JOUI, 4 1882. n districte 10 ban! ANULU Nr.

292 L

Pretul abonamentulul : an 24 pe 6 12 3 Pentru anuneiurl, a se adresa Administratiune. anunciuriloril : pagina IV, 25 re-
7 districte: pe an 30 pe 15 8 clame III, a 2 a I, 3
Ori-ce de valóre se refusg. STRADA NOUA Nr 3. Pentru rubrica, reclamo, redactia nu responsabilà
Abonamentele se face numal 1 15 a Pentru Austria Gexmania, la Adolf Steiner Epistolele nefrancate se refusa fi articolil se
Francia : Société Comp,
8, Place de la Bourse, Hamburg. (Germania de Nord).
: Fundescu. Pentru : la d-nul 81 Fleet Ungaria la Moritz Wiets, Buda- Administratord :
Street, E. C. Pest, Servitenplatz.

SCIRI espresiunea natiunilonl, fie-care a ne atinge drepturile nó- se restaura privilegiele monopolulg
pora guvernula ce are, nu stre Dunare, de Credema de a
In secolil civilisatiunea era Rusiel apreciare este Frey-
Viena, 13 Februarie. - Neue freie Presse In fase, o nedreptate era considerata ca de Rusiel al Austro- cinet a declarata, sosinda la
ce i se din Roma avea Ungariel. tot-d'auna va resolva In libertate
data de Xorespondintele d-v. Ita- de de mórte asupra supu- Acésta acusatiune ni se aduce de cestiunile cele prin urmare,
gata ca, la era tare, in- se numesca de la acésta ; pri-
parte Germania Austria pentru o actiune di- tra armate, devasta Acésta este dreptatea de ci- va tine de principia,
tributara. vilisatiunel. va de siguri
Civilisatiunea a desfiintat óre-cum aceste pro- tóre. susa va o solutiune
13 Februarie. - altele mal periculóse se lupta gigantica
din Yemen a prin Saa- -Cestiunea pare fine de a se
pentru societate. spoliarca nedrep- prejuditiile. ele vora
dah Mecca spre a proclama acolo destituirea aplana. Freycinet a declaratn represin-
tatea se face forma aparinte de legalitate. acésta cit nu va fi de-
Sultanului arabd. Insur- tantilorn puterilora
la parte - societatea va pe niste In acésta
cu ei draele care, déca esistat in tim- temelil solide, justitia, va urnittri re care
este desinata o sabie trecute, s'ara considerata monstrosti, o crede cea bung, privinta
inlitture de cavalerisma cestiunilor de
Paris, Februarie.-Prin cercnrile
de denmitate. uniunel comune a
de se sgomotultt ambasadorele Au-
In 1875 Bosnia Herzegovina dete 17iarele din Berlin in Land- declaratiune a
stro-Ungariei, Beust, va
semnalula popórelorg din penin- tagulü prusiana, In sea de la fe-
rea, care s'a pe facia In
de aid. sgomotd nu de o-
sula Balcanica. Se lupta forta ce timulul credo euro-
; a Germania o bruarie s'a ocasiu-
amorulti de lege politico pene doritóre a statu quo vora de-
politicii
intrega aceste complicatiunl. fap-
afacere, se marginesce a in Se Virchow cela
contra turcesct, fie ministerula
causele care provoca rechemarea se esprima cam la
invinse. Bravura patriotismula o atitudine este resulta-
eminentuluf bdrbattl de austriacd :
Poporula serba «Doinnilortl, niel o sfaturilora d-la Nubar Pacha, care a-
care eld, dup propria sea marturisire, se resedinta sea la Paris, o
afla S'ati diterite versiuni. ia armele se aprópe sclava, o biserica ce
anti. era aprópe fie de este ca nu fie (ila-
mare asupra ce se petrecti In
Se printre Beust a nu-
taliónele otomane, puterile se Alecsandria.
Francia, Austria drépta)» .
Rusia, o care trebuia fie con- pacea. Rusia care nu era strainit «Nu ca s
tra Germanic! care a o mare acestora lupte, ce óre cum pe Turcia bisericl oficiale drépta),
de d-ld Gambetta. Se povestesce prima prin aceste lupte, intervine i In- dema ne va fi mal lesne garan-
parte a plan, apropiarea Franciei de Rusia, treprinde resbelula din 1877-78 din care pacea religiósit fi
Faptele trebuescd totd-d'auna la
era gata numirea Chaudordy ca ese de (Ilaritate sgomote drépta)» . de ne o pläcere a face cune-
ambasadore cea preocupare ca acésta or- o dispositiune de unuld
se putea considera ca despre popora dreptü era ca pe primil dine de idol, acésta vi-se pare de
din de tipografie din lu-
Gambetta comitele Ignatieff. pe purtatorula drapeluluI pentru starea de pe care P. Ispirescu, tipografd,
Nu este a ma! asicura istoria Ca acestea, a din o apra este aplicata alte
contra. drapelulul a maniere a sciutt
comitelui Beust, veni convinge
de la seculara l'a ca din salariuld lunard
nu este luata serios bisericele nisce institutiuni le o aceste se afld
de asemenea nu se discuta, la care voesce fie tóre, ele contribue a
Herzegovina a in pastrarea lucrdtorulti
ci se ia se bine secularCi. Bosnia a oprima consciintile. drépta).
ese o eco-
ca comitele Beust ca o de din Tarciel aceste idel turbura
acelea nomisata. bine-facerile dis-
ia ea parte la positiuni ca ideia tipografului
Risano, 13 Februarie. - Pe o noud o este do de
4ice face servicil apropriata de Ceva
proclamatiune a insurgentilord, pare a sea pentru ca
sesci. De guver- multil, prin o dintre
Roma, pe cirilicele a crede urea la ideia ca individa, cine-va póte patronil, aceste putea fi depuse la o
a Belgrad. Prima a de la Petersburg prin care se garanta in- esprime
tegritatea fruntarielora nóstre, Rusia ne cere Ba- societate de economie ele putea
Cetinje. proclamatiune vor- sea, trebuie o Providenta care do-
sarabia, nu o Congresula de Prin unire putea face acósta.
besce despre lupta de pentru uni- mine4e co
la Berlin, care se adunase ca faca - Din causa
rea Serbia Muntenegru espune tendinte pen- mea, este lucru ri-
o mare Serbie nisce cuvinte tate, o voia necesare
pentru Austria care nu se potd reproduce. Se pare de drepta de tratate. felinarele de prin multe locuri,
persóne animata de asemenea
panslavistd actiune Guvernele ne pune a gropi cum
parlamenta (apla-
proclamatiune trebuie se indótorirea drepturl evreilora. Intro credinte nu este strade totulti
aceste guverne era Rusiel
use in stânga, mare drépta).
cine-va le recun6sce
d'ai lui prin orasele de din Dalmatiel. se aceste nu se a-
numal nu a data la se
Posen, 13 Februarie. - Dziennik plica la din deputatil Camerel.
déra persecuta pe e- din aceste
nanski o intrevorbire Era asentenea acela Engliterel care D-la Wirchow declara In
felinare.
din care Rusia nu voesce nerala.
a mal s'a a- atentiunea
la o Austro-Ungaria, ci vrea, cine-va
la a guvernulul prin ea va asemenea
fntrebuinteze contra aceiasi de agita- meetingurl,
vede ce este
face privinta
de intrigi pe care a care, intentiunea mea
comitele din Rusia. Cu acestea, pe Ni se Prie din
la Constantinopole, Virchow, este
ca nula se ocupa de nisce a
Pörta. Rusia este succesuld presupuse ce so na- - In sea de la Februarie, higlifu
va lipsi de caci procesuld globuluT, a ascultata necontenitd neliniste, pentru a organisa liste
de Austro-Ungariei trebuie continua Irlanda contra stri- de a elabor, de srbiltori de presa,
seze gatóre ce din lege, etc. etc. etc., ce directorului, a
vernulul propunere este acesta este ce i s'a a
Atena, 13 Februarie. - Corespondentuld iaru- Rusia Intreprinde resbelula contra Turciel, instructiunea D-la cere strèingate mai
lui Times, Stilrnan, care se scirile Bulgaria, o constitu
o nostru. comuna Scortari Vechi,
publicate de vienese, armatele séle se tri- nu un *tea de
so ci Brdila,
Djakova, se in a In Invingatoril o con- certificatt de universitare alte a cenuse avutuld a din
Albania de multe séptämtni. stitutie asia ca care a Tinte, de putea comuni,
se a dup cum cum
se vedea ultimele pagina S Bosnegil se le ardea porumbuld ce mai avead hrand
volta contra ce s'a 'care a d. pentru
tratatl de este de a pune este patru surori, o
BUCURESCI, 3 FEBRUARIE interesele de din congregatiunilorü. aprópe de durere, co-
nedreptatea vine de la oma, este ; cera libertate, ni se permanentil, despre acésta,
scusabila, espusa ge- de acésta oca- ce trebui li se dea.
lacomiel. nedreptatea vine fine, ne de proba pdn proiectula acum, marea nepartinire,
la chiar de la guverne, rea Basarabiel de intentiunile restabili de stata, suntti

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL

- Bossel va avea legiuitare, corespondintele nostru din Petersburg, cum ea singurä revindecarea drepturi-
de Societatea de bineacere. nu avea nefericirea aminte este poporului englez ; Tory, partida
Credemt sala va fi de ce so- a ce ne ce ce de Vera Susilid 1i o minoritate se luptä
cietate scie a:procura dup 17 de agteptare, ne e din primi propunerea listele interesele ; Wigy liberaliT culorile
noä, de o de sub-scriptie awicilora sT din camera fran- se luptä pentru a prin
a Legiuit.rul din 1864. cesa, faptula deveni guvernula frances0 a beuificia de una din aceste
ACTIONARII SOCIETATII pensiunilort, care 30 de an! de ser- colectele care fa partide nu luptä pentru adevératele interese ale
e o lovire fa- d lui engleza, din
" de rainase de sciinta, de i- masa muncitorilora. Déra de tóte ne
se prevadä ca pcnsie ; este de pe Republicei Fran- privinta si proprietätel fonciare
50 ; a de va stabili Londra. cire este chiara cestiunea ce ne
Dan 50 ; D. Cariagdi 10 ; venite» din 64, pe timpula servit, Oportunitatea impuse fran- momenta.
A. Urechia. 10 Patar- de actuala lege a cinicti va folosi Dupä 1879, se
lageanu 5 ; Leca 5 ; ; termenula de trebuincios, spre acéstä manoperä ? numara Anglia 1,173,124 propietarT
Enache Cantemir 5 ; C. Giu- a de fie 20 anT ; durata mai de nu. Vii- Suprafacia este de 2,986,589,035
vara 5 Marghiloman 5 ; vieti e prin servi- va proba. acri (acru=4,046mp.) Din de pro-
; D. Mar-
pietari 421 care posedä 921,931,341 acri
garitescu 2 ; I. A. 2 ac- mai avea de d-le ministru, o
1900 care 1,445,653,149 adeca ca,
; d-lü 2 ; apreciere institu-
in 2321 81 la do
tin 3 Ritoridi la din So-
; Staucu Bechianu ; C. la acésta in vederea grautätilor alt numele
;
d'agriculture productiunea
2 ; St. ; se compatimire pre- unt de este de
C. Fussea ; Radu aci, ne d-le or! 3,950,000,0003franci se repartiséza :
Buescu 5
; d-lt ; P. nistru, de la bine-voitorula concurst, voie caciula vorbesci incett; pentru propietaril 1,300,000,000 franc!.
Aurelian 2 Pantazi Ghica 2 ; implinirea; legalelora nóstre cereri ; a studia acestort orl-cine in care partea clerulul, este de
V. Maniu A Sihleanu ; I. F. Ro- recu- de profunde ele. - Una din aceste 125,000,000. lucrätorilorú arendaal,
bescu ; Dr. Mäldärescu 3 ; A. Popescu noscatorI numele Irlanda, acelora care in
N. Fleva 2 ; I. ; N. etc. etc. etc. intrupare a a : 825 milióne ;
Constautiuescu 2 ; N. ; G. 1882 8. durerósä ironie !
agricoli, de
2; I. C. 3; B. 30 de In 1876 s'a comisiuneT statis-
3: G. Constautinescu 4 ; A. Stolojeanu
1,450,000 franc!. dérü, din to-
Pentru confermitate, Christ. tice de Irlanda pentru 1871. Acéstä lucrare ne a-
3 G. 2; C. Corbu 4 ; a 800,000 de capete de muncitóre ale
cä din 5 milióne torT, 3 milióne 700 57 din producpunea a-
P. C. ;d C. T. Grigorescu ;
aprópe de rasa celticä. poporti,
D. Gusti ; A. ; d-1t N. Moscu partine propietarilora
temperamentula prin caracterula mo-
; St. B. Veron 4 ; Cotache lucrätorilorú de variap
ravurile sale popularti, Ware de
; B. ; G. Leca 2 ; Havas nc-a adusü
10-15 (15 26 b.) ceea
trecute scirea comunti cu rasa dominantä - rasa Anglo-Saxonä.
I. Poenaru Bordea I. ;
despre isgonirea de pe
ce pentru tótä masa argatilora proprit o
Republicel francese Istoria studiatä de pe pergameutele seco-
I. Vilacrose 3; Em. Costinescu 3 ; de 649,792,000 fr.
pe anume Lavroe. lelort 11-lea 12-lea arétä
Dr. 5; dr. 5; N. a ; isgonitü nu este alt-ci- organisatiunea ca tóte popórele de rasa :
Aceste cifre eloquente pe care le
Bibescu 2 ; M. Athanasit ; d G. Badescu de Petre Lavroff, din legätura a aceea pe care o cititorilora o idee despre
dr. Fottino 2 ; C. ;
demia din Petersburg, care
co a scris descoperimt la popórele de a muncitora din Anglia ; ni-
dr. Severeanu ; D. Piaca 1 ; P. o multime de a auto- divisate nu s'a demonstrata, sub o de hi-
Ep. Genadie P. S. S. Ep. de din capitala Rusiel adevarata stare socialä, Ro- a mare! ; ni-
; ; 277 merge principiele manilorü, aci, ca in Occidentulii, pe der! nu s'a demonstratü, de adev-
(Va proclamate tare prin revolutiunile politice imperiuld s'a feudalismulü. In rula propagata Babeuf, cä drtpturile politice
sociale ale popórelora civilisate din colult 17 Irlanda a de Anglia; din cele nu pott fi do unt folosti
Naturahninte convenea aia acestti se revolutiunile sangeróse pentru unt sclavia economica
colonelulú Petre a fosta con- pentru nationale a Acest lucru se dovedesce prin
PETITIUNEA INSTITUTOR1LOR urmätóre la - 1869 emigrata
modü rusesct, picatt sub jugulü sträinului. In
din printr'o hotärire sub din 1641 s'at do de la din Anglia 6,786,677 orl ! Irlanda,
de a fi o carte intitulatä 30-40 mil de irlandez ! Teribilele economic/ e mal precarä, de 10
aci copia Originalitatea secolulti 18 saturatt : la 1845-1854, aü 2,668,154
institutorl capita% intr'aceia acéstä carte a tipäritä cu poporului ! 1782, Irlanda a locuitorT, pe 5 locuitori !
domnulul ministru anü administrative ce este privilegiele autonomie din acest mo- Miseria emigrapuuea ! Iatä care,
caraghiost a de censurä. mentt de plecare a partidula Irlanda o poporatiune de 8,300,000
publice
Petrc fugi din Acéstä sub con- cuitori la 5,746,000 : adeca o de
vechiula institutore Christ Paris. Aci ref u- 2,554,000 ; statistica 1844-1861,
Volagda ducerea a o a burgesi-
Nu da in gasi amid : Ivan me! indigene pentru libertäti exclusiv politice. 2,209,389 locui-
4iarulul nostru, a nu recunósce cererea redactorula «Revue 1870, o a home-rule era ceea ce ne face a presupune cifra care lip-
a ruga spre a o Quinet alp. In L o migcare esclusiva politicä. din : 15,000
lndeplini, a institutorilor din capi- o de munch do Evenimentele ce se actualmente a- de Mete de
a cunoscinple sele bibliogra- stare de a natural
cat a din céstä privirilo Europe! asupra
Rolulti Engliterei viata popórelorü europene partea ma! onestä din minoritatea
Domnule se ci in cestiunea numitä care priviligiata a poporului la
publice a car! cunoscinte mai apropiate sörbe momentele de fatä popórele numito impuse. Vedemt cä la 851 se
ocupatiunea multora de Ea a civilisate, ne impune datoria de a se- a certi§tiloril ;
tinta aspiratiuni patriotice. e 1873 Parisul se riosti in viata a pentru purta pe losinca ,
a deveni o a de re- valórea civilisatóre vitalitatea lorti nalisarea este adevarata
ce in pro- a crea o r ealä. a prosperitätil nationale. Partita acésta nu
ce forma basa rspunde a Ce agitä pe socia-
in Linde la socialiste, ci tindea
de ajunsü simtite succesului dorit. lismului in Elvetia se sale? Fi-va cestiunea Dulcignea alta ? A- la o transitiune,
cu acestä ocasie trebue se decidä contrabanda Rusia. ce céstä cestiune numal o parte din acesta acapararea de
de nósträ a iastitutorilor anulti 1875 aparipunea reviste, pe guverua, burgezimea capitalista, mole istorice, proprietate a Certigtii
respectuos, ministru, a asculta do ce din Rusia a fi proprietaril din inärgineat a : 1 stabilirea a-
nóstre. teoretica cu grózä arena lupte- Cestiunea ce iutermediatorti intre propietara arendait,
ca cunóscep, d-le d. se retrase cu desviraire este, indoialä, acea a posesiund 2. restituirea care apartine
munca neajunsurile unui institutorti. la ori-ce atitudine activä deveni e divisatä, in poporult agricolt. Aceste päménturi
la
de cariera de trebue de cabinet:0, de lagäre partida conservatóre (Tory) trebui divisate in proporpuni
dascalü. o de inaintare, o spe- De la nu ma! proprietari fonciari cari se luptä pri- convenabile arendate stat;
de a a sórtel reie, o parte la agitatiunile din ci din vilegiele prerogativele séle, 3. despagubirea de care propietaril, arendaaului ce ese,
! Era era a se da in pe ; partidula ce a pe aren-
schimbult penibile sarcini o consolare, considerail de discipulii sT, se declarara (Vigy) din datä. 4°. Statult va avea
industrial!, de a cumpka
premit ; cine nu contra de comercianpi micil proprietari la frac- päinénturile proprietarilorü peutru a le po-
trece, so de partitula revolutionara tionarea solulul pentru a putea acapara pe 5. Statulti,
cresce, ! domniaórei Vera Sasulici pe o parte din venitura a la va avea dreptulti de a le vinde
de la 64 a acésta generalula la Petersburg a- partida Wigy, cere, pe abolirea ipoteca, ci va a le conserva ca propittate
a ca, serviciii 12 o de de primo-geitura, abolirea privilegiului a va avea tot-
se Juste fost cererilo propaganda prin fapte, nu legislativa ereditara proprietarilord fonciari, re- d'auna de a cumpra pämauturile parti-
nóstre ori de ori am cerut ce se scum- fu de unt simplu gulanaentarea dreptului de a testa suprimara culare. 7. a ajunge complecta
pea din in Ele juste le- care privi intristare fortele vitale juridice politice care se a statulti va lua posesiunea s
gale vorba s'a inteligente ale cari la sub-divisiunea proprietätilora Aceste lui leg!, mórte, succesiune alte
! Mare este recunogtinta ce imperit colabora de la doué partido societatea avutä. permise de lege.
d-lui care a in cóce in reviste pe aceste partide existä in Anglia Octombria 1869 s'a organisatiunea
sustinerea mare e spe- nóstre din Englitera, Francia Germania. o care se din partite! numite : Liga a man-
ranta ce in d-v6strä, d-le ministru, din a visatä la Paris o delega- din ; partida acdstä se Iatä programa : ; in-
mai d'aprópe inunca sórta miserä a tiune partea nihiliste sce : partida nationalizärei cere structie obligatóre, ; impo-
institutorului ! presideupa Crucea a fonciare individuale transforniarea sea unict, ;

cu d-vóstra, d-le ministru, Proclamatiunea pur proprietate a Statului. este unica permanente ; orelorti de regula-
tru noi Legea desele promisiuni date de Onor. a fosta de fiindu-ne de catre in peutru ce ? pen- prin lege egalitatea electoralä.

www.dacoromanica.ro
 In 1870 Mill, eco- ; programa irlandeze ai ? Soil unde se ? Francia, n'a recunoscutt ;
contirnporan Engliterei, a o rurales ; care
urmatórea : Dumitru. Anglia a nu trebue sé se aréte
societate : a card e Constituirea unni cu drepturi - De véçlut'o, la ce s la ceia ce este de interesult a-
: 1. a obstacolele legale politice, sociale economice pentru lui Dorobantu Leanca spälatorésa Angliel
cale, care transmisiuma ; 2. 2° universal4, pentru mi-at marginea Bun- la meatiuerea care pentru
Educatiunea tratatele Tunis».
abolirea

statulul, crescerea
de
care se pe
foticiare ; 4. a
; 3. stabilirea
in tóre gratuiM.
Nationalisarea
-
rescilor...
putea vorbimt ele ? 15 -
la Galati.
Coste e

curagia favorisa agriculture Asasinarea lordulul Laitrimm, asasinarea - Ba bine nu. pe st Londra, 15 Februarie. - Camera
din domeniele ce fapte parti- a 187 contra 22 adresa de
propriearilort de a stare Nu cumetre punsti Tronulul.
de
cooperative. Nu e o pentru umanitate, despre ce e vorba, se
Pentru apararea acestel programe, ilustrult filo- ca poport colonisatort alt nostru li se va da o din Informatiunile de
care 'si-a misiunea a civilisa popórele de o o descriptiune fan- In privinta crime din strada Radu-Voda
Când se vorbesce de
:
barbare ale de fóme s a nu s'a descoperitti nimicti, activitatea
sea pror ? Ati Dumitru ce politia parchetult.
ar trebui, totti-d'a-una ne amintim
pieptult.
caracterti sacru ne
tóre ale
despre tablourile
de la Manchester. - acolo
bate
te pe d-ta! descoperitt.
putea
paranturilort. n'a
rnostenirea a
aceste
din cartea lui Carl Marx : Das Ca- rspundt ele.
care despre se
- presidentului Senatulul,
; apropriatiiinea fie o D. Gr. merge ceva
Ghica bine, tóte
ces'iune de proprietatea pri- viata - De, Durnitra, scit mimai e pe unt sgornotele contrarii ce se prin Ca-
actuale : ; unde o Din parte-ne activulul neobositu-
a nu este utila, e injusta.
Londra, raportult comisiunel pu- scie... lui de o.
e o injus'itie de a esclude pe cine-va de . . . .

la pose iunea pe care nu l'a produst, a analisa starea - Surdu scie mai bine,
a fabricilorü, de Leanca, a nópte din (ServicM 4 ore séra)
ci l'a care nu pro-
duce pentru acelora : aceia nu perd lui Wilhelm Wood, 8 Roma, 15 Februario. - Camera Deputatilort a
(avea 7 a intratt fa- la Serdu, care, intrebat, votatt secrett, proieclulti de lege in to-
mict partea din n'art fi existat
óle localult de uscatorie ; le tineretea a vorbindu-se Scrutinului liste 200 con-
ca
la 6 ore diminéta o zidurile de la tra 145.
sé vie pe unde se darurile natu-
munca la 9 ore nu care lu- s'o déca nu va avea iarba o din Ragusa,
re' acaparate de a
tru celt Pentru a reconcilia lumea 15 ore pe copilt de 12 , care se desminte modt prinde-
pe la 4 sat 6 ore - Nu noi ! vast comerciall care ducea
stare de lucruri, va fi tott-d'a-una
a convinge pe aceatia din
Murray
propriarea diminéta ; lucrezt de la 7 - nurnai de
rea
arme
la 8 diminéta. Salariulti e de schi- comóra... o pe
este omenesci,
6 (4 fr. 40 centime) din dout.
intre
s pe altul, ADUNAREA DEPUTATILOR
(Proprietatea este
de ftisie, fie-care generatiune imaginatiunile se de do- de 3 Februarie.
de partisanii diferindt construind0 castele Spania
de e mai mai ca cea pre- Se citesce comunicarile. Intro co-
oi-ce proprietate ; masa des- visate !
cedenta. de pieptti, pneumonii, bronchite se petitiunea din
de partea sea, care a ? De a car! se
suntt bóle care poporatiune ;
de ! Unde contra esploataril neomenóse ce le
a s'a a se doua chiarti can
aprovisionarea fabricilorti poporatiune din face Leibu Herdan, d-lui G. Ver-
teorie, considera- fine a
satele vecine lucrätorii acestorti stinst Asemenea este petitiunea proprietarilort din
sentirnentult silindu-ne a atasa Stan, din Buzet, posedândt
de etc. Moldova se contra tocinelelort a-
acesti proprietari la a'i face de !
de a
magistraturA moral ; acestea,
de partitului
ómenii actualti, I. gricole de d-lü C. A
la a face un alt titiune se la sectiuni.
proprietarii fonciari prin calitatea de Bright, ultima scrisóre a sea din 3 Octombre
treilea pe Lrgu lui Petrache. Calimachi Papadopolo pe biurould
proprietari, considerati ca publici. 1881, va la o asemenea stare
din in satt pro- o propuuere pentru ca sé se suprime le-
statult este a considera pe posesoril de lucruri ; pentru a resolva cestiunile cconomice
Stan, fine, mai multe gea agricole tocmelele
ca functionari publici - mai pendinte, de
perdute parale cheltuite, o le
sciinta, parlamentult nostru actualti e corn- spune ca... agricole sub legea
past se declare este da din s'art fi
de órneni molatici incapabili da
I. cere ca se curând
(1). care le procure lucrult legea peutru statului.
cDreptult lort la proprietate este inalienabilti, suiti din de fart. Se de lege pentru
are libertatea, negocieze cu pro- cate-va situatiunea acestei la peste care, profitândt de o ce datoresce statului,
prietatea cerintele gene- care se numesce -Englitera - regina industriel de credulitatea le sute de fraud faptulti
rale ale a comerciulul universalt. se face arderea din oralt.
Aceste citatiuni, estrase din programa de pozun góle, ilusiunile Se legea pentru conservarea
Stuart Mill, ne demonstra prin ce Petrache se la Bncuresci. De nationale. lege institue o co-
subtire de teoria actuala atunci, gandindu-se la fraud misiune permanenta Bucuresci care se prive-
a econorniei politice, cestiunea fon- a fantastica a fiarelort, gheze conservarea.
ciare. la Parquet, care a
Neutralitatea ovreiasca. - Unt afacerea
1874 s'a agitatiunea Scotia
despre IV a de Ilfov.
Irlanda poporatiunea s'at organi sea de 3 Februarie,
;
çlicea s'art res- face o a da la timp des- o la care parte dd.
o multime de de asigurare mu-
belt Austria Rusia, Anglia sta pre topic
de de urcarea in
Florescu, Manu, Gr. M. Sturzea,
- Ce mai adearata Lascar Catargi, ministro de a tri-
gratie oratorilort ca Charles Bradlaugh, ca pott observa de evrci!
Parnell ca Biggar, ai
mist la comisiunea de petitiuni petitiunea proprie-
;
- Ei asta, românult. din contra tocmelelort agricole
ideile revinde-
aaa, rèspunse mea, SCIRI propusä de d-1 ministru de interne C. A.
catiunile rurale,
patt in care dórme setti. general ceru ca ea st se
liberale. Acesti in discur-
unt Jidanulti la (Agentia Havas) senatori se la sectiuni.
surile lort electorale, : remedit de
loch, trage plapoma la ministru
guvernului, este : Paris, 14 Februarie. - Franch Anglia
se partea de finante, Senatult a discutiune proicc-
necultivate a de o mare o notä colectivA care
; trage plapoma, de lege rnodificarea bëuturilorú
dere, pentru a inchiriate poporului care le cul- Egypt.
se partea Némtului rérnâne ast- atitudinea spirtóse.
felt ovreiult este d'auna sub Londra, 14 Febrrarie. -
De atunci cititorif trebue s'si amintésd Persiel a francese con-
* LIBRARIA SOCEC & COMP
peripetiile luptel politice Bea- struatiunea ferate Teheran
A de sub :
consfield Gladstone, din care, pe neasteptate a A o ! portt marea
biruitort partitulii liberall. neasteptare
chimera idealulti care mintile
impresionabile ale multort credull. Din nenorocire,
Berlin, 14
ambasadorulti Franciel Germania a
de Courcel, NUYELE
de
POPORU
are sorgintea sa in ignoranta opiniunel a minune de superstitiunea sorile séle de acreditare impératului cu SLAYINI
adevëratele stimule care le-a la ei se espunti adese-mi a care a schimbatt cordiale pacifice. volumti formatult operilort
alt partitel liberale care e ba- perde micele econornil ce Paris 12 Februarie. - Nota colectiva 4 lei 5 lei
satt pe pompóse ni. de Francia de Anglia puteri are de elegantü.
prin electorale fata Acesta este casulti lui Dumitru pacinich scopti de a mentinerea
din comuna Cocargea, quo in respectarea
: Gladstone, Bright,
vine Bucuresci la cum- internationale privitóre la
Biggar, Bratlaught etc., natult Petrache de curte Martel, alt Senatului,
discursurile resolvarea cestiund agrare, Petrache, care la Barbier, de la Academia francesi,
paciuirea irlandeze, regulamentarea mun- la o parte povestesce in unt ade- Londra, 14 Februarie. - Camera
protectorale Halima. In sir Carol colective
Cu tóte acestea, oratori de- cumnate,
la esterne a :

in dosarult promisiuni.
optü de o co-
imperiale, Sultanulti este Egyp-
APA MINERALA
lire, rubiele nesti-
tului virtutea plenitudinel puterel séle suve- Cea
miscarea Irlanda, Il'a misiunea sa,
acum silintile zadarnice
rane a lucratt atunci ocasiunea pentru a se rcori,
ci din ce in ce ia o desvoltare Me- cornóra este o use de fer, se contra tuseI, bóle de bóle
ultimului Kediv,
etingurile recente in memoria citi- are mare, pe perete : de stomac vesiculet
- In privinta
Tu-
torilort. amintim aci programa candidatilor se deschide de iarba
cuvintele lorduld Granville : de
aci proprietari Citesce le capital par Karl Marx, Paris, cRecunóscerea tratatului de la Bardo de la 12 HEINRICH MATTONI, Karlsbad (Boemia)
nascere, la parlamentil. tre 38 Boulevard de Sevastopole. 1881, n'a cerutt unt formalt de

www.dacoromanica.ro
 4

prin LICITATIE, spre

CASA DE PREFECTURA
MENAGERIA KLEEBERG palcurile de
GRAND DE BOULEVARD ce nu
esploatare, Surdésca-
No. 60. No. 60.
de 3 Februarie 1882.
Cump
La 15 Martie
onor.
s'a
prin
de MENAGERIA MAI MIRE DIN
de
a
lalomita. Se vorú tine doub
din Comuna

Chitorulti
5 . .
No. a se tine a licitatiune pen- una de 6
5 . 86.'12 darea in a
. . . alta la 13 Decembre curent,
6 de . . 97.1/4 necesaril 21 Bisericei din numita
7 fer. rom. . 101. de dorobanti, cazarmele
6 Scris. funciare rurale . . 99. 100 pentru spre a putea concura, vorn
7 urbane . . 99. 100. grajdurile a escadróne de fi de garantil vor vedea
8 Imp. . . . . Se spre cunoscinta prin licitatie.
Casey pens. 300 1. . 214. 222. citatiunea in arëtata se va tine pre-
Impr. prime 20) 1. . permanenta prin oferte cari
«Dacia» (500 1. 295 300 se primi de ora 1-2 p. in. pentru fabricatiunea
Acti.
Baia de
Nation. Rom.
. .
.
. .
1415
- 1430
Planurile, devi4ele I de
I queururt, rosoglil, , romurt,
a ori-ce de

la se pota de amatori cognacurt, vermuturt, etc. de la

Stan . . de cancelaria sa, de la orele celebra Ed. din se comisionéza
fer. rom. la 4 p. favorabile la d. H. WARTHA,
Domeniale . . . . C. representantele comptoirulstr. No. 5.
Mnnicipale la 4 o. a doa la s6ra
Renta
Cupoane general al I, 2 r., 1 fr.,
:

III, 50 b, o o-
De Renta . . PENTRU 1882 se póte vedea pe daia
de
fer. Rom. Reg.
: Strada No. 70, Bucuresei. Cu deosebita F. KLEEBEEG. da Carol I, No. 14. A se acolo.
exig. de la celebra casa
albe
. profesor Eggers din Brema, sin-
f. de limba do-
resce a preda publiculn
. . .
2
SIRUP DE RAIFORT unü
limba
fórte
de
roianu & C.,
:

& C.,
gros la
2 B. de GRIMAULT et
211 pentru a
Austriaca . . . 210 cine-va. la Carol Ghersabeck, G. V.
DE
germane 122 Doritoril se pot a- Pence, D. Martinovici, I. Kosman, D. G. Moceami,
de . . 100 101 CELLE
.
dresa la P. Barbulescu, V. I. Racovitzl, Popescu, D.
din 13 DE MORUNU
952 este intärirei si Theodoru, Coltescu, E. Duro, D.
ale differitelor a le eiei. Craiova la
561 excit pofta de combatte N.
Beilin 13 br. copiilorü vesselia Este contra S. Furtunescu, J. G. PopovicT, N. Stojanovici, D.
Oblig. 100.40 cojilorti produsse prin lapte
in M. Avram etc.
111.70
18
1. -A se Represintante : H. WARTHA,
Renta 86,50 Fraud la adwinistra-
-tia Comptoir : Strada Dimnd 5.
13 Febr.
Oppenheirn limba
de
de avi-
te-va ore libere, doresco a alte
Viena la vedere pe onor. pu- specialitatea sea.
Berlin la vedere. . blicti, primeste co- se adresa administratia acestul
3 mande, deja o
Paris la vedere de a-
3 GRIMA.ULT & casele cu locula
Londra la vedere in 8, din Callea
3 tate. Strada Dulghe-
in tratarnentula
Grivita No. 66,
Resultata ,
rilorü No. 32. a osteni stomachula dupe intindere de lungime 14 st.
DE IRIAT SI DE Anica facia. Doritorii se adresa la sub-semna-
case, din 6 camere de- in principatele tula Strada Lucaci, No. 51.
pendinte iar din 3 camere depen-
dinte in G.
Catarrhul,
Doritorii care a
blanchis-
a le cumpéra, se vort adresa la suntü
Spiri, Strada Seneca No. 4, la recoit des 3 in
Francia. - de clasa rue de
prima pe la sub-semnata,
nant le lavage.
concer- Deposit in :la d. in
15
TE
vadra la d. banul
d-Iii RISSDÖRFER

de cunoscuta
sub de
Coengiopulo. Acéstä a cingrene,
rani vechi de 20 rana Cer-
de a nu de a ori-ce de mai
aceste a- da a- doctori capitale. Se de
celea din din la d-lui D. Georgescu, strada Lipscanl,
Hamburg, etc.; Hamburg, sign- No. alifie se
ranta onoiabilitatea la rada No. 28.
presida Maria Coeugiopulo.
la Loterielor la tragerile Loterielor
austriace
cunoscute
to
a-
LA MARTIR 1882 austriace to-
a- CAFE
preciate de de lumea
de nanciara. No. 7, lingä brutäria
- celebru patru-leci fabricant de
Cafea din Arabia, angajatfi pentru acest
Viitórea tragere a imprumutii va avea la Martie 1882 sub supravegMerea cafelele cele fine alese se reco-
garantia austriacu. Cererile de de bilete hypotecare ro- amatorü de cafea
timbre postale, sé la vedere pe o a trebuesc adresate, substante strè'ine

Socotindu-ne nurnal pentru a face

le preturile :
: 6-
I 200,000 440,000 de flor. 10,000 22,000
Caf. Rio I

Mart.
mäcinatit
pr. lei 4
4-
Cafea Moca
4 80 Cafea Rio II, 3-
-
44,000 2 loturl 5,000 11,000 » 4- 2 40
15,000 3 2,200 Cafeana se locil varia-
6 de 1,000 4,400. de preciuri. S. TRANDAFIRESCU.
1,400 din este 200
Fie-care bilet dreptul viitórea tragere la totalitatea 15 LEI, 5 bilete nu de 70 LEI. Doctorul NEGURA
din locuesce in propria sea casa,
strada Coltea No. 35. Vis-à-vis de Primarie. Con-
du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria). sultatiuni diminéta de la 9-11 ore.
al austriac va lista va fi gratisa acelora , o
cumpéra bilete. Pepi Fain, strada Mircea No. 18, casele
d-lui Bacalolu, care prin sa,
la viitorul.
Recomandü ca ori-cine se inte-
a se N. Popescu.
(Laboratori 26

www.dacoromanica.ro