I. BUCURESCI, JOUI 12 AUGUST S. V. 1871. - Nr.

107

Annunciurl:
3 Ln. Linia . . 10 b.
7 8 Reclame . . . .
6 12 15 Fapte diverse
an 24 30 ,
Manuscriptele
nepublicate se vor nefrancate se vorn
arde. refusa
Numerú 10
Administratiunea, Strada Nr. 11.

; se pare In d'a calomniele Ne implinimn datoria de a'i

atentiunea mantinerea fi ce se contra prevesti.
* *
nostru, precum Fie cine a 'nteles-n, credemn, guvernuln Principelui Carol se a-
din continuele
a domni unde tinde patronuln de la Ber- cu protectoruln concesio-
despre sórta ce apasa pe
eu epistole, lin s aceste denun- de la Berlin cestiu-
din Pressa
articole, etc, asu- facute prin presa cu ne, care conduita sea este de- se opresce de enormele abusurl dove-
pra concursuln supu0lorn sl mini- terminata de o lege sanctionata. dite se comita la vamile Statulul.
de la pagina a 3-a, le stri din Bucurescf. Fie cine a acea lege, se su- In zelósa sa d'a apara cu or-
respunde de ad 'na- pentru a nu se pu- pune nuol ce onorabilitatea
ne e peste putin- tea purcede la descurcarea afa- tuite de d. de Bismark trimi- tuale, se a demonstra a-
a prin epistole Strusberg pe calea justitiei, te pe acreditatn pe busurT, denunciate prin
tutulor parte. unde s'arti compromite puterniculn a priimi
prin n'ati
ca totil-de-una,
principi-concesionári pentru a ordinile ce acesta va voi s dea este vorba d'a proba o
se substitui cestiunea orientului pentru realisare a Pressa se cea mare lip-
1871. politicei de la Berlin , este la care tinde. de probe. Pentru ea, a respunde
o interventiune , Pre de o parte , respandirea simplu : crede destul6 pen-
austriaca, prin in lumea a unor ca opiniunea publica s i se
de fern pentru ca guvernulfi
o afacere intern admini- cum sub pretextuln unei sgomote de conspirari agitatiuni
continue contra Principelui a de i se atribuie
strativa, respunde puterea suze- cestiuni de ad- se dovedesce toleréza
nu se Nemtilorn; pe de alta
de Bismark , la de- enorme administratiunea sta-
cirea sanctionate pentru dru-
mersele Acute in favórea d-lui putu ajunge , abilitatea diploma-
si
Poli- a de Bismark nu pu- multi de fern , cum se pôte crede
tea face mai bine, de a n- guvernuln actuale scie s lucreze, ca pentru abusu-
tica ilustrului diplomatti
silia pe guvernuln consulului sn tendintele fatale ale rile de la calomniT,
dinteo parte, combinatiunile
din Bucuresci a sgomo- puternicului patron de la Berlin. aceste se probe
afacere, una din
tuln despre descoperirea con- casula, provocarea
printr'unt D-nu Bacaloglu, controlord
nei mterventiuni strine , acesta
Abilitatea puternicului mal, personalü 15
tancelarn acum a contra este mi4loculn celn mai sigurn de jamaica de la 20
care o inter- care d. de Bismark supu- 30 grade a facut6 o pretuire
ga pe o aceea ce per-
venire face ministri din Bucuresci, 40 ocaua.
du pe pe care
o catastrofa." credn a putea servi Acésta se constata prin declaratiu-
pretentiunile séle de intervenire
Sub intluinta asemenea
timpn pe Strusberg, pe principii nea No. port. 30, LB &
favórea protegia-
politica prusiana ce- E No. tot6 sub
principi de meseria. acreditate In strai-
stiunea declaratia s'a o lada ceal
Mai töte ne pe la curtile puterilorn 2 jum. ocaua."
se mai póte e
urmatórea scire :
din Bucuresci
despre realisarea scopului 0 - Afara de acésta mal sunt6
multe
alte
de fraudu-
Se
Wanderer.
de Bismark se -se a- löse cari lipsa de ne
despre neintervenirea puterilon, supra sinistre scene , permite d'a le insera aci. Pressa
S'a descoperita nósce tóte aceste déra
care ramurl bur- guvernuln din Bucuresci culisele se la ;

desnodamantulO tragicti locti d'a de la pe ca-

gesie, contra contra Nem- nu nu se crede obli- sustine, functionarilor
d'a desminti la acetei drame de misti-
prevaricatorT, curmarea a-
o intervenire 'n modn oficiale ori-ce se , de minciuni de tra- busurT, ea se a aceste
putea se o catastrofa. Se respandesce nationale, care de abusurl declarandu-le de calomnil
pretinde va la prin organele s'a ca t@tn-d'a- pe functionarh,
20 ale corintei. (Augustü). una poporului , de tra- probe c'a6 comisd cele mal frau-
motivele dic-
Se vestesce din Bucurescl Morn reservatn... ce spoliatiunT, de onorabill, into-
votuln Corpurilorn legiuitóre
vienese, data 10 Augustü, st. n. totn-d'a-una!" gri de ce
cestiunea Strusberg, merge
Se acumn
Daca pentru Pressa pentru gu-
inspira sgomote ca abusurile comise de
din
militare. cele ce reproduseramn mai unde va conduce profunduln fac6
'Moklavia se urzesce mare de cea mai mare gravitate de care titlu de onorabilitate, atunci,
contra tru se practica onora-

www.dacoromanica.ro
bilitatea acestul care scóle instructiune, de rationale care se atiiudine contra
o incredere atattl de mare cu programele de pentru nu blamati prin
* * didacticd , - de mare a- desastrost, prefe-
pe mi- unii cu altil, duce schim- a se uni de o an-
nerale feruginóse descoperite capabill a rótele de programe, ce tagonistil lord antimonarchisti.
matca pe calea electorale. sub tinerimel, o de
- Pedépsa de mórte pare nu
ivitt alte 4-5 vine instructiunea, - De aci se póte va fi mare
aseminea pe Co- zadarnice , la a fostd con- comunisti, aaia vedemd
muna a destinatti 5000 de a le procura generale, o spu- de Vielle con-
francl pentru a se ingreunara mare majoritate damnatt la mórte de tribunalult
la aceste sorgintl, pe didacticd din profesorl.... curtea de cassatiune a
dreptü le du-hi in despre alte urgente Sièele
mesce fontena ba politica in ce instructiunea cassare a sen-
a putea curéndd , ce trebuie de mórte
lectorilord noatri, studid institutiune metódele ce trebu- ca se
asupra acestort minerale administtatiune le coordone de
supra efectelord ce pentru era mai care nu mal corespunde spiritului tim-
natate. P. B. mai póte avutü de a delibera. pulul
detaliurile faptelora
ne-ard coprinde
, durerea
sufletuld ni
atari cestiuni
principale
a

din 27
- la Paris se data
a
GENERALE
intrista, la sórta ser- de ce de la ce o

manel spre , a li se va da, depinde francesilorn alsaciani din New-York a

DE
adjunsti a fi alti Consiliul generale, nu nu- comandante
! singurd nu face Strasburg, Urich,
de s'a Printre dispositiunile pe de la o de eroismuld
a nepractice prevNute actuala de a care a amintita cetate. Bra-
de ro- a instructiunei , este face ce-va. initiativele, pro- de dis-
a de a Generale " . punerile opiniunile tinctiune, deputatiunel,
se interesa in de de mer- corpd face parte din care atunci va din té-
a putut cunósce nistratiunea are va merge se pen-
forma convinctiunea multe progra- mentulul, ministru tru eliberarea Lorenel
din cari , introducerea re- ratiunea consiliului generale, tott sub juguld prusienilorti, care cea
din formelort d'a-una cadd din causa acestuia mal a sea.
lege. nu are a ocupa de - In Camerel
fi , Compusd din elemente ete- sole a se patrunde de ulilitatea ve de la Versailles de presinte se dis-
relele asupra le- rogene mare parte, per- proiectil de lege con-
instructiunel. fi , a 4ice, din cari nu Nu termina mai bine , de tra cari la cast
çlice, progresula din pricept de instructiune, nu rugandta d. ministdu actuale de
scólele nóstre este de lucrurilord, nici capa- ca ge- re de 24 ore la i'cu

nu
causa este legea,
a o aplica ,
citatea spre a se pronunta
; de pentru desfiin-
publice o de
14 la 2
- in-
a da a datd tott tarea consiliului generale, corpt chisóre de
viéta organismului cari mal care niel fine betia
: scie este stare a p- de o necesitate, óre ce pasiuno, de pri-
perfecto, de óre-ce trunde de Malta a nu a va va putea intenta con-
nu produce lucrare produce ce-va tra betivulul pentru pedepsi
calitate. aces% principiti , acésta, s'ard uaura ea dreptului un
care lege , sine care se membril consiliului ge- cari se chel-
partea cea parte de la Septembre, pe cu plata diur- Turcia.
sét viaiósa. aceste epoca reinceperif scó- a transportulul austriact Wanderer, care
ale dispare cu lelort, - tineriinli studióse timpul se fórte din
eel aplicarea ca in li o corespoudenta
esecutarea el, cu ce-va instructiunil. fine mal minis- a sea, agitatiunile din Epir :
lucratorti La sessiuni, consiliului permaninte in- agitatiune
deplinirea misiuni este obligatd de a co- a lucra. G. T. printre crescinil balcanice.
téra le-a incredintatt. munica consiliului tóte ces- La Scutari loviturile de pusci
Din nefericire , nu scimd din relative la interesele ale ; Erzegovina se con-
pacate, instructiunia vort fostil tra de de la
lipsescü discutate
ESTERIORO
con- Ragusa, se
a face permaninte. - ces- se
téla de ministri preschim- supuse de-
Francia. Epirult spre a pune sis-
numal sub actuala a ins- consiliului, Scirile mal de Versailles odiosd de de arbi-
tructiunel, cu mirare, se spund, probalminte tóte partidele,
apropie o nu termina cu votarea veri-unel din din dröpta La Janina crescinil declaratd
s'art intreba, ce acestia, programe de nationale s'arti fi ca curatti guvernatorului Déca nu
instruc- secundard. -- ant, se prorogarea se a pune captti
respunsuld este programele, ve a lui Thiers. - Monarchistil ale , apuca
, acumd, nu s'a prin propu- armele vort urma inspiratiunile
pututt ministe- a stabili nerea republicane, nepu- lord ! Plangerile din töte
ametiti de valurile politicei, claritate princi- sine pentru o multi , ele se

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
din nilord, a se ante ce contra o
nu se
DEPW TELEGRAF10E : suntd
adesea lucrurile se- Aux larmes, 5 galbenl.
Paris, 18 Augustti. - Jurnaluld
la, nu Rendez vos munitions, Cu acestea chiard
Tice s'a ivitti
este de Payons, payons, que les Prussiens drepta fi fost gló-
ale
La Janina Empochent nos millions. urma
se opune la intrarea produc-
niscite, este prin somatiune, fi

tramis
telord bucurati de - In de 28 29 ,
dupe undo m'a§l ti flatt
tualitate.
pentru verl-o
ferberea este
de favóre
o pro-
brita
a
Nicolae Brahutd, din comuna
pe Do-
achit de -
nedreptd, - numal só nu
pe
fórte mare. acordatti le Tacuta , districtuld Némtu ; nova-
Triest a mi se preda casa
Thiers este dispusd a acorda sta Mandaki din
nu numal provinciile de susti sunt mal
prorogatia, se va opune Ivanesci, p'a Toader Miron, din
resculate, ci Asia insurectiunea este apeld la d-v.,
esceptionale. se comuna pe
grava. Redactore, bine-voiti publica a-
basa. Stefand Buzdugand, a
Se necontenitd pen-
mat'o, o de
Albania, s'a ca cor- ce
90
Tzurie stea gata pentru DIVERSE
- La 31 tóte cere catre
mal multe res- - (D. M. , Maria Badea, din Talpa-Bas- dreptd pentru aceste
a plati tributele are piece spre Bucovina pentru pe a
sunt bine de 60 a participa la serbarea de la Putna, dea nevasta cu a fi prevestitl.
Acolo lupta o undo de va a muritd , ce se art. 15
sinte pe contusionatl. care
Ispania. din specialminte Anarchia e
Partiduld din Ispania pentru din partea La 27 comuna de evidentä Moro
a , care de presinte trsne- mal pacinici nu
care se tine sesiunea sea a indignatiuno.
guvernuld actuale a Nicolad. Priimmitt d-le redactore, etc. etc.
acesta va pro- - (Academia cd),
fesa principiele inaugu- mane , , va pu-
- La 24 districtul
localitatea sea ordinaria. a o
venirea sea la
mare catd multe BIBLIOGRAFIE
tere.
- (Damele
a repu-
represintate la ditorl
fostd
Recolta a
ro-
La Wartha
la va con- a
de 78
se 128 o
nea pentru e
dame, subscrisd res-
prea
pectabila suma 3,234,000 ORULU
elementele neliniscite colectiune de 300
atitutidinea spre a (Arheologic). La Thni§óra
pasionatd de objecte arheolo- 50 bani.
TELEGRAFULU."
se a suburbea Mahala la edithe strada
Domnule, scani No. 7, la d. Socec
de nu se d. G. strada
sarcophagd se bine-voiti a da districte la totY cores-
spera prosperitate sta- descoperire sonsa- prin stimabilulti d-v.
pentru nu se mare, s'a o comisiune faptd s'a
sunta la facia absinta mea, Wartha
catastrofe la starea care se la A PUSU DEJA IN NDARE
fostn este téra, teranuld sarco- Justitia, de satis-
de la pu- e ce l'a facere pontru unti este pu- ISTORIA RESBELULUI
tere, se retrag6 de pentru blicitatea.
de o-data litorile A. B. nu- :

nu se La 28 lipsind de
ILUSTRATA
guvernului,
f va putea
ce acesta
mishmea, republi- - se des-
la domiciliuld a
anume Chinopti 10 portrete planurl.
de vord reocupa marea Zamfiropolu, sub-comisarul 2 fraud.
taberile la Sounda, pe Gh. sub
La e de-o-data va o
se la indeplinire o
de pentru politica guver- alte silise servitóre deschido casa.
a
de
prosperitatea par- Camera Un roman, culegtor de
promite se unde 'ml rector din tipo-
mare antreprenor al a-
pe va töte privitóre la afacerile capabil d'a

guvernului.
va face
- se
obiecte.
sineturl, polite, latine corectd,
garä,
la 15-20,000
limbele
germana,
pe
rapiditate
doresce a
de presinte casa din
- De la Madrid data Nu se rnultumia 'ml angagia stabiliment
Buda, care e preocupatd din , bucata
din 18 Augusta, s'a de-
acea credinta,
mobile : biu- contractri.
trebuie se ,

de bucuria
prin care Rogue
urmarea
de fóme, - bol-
doua
nucd,
o canapea, o ma-
mal mult
Doritora se adresa
Thoma Theodorescu,
strada Plantelor No. 2, Negru.
ti-

are
de asasi- de una galbenl dreptd gal- P. M.
- (Marsilesa) de benI, suntil dupe o P.S.
narea Prim, care a- n'ar putea un
marea sumelord enorme ce se care de recomand (2)

www.dacoromanica.ro
 TELEG-RAFULU

E VINZARE mosia
E VINZARE CASSELE districtul apa
No. 86
EFTINU
A. & CIE 2 césuri departe de orasul
339 pogóne mart ,
de
cart se
de cherestea,
2
STRADA BELVEDERE
de agenturh, comisióne incasso care
mént.
se póte da in
se pot
loct transporta cu
grajdü Do- practicabile. Doritorit se pot adresa
adresa la Primesee pentru Romania. Bucuresci la Domnu
Pitesct la proprietar.
strada
nistratiunea acestul (114) (16-16.
C.

La libraria Joanid A. Spirescu

INSTITUTUL ASOCIATIUNEA
Biserica casa Tataranu,
DIVERSE INTERNAT SI ESTERNAT, PRIMAR SI GIMNASIAL
Economie etc. La 16 August primare
comercialb
la Septembre clasele gimnasialI,

tóte clasice francese, latine ellene, u- Onor. parinti, bindle in acest pension vor gisi
0) Lycee. -2 crescere
Directore,
mart cheltuelt.

o cash din Brai-

MNIBUSULU DE EVINDE
ge, av'end
la dou eta-
HOTEL. antre in de
regulat la la orele de- parterti 1 mare
de tarifa ferate. FUNDENII CERASSY dou o

pentru o este de de de pentru lemne pivnith.

UNU LEU NOU in there de chtre sub-semnatit, Doritorit se bine-voiasch a adre-
avea un gémantan de anunciám onor. S'A PUS IN la 1 an. curent. sa la D. Popo-
hotel. Caracaq, I. MARINESCU. vor ce de de foc CERU, calitatea cea vitz Braila, strada Luna, No. 15,
mat cele mat moderate Bucuresci la D. Jean sam-
Se la strada spatele Hotelulut
Pentru a cumpra a preda, doritorit sunt ragati a No. 1. -8
se adresa la numita in Bucuresci la comptuarul d-lut Nicolescu,
hanul No. 16, strada No. 2. N INRIJITORU
mai modeste, se re-
obligatiunT, cupóne, mandate, (1 6 - Parepeanu liristache Stoienescu. cu
asemenea calitate d-lor proprie-
ce efecte. la administratia

I N UVRIER
No. 120, vis-a-vi de PALATULU mai multi cu do-
STIRBEI de 4 fata, lun- BUTOIUL resce a se angagia la una im-
de 16. - se a- primeriele din districtele României. A se
dresa propietarti C. TOMESCU, DE CEA MAI BUNA CALITATE DIN RENUMITELE VII DE LA adresa la administratia acestui
la de Culte. 4-3
VECHI SI NOW
din cele renumite
DE hambarele DEALULU MARE
re
9
, strada
cu 6 ALBE NEGRE de 3-5 opt limba ELENA,
ploma sa §i diferite
odhi, ,
remase de la Preturile sunt cele mai formale de studie, doresce a da
Janoli. Doritorit pot adresa ofer- Se de la sub-semnatiL strada casa No. 26, la private, a intra locu-
tele ce a da, la Strugure. Cualitatea vinuribor garantata nob. inta la o familih.
D. C. , tutorele
(70. 12-10) rit rugati a se adresa la
(74 1 2s.) 1871 dactiunea (118-4)

, Parintele Nifon MOSIA DOM-

ca di- De NESCI, in
rectore romane din provincia CASA BANCA BUCURESCI, STRADA No. 20 Putna. Doritorit de a in
Tulcea (Dobrogea) Tnrcia, Marti la 27 suntti rugatt a face oferte
ale din strada trecênd pe CU SUMA DE la epitropia defunctet Princesef Ca-
Concordia a per- terina Konaki in comuna
dut un pachet (progra- Tecucitt,
FRANCI
me, etc.) privit6re la scóle. da tóte deslusirile asupra mosli.
va face un mare bine aducên- (108 - 8) Em. Vogoride.
la redactiunea va LA 5 ALE OBIGATIILOR
primi o recompensä. (102
imprumutului municipal Bucureset De
in care se vor trage
coltu stradelor bisericel
SUMA
Brancovénu No. 20, cu curtea
din Ploesci, la 7 ore, subsemnatult prin de societate ce am compus, cine va dintele. Infor matiuni se pot lua de la D.
s'a laissat dintr'o un Dimitrie I. strada Carol No. 21.
negru, continénd de FRANCI
(104) (11.
de un pachet pentru care va primi de va parte la tragert
aü pentru D-nu 20 obligatiuni, de speranta acestut
proprietar DE INCHIRIAT prhvälia str.
Se va da o de 500 mat de aprópe va putea chiar in titlul de
Tergovistet, la de aur,
aceluia care va preda aceste D-lut espirarea termenulut acestor tragert, posesorul va primi de la vis-h-vis cu de-
de statiune la gara de la strada Tar- tul, ce va avênd respunse pendintele de Sf.
govistet. de vrsanAnt, originale, o viitor. Doritorit se adresa la
de la Sf. Dimitrie vii-
INCHIRIAT
preotul Stefan Lambadariu
Telegrame, precum liste de va primi fie-care gratis. tea bisericet Sf.
tor opt camere cu
in total parte chiar pen-
(73. 36-28 S (103) 2)
tru comptoar, strada Gabroveni No. 47,

resp. David Tip. Thiel, strada Lipscani, No. 11.

www.dacoromanica.ro