„CREDITUL
O societate românească pentru industria petrolului
Filialele din străînătate.-Lucrărlle de explorare.-RafiaajnL-Perfecţionarea mijloacelor de extragere.
Atât din punct He vedere al ca­
pitalului social cât şi din acela
al activităţei desfăşurate în de­
cursul timpului, „Creditul Minier"
deţine un ioc de frunte printre so­
cietăţile industriale din România,
Şi în special printre acele cari se
ocupă c u industria şi comerţul pe­
trolului.
Anul acesta, când societatea
„Creditul Minier" îşi inaugurează
noua şi marea rafinerie dela Brazi
şi sediul nou clădit, din Bucureşti,
o privire retrospectivă ai celor a-
pronpe 17 ani de activitate în do-
memii'1 extracţiei, prelucrărei şi co-
mercializărei petrolului, ilustrează
succesul obţinut şi înfăptuirile
frumoase realizate de această so-
Înfiinţarea filialelor în străinătate
Astăzi, C R E D IT U L M IN IE R , pe
lângă faptul că este cea mai mare
societate petroliferă cu capital na­
ţional românesc din ţară, şi-a extins
sfera sa de activitate în mai toată
Europa, prin înfiinţarea de socie­
tăţi filiale în principalele ţări euro­
pene.
RAFINÉRIA BRAZI
Instalaţia de Craking ,;Dtibbs“
Progresele realizate de societate
sunt datorite in special faptului că
totdeauna conducătorii acestei insti­
tuţii au înţeles să se ţină in rdm cu
progresul modern adoptând, atât în
domeniul exploatatei cât şi al pielu.
crăxei petrolului, metodele moderne
utilizate in străinătate şi prin faptul
că au realizat legături directe cu
piaţa internaţională a petrolului, va­
lorificând astfel Produsele româneşti
in mod optim.
EXPLOATĂRI PETROLIFERE
cietate românească, creiată în 1919
la Bucureşti de ingineri de mine,
geologi şi technieieni români, cu
scopul de a valorifica bogăţiile mi­
niere ale României.
Atât sporirea continuă şi im­
portantă a capitalului social, care
dela 1„750.000 lei la constituire
însuma încă din 1927 lei 605 mi­
lioane deplin vărsaţi, în afară de
rezerve cari actualmente ating circa
200 milioane lei, cât şi desvoltarea
rapidă a activităţei sale industriale,
i-au asigurat în scurt timp, unul
din primele locuri între societăţile
petrolifere din România şi au do­
vedit oportunitatea creerei nouei
societăţi.
Cele cea, 80 sonde situate pe te­
renurile sale de exploatare din prin.
cipalele şantiere ale României: M o­
rém, Ochiuri, Gura Ocniţei, Boldeşti
Hârsa/ Viforâta* Poenărearica, Măr-
gineni, etc. in suprafaţă de aprox, julm activitatea societăţei este dem­
700 ha. asigură soc, C R E D IT U L M l nă de toată atenţiunea, atât prin to­
talul de peste 4 milioane jumătate to
ne de ţiţei prelucrat, cât şi prin fru­
moasa iniţiativă dui utimii ani, a so­
cietăţii, de a construi fa Brazi, lân­
gă Ploeşti, o rafinărie nouă, moder­
nă, care să asigure rafinarea in con.
diţiuni optime a intregei sale pio-
ducţiuni şi care prevăzută fiind cu
ultimele perfecţionări technipe, să
permită o valorificare cât mai com­
plectă a ţiţesului.
concepută de technicienii români a,
N lE R o producţie anuală importan­
tă — 580.0Q0 tone extrase în 1335 —
menită să aprovizioneze nevoile de
prelucrare ale rafinăriilor de cate
dispune la Brazi şi la Doiceşti socie­
tatea.
C RED ITU L M IN IE R utilizează
aparate de ioraj rotative, simulare
cu cele existente în America fapt ce
Soc. C R E D IT M IN IE R F R A N C O .
i-a dat posibilitatea să sape şi să
pună in producţie sonde, la adâncimi R O U M A IN zu un capital de 35,000.000
Fr$. a fost creată la Paris in 1927,
Şantierul Moi*eni
maxi în perioade de timp minime, Europa şi una din cele mai adânci
şi să foreze sonda cea mai adânci din j din lume, la Chiţotani.
Lucrările de explorare
Jn afară de activitatea de foraj
cu scopul de a exploata zăcămin­
tele petrolifere cunoscute, trebuesc
menţionate lucrările de explorare
executate de societatea CREDI­
TUL MINIER în regiunile : Mo.
reni, Viforâta, Boldeşti.Hârsa,
Chit oranj şj Mărgineni.
Deşi Societatea CREDITUL MI­
NIER a urmărit totdeauna o ex­
ploatare raţională şi economică a
zăcămintelor, evitând pfintr’o ex­
tracţie prea intensă deprecierea
principalei bogăţii româneşti, pe.
trolul, totuşi, atât adâncimea din
Lucrările de raiinaj
De asemeni şi in domeniul rafina,
Rafinăria dela Brazi, care a fost
Perfecţionarea mijloacelor de
extracţie
Dar soc. „Creditul Minier" a ur­
mărit în acelaş timp cu desvolta­ de mijloace de stocaj la VMequter, sigurând reexportul mărfurilor ro­
rea şi perfecţionarea mijloacelor de Rouen precum şi in alte centre impor­
extracţie şi prelucrare realizarea u-
nor legături directe cu piaţa inter­ tante ale Franţei, impor !ă~ şi'distribue Pentru aceasta, dispunem de im­
naţională pentru a asigura desfa­ prin mijloace proptii, produsele petro­ portante depozite de tranzit la Pra-
cerea produselor sale pe principa­ lifere româneşti, vânzâridu-le ca atare ter-Spitz, de 15 depozite secundare
lele pieţe străine la preturile reale în gros şi în detaliu pe piaţa franceză. şi de peste 400 pompe de distri­
de vânzare şi nu la cele uneori
artificial stabilite pe piaţa Con­
stanţa.
Din aceste considerente soc. tăţi, din cauza insuficienţei şi scurtei utsch-Rumaenische Petroleum Ver­
„Creditul Minier" a înfiinţat în lor durate, n’au favorizat totdeauna în
Franţa societatea „Credit Alinier
Brarico-Roumain”, cu sediul la Pa­
ris, în Austria, „Creditul Minier",
OesterreichisclrRumaenische Pe­
troleum Vertriebs G. m, b. H, lorii de brut din alte ţări producătoare
la Viena, în Germania, „Creditul totuşi Societatea C R E D IT U L M I­ port la Hamburg precum şi de
Minier“ Deutsph Rumaenische P e­
troleum Vertriebs A. G- Ia Muen­
chen, în Italia,, A. P- I. R, Azienda
Petroli Itaio Rumena, Ia Roma,
în Cehoslovacia, „Union" G. m.
b. H. la Praga şi în Egypt „Nyle
Oil Co.", la Alexandria, precum şl
Societatea de navigaţie fluvială D.
R. M. T. (Deutsch Rumänische Mo
tortankschiffahrts).
Credit Minier
Lraneo-Roumain
MI NI ER“
ce în ce mai mare a straturilor pe­
trolifere productive cât şi epuiza­
rea rapidă a unor şantiere unde
stratul de petroi are o grosime mică
au silit-o să intensifice în ultimii
am, activitatea forajului, atingând
în 1934, un maximum de 42.000 m
Importanţa activităţei societăţei
reese şi mai sugestiv din cantita­
tea totală extrasă în decursul ul.
timilor zece ani, ce se cifrează la
peste 5 milioane jumătate tone,
pentru anul 1935 producţia Soc.
CREDITUL MINIER urcându-se
la circa 580.0<>0 tone.
societăţii şi ridicată în mai puţin de
2 ani, a fost Pusă în stare de func­
ţionare încă din luna Mai 193S-
Capacitatea sa actuală de Prelu­
crare de arca 500 000 tone anual, in-
stalaţiunile moderne de pipe-still şi
cracking precum şi o serie întreagă
de perfecţionări realizate atât la
toate celelalte instalaţiuni anexe de COMERCIALIZARE IN STREINATATE
pompare, de încărcarea vagoanelor
Cisterne şi de depozitarea produse,
Chaland petrolifer pe Sena
lor obţinute în această rafinărie
modernă, să fie muH superioară co­
lor ce se pot obţine în rafineriiie cu
instalaţiuni nemodernizate.
Alte loloase totdeauna să fie alături de iniţia­
tivele pentru promovarea indu­
striei şi economiei româneşti. In
‘Societatea „Creditul Minier" Oe- transportul economic al produselor acest sens, trebue relevat modul
sterreichisch-Rumaenische Petro­
leum Vertriebs G. m. b. H, creiată
sale spre ţările din Europa Cen­
trală, utilizând Dunărea, această
în care a sprijinit din beneficiile
sale progresul învăţământului
la Viena, deţine rafinăria din Kor-
neuburg şi instalaţiile societăţei
importantă cale naturala, a mai tehnic şi economic în România, şi
fost constituită în 1928, la Deggen­ felul în care a participat, prin a-
Această societate filială, ce dispune Schodnica cu rafinăria Droesing, a- cordarea de burse de studii, sub.
dorf, din iniţiativa Creditului Mi­
venţii, etc., la înfăptuirea acelui
nier, Societatea de transport fluvial,
mâneşti în ţările Europei Centrale. frumos deziderat de a pregăti pe
„Deutsch-Rumaenische Motortank“ technicienii şi conducătorii ro­
schifíahrts G. m. b. H„ al cărei
mâni de mâine.
parc de tancuri este în continuă
creştere. Această societate românească
fondată din iniţiativa şi mijloace
Deşi contingentele de import acor­ buţie răspândite în toată Austria. româneşti, c°nstitue un minunat)
date de guvernul francez acestei socle, Societatea „Creditul Minier" De-
Participările mijloc de propagandă naţională
peste hotare şi un frumos exemplu
de realizări rodnice şj de muncă
triebs G. m. b. H, creată în 192S
gradul dorit desvoltarea vânzărilor, tm
la Muenchen, dispune de un de­ Societatea CREDITUL MINIER şi de perseverenţă românească.
portatorii români fiind puşi intr’o si R*p.
pozit de rezervoare la Deggendorf nu şi-a limitat însă activitatea nu-
tuaţie de inferioritate faţă de importa,
niaj îu domeniul exploatatei petro
pe Dunăre, de rezervoare de im­
lului.
Participarea acestei societăţi în.
D. Homier despre
N IE R F R A N C O -R O UM A IN este
mai multe depozite de vânzare în
bine cunoscută pe piaţa franceză, pro. Bavaria, i
tr’un mare număr de întreprinderi
petrolifere : Steaua Română, Pe­
perspectivele refaceri
Societatea „Union" G. m. b. H, D. Lucien Romier, directorul zia­
dusele sale „CREbUNE” — benzină trolul Românesc, Petrol G°vora;
rului ..Figaro-’ a ţinut o conferinţă
spedală pentru automobile — şi C RE a fost constituită în anul 1934 la carbonifere : Petroşani, Lonea; mi­
despre „perspectivele refacerii”.
D IT O IL — ulei special pentru auto niere şj altele: Calea, Soc. Naţio­ Numai un război, a spus d. Ro-
Praga. Această societate afiliată a
nală de Gaz Metan, Creditul pen- mier, ar nimici speranţele noastre
mobile — fiind căutate şi apreciate. organizat o bază de import la Bra­
tru întreprinderi Electrice, ete. de refacere economică, un război
Ttebue să sperăm că guvernul fran­ tislava şi un depozit la Praga.
învederează faptul că Soc. CREDI. care ar însemna, indiferent care ar.
cez apreciind la justa valoare necesl. Societatea „Creditul Minier" are TUL MINIER a înţeles să nu ră­ fi rezultatul, sfârşitul Europei.
mână străină de manifestările cele
Criza care mai dăinueşte poartă
tatea strângerii legăturilor economice o agenţie 1a Alexandria în Egipt, ce în ea germenii refacerii în măsura
francO-române, va satisface justele ce­ este pe cale de a se transforma in­ mai representative ale economia! în care îndeamnă oamenii nu la pla­
româneşti şi că a căutat totdeauna samente imobiliare, ci la cumpărări
reri ale societăţilor importatoare cu In. tr o societate filială a Creditului
terese româneşti din Franţa, acordân. Minier (Nyle Oil Company).
să întrebuinţeze experienţa şi com­ de produse consumabile.
petenţa conducătorilor săi şi in alte
dude protecţiunea vamală de rafina],
Noua societate pentru care s'a domenii ale industriei noastre.
O atare măsură va da posibilitate a. construit în ultimul timp un de­ Acelaş lucru îl ilustrează şi im­
cestor societăţi, print: e c a r i,:C R E D IT
M IN IE R F R A N C O -R O U M A 1 N este
pozit modern de en gros cu insta- portantele lucrări de prospecţiune 0 bursă textilă la Bu­
cea mai importantă, să beneficieze de
laţiunile anexe la Alexandria, va
face posibilă păstrarea acestei im­
făcute la Altân.Tepe, îu Dobrogea,
în vederea exploatărei importan- dapesta
1 aceleaşi avantajii că ceilalţi producători tului zăcământ de pirită cupriferă
străini, posesori de rafinării în Franţa. portante pieţe pe care o constitue de acolo, precum şi lucrările îiitre- . La Budapesta, va lua în curând
fiinţă o bursă textilă, care nu va
Societatea A . P. I. R. (A Z 1 E N D A Egiptul şi ţările Levantului, pentru prîuse la mîuele sale aurifere din
face însă cotări, ci va ţine numai
P E T R O L I IT A L O -R U M E N A ) crea­ petrolul românesc. | Transilvania.
în evidenţă operaţiunile încheiate, a
tă în 1934 la Roma a primit o impor­ In sfârşit, pentru a-şi asigura CREDITUL MINIER a înţeles căror anunţare devine obligatorie.
tantă licenţă de import de 55 000 tone
anual din partea guvernului italian.
Filiala noastră deşi nu lucrează efec.
tiv decât din Martie 1935, totuşi a teu.
Gât se va semăna in
şit în acest scurt timp să plaseze can.
tităţi importante de produse şi să-şi
Statele Uuite îu 1936
câştige un loc bine apreciat pe piaţa t- Departamentul agricol al State­
lor Unite a dat publicităţii urmă­
tăliană, fiind încurajată de guvernul t- toarele date despre suprafeţele de
talian. cultură ce urmează să fie însămân­
Întreaga sa activitate comercială de ţate anul acesta: (în mii de acre):
până acum, preţurile convenabile obţi­
Porumb 98.800
Grâu de primăvară 22.400
nute, investiţiunile pe care a reuşit să Grâu Durum 3.300
le facă, construind un depozit la La­ Grâu 19.100
vór no şi urmând a dispune do un altu> Orz 39.800
în curs de construire la Veneţia, îm­
Ovăz 13.000
Sămânţă de in 2.400
preună cu numeroasele legături comer,
dale ce şi-a creat, sunt tot atâtea do
vezi, că înfiinţarea societăţii A P IR a
găsit ecoul dorit şi a corespuns unei Concurenţă sovietică
nevoi simţite de numeroşi importator,
italieni independenţi, cari văd în R o
fa vânzarea zahărului
mânia piaţa de aprovizionare cea ma Sovietele se găsesc în situaţia să
apropiată şi cea moi economică, pen. ofere în Levant zahărul cu 6,10
C OM E R C I A L I Z A R E pfunzi cif Beimt, fată de 7J> pfunzi,
tru Tt?Ua. ■' Stafia de încărcare in va goane cisterne dela Raf.
preţul exportatorilor din Europa a-
v H ra z i j eiiseaná, /