricares acestor sobe in atel.erile din Bu-
curetti, am pn1u tor, Para se ti Post trebuinla de reparatiunt.
obline, pentru incalzirea scolei un calorifer clivi- a salabritäSil na lasä ni-
sionar, cu care incalzim doue saloane de clase in mod perte t ti le Am constatat cu piacere ca, cu o cantitate relativ mica de Cock, se
ti ven:ilam cu usurinta. mic de dorit, ceea ce le li poate obline o caldura suficienta si egal distribuita si ca prin regulator
Uu calorifer divisionar ast -fel construit land o caldura de 4 o, de la usa sobelor, se poste modula caldura potrivit cu temperatura tim-
20e la Ot) m. cubi de aer in permanents ventilatie, nu a costat de Due Ill posillane de a coi- puluT.
cat !i4 din ce costa aparatele speciale zise calerifere ce se aduce din
streinAtate in acela l stop.
Decl, din toate puntele de vedere, sobele Meidinger ale fabri-
cei COMET sunt recomandabile, atat pentru cladirì publice. cat
-`-- -
= v;.' , . ,e.
c' -
,a-
_ cara pe titi cel-l-al11 dia

Onar. public se póte convinge printro sticlá ce posedá fie-care vas, ca vasele
8C2Stä 'Tm!.
Daca la aceasta calitate a sobelor d- voastra se mat adaoga si avan-
tagiü ca cu o singura umplutura de Cock se mentine caldura mal multe
ore si ca servente si ca ventilator, se poate afirma ca aparatele de Incel-
zit ce ne -ali predat, satisface cu succes conditiunilor voice.
Primitt, ve rugam Domnule, asigurarea consideratiuneT noastre.
si pentru cele particolare, cu curátenie, soliditate, eleganta, tt e-
conomie de combustibil. se umplu cu dcsávârgire Semnat, p. Primar CERNEZ.
Facut in Bucures I azi, la 4 Mart e 1887. Direct. lucrarilor technice, CUCU.
Semnat. I. SOCOLESCI' PRECIURiLE RUSTRE SONT CELE MAI SCAZUTE. Bucuresti In 12 Martie t887.
Arhiteet siInginer. 48.1 D -sale d -lui Adolf Salomon, fabricant de sobe sistem Meidinger. 48ì

VINDECAR EA

I)E L'ABB;AYE DE FECAMP (FRANCE'
ESCELINT- , TONIC!, DiGESTIVÁ SI APERITIVÁ
CEÁ MAT BUN- DIN TÓTE LICORILE
y$$ITABLE ISQt1EL-R B$IDIC1
Marques déttítees en Ft .tace et i l'Etranger
CTre.a '9r
directorelui generale.
Adverata licore Benrdiccin:i se alfa la tóte persónele urmïttGre
cari s'ai angajatu pe sarit:ft a nu vindo nici üA contrafacere.
A. Fialkow'skâ-- G. si D. Tanasescu frati
Constantinescu D. illarinescu l;ratgadir n.loa-
nid et Comp. Carol Gersabek. H.
BOALELOR SECRETE
117istik2E! 1S LM!
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU CRACIUN
CPSULE NTIBLENORHAGICE
preparate de I.Oswaldeu aprobarea con- ".-
siliulul medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra PQ,RI aEs`kE
A se cere todéuna in josultl
ftecarei stick, eticheta p3-
boalelor secrete, seurgeri vechi si noi.
catar de vesica. etc. in
PORTRETE
in
tratA purtendü se :nnatura
I'retul unes cucii lei 4. MARIME NATURfiLA MARIME NA TURALA
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
cueutta calmi de matreata, intare;te pe-
rul ti oprette caderea lui. SE EFEC'TUÉZA FORTE ESACT DUPE FOTOGRAFIA TRIMESA
Preciul unul flaoon 2 lei 50 banc. ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10 -14 ZILE
lor>:u Deposit principal, la Craiova, farmacia
I. OSWALD.
Fotografia remáne neatinsa. Asemanare fidela se garanteaza.
Bucuresci la drogueria d -lui I. Ovesn, La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costui.
ti la mal multe farmacie din tari. Atelier artistie premiat
Comandele Meute prin polta, insotite
SIEGFRIED BODASCHER
de valoarea lor, plus 50 baril pentru em- o.
balagiu, se fee uez ezact. 492 Wien, II Grosse Pfarrgasse 6.

®
O
MARE ATELIER SPECIAI,
® Xx
MASINE DE TAIAT
x X
X
X- OX 'X
DETEMPLARIE
PRIMUL ATELIER DE E.o,wE

MOBILE SCULPTATE.
DE

S'a deseltis in Cales Victoriei. No. 420, vis -a -vis de

1
PA IE, FAN SI COCEN I
IN DIFERI7'F MARINI US. EMANUELA No. i, Str. Luterana, No. i coltzul Stzrbey-Voda
Palatul Stirbel, un magasin al acestui atelier, unde se
Miscatoare Cu mana, cu manegiu si cu abur
Efectuiaza ori -ce mobile. sculptata si nesculptate pen-
poate gasi si romanda tot-d'auna diferite mobile scalp-
tale, cri pri'luri moderato, precum sali de mancare, do foarte folositor din causa lipsei de X tru Saloane, ca -mere de culcare biurourl etc.
nutret pentru vite
leeturn, iataeuri. antrcnri etc. i
'
-x:xx
Cu stima, Birou t
SPECIALITATE DE LAMPEURI
V. M eDepou r
Deposit de mobile cu preturl esceptionále.

x
Strada Smlydan 811
11 STAADECIER - Str .itibe,u-VOda6
537
560 X X Comandele se efectueaza prompt dupa modele.

ONK FRANCIISE ,
sse
de français,
français, d'anglais
eI d'allemand; brevets, désire leçons on emploi.
'OX ,xx ((Xfs[X
S'adresser M. D. Libraile Saraga, lasi.
X SIICSissNtsiSIESiecSSx4613;1901WIES X
584

(
CN tM1'AGNE POINMERY & GREtiO REIIiS
De oare -cc circula in comerciü vinurl fabricate in Austro
Ung:uria purtind tara nisi un scrupul etiquete cu firma noastra,
X ®AVIS I
ljj
PENTU A SE IMBOGiTI REPUE
SI
1
g

, , NATIONALA ne vedcm nevoilt a da oare-carl dcslusirt asupra embalagiulut DESCHIDEREA RESTAURAN TULU I IJj A FA AVERE IN SCLRT TRIP
nostril spre a garanta pe consumatorit de EMBUE FACI
I SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. asemenca falsitìcate. $
DIN nUCUltI:NTi
CAPITAL DE ACTIUNI
Dopurile servind la astuparea buteliilor'noastresunt foarte
usor de recunoscut, avAnd conform modelulutce urmeaza firma X LAB'ES' & F l lJj 1 Nu trebue se se . , cä operati- 4
pe fund si corp. Avem ouoare u incuno$tiinta de onor. public ca am 0 uni de Bursa. Nu trebue se se
3 MILIOANE LEI AUR Osebit de accasta dupe ce sucia este astupatA se aplica a-
supra dopulut o capsula de tinichea purtând numele Pommery instalat restaurantul nostru In vechiul Patat Dacia Ro-
mania, Strada Lipscani No. 4, pe care l'am deschis 4 cumpere bilete de loterie. Nu tre- *
REPi.IN VERSATE
C si tret stele.

vLuvc X Dumineca 13 Noembre. Pentru societati ti ramilil sont

Aducem la cunettinta publica, ca am
transferat bturourile noastre In palatul
Societatei din Strada Doamnel No. 12.
527 Directiuuca generala.
1 nuriù granulator, si nulator, sr dopú cu
reservate camere separate. in renumita noastra buca
0 bue se se joace. Nu trebue cuno- 0
{{i
SiMPANI: SEC
Q°MMeq), Arcoetiqueta alba
SAMPANIEIXTRA-S'C v[es
Fera etiqueta o QeMMIrpY X tarie se prepari bucate calde ti reel dupe sistemul Vie 0 f3tint,e.Toata lumeachiar si doam- 0
3-Po cu firma noastra o micaetiquetaExtra nez ti Roman, se servette in modul eel mal ingrijit 1 nelepotprofta.Doved!tgiaprobat.
I
Wi
mica etiquetagee la Sec la gntu sticlel,
,tul sticlet, staniol chiar dupe etirea din teatre, eu preturile cele niai mo-
I Pentru a se primi importartele
¡/f staniol auriü, gra- dorate. Abonamente pentru pr&nz sai sears ti pentru
dopu cu firma. firma
case particulare se primes°.
Atragem atentiunea asupra escelentelor noastre vi-
instructii, sésescrieln roman este
nurl ti alte consumatiunI, rugam pentru o numeroasä 0 la Paris 8, Rue de Bag-

x
X10411161111flWAWSIWSRNSW1iBliii CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS imediat i
ti topron X x
X_I X X
un grajd Agent general A. G. CARSY 571 LABES et FIU. neux, Arpech.
DE INCHIRIAT Strada Fontauel No. 30 H.
A se adresa In Strada Dreapti No 1. XOX 0

NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI DE VENZARE PADURI INPARCIíETE

prin întrebuintarea elogirului dentifric
P.P. S.S. P11ftItiTI D,NEDICTiNI
AL
!. Pe motia Grecel de sus, llfov,'spre Mo-
CaldarutanI.
2. Pc motta Socetu judetul DAmbovita, in-
tre gara Ghergani tii satul Cojasca Cornetti.
Parfumerie -Onza
L. LEGNANO, PARIS, rae Saint- Honoré, 207.
A se adresa la proprietarul d. Stefan D.
din Manastirea SOULAC (Lironda, Francia)
Lon MANUELONNE, Prieur
Grecianu, Bulevardul Academiel, 2 Bncuresti !!-ORIZ4 .5 .OLI,DI.F.IEE
M 2EDALIi DE UR: Bruxel/a 1880, Londra 1884
cele mai halte recompense
XIS *S** 9+3/r4B4 11111141110 X PARFUMURI CONCRETE
I1VF1{TAINtt SISTEMATICA BREVETATA IN FRANCIA Si IN STREINATA'E
INVENTATA 373 DE PAR. PIERRE D.RUL
i PARFUMURILE ESS.- DRIZA, preparate printc'un procedeu
IN ANUL

Intrebuintarea zilnica a ElexiruluI dentri-

BOURSAND
DA.VIANU
ef de clinics la profesoru
nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pin'acuma necunoscut
Ele sunt inchise sub forma de Creioane sau Pastile. in nisle flacoane mica sau culi de
[Date genurile a aunt foarte usioare de portal. Aceste Creioane- Parfumuri nu se evaporeaza,
fric al P. P. S. S. par Benedictina, cu o dosa 1 tost si se pot inloeni in tuburile tor, cand sunt usate.
de tâte -va picaturi In ripa., previne si vindica Galezowski din Paris Ele au imensul avantagiu de a umple ce mirosui tor, Tara a le inmuia sau a le strica, obiec-
tele supuse la contactul tor. E fESTUL A FRECA USOR PENTRU A PARFUMA IN DATA.
careia dintilor, pe care'l albeate, consolisan-
Daconsultatliuni pentru boale
_____- du-I, forticand si tnsanatosind gingiile
CASA FONDATA IN 1807
de OCHI, LItECHI si SIFILI''ICE
1 si face operatiuni de hirurgie Q.
e
o
, RUE 't6UERIE, 3 oculara.

XStX
AGENT GENERAL ,,,EAUX 0 4
H ueuresti, Strada Carol i No.
Deposit la Coate, tarmaciile, parfume i si Coafeorl repre ent,,.,te peLtru Ro- 18,de laorele2-4 dupe amiaz. st Coate obiectele de LINGERIE, de PAPETARIE, etc., etc., etc.
mania, Serbia fai Bulgaria; AgentiàCrmceiàlà Fràncesà din Gàlati si
cuursàieie ei. 532
1
l' entru seraci dimiv. dela 8-9.
. DEPOSITE IN TOATE PAÜF'UMERIILE
PRINCIPALE DIN LUME
,u 4'r r!Ip `
atalogul Parfumurilor cu preciurfle
tN3!'
aunt trimise FRANCO la cerera
a sue¿.,;..
ADMINISTRATOR DE MOSII din Austria CASSA DE SCHIMB
posedand o inst uctiune technica ti o posi -
tiune onorabili, cunoscand timba romana ti JOANNIAN & NICOLE SCU
care se ocupa actualmente eu agricultura pe
c,lmpul sea proprin, cauta un post de admi- +t.ai.arrt si t;ittde ver-ce efecle publice
nistrator la o mare motii.
Ofertele se vor adresa e tre d. Director A. Strada Liprennt, No. 33
Schmidt in Radauti in Bueocina. 555.
Cursul pe ziva de 28 Noembre 1887
ATELIER DE
VALOR I ICupl Vénd.

INCALTAMINTE 5 0/0 Renta amortisabila.

5 0/0
. 92 1/1 93
PEN T RU romana perpetua.
6 0 /OOblig. de Stat,Rur. conv.l 88 88 3;4
BARBATI. DAME lmpr. eu prime Sueur. (lei 20)
50 0 Impr. Munie. Erie. 1883
33 37
SI COPI' 10 lei Oblig.Casel pens. (1.300) 212
77 1/4 78
218
5 0/0 Scrisuri funciare urbane 88 8/ 1,2
Tt DUMITRESCU 6 0/0
70/0
5 0/0 rurale
104 104 3/4
CALEA VICTORIEI, 53 7 0/0
91 91 1/4
(HOTEL MANU)
p 106 1/2 107
5 0/0 ScrisurI fune. urb. Tati 78 79
In acest atelier se efectueaza or -ce Act. Bancel Nat. a Rom. (50a)
comanda de tncalteminte pentru bar- Diverse
Aur contra argint satü bilete . 15 3/4 16 /14
bata, dame si copie, solid, ehgant si Fiorini val. Austriaca . . 202 204
Cu pretura moderate. Marci Germane . .

n
. . 124 125
Banc -note francese
L
450 . . . 100 1/4 i0! ,
Ruble rusettl
Prin d. Adolf Salomon, mi s'a furnisat -
asezat la diferite localurl publice priv,.;
sobe de tucI, sistem Meidinger din fabrica
Comet» care au dat resultate sa isfacstoare
i J®
A1(AN'DREA BUCURESCI
215

etagiul de jos aíú

220

si pot fl aplicate eu sueces la incilzitul loca-

IN STRADA CAROL No. 21 S'A DESCHIS IN STRADA CAROL No. 21 DE INCBIRIAT cases cu No. 111
jurilor, Bucuretti !6/18 [unie 1887. Un magasin al acestei fabrice unde publicul va putea gasi or -ce fel de incaltaminte din Calea Victorlet, prefacut din nuoú,
inginer-Architect, pe preciul ti cu tot confortul dont.
\semnat CERNEZ
TipograSa ?.àarului Epooa"
3Q4 fabricei si in conditiunile cele mai favorabile
Tlparit eu cerneala Ch. l.orilleux C-le Paris
.',; A se adresa chiar In casa sen la pro-
prietarul, In Strada Batiste, No. 31.
532

l'orant reippllliiabil. C. Georgespu