Anul I — Nr. 47. Viena, mereuri 27 iiúiu/8 august 1866.

,
Eae de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se fac la toti dd. coreëptta-
Y í n e r í - a si D o m i n e c ' a , cand o cóla intréga, dinti a-i noştri, ai d'adreptul la R é d a c t i o n s :
cand numai diumetate, adeca dupa momentul Stadt, Wallfischgasse Nr. 8, Mezzanin, unde
impregiurarilor. sunt a se adresa si corespundintiele, ce privesc
Redactiunea, administratiunea séu speditur'a;
Pretiol de premuneratiune: câte vor fi nefrancate, nu sè vor primi, éra oele
pentru Austria: anonime n u se vor publica.
f* an intreg • • -
r diumetate de an . . . Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de l i t e ­
„ patrariu „ n . . . . res privat — se respunde cate 7 cr. de l i n i e ,
pentru R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
pe an intreg 15 fl. v. a. timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , sa
„ ditmetate de an • • • • 8 * n n antecipa. Speditur'a: Mariahilf, "Windmühl-
„ patrariu n » • • • • 4 » » „ gasse Nr. 2 9 . unde se primesc insertiuni.

Viena 26 juliu/7 august.
De la subscrierea preliminarielor
de pace, fiind prevedere secura cà nego­
tiatiunile, ce se continua la Praga pentru
incheiarea definitiva a pacei, nu vor mai
dá de pedece, — se mişca tot mai mult
partitele ce nisuesc a reconstitui monar-
c)'â dupa părerile lor.
In dilele trecute, unii corifei cen­
tralisa cu dualisti si autonomisti încer­
cară a combina un program politic co­
mun, pre care sê-1 recomende regimului.
Dupa informatiunile ce le avem, asiè ni
se pare cà n'a succes. Cetim in unele foi
locali cumca contele Juliu Andrássy, cel
ce représenta aici dualismul si desvoltà
aptivitate nespusa in favórea aceluia,
mai alaltăieri se rentórse spre patria-si, schide parliamentul, a recunósce drep­ minoritatea se subscrie si recunésca de al seu
ducend cu sine deplin'a convingere cum­
ca intre împrejurările presinti progra­
mul dualistilor, asiè precum e intemeiat
in legile d'in 1848 si cum s'a mai pré­
cisât in subcomissiunea de 15 pentru a-
facerile comune, — nu e realisabile neci
de cat.
Acum se incérca corifeii federalisti- tru tóta Europ'a, de asta data inse nu ni
lor a formula ei d'in partea lor un pro­ permite spaţiul.
gram pentru reorganisarea politica a sta­
tului. Precum suntem informaţi, ei luară
de base ideea celor cinci grupe istorico-
politice de cari am pomenit alta data. tirei ablegatilor dietali romani i n P e s t ' a in 25.
Potem spune cà d'in partea acestor'a d'in
urma s'a făcut încercări a câştiga si pre
Romani pentru politic'a lor, pre cand
cei de mai nainte ne ignorară pre cat se
pote de tare, casl cum neci am esiste in
numer de trei milióne si inca cati-va, si ca solidaritatea pronunciata in conclusele d'in vuéza si se caracteriséza de destruptive si
casl cum n'am fi dovedit destul esistin­ siedinti'a néstra constitutiva nu cuprinde obli-
ti'a nóstra atat prin parliaminte cat si gamentul minorităţii, de a votá si subscrie de- tîei, *— cu tete acestea vorbitoriul a fost dintru
pre câmpurile de bătălia?
Pre cat de mari erau sperantiele ce­
lor d'antaiu, pre atat'a, ba mai mare e a-
cum'a speranti'a federalistilor. Ce se a-
tinge de Romani, se intielege cà fatia cu
aceste incercari de caracter privat par-
tecular nu pot fi de cat neutrali si reser-
vati, fiind cà neci un'a de'ntre combina-
tiunile de pana acum'a nu s'a potut privi
de favorabile causei nóstre natiunali.
Neci un'a nu vre sê rumpa cu trecutul, se
baséza pre istoria, pre cand noi nu po­
tem dori de cat reorganisare pre temeiul
realitatei, al adeverului si dreptatei, o re­
organisare care sê nu fie a istoriei ci a
presintelui si a venitoriului. —
Ministeriul de invetiament de'n Ro­
mânia a insciintiat membrilor d'in Un­
garia si Banat a comissiunei filologice
romane ce erá sê se intrunésca la Bucu­
resci in lun'a lui august, cumca acésta
comissiune s'a amanat d'in caus'a colerei
ce domnesce in România. Precum seim,
cati-va membri insciintiasera ministeriu-
lui inca mai nainte cà sunt impedecati a
luá parte. —
Scirile de'n strainetate sunt de im-
portantia. Pre cand decurg negotiatiu­
nile cu Italia a supra armistetiului, Prus­
sia incepe a esploatá învingerile câşti­
gate in Boemia in bătălia cea de siepte
dile — precum o numesce ea — pentru
cursul cel repede.
Nimene n'ar fi potut presupune cà
in temp atat de scurt se vor intemplá
schimbări de influintia atat de mare pen­ cisîunilor aduse cu majoritatea de voturi, si a a nu poté subscrie proiectul, nici acum nu sunt
tru venitoriul Europei. Prnssia nu va fi rotá pentru acelea atat in dieta cat si in comi plecaţi a se abale de la acésta convingere a
siunele dietali. Acésta dispunere e o conse- lor, deci ca se evitam u n al treilea decis,
mare pentru invingerea de la Sadowa ci
cintia directe si naturale a solidarităţii, p e n t r u despre carele a priori suntem convinşi cà nu
pentru urmările acestei învingeri, cari — se va inplini precum nu s'au inplinît nici cele
cà o solidarité fara oblegatiunea minorităţii de
precum o dise regele apriat in cuventul a se supune la conclusele majorităţii si de a déue proiecte, ca sê se iee la protocol dechiar
de tron — are sê-i aducă estinderea mar­ votá pentru ele, e o pura absurditate, e o amă­ ratiunele formulate a acelor ce voiesc a se sub-
ginilor statului, sê-i dee comand'a supre­ gire, o insielatiune de sine ori de alţii. Dispen­ trage, si prin acésta sê se supere téta între­
ma peste armatele tuturor statelor nem- sarea minorităţii de a sprigini atare conclus barea, alt espedient nu vede ca se potem paraşi
cu arguminte ér e o consecintia naturale a lo­ si superá odată acésta întrebare, càci nu potem
tiesci de la médianópte.
gicei; pentru cà nu se pote nici supune cà cine­ silf pre nimenea, ér' a eschide pre cineva d'in
Pe principii învingători si cu auto­ va sê fia in stare a aperá cu arguminte valide însoţire nu afla de potrivit si corespundietorîu,
ritate in cele esterne ale monarclei isto­ ceva ce e in contra parerei si convingerei sale; cu atat mai puţin promovatoriu scopului
ri'a ni-i infatisiéza, cu putiena esceptiune deci cuprinsul provocatului conclus e p e cat însotirei.
de absoluţi in lantru. Lupt'a de la Kö­ numai se péte de chiar si ratiunal, sî ori ce F a u r nu vede alt espedient spre a se
niggrätz insuflase temere constitutiuna- esceptiiini si arguminte s'ar aduce in contra evita scisiunea, desi ace'a ar esiste numai atunci,
acolui-a nu sunt de cat silogismi falşi, apucaturi daca minoritatea ar ataca votul majorităţii, ce
lilor d'in Prussia.
rabulistice. inse nici voiesce nici péte, de vreme ce la acést'a
Dar se intemplá cu totul altmintre. s'au oblegat la constituire, ci ca sê se evite si
Vorbitoriul tot aude dicand cà e un ce
Regele cu laure de învingere veni a de­ inconveniente un ce nenatural a pretinde, ca umbr'a de scisiune, propune ca sê se primésca
séu modalitatea de Roman propusa in siedin­
turile representantiei poporului, a îndem­ un conclus, carele e in contra parerei séu con­ ti'a de Vineri, séu sê se subscrie proiectul n u ­
na la delaturarea conflictului intre depu­ vingerei ei, dar' cei ce di? acést'a se p a r e cà mai prin presiedinte si notariu. —
taţi si guvern, a li recomendá atenţiune nu au adeverat concept despre solidaritate, la M i h á l y i respunde lui Babesiu, cumca
care a se fi supus, si singuri recunosc, càci so­ votarea si subscrierea nu e tot un'a, càoi dupa
pentru urmările învingerilor. Era a do-
lidaritatea e pentru minoritate chiar lapedarea cum a amintit Gozsdu, de la votare se péte cine­
véda de poterea constitutiunalismului in de sine si sacrificarea părerilor si convicţiuni­ va sub diferite preteste absenta, dar subscrie­
Europa. Ne vom ocupa de tote ce se vor lor sale pentru scopul eluptarei decisiunilor rea pretinde apărarea.
intemplá acolo, avend interes mare pen­ majorităţi ei in folosul comun. Adeverat cà e H o d o s i u dice cà Babesiu a esplicat
greu lucru a se lapedá de convictiunele sale, férte bine ce e solidartatea si nici se péte altcum
acést'a nimene nu o simte astadata mai mult si esplicá, de cat cà minoritatea se abnéga de sine
mai adenc, de cat chiar vorbitoriul, càci el jéra si sê supune majoritatiei. Noi avem trei deci­
pre unul Dzeu, cumca téte cate le-a propus si siuni in privinti'a acést'a; cea d'in taîu regulé-
Protocolul »sustienut in însoţirea néstra, le-a făcut dupa za solidaritatea, dar' nu contiene nemic espres
•cea mai b u n a cunoscintia a sa, pre temeiul a- despre modalitatea subscrierilor, si de ace'a a
siedintiei 23. carea s'a tienut d'in partea inso- duncelor sale studii si multele sale esperintie,
trebuit, ca la u n act cum e proiectul ce con­
totuşi e cunoscut cà de multe ori a remas in tiene resultatul lucrărilor néstre sê se reguleze
Iuniu 1866 la 4 ere dupa amédi. minoritate, si inca cate-odata chiar in cele mai si acést'a, ordinandu-se suscrierea proiectului
momentdse cestiuni, cum e congresul, si acést'a p r i n toti membri, acést'a e a dou'a decisiune,
(Incheiare d'in nr. trecut.)
s'a intemplat p r i n concursul celor mai diferite ér' a treia e acea in care se dechiara toti aceia
B a b e s i u mai nainte de téte atinge argu­ voturi, prin voturi, cari acum denegandu-si cari nu au subscris proiectul de esiti d'in în­
mentele si banuielele antevorbitorilor anume subscrierea la acest proiect, ele insusi se desa- soţire. A c u m fatie cu aceste decisiuni obvine
lui Gosdu, Mihályi si F a u r . Gosdu tiene cum­
de sine întrebarea cà ère mai potem noi recède
false, prin ce acele despusetiuni in cumpen'a de la acelea, si el asia afla cum-ca acésta nu n e
moralei nici cà mai sunt decisiunele majorita- mai stà in potere, de* ace'a e p e n t r u propune­
rea lui Babesiu, cà adeca: fia-carele se-si de-
cisiunele majorităţii, — acést'a e u n suposit inceput pentru subscriere, si in interesul pacei, chiare reservatele la protocol, dar' de la sub­
fals, pentru ca aeest obligament se afla espres concordiei si solidarităţii natiunali a subscris, scriere sê nu se retragă, càci acésta modalitate
contienut in acel conclus, carele acum l u au- de o parte ca sê arete plecarea sa la sacrificie, se observa la téte corporatiunele, ba chiar si la
diram cetindu-se. Mihályi tiene cà alt'a e a de alta parte sê evite blaraagiul nostru naintea cele mai poternice cum o de esemplu conferin­
votá pentru un conclus, alt'a a-1 subscrie, argu­ lumei si in specie naintea contrarilor nostru, ti'a d'in Paris p e n t r u caus'a principatelor Da-
mentând cà subscrierea ar invélve detorinti'a — de aci inse nu urmésa cà densul ar fi con- nubiane, u n d e protocélele se subscriu de téte
de a-si aperá cu cuventul si cu arguminte atare tieles cu acelea ce s'au decis in contra convin­ poterile, dar p r i n reserve si sustien principiele
conclus, la ce inse dupa conclusele néstre nu e gerei sale, ci numaî cà si el le recunésce ca si-si salvéza convingerile, asiè se faca si mem­
oblegata minoritatea, si ast'a e o retacire, càci vointi'a majoritatiei. bri insotireî néstre, la ce modalitatea propusa
intre votare si subscriere in esintia si conse- de Babesiu lî da ocasiune binevenita, deci re­
cintia nu esiste chiar nici o diferintia, si vota­
Deci réga pre cei de părere contrarie ca
si ei in interesul causei asemenea se subscrie, comanda primirea aceleia.
rea si subscrierea — in cat se reduc la mino­
ér' in cat p e n t r u liniscirea conseiintiei lor, Observa in fine lui Mihályi, cà daca
ritate — nu însemna alta decât supunerea la
propune, cà fiind minoritatea si asiá absolvata densul si d'in motivul acel'a nu voiesce a sub­
majoritate, adeca adoptarea conclusului majori­
de la aperare, sê subscrie cu acea reservata de scrie, ca se cada proiectul, atunci trebuie a'l re­
tăţii, d'in caus'a solidarităţii. — F a u r se p r o -
chiarata la protocol, cumca acést'a o fac numai flecta, cumca proiectul n u contiene nemica
véca cu mare apostrofare la reservele ce dice
d'în motiv de solidaritate si nu cà ar contiené alt'a de cat ace'a ce de la 1848 incéce naţiunea
cà le-a făcut el in prim'a néstra adunare con­
stitutiva. Vorbitoriul concede ca F a u r va fi
proiectul convingerile lor. neîntrerupt si cu téta veasiunea a pretîns. —
făcut atarî reservate si recunésce cà chiar el I n fine atinge fatalitatea sî daun'a ce ar V I a d cugeta cà acum e lămurit l u c r u l ,
insusi a fost, carele a pledat atunci pentru téta proveni causei natiunali d'in denegarea sub- càci s'a adus mai téte motivele si d'in o parte
posibil'a indulgintia si conivintia facia cu mi­ scrierei, càci sê ne ferésca Ddieu a esi in fati'a si d'in cealaltă, si fiind cà nu s'au potut esoperá
lumei cu un proiect do lege, pre care l'am lu­
noritatea, el si adi e p e n t r u téta fratiésc'a in­ neci d'in o parte o capacitare, ér' potere spre
crat cu toţii si'l numim al nostru, dar' ^ e
dulgintia dar aci nu decide nici reservatele lui a sili pre cine-va nu avem,,asiá dar' sô restàm
F a u r , nici votul parteculariu a cutariu membru, care o minoritate însemnata nu'l recunésce de de la pretinderea de subscriere. P r o p u n e r e a lui
ci decide singur conclusul respectiv, pe carele al seu. — Babesiu nu o partinesce fiind cà protocélele si
F a u r l'a audit autenticandu-se sî l'a cetit pu­ G o s d u avend a se depărta, provoca p r e asiá dau dovéda despre ace'a cumca subscrierea
blicat in Concordia, fara ca se fia reclamat in toti aceia carii ar avé oeva contra dechiararei n'a purces d'in convingere, si asiá numaî tre­
contra-î, — ba pre temeiul aceluia a luat cea sale se'si faca obiectuinile ca sê péta respunde. bue acea repetita, si el a fost in contra con­
mai aptiva parte la desbaterile si decisiunile S i g . P o p o v i c i u numai la acea reflec- gresului si a sectîunelor natiunali, dar' a sub­
néstre, prin ce densul s'a făcut partasiu deplin teza, cumca in conclusul 4 se contiene apriat scris proiectul, inse acelea in oontra caruî a fost
angagiat la tote conclusele majorităţii, d'in care nu va apăra, asia ar poté face si minoritatea,
detorinti'a minorităţii a votisá cu majoritatea,
causa chiar si daca n'ar fi solidaritatea néstra la ce inse Gozsdu respunde, cà abstienerea de carea si d'in acel motiv ar fi silita la subscrie­
curat respicat in conclusul citat, el dupa postu­ la votisare sub feliurite preteste se pote evita, re, fiind ca cu ocasiunea cand s'a decis propu­
latele logicei si onórei nu se pote s abtrage de dar' ce e subscris odată nu se mai péte denegá. nerea motiunei de Desean, totodată s'a decis cà
la oblegamentul de a se supune majorităţii. — proiectul se va subscrie de toti membri, inse
H o d o s i u observéza lui Gozsdu, cà el
Se pare cà cei de parère contrarie nu petrund daca nu voiesce minoritatea sê subserîe, sê ne lă­
fiind absent si la pertraptare si la votisare asu­
si cuprind bine spiretul si adeverul lămurit in sam a-i mai capacitá, caci sunt bărbaţi maturi
pra proiectului nu mai péte avé nici u n motiv
conclusul siedintiei néstre constitutive, care si au principiile lor, ci se trecem simplu preste
pentru nesubscrieri, pentrucà ipsa absentia, s'a
conclus pe cand staveresce solidaritatea depu­ acésta întrebare.
supus votului maioritatiei.
taţilor romani in causele natiunali, dispune
M a n i u constatésa ca résultat a discuta- R o m a n u tot aude de principii si convin­
respicat cumca minoritatea are a-se supune de-
rei, cumca aceia cari au dechiarat de la inceput geri, acestea si el le scie respecta, înse provo-
carea la acelea acum nu mai are loc, (Je óra-ce giu Ioanoviciu, Petru Mihályi si Georgiu siu, B) proieptul dlui Babesiu precum §. 14. Comunele in cat aceste» ar fi d
membrii aceia, cand au intrat in insflcire au Ivacicoviciu, a dechiarat cà densii nu se l'a aşternut insusi, C) proieptul statorit *in'a natiunalitate, séu de o majoritate d'in cel
primit solidaritatea, si asiè amesurat aceleia supun decisiunei pentru subscriere, — a finalminte de corpul întreg. siese natiunalitati, in comunicatiunile sale ofi
trebuie sê se supună majorităţii. Vorbitoriul nu cióse cu comitatul séu districtul se folosesc d
trecut la alt obiept. —
are téma cà prin escbidere s'ar face scandal pu­ limb'a propria oficiósa, si aceste respund si-s
blic si scisiune, de dra-ce ace'a esista in fapta, 103. A l e s a n d r u M o c i o n i pune acea A) Proiectul de lege trimit ordinatiunile numai in limb'a oficiósa ;
dar' caus'a e salvata fiind membri minorităţii întrebare oà invoita-e insocirea ca el, plenipo- comunei.
in caus'a limbelor si natiunalitatilor
indetorati a nu acţiona contra vointiei majori­ tentiatul comembrului A n d r e i u Mocioni, sê sub- §. 15. Comunele, cari nu se tien de nici
tierei.
tăţii; ace'a ce se pretinde ca noi se recedem scrie, in numele acestuia proiectul, séu voiesce un'a d'in cele siese natiunalitati, in comunica
a i-1 trimite la Foen spre subscriere, ori doresce Partea I.
de la conclusul nostru, acést'a n u potem, dar' tiunile sale oficióse, cu comitatul séu districtul
a se asceptá pana ce va veni densul érasi la Despusetiuni generali.
potem a recède de la esecutarea conclusului, si si-pot alege un'a ori care d in cele siese l.mbe
asiè de dra-ce nici minoritatea n u voiesce si n u Pest'a si atunci ai concede subscrierea. §. 1. Popórele ce constituesc tiér'a nen- §. 16. Daca in comune, comitate, disirieti
pdte a ne ataca in fati'a tierei, dar' nici noi n u însoţirea ablegatilor luând act des­ tielegend aci A r d e a l u l si Croati'a, sunt: ma­ séu orasie cu magistrat propriu, pana la aron
voim a-i escbide, deci nepotend ei lucra in con­ pre ace'a, cumca comembrul Andreiu Mo­ giarii, romanii, slovacii, serbii, nemţii si rus- darea nóua séu si dupa acést'a, nice un'a d'in
tra, sê privim acést'a d'in destul si sê o luàm ca cioni a încercat a subscrie proieptul, si sinii. tre cele siese natiunalitati n'ar face majorităţi
cand ar fi subscris, prin urmare propune sê re­ §. 2. Locuitorii magiari constituesc na­ absoluta — atunci in acele corporatiuni lirib'í
considerând acea impreguirare, cà spre
cedem de la esecutarea conclusului in asta p r i ­ ţiunea magiara; romanîi, naţiunea romana; oficiósa se póte 'alege liber; in care cas inst
vintia adus. —
îndeplinirea subscrierei nu póte avé loc slovacii, naţiunea slovaca; serbii, naţiunea ser- pot servi si dóue limbe de limbe oficióse.
D e s e a n u ar fi voit sê nu se mai faca plenipotentiarea, ordina a-seasteptápana bésca; nemţii, naţiunea nemtiésca si russinii, §. 17. Comitatele, districtele si orasiel«
desbatere asupra acestei întrebări, càci ace'a e cand numitul comembru rentornandu-se naţiunea ruşina; — si tote aceste naţiuni se cu magistrat propriu de una limba oficiósa, cu
numai repetirea celor dise de pana aci, si ar fi la Pest'a va subscrie singur proiectul, recunosc si se dechiara de tot atate naţiuni ale g u v e r n u l si cu alte dicasterie mai inalte, fie
voit ca cei ce n u voiesc a supscrie, sê decbiare ér' si pana atunci considera pre numi­ tierei precum ele ca tot atati factori ai dreptu­ politice séu judecatoresci ale tierei, in comuni­
numai acést'a, ca se fia numa cà cine si d'in ce lui public si parti constitutive ale patriei — catiunile sale oficióse se servesc de limb'a pro­
tul de invoit la subscriere. —
causa nu a subscris. — pe bas'a libertăţii, dreptăţii si frăţietăţii, se pria oficiósa (§. 15.) si aceste respund si-si tri­
104. A l e s . R o m a n in urmarea conclu­ dechiara de egal îndreptăţite, atat în respect
Fsplicarea solidarităţii data de Babesiu mit ordinatiunile asemene numai in aceşti
sului de Sâmbăta substerne conspectul spese- politic, cat si in respectul limbei lor.
o afla de forte nimerita, càci nici pdte sê fie limba oficiósa a comitatelor, districtelor séi
lor pentru tipărirea actelor insotireî, a căror §. 3. Fie-care naţiune în sine formédia
solidaritate acolo unde minoritatea nu se supune, orasielor cu magistrat propriu.
tipărire ar fi se urmese sub titlul de „Actele un tot separat ; tote împreuna formédia totali­
fiind cà atunci in fapta n u ar esiste solidarita­ §. 18. Comunele, comitatele, districtele
conferintiei deputaţilor dietali romani sub de­ tatea nedespartibila si unitatea nedisolubila a
tea. Minoritatea nu-i competinta a dejudecá orasiele cu séu fara magistrat propriu de uns
cursul sesiunei d'in anul 1865/6, Fasciór'a I." tîereî.
dre vre-un decis, drept e séu nu, si ne fiînd limba oficiósa cu comunele, comitatele distri­
vre un foriu apelatoriu, acésta esplicare i com- D e dupa acest conspect o cóla tipărita §. 4. Fie-care naţiune regnicolare pentru ctele, orasîele cu séu fara magistrat propriu de
pete ér' numai majorităţii si numai ace'a se d'in acele protocole ce pana aci s'a publicat in asecurarea, promovarea, controlarea, priveghia- alta limba oficiósa, corespund intre sine pe
pdte l u á de drept ce dechiara majoritatea. E l Concordia in 1000 de esemplare va consta 20 fl. rea, representarea si pertractarea intereselor si langa originalul limbei proprie oficióse si in
tiene cà majoritatea are drept a dicta eschide­ ér' d'in acele acte ce de aci înainte se vor p u ­ trebilor natiunali, va avé o corporatiune, séu espeditiune magiara.
rea contra unui atare membru, care n u se su­ blica in Concordia numai 12 fl. 50 cr. si invita adunare special natiunale sub n u m e de „uni­ §. 19. Conform cu aceste despusetiuni in
pune, desl acést'a nici insusi nu o doresce, càci conferinti'a ca cu privire la acest pretiu mode­ versitate natiunale" drept representanta a na­ comune, comitate, districte, orasie cu séu fora
scopul insocirei e facerea ptoiectului, prin ur­ rat sê accepteze acist ofert. tiunei inse-si. magistrat propriu la calificatiunea pentru de-
mare vre marginile sale, si el numai atunci ar B a b e s i u dice cà tipărirea si publicarea Organisarea interna a acestei represen- regatorii se recere si cunoscinti'a limbei majo­
aplica eschiderea, daca s'ar trece marginile a- actelor conferintiei in brosiure nu se tiene dc tantie, va staveri-o fie-care naţiune pentru sine. ritatei de acolo.
cestea si s'ar ataca ii sasi insocirea. competinti'a insotireî si el d'in partei protes- Astfel de representantia natiunale se §. 20. I n adunările comunali, séu de co­
I ar fi plăcut sê primésca propunerea lui tésa in contra ori cărei eieptari de spese a su­ considera de corporatiune legala a natiunei, pe mitat, district ori orasiu cu séu fara magistrat
Roman si a lui Maniu, dar' fiind càcomembrul pra lui. — care o représenta. D e asemenea propriu, limb'a oficiósa e limb'a majorităţii lo­
Sig. Popoviciu a propus ca protocdlele de vi­ D e s e a n u nu prevede cà daca s'au dus §. 5. Fie-care naţiune va avé un cap na- cuitorilor.
neri si Sâmbăta sê n u se publice, asiá n u vede protocole despre despateri, cu ce el altcum nu tiunal; care ca atare va fi membrul consiliului In acésta limba se redeg protocólele, se
a fi chiarificat publicul d'in ce causa lipsesc e si n'a fost contieles, de ce sê nu se tiparésca de corona. Acest cap natiunal Iu denumesce fac si se publica decişiunile.
subscrierile minorităţii, si de ace'a primesce acelea? Maiestatea Sa. N u altmintrea In discutiuni, consultări, facerea de pro­
moţiunea lui Babesiu si cere a se p u n e la vot. I n urmarea acést'a cu invoire comuna se §. 6. Fie-care naţiune la gubern si la puneri séu moţiuni se póte folosi minoritatea
N u are téma de frânturi pana ce majori­ decide: tote dicasteriele mai inalte ale tierei va avé si de limb'a sa propria.
tatea e compacta, ér' minoritatea ar poté sub­ însoţirea ablegatilor romani ordina senate séu secţiuni proprie natiunali, cari sen- § . 2 1 . Representantîcle municipielor au
scrie si chiar fara reservate, de dra-ce singur g u r e vor fi competinti a pertratá si decide a se alege dupa proportiunea numerica a na­
in principiu tipărirea actelor insotirei
numele lor da splicare la ace'a, cumca au obiectele ce ating o naţiune in specie; obiectele ţiunilor regnicolari locuitóre acolo.
subscris numai ca minoritate. Fiindcà pana
sub titula de „Actele conferintiei depu­
çe ating pe tóta tiér'a tienendu-se de compe­ §. 2 2 . L a dieta i n darea de petitiuni séu
aci inca e destul de chiarificat poporul nostru taţilor dietali romani sub decursul se­ tinti'a sectiuniloru in colectivitate. Astfel ori ce scrieri, facerea de moţiuni, amandaminte
despre principiele bărbaţilor sei. — siunei 1865/6, Fasciór'a I." lasandu-se séu propuneri, precum si in pertractări séu
§. 7. P e candu fiecare naţiune si-afla
M i h á l y i respunde cà de si nu e apela­ in voi'a fie-carui membru a se insinua espresiunea sa speciale in universitate si capul discutiuni — se póte folosi ori care d'in lim­
toriu, dar' fia-care decisiune se pdte judecá pentru cate esemplare va voi. natiunale, ele si-mai afla acésta espresiune si in bele naţiunilor regnicolari.
prin insasi iusotirea, si el tiene decisiunea comitatele, districtele, cercurile, orasiele si co­ Diariul se porta in limbele precum curg
105. Presiedintele cu privire la proroga­
adusa de majoritate in privinti'a subscrierei de munele satesci locuite de ele; espresiunea co­ discutiunile, éra protocolul se duce numai in
rea dietei si cà pana la readunare nici însoci-
nedrépta. — lectiva a tuturor naţiunilor se manifesta in limb'a magiara, decisiunile inse si legile se
rea nu-si va mai continua lucrarea, întreba cà
M e d a n dice, n e a m coadunat ca sê inpli- diet'a comuna a tierei ; la g u b e r n si la tote publica in tote limbele de asemenea autentice.
actele unde sê se păstreze la ce cu vot comun
nim u n decis adus pentru autenticarea proiectu­ dicasteriele mai inalte ale patriei in obiecte ce I n cas de controversiune in test — va
se decide:
lui, acést'a ar fi trebuit inca atunci la enuncierea ating tóta tiér'a si aci in asta colectivitate decide testul magiar.
conclusului ase împlini dar' s'a lăsat timp de
Protocólele si actele insocirei con­
inca se manifesta unitatea si comuniunea p a ­ §. 2 3 . L a gubern si la dicasteriele su­
precugetare, acuma inse nu mai potem încinge form unui decis anterior au a remané si triei. preme ale tierei, in senatele colective se póte
pertractări asupra acelui decis, de ace'a nici nu mai de parte tot in păstrarea presiedin­ folosi ori care d'in limbele naţiunilor tiereî,
§. 8. P o r t u l si colorile natiunali sunt
pdte primi propunerea lui Babesîu, ci pretinde telui. conclusele inse se fac numai in limb'a magiara ;
egal îndreptăţite, pentru fie-care naţiune regni-
ca acel'a carele voiesce a subscrie proiectul, 106. F i i n d diet'a prorogata si voind mai dar in cat aceste concluse ar fi de a se comu­
colara.
sê-1 subscrie, ér' in cat nu l'ar subscrie sê in- mulţi d'in membrii numai de cat a paraşi P e ­ nica cu comitatele, districtele, séu orasiele cu
§. 9. Fie-care naţiune are dreptul de
cheem tóta mai de parte desbaterea. st'a, notariul Maniu róga denumirea unei comi- magistrat propriu, se va observa prescriptele
asemene scutire, aperare si ingrigire d'in par­
I v a c i c o v i c i u sê fie sciut la constituire siuni pentru autenticarea protocolului de adi, §-lui 18.
tea tuturor potestatilor publice si de asemene
cà majoritatea '1 va silf la iscălitura, apoi deşi care propunere acceptandu-se cu unanimitate: §. 24. Petitiunile, apelatiunile, recursele
ajutoriu d'in medilócele tierei.
cu dorere, dar' nu ar fi fost membru acestei séu or ce alte esibite ce la dieta, la gubern,
Membrii Iosif Hodosiu, Ales. Ro­ §. 10. Fie-care naţiune este in drept de
insotiri; el tiene satisfăcut solidarităţii prin séu alte dicasterie mai inalte ale tierei se dau
ace'a cà n u va fi nime in contra, de ace'a nici
man, Sig. Pap, Sig. Popoviciu, Petru a-si redicá d'in propriele sale poteri ori ce in­ in óre care-va d'in limbele naţiunilor tierei, au
afla de lipsa subscrierea. Mihályi, si Georgiu Ioanoviciu sunt nu­ stitute de cultura si invetiament; éra institu­ a se referi, resolvi, emite si publica, numa in
H o d o s i u afla moţiunea lui Babesiu de miţi ca comisiune pentru autenticarea tele publice ce esist acum si sunt redicate pe acea limba, in care sunt acele date.
forte potrivita, inse de óra-ce minoritatea de­ protocolului siedintiei de adi. — spesele publice, ale statului precum si cele ce §. 2 5 . P r i n aceste despusetiuni nu e re-
chiara cà nici sub acésta modalitate n u e aple­ s'ar infiintiá de aci inainte cu astfel de spese strins dreptul politic si civil al individilor cari
Gatandu-se prin acestea tote obieptele de
cata a subsescrie, nu-i remane alt'a de cat a pertraptare, siedinti'a se disólve la 8. óre sér'a. — se dechiara do institute ale tierei si respe­ nu se tien de vre un'a d'in cele siese naţiuni
accepta propunerea lui Roman. ctive ale celor siese naţiuni regnicolari. ale tierei.
— Antoniu Mocioni m. p . presiedinte, Aure-
A l e s . M o c i o n i ar dori ca insocirea in liu Maniu m. p . notariu. §. 1 1 . Acésta lege se dechiara do lege §. 26. Acésta lege intra in activitate nu-
caşul acest special sê aplice conivinti'a si se ab- fundamentale a tierei si nu se va poté stră­ mai-decat, si tote legile séu despusetiunile con­
Amesurat decisiunei N r . 106 membrii co­ 2
solve minoritatea de la subscriere. muta de cat cu / a representantilor celor siese
3 trarie acestei legi, se dechiara de nula si
misiunei autenticatóre adunandu-so astadi cu
R o m a n doresce ca in decisiune sê sê e- pucine modificări protocolul l'a autenticat si l'a natiunalitati. şterse.
numere aceia carii nu voiesc sê subscrie sî apoi subscris. — Partea II. Partea III.
sê se dica ca s'a trecut la ordinea dilei, inse D e s p u s e t i u n i speciali.
D a t in Pest'a in 30. Iuniu 1866. Despusetiuni transitórie.
fiind cà la ordinea dilei e chiar subscrierea §. 12. U s u l mai neimpedecat si mai liber
Sigismund Victor P o p m. p. Sigismund Popo­ §. 27. Toti deregatorii cari sunt aplicaţi
proiectului de ace'a voiesce sê se dica numai al limbei presupune o nóua arondare a comita­
viciu, m. p . Georgiu Ioanoviciu m. p . Ales. in vre o comuna, comitat, district séu orasiu
simplu cà s'a trecut la alt obiept. telor si districtelor tierei in cat se póte dupa
Roman m. p . D r . Iosif Hodosiu m. p . Petru cu ori fara magistrat propriu si n'ar sei limb'a
D u p a acestea si dupa ce Sîg. Popoviciu
Mihályi m. p. D r . A u r e l i u Maniu m. p. no­ natiunalitati, precum de alta parte face necesa- majorităţii, adeca limb'a cea oficiósa de acolo,
si-a retras moţiunea sa făcuta pentru republi­ ria, ceea ce se si ordina, aplicarea individilor
tariu. — sunt detori de a o invetiá cel mult intr'un
carea protocólelor siedintielor de Vîneri si d'in tote naţiunile la gubernul si dicasteriele
Sâmbăta, cerandu-se enunciarea decisiului con­ an de dile, altmintrea acolo nu vor mai poté
mai inalte, atat politice cat si judecatoresci ale
form propunereî lui Roman, presiedintele cu Punem la vederea oo. nostri cetitori purtá derogatorie.
tierei.
învoire comuna enuncie. tote cele trei proiepte de lege in cestiu­ §. 2 8 . Pana la formarea si constituirea
§. 13. I n comune, comitate, districte, ora- universităţilor natiunali (§. 4.) deputaţii de o
Fiind la ordinea dilei subscrierea nea natiunalitatilor ivite in corpul repre-
sie cu séu fara magistrat propriu, limb'a ofi- natiunalitate d'impreuna cu membrii casei de
proiectului de lege pentru natiunalitati sentantilor romani de la diet'a de'n Pesta ciósa in tote afacerile administrative si judeca­ sus de aceea-si natiunalitate, sunt totodată si
acceptat de majoritatea insocirei, comem- si anume in ordine cronologica A) pro­ toresci, e limb'a majorităţii locuitorilor. Limb'a mandatarii natiunei d'in al căreia sen sunt; si
bri Gérard Véghsö, Joane Faur, Geor- ieptul comissiunei aşternut de d. Hodo- minorităţilor e facultativa. ca atari au d r e p t u l :
 a) de a se constitui in corp natiunal alege un'a d'in cele dóue séu trei natiunalitati aptivitatea printrun comitet ales d'in medi- Partea II.
prin alegere de presiedinte si notari, mai numerose de natiunalitate publica si limb'a locul seu.
Despusetiuni speciali.
b) de a-si face un regulament propriu aceleia de limba oficiósa. §. 17. Acésta lege întră in aptivitate de
§. 8. P e n t r u usiorarea usului egal al lim­
de trebi, §. 5. Limb'a minorităţilor celor'a lalte na­ loc dupa sanctiunare si publicare, si prin ea
belor in viéti'a publica, administrativa si j u d e -
c) de a face un statut provisoriu pentru tiunalitati regnicolari in astfèl de locuri e fa­ sunt desfintiate tóte legile si ordinatiunile de
ciaria, comitatele si distriptele se vor aronda
real'a formare si constituire a universităţii pro­ cultativa p e n t r u toti cei ce se tien de acele mi­ mai nainte contrarie ei.
dupa natiunalitati, asiá ca acele sê fie séu de o
prie natiunali (§. 4.) norităţi, si oficiele fatia cu acelea au a-si dá
singura natiunalitate, séu óre-care-va d'in na-
d) de a alege d'in senul seu un comitet decissiunile in aceeaşi limba.
care sê funtiunedie si dupa espirarea mandatu- §. 6. I n asemene mod e permisiva limb'a C) Proiept de lege tiunalitati sê fie cel puţin in majoritate abso­
luta. Acésta arondare se va observa si la cer­
lui lor, si care comitet apoi dupa facerea a nóue magiara, in tóte părţile tierei, chiar si unde nu i n caus'a n a t i u n a l i t a t i l o r si a l i m b e l o r
curile administrative séu judecatoresci pre cum
alegeri de deputaţi, depune oficiul in m a n ' a se afla popor magiar, pentru toti membrii na­ tierii. si la cele electorali.
acestor'a — si asiá mai departe pana la faptic'a tiunei magiare.
realisare a universităţii, natiunali mai departe
Partea I. §. 9. I n comitate, distripte, municipie ce­
§. 7. Tóte desbaterile si actele oficióse,
ei au dreptul chiar si manipularea interna in astfel de parti Despusetiuni generali. tatienesci si comunităţi orasienesci séu satenesci
e) de a priveghiá atat de a dreptul, cat si locuri se fac in limb'a oficiósa a lor, si tot in §. 1. In U n g a r i a naţiunea magiara, ro­ limb'a majorităţii locuitorilor de un'a si aceea-si
si prin comitetul acum numit asupr'a observa- acésta limba se substern instantielor mai nalte. mana, slovaca, serbésca, russina si nemtiésca se natiunalitate, e limb'a oficiósa in tóte afacerile
rei si esecutarei legei presinte, §. 8. Comunicatiunea cu autorităţile de considera de tot atati'a faptori publico-politici administrative si judecatoresci, éra limb'a mi­
f) de a intreveni la Majestate, la dieta aceea-si natiunalitate se face in limb'a lor ofici­ si parti constitutive a le tierii; de aci ele ca norităţilor e facultativa.
si la regim prin representatiuni, petitiuni, gra- ósa; cu cele de alta natiunalitate, pre langa o- atari se recunosc de naţiuni regnicolari egal §. 10. Autorităţile publice, administra­
vame si interpelatiuni in tot ce ating intere­ riginalul limbei proprie oficióse, in traducere îndreptăţite atat in respeptul politic cat si in tive séu judecatoresci a le comitatelor, distrip-
sele natiunali. Cu u n cuvent magiara. respeptul limbei lor. telor si altor municipie, pre cum si tribunalele
g) de a représenta naţiunea in tiéra in §. 9. Procesele si tóte căuşele de natur'a Totalitatea acestor naţiuni ca corp de cambiali sunt indetorate a primi ori-ce esibite
tot ce este de interes natiunal fie acest'a poli- proceselor decurg in limb'a pârtilor, ér daca stat forméza unitatea politica si nedespartibile date in óre-care-va d'in limbele tierii si a le
tic ori de cuit si invetiament ori bcsericesc. actorele nu s'ar tiené de nici un'a d'in cel siese a tiereî; acésta unitate si are espresiunea sa deslegá in ace'a-si limba, in cat acést'a ar fi
§. 29. Aceste despusetiuni inca intra in natiunalitati rognicolari, séu de nici una d'in in numirea de „ U n g a r i a " ; in U n g a r i a ( H u n - usitata in cercul respeptivei autorităţi.
activitate numai-de-cat. limbele usitate in cercul respeptivului j u d e - garia) unitate natiunale nu esiste. §. 11. Procesele si tóte căuşele de natur'a
Pesta 8. maju 1866. tiu, in limb'a oficiósa a judetiului, in care §. 2. Fie-care naţiune este in drept de proceselor decurg in limb'a pârtilor; éra daca
Comisiunea de t r e i : Sig. P o p o v i c i u , V. au sê se aducă si sentintiele si totfeliul de de- a-si aperá, asecurá, inaintá, controla, priveghiá, părţile sunt de diferite natiunalitati, in limb'a
B a b e s i u , Ios. H o d o s i u . cisiuni. représenta, pertratá si decide despre intere­ actorelui, stand in dreptul inctului a se folosi
Tot asemenea incuisitiunile, pertraptarile sele sale atat cele natiunali preste tot, cat si in tóte defensiunile si remediele juridice de
si decisiunile in cause penali au sê se faca in cele scolastice si materiali. limb'a. sa propria, daca ace'a e limba usitata;
B) Proiept de lege limb'a incuisitului ; éra daca limb'a incuisitului Spre acest scop : éra daca actorele séu înctul n u s'ar tiené de
pentru regularea natiunalitatilor si Hru­ nu e limba usitata in cercul judetiului séu daca a) fie-care naţiune va avé u n congres ca nicî un'a d'in cele siese natiunalitati regnicolari
belor patriei. incuisitii sunt mai mulţi de diferite natiunalitati, corp représentante al natiunei inse-si. Congre­ séu de nici un'a de limbele usitate in cercul
atunci — dupa oportunitate — séu afla loc de­ sul se va compune pre basea representatiunei respectivului judetiu, in limb'a oficiala a j u d e ­
Partea I. legarea u n u i judetiu mai corespundiatoriu, séu poporului, alegendu-se de la 20 mii de suflete tiului, in care are sê se aducă si sentintiele si
Despusetiuni generali. pre langa aplicarea de interpreţi (tolmeoi), se cate u n représentante. Alegerea se face pe tot feliul de decisiuni, cari au sê se aducă in
§. 1. I n t r e marginile Ungariei proprie folosesce limb'a oficiósa a judetiului. temp de cate trei ani; dupa espirarea a trei anî acest cas.
forméza urmatórcle popóre, ca parti constitutive §. 10. Instantiele mai nalte atat cele po­ in restimp de siese luni are a se face nóua Tot asemene incuisitiunile, pertractările
esenţiali ale patriei, tot atati faptori ai drep­ litice, cat si cele judeciali, se vor organisa asiè, alegere. si decisiunile in cause penali, au sê se faca in
tului public, séu natiunalitati egal îndreptăţite, incat sê aiba destui membri calificaţi spre a D r e p t u l activ si pasiv de alegere se va limb'a incuisitului; éra daca limb'a încuisitului
precum: m a g i a r i i , r o m a n i i , s l o v a c i i , s e r ­ compune septiuni séu senate pe sém'a fie-carei esercitá dupa legea electorale ce este p e n t r u nu e limba usitata in cercul judetiului, séu
bii si r u ş i n i i . natiunalitati, atat pentru representarea lor aco­ alegerea deputaţilor la dicta. — daca incuisitii sunt mai mulţi, de diferite natiu­
§. 2. Tóte aceste natiunalitati si-au repre- lo, cat si pentru pertraptarea si deciderea cău­ Afara de aceşti représentant^ membrii nalitati, atunci, dupa oportunitate, séu afla loc
sentatiunea lor comuna si conlucra coleptiv- şelor lor in tot aceea-si limba, in care vor fi ele congresului sunt inca si arciepiscopii, episco­ delegarea u n u i judetiu mai corespundiatoriu,
minte in diet'a tierei, precum si la tóte dicas- substernute. pii, resp. superintendentii, precum si comiţii si séu pre langa aplicarea de interpreţi se folo­
teriele, autorităţile si tribunalele tierei, unde §. 1 1 . Acele comune sengularie d'in tiéra, căpitanii supremi, cari se tien de natiunalita­ sesce limb'a oficiósa a judetiului.
sunt ele chiamate a partecipá prin membri de'n cari nu se tien de nici un'a d'in cele siese na­ tea respeptvei naţiuni regnicolari. Asemene procedura seurméza si la ascul­
senul seu aleşi séu denumiţi, si in acésta colep- tiunalitati ale tierii, — pot se-si alega ele Congresul alege pe presiedintele seu, tarea mărfurilor, atat in căuşele civili cat si
tiva conlucrare a lor se cuprinde si se mani­ inse-si un'a dintre cele siese limbe oficiali, inse care se intaresce de catra Majestate; si functiu- cele penali.
festa comuniunea legelativa si unitatea politica un'a usitata in comitatul séu districtul de carele néza pana la nóu'a alegere. — Congresul se §. 12. Daca in comitate, distripte, pana
a patriei. Comuniune séu unitate natiunale nu se tien ele. va tiené intr'unul d'in locurile centrali a le la arondare séu si dupa ace'a, éra in orasie cu
esiste in Ungaria. §. 12. Conform acestor dîspusetiuni in resp. naţiuni. — magistrat propriu, comunităţi orasienesci si
§. 3. Membrii fie-careia d'in cele siese na­ comitatele, distriptele si municipiele cetatie­ P a n a la infiintiarea casei dumestice s p e j
satenesci si alt cum, d'intre natiunalitatilc
tiunalitati regnicolare intre sîne represinta atat nesci la calificatiunea pentru oficiele publice se sele congresului se vor antecipá d'in vistieri'a regnicolari nici un'a nu ar face majoritate
la dieta, cat si or unde sunt ei chiamati p r i n recere cunoscinti'a deplina mai antaiu a limbei statului. Organisarea ulterióre a congresului absoluta, — atunci acolo in acele corporatiuni
alegere séu denumire — pe propri'a sa natiu­ oficióse, apoi a limbei magiare si in fine a lim­ se tiene de competinti'a s'a speciale. limb'a oficiósa se pote alege liber; in care cas
nalitate. bei minorităţilor natiunali ce se afla acolo. » b) I n 6 lune cel mult dupa sanctiunarea se pot alege si dóue limbe de oficióse.
§. 4. Limb'a, portul si colorile fie-careia §. 13. L a universitatea pestana se vor si publicarea acestei legi, Majestatea va de­ §. 13. Daca vre-o comunitate nu se tiene
de'n aceste natiunalitati sunt egal îndreptăţite; rădica catedre pentru propunerea dreptului pu­ n u m i cate un comisariu ales d'in sinul respep- de nici un'a d'in cele siese natiunalitati a le
dar maro'a si însemnele tierei reman ca p a n a blic si a tuturor drepturilor private dimpreună tivelor naţiuni, care in cointielegere cu unii tierii, atunci membri îndreptăţiţi ai acelei-a-si
aci tuturor comune. cu procedurile in tóte limbele natiunalitatilor bărbaţi de încredere d'in diferite partî a le si-pot alege ori carea d'in cele siese limbe a
§. 5. Fie-care natiunalitate are dreptul tierii; ér la academiele de drept, tot asemenea respeptivei naţiuni va statori si p u n e la cale le tîerii, vor avé inse de a-si alege un'a d'in
de asemenea spriginire si scutire d'in partea se vor infiintiá catedre in limbele poporatiunei mesurile necesarie pentru infiintiarea primului cele mai usitate in comitat séu distript.
tuturor autorităţilor publice, si de asemenea a- d'in g i u r u l acelor'a. — congres. §. 14. Comunităţile orasienesci séu sate­
jutoriu de'n medilócele tierei. §. 14. Limb'a oficiósa a dietei si a regi­ §. 3. Fie-care naţiune ca parte constitu­ nesci preoum si tóte judetiele si oficiele de cerc
§. 6. Fie-care natiunalitate are dreptul de mului tierii e limb'a magiara, in acésta limba tiva si integrante a tierii va avé cate un mem­ in comunicatiunile lor oficióse cu comitatul séu
a-si rădica tot feliul de institute de invetiament decurge de comun manipulatiunea si se fac bru natiunale in consiliul miniştrilor. Acest distriptul si intre sine, au a se folosi de limb'a
si cultura; éra institutele custatatórie, séu cari desbaterile si legile, in ea se emite testul origi­ membru se va n u m i de catra Majestate. propria oficiósa (§. 9;) éra comitatul séu dis­
in viitoriu se vor rădica curat d'in spesele sta­ nal alordinatiunilor si resolutiunilor m a i n a l t e ; D e Deseanu: triptul respunde si trimite ordinatiunile sale
tului, se dechiara de institute comune a le tie­ dar' limbele celor lalte natiunalitati ale patriei La dicasteriele si tribunalele mai inalte numai in limb'a oficiósa a comunităţii si resp.
rei, adeca a le tuturor natiunalitatilor patriei de sunt pentru densele si toti cei ce se tien de ele a le tierii, se vor aplica individi apti in nu- a judetielor si a oficielor de cerc.
opetriva. aci in asemene mesura facultative ca si limb'a mer proportiunat d'in fie-care naţiune regni­ §. 15. Comitatele, distriptele si munici­
§ . 7 . Aceste despusetiuni au vertutea le­ magiara in părţile de jos, adeca: aceste natiu­ colare. piele cetatienesci precum si oficiele cerculari
gilor fundamentali a le patriei si nu se pot stră­ nalitati si representatii si toti membrii lor se pot §. 4. L a dicasteriele si tribunalele comuni de o limba oficiósa, cu comitatele, distreptele
muta, de cat prin consensul de dóue parti de folosi liber si la dieta si naintea regimului de a le tierii fie-care naţiune va avé secţiuni séu si municipiele cetatienesci de alta limba oficiósa,
trei a representantilor natiunalitatilor patriei. propri'a sa limba natiunala, si in ver ce cause senate natiunali carî sê représente naţiunile in comunicatiunile sale corespund pre langa
a le lor, deslegarea are se urme tot in aceeaşi respeptive si se colucre la deslegarea căuşelor originalul limbei proprie oficióse in speditiune
Partea a II. limba in care sunt ele susternute; ér legile ce obvin in limbele lor natiunale. magiara. —
Despusetiuni speciali. dietei si ordinatiunile regimului, pentru ca ele §. 5. P o r t u l si colorile fie-careia naţiuni §. 16. Comitatele, distriptele si orasiele cu
§. 1. Spre scopul regularei si esecutarei fatia cu poporul aceleia-si natiunalitati se aiba regnicolare sunt egal îndreptăţite; éra marc'a magistrat propriu, precum si judetiele lor, atat
egalei îndreptăţiri a natiunalitatilor si limbelor, potere oblegativa, trebue sê li se publice in si însemnele tierii, ca simbol al unităţii patriei, in respeptul administrativ cat si judecătoresc
comitatele si distriptele tierei se vor aronda a- limb'a lor proprie in test d'in oficiu tradus. reman t u t u r o r comune. corespund cu g u v e r n u l si cu judecatoriele mai
«iè, in cat in fie-carele sê devina un'a d'in cele §. 15. Representantiele municipielcr co- ; §. 6. Fie-oare naţiune are dreptul de ase­ inalte a le tierii in limb'a oficiósa a respeptive-
siese natiunalitati cat se pote de curata, séu cel mitatense, distriptuali si cetatienesci au a se a- mene scutire, spriginire, aperare si ingrigire lor comitate, distripte si orasie cu magistrat
puţin in majoritate absoluta. lege sî a se constitui dupa proportiunea nume- atat d'in partea legelatiunei cat si a regimului propriu; éra g u v e r n u l si judecatoriele mai inal­
§. 2. In comitatele si distriptele ce si dupa rica a natiunalitatilor lor, asemenea si represen- si a tuturor autorităţilor publice, si de ase­ te respund in jos si trimit ordinatiunile sale nu­
acésta arondare vor fi mestecate, cercurile ami- tantiele si antistiele comunelor orasienesci si mene ajutoriu materiale d'in mediulócele tierii. mai in limb'a oficiósa a municipielor la cari se
nistrative si cele eleptorali se vor aronda în satenesci. §. 7. Fie-care naţiune prin asociatiuni adreséza.
asemene mod. §. 16. Deputaţii alesî pentru diet'a tierii publice ori insotiri private séu representanti'a §. 17. Conform cu aceste despusetiuni, in
§. 3. I n fie-care comitat, distript, municî- d'in partea si senul unei natiunalitati forméza sa natiunale, are dreptul de a-si rădica ori ce comitate distripte, municipie cetatienesci, comu­
pîu cetatienesc si comunitate orasienésca séu sa- la olalta si cu membrii d'in cas'a de sus de aceea- institute de cultura si invetiament, de a-si in­ nităţi orasienesci si satenesci, la cualificatiunea
tésca, natiunalitatea precumpenitórie séu a ma- si natiunalitate — langa dieta, representanti'a na­ fiintiá fundaţiuni, asiediaminte industriari si pentru deregatorie (oficie publice) se recere cu­
joritatei absolute e natiunalitatea publica, si tiunala a aceleiaşi natiunalitati — p e timpul man­ economice, si astfeliu a-si înainta Interesele noscinti'a deplina a limbei oficióse apoi eventual
limb'a ei e limb'a ofioiósa, adeca limb'a tuturor datului lor, si ea ca atare are dreptul de a se sale spirituali si materiali; éra institutele pu­ a celei magiare si a minorităţii natiunali ce se
autorităţilor si oficîelor publice. constitui si organisa formalminte si de a intre­ blice si asiediamintele filantropice ce sunt re- afla acolo.
§. 4. I n municipiele cetatienesci si comu­ veni prin representatiuni, petiuni, gravamini si dicate séu se vor redicá în viitoriu cu spesele §. 18. Representantiele municipielor co-
nele orasienesci, unde neci un'a d'in natiunali- intrepelatiuni in tóte căuşele ce ating interesele publice a le statului, acele se dechiara de in­ mitatense, distriptuali si a le orasielor cu ma­
tatile regnicolare nu se afla in majoritate abso­ natiunalitatei si culturei lor; ér pre timpul stitute, asiediaminte comuni a le tierii si respep­ gistrat propriu, au a se compune dupa propor­
luta, representantiele lor legali au dreptul de a cand dîet'a nu se afla adunata a-si continua tive a le tuturor naţiunilor regnicolari. tiunea numerica a diferitelor naţiuni ce locu-
esc acolo, asemene si representantiele si antis-
tiele comunelor orasienesci si satenesci.
§. 19. I n adunările comitatense, distrip-
tuali séu a municipielor cetatienesci, limb'a o-
ficidsa e limb'a majorităţii locuitorilor de dre-
eare-va d'intre naţiunile tierii.
I n acesta limba se redeg (compun) proto-
cdlele, se fac si se publica decisiunile. —
I n descusiuni, consultări, facerea de pro­
puneri, minoritatea se pdte folosi si de limb'a
sa propria.
§. 2 0 . L a dieta se pdte folosi ori-ca-
rea d'in limbele tierii, si diuariul se pdrta in
limbele in cari curg discusiunile, dar' protoco­
lul se duce numai in limb'a magiara.
Legile se publica in tdte limbele de ase­
mene autentice.
I n cas de controversie in test — decide
testul magiar.
§. 2 1 . L a guvern, la dicasteriele si foru­
rile judecatoresci mai inalte ale tierii, limb'a
O potçm aplicá acést'a si la viéti'a spire-
tuala. Cei ce n u ieu parte si nu se intercséza
de organele de publicitate, cei ce n u vor pro­
păşire in luminarea l o r si a poporului, merita
ca lumea sê-i considere de morţi.
J u d e c â n d asiè, potem dice cà noi mare
parte suntem morţi. N u vreu sê deneg nimerui
vointi'a de a propasi si de a lumina poporul,
dar lipsesc faptele, apoi numai acestea sunt
cari pot fi luate in consideratiune.
Comun'a ndstra e unic'a curat romana in
comitatul Cianadului, are trei parochi si doi
invetiatori g r . or. éra de la 1863 u n paroc si
un invetiatoriu g r . cat. Adecă suntem de toti
siepte capete de omeni oaror'a li e incredintiata
luminarea poporului. C u tdte acestea ni vin
numai 6 essemplarie de'n foile ndstre natiu­
nale, de'ntre cari un essempl. e a curatorului
bes. A . P . éra cele lalte 5 se impart intre con­
fratele T. P . si subscrisul, — deci mai reman
cinci onoratiori cari nu cetesc nemica de'n foile
care. N i se spune inse, cà publicarea a r urmá
numai in limb'a germana si cea poldna, pe cand
de cea romana nici nu se visédia. Domnii
respetivi vor sei prè bine, cà in staţiunea princi­
pala d in Cernăuţi e limb'a romana cea intre-
buintiata in afacerite cele de tdte dilele. P r e
langa aceea credem cà n u vor uitá D-lor, cà
d'in Cernăuţi vor incarcá tdte produsele roma­
nilor atat austrieni, d ' i n Bucovina si d ' i n A r ­
deal, cat si ale eelor ne-austrieni d'in Moldova
si Besarabia. Noi credem asiá dara cà publica­
rea statutelor caii ferate si in limb'a romana
zace chiar in interesul cel învederat al societăţii,
si drept aceea n u pregetam a face atinto p r e
aminestratiunea respetiva ca se incungiure da­
un'a si impresiunea neplăcuta ce ar produce-o
in poporul roman prin ast-feliu de procesura
nedrépta.
Tergul de Viena.
M i e r e . Desî lîps'a pare scadiuta, pretiu-
s u l fl. cercare putina. — C u c u r u d i u l 2 fl.
90 pana la 3 fl. cercare medilocia.
D'in cercul Giulii (Cottul Bichisíuíuí) juiïu. v..
I n părţile acestui cerc s e c e m i u l n u ini
mare abundantia remunerédia. — Acesta scă­
dere provine d'in secet'a cea mare, carea de lai
Rusalii contenuativ a durat pana acù cand d'in»
proni'a ddieésca s'a slobozit ploi recordse ini
câteva dile, stemperand pamentul cel însetat, sii
de atunci papusîoiulsî alte producte nutritdre,,
— care cu totului erau îngălbenite, au capetatt
alta fatia mai vesela; inse putina sperantiai
avem de cucurudiu estemp.
T u t u n u l , cartoflii si verdele (curechiuj)
pote cà se vor face. -— Curcubete rari sunt leii
cdle cate un'a. Canep'a n u e nici de o trebuin-
tia — cà a împilit tare.
Ce se atinge de fruptul bucatelor:, gram
puţin esie — 2 ' / , 3. mesure mai mult d'intr'um
2

manipulatiunii pentru senatele colective e cea
magiara, p e n t r u cele natiunali a lor propria
natiunale; in cat inse comclusele senatelor co­
lective ar fi de a se comunica cu comitatele,
distriptele séu municipiele cetatienesci si jude-
tiele lor, atunci se va observa ce'a ce prescrie
§-ul 16.
§. 2 2 . O r i ce feliu de petititiuni, recurse,
susterneri private ori oficidse, representatiuni,
cu u n cuvent, tote esibitile, ce la guvern séu
alte autorităţi publice ale tierii se dau in dre-
care-va d'in limbele naţiunilor tierii—acele au a
se resdlve, emite si publica numai in limb'a in
care sunt date.
§. 2 3 . Comunităţile confesiunali si şcola­
ri precum tdte autorităţile si corporatiunile i n ­
feriori si superiori bisericesci, şcolari si de cul­
tura preste tot, in tdte afacerile lor interne si
in coatingere cu ori-care autoritate si corpo-
ratiune d'in tiéra se folosesc numai de limb'a
lor propria natiunale. —
§. 2 4 . I n tdte scdlele infer si super, de
ori ce natura, precum si tdte institutele de cult
si invetiament a l e unei naţiuni, limb'a invetia-
mentului e limb'a lor natiunale. Totodata se
ordena ca la tdte institutele natiunali unde se
p r o p u n e istori'a pragm. a tierii, sê se propună
si istori'a speciale a natiunei respeptive ca
studiu oblegat.
§. 2 5 . Scdlele fie cărei naţiuni resp. con­
fesiuni sunt de asemene îndreptăţite cu institu­
tele de invetiament a le statului.
§. 2 6 . L a universitatea d'in pest'a a fara
de studiele limbei si literaturei naţiunilor regni-
colari se vor infiintiá catedre pentru sciintiele
juridice propunende in limb'a resp. naţiuni.
Acesta regula se va observa intru propunerea
studielor si la scdlele inferiori si superiori ale
statului in diversele tienuturi ale tierii, inse
aci numai cu privintia la natiunalitatile cari
loouiesc acolo in numer mai insemnat.
§ . 2 7 . Acesta lege intra i n activitate
numai de cat si ori ce despusetiune seu lege
esteridre contraria acestei legi se dechiara de stérsa.
Dat in Pesta in 2 2 J u n i u 1866 (siese)
Dr. J o s . H o d o s i u m. p . deputat d'in cercul
Brad, cott. Zarand. — Aloisiu W l a d m. p .
deputatul cercului Diorlentiu mare. — Florianu
V a r g a m. p . deputatul ceroului Santa A n n a ,
cott. Arad. — Sigismund P o p o v i c i u m. p .
ablegatul cercului A r a d - B u t e n i . — Joane P o ­
p o v i c i u D e s e a n u m. p . deputat dietale d'in
cercul Radnei, comitatul Aradului. — Alesan­
dru R o m a n u m. p . deputat dietale d'in cercul
aleg. de Ceic'a i n comitatul Bihari'a. — Sigis­
m u n d P o p u m. p . ablegat dietale. — D r . A u -
reliu M a n i n m. p. ablegatul cercului F ă g e t
d'in comitatul Carasiu. — Andreiu M e d a n
m. p. abl. cerc. Remetei. — Sigismund B o r l e a
m. p. ablegat d'in cercul Halmagiu, comitatul
Zarand. — Demetriu J o n e s c u m. p . deputatul
cercului Pecica, comit. A r a d . — Antoniu Mo-
c s o n y i m. p . dep. cercului Siria d'in cot. Arad.
— A l e x a n d r u M o c s o n y i m. p . deputatul cer­
cului Rittberg d'in comitatul Temesiu. — Vie.
B a b e s i u m. p . ablegatul cercului Sasc'a d'in
comitatul Carasiului.
Setin (cottul Cianad) 2 0 j u l . 1866.
D i e Redactor! N ' a m vediut pomenindu-se
ce-va si despre noi in pretiuit'a fdia „Albina."
Voiu spune dara eu cum i n n a i n t é z a l a noi cul­
tur'a si luminarea.
Seim cà omul aréta viétia prin născare, acesta se va deschide calea ferata de la Liov la
si cand organele vietiei incéta a mai lucrá, ur- Cernăuţi. Drept aceea si pregatesce aminestra-
méza mérte.
romanesci, b a g de séma cà aceştia cred cà li e rile se sustien binisior. Se platesce centenariul ventateu (form'a porsiorului mare.) — Orzul sii
de ajuns „ S ü r g ö n y " si „Kis-Tökör" ce le (mărgea) de ovesul dau mai mult.
aduc de la comuna, avendu-le comun'a pi'enu- miere cruda d'in Ungaria cu fl. 15.50—16.50, Pretîul bucatelor pe aici asiá curge : grâulL
merate casi cum a r fi ea magiara. „ galbena „ „ „ „ 16—17, curat frumos — cu 8fl. v. a. — Cel mai d
Cate u n poporean, care scie ceti, nu-si „ alba „ Banat „ „ 17.50—18.50, rond cu putina secara in el — 7 fl. 4 0 cr. —
procura fdia romanésca daca vede cà n'are neci îalbena 16.50—17.50. Cel secaretiu — 6 fl. 40 cr. — Cucurudiull
preotul. Cér'a, atat cea d'in Ungaria cat si cea 6 fl. v. a. — 5 fl. 8 0 cr. — Orzul — 4 fl..
D e aci urméza cà in căuşele natiunali nu d'in Banat, centenariul se vinde cu 112 pana 40 cr. v. a. — Ovesul — 4 fl. v. a.
suntem toti de aceea-si părere, in lucrările la 115 fl. v. a.
ndstre nu n e potem u n i . Daca ar fi acést'a nu­ L a n a . Cercare fu putiena, éra pretiurile Arad 5 august.
mai spre daun'a respectivilor onoratiori, asiu stabile. Se platesco centenariul de lana Pretiul bucatelor s'a urcat, urmare natu­
dice tréca-duca-se, d a r e si spre daun'a popo­ de Ardeal cu 108—109 fl. rala a secerisiului care estemp fu n u m a i dta
rului, carele are interes ca conducătorii lui sê „ Jalomitia„ 9 5 — 9 6 fl. mediloc in rdda. S e vor scumpi inse si mai
propasiésca. „ Romania-Mare cu 9 4 — 9 5 fl. tare, dupa ce se va deschide comunicatiunea
D e curund fusei la San-Miclousiul-Mare, „ Banat 6 0 fl. catra Boemîa si Moravia unde batai'a lasà fii-
acolo unde poporul roman mai nainte erá ape- „ n (tigaia) 75—80 fl. mete in urm'a sa.
sat de preoţii şerbi. Ce bucurie m'a cuprins „ Besarabia 5 0 — 5 4 fl. G r â u l de'n Banat 4 fl. 4 0 cr. de mesura
cand am vediut mai multi economi adunandu- Lan'a deBraila de asta data n u fu la terg. austr. — cel de aici 4 fl. 30 cr. — G r â u l a-
se si cetind foile romane, petrecendu-le cu aten­ P e i l e de b o u d'in Ungaria neuscate si mestecat 3 fl. 4 0 cr.
ţiune tdte cele sorise d'in fir in per! A m gratu­ cu cerne se vind cu 1 9 — 2 1 cr. d e S Í . éra cele S e c a r ' a 3 fl. 2 0 cr. mesur'a auătr. —
lat confratelui meu de acolo dlui preot B . de vaca uscate cu 4 7 — 4 9 fl. de centenariu.
P a p u s i u l 5 fl. 80cr.pentru ddue mesure austr:.
care e ferice a vedé nisuinti'a sa înzestrata cu Cdrnele de bou cu 4 8 — 5 0 de cent.
Slanin'a se urcà la 31 fl.
resultate atat de frumdse. Acolo n u me tem cà P ê r d e c a p r a vend negotiatorii d'in Ro­ N. P .
nu vor reesi Romanii in tdte căuşele lor cele mânia cu 2 2 — 2 4 fl. centenariul.
drepte, pentru cà le invétia si le precep. U n s o r e a de cenuşia de'n Ungaria se Vieiia 7 aug. (Bursa.) Cursurile de'n 6„
I n dilele trecute M. O. Domn Ioane vinde centenariul cu 1 5 — 1 6 fl. aug. sér'a de la 7 dre, dupa aretarile oficiali],
Ratiu protopopul A r a d u l u i îndemnat de zelul T r é n t i e l e (sdrentiele, térfele) au deve­ sunt: I m p r u m u t e l e de stat cu 5 % 54.25;,
seu natiunale sfătui preoţilor sê imbratisieze nit u n articlu plăcut al comerciului. Cercarea 5 4 . 5 0 ; Obleg. desarcinarei p&v&eivtulAii., <xke
literatm'a, sê prenumere foile, sê le cetésca si cresco si pretiurile se urca neîncetat. î n s e m n a m ung. 6 4 , — , 65. — ; transilv. 6 0 . — , 6 1 . —
asiè sê propasiésca neîncetat. Cu toţii si-espri- acî pretiul celor d'in Ungaria, Banat si Tran­ Ban. t e r n e s , 6 8 . — , 6 3 . — ; bucovin. 60.—,6l.—\\
mara multiamita pentru acest sfat părintesc silvania. D ' î n cele albe se vinde centen ar Iul cu G a l b e n u l 6.10.6.16 ; Napoleondorî 10.49,10.51;;
promitîend cà vor sê l'implinésca c a t m a i c u ­ 9 fl. pana la 9 fl. 5 0 cr. — d'in cele de medi- Imperiali rusesci 10.60, 10.65; A r g i n t u l 128.—-
r u n d . Dorere cà acest „cat mai c u r u n d " n'a loc albe 7 fl. 75 cr. pana la 8 fl. 2 5 cr. — d ' i n 129,—
sosit neci pana in diu'a de astadi. cele de'n urma 5 fl. 7 cr. pana la 6 fl. 2 5 cr. Sê face d'in tdte părţile publicului itt^
Asie stàm, si daca cultur'a ndstra o va R ă p i t i ' a d'in Banat, pretiul unei me­ teresat adesea î n t r e b a r e : cum se pdte ca dup*,
judeca străinul dupa cum imbratisiàm litera- sure austriaco e 5 fl. 2 5 cr. pana la 5 fl. 5 0 cr. perderile Austriei p r e câmpul resboiűrui sii
tur'a ndstra, apoi avem sê asceptàm judecata P r e t i u l b u c a t e l o r . G r â u l de Muresîu dupa fatalităţile ei finantiario, cursurile Tui
aspra. N. Costa. greutate de 8 8 8*. 5 fl. 2 0 cr. — Secara de'n bursa se sustien totusi cat se pdte de b i n e ?
părţile romane n u fu. — Cucurudiul de 80 SÍ D d u e cause sunt: un'a credinti'a cercurilorr'
3 fl. 3 5 cr. — Ovesul de 4 5 Sf 2 fl. 42 cr. cumpenitdrie intr'un vinitoriu, o desvoltatiumé;
VARIETĂŢI.
favorabile a Austriei, — alt'a — daten'a bur*
= Catra oficirii romani raniti in Pesta 6 august. sei de a trai d'in mana 'n gura, adecă de adii
lupt'a de la Königgräte m a i avem sê adaugem 1
Deschidiendu-se comunicatiunea cu Ger­ pana mane, séu de a sconta tot mimai prei
pre Mateiu Hurduseu cu rana grea, si Georgíu mania de médiadi si cu alte terguri de'n strai- sintele.
Popescu r a n a usidva, ambii de'n regimentul de netate, bucatele se cerca tot mai bine, pretiu­
granitia romano-banatic. — É r a locutienintéle rile se urca in proportiune cu cercarea. G r â u l RespnuS: D l u i A g r i c o l a in Orade::
br. Nopcea de la regimentul de usari regele se vinde intr'o di cate 130.000 de mesure au- A m fost la I. dupa lupt'a de la Posion, P . n'a-,'
Prussiei, cadiù in prinsdre si se afla laBerolin. striace. Pretiurile s u n t : g r â u l , greutate de r e neci cea mai mica rana, deci n u veifiim-i-
= G u v e r n u l Serbiei recercà p e D r . Ze- 8 7 — 8 8 Sf 4 fl. 70 cr. — 4 fl. 8 5 cr. — S e - pedecat a ni scrié si d'acù. Ce-e cu cium'a dee
linka primăriul Vienei ca intre stingatorii de c a r ' a de 8 0 g 3 fl. 9 0 — 3 fl. 9 5 cr. — Ove­ vite? —
foc d'in Viena sê primésca doi şerbi, avend
mm
g u v e r n u l intentiune a forma asemene garda si
in tiér'a lui. Primăriul numai-de-cat dede r e s -
puns afirmativ.
L a m p e d e petroleu
= Denumire. D o m n u l G. V a s i l i e v i -
cu cea mai eminenta constructiune. Fasonulu celu mai nou si
c i u asesorul consistoriale si parocul de Giula,
elegantu cu cele mai moderate pretiurî de fabrica d'in prim'a
bărbat binemeritat atat ca preot cat si ca roman,
c r. priv.
in 8 1. c. s. v. s'a ales si s'a denumit de proto-
topresviter in protopresviteratul vacant al fabrica d e lampe d e oleiu austriaca
Beiusiului, unde si-va incepe aptivitatea cat a firmei:
mai curund. Acesta scire care va îmbucura pre
multi, precum ni se scrie supera fdrte pre
Giulani cari perd d'in medilocul lor pre bărba­
GEBRÜDER BRÜNNER
tul iubit de comun,, si care in lipsele lor fu
p u r u r e îndemâna cu sfatul si cu fapt'a.
in Vieii'a
— Denumire. D . M . N i c d r a advocatul Magazinnlu : Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
e numît subjude in cercul Aletei cottul Ara­ Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.
dului. S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea m a i b u n a c a l i t a t e d e i a g a , prearse, in negotîu
vinu nainte s u b numirea: „cilindru d e phönics (Phönix-Cylinder) proveduite cu semnulu
nostru B pecum si tdte objeptele de sticla ce se tinu de lampa.
Economia. Depositu de m a t e r i i a r d i e t o r i e p e n t r u s a l o n u d'in p e t r e o l u curati-
Yieaa, 7. august. a m e r i c á n u si o l e u s ol a r u i n calitatea cea m a i b u n a p e n t r u cele mai moderate preti-
Audim d'in funte segur, cà inca in l u n a uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l u nostru. — Liste de pretiu si dopingeri de Tâmpele
ndstre se tramitu poftitoriloru franco.
Fraţii »ruinier.
tiunea astei câi ferate statutele sale spre publi­

Editor: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop).