In ŢarX s 5 Ee!

Anul XLK 6 Pagini EXEM , RUL In Străinătate: 6 Le!

In Austria s S. 0.50
6 Pagini Nr. 144 Marţi 2 Iunie 1931

CELE D RMÂ STlRl DÍN LUMEA ÎNTREACĂ

FONDATORI TI IR ATI CE ŞI T E L E F O N I C E D IR E C T O R !
Ii U I O I C A E S A V I L L A H
KED&CŢ1A ŞI ADM1 'RAŢIA: Bucureşti, Sir. Brozolanu No. 23-25 S T E M A » PO PESG Ü

TELEFON: DIRECŢIA 313/72-364/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 1CRETADIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORUSP. CU PROVINCIA 302/98-335/31

Pronia «ia tuberculoze I A f a c e r

D in tre în su şir ile fru ­
m o a se cu cari n a tu ra a
în z e s tr a t p e om , m ila p e n ­
tru su fe r in ţa ap roap elu i
în c o ro n ea z ă o p era c r e a to ­
rului şi rid ică p e om d ’a-
su p ra c e lo r la lte v ie ţu i­
to a re.
G raţie a c e stu i s e n ti­
m e n t, o m en irea a e ş it
din fa z a d e s ă lb ă tic ie şi
a a ju n s la c iv iliz a ţia d e
a z i. A tr e b u it în să , ca
p rin tre se m e n ii n o ştri să
s e g ă s e a s c ă unii, în care
m ila s ă c o n s titu e u n e x ­
p o n e n t d e o m ă r e ţie în ­
d u io şă to a r e ş i nu m ai ei
s e d a to r e s c o p e r e le s o ­
c ia le c a r e au a v u t în tâ i
la b a z ă m ila ş i d u p ă a-
c e e a a v e n it r e g le m e n ta ­
rea lor, ---- c a o urm are
a a cţiu n ii d e S ta t.
Profilaxia tuberculosei
la n oi e s t e o p era u n ei f e ­
m ei, d -na B a lş, profund
în ţe le g ă to a r e a m ilei p e
c a r e i-au in sp ira t-o s u ­
fe r in ţe le a lto r a . Cu m ij­
lo a c e m o d e ste , fă câ n d a-
p e l la inim ile carita b ile,
s ’a a ju ta t an d e an to t
m ai m u lţi su ferin zi d e t e ­
ribilul fla g e l a l tu b e r cu ­
lo zei.
S oc. Profilaxia Tuber­
culozei f a c e acu m a p el, ca
to td e a u n a la a c e a s t ă e-
p o c ă , s ă fie a ju ta tă sp re
Senzaţionalele mărturisiri
a le u n u l e s c io c
— Ar II asasinat pe tânărul Philippe Daudet şi
ar 11 săvârşit un furt de milioane —
Paris, 50 (telegT. particulară).
Un tânăr de bună condiţie _so­
cială, Edmond Achonrd, originar
din Lyon, în etate de 24 de ani,
licenţiat în drept, dar descree-
rat, care sub numele fals de vi­
contele Harcourt, a săvârşit nu­
meroase furturi şi escrocherii,
pentru cari ispăşeşte acum o o-
sândă de 5 ani, în închisoarea
dela Agen, a făent directorului
închisorii o destăinuire senza­
ţională. Achourd susţine că aT
fi ucigaşul lui Philippe Daudet,
fiul cunoscutului scriitor şi zia­
rist Leon Daudet.
Achourd a mai declarat că, în
calitate de membru al unui grup
anarhist, a împuşcat pe Philip­
pe Daudet în pivniţa librarului
anarhist Flaoutter.
Pe de altă parte, Achonrd mai
susţine că este autorul furtului
unor bijuterii în valoare de un
milion şi jumătate de franci,
furt săvârşit în 1928 la ministrul
egiptean Fakhri paşa.
Achourd a fost transferat la
închisoarea Poissy, lângă Paris,
unde doi psihiatri însărcinaţi de
procurorul tribunalului Sena,
Ciftiffl in pag. 3 : Cana an operai fruntaşii nati­
onal ţărănişti la Banca Cetatea.
Ce-a căutat... a găsit!...
a -şi în d ep lin i cu c â t m ai
m u lt sp o r o p era sa .
Nu ştim cu m s ă în d e m ­
n ăm m ai b in e p e citito rii
n o şţri ş i p e c â t m ai m u lţi
rom âni să -i v in ă în a ju ­
tor, nu num ai îm p in şi d e
se n tim en tu l m ilei, d ar şi
d e d a to ria p e care o a v e m
fie c a re d e a da t o t sp r iji­
nul p en tru stă v ilir e a unui
fla g e l, c a re n e p o a te a-
m en in ţa p e to ţi.
M icrobul tu b ercu lo zei
e s t e azi a tâ t d e r ă sp â n ­
d it, în c â t, d a c ă n u n e
v om m ob iliza cu to ţii, ca
în co n tra unui d u şm an
com u n, su n tem a m en in ­
ţa ţi fie c a r e m ai curân d
ori m ai târziu , în e x is t e n ­
ţa n o a stră .
S ă d ăm prin urm are
to t sprijinul şi s ă c o n tri­
buim cu oricâ t p u te m la
o p era so c. Profilaxia Tu­
berculozei, fiind co n v in şi
că, oricâ t am d a , dăm
p en tru fie c a re din noi,
p en tru viitorul copiilor
n oştri, p en tru fam iliile
n o a stre .
Dar s ă n e a d u cem a-
m in te c ă stră m o şii n o ştri
sp u n ea m : BIS DAT, QUI
CBTO DATt a d ic ă cin e d ă
la v rem e, d ă în d o it, ş i s o ­
c ie ta te a Profilaxia Tuber­
culozei are n e v o e d e a ju ­
to a re im ed ia te.
STELIAN POPESCU
l-au supus de trei săptămâna
unui examen mintal. Până în
prezent Achourd a dat dovezi de
luciditate şi de precizinni în
toate răspunsurile sale.
_Până în prezent psihiatrii nn
şi-au dat încă raportul, care este
aşteptat cu mare curiozitate.
G. Valliany
------- xox--------
Prigonirea
bisericii ortodoxe
Moscova, 30 (Rador). — Mitro­
politul ortodox din Moscova a
dat o decizie prin care ridică din
drepturile bisericeşti pe mitropo­
litul Evloghie, şeful bisericei ru­
seşti din străinătate. Un sinod va
fi convocat pentru a da o hotă-
rîre definitivă în această ches­
tiune.
După cum se ştie, mitropolitul
Evloghie a dus o campanie în-
vierşunată împotriva conducăto­
rilor bisericeşti dela Moscova, a-
cuzându-i că s'ar fi făcut unelte
politice ale Sovietelor.
—B
— Mandatul de ai
Precum am anunţat la timp,
mandatul de arestare lansat de
d. jude instr. Stănescu, al cab. 7,
contra codirectorului „Luptei", d.
Albert Honigmann — pentru tra­
ficul de influenţă, comis în scan­
daloasa afacere a contrabandei
cu galoşi sovietici — a fost supus
Sâmbătă confirmării tribunalului.
Desbaterile au urmat în faţa
trib. Ilfov s. IV, constituit cu
d-nii judecători George Solomo-
nescu, Ion Costin şi C. Mitulescu,
fotoliul ministerului public fiind
ocupat de d. procuror C. Bă-
descu, şi au început la ora 3 fix,
în prezenţa unui imens public,
massat până în ultimul locşor al
sălii.
Pe banca apărării au luat loc
d-nii avocaţi Radu D. Rosetti, 1.
Th. Florescu, Nicu Stănescu, Co-
rodeanu, l. Gr. Perieţeanu, lorgu
Petrooici, Dem. 1. Dobrescu,
Tribunalul intră. Desbaterile încep
Se renunţă la formalitatea inte.
rogării inculpatului.
Dealtfel s’a văait a fi de pri­
sos, mărturisirea sau tăgada ace­
stuia fiind conţinută sub semnă­
tură, în interogatorul luat la in­
strucţie iar repetarea explicaţii­
lor va fi făcută, copios, de apă­
rare.
Se păşeşte de aceea, deadxep-
tul, în fond. dându-se cuvântul
d-lui procuror Bădescu spre a-şi
fixa concluziile pentru confirma­
rea mandatului de arestare.
TRAFICANT DE INFLUENŢA
Reprezentantul ministerului pu­
blic începe prin a preciza că —
din raportul ca şi din ordonanţa
de zi, a magistratului instructor
— resultă că delictul pentru ca­
re Albert Honigmann a fost pus
sub urmărire penală şi apoi de­
pus la Văcăreşti, — în baza man­
datului de arestare a eărni cbn-
iirmare este cerută astăzi — e
cel prevăzut şi penat de art. 146
c. p., adică „traficul de influien-
ţă“ comis la ministerul finanţe­
lor.
Examinând delictul, ca atare,
d-sa învederează gravitatea ex­
cepţională, de ordin social în
prim rând, ce o prezintă această
infracţiune. Subliniază în deo­
sebi aspectul ei, demoralizant şi
degradant, pentru funcţionarii
publici şi pentru administraţia
publică în genere, stigmatizată
de faima „traficului“.
„Parchetul şi instrucţia îşi fac
datoria să descopere şi să supuie
rigorilor legii pe cei cari cultivă
această infracţiune, atentând ast­
fel la prestigiul autorităţii. Pen. j tăţii Sale Regelui Carol al II-lea,
tru desăvârşirea acţiunei noastre; Noi Ion P. Stănescu judecător
— închinate pregătirii operei de j de instrucţie al cabinetului 7 de
justiţie pe care dv. veţi fi che­ pe lângă trib. Ilfov.
maţi, mâine, să o realizaţi, — vă
rog domnilor judecători, să ve­ de procedură penală, dresate la
deţi că e locul să fie confirmat cabinet în dosarul cause! No.
mandatul de arestare“.
D. procuror trece apoi Ia nigmann evreu, de ani 61, zia.
exam inarea faptelor imputa­ rist, domiciliat în Bucureşti, str.
te prevenitului.
A rată în prealabil intere - comis faptul că în calitate de
sul superior de stat şi de a - simplu particular, în numele său
parare naţională ce a prezi­ propriu,
dat la interzicerea importu - tanţii din Bucureşti, ai firmei
lui produselor industriei s o ­ Resinoweltsch din Praga, pentru
vietice şi în specie la interzi­ intervenţia pe care a făcut’o pe
cerea im portului galoşilor lângă fostul ministru de finanţe
sovietici.
La eşirea dela clubul naţional- atât în interesul ordinei şi si­
ţărănesc, d. Virgil Serdaru a păl­ guranţei generale grav primej­
muit pe V. Magiam.
(Ziarele)
g a 'o ş i l o r s o v i e t i c i
■oxo<
Traficul de influentă
— Un daliei devenit epidemie. — Să se urmă­
rească participanţii. — Ce cere legea —
man In faţa tribunalului
In afacerea galoşilor ruseşti, un tru societate, ca exemplu pentru
a f o s t in fir m a t. — In c u lp a tu l r e c o n d u s la V ă c ă r e ş ti — inculpat a fost depus sub acuza­ viitor.
zu, Vasile Toncescu.ş.a a g resm n ei s o v ie tic e au I nilor pe cari i-a obţinut se co­ rea de trafic de influenţă. Dar acţiunea aceasta nu va fi
~.ă ar fi un proces de pornit a tu n ci în c ă u ta re a roborează cu faptul că prin re­ Delictul pedepsit de art. Í46, complectă, dacă nu se vor lua
aţional-fărănist, observă gistrele firmei Maurlciu Kowler, din codul penal, a venit foarte măsuri contra tuturor factorilor
traficurilor de influenţă.
unui ,,om cu in flu e n ţă “ în prieten bun al lui Albert Ho­ rar în faţa justiţiei, deşi ar fi
a nu e lipsită de inte- sta r e s ă fo r ţe z e m â n a m i­ nigmann, se vede ieşită suma de trebuit să fie cel mai des repri­ In adevăr, art. 146 din codul
într’adevăr, cu excepţia n istrului d e fin a n ţe a l g u ­ lei 640.000 la data de 2? Mai 1930 mat, întrucât s’a comis pe o sca­ penal pedepseşte pe traficantul
vorbitori, toţi ceilalţi a- vern u lu i d e fu n c t, d. Mi­ în contul „Einhorn“ represen- ră mai întinsă decât orice altă in­ de influenţă, care ia şperţ „în nu­
mele său, sau în numele vreunui
partidului nafional-ţă- tantnl firmei Resinowetsch din fracţiune dela război încoace.
hail P op ovici, şi s ă ob ţin ă Praga, sumă apropiată celei re­ Oameni fără profesie sau cu funcţionar public“, şi anume „cu
cunoscute de inculpat prin scri­ profesii neexercitate au făcut ştirea sau fără ştirea acestuia".
el, nici d. Jean Th. Fio­ a u to r iz a ţia s a lv a to a r e . Aşa dar, în cazurile de felul
na menaja grupul apă- soarea sa că a obţinut’o şi care averi şi desfid cu luxul lor pe cei
„O m ul cu in flu e n ţă “ a sumă tocmai pentru întrebuinţa­ mai eminenţi şi mai cinstiţi pro- acesta trebue să se cerceteze şi
onal-ţărăniste de o poan- fo s t g ă s it în p e r so a n a lui să se stabilească, nu numai cine
3T plină de savoare. rea ei delictuoasă nu a lost ope­ fseionişti, pe toată lumea munci­
- ule — punctează d-sa, A lb ert H onigm ann. rată prin registrele firmei „Ein­ toare, care plăteşte impozite mai a primit şperţ, dar şi în numele
cui sau pentru cine ; şi, al doi-
sstvul Eosetti — numai T ârgul s ‘a fă c u t rep ed e. horn“. mari decât traficanţii de influen­
3) Declaraţia lui Alfred Ein­ tă. pentru că aceştia ştiu să sub­ lea, dacă acesta din urmă a
noi doi suntem independenţi pe P reţu l —— b a c şişu l sau ştiut sau nu că înlesneşte trafi­
aci, ne pierdem între ţărănişti... horn, declaraţie coroborată cu tilizeze în faţa fiscului beneficiile
şp erţu l ---- a fo s t co n v e - scrisoarea copiată care arată că obţinute prin fraudă. cul, şi dacă, în prima ipoteză,
— Oameni liberi, nu ? s’a înfruptat şi el.
— Ah... nu, „Om liber" sunt n it şi v ă r sa t. a cerut ulterior firmei Resino­ Există legiuni de samsari, cu
wetsch să-i trimită suma de lei sau fără monoclu, cu locuinţe In cazul acesta, cel... influen­
numai eu, tu eşti „personalitate“ Iar H on igm an n , sp e c u - ţat trece la art. 144 cod penal
salvată din nafragiul încercării 2.500.000 pentru speze extraordi­ somptuoase, cu relaţiuni bizare,
lând situ a ţia c e a v e a şi nare făcute cu importul de şo­ care rup scările autorităţilor, in­ relativ la mituire.
de guvern al personalităţilor. Cercetările, urmăririle şi pe­
Sub auspiciile glumei, se face a c c e su l c e şi-l a sig u r a se şoni şi galoşi pe care speze nu tervenind.. influenţând, conru-
apoi linişte. le poate justifica cu acte şi nici pând, adesea alegându-se cu mai depsele trebue să îmbrăţişeze
la m in istru l fin a n ţelo r, a pe toţi onorabilii cooperatori la
nu le-a înregistrat în registrele mult decât părţile pentru care
o b ţin u t perm isu l.
G raţie a c e s tu i fa v o r —
sale, ceea ce .prczumă că el a lucrează şi împărţind cu oficialii
căutat să se acopere şl de cei de cari uzează şi abuzează.
540.000 lei daţi la 27 Mai 1930
delictul atât de frecvent.
Nu numai atât. dar art. 146
cod penal mai prevede că, „lu­
Măsura s‘a luat, în baza lib erat îm p o triv a prohibi- Lumea îi ştie pe traficanţi, îi crurile primite sau valoarea tor
rapoartelor siguranţei gene­ ţiu n ei form ale s ta b ilită d e inculpatului. arată cu degetul şi-i detestă. Din
se vor lua in folosul ospiciilor
rale a statului, prin cari se gu vern ş i m ai a le s în d is­ 4) Cu faptul că banii lei 640.000 nefericire, ei au mare sprijin în sau caselor de binefacere", şi
au fost daţi iu deposit la 31 Mar­ unii politieiani cu situaţii înalte
arată că această formă a dum­ p reţu l in te r e selo r ordinei prin urmare trebue să se sta­
pingului rusesc primejdueşte tie 1930 d-lui M. Kowler, bunul şi cu mentalităţi denaturate. A- bilească exact cuantumul şper-
prieten al lui Albert Honigman, ceştia îi încurajează, fie pentru
grav economia naţională şi şi sig u ra n ţe i sta tu lu i ---- adică în momentul când se lua­ participaţie la gheliruri, fie
ţurilor şi să se urmărească până
că, osebit, realizează fonduri v a g o a n e le cu m arfa s o v ie ­ în pânzele albe traficanţii, fon­
seră măsuri pentru prohibirea pentru articole în ziare speciali­ durile ce au făcut obiectul frau­
pentru întreţinerea şi îomen- tică au şi în c e p u t s ă p ă - importului de galoşi şişoşoni so­zate în materie, fie din alte con-
delor urmând să ia destinaţia
tarea propagandei anarhice tru ndă în ţară, prin Hal- vietici, şi ridicaţi în preajma sideraţiuni de aceeaş calitate du­ prescrisă de lege.
sovietice în România, adă- m eiu, prin T im işoara, prin depunerei petiţiei din 30 Mai bioasă.
Vom urmări aceste cercetări
pând astfel opera de submi­ Obor e tc . 1930 semnată de H. Einhorn prin Traficul şi şperţul au ajuns o şi vom cere fără încetare gene.
care acesta solicită importul, caracteristică a vremii.
narea statului român. Din fericire a t â t c o n tra ­ ralizarea lor, spre a ajunge la
ceia ce prezumă că suma a lost Să sperăm, că cel puţin acum stârpirea unui rău şi a unei ru-
Efectele s‘au văzut de în - b an d a co m isă d e to v ă r ă ­ depusă în deposit la prietenul se va face un pas hotărît pentru
dată. şini care s’au desfăşurat prea
lui Honigmann pentru a-i fi a. curmarea râului, că acţiunea de mult şi prea sfidător, fără teamă
Mişcarea comunistă, de na­ şia Einhorn e t C om p., c â t cestuia garantată pentru inter­ salubritate se va întinde în toate şi fără sancţiuni, în ochii oame­
tură sovietică, din ţară — o- şi traficu l fă p tu it d e Ho - venţia ce avea să o facă şi libe­ direcţiile şi toţi vinovaţii îşi vor
nilor cumsecade, muncitori şi
dată lipsită de fonduri —s‘a nigm an n, au fo s t în cele rată în zina când îi s'a încre­ lua pedeapsa, ca satisfacţie pen­ apăsaţi de greutăţi.
dinţat petiţia pentru a o duce la
anemiat. din urm ă d e sc o p e r ite iar
minister.
Firma Einhorn Samuel et autorii lor p u şi su b c e rc e ­
Fiul, spre a eluda opreliştea, tări p e n a le .
a recurs însă la subterfugiul
5) Faptul că petiţia deşi
copiată la 30 Mai 1930 nu a Astăzi începe în toată ţara campania de propagandă
pentru combaterea tuberculozei. Mormântul uriaş deschis
importului clandestin de mar­
fă sovietică prin Cehoslova­ b o
D u pă in v e stig a ţii n e o ­
site
fost înregistrată la minis­
ter decât !e 20 Iunie 1930
unui d in tre c u lp a ­
şi primită de ministru fără
în fiecare an în România pentru 50.000 de victime ale
acestui flagel, va convinge publicul nostru că orice întâr­
cia şi sub eticheta din bili — p e dep lin id e n tifi­ ziere este un asasinat împotriva celor care ar putea fi
Praga a unei întreprinderi c a t în p e r so a n a lui A lb ert înregistrare la 18 Iunie salvaţi.
intermediare. H onigm ann — e trim is în 1930, cei ace învederează că Societatea pentru profila xia tuberculozei răspândeşte
Prima cantitate îndrumată ju d e c a tă co n f. art. 1 4 6 ea a fost finutu in buzunar acum TIMBRUL ANTITUBE RCULOS.
spre România a fost de cod. p e n a l ş i a r e sta t. de către inculpat care a Aceasta a însemnat în America, în Franţa, în Dane-
450 mii de perechi de galoşi. Acuzarea înfăţişează manda­ aşteptat momentul favora­ marca, o contribuţie uriaşă, datorită căreia procentul mor­
Organele vamale au refu­ tul de arestare în temeiurile lui bil când să facă interven­ talităţii de tuberculoză a scăzut şi scade zi cu zi.
zat intrarea tmsporturilor şi etăru© — punct cu punct — Noi suntem chemaţi să ne dăm obolul astăzi, când ne
fără de o autorizaţie spe­ asupra consideraţiunilor ce l-au ţia.
aşteaptă înfriguraţi atâţia muribunzi.
cială. 6) In fine împrejurarea TIMBRUL ANTITUBERCULOS înseamnă contribuţia
determinat. că inculpatul nu avea dece
B e n eficia rii în d r ă z n e ţe i la cea mai frumoasă luptă.
să facă intervenţia pe gra­
tis, el care impută chiar
Textul mandatului de arestare fratelui său Emil Fagure
In numele legii şi al Majes-
şi cu amendă.
că nu a împărţit cu dânsul
soare dela 6 luni până la 2 ani beneficiile mandatului de
deputat.
Erupţia sondei
Considerând că din cercetările
făcute şi chiar din interogatoriul
Având în vedere că instrucţia
cauzei este abia la început : că d ela ©ura Ocniţei continuă
inculpatului resultă indicii şi este necesar a se asculta noi mar­ Moreni, 30 Mai Erupţia sondei are şi ea o ten­
Având în vedere toate actele sarcini grave în contra numitu­ tori şi informatori pentru preci­ Erupţia sondei No. 14 a soc. dinţă continuă de creştere.
lui Albert Honigmann. zarea faptelor mai sus expuse $i „Prahova“ din Gura Ocniţei Sgomotul produs de erupţie se
Având în vedere că aceste in­ pentru aceasta, inculpatul nevoind creşte în intensitate. aude pe o rază de aproape 20
166/931 în contra lai Albert Ho­ dicii grave sunt următoarele: ia început să ne facă nici o decla­ Fiindcă ţiţeiul e amestecat cu kilometri.
1) Declaraţia martorului Gh. raţie şi tăgădnind faptul, este nisip, coloanele sondei au înce­
Oiştea, fost director general al ABSOLUT NECESARA DEŢI­ put să fie roase şi aruncate a-
Jules Michelet Í7, prevenit că a vămilor, din care resultă că nu­ NEREA lui în prevenţie pentru fară.
a-1 împiedica să comunice cu Din cauza aceasta, s‘a format
mitul A. Honigmann a interve­
martorii şi informatorii ce ur­
nit pentru ridicarea prohibiţiei la gura sondei o gaură mare, ca.
mează a se eudia şi pentru a re a provocat prăbuşirea sondei
a pretins şd primit bani
circa 600.000 lei dela reprezen­
ordonată şi pentru «admiterea
importului de şoşoni şi galoşi de nu-i da posibilitatea să influen­ încercările de oprirea erupţiei
provenienţă ruseasca fapt recu­ ţeze depoziţiile acestor martori şi care se făceau pe la suprafaţă
noscut sub altă formă şi de că­ informatori şi astfel să deruteze au fost, în consecinţă, suspenda
tre inculpat şi e%-firmát prin instrucţia. te.
semnătura ,,Einhorn" cu carac­
Considerând pe de altă parte Sonda erupe acum liber, im
terele scrisului inculpatului pu- că deşi inculpatul are domiciliul prăştiind de jur împrejur ţiţeiul
M. Popovici, în cursul lunilor stabil sunt temeri că s'ar putea pe o distanţă de aproape 2 kilo
Mai şi Iunie 1930 pentru ca nu­ pe condica de expedite şi sustrage urmărirei justiţiei, dacă metri. Nori de gaz plutesc den
mitul la 20 Iunie 1930 să ridice declaraţia aceluktş martor O iş­ ar fi lăsat liber, făcând astfel
măsura ordonată anterior pen­ tea care afirmă că inculpatul a supra regiunii care este în per
iluzorie sancţiunea ce i s’ar da. manent pericol.
tru prohibirea importului de şo­
şoni şi galoşi de provenienţă so­
vietică, măsjră prohibitivă luată
ridicat ordinele către vamă pen­
tru aprobarea importului.
2) Scrisoarea scrisă şi sub­
Că în fine dată fiind gravita­
tea faptului imputat şi interesul
ordinei şi siguranţei publice, cere
Sonda erupe en 0 presiune de
aproape 200 atmosfere, cu un de
bit de circa 200 vagoane pe zi.
scrisă de inculpat adresată fra­ ca dânsul să fie arestat în pre­ împrejurul sondei se fac bata
telui său Emil Fagure, fost de. venţie. Ie, se montează conducte şi st
duită prin aceea că cu marfa putat, prin care mărturiseşte că Văzând dispoziţiile art. 93 din instalează pompe pentru capta,
importată pţecurn şi cu banii re­ el personal (inculpatul) a făcut cod. proc. penale ; rea ţiţeiului.
zultaţi diu vânzarea ei se în­ rost de lei 550.000 pe cari bani Ascultând si concluziile d-lui încercările făcute în zilelr
treţine propagandă sovietică în i-a împărţit cu Emil Fagure şi procuror C. N. Simionescu ; din urmă, pentru închiderea gu
România, cât şi în interesul co­ prin care imputând fratelui său Pentru aceste motive : rii sondei şi a se opri astfel ini
merţului românesc. că nu a împărţit cu dânsul be­ Mandăm tuturor agenţilor for- prăştierea ţiţeiului, au fost pă
Având în vedere că acest fapt neficiile mandatului de deputat, răsite, întru cât beciul sondei s‘a
este prevăzut şi pedepsit de art. îi arată că acum nu mai are alt prăbuşit. Craterul ei se măreşte D. PRYSTOR
146 din codul penal cu închi­ venit, această mărturisire a ba- Oontinuare la Ultima oră incontinuu. noul prim m inistru al Poloniei
iqiB«lll|i||||llllllll|i||||lllll|l|||| >1 I I I

aceste limite: ajutorul de dea­ două feluri de universalism : u- cine stă să aleagă între înţelep­

Duminica harului supra noastră. Miracolul cobori-

D. profesor Iosif Frolo a publi­
cat în Universul dim 12 Mai un
articol care ne priveşte şi pe noi,
despre ,.colaborarea bisericilor
creştine'*. Erau câteva reflecţii în
legătură cu poziţia schiţată de
mine în foiletonul „Noi şi catoli­
cii“. Chestiuni pe care le-am so­
cotit mai urgente au întârziat re­
plica noastră. A fost poate mai
F?
bine.
bi O problemă de însemnăta­
tea apropierii între bisericile lui
Hristos e mai nimerit s’o reluăm
într’o zi cum e marea Duminică
a Pogorârii Duhului Sfânt. Sen­
sul acestei strălucite sărbători a
creştinătăţii e unitatea harului
supranatural în diversitatea na­
turii noastre omeneşti. Suntem
variaţi, dacă nu chiar avariaţi, în
inşi, în popoare, în rase, în clase,
în păreri în tendinţe. în puterea
de a interpreta adevărurile car­
dinale ale vieţii. In aceasta stă
farmecul, dar şi nenorocirea lu­
mi’ noastre. E parpdoxul profund
__—
V*’'V': al naturii noastre umane ■. când
Im agiine fă r ă c u v in te . am trăit în unitate, am dorit di-
de NICHIFOR CRAINIC
versitatea şi am creat biserici
deosebite ; când nenorocirea ace­
stei diversităţi s’a reflectat în
conştiinţa noastră îndurerată, am
ajuns să dorim din nou unitatea
ce s’a sfărâmat. Povestea acestui
paradox care e, de fapt, istoria
omenirii, ne înva{ă un lucru mai
presus de toate : că singură pu­
terea omenească, oricât de orgo­
lioasă ar fi ea, nu e capabilă să-şi
ia legile universalei armonii.
Chiar când popoarele toate, în-
tr'un grav moment istoric cum e
cel contimporan năzuiesc la fel
spre armonia universală, fiecare
dintre ele o înţelege, într’un mod
care diferă de celelalte. Dacă am
considera numai chestiunea atât
de curentă şi de arzătoare a Pan-
Europei, am înţelege uşor câtă
distanţă e între o dorinţă unani­
mă şi între puterea de a o realiza.
Ce învăţătură mai înţeleaptă am
putea trage din această constata­
re decât aceea despre limitele na­
turii noastre umane ?
E un singur mod de a depăşi
rili Duhului Sfânt ne desvăluie
acest secret. Peste diversitatea
neputinţelor noastre trece cu va­
iet harul universal al lui Dum­
nezeu. Noi suntem feluriţi şi pul­
verizaţi ; el e unic. Noi suntem
limitaţi; el e atotputernic. Nu e-
xistă ieşire dia haosul în care ne
sbatem decât transpunându-ne pe
olanul supranatural al harului.
Niciodată în istorie nu s’a reali­
zat un acord universal decât a-
tunci când oamenii s’au regăsit
dincolo de ei, cu sufletele conto­
pite îra focarul Spiritului unic şi
suprafiresc. Celelalte acorduri,
impuse prin forţă şi prin silnicie,
s’au prăbuşit. Cu alte cuvinte,
tot ce s’a creat mare şi durabil
în omenire, s’a creat prin cola­
borarea tainică între om şi Dum­
nezeu. Orice trudă terestră care
refuză această colaborare, poartă
în sine osânda zădărniciei. Pen­
tru oricine consideră istoria alt­
fel decât prin ochelarii Lui Karl
Marx adevărul acesta e evident
ca lumina soarelui.
Marele gânditor catolic şi stră­
lucitul stilist care e Jacques Ma-
ritain găseşte că tendinţa domi­
nantă a epocei noastre c univer­
salismul, căutarea formulei unice
a păcii tuturor.. Dar deosebeşte
niversalismul lui Anticrist şi u-
niversalismul lui Hristos Cel din­
tâi se întemeiază orgolios pe sin­
gura putere omenească, pe care o
crede capabilă să impună cu for­
ţa planetei întregi formula uni­
formităţii. II reprezintă bolşevis­
mul rus, care nu înţelege să se
limiteze la graniţele sovietice, ci
să cucerească omenirea întreagă,
Bolşevismul e războiul împotriva
lui Dumnezeu, războiul care vrea
să turtească omenirea în egalita­
tea unei robii universale, tirani­
zate de Anticrist. E imaginea in­
fernului răsturnată în ordinea
pământească.
Celalt universalism e idealul
societăţii creştine, întemeiată pe
libertate şi iubire. Aici nu mai e
vorba de o nivelare cu forţa, de
o sfărîmare a insului in masa so-
cietăţii-sclave, ci de aderenţa per­
sonală a fiecăruia, liberă şi con­
vinsă, la puterea supranaturală
care dincolo de noi, dar cu vo­
inţele noastre toate, crează sim­
fonia universală a păcii. Când
fiecare— inşi, popoare si clase —
ne vom recunoaşte în Iisus Hris­
tos. armonia lumii întregi se va
realiza ca clela rine, sub m-rele
suflu al harului dumnezeesc. E
acesta un simplu vis Nu. E fă­
găduinţa lui Iisus Hristos. Iar
ciunea lui Karl Marx şi între în­
ţelepciunea lui Iisus Hristos, ale­
ge între ură şi iubire, între răz­
boi şi pace, între crimă şi feri­
cire, între om şi Dumnezeu.
Dacă acesta e spiritul contra­
dictoriu, antinomic, al epocei noa­
stre, bisericile lui Hristos, care se
recunosc într’însul, au în faţă a-
celaş protivnic al lui Hristos : a-
teismul militant al bolşevismului
cu tentativa lui de a încătuşa lu­
mea în infernul robiei universale.
Privită sub unghiul necesităţii
vremii de faţă, problema apro­
pierii bisericilor creştine şi în
special a ortodoxismului şi cato­
licismului. capătă un teren fertil
în posibilităţi. D. Iosif Frollo,
în răspunsul său, e de acord cu
noi. D-sa e catolic. Nu teolog ci
intelectual catolic, adică un căr­
turar a cărui cultură întreagă s'a
organiza* unitar în osatura con­
cepţiei catolice despre lume. Pre­
tutindeni, biserica apuseană are
legiuni de intelectuali de aceeaşi
formaţie ca d. Iosif Frollo. cre­
dincioşi luminaţi şi vehicule vii
ale aceleiaşi doctrine. Dacă invi­
diez ceva sunt aceste legiuni in­
telectuale prin cais catolicismul
Ctonttauare la pag. EI-a