г -\
„Fără o agricultură in­
tehnic, ritmurile de execuţie şi faptul ca a
fost construit cu forţe proprii.
Proiectarea şi construcţia metroului au
început în 1975, constituind nu numai un
mare şantier, ci şi un mare laborator, pen­
tru că o asemenea lucrare a impus folosi­
rea pentru prima dată şi pe scară largă a
numeroase tehnologii moderne in construe '
ţii, precum şi a multor soluţii originale,
adecuate condiţiilor specifice municipiului
Bucureşti. întreaga acţiune, sprijinită de un
amplu program de cercetări la care au par­
ticipat institute de specialitate, instituţii de
învâţâmlnt superior şi colective de inginerie
tehnologică şi de proiectare din numeroase
întreprinderi, a fost Îndrumată nemijlocit de
secretarul general al partidului nostru, to ­
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, prin
numeroase întUniri cu specialiştii şi prin in­
dicaţii concrete, la faţa locului, date cu pri­
lejul numeroaselor vizite de lucru făcute pe
şantier.
Adevărată coloană vertebrală a transpor­
tului în comun în Capitala ţării, cele două
mari magistrale de metrou, Industriilor -
Republica şi Pipera - I.M.G.B., la care se
adaugă artera Eroilor - Gara de Nord,
aflate astăzi la dispoziţia bucureşteanului,
reprezintă în primul rînd o prestigioasă
confirmare a posibilităţilor industriei româ­
neşti de a realiza cu forţe proprii marile
obiective ale construcţiei socialiste din pa­
tria noastră. Este, de aceea, interesant de
ştiut că rezolvarea problemelor apărute a
vizat, pe lingă aspectele cu caracter gene­
ral, de ansamblu, şi pe cele ale detaliilor
tehnice, fie că ele au fost incluse capitolului
numit material rulant sau instalaţii fixe, teh­
nologii de execuţie a staţiilor sau soluţii
constructive adoptate în cazul galeriilor şi
tunelurilor. Dacă ar fi să ne referim numai
la primul dintre ele, materialul rulant, ar
trebui să amintim că la realizarea acestuia
au contribuit peste 80 de întreprinderi şi in­
stitute de cercetare într-o fază în care la
noi nu existau echipamente specifice pen­
tru metrou, iar cunoştinţele despre acest
tip de material nu erau clar precizate. In
aceste condiţii, a Învins competenta proiec
fanţilor şi a constructorilor, astfel că prima
ramă de metrou (soluţie adoptată în final
de către proiectanţi şi care înseamnă cu ­
plarea a două vagoane ca unitate de depja-
sare In ambele sensuri) s-a ,.mişcat" la În­
treprinderea de Vagoane din Arad în d e­
cembrie 1976. Astăzi pe magistralele subte­
rane circulă In general trenuri formate din
cîte trei rame. Complexitatea acestei reali­
zări poate fi subliniată de cîteva cifre, între
care cele privind faptul că rama de metrou
însumează peste 15 000 de repere la fabri­
cant şi aproximativ 10 000 la subfurnizori,
avînd un număr de conexiuni electrice de
cca 10 000 pentru 3 000 m de cablu şi
20 000 m de conductoare electrice (de co­
nexiune). In condiţii de siguranţă deose­
bită, viteza comercială de deplasare inter­
sta te a fost, la darea In exploatare, de
35-40 km/h, adică de 2,5 ori mai rapid de­
ck tramvaiul, de 2 ori mai rapid decît auto­
buzul şi de 1,5 ori mai rapid decît automo­
bilul (la trafic intens).
Tehnologiile de execuţie a staţiilor care
punctează cei aproape 50 km cît însu­
mează astăzi arterele subterane au avut la
bază, printre altele, principiile executării de
incinte închise şi coborîrea nivelului pînzei
apei freatice pînă sub cota inferioară a să ­
păturii de incintă, structurile de rezistenţă
fiind realizate din beton armat monolit sau
prefabricate; totuşi la fiecare dintre staţii,
problemele de care s-au lovit proiectanţii,
ca şi constructorii, au fost mereu altele.
Iată deci cîteva dintre aspectele tehnice
care au subliniat competenţa cercetători­
lor, proiectanţilor, constructorilor şi men­
torilor români în aceşti ani de glorioase
transformări urbanistice şi edilitare. Reali­
zate sub conducerea nemijlocită a condu­
cătorului partidului şi statului nostru, tova­
răşul NICOLAE CEAUŞESCU, marile
ctitorii ale timpului nostru vor sta mărturie
peste veacuri capacităţii creatoare a po­
porului român, metroul bucureştean conti-
nuînd seria copleşitoarelor realizări ale
„Epocii Nicolae Ceauşescu", cea mai fer­
tilă epocă din istoria multiseculară a eroi­
cului nostru popor. ■ turii, orientînd tot mai ferm producţia agri
TITI TUDORANCEA
tensivă, m odernă, de
înaltă productivitate, or­
ganizată pe baza celor
mai noi cuceriri ale ştiin­
ţei, nu se poate asigura
nici făurirea societăţii
so cia liste m u ltila te ra l
dezvoltate, nici edifica­
rea comunismului în p a ­
tria noastră.11
NICOLAE
CEAUŞ ES C i
MECANIZAREA
AGRICULTURII
PE
COORDONATELE
NOII REVOLUŢII
AGRARE
Cont. dr. mg PAVEL BABICIU.
director el Institutului de Cercetere
Ştiin/itici fi Inginerie Tehnologici
pentru Mofini fi Utileie Agricole
ezvoltarea intensivă şi moderniza
rea continuă a agriculturii - ramură
de bază a producţiei materiale - re­
prezintă în prezent o constantă ma­
jors, de primă necesitate, a creşterii poten­
ţialului economic, a ridicării bunăstării po­
porului. Este meritul istoric al Partidului
Comunist Român, al secretarului său gene
ral, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU.
de a fi rezolvat cu pricepere organizarea pe
baze ştiinţifice a agriculturii, ca singura
cale pentru soluţionarea deplină a proble­
mei agrare, ca o necesitate obiectivă pen­
tru creşterea rapidă a producţiei agricole şi
a nivelului de trai a) Întregului popor.
In cei 25 de ani care s-au scurs de la în­
cheierea procesului revoluţionar de organi­
zare socialistă a agriculturii, această ra­
mură de bază a economiei noastre naţio­
nale a înregistrat prefaceri continue şi ac­
ţiuni înnoitoare ce au condus la transfor­
marea României dintr-o ţară „eminamente
agrară" Intr-un stat cu o puternica dezvol­
tare industrial-agrară care, depăşind stadiul
ţărilor în curs de .dezvoltare, păşeşte vigu­
ros în finalul acestui cincinal în rlndul ţări­
lor cu o dezvoltare medie.
Moment de însemnătate crucială în viaţa
social-politicâ a ţârii noastre. In procesul de
construcţie socialistă din România, Congre­
sul al IX-lea al Partidului Comunist Român
a transformat structural întreaga activitate
din agricultură. Cu clarviziune revoluţio­
nară, secretarul general al partidului, tova­
răşul NICOLAE CEAUŞESCU, a elabo­
rat pe temeiuri ştiinţifice concepţia cu pri­
vire la dezvoltarea şi modernizarea agricul­
colă pe calea intensivizării, a creşterii pro
ductivităţii şi eficienţei, militînd cu perseve
1/1988 ,