RY

N
APARE DUMINICA

RA
Miau VIII. No. 409. Jași, Duminică 5 Tpritie 1898. 7O bani numărul...
*

N CR

yu 3 ... În SP

Banchetul liberaliloy. Pe când însă acesta era ade- După această definiție este ușor ”

LIB
varatul motiv al banchetului, mo- de înțeles care este legea orga-
Sunt incorigibili aceiași.— tiv care pătrunde din cuvântările nică a partidului liberal.
După câte au pățit liberalii din tuturor vorbitorilor de la banchet, Acest partid nu poate exista
causa naravului lor de a consi- ei nu se sfiesc să serbeze cu pa- fără dissinulare și neadevăr.

Y
dera politica ca o artă de disimu- harul în mână victorii strălucite Cea mai proaspătă dovadă—
lare şi de neadevăr, sar fi crezut și succese memorabile, care ar jus- banchetul liberal.

IT
că trebue să inceapă a deveni tifica remănerea la putere a par- Petru Th. Missir.

mai buni, mai demni, mal cu res- tidului liberal.

S
pect pentru adevăr. O victorie strălucită ar îi re- Din Cametul septămânei.
Se vede însă să aceasta e mai purtat partidul liberal. fiind că a

ER
presus de puterile lor. votat legea instrucțiunei, un suc- Are și guvernul o consolație
Atât de mult sunt ei reduși la ces strălucit ar fi avut și dovadă când își vede situația: are sim-
practica frasei in politică încât de vitalitate ar fi dat acelaș par- patiele din ce în ce mai pronun-
V
nu se mai pot desbara de acest tid fiind că a votat întro septă- țate ale franceţilor mai mult sau
obicei in nicio situație. Nici ma- mână budgetul ! mai puțiu autentici de la //aae-
NI
car proverbul în vino veritas nu Oamenii iubitori de adevăr ar Bendance roumaine.
mai este adevarat pentru dânșii: fi avut să releveze in adevăr fap- Nu este în adevăr puțin lucru,
tul. remarcabil că reforma invăță- să ai sprijinul unui organ inde-
LU

ramân
. as sân 4 cu fumuri chear Câna se tul

afumă. | mântului secundar și superior sa pendent și desinteresat. Face un

Ei au avut în adevăr un mo- făcut cu aprobarea oposiției con- minunat efect in țară faptul că
tiv să benchetuească. servatoare, să releveze faptul că guvernul se bucura de sprijinul ne-
am. realisat acest progres de a ve- părtinitor al Independenţei.
A

Desbaterile parlamentare le pro-

duceau amărăciune și batae de dea interesele țărei puse mai pre- Ce n'ar da oposiția să aibă și
TR

inimă. Guvernul trebuea să stea sus de interesele de partid. ea Independenţa ei?

față și să se esplice asupra poli- Dar aceasta nu putea să o facă Guvernul este însă tot guvern:
ticei ce a, avut-o partidul în ches- liberalii fără a blama propria lor tot mai mult poate da.
conduită, din. timpul când fiind in
EN

tia nițională, în chestia ofițerilor

și în câte alte chestiuni în care oposiție combăteau cu hurta re- „Cel mai mare cunoscător in

tăcerea este preferabilă pentru formele partidului conservator. electorale din lași“ asigură pe
dănșii. Ei trec deci* sub tăcere acest confrații noștri de la /Vozaza na-
/C

Asupra tuturor acestor chesti-
uni guvernul se găsea in situația
penibilă de a primi atacul de la
propriii sei partisani. Partidul își
SI
fapt pentru a inalța la ceriuri stră- fională că alegăterii colegiului la
lucita victorie a partidului liberal. II-lea din lași n'au simpatii pen-
In contra cui? | tru PDrapelzști. |
Dar ce le pasă liberalilor de Aceasta o credem. Cea ce nu

dă sama că mai stă la putere prin adevăr ! știe nici Voznfa și nici marele a-
simpla forță de resistență mate- Ba, cea ce e și mai frumos în- legător este câte. simpatii au mai
pastrat alegătorii, aceluia care pă-
IA

rială ce a au pe lume toate lu- că, iesă a fi un' succes strălucit

crurile ce există şi că este apro- și faptul că partidul a fost in sta- nă ieri era drapelist și astăzi este
re să voteze budgetul, chear vio- banchetist.
piată ziua primejdiei.
U

lând regulamentul camerei. Aceasta se va vedeala alege-

Ei bine această primejdie li se
D. Sturdza a definit in tu- rea de la 3 Mai pentru care libe-
pare liberalilor indepartată din mo- Dl.
BC

astul stu ce insemnează o lege ralii din Iași incă n'au putut găsi
ment ce s'au închis camerile. Ei
lege fără de care ser- un candidat.
pot respira în liniște cu speranța organică, o
rea este. indepărtaţă viciul public nu ar putea funcționa. Semnificativ lucru. In condiţii
că . ziua cea
 E AR NOUĂ

ID
normale: candidații guvernamen- lectorale, dar de aci nu urmează Nu era chestia numai de sim-
tal nu lipsesc, din contra prea că poate să aibă loc ori-ce altă patii personale, era mai mult de
se indeasă. In situația actuală in- manifestaţie de cătacea de stimă căt atăt in Joc. Asistenţii aveau

RY
să a guvernului. liberal, trei can- reciprocă intre colegi pentru că'și inaintea lor dovezi vii că tradi-
didați solicitați pănă acum au de- fac datoria. țiile de onoare și de merit ale
clinat onoarea de a se presenta Nu putea deci să fie vorba de magistraturei noastre sunt deja

RA
in numele partidului liberal ina- nici o manifestare cu caracter o- formate. Era deci și o satisfacție
„intea alegătorilor ieșăni. hcial și cu atâtmai puţin de: vre- a unui sentiment patriotic.
Principele Grigorie Sturdza,
un demers față cu cea ce “scrie | Eee —

participând la banchet a găsit o o gazetă politică sau față de cea Serată Muzicală

LIB
dovadă de sinceritate in conduita ce spune un om politic fie el chiar În institutul Liceul de Domnisoare din laşi

partidului liberal tocmai în faptul ministru. | | de sub direcțiunea d-nei Iimilia Ilumpel

că a combătut legea minelor și Magistraţii trebue să'și facă da-

toria. Politicianii sunt liberi să Joi, la 26 Martie,: publicul iubitor şi
și a lăsat-o apoi neaplicată timp pricepător de musică serioasă din Iaşi,

Y
trei ani, scrie și să zică ce vor. Dacă a- a avut din nou o sară plăcută şi oca-
Această afirmare a înveselit și devarat ori nu cea ce spun aceș- sia do a constata, că n'avem nevoe să

mai mult auditorul. Trebuca în
adevăr să găsească Beizadea Gri-
IT
ne trimitem copii in streinătate pentru
tia, o judecă ţara și ministerul de
a le da educaţie și instrucţie solidă.
justiție care are acţiunea discipli- Institutul condus de d-na și d. Humpel

S
gore ceva care nui trecea prin nară asupra magistraţilor. deja de 25 de ani, ne dovedeştein fie-
care an atât la examenele generale, cât
mintea nimăruia,. Luând informaţii ni s'a confir- și cu seratele musicale, că pe lîngă o

ER
Am îi însă curioși să ştim dacă mat precum ne așteptăm că ma- instrucție in limbă și sentimente româ-
cu acest preț remâne Beizadea nești, elevele acestei școale primesc și
gistrații Curţei de Iași n'au făcut
o cultură intru nimic mai pe joc: de
o achisiție definitivă a partidului nici un demers colectiv. cît acea care se dă in cele mai bune
hberal, ori dacă "| vom vedea - școale de acest fel din Franţa sau Ger-
V
Ncă,
PO IRI d 34
mania.
din nou pe listele partidului con- Simpatii meritate. “Ca in toți anii ast-fel și serata mu-
NI
servator când vor cădea liberalii? sicală din anul acesta prin programul
seu interesant, nu numai ne-a dovedit
La Curtea de apel din Iași a
Unele ziare din capitală au pu- progresul insemnat al elevelor,. dar a
avut loc in. cursul septămănei .o
LU

avut și o inriurire salutară asupra in-

blicat o informație relativă la Cur-
manifestaţie simpatică pentru dl. tregului public iubitorde musică din
tea de apel din Iași, din care ar Iași. Dl. profesor Humpel prin sera-
Consilier G/. Deimache care sa tele sale a avut o influență
resulta că toți consilierii sar fi hotăritoa-
retras, din magistratură și pentru re asupra gustului musical al societă-
întrunit spre a se declara solidari ţii ieșane. De ani intregi urmărim cu
succesorul seu dl. 7. Grivăf.
A

cu d-nii M. Cantacuzino și Eug. interes tendința d-lui W. Humpel dea

DI. Gh. Dimache incheie o ca- ne - familiarisa nu numai cu capo-dl'o- :
Donici şi spre a autorisa pe Pri-
TR

perele literaturei musicale clasice, ci și

mul Președinte să ceară. satisfac- rieră frumoasă. După un serviciu
de a ne ţinea în curent cu composiţi-
ție guvernului pentru invectivele de peste zo de ani in mapgistra- unile de inaltă valoare ale literaturei
tură se retrage la pensie cu un moderne. “Ast-fel și de astă-dată pe
publicate în /ozpza WVafionalăla lingă Bach, Haendel, Mozat şi Beetho-
nume respectat și cu un bun ne-
EN

adresa acestor doi magistrați. ven au figurat in program nume ca |.

Ce idee curioasă își fac con-
frații ce au publicat această in-
formaţie despre magistratii NO$-
/C
prețuit: stima tuturor celor cel Schytte, 'Ischaikowski și I.assen.
E de admirat cum domnişoare tine-
cunosc ca judecător și ca om, re, incă copii, incăreate cn atitea o-
Pe aceași cale a meritelor per- piecte de studiu, pot să ajungă la atita

sonale generația mai tânără i-a dexteritate de esecutare, la atita pă-

tri și despre demnitatea lor! trundere in spiritul și simţirea celor
Misiunea lor este să aplice le- dat un succesor demn să-i ocu- mai complicate și mai adinci capo-d'o-.
gea și această misiune o. înde- pe locul. pere musicale ; fiind-că executarea întru
adever nu-ți face impresia de şeoală,
plinește he-care din ci după cu- Nu putea să se petreacă in lu-
SI

ci mai mult de technică și gust rafinat

getul și conștiința. sa. Când legea mea judecătorească această festi- de artiste tormate.
ii pune să hotărască mai mulți Preludiul și Fantasia de Haendel G-
vitate fără ca toți cei presenți la xecutate de d-ra Cristea și Meditaţiu-
IA

impreună, atunci deliberează și se Curtea de apel să fie animați de nea de Bach de d-ra Marietta Negru-
controlează reciproc, nici atunci cele mai vii simpatii, pentru un- 771, două domnişoare incă in virsta co-
pilăriei, nau lăsat nimic” de dorit ca
însă nu poate fi vorba de res- cheșul Dimache care iesă intreg exactitate. Variaţiunile de Mozart in- -
U

pundere solidară. Când lucrează de la un post de onoareşi dem- terpretate de d-şoara Păun: Sonata de
singuri carăși sc pot sfătui în și Beethoven pentru piano și vioară de
nitate ca și pentru tănărul min- d-ra Capri și violonistul Borteanu : cele
BC

fapt pot fi de acord asupra inţe- tos și, bun de inimă, care de ȘI trei studii de Schytte de d-ra Udris-.
lesului unei legi, precum se pare tenăr e cunoscut deja intre co- chi, toate trei eleve in cursul superior,
ne-au uimit prin abilitatea și avin-
că sunt în specie asupra legei e- legi sub numele de 17oș/. tul execuţiunei. Ne-ar veni greu în--..
 ERA NOU
tradever, să hotărim căreia dintre d- linie, in cap cu maioral Stoilov,: năvă- tările de pace, nefiindu-i incă recunos-
lor i se'cuvine intăetatea. Publicul le- leşte la centru asupra celor donă redu- cută independența din partea Puterilor
a ascultat. icremenit şi a dat expresie
te de la: Smirdan, pe cînd maiorul 'Pe- europene, și că pină atunci datoria de
admirațiunei sale prin aplause sincere

RY
şi repetate. leman din regimentul 6 de linie oco- a-i representa interesele cade in sarci-
Nu mai puţin efect a avut musica lește posiția și soseștein momentul cel na husiei.
vocală ; cintările “in cor s'au distins mai critic pentru a intări lupta crince- ȘI in adevăr, protocolul de la Adri-
prin o justă intonare, bună frasare, anopol se semnează fără ştirea, necum :
bună desvoltare a vocilor, cu un cuvint. uă a regimentului 4; atunci și regi-

RA
mentul S de dorobanţi, dat de divizia participarea noastră, și tot ast-fel se
prin 0 bună școală. Dou6 din coruri
au fost composițiuni de ale lui W. Hum- 1 și condus de locot. colonelul Holban inchee intre Rusia si Turcia tractatul
pel. Imnul «lată ziua triumfală», poe- cu maiorul Stroja, se repede prin apa «preliminar» de la San Stefano (19
sie de regretatul Miron Pompiliu, are
și ohețurile pircului Delena şi cu mari. Fevruarie 1575), care la art. 2 stipu-
un caracter măreț, produs mai cu sea-

LIB
mă prin o figură in triolete cu efect pierderi ocupă reduta Hinova. --La 6 lează recunoașterea independenţei Ro
de fanfară, ce râsună din timp in timp ore seara succesul insemnatului atac miniei din partea Înaltei Porţi, insă la
in acompaniament. Cât de departe e este asigurat. art. 15 atribue Rusiei ssandjacul 'Lul-
jalnicul nostru imn național « Deșteap-
cea», cu reserva facultății de a-l schim-.
tă-te lomâne» ca avint şi entusiasm, Aceasta a fost cea din urmă isbindă
față de imnul acesta. căruia d. Hum- ba contra Basarabiei noastre. ă

TY
pel a ştiut să-i imprime atâta putere a armatei romine. Căci deşi mai ales In zadar mai intervine guvernu ro-
şi atâta nerv eroic, în cât râscoleşte in acum bombardarea Vidinului reincepe min pe lingă diplomaţia rusească și pe
noi toată simţirea patriotică, atît de cu energie, toată acţiunea este intre- lingă representanții celor-l-alte Puteri.
adormită de un timp incoace. ruptă prin iucheerea armistițiului. Lup- Nelidov r&spunde colonelului Arion, cu
Al doilea cor a tost cintecul popular

SI
«Am un pom în bătătură», aranjat cu tele incetează la 19 lanuarie pretutin- oare-care ironic, ă presupune-
mult gust de d. Humpel, . păstrîndu-i deni. După o convenţie inchecată in- rea sa--toate condițiile Rominilor tre-.
toată sănătatea şi farmecul ţ&rănesc și tre veneralul Manu și Izet-Pașa, tru- bueau să fi fost stabilite de ministrul

ER
scoțindu-i în relief tot caracterul picant. pele romîne intră la 12 Fevruarie in Brătianu în intrevederile cu Impăratul
Cântecul acesta era cintecul favorit al
Vidin; la 13 Fevruarie Suleiman-Efendi Alexandru la Poradim! lar Gorciacov
lui Eminescu, pe care îl cînta neconte-
nit chiar și atunci cînd era bolnav. cedează colonelului Cantilli garnizoana intimpină, că redobindirea Basarabiei e
Din pietate pentru Eminescu, care i-a Belgradjicului. o chestie de demnitate pentru Rusia,
IV
tost prietin intim, l'a și eternisat d. Hum-
că dealtminteri acel teritoriu nu fuse-
pel. 'Tunete de aplause au silit pe co- In contrast cu glorioasele fapte de
riste ca să-l repete. văsboi, povestite in paginele preceden-
se dat «Romîniei», ci «Moldovei», şi
UN

Ast-fel fie-care ne-am intors de la că—in lipsa unei bune ințelegeri cu

te, acţiunea diplomatică, de care tre-
serată cu toată satisfacția, pe care nu- noi-—-stipularea definitivă o va face cu
mai arta adevârată o poate vărsa in hue să ne ocupăm acum, aruncă o al-
sufletul omenesc. Silrio tă lumină asupra politicei guver nului
Puterea Suzevană. |
Faţă cu atitudinea hotărită a Rusiei
nostru liberal.
AAA e in această chestie, ce ne puteau folosi
Incă de la 27 Decemvrie ministrul guvernele statelor mai indepărtate ?
AL

SUB MINISTERUL IOAN BRĂTEANU de râsboi turces deschisese cu Rușii

Austria se gindea la interesul său ime-
hasboiul și proclumavea regatului diat și aștepta indeplinirea celor con-
vorba de armistițiu. Dar Marele Duce venite la Reichstad (Bosnia și Herze-
24 Iulie 1516—1:4 Martie 188].
„Nicolae răspunde, că fără stabilirea govina); Pricipele Bismark se reserva
TR

| (Uvmare) simultană a condițiilorde pace nu poa- pentru rolul de «samsar cinstit» in vi-
itorul congres: ambasadorul Angliei din .
In ziua de 12 Ianuarie 1573, pen-
3
te trata. După ce la S Ianurie și A-
Viena explica d-lui Bălăceanu, că Pu-:
tru a mai stringe impresurarea Vidi- drianopolul cade in mîinile Rușilor, 'Pur- terile nu au obiceiul să: intervie in cer- -
nului, apărat de 12000 turci sub Izet- cia nu mai resistă, și în ziua de Li A tele dintre aliaţi», și Lordul Lyons
EN

Paşa, se face un atac general asupra Ianuarie 1878 se semnează la Adria- spunea! d-lui Calimah- Catargi la. Paris,
că retrocedarea Basarabiei 0 crezuse
redutelor inainte. Era iarăși o zi de nopol protocolul «constatînd acceptarea
“de mai mainte aprobată de guvernul --
ceaţă. Divizia 1 izbutește in curînd baselor prealabile de pace și convenţia TOMin,. Sa
să ia Rupcea şi Rainoveea. Divizia 4 de armistițiu». Firește! Cine să-și fi inchipuit, că,
/C

operează in contra 'Patargicului și No- după cunoașterea: pretențiilor rusești a-

Guvernul romin, neliniștit indată ce
supra Basarabiei, armata romînă tre-
voselei,. dar brigada Cruţescu fiind slab află despre inceperea tratărilor, stărue cuse Dunărea in ajutorul celor <abi-
condusă, numai Tatargicul se poate lua, din nou să participe la ele. Pentru maţi»: la Plevna, tără o prealabilă in-
Novosela . rămîne in miînile 'Purcilor
1). „aceasta. trimite la 2 Ianuarie pe colo- țelegere precisă asupra condițiilor poli-
tice şi teritoriale?
SI

Insă cele mai importante obiecte ale nelul [. Arion in cartierul general TU- (Va urma)
atacului erau Smîrdanul și Hinova. A-
„sesc.. de peste Balcani, a cărui cance- "T. Maiorescu.
ceste posiţii, intărite prin 3 redute îm- arie diplomatică se afla sub direcţia
IA

preunate :cu tranșee, alcătueau cheea d-lui de Nelidov. Dar la notificarea

Vidinului. „După amiazi, in urma acţi- misiunii colonelului Arion, Nelidov. răs- Dommnii ibonăți. a Ziarului J10s-
unii diviziilor 1 şi 4,-generalul Hară- punde (9 Ianuarie), că dorințele . noas- ru, Sunt rugați ca Bentru VIi7or
lambie “dă- ordin diviziei2, sub gene- Se nu mai facă mici o plată da
U

tre trebuesc adresate direct la Peter-

| valul Cerchez, să înceapă asaltul. Din- sburg;. Din Petersburg insă ne tele-. vre-o ' persoană care le va Pre
| -grafiază.: atu nostru. diplomatic, ge: :Senta chitanțe. ne-subseniiiiete:: e”
BC

m.

cot- colonelul dotruţ | regimentul Erit, | erati L. “nica că. după vederile rile. | DI, Casier Gh A. Catargi: *
___1) Ceea-ce nu impiedică mai tirziu inaintarea co- sești Romîniă nu boate fisura ia tua-
lonelului Cruţescu la rangul de general.
 : fi
PA NOUA
ZEII ERE
Saar tetă, ARE
E Eee
SERIE E DS RER PIE PSI
SCI POI

ai AU

da PAPurc) /0d7ee |

RY
Brazi.

DS
A aAneio
e
sn) ăi
IN ae
ia d
cfia Vale
aicb ME
77 eăniel ln ela alle yu A elle,

„aid LASE — COPOU aj

RA
dAutorizată de Ministerul dn Iuterne, seriiciul sanitar superior cu oficiu No. 1205 din 24 lanuure 1895.

Această apă, pe lângă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor Se
Substanțe medicamentoase ce conţine, esperimentându-se de mai mulţi d-ni doctori, sau constaţat pănă acum, că vin- ca)
decă: boalele de stomach, dispepesiele de diferițe

LIB
naturi, catarele cronice ale stomachului şi intestinelor, conges- Si |
biele, constipaţiele cronice, iperemia ficatului, boalele de rărunchi și splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la i
tarbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli.
E
Deposit in iaşi la Dl. I. $. Ionescu 'Dipografia Naţională, strada Alexandri, iar de vănzare se găsește la toate SI
Farmaciele şi Drogheriele. Sa
Comandele en gros şi en detail se expediază prompt. | |
Reprezentant

Y
general pentru Romănia: D Zobel, Bucureşti, strada Vestei No. 15.

IT
tă DAT SR, 2 Tar Pr CREARE) II e CE, ERE SSE Yo: EA RAI C) Ye Spa C Eee: a o O CĂ ISI XE
Xo SR RTS RIS Z05 XI,
AG
O
IE IOpEI Să
SARE Ko SA
SKS IEZ8 E KO S Broa Er AD ae CAGE CI CRUCI CUC) Gece cs) KE SA XE S SALSA Ş Cf CINETIC SI ASXXSA LS
NEI oara 73 7-Tadee hair a)

S
V ER
NI
LU

STR. DA ALEXANDRI No. 1. (0 ate

m Srodai Zaâit EDst 3 ET S zae -.
A

hfectuează ori-ce lucrări:

TR

. N ue ? .

CÂRŢI SCOLASTICE Odesa pi tichete

Cărți de visilă JeLiciTaRi DE J ATROANE

EN

TEZE DE LICENŢE Delete de SIuetae

Condici Agricole COM — ȚUFRR]
/ | A R |
/C

| | Efect: penhu Our Sau

i BILETE DE NUNTA
REGISTRE PENTRU COMERȚ Aișe, Placarde și Anunciuri
FACI I PRI |
| | Dilote Ionucebre
SI

Di ori-ce ncruri de urle Tipogrufică în diferite cubri cu prețuri morlerute și Ser-

viciu cel mai prompl.
IA

Această Lipogralie este proprietatea unei asociațiuni Romăneşti şi e constituită pe baze

solide, fiind un stabiliment exclusiv naţional.
U

DRE DEPRESII DEI ÎI PE RL

BC

a
CE S e ee
Ni, d Pai ci
SS > cn SIP :