SAMBATA, 1873. UN NUMERU BANI. ANUL III - No.

APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU

F
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.

12 IA UARI Domnule Boerescu, regimuluY, stri- gintY de perceptiune, ajutatY de ad-

«póte se ori rninistratiuniY.
pe depline - de multe imposite, !» »De altmintrele este cunoscute de orY-
III la tóte gu- In prin sate, peste ile- cine o abusurile violintele
vernele nu dreptele le-
peste hotil, omururY peste perceperea foste maY
ale
omorurY; nu e sicurü de viata de câte sub
menite a peri. dar a nu as- averea sea ; niminY nu maY subt ce denuncierile necurmate, de noY
tepta chiar simtornele unorü ne Cu tóte acestea, popo- de alte çllarie, de
nea
Nu se
ce i se cere, ce perceptiune, asupra sustragerilorti,
aci
ilesce se proba cea maY neindouósä.
poleon se convinsese pe drep-
Poporulü, este a tote ce i «A protesta contra
aspirerile francest,
a nu se evitese simto-
s'a ; ins nu i s'a nimicü; este o cu maY mare
s'a nedreptate pentru atinge pe unt maY
mele Faptele urmate anii
din
Ca se orY cine starea care a mare de
séle convinge pe locuitorii credemü este
cine despre se con- necesariu se reproducemü pentru dupe
aceste cuvinte, faptele
câte-va rincluri d'o LICITAT1UNEA LA
urmate, continü mare pe care
guvernele nóstre
mare importantà, care se :
cestiune din cele vitale pentru
adopte pue
«Ame denunciate neo- Capitala
lucrare. care numaY
a fäcute aceste se ite
camerile nós- o este alirnentarea
tre pentru a judetiult asupra
dreptele legitime- nivelarea, canalisarea pava-
le ricitilore locuitorY din comunele rurale, de rea stradelorü
ale poporului românü ?
de perceptiune, sprijinitY de cele departate mahalale,
Din contra, de câte administratiunea
mani- adincirea actuale a
festate a precisa actualilor
prin petitiunI, prin depu- Avantagele ce aceste lucrArY
tatiunl, prin murmurY, perceptiune administratiunii,
a foste incontestabile ; ele de
amenintate cu desemna comuna de ca una
cu ,
din acele carY ca o necesitate absoluta, care ne vor
camere a tratate de de
multe de nisce bólele ce ne din causa
la a fostü tor-
atâte de neauçlite, ca aceia de a
cerceta pe la apeY murdare de care ne servimü, de mi-
la a din sala achitarea chitantele de asmele ce infectéçld Capitala
pursuivarisitù de sute de bâte anY pentru a avea vr'o scurgere ;
de fine, de
mânuite de o supune la platä pentru
de vine de leY pe care bud-
sustinerea chitantele perdute. Onorabilulü D.
Nicolescu,
getult comunale pentru facerea
Elü a Bisericii,
concesiunea Strusberg
cunósce, dupe
tinerea pavagelore actuale, pe
s'a principh cotcari prusieni, pe locuitorii realitate
suferitü de acea chiar cele
Ambron,
carY neo-
banii;
menósä ce se de
apropiate ulite de centru. desvolta
nu voesce a se trece la Bleichroder acea maY bine-facerile
tratiunea de pentru este a sacrifica
concesiune cere a se face de atâtia timpe pe care
erY
ne putea a atrage seriósa aten-
NiminI.
astü- felt dupe
; nu tiune a guvernuluT asupra
ne de numele ce so-
Din contra, s'a date cu cele care se a contracta
pórtä autoriY luY:
avantagie acestuY din acesta n'a ter- Primeria.
lucrarea la timptl, celü permutate de acolo maY 4ilele din
a pri- fiä, fine, nicY La Marsilia municipale, pen-
drumurile in cea maY tru nu a bine de
ci vre perceptore ajutate de orY-carY
statuluY pentru asemenea lucrarY, a a sacri-
nu terminate. actuale. Ceea ce
ne pe noY este, se sute de milióne, ca s ali-
S'a manifestatt a ca menta, Ca-
cornite; ce se se convingd,
se bine, se dea contü de câtti a cerceta usa acestuY a concesionariY, ne-
cheltuiala ; dar
comuna BisericiY, atati
a la locuitorY câtti ne maY
la D. proprietare;
peste a aseminY fapte, pe altä asemenea in
ipotecate bunuriie statuluY, care unti jafü
asupra poporatiunilorti, Marsilia se pe barba al-
bunurile poporuluY, tóte acestea, tuia.
prin esemplu prin
nu cum financiele séle. coruptiunea Lunea 8/20
S'a monopo- «Atâta ne pe ficsatä de Municipalitatea nósträ pentru
tutunuluT, tacse peste imposite ca sub admi- darea intreprindere a
noY peste cele vechY, acestea nistratiunea de a- din tóte societätile ce concuratti, nu-

www.dacoromanica.ro
 regulä stirea discordia domneste de a obiectuld
una a depust oferta Imormantarea spre a isbucni. care tentatiune este a
garantia de efecte care, ne ne
va conspira patuld
domeniale. Cele alte patru, departe de a conspiratort, acela este care trage la fruc- va pute bine ;
armate de conditiunile cerute de a se tvelui In- not v da pacea, milióne :
catiunile Municipale, nu represintati de tr'o manta de D-nu Achile suc- -
cedatd Fluery In funcfiunile de mare Papa a forfa de a
capitalurile unorti
Ecuyerd. a fostd
din de respinge a
scopti nu se vede a fi altuln de a
pisma Ex-Imperateica D-nnsFleury este
face de conce- at cad
din
Napoleon, de- res-
unt ca acela de la Marsi- About.
pe Comunä s cheltuiascl D-nu Rouher este investitd pe
lia, care s Incredere a Imperatricet. fi che--
gerd a ;
pe
lase nea- veni ne óle
milióne, a sersa asupra
limentatti femei, cea usure, cea A
procesti din cele colosale. cea din lume; töte a-
,punsulti re-
dar seriósa atentiune a guver- acestea ca ca de con-
. asupra cheatiunit. Khi-
asupra societätilorti care, la 20 pare a fi chematti a pune o or- lativd la
averea Imperiala. Se de va trimisd. la burg mat nainte de
Februarie, are a se afla in dine
revisuire a pensiunilord
a nu espune Capitala la ni§te primite din caseta aceea ce Reala a rus, de Schu-
amarnicT, cad, pe lângä ruina sa, va a- waloiT, Londra d'Aumale
r'a asista la
pe pe mat
blestemele generatiu- riele lut, Napoleon pare c'a Adeverata
trage fostd pututti
sea misiune Rusia se es-
prin minte a numrti
tabild din bonapartistl, care plice in nra-
Intre D.. Thiers comisiunea de vea de scopdcucerirea
devine din ce ce mat stränsä; nu reprimirea,
complecte. Din discursuld de Khiva.
TELEGRAFICE séle era se En-
presedintele Republicet In sinuld comisiunet, re- ilea scopd.
alti de Asia
sultä e asupra despre progresCe
Berlin, - Curtea a
punctelord. D. Thiers menfine de a se ficsase
pe timpti de optd dile pentru 'ncolo nisce
Interveni personalminte In cele
Napoleon III.
- Dupe resolufiunile Nate fiunilord. D-sa apare acolo, cu mat vord cele imperie
Londra,
de Eugenia principele Napo- s'ard nimici res- inviolabile causa
leon (Jerom) bo- ministeriale, Ne pare causa
napartiste. o proclamafiune nu s'a din set lndipendance
de a veni In ajutorulti
n'acum. momentuld ce suntd data ca se
Paris, 22 fran- ameninfarile de
de milióne fraud, din pa- - Partituld republicand, cu printeo mare cale
cese a de a in
trulea miliardt datoritd Germaniet. nu
Petersburg, 22 Ianuariti. - Marea mat mare optimisnid care SPANIA
Elena Paulowna a admitemd, mare Ingrijire de
mat
Regele a
1) Monitorulú de confine: Acésta o
cablu sub-marind Intru
In urma din a Séle mperiale, ma- bine ! momente care de a
Elena a Rusiel, curtea Lord a lu- simplicitate. pe insulele Canariilord.
rea nu de o
pe de la 10 Ianuarid. des Etrang.) este de tret ant
Lasala, este
ITALIA loct schimbare de note
DIN America Spania, privitóre- la
Papa a priimitd colegiuld Romet.
la adresa lord, Papa le-a cele Ministruld se
FRANCIA
tret tentafiuni fäcute pe niunte. felicitä de ocasiunea ce i pentru a des-.
Totd bonapartistil, nu ade-
acea a :
minfi faptuld.
vruld, de a se vedea la lumina dilei. Se

Dupe ce s'a ceva mare, posifiunea

FOILETON de a a pricepe cuvintele, a
unuia din berart, care avea calitatea
sele serenisime,
poporuld-adica
care a
femeia
parte
pe
educaliunea. Póte cine de tret ant, pe care a bine al
de
Sera móra a fost
PRINCIPELE FRAI-FRAI ce educafiune
da. In timpuld acesta a
s'a
mat
face
natt mal bine de
acesta
politic%) multe care cele departate a fostd: nobilulut
alta la a tréia cale de tret primire a la de pro-
una la
prietaruld Familia
din
Principele Johan - Frantz - Ludvic-Eduard- de supusit principele a e incântatä de desvoltarea ce I-a
Cunigunde Henrig ae este din- Principe asernenea escursiunt.
priimitti cu mare de
tr'o veche de
aceste stabilimente parte din pentru a
de
lume, mal nainte de a se nasce pe regatuld sele avea face fericirea sel.
méntd. dreptuld de la de o Tontusberg trebue se mêndru a
de atunct, de In o intindere de apröpe
a guverna principelut data nascere asemenea ilustratiunt, de care va
haos adevrulul, lime de cinci minute. Primirea
era in ajunge se se locurt
ilusiunea. de de na-
torula oficiale regatului. Ca se nu ceva mal departate, care nu suntd locuite
s'a nostru, o stea s'a co- tecstuale fionalitatea
spre a areta credincio- din vedere. e bine se reproducemd
vintele oficiale : a Principele educatiunea
mesia s'a populafiunea din de ant, In care
aPrincipele mostenitord, lunge vo- calätoriele
niarele regatd - care se compunea din- frantozesce, numele
acea calea a timpd Invfase
de cu pos- la urechile
cu esclamafit. Paris,
turile din din berart-s'a romanfe d'ale Paul
dinant - care loculut lo-
dile nopfl, n'a Alesandru Dumas, care a
din discursd sim- de Kok d'ale
de bere. de frumöse voluptóse,
i bine ecselenliet Principelut
1) A se vedea No. de la 5 lanuarie.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL.0

AUSTRIA fantasie turcésca. turcia, unde se va atasa constructiunea unel pentru

o din de la Jafa contra Nor-
Wiener Abendpost, editiunea de Gaie-
austriaca, ne despre o es- care domnescd o mare parte a
oficiale de Viena, asertiunea cursiune 'n Rumelia : de ce merge care face mersuld
le Soir D, Andrasy a de pretestd
de la Teheruwoda la Rustaejda e construitd Prin acestel guvernuld turctt a
Beust catre de Grarnont, spre a
functionaril turd, vedere a deschide comerciulul
se explica, la seü, In mai mare parte. de merge ce se face Syria,
D-lui d'Aponyi, evenimentelord care
fórte de de Suez, o cale mai mal
din
Thi-
ce sburad cu costisit6re. - de o data, darea
d'Aponyi a fostü autorisatti a comunica nerabdarea d'a le 'mpusca. D'o ferate nu este de pe miscarea
ers scris6re, care are caracterd cu de-
se opresce: unuld din disperatd, a pelerinilord pe transportuld
personalt a läsa la discretiunea sa grija
din din Syria, mai cu osebire a asfaltu-
se sluji de cum va voi.
In midloculü pe con- lui. concesiune promite a da de la
ductore : a capitalulul ficsatd la no de
TURCIA oprire ?
ce fraud. Concesionaruld a trimisd la facia
Guvernuld a ,telegrafiatd de dise conductorele, mal patru spre a grabi
la Londra de a intenta pro- multe puncte negre pe s'ad pelicanil pe deja activitate, s'a asiguratd, prin con-
cesti Times pentru publicatiunea sine se sbóre ca se nu se tracte, de liberarea traverselorü,
apocrife a pasa. accidente. tenialuluf rulantd necesarid. Calea
rath ca trebuepusä
RUSIA serie de aproposito de cifra anu- In cursd de trel pare conce-
lui 1873. a termina aceste
Gaveta Germanie publica o din inte de espirarea termenului.
tersburg prin care guvernuld rusü, a adre- De la i la cândü stramosil
la expeditiunea Khivei, o temere ce de multd
bisericelord, care de anil
multora din
de a o citi Ministrilord afacerilord streine.
cu
cifra läsatd TEATRUL CEL MARE
memoria
la 14 lanuarie 1873
Circularea cu acea a Gor-
tschoff, adresata la 21 Noemvrie 1864, pentru a Cu acestea, anuld dupe Christd, s'a DUPE CERERE
explica miscarea Asia arta d'a polei oglindele. In 173 se PENTRU BENEFICIULU DOAMNEI
sticla colorata cele
673 se obtinu foculd gregict,
smalturi. In
Ca-
MATHILDA PASCALY
SE VA JUCA PIESA
AMERICA
linichins. 1073 irnportatiunea spre a fi pentru ultima stagiune
Pinchbeck a de Francia de : fundarea
ligislatura Lusianiei.

DIVERSE
bisericel Notre-Dame

Paris.
Lunetele.
Luvrulul. Pavagele stra-
Parisulul. 1273 : aparipunea notarilord la
de chirurgia.
cea
de tu-
intrebuintare a
A
Acést
ce
le Globe,
a falsifica
este
nomenclatura
de calitate
la
fabrice de mtäsariii
1473 : cele
Francia.
crearea fabriceloril de aventare. 1673 : descoperirea
CAMELII
5 acte de A. Dumas tra-
mina
:
fosforulul. Trompetele. 1773 : descoperirea dusä de D. S. Mihdlescu. - Melodramele
plumbd, de China, nisi-
puld, albastruld de Prusia, al- loculul d'a desinfecta aerulti de miasmele ce dupe .Traviata» de D. L. WIEST.
gipsuld, cachou, goma, foile
ce inventiune se va distinge -a- la 8 ore
de savanguld, oficinale,
1873 ? e secretuld viitorului.
stejaruld, teiulü, pleopulü, carpe- * ULTIME SCIRI PARLAMENTARIE
nuld, faguld, porumbele. E de unele ne- camera complectânduse, a dis-
pe altele! Ceea ce d'auna lipsesce
Calea de la Jafa la Se scrie
cutiunea proectulut de lege pentru
cu precisiune, e céiuld. Din nenorocire, din Constantinopole guvernuld Otomanü fi articoli din codicile
nu suntü autori englesü concesiunea crâncena. mare in
ferate la Jafa la pe o intindere de acésta ocasiune.
* * aprópe mile La cale amenunte.

gradini, de petreceri, de de lucruri cipe de asemenea natura, crescutt va progresa se va perfectiona,

lovescü imaginatiunea, a subt protectiunea este a alerga se caute a perfectiona
A pe tatald pe se la se gândi de berea, industria care ne face gloria
ce va sci in capitala o parte din regatulul pentru a
-termine strudiele se se a- sute fraud, apol tat'o ceea ce se dice nectaruld
colo, ca guverna elü set. pentru mil patru sute, cu amortismentü a berea,»
sed, este dreptü, nu voia se se opue se -se o de Principele
cu era vorba de teritoriuld regatului cu case
diva era in
dar venea chestiunea De Copii, in costume de doliu cu
unde ? Trebuia Plecarea fu cunoscuta.
se pe principele la gra-
regatuld
de franci, casa nu de proclamatiune :
pe Töte butóiele cu bere, in de
fiorini supusi, erad rostogolite la fatale des-
Se se contributiuni, dar de durere m Principele era cu cu
de
-aminte cu anti pe scutierl,
se
cercare revoltase poporuld, care, abea l'a im- liniscitd,
care era destinatd a'11 imprumutatü de la
va impinge
cu paguba Statului, tacsa ce necontenitd conducea giamantanulti, plink
era aci pe bere. care face nici o cu de haine, cu rufe,
chiar fi la va sustine va
cu o cu cordonü cu o a
mele
la generositatea. lui ca se impositd Se nu se intristese se dete semnaluld de picare,
educaliunea princiard, poporulü din metí, pentru daca toril Tontisbergului a o a
fi departe de numal pentru burgmaistrelui ca ochil care.
cinci urmare, pentru mele iubite. adio fu principele
pe fi nu carte multi; dar se-i
m demnü cons (Va urma)
cea preocupare a unul prin- la mea,

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL

PENTRU PAR SI BARBA ROYAL

Medalie AUR.- Premii fr. M. S.
M. S. VIOLET
PARFUMEUR
Medalie de - 3 medalil argint.) Seul recommandé par
les médicales
l'Hygiene, la Fraicheur et
de la Peau.
AU DE

ELEXIR reconstituant febrifuge. Prepat CRUCQ. - Paris- rue de trevise.-Londra- LA REINE DES ABEILLES
1 Beaufort strees S. W.
product ce, a vopsit dä necontenit pírulul
mal specificti pentru col6realor primitivä. PECTORALA
V paludeene care resistatO acum quinine. cine-va asupra barbel ca
convalescenla SIROPU DE NFA
DELANGRENIER PARIS
dute alterate , de stomach, de medici ai
V generale , causate din lipsade singe, etc.
mal la veril, se la ExposiOunea umvers. Londra GRIPPEL, tusei
In calde, IRRITATIUNILOR peptului
Induoitti cu ca Imputernicit6re
preservativa de friguri. APA Deposit
Eitel
Bucuresci:
J. Rissdorfer.
Fr.

DES
Recom onorab.
contra Apoplesief, pe mare, Vaporilor Stabilimentulti
sAnge1M, Nemistuiril, Colicelor, etc.
22, rue Drouot.-BUCURESCI, F. ITEL.
BOYER succesor al carmilor albituri pentru
14, rue Deposit: la principalela case de comercia. cavalerY. Str.
24.

CONSEILS AUX DAMES

SPÉCIAUX RECOMMANDÉS
VESICATOARE ALBESPEYRES.
DU DU Admis spitalele a francese (avis
VIOLET ROYAL THRIDACE favorabil Consiliului din Francia) alle
PARFUMEDR, PERFECTIONATE DE -DOCTORELE armatelur Turciel a Statelorti-Unite.- sigurá
DE regulati. Fie-care visicatere trebue pórte semnatura
A BASE Albespeyres pe partea cea verde.
EXTRAITS TRIPLES D'ODEU GLYCÉROLtauiROSESdaPROVINS
POUR : HYGIENIQUE, CAPSULES de RAQUIN
Rose-Blanche, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTE M.
Foin-coupé, Brises- Furnisorü Acadnmia de medicina de Paris. care le-a supe-
de la 40 la
de-Violet etc. Aceste produse se rióre celord l'alte preparatinni dupe ce
de produrele analoge ; din de
D'EAUX DETOILETT le-a esperimentat de bolnavi s'a 100
GLYCÉRINES PARFUMÉES
pour adoucir et rafrachir
dere aid
ele cele renumite. de Srpienta adunare a aseminea cä
la beauti,lamorbidesse de peaa. peau. Capsulele Raquin suntg ingerate Inlesnire, nu
La eel de
AMBROSIAQUE.S AU MASTIC in stomachü, neplIcutä, nu provód
Hygiene, de l'haleine. Ooafori Parfumari. o

Dépôt dans toutes les villes du monde. CU CU RÄDICATA värsäturä. - Paris, Faubourg St, Denis, 78 in tóte
Pour la contrefacon, exiger la 44, RUE DES PETITES-ÉCURIES, PARIS farmaciile.
LA REINE DES ABEILLES

CALEA A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU

FRANCO - AUTRICHIENNE
pour les arts industriels MERSUL
VIENNE L Plankergasse 5, au premier. VIENNE DE
Etoffes pour meubles, Tapzs Aubusson et de Smyrne, CALLETORI
Vetoutés et Moquettes. Cu de 2 Decembre st. la
Rideaux tulles brodés, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA GIURGIU LA BUCURESCI
de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins.
Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS, NUMIREA STA "tr. Nr. de tr. Nr. 3 NUMIREA STA- tr. Nr.2 de tr. Nr. 4 de
TIILORU
Faiences pour salles de bains et carrelage.
libre des magasins. Ore Ore min. Ore min. Ore min.
9 or. Giurgiu or. di. 3
Stofe de Jilava 9 3 04 3 04
Soliditate Comerciald cea unire gustü Vidra 29 9 27 3 7
Comana
I. Plankengassa 5, I.
4 30
Baneasa 5 4 5 Vidra
Se Monstre franco o 48 4 48 o 45 4 45
Giurgiu i 5 o 57 4 57

ANUNCIU
GIUSTI,
Directiunea, internatuluY de SECRETE
Se Onor. va escersa
Butoianu, strada symphilitice, scurs6re, impedicarea
feriunea sa, Curätirea, Albirea, Plunbuirea
No. lui; polutiune, alba (neputinIa
; Neervelor filamentelor,
durere de ori-ce Are onóre face vindica o care sa aprobatil
sparte a produce prim esce interni de singur radicale.
Se aflä la de Francia No. 5 calea Mogo- de napoleonT pe ann. D-r Thor, Strada Carol No.
vis-a-vis de Biserica Zlatari.

DAVID Tipografia Nationalä, Strada No. 24.

www.dacoromanica.ro