ANUL IV No.

30_

RY
ADBORAMENTUL | | ANUNOLURI
Ri i noi le Y € Bimdui în pagina III . . Lu Bani 50

RA
e ai A REDACȚIA ŞIȘI ADMINISTRAȚIA Yi PE ag
Pentru trăimatate se mdnsgă pori. VC La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. Y, Inocrțiuni şi reelame 1 teu liuia
> ", sr “n ? mo (pape

Un oraș în decădere toșani prin Todireni sau alt

Înfor'mabtuni desideratul : «că să se observe fa-

LIB
punct. fă cu nahonalitățile o atitudine
———_.—
bine-vortoare şi se hi se cre în
DI. C. Olănescu, ministrul
Ori «de câte ori ni s'a pre- considerație pretenfrunele intru cil
lucrărilor publice, unul din- Topirea omătulăi, ce a inceput de
ele sunt compatibile cu unttatea
sintat ocaziunea am spus, cu
tre interesații pentru redica- câte-va zile. a crescut mult apele și de stat unguresc şi caracterul
toată sinceritatea, că cei de dacă va continua ca desgheţul să se seu national».
rea la o stare cât mai inflo-
la guvern, se ocupă prea pu- facă tot așa de repede precum a în- Din aceasta se vede lămurit
ritoare a Valahiei, este pre-

țin de interesele Moldovei şi
că toată atențiunea
indreptata asupra imbunătă-
rilor cerute pentru partea
de dincolo de Milcov. Acesta
ITY
ceput, negreșit că vom avea inunda: că cei de la Pesta au început se
ocupat de studiile şi cons-
lor este ţiuni mari. înțeleagă, că duşmănia cu popoa-
trucțiunea altor linii de drum
e rele din regat nu numai că îi
de fer, din acea parte a ţerei, ţin necontenit în grijă şi le dă
Pentru astă-zi joi 2 Fevruarie s'a
linii ce sunt departe de aa- de lucru, dar încă sar putea că
anunțat in Capitală de cătră comi-
vea o insămnătate ca acea prin apăsarea ce o exercită asu-

e un adever pecare nu'l poa-
te tagădui nimeni, când îşi
dă seamă serios de tot ce s'a
făcut pănă acuma
atât pe terenul cultural cât
şi pe acel economic şi când
e condus de un spirit de im-
parţialitate in cercetarea amă-
nunțită a repartizărei cheltu-
de ex. dintre Botoşani şi Todi-
reni, dar pentru d-sa este
destul se ştie că ea este ne-
în ţără,
cesară unei localităţi din Mol-
dova, spre a nu'şi mai. bate
capul, iar când este intrebat,
cum s'a intimplat in şedinţa
de la 31 lanuar a camerei,
NI
RS
tetul partidului naţional-liberal, o
pra lor se ducă spiritile pănă la
mare intrunire protestătoare contra o aşa încordare, în cât existența
Jlegai minelor și la care vor lua par- de stat maghiar se fie pusă în
te delegațiuni de prin toate judeţele. cumpănă.
Politicianii maghiari, mai mo-
Intrunirea va avea loc in sala Da-
VE
cia, oarele 2 p. m deraţi gi cari 'și dau samă de
pozițiunea ce ş'au creat'o În o-
Ni se sicre din Huși că septimâna piniunea publică din Europa, de
trecută a fost dl. inspector, St. Ver-
când guvernul lor sau năpustit
cu atâta ură asupra elementului

elilor intreprinse de stat, de se respundă: că va vedea de
este nevoie ovi bal
la 1866 încoace, fie pentru
una sau alta din părţile ce Știm şi am declarat-o fâ-
ră incunjur, ori de câte ori
LU
golici, acolo și a cercetat scoala pro-
românesc, sau convins că urmând
fesionalii. Din această cercetare, spu-
o asemenea cale vor sfârşi prin a'şi
ne corespondentul nostru, va resulta anihila ori-ce simpatie şi prin

negreșit curmarea neînțelegerilor şi urmare trebue se'gi mai calce pe

constitue Romănia de astă-zi. a micelor scandele ce se petrec la
am fost nevoiţi se arătăm de- inimă şi se caute a împaca na-
Toate localitățile de peste
satisface- osebirea ce se face intre Mol-
acea şcoală, și pe care'noi le am sem- ționalitățile. Aceasta o face se
Milcov î'și găsesc reeasă destul de lămurit din de-
rea nevoelor făra întârziere,
dova şi Valahia de guvern nalat de mai multe ori.
clarațiunile ce le fac prin ziare,
pe când a acelora de dincoace
și majoritatea din corpurile a aşa că cei ce se interesază şi ur-
legiuitoare, când este vorba Legea numelui a trecut zilele a-
RA

sunt amânate an cu an, de măresc lupta popoarelor de sub

de imbunătățiri şi intrebuin- cestea prin Cameră ; negreşit că va
cătră guvern și camere, care coroana Ungariei. ar crede că
trece şi la Senat, căci după socotin.
nu mai dispun nici de timp țarea banilor statului; ştim
ungurii au revenit la sentimente
ţa noastră ea este o stavilă care va mai bune față cu ele.
pentru a le cerceta şi nici de că pentru a face o linie de impedeca pentru viitor pe străinii Nu tot aşa se întimplă însă
20 ori 30 kilom, in această
T

bani spre a le aduce la in- insetați de a se strecura la cetăţe. în realitate, căci persecuţiunile
parte a ţerei, trebue sa se fa- de tot feliul și procesele inten-
deplinire. Avem un exemplu nie, prin adoptarea fără de nici un
că dincolo 100-200 chiar, şi
EN

din cele mai isbitoare des- control a numelor romănești de cea tate în contra Românilor sub în-
tot remâne fraților de la gu- vinovăţirea de agifațiune în po-
pre negligența vinovată ce se mai curată origină.
vern Şi din camere de obiec- Această lege avănd şi o putere riva zdeiz de stat maghiar, sa
pune faţă cu unul din ora-
tat ceva, tot strigă şi se ara- retroactivă se vor putea reintoarce intins după cât este știut pănă
şele de samă ale Moldovei, cu și asupra fetelor române. De a-
tă nemulțumiți. mulți Negreanu, Stăncă, Pădurea-nu,
Botoșanil, in privinţa căruia semenea proces nu au scapat nici
/C

Ori cum insă 0 linie de Noveanu, Albescu, etc.

adevăra- la
am mai vorbit deja in mai chiar d-na Raţiu gifiica-sa, d-ra
juncţiune intre Botoşani și ace tul lor nume străin, ca şi cugetul
multe rânduri şi revenim şi Dorina Raţiu, care au fost cita-
ce-l au despre această ţară ce-i a- te pentru ziua de 2 Fevruar an.
Dorohoiu-laşi, este absolută
astă-zi, fiind că este vorba de
căderea ce-i se pregăteşte trebuitoare pentru susținerea
dăposteşte. c. înaintea Trib. din Sigedin.—
prin traganarea care se pune vieței orașului, ce pănă acuma
Nu ştim ce resultat va avea un
SI

a fost piața cea mai de sea- Senatul. a inceput de eri discuţia asemenea proces, dar după inte-
de a-i se face o linie de jun- resul cel pune justiția maghiară
mă a Moldovei de Sus, şi generală asupra legei minelor. Gu-
cțiune cu acea de la Doro- putem înţelege câ guvernul din
reprezentanţii lui nu trebue vernul a luat toate măsurile ca să
Pesta nu renunţă de la sevirşirea
hoiu la Iaşi.
IA

să se mulțumească numai cu asiste la ea căt mai puţină lume.

Această mare arteră de celor mai mari migelii pentru a
respunsuri evazive de pe ban- sdrobi elementul românesc. care
scurgere a bogatelor produc-
țiuni din judeţele Dorohoi şi
ca ministerială, precum s'a a- De peste Munţi a pus
une a naționalităților din U nga-
în vază adevărata situaţi-
ratat dl. C. Bobeica; ei sunt
Botoșani, prin valea Jijiei, s'a
U

datorise protesteze in con- ria şi au protestat cu atâta cu-

votat in sfîrșit şi s'a pus în Judecând după tonul cel ţin raj și demnitateîn contra călcă-
tra amânărei ce o pune gu- unele ziare ungurești. în discuţi- rilor drepturilor. lor ca compar-
lucrare după stăruinți de ani
BC

vernul pentru aducerea pro- unea asupra chestiunei naţiona- tași în stat.
de zile, în scop ca, inființân-
ectului in desbaterea camerei, lităţilor din Austro-Ungaria, sar
du-se şi docurile in lași se alia) O
să se concerteze cu ceilalți re- părea că cercurile politice a le
avantajeze redicarea vechei dominanţilor se gândesc serios
prezentaţi: ai Moldovei, ca se
capitale a Moldovei, dar ni-
meni dintre Moldoveni nu s'a
ciară cu insistență votarea
la modugrum
cească sitiațiunea lor în stat ȘI
ar putea se îndul- arăşi chestiuni all
sumei trebuitoare pentru con- ast-feliu s& stabilească liniştea
gândit că. aceasta va aduce Planeta „Canicula « (cănească) in-
strucțiunea ei.— Alt feliu î'şi între elementele constitutive a-
un sdruncen puternic oraşu- credințîndu-se se vede că pe firma-
iau o respundere mare față le monarhiei.
lui Botoşani, fiind-că crearea Partidul popular. catolic. e cel ment nu are vre un rost, şa luat și
cu orașul Botoşani, amenin-
„liniei Dorohoiu-laşi cerea im-
țat se. ajungă a ccea mai mare mai înaintat. după cât se vede ea inima in dinţi — preccm se zice—
„plicit şi pe acea a:unei linii pe drumul concesiunilor, de oare şi a pribegit printre muritori, cu pre-. ..
ruină.
de juncţiune intre ea şi Bo-| Ice a şi înscrisîn programul „seu tenţiunea cam . . . ca să-i lumineze
2
 I:COUL MOLDOVEI

in calea lor
cea cotituroasă, trans: fel ea remâne ca o creaţiune moartă la comunism, adică la impărțireaa- sau cel puţin, fiind susceptibil de
de la naştere; dovadă intre altele, verilor pe capete, după cum o cer aceleași falşificări, mai nu meri-
miţînd insă, nu o lumină imprumuta-
toţi răpitorii de lucrul altuia, și du- tă să mai.vorbim de el, și cu
+4 de la soarele adevărului și al dre- cx de mai bine de 30 ani sa decre-
tat invățământul obligatoriu prin sa- atât mai puţin să-l recomandăm.
ptăţei, ci reflectul unor flăcări in-
pă cum am probat-o şi noi aceasta
_ Când in Germania existau e-
cendiare, care in loc de bine, fac un te, fără ca el să fi fost cerut de ni- cu alte ocaziuni. La aceasta oare
me de prin sate, şi ce vedem? Ve- vre să ajungă inofensiva noastră plă-
lectoratele cine alegea pe împa-
“mare reu,un reu neertat. rați? Era de ajuns ca şepte E-
o face ea aceasta dem că cu toate sacrificiilede mun- nuită când cu calcule de dări foarte
Pentru ce şi cum lectori să fie cumpăraţi de cel.
noi. nu ne:o putem esplca, sau chear că şi de zeci de miiioane făcute, to- moderate — se Ințălege ca introdu- ce vroia să se aleagă şi tronul

RY
de ne-o şi esplicăm ne abţinem insă tul a ramas aproape zadarnic, de și cere numai acum de odată — și cu era vîndut. In Polonia, de ase-
dea o spune, ca nu cum-va st ne invățătura este deo reală necesitate rcgule foarte blânde, de tot blânde, minea, tronul ajunsese ca un o-
pentru toți, nu ca votul universal caută se ademenească pe lume a biect pus pe faţă la mezat.
„atragem in mod gratuit arşița sa
caniculeră. — Ori cine -o judecă du:
care pentru cel ce nu simte nccesi- crede că cu dările. progresive se ca- Faptul că unii văd un ce bun
tate de &l, nu însemnă mai mult de numai de nu se ma? impova- în sufragiul universal este dato-

RA
pă nume, ar crede că ea se ocupă ută nu
despre cele cerești, sau că, susține vre cât un petic de hărtie. Astfel. flind ra pe cel deja destul de impovorat rit mai mult şireţeniel politicia-
să ni se arete cind, unde și de că- ilor, care voind să-și facă recla-
o revoluţiune, urzită in contra sca- cu dări proporţionale, dar din contra
mă aduc această ideieca un pa-
iră cine din cei de la ţară s'au ce- se caută ca el se fie chiar uşurat?
relui, care păstrănd pentru sine toată naceii mântuitor pentru popor,
rut votul universal, dacă nu ca ne: -— Dacă aicea vrea se ajuugă — și
“lumina şi toată căldura, nu gă celor pe când în realitate. sufragiul

LIB
cesitate absolută, dar macar așa de nici că se poate almintrelea— atun-
alte planete şi celor alte stele de. universal este numai o iluziune.
câte o mică parte, când din con- glumă ? Nul el nu s'a cerut de nime, cea planeta să o spună curat, nu Căci dacă se zice. cum fac so-
cât
nici odată şi nicăirea, ceea-ce pro- mai umble cu tertipuri, ca să știe cialiştii. că sub regimul sufragiu-
tra ar trebui se le impartă şi pe e:
bează că necesitatea lui na simţit'o și lumea cea puţin ştiutoare, că are lui universal. va fi greu de a co-
le de o potrivă pe capete, după sis-
nime, afară de perturbatori, care au a face c. o coiunistă prefăcută, ca- rumpe o masă atât de mare a cor-
temul socialist ; dar nu, din contra,
absolută necesitate de dinsul pentru re se uită cu jind la:cei ce au ceva pului electoral, faptele dovedesc,
planeta noastră se ocupă despre cele |.

TY
a”): esploata: in folosul lor. Mai mult: şi pe care 'esne iar slăbi din chingi că în ţerile cu sufragiu univer-
lumeşti, despre chestiuni politice, so-
de.cât atita: deja in comunele ru- dacă i'ar astupa gura in mod con sal se fac corumperi tot aşa de
ciale, etc, care. mau nimică a face bine, fiind de ajunsa corumpe pe
rale, de bine de rău, avem 'un. fel de stant cu ceva. sunător.
cu cele cereşti, in care ea tocmai
şcoulă primară a votului universal, Această vinovată pornire cătră im- conducătorii politici, după care
poate să fie mai competentă. Aşa de părțirea. averei altora, esplică fu- lumea se duce ca o turmă după

SI
avem..alegerea directă a delegaților,[P
esemplu ea se ocupă de sufragiul u. cioban. Si care sunt mijloacele
care se practică de aproape zo ani. rioasa luptă pentru votul gloatelor,
niversal,. care să intindă masa cea guvernelor pentru a falşifica su-
Ce rezultate a adusoare eu î Nici unul căci lesne se inţălege că cea dintăi
mare pentru : toţi, şi pentru cei ce nu se poate fără acest din urmă. |
fragiul universal? Banii, promi-
cât de. mic. Ruralul
ca. şi acum 30
au muncit la. gătirea. ci, şi pentru
cei ce nau muncit, făcând să se
nici nu vrea să ştie; chear fuge de
ER
Atita pentru astăzi. | P.
siuni
avansări
de punere
la grade
în slujbe
mai
şi de
inalte; a-
de|
creadă că o astfel de representare a, menințări pentru unil că vor îi
onora
o Pan mmm a
ea ca' de cel. necurat, ca dracul
tămie. Şi. dacă cumva vrei să-l aduci| dați afară din slujbă, dacă nu vor
intereselor ţerei.este tot ceea-ce poa-
te'să fie mai bun, mai perfect, mai la vot, sau să'l trimiți delegat, tre- 0 lacună îndeplinită vota cu guvernul, etc, etc.
IV
contra se bue să, intrebuințezi sila in contra D. Proal arată că în loc dea
“echitabil, etc,., când din
lui. — Avoi dacă
primară ca şcoala, In numârul trecut am anun- înșela poporul cu ideia introdu-
ştie, precum amdovedit'o cu altă
ocaziune, că ea este tot ceea-ce poate vot universal, au dat așa de proaste țat apariţia Revistei. telegrafice,|: cerei sufragiului cel mai întins,
şi telefonice, redactată : de d-nii ar fi mai bine ca oameni! onești
UN

O rezultate, oare votul universal insu-

fi mai reu, mai nenorocit pentru din toate partidele să se unea-
şi.are.se deic el mai bune rezultate ingineri de telegrafie, Constantin
ţară, dovadă că din cele 36 de state
pentru. ţară ? G. Cotescu, şi George M. kRa- scă şi se fie mai activi: să pri-
mari şi mici, de pe toată faţa : glo- dacovici
ceapă. odată că marele pericol
„_ Bine-voească să o afirme aceasta i- ŞI zucafu
buiui — dacă pui şi pe cele 8 state Această revistă cuprinde pro- social este zonoranța
și. oraşe. din Germinia, care inglo-
cariva. dacă cuteaza. | citatea poporului, chemat a fisu-
gramul ce se cere la concursurile
Infinţatu-s'a oare. » școală nouă veran: că datoria cetăţenilor buni
bate in confederaţiune, nu mai au nici de officianţi superiori şi inferiori
AL

este de a lumina pe popor. de

o importanţă, — care au sufragiul
care nu mai ţine seamă de esperien- din administraţia telegrafelor şi
Elveţia din ca- ţele trecutului ? Nu! nu o credem: : poștelor. a-l iubi, de a-l servi, de a-i risi-
lor universal, singura
pi prejudiţiile, de a-i desvolta
uza condiţiunilor săle escepţionale
ori-ce s'ar spune de perturbatori in D-nik ingineri Cotescu şi Rada-
sentimentele cele frumoase şi mai
merge bine, pe când cele lalte toate
privinţa aceasta ; dacă este așa apoi covici fac un servici imens fun-
să respingem.cu. despreţ ceea-ce es. cționarilor telegrafo-poştali pu-
ales de a demasca pe cei cari:
TR

merg aşa de rtu, aşa de păcătos, in- linguşese pe popor ca să-l ade-
perinţa .ne.au probat că este reu, sau blicând această revistă, de oare
"căt nu mai gândiindu-te la starea lor menească. Poporul este prada
neperfectibil. O ciudată contraziere : ce în ea 'se discuta pe larg, toa-
“nesuferită, te infiorezi ; şi cu toate la con- şărlătăniilor politice, numai pen-
toţi propagandiștii care cu .ori-ce te chestiunile care se cer tru că el este neluminat și că
acestea buna noastră planetă,in ma- cursuri le din direcţia telegra felor
preţ voesca amesteca cea cea bun pentru a-l sustrage din ghiarele
rea ei indurare cătră. poporul ne dre-
EN

și poştelor.
ptăţit politicesce (1) nu vre nici să au:
la un loc cu ceea ce-i rău — şi. care|” demagogilor, trebue .a-i face e-
După publicarea programului a da po-
o: se ințălege că in tot .deauna este ducațiunea civică. Și
dă, nici să vadă rezu ltat ele nenor pentr u concursuri, revista va con- este
in mare majoritate. — pentru a pu: porului o. atare educaţiune
cite ce s'au obținut, fără escep - tinua a da la lumină o suma de
tea apoi pescui. de acolo numai ce: datoria nu numai a fie-cărul gu-
ţiune in toate statele enumerate. Ea chestiuni! care. privesc ramura te-
vern, ci chiar a tuturor celor care
ea-ce le convine, legrafiei şi telefoniei, care au lu-
/C

ori de cite ori. se

una ştie, una cântă, doina a invaţa- au ştiinţă,avere și timp dispo-
vo subversivii. doina cântă; pentru
duc la Boltă Rece, — şi se duc foarte at la noi de cât-va timp o es- A fecerile:
Înibil pentru aceasta.
des. — nu primesc cu nici un preţ tenziune destul: de: mare.
dinsa esperienţa făcută in toate cele publice a țărei trebuie să fie tot
in această materie nu are ca să li se amestice in. vinul cel mai Atit d-nul Cotescu cit și d-nu odată afacerile particulare a Ori-
alte ţări
fin, nici cea mai mică cătime de apă Radacovici au terminat acum de
nici o valoare; ea vre chiar şi cu pre: cărui cetățean care-și iubeşte țara.
sau de drojuii, de şi acestea amen. curând cursurile şcâlei superioa-
ţul de a:se arunca ţara intrun abis
SI

două sunt părţi integrante a vri că- de teliorafie din Paris, și sperâm - _.. ana pa RR a

de nenorociri săși pună in lucrare că vor conduce: cu deştul succes,

utopia fără macar a se esplica cât ruia vin, şi ei ar sdrobi in bucăți
direcţiunea acestei Reviste. Soșelele din jud. Dorohoi
capul ori căruia ar indrăznia le juca.
de puţin se gândește asupra espe
IA

pai
rienţilor făcute in alte ţări, şi dacă o aseminea farsă.
Nu e in toată | țara județ mai ho-
crede că pentru bunul său plac, de- Pentru ce oare două proceduri dia-
Gonrupţiunea, Electorală ropsit și mai nesocotit, in ce privesc
sbracat de ori-ce probă, ţara trebue metral opuse când in realitate lucrul drumurile, ca jud. Dorohoiu şi acea-
numai de cât să.se supună orbește este același ? fapta merită o espli- Sub acest titlu găsim.un mic sta se datorește in prima linie ne”
U

care din partea acestora. lui și apoi

consiliilor ce i le dă, cindin tot mo- articol in Revista Albastră (Re- glijenţei representaţilor
mentul are sub ochii sti, dovadă Aceeaşi planetă indâpă lumea.nc- vue Bleue) din 3 Noemvre 1894. celor de la centru, ari in tot-dea-
BC

că din 67 de state, și oraşe, cu tot contenit cu feluri de feluri de năs- estras din opera d-lui Proa/ in= una — când este vorba de vre-o in"
“soiul de sisteme .de votare şi de re- drăvănii, de dări progresive, numin- titulată Crimznalitatea Bolitică. bunătăţire a vre-unei părți din Mol-
presentare, majoritatea lor de 35 du-le pe toate drepte, cinstite şi ba- D. Proal merită toată autorita- dova — se fac surzi ori respund cu
toate cu sufragiu universal ne dă zate pe ştiinţă (?) când toată lumea tea in materie, căci d-sa în' ca- nepasare că nu's fonduri.
competentă şi de buna credinţă, și a- litite de consili
er la curtea din Ne aducem aminte când se vota-
cel mai trist şi mai periculos spec:
avut destule ocazii! să ră cole 26 de milioane de lei,
tacol, svircolindu se in. brațele de fer cum mai in urmă dl, Poincate, fost mi- Ai, a desti -
nistru de finanţe, şi dl. Leon Say, de-
judece multe. procese electorale, nate pentru intimpinarea cheltuelilor ,
a le demagogii.
și din cari să se convingă des-
necesare cu constiucțiunea de şosele
putat in camera franceză,şi ministrul
"Și apoi ce atita la deal şi la vale, nu pre mizeriile inherente alegerilor.
de finanţe in camera belgiană, tot " Ideia principală ce preocupă in ţară, după ce tăbăriseră toți re-
este oare ştiut că o instituțiune nu
uni- presentanţii ţărei. de. dincolo de Mil-
dă resultate. bune de cât atuncea cu 'ocaziunea : discuţiunilor de dări pe autor este că sufragiul
când nevocaei este simțită, de cât progresive. au susţinut și au probat versal. către care .se: îndreaptă cov, de ş'au făcut partea leului, luând
- atunce când ea este cerută de cei că dările progresive nu sunt decât vederile multora, este încă mult pentru judeţele lor mai bine de 3!/,
ce au a beneficia de dinsa, câci alt- un terlip ascuns de trecere directă mai
rău de cât sufragiul râstrins, pirți din acea colosală 'sumă, un. de-
 ECOUL MOLDOVEI

putat dorohoian s'a rădicat st arete minişttri va în cuviința âmînarea Aseminea tot pentru acest scop Georgescu unul: din cei. mai energici
s'a anunțat conferinţa d-lui Găvăne- studenţi universitari
trista stare a drumurilor din judeţul tragerei lotăriei şi că guvernul scul, profesor universitar şi a d-lui
|
va da concursul scu pentru des- 3, Duminică 29 a. c. a avut loc
ce'l represintă, şi atunci s'a aruncat Leon Grigorescu, student.
facerea biletelor. puse în circula- in saloanele clubului conservator,
de mântuială pentru facerea de şose: Anunţând acestea, observăm de mai din strada
casele colonel Emandi
ție, căci-este o chestie şi de umâni- mult timp că studenţii țin conferinţi
le in judeţnl lorohoiu 300,000 de ba in provincie, ba la lași pentru
Carol, svlenditul bal al studenţilor
tate şi de ambiţie naţională. in medicină.
lei. Supienti sat est. | diferite scopuri filantropice, dar nici minunat ilu-
Sala frumos decorată,
ce poate să se facă cu 300,000 unul n'a ţinut conferinţă in folosul
Dar minată — cu lumină electrică — și
a unei societăți studențești.
de lei când intregul judeţ nu are de plină de tot ce Iaşul are mai distins
ee.

Intrebăm pe d-nu preşedinte al so-

și mai frumos — dădea un aspect

RY
cât 2 sau 3 crimpee de șosele incă
şi acelea intr'o stare deplorabilă De Pazteaa fitevari cietăţei studenţeşti »Solidaritateac
cum de pănă acuma n'am auzit de
din cele mai fierice.
Balul se termină in ziuă, după ce
20 de ani se lucrează la şoseaua Do: LIMBĂ PURĂ nici o conferință la acea societate
de și in statute stă serios ni se pa-
toți au luat parte la Cotilion, ex-
rohoiu-Herţa și tot nu e gata fiind celent de bine condus de d-nu Ghe-
re de a se ţine căte una pe lună. orghiu şi bogat in frumoase sur-
«filomelă»
că nn e cu ccsă să urmeze lucrările ; M&'ntrebi, cuvîntul

RA
De ce ridicol îl găsesc; sa
Duminică 5 Februar, va ave prise pentru dansatori.
acelaș lucru se intimplă cu şoseaua De ce nu'mi place nici în prosă loc la societatea studenților »Soli- Din toate punctele de videre reu:
Dorohoiu-Darabani, ca și cu altele Și nici în versuri de'l găsesc? daritatea< alegerea unui nou comitet şita acestui bal a fost pește aștep-
pentru anul 1895. tările fie-cărul.
proectate. Judeţienii aşteaptă de zeci EI bine; de mă laşi tu cbeiă»> Cele mai multe șanse le are d-l ra
de ani ziua când se le vadă puse in Se'ţi spun. cu vrabia mă npac,
lucrare. Şi o filomelică idilă

LIB
o batjocu Plagiată. în clipeală'ți fac.
Aceasta este nu numai Statuia „Vanitatea“
ră dar și o lovire mare in interesele Sau o romanţă ă la Geibel,
In care bietul cântăreț Frumoasa operă a d-lui Tronescu, după cât eşti ştiut se află pusă la
lor, prin lipsa de căi de comunicație
Prin geam să roagă de iubita, loterie, cu autorizarea guvernului sub No. 3004 din 10 Apriil 94.
care să le inlesnească transporturile Se'] scăpe de al ernei 'ngheț La timp am mai vorbit de
cerealelor ori a le altor produse. Vi- această statue lucrată în mar-
Dar ascultându-i limba pură moră de Carara şi care ca
novat e fără indoială guvernul care Ce nare prea mulţi i și â;

ITY
expresie şi atitudine e cât
se tot-dea-una. partinitor şi sa:
arată In zona limbă literară se poate de reușită şi face
sa mereu cum dă;
cu mulțumire
crifică interesele ori Din enbza onoare d-lui Tronescu, care
cărei părți din Moldova pentru a Să nui] ieai drept Român mosaic, concepusă ideia despre.0 a-
e dorul Îni, semenea statue încă când se
avantaja pe o alta oare-care din Vala- Ci. dupe cum luine, afla la Roma în atelierul mai-
Și inima şi câten
hia, dar vinovaţi sunt și representanţii Să iutren casa ta se-l spul. strului Ferrari, profesorul seu,

RS
Dorohoiului că nu deschid gura şi fără însă s'ofi putut îndepli-
— Și se'l înveţi c'o serutare ni de cât în anii din urmă,
să ceară cu insistenţă sumele trebu-
Ba şi mai multe dacă vrei— din cauza totalei lipse de
itoare pentru complectarea şoselelor Că e mai dulce să vorbească mijloace.
in construire şi crearea altora ce sunt Precum vorbeau părinţii sei. Numărul biletelor puse în
de un interes capital pentru judeţi- |vînzarea este de 2200 şi se
VE
Grigori ÎN. Lazu.

ani. pot găsi la. toate librăriile

din laşi și la artist in strada
na mem
6901
Muzelor, localul şcoalei de be.-
le-arte.
lie ale ariei in localitate
ee
page zpeie aaa

Sperăm că publicul iubitor

NI

de artă va incuraja cel pu-

Ta par ati

țin pe calea această pe ar-

STIE,

DI. Dimitrie Tronescu, obij- tistul Tronescu, cumpărând

*, Moleşagul ce ţine: de vr-o trei zi- bilete, în speranța câștigului
-

duitul sculptor ieşan,cărtia-Sta- le.a- făcut ca să nu mai poată cine- unei opere de valoare, dacă
PIE
LU

tul nu-i a făcut macar o leafă va. merge pe” strade, cu' trăsură din statul n'a cumparat-o pentru
e: are Tr

de 150 lei lunar și sâ-i dea'ma- cauza hopurilor iar peietonii din acea școală,.sau vre un particular
lucrează. este
teriăl de lucru pentru a înbogă- a lunicişului. Podarii
desfun darea stra-
cu dare de mână, ca orna-
at, pentru
ți galeria de sculptură cu produ- adevar
delor şi nivelarea omătului, ar fiind
ment pentru salonul seu. Prețul unui bilet 2 lei,
ceri originale. se îndelctniceşte, puţini,lucrul merge foarte incet.
cu toată nevoia în care trăește,
LA PAVILION:
RA

+", Reprezentaţia anunțată pen-

cu diferite lucrări, cari merită tru astă-zi joi 2 Fevruare de cătră De Vânzare
AN
DD ANPIT i
toată lauda și admiraţiunea. Așa Socetatea Dramatică. e cu piesa //am-
de pildă, fâră a mai vorbi de Jet, care se va mai reprezenta și Du-
ANASTASIE GHIORGIIU
Din cauza strămutărei din lași se "Iuşi Păcurar: No 93.
busturile lui Adamache, Cobil- minica. viitoare. publică spre vinzare: 1) Una casă cn
cescu pe cari le a făcut în anii x", Pe luni 6 a. c. trupa franceză 6 apartamente, în'dout etaje şi cu a: „Se recomandă publicului pentru nu-
T

trecuţi, acum de curînd a lucrat, de operete va ince::e reprezentațiile tenanse,; aflătoare în str. Sf “Teodor; meroasele și excelentele calităţi de
după comande diferite, mai mul- sale in circul Sidoli. | 2) Un loc din str. Aron-Vodă cu o vinuri, albe şi roşii din podgoriile rei
Ni se asigură că D-ra Decrosava fațadă în lungime de 36 stînjeni la numite. ca: Cotnar, Uricuni, Socola
EN

te busturi a lui Carl Marx: un cu piv-

medalion de părete,
centimetri in diametru. reprezin-
tînd admirabil de bine pe Dimitre
Cantemir. Domnul Moldovei. şi ca-
re e comandată de dl. Grigore Bu-
stradă, loc de aproape o falce,
cam de 50 juca in fie care din cele 6 înreprezen-
orașul niţă pe el şi îngrădit de jur înpreju-
etc. cu preţuri avantajoase.
Poziţiunea frumoasă a « Pavilionu:
taţii hotărâte să se dea
nostru. | cu zaplaz 'de scânduri; 3) Una ma- lui» cu privirea fierică spre gară, cum
„*., Cu deosebită plăcere anunțăm gazie boltită
cu 'un rînd de case şi și aerul curat șşir&coros, poate fi un
stu- atenansele lor din ograda locuită a- îndemu pentru oare-care amator de
logodna d-lui State Dragomir, Schartz, magazie de vinuri naturale, ca se viziteze localul
cuma de fraţii
/C

dent, cu d-ra Victora Constantinescu

"ţureanu. Avem toată încrederea studentă. e
ferărie. acesta pe cât de vechiu pe atât şi
Doritorii să se adresezela propri- de reputat pentru vinațurile sale nu
"că dl. Tronescu va mai face mul- „*„ Hazlia comedie. A/anevrile de etar Dim. Brudea în T.-Frumos. nunate.
te și frumoase lucrări, dar pe Toamnă aflăm că se va reprezenta
de altă parte nu putem să nu in curând de către Societatea Dra-
matică, în beneficiul d-nei Sofia Va-
iemtista FRANŢZ BUȘENSCHI
ne esprimăm părerea de râu că irnesina: Olinchicvici-Zuhr În picta Sf. Spiridon
silescu. (3
SI

publicul romîn ştie prea puţin să Str. Golia No. d?. Salame. jamboane. dobă, muş-
preţuiască meritele unui aşa om. +" La institutul Anatomic din lo- chiu. galantină ete. ete. în. fine
calitate s'a intrerupt disecţiile de Perfecţiunea artei dentistice la care
Așa, 'de pildă,cu ocazia lotăriei vre-o septămână din pricina lipsei tot feliul de mezeluri de prima
a ajuns d-na Frnestina Olinchievici. Zu.
ce i. s'a încuviinţat de guvern a complecte 'de cadavre. Studenţii îşi calitate și cu prețuri moderate,
IA

hr- astă-zi e de notoaritate publică.

face pentru o statuie de marmoră vor continua disecţiile şi la prima-
D-sa estrage cu o abilitate extra-or- se găsescîn mare abondență cu
lumea nu a contribuit în de a- vară incă considerând și faptui că dinară dinţii cei mai: căriaţi, îi plum- ocasia' serbătorilor ca și în cur-
juns pentu încurajarea artistului, lucrările au început prea târziu. bează şi curăță cu o ușurință rară, sul anului. | |
artificiale, în par-
Ba mai mult; sunt persoane ofi- „*, După multe discuțiuni, lungi şi şi execută danturi de artis-
ciale—dar ale căror nume le ţi- furtunoase chiar, consiliul comunal te sau în întregime, peşi câtdurabil.
U

tic pe atât de exact LA O ULICILUL

nem sub tăcre de o camdată—- a votat clădirea de o camdată a 5 D-sa dă cousultaţ iuni la ori-ce oră
pentru suma de 430,000
cari după ce au luat cite zece şcoli primare 86000 bolnavilor.
BC

lei, adică.a lei una. Viea d-nei Smaranda Dobrea,

sau dou&-zeci de bilete pentru a
le desface prntre prieteni, nu s'au „* Luni seara a iscucnit un foc DE INCHIRILEI în strada Să- podgoria Tomeşti, în dosul hanu-
in casele cu un rînd din colţul des- rărie No. 43 de pe acuma sunt lui în cuprindere de 7 jum. po-
achitat nici pănă azi de plata a-
pre stradele Căpitan-Păun şi Podul apartamente mobilate sau nemo- goane de vie lucrătoare, livadă cu
celor bilete, cu toate câ leau vechiu,.şi anume în magazia d-lui pomi roditori. 7!), fălci fânaţ, şi.
desfăcut de mult și că sunt pe- Mulțumită sosirei la timp
bilate.
ste 3. şi 4 luni de cînd li s'au în-
Gelberg.
a pompierilor focul a putut fi loca- A se adresa la proprietară, d-na 17, arătură ; o pădurice tînără
lizat. Totuşi marfa din magarie, ce Budachevici în aceleaşi case: îngrâdită jur înprejur, se-dă în
credințat. . Țară: ingrată, . oameni arendă peutru timp de 5 aut. .
păcătoși printre cari un om 0- consista din incălțăminte, a fost dis-
trusă, producând proprietarului ei O Institutul de Vaccină : animal, „ Doritorii să se adreseze la dl.
au-
nest şi, conştiincios: face se fie de- pagubă de mai. bine de 34,000 lei. torizat de ministerul de interne |
Zaharia loan, strada Ştefan cel
sute de ori prețuit mai mult „a Aflăm că dl. George Ioan, sim- IASSY Mare, No.. 15, unde vor avea în-
ca. la alte. popoare; dar unde-i paticul student al universităţei noa- Str. Golia Yo. 49
acela ? E stre, va ţine o conferinţă in auia u- furnisază vaccină proaspătă cu doi formaţiuni.
consili ul de niversităţei. in folosul ligei femeilor. lei fiola pentru. 25 vaccinări. pa
: Noi..nădăjduim. că.
 ECOUL MOLDUVEI

BEZIE Eee) FE EEE BEES ESEI) E PE E

= as XE
E a ESajESE
0 = II] | |
OCDE
Dort A ş
pe
FARMACIA CURȚEI REGALE | Anemia, Ghloresa E Audi
BOA LELE IER VOASE CONISUIIP TA, HIPOCONDBIA

Aaa,
d
| p f d + E + K. (> li Y ăi, Convalescencele, Culorile palide, Durerile de stomac, NA
LAŞI Slăbiciunile bătrânilor, a feţolor şi a copiilor.
ISI

pe

pei et F)
AA
i Paristul 1889 | Elisei [AE
Premiată cu diploma de onoare, medalie de aur și argint, în Țară la E N 0 a a _ Ne

zincare
1980, 1882, 1883. Medalie de aur 1883. Medalie d [Li OUL ă UL

RY
VIN d- quiuquiua feruginos cu mala- | VIA de quinqnina şi de cotnar. Se între- |E ce
ga. Asociaţiunea ferului
cu quinquinu cons- | buinţează ca tonic şi cu febrifug, în dosă| 9
titue un agent therapeutic foarte precios | . a un păhăruţ Mic iu două linguri de ; D D | D D

It
In vindecarea chorosei, anemiei, boulelor | masă, cu jumatate oră înaintea, fie-cărei D
de stomac la persoanele slabe şi conva- | n âucâri.—P ntru copii dosa în jumatate. < D
a
lescente, şi mai cu deosebire în diferi- Flaconul lei 3. i» <

RA
tele, boale a femeilor şi fetele tinere. a] <
Este reuț unca a 2 elemente din cele VIA tonic-nutritiv cu quinquina şi cu <
mni tonice și întăritoare din materia me- | cacaoa, după Bugeaud. Acest vin având “
dică. pe lâvgă quinquina şi principiile solubile <
Flaconul lei 3. |u bobilor de Cucao, este tonic şi tot-o-
dată nutritiv, de aceia este recomanda <

PEPI
VIN degistiv paraiana. Acest vin res- | persoanelor slube şi copiilor, mai ca de-
tabileşte digestiunea diticilă suu incom- | osebire în covulescență.
Cafeina

LIB
plectă, linişteşte durerile galatragice şi Flaconul lei 3, 50.

Q
s
repară puterile, favorizând asimilarea
| complectă a alimentelo;. VIN de condurange mataperro. Este : Pete ate |
| Dosa: 1-- 2 păhăruțe de liquer imediat! prescris de cătră D. Medici la o sumă
stomuch, chiar şi lu cance- «+ .
după dejun şi masă. Pentru copii dosa| de boule de

Dă PD
pul «tomaculni. Flaconul lei 4. i (Goca (Gocaina
jumătate.
Flaconul lei 3. -
LICOARE de gurdon de Norvegia.
la prepararea imedia-|l e seta nete
VIN de lactophosphat de calciu cu | Acest licid serveşte
malaga. Fhospatul de calciu este subs-Ită apoi de gudron limpede, puind uua

ITY
la un pa- qi » ,.
tanța minerală cea mai abondentă din e- ! linguriţă de cafea din licoare
(uarana Gheobro mina
conomia corpului şi cea mai necesară vi- | par cu apă sau lapte. Flac, lei 1, 50.
Il eței; el esto indispensabil pentru forma- Pe
LIMONADA gazorsă purgativă. Cult «i oa ! | |
| rea şi nutriținea oaselor, de acein se în-|

te
trebuiuţuză acest vin cu mult efect mai | citrate de magnesie, ete purgativul ce! « %
Se
SIfE| cu deosebire lu copii slabi, răciți şi sero- | mai plăcut de luat având gustul limonă [e
fulosi. zei simplă de ulumâr şi nu produce nici < Cacao
< NOTA. — fie cure
| Dosa: 2—3 păhăruţe mici pa zi; pen-|un desapgrument sau durere.
butelie de VIN sau de e
,

RS
2,
ru copii atâtea lingari de masă.
Flaconul lei 3 Flaconul lei te „ag -
SIROP p- lactophosphat de calciurţ ,
[ - - ELIXIR BRAVAIS 2
VIN de quinquina cu malahi. Se În- | se ia ca şi vinul, convine mai cu deo-|F & Să se exige |
nul tre semnătura : Hill ave şi 0 pi
trebuin ază ca ie ȘI ca febrifug în do- stbire copiilor sau persoanelor care . . 3
mic san inguri ate a vinul. i
sa de un păhăruț ț elegantă mesură. cae
oră înaintea tie-cărei poate suporta vinu Flaconul lei 2 se RAOUL BRATAIS
masă cu jumatat= fu aie S a acea |
copii dosu în jumatate, -. “
mâncâri.— Pentru
VE
A j Ca a e a C (e
*

FIII
adi Ş IAPA a: i - să N i
a
cu cea mai mare îngrijire cu materii * UE aurii =
Toata aceste medicamente aunt făcute
de prima calitate și cu vinațuri din propriele sale pivniţi. Sg

7
Expediţiunile postale în provincii se fac în toate zilele.
Esperlmentate cn | sl Mai
Al
terte tori)

NIN OO NNNNON OO NO NO OE NN OO O T O
RAAPPS
NI

Se Medalia de Bronz DENTALINA Paris 1889.

Pmnade
Ea,

<>.
Da.

Pta
5-a
=3
£3

T/a
pe)

<cD

t/2
et)
c/a
=

Ta

co

CD
cD

<>
1893.

3
=

Vien.

SP
2

5
=

entru gură
3

=
3
Esenţă

=
Medalia de aur
>

-“

e
Pulbere vegerală pentru dinţi e Depositul general pentru vânzare în România : e
Ambele preparate, sunt remedii peutru durerea de dinţi, boalele gurri şi “a IL IS 2 AMEFEIRIZS CU, strada Academiei, 4, Bucuresci 4
LU

+ aa . Ă - sa
ginginilor. Ele conservă dinţii şi dau gurei un miros plăcut.
. 1 flacon dentală e3 fr. . lcutic cu prafuri 2- fr * <a Depositari la Craiova: FRANCISC FOHL EBouAFo ICONTESCHIJELLER ca
: Preţul:
4 t 1 Ss, O OSsaNnl . s . a
e Ş d n _ , u se
Deposile în Bucureşti: F. Y. Zilruor, Brus, Zamfirescu
IE Iassy: FRATII (LONVA — margu-diu: VASILE TATARU 9
E PE ES
:

PSR ESEEI + Eee EJESEa

= = Bă = > [

Er
7 7 “i

a
=

00
e irteDDtrtet00
A AA PA AAA AAA PA

iii
PA PAPA
APA Ade

9
RA

MAREA EXPLOATARE | o. Ac
a pădurilor Vaduz e şi Tarcău din Ju. Veamu ŢI | Berăria ZIMBRU
Societatea “ră. 1 nastasiu et. C-nia Atel loga | no
Exploatare de Răduri L Fi Â, CENER str. Păcurari

Societatea 7ache Anastasiu şi comp. pentru exploatarea pădurilor Str. Lăpuşneanu Wo. gr. Proprietatea N. NANU
T

Vadurile şi Tarcău, din judeţul Neamţu, aduce la cunoştinţa publicului, _

că de la 1 August anul curent poate să predea, atât în schelea apei Bi- A li , ,
cest atelier recunoscut deja prin B lb Aa
EN

strița, precum şi la Piatra-Neamţu, tot felul de lemnărie (cherestea) de

brad rotund,în ori-ce dimensiuni, cum: catarguri, trinchete, ghile, butuci lucrările sale artistice ca unul din ere a ă „ȘI neagră de cea
pentru fabrici etc., iar ca lemn fansonat: dulapi de ori ce dimensiuni din [cele mai serioase din oraşul Iaşi, a-Imai bună calitate; Saloanele lu -
care deja sunt gata 300 plute dulapi de ş mctri. Calitatea lemnului este trage atenţiunea publiculu, asupra|spațe a giorno, mâncări reci şi
noi. Bxecuţi după ,siste.- calde. Popicărie
inovaţiunelor i întroduse De . .
din cel mai bun aflător în ţară şi care concurează cu lemnele din străinătate. .
şi alte ” jocuri de
se potadresa la IMeie cele mai NO1. fxecujiunea pron | qi ei
Pentru
t ori-ce informațiuni
ţ 5şi tratative cumpărătorii
i P plă, | asamanarea perfectă şi prețurile distracție.e E singurul | . local
administraţia pădurilor în schelea Gura Tarcăului, judeţul Neamţu, in apro-
/C

piere de oraşul Piatra-Neamţu, sau la d-nul Zache Anastasiu în Tecuci. foarte moderate. „|convenabil de petreceri.

De vîndare condiţii avanta- ORNICARIA Franzolerie şi Patiserie: ATELIER DE STOLERIE

joase din cauza in- C. Enghel Georoes Klein
tereselor familiare, frumoasa casă din PD - 39.
Leon StradaHodan succ. Venzel
Unirea No. 4 laşi.
Strada Uuirea, în faţa otelului Traian /aşi Podul vechiu o.
strada Sf. Andrei, No 13, compusă s d feliul d
. , cp recomandă pentru tot feliul de Aa . |. icului - :
SI

din 6 odăi sus pentru stăpini şi 3 jos C A Fabricaţiunea cea mai bună și Anuntă publicului că se însăroinează cu tot
. ornice de precesiune. f 5 felul de lucrări, ca mobile de tot felul, uşi, fe-
pentru servitori; grădină cu pomi ro- Vestește că în atelierul seu se c-[lh condițiunile cele mai sistema- | restre ete. cum şi cu diverse reparaturi,
ditori, ogradă pavată, grajdiu etc. | xecută3 tot ” felul deĂ reparaţiuni. tice a pânei, franzelei și patese-| Reputaţianea acestui atelier este din cele
i “i Pa mai bine stabilite pentru exactitatea comande-
IA

direct acolo. Ornicile vîndute cît şi cele reparate |TULOr cum ŞI A bomboanelor. lor şi calitatea lucrului.
A se adresa
00 CET 0 CE SCI CE CET 0 ET: 00 CEREA CETOITOEI BL ICe , .

oraşulBErStr: | Vuccinez şiVACCINARE

EO AETEO03R
pomertiantdindin oraşul
eLII OGTREEDDET

-e MAGAZIN DE PIANO Ice&za lad[ce roclo

as re 3 .. .3 ce j .

Broc'o comerciant ravae.

Dr.
cu linfa
ULRICH
animală.
R. 9 [J AR D P (O) T J Ş Q H FR, L a primit din partea savantului
= | profesor de chimie doctor W. Bernad, , Si r. , ,
U

= ACORDEOR SI REPARATOR director al institutului chimic din Bu. | Medze vaccinator al comunei /aşt
at 3 . a» curești, un certificat 3 purtând No. 376 „Str. de Sus No. 5.
x . . A
Str. Unirea No. 9 (husască) prin care se constată că în urmn exa-
BC

ou ș minări dosimetrice și identificătâre N 0 S Ț Ă p 0 V | Q |

y RES : pudra numită „,/imperatrice” în com- | a a ,
. și | posiţiunea ei este liberă de metaloxydi Furnisorul edificiilor publice din Iaşi.
&4 IC me
(Rai PL fe pista
măe: |
Mare deposit. de plane. 4 . , Strada Lăpușneanu
& A zi ca şi de compușii lor de exemplu:
E din fabricele cele mai re- &la mercuriului, plumbului, zincului, ,
& : di: , , , SI bismutului etc. liberă și de alcaline Se recomandă onor. public că este
şi SSE) at m > numite din străinătate, 2 | iritante. asortat cu un deposit de tot feliul
i CASE iii pl af Za A = , | „[de ornice de precesiune, J/odile sculp -
A ti E LE pp Se garantează soliditatea. 3 Prin urmare cosmeticul sus, numiti tate în un mod cu totul artistic din
= i Cage Pe pEz & | SC presintă hygienicesce privit ca O|vencţia şi Florența; Barometre, ter-
= ei ap 2 Satie a aa Plățile se pot face şi în & | composiţiune ireproşabilă. momelre de precesiune pentru birou,
=
II).

Pe: baza acestui certificat reco-| Candelabre, bijuterii, bibelouri etc.

ţi
șa Xti STII

rue. mandăm tuturor amatorilor pudra] Asemenea se însercinează cu insta-

i
zi
:€
Limperatrice”, fabricatiune nrovriellaţiuni de sonerii electrice, praton
as

a
*la d-lui Marcel, ca cea mai inofensivă. |nere telefoane ctc. etc.
a
„—. | Şi | | | Yi
=
E PARI ATIT OAC TEO DI DITI O TR ID USED CEO CE TEI TED IOEDEII 0018104 cec Și
laşi— Lipog rafia Petru C. Popovici str. Veche No. Sq.