SUMAR

PRODUCTIE. . . . . . pag. 2- 3
incontestabile. aar :;;,
rezerve nevalorificate
PENTRU
'ELEVI . . . . . . . . . . . . . pag. 4- 5
Dioda semiconductoare
Receptor pentru testarea
amplificatoarelor
Amplificator
PENTRU CERCURILE
TEHNICO-APLICATIVE ... pag. t)..-. 7
Ambarcatie cu motor de Mobra
CITITORII ... pag. 8- 9
Punte RLC
Voltmetru
Avertizor
Scrierea pe fotografii
Amplificator stereo
ATELIER ..... .
de
CQYO ....... .
Receptor 144 MHz
AUTO-MOTO .....
Stroboscop cu turometru pentru
reglarea avansului
Puntea motor
.pag. 10-11
.eag. 12-13
.pag. 14-15
FOTOTEHNICA ......... pag.16-17
Dispozitiv pentru fotografierea
la
CONSTRUCTII-AMENAJARI .pag. 18-19

Pentru balcon
Hamac sau
de volei

Pentru dv.
Util
PUBLICITATE ......... pag.
Aparate de radio portabile
Televizoare cu circuite integrate
REVIST A REVISTELOR . . . . pag. 22
Control sunet
Convertor
Receptor
Automat pentru udat
Amplificator
Sunet de motor
MOZAIC ............. pag.23
Spalier practic
Divertisment estival
Audio Hi-Fi
REDACTIA RAsPUNDE .... pag. 24
Radioservice
AI 4-lea an al cincinalului revo.lutiei pentru realizarea obiectivelor unei etape dinamice in
dezvoltarea multilaterali a economiei socialiste, succese deosebite ale colectivelor de oameni ai muncii din intre-
prinderi, institute de cercetare proiectare, unititi economice din diferite ramuri indusbiale.
Permanent examen al contemporane., introducerea progresului tehnic presupune nu numai o concentrare a
creatoare din colectiv ,Cii o participare caracterizati de valoare, In concretizarea pozi-
tive, in prompti a problemelor ridicate zi de zi in procesul muncii.
Un rol determinant i.ngeneralizareaaplicirii noului il tineretul, caJe In multe industriale
o majoritate cu un aport nu numai n realizarea sarcinilor cotidiene, dar In valorificarea capitalului de
creativitate al se 1ntr-o afirmare.

IICDITISTAltll,
DAR SI RIZIRVI
tlCAllVAIDRIFICATI
pe multipl.e ac-
comisiilor
ce ale comitetelor U.T.C. din intre-
prinderile industriale se inscriu in am-
piui efort al tuturor oamenilor muncii
din economie pentru indeplinirea
obiectivelor asumate.
Angajamentele mobiJizatoareale or-
de tineret din industrie
incep se contureze n eloc-
vente, eforturile se in
produse realizate din economi.i,apor-
tul in introducerea
lor tehnice in procesele de
fiind, nu de ori, decisiv in dina-
mica a intreprinderilor.
firesc Festivalului na-
Cntarea Romniei, aflat la
cea de-a doua activitatea de
a
se n obiective concrete,cu
aplicabilitate in cu
efecte economice ce
un capital de creativi-
tate afirmat pe terenul fertil al imple-
noului in rezolvarea prob.le-
melor curente ale industriale.
Raidul nostru, efectuat n trei mari
economice din a .sur-
prins Cteva aspecte ale muncii ute-
ale lor nemij.locite
la aplicarea ideilor novatoare, la redu-
cerea consumurilor de materii prime
materiale, de energie, la ridicarea
CALINST
muncii prin formele de
a profesionale.
Dincolo de
min destule lucruri de pen-
truca obiectivele comisiilor profesio-
fie in totalitate atinse
ia nivelul cincinalului re-

*
REZOLVARI PRACTICE,
OBIECTIVELE JNOV.ATIILOR
Un prim popas l-am la Intre-
prinderea de produse din
O
ntr-o mare complexitate de
tipodimensiuni, solicita in
concrete ale unor probleme
stringente, de care depinde, in
indeplinirea pianului econo-
mic. Comisia are
inscrise printre obiective.le acestui an
rezolvarea unor probleme ce includ
nu numai un volum mare de cercetare
proiectare, ci practice.
fiind canalizate in
special in unor
fluxuri tehnologice, precum n aceea
a reducerii consumurilor specifice.
Cteva
lui secretarul co-
mitetului U.T.C. de la lntreprinderea
de produse din in
ultima vreme &-au conCNtizat mai
multe obiective ale cercetirii ti
proiedirii, care, aplicate In prac-
duc nu numai la sporirea pro-
muncii, dar la Insem-
nate economii de materiale, materii
prime ,i energie. Printre acestea se
numiri sistemul de actionare eiee-
tromecanici la bobinatoare (eco-
nomii anuale de _ .. de lellan.,
reducerea consumului de energie
eledrici cu _ .. kWh/an, redu-
cerea importului), o nouA tehnolo-
gie de a capului
de la foarfecele hidraulic pentru
2
debitat slrmi (economii: 30 _ de
lei/an, redacerea consumului de a-
leiuri bidraulice), Inlocuirea unui
sistem pI,ilor, cu un sistem de
iransmisii cu curele trapezoidale
(economii: 5 milioane de lei anual,
productivitAtii cu 30 la
sutA, reducerea considerabilA a tim-
palui de In cazul defec-

Autorul acestor este chiar
responsabilul comisiei profesional-
inginer Aurel
reh.il.. un pasionat iscoditor al locurilor
de unde noul poate fi apli-
cat cu o
Realizate in trefilare, elementele
imaginate de absolventul Institutului
politehnic din contribuie din
plin la optimizarea tehnologiilor de fa-
ia realizarea de importante
economii. secretarul comitetului
U.T.C., inginerul
poate constitui un asemenea excempiu
mobilizator, fiind autorul Ci trei
role cu la ma-
de trefilat (economii anuale de
45 000 de lei, economii de materiale
prin reutilizarea carcaselo!"), inlocuirea
statiei hidraulice de la sistemul bascu-
lant de evacuare (reducerea a
importului a consumului de uLei cu
50 la mecanic de ac-
tionare a srmei laminate (re-
ducerea a consumurilor de ulei
a de schimb la vechiul sis-
tem Printre inovatori il men-
pe muncitor
creatorul unui dispozitiv
,...""rh", .. i!, ....
000 de
cum Stan
Cazan, secretarul de
tid al intreprinderii: tinerii s-au
graf decis in procesul de optimizare
a tehnologiilor de in e.-
fortul de economisire a materiilor
prime materiale, a consumurilor
energetice. Rezervele de creativi-
tate sint mult mai mari
printr-o mai mobilizare 8. ute-
rezultatele pot fi superioare
celor actuale.
munca celor este in-
se poate spune
ecoul ei este insuficient in or-
De asemenea,. ce-
lor ce n pentru
unor tehnologice
nu sint dintre cele mai bune. Absen-ta
de proiectare la
trefilare, a unei tehnice
aduse la zi munca celor
care se dincolo de orele
schimbului pentru introducerea noului
n
Un alt aspect. care direc-
a Ministerului Industriei
Metalurgice, este insuficienta
rului de clase in care se
muncitori pentru intreprinde-
re (numai clase, necesarul
de cadre este mult mai mare). Este de
datoria comitetului U.T.C. ca, valori-
ficind cadrul specific a.1 politehnicilor
pentru tineret (al
Regulament a fost publicat in nI". 2 al
revistei ini-
tieze un ansamblu de care
contribuie la acestei im-
portante probleme.
*
OPTI TEHNOLOGICE
DAR
INVENTIILOR ESTE
NEREPREZENTATIV
La ntreprinderea de geamuri
tinerilor pentru economi-
sirea consumurilor energetice sint sin-
tetic exprimate in din primul
trimestru: 3 MWh la energie
38 000 mc la gaz metan, 2 573 de maga-
calorii la energie La finele
anului viitor, economia va ajun-
ge la 7 1Z tone de combustibil conven-
De asemenea, angajamentul
de tineret pentru anul in
curs prevede diminuarea consumurilor
specifice la energie cu 10 la
la combustibil cu
11 la precum recuperarea re-
surselor energetice secundare la
torul de geam tras montarea
recuperator de fierbinte. Reali-
din atestli posi-
de aici de a-si
onora anual.'
De unei su-
tehnic al
prodUSele noaslre, impun acest
lucru. Aporlul tinerilor a fost
ritor in realizarea dispozitivelor
8ufomatizafe de a capetelor
de geam, la inlocuirea aluminiului
cu la linia de geam
la optimizarea po-
telor de oxid de fier, la realiza.rea
de noi tehnologii de depunere a
azofatu'ui de arginb.
muncitor Mihai Macovei,
dintre utecistii
duct/a '
a
din import,
m()ieicturlui de utilizare a
la realizarea geamu-
ExemlDIIJI este singular, dar
cefor
de introducerea
este destul de mic
2000 de
anul 1918 a 'n,..,o .... i"'tr'''t
nici o ci doar 3
acest an doar cteva DrHJlme,ri au ca
Mai mult
o tre-
cursurile din
mul trimestru al acestui an,
luna aprili.e comisia
a comitetului nu a aC'tiolr'iat
pentru demararea acestei
o mobilizare
un necesar n
a pro-
fes.iOflal4a, a include n sfera preo-
policalificarea tinerilor
muncitori". comisia in-
comitetul U.T.C. al intreprin-
raporta realizarea inte-
a sarrciFlilolr.
*
DEZIDERATE CARE
RASPUNSURI FERME
la ntreprinderea de contactoare
se o de
produse destinate industriei electro-
tehnice. cu numai trei ani n
cu o medie de sub 25 de
ani, ntreprinderea de contactoare are
un volum al globale de peste
550 milioane de lei anual, de
care n mare
al efectiv atinge aproape 2 000 de
tineri.
Citeva recente n domeniul
un
fertil climat de creativitate. Astfel a
fost realizat un programator numeric
pentru testarea contactoarelor re-
lselor la uzura cu circuite
integrate logice produse n lu-
crarea, ai autori snt inginerii
Sorin Buzgan.
are multiple de utilizare,
putind fi la neurostimula-
toare. Variatorul de tu cu reglaj
continuu pentru de bobinat
(autori: Grigore Vasile 00-
minte. Grigore Teodorescu, Gheorghe
Rebegea. Sorin Buz-
gan, Boby Cristian) este deja aplicat
in realizndu-se in
serii. Tot aici s-a concretizat proiectul
unui programator pentru comanda ci-
a electroventilelor (autori: Vasile
Dominte Gheorghe Rebegea), co-
manda.t de ntreprinderea de utilaj
tehnologic pentru un beneficiar extern.
Necazurile de la ntre-
prinderea de contactoare incep la ca-
pitolul necesare ori-
colectiv de cercetare.
unei biblioteci tehnice
toare, a unui set de de spe-
cialitate aduce prejudicii unor spe-
intr-un domeniu in care practic
la ani volumul informatiei se du-
.
Realizarea
de municiDlJlui
letin sau a unui breviar teh-
nic. utile

Rezolvarea a.cestor probleme, n care
poate fi implicat ajutorul comiteie-
lor municipal ale U.T.C.,
ar putea aduce un sprijin util
de la ntreprinderea de con-
tactoare, ale au fost lau-
reate ale fazei locale a Festivalului
Cntarea Romniei.
3
I
I I
Panta n raport cu axa curen
tului este pe o de
valori u - i, reprezentnd numeric tocmai
a elementului, con-
form legii lui Ohm:
U
R = - = tg IX = const.
1
n cazul elementelor neliniare, n par-
ticular n cazul diodei semiconductoare,
nu mai este
ea depinznd de valoarea de sensul
tensiunii aplicate. Revenind la fig. 6, ob-
pentru valori foarte mici (c-
teva zecimi de voIt) ale tensiunii directe,
graficul o
Este vorba de domeniul n care se pro-
duce barierei de pe
la n conti-
nuare, graficul se apropiI:' mult de ()
linie urmek: de neliniaritatc
a vnd substratul n rezistentci
regiunilor P N, ca efect al
lor prin trecerea curentului direct.
n polarizare curentul
la nceput brusc, ca rezultat al
curentului de difuzie, conform celor dis-
cutate n capitolul anterior. n
continuare a curentului se n-
precum unui pro-
ces de reproducere n a pur-
de (ionizarea atomilor
din prin impact cu
8
;r
+
A
10
UIV
B
Tr.
E MENTE
DE
N U
Fiz. ALEX.
eJectronii accelerati de tensiUJ.1ea inver-
mare). '
La o valoare a tensiunii in-
verse. se fenomen
motit de o a rezistentei
de o a cu-
rentului invers.
poate fi ABC a ca-
racteristicii), cnd n structura sa nu se
produc ireversibile, sau ter-
CD), echiva-
cu distrugerea
dispozitive semiconductoare montaje
practice special concepute pentru a func-
n zona de
a caracteristicii.
cum am n introducerea
acestui seriaL dispozitivele semiconduc-
toare - implicit, diodele - pre-
o de tem-
a parametrilor lor electrici.
temperaturii ambiante acce-
crearea de
ducnd la sporirea elec-
trice a semiconductoare. Ace-
fenomen se produce atunci cnd
temperaturii capsulei nu se da-
mediului ambiant, ci propriei
a n
de suprasolicitare.
n fig. 8 este cu tem-
peratura, de la 20C la 50C, a caracte-
9
risticii tensiune-curent pentru o jonc-
pune cu germaniu Se
(direct il invers - i
r
)
pentru valori ale tensiunilor de
polarizare, n special a celui
la fiecare cca lOC n plus UUlUllC.:1L<1
valoarea Din grafic se de ase-
menea, tensiunii inverse de
a diodei cu tempera-
la nceputul serialului de-
de este
un dezavantaj al dispozitivelor semicon-
ductoare. n care
proprietate a diodelor permite
utilizarea lor ca elemente de compensare
(de exemplu, la amplificatoarele
n contratimp, ntre bazele tranzistoa-
relor finale) sau ca traductoare de tem-
(n termometre electronice, ter-
mostate etc.).
Din punct de vedere practic, depen-
de trebuie n
vedere la sortarea diodelor.
Simplul fapt n o
n timpul inverse
poate afecta valoarea Da-
tele din cataloage corespund, de
temperat urii de 25C.
Am PN (sau dioda
semiconductoare) se prin-
tr-o conductivitate foarte re-
n polarizare mare n
polarizare Reciproc,
diodei este foarte mare n polarizare in-
n polarizare A-
comportare face ca diodele fie
utilizate, n majoritatea cazurilor, ca ele-
mente de redresare a curentului alterna-
tiv. n numerele 4-8/1978 ale revistei
noastre a fost prezentat un serial pri-
vind redresarea n continuare nu vom
face dect unele de interes
practic.
Reprezentarea a unei diode
este n fig. 9. Terminalul dinspre
baza se anod, iar cel
dinspre bara se
catod.
are loc atunci cnd
anodul este legat la plus catodul la
ninusul tensiunii externe de polarizare.
Cea mai de redresare
.:ste n fig. 10 dintr-o
D un rezistor de R
S
'
legate n serie cu sursa de tensiune al-
U. Dioda va conduce numai
n semiperioadele care au potential po-
zitiv n punctul A de B).
Pentru a nu la conec-
tarea se va plusul
prin iese prin
bara
La verificarea si la utilizarea diodelor
trebuie ca n serie cu ele
se monteze ntotdeauna o de
limitare a curentului (direct) sub
rea (nu se
dioda direct la sursa de ten-
siune). Valoarea a de
limitare se tensiunea
de alimentare la curentul maxim admis.
De exemplu, pentru a verifica la 12 Vc.c.
o de 0,2 A se va lega n serie cu
ea o de minimum ro n.
n n
unei n zona a carac-
dioda se ca o rezis-
cu temperatura).
Conform legii lui Ohm, prin trecerea
curentului electric va la bornele
diodei o de tensiune UD' care
pentru majoritatea tipurilor de diode se
sub 1 V (cca 0,3 V pentru jonc-
cu germaniu cea 0,7 V pentru
II cele cu siliciu).
se poate neglija atunci
cnd cu tensiuni mari (zeci sau
sute de ea intervenind semnifica-
tiv numai la redresarea tensiunilor mici
foarte mici de exemplu,
cazul din fig. 11, n care se o
punte cu siliciu D
1
-D
4
pentru redresarea
tensiunii alternative U =6 V (valoare
eficace Deoarece fiecare
bate diode nseriate pentru a ajun-
ge la rezistorul de de
tensiune pe punte va fi de cea 2 x 0,7 V =
1,4 V. Cu alte cuvinte, valoarea tensiunii
continue aplicate pe rezistorul va fi
de 6 V -1,4 V =4,6 V,
n astfel de snt prefera-
bile diodele cu germaniu.
Referitor la acest montaj vom face
importante. t1 primul rnd,
se redresarea este aproape ntot-
deauna de o filtrare (netezire),
SERIE

R1 R2 Rn
ANOD

CArOD
I R"
R1 + R2 + ... + Rn
Uf
u
6VN
PARALEL
if{A)
Rl
RZ
---------
u""
15
02
12
+
RS
prin conectarea unui conden-
sator n paralel pe re:;pec-
tiv n paralel pe (linia
Pentru o valoare suficient de mare a ca-
tensiunea la bornele
lui Rs poate ajunge la fi' U,
la valoarea de vrf a tensiunii al-
ternative (n cazul nostru, 1,41' 6 V::o.
8,46 V1 din care se scade pe
diode: 8,46 V -1,4 V = 8,06 V.
a tensiunii prin redre-
sare-filtrare i pune, n
pe constructorii care uita
sau nu cunosc deosebirea dintre valoarea
de vrf a tensiunii alternative (sau valoa-
rea sau amplitudinea) va-
loarea eficace (aceasta din fiind
de voltmetrele c.a.).
A doua observatie se la mo-
mentul punerii n a montaju-
cnd condensatorul se brusc
de la puntea redresoare. Curentul a b-
sorbit n acest interval scurt de timp
poate cu mult limita
a diodelor (n special la mari
de filtrare1 ducnd la distrugerea lor.
pentru prevenirea
unor astfel de accidente, anume utili
zarea unor diode de putere mai mare
dect cea de montaj sau intro-
ducerea unor de limitare la
din punte, nainte de condensator
La ora cnd diodele de putere
snt larg prima este de
preferat, prelund
o parte din tensiunea
ca la tensiunea varieze mai pro-
n de curentul consuma t.
Am prin tempera-
diodei
scade. Aceasta nu apreciabil
redresarea, de Rs avnd.
de valori cu mult mai mari deCt
a diodei cu mult mai
mici dect invers! n cazurile
extreme de foarte miCi
sau foarte mari1 efectul temperaturii de
vine perceptibil sau chiar pul-
surile inverse cresc n amplitudine efi-
scade.
Pentru a putea utiliza diodele semicon-
ductoare n diferitele montaje de redre-
sare este
RICIPTOR
PINTRU TISTARIA
AMPllflCATDARllOR
Realizarea amplificatoarelor de au-
i pe con-
structori prin
diverse de utilizare a acestora.
efectuarea reglajelor la mersul n gol,
pentru a aprecia eventual, corecta
calitatea amplificatorului gra-
dul de distorsiune, volumul sonor etc.,
este nevoie, de o de semnal AF,
care poate fi chiar un receptor radio cu
putere de
Montajul un ast-
fel de receptor, schema sa fiind cla-
un circuit de acord L1 -Cv pen-
tru gama undelor medii, etaje de
amplificare n
cu ajutorul unei diode puncti-
forme pen-
tru a avea posibilitatea de reglare a
nivelului AF. In plus, schema mai con-
tine o de filtrare C7 -R6 -CS'
pentru mpiedicarea nedori-
eliA

L3 :
.J: I
,- I
CV
2X
270
pF
I
J
J
I
L1 L2
MARK ANORES
te ntre amplificatorul testat recep-
tor.
Valorile condensa-
toarelor pot fi cu abateri de 20%
chiar mai mari, a
montajului. Programul difu-
zat poate fi ascultat fidel ntr-o
avnd de 2000 O,
ntre cursorul plus.
Consumul de curent este foarte redus
- miliamperi -; ali-
mentarea de la o baterie
de 9 V.
Condensatorul variabil Cv este de
tip cu de
270 pF conectate n paralel. Bobinele
L
1
L
2
snt realizate pe o de fe-
cu diametrul de 10 mm lungi-
mea de 12-14 cm. Se poate utiliza
de sau conductor
CuEm cu diametrul de 0,2 mm. LI con-
65 de spire L
2
4 spire,
EFT
319
riie fiind intre ele. Bobi-
najut se va executa pe un tub din car-
ton sau din plastic,
avind pOSibilitatea de a glisa pe
pentru alegerea optime. Tn
apartamentele din blocurile de beton
armat este o exte-
Se poate folosi chiar borna
de radio (A); semna-
lul se aduce pe bara de
rind 2-3 spire din conductorul de le-
pe unul din capetele barei
(bobina L
3
).
Tranzistoarele snt de radiofrecven-
de tip EFT 317-319, 'ii401-403 etc.,
verificate n prealabil. Dioda 01 este
cugermaniu, de orice
tip (din seriile EFO, OA etc.). Se va
selecta un exemplar cu cit
mai mare ntre (zeci
sau sute de ohmi)
(sute de kiloohmi).
Pentru a nu gustul amar al
insuccesului, este bine se verifice
n orealabil toate condensatoarele.
Montajul poate fi realizat pe o
de cablaj imprimat, care se introduce
ntr-o cutie cu bara
de bateria de alimentare. Pe
cutie vor fi scoase bornele de
AF, butonul condensatorului variabil
borna de
C5
O,1pF
R5 C4
62 1nF P
J<n 10-100
Kn.
+9V
(din catalog) a unor caracteristici ca: ten- _____________________________________________ _
siunea U
rmax
; curentul
direct maxim, limax; temperatura maxi-
T max; de lucru, fin""
Este bine ca ntotdeauna ne 1 m
de alegnd tipuri de
diode cu limite mai mari deCt conditiile
n care .
CONECTAREA N SERIE
N PARALEL
anumite practice cnd
se impune conectarea a sau ma i
multe diode n serie sau n paralel Dis-
persia mare a parametrilor individuali.
chiar printre diodele de tip, com-
lucrurile, impunnd luarea unor
de
Reamintim prin conectarea n sc-
rie a sau mai multe RI'
R
2
... Rn, se o R
cU suma componentelor, R = R 1 -+- R
2
+
+ .,. + Rn ,iar la conectarea n" paralel,
rezultanta are valoarea de
1 1 1 1.
R = r + + ." + R:" (fIg. 12).
Conectarea in serie a diode1or este im-
atunci cnd tensiunea de lucru (ne
referim la valoarea de vrf a tensiunii al-
ternative) limita ad-
(UrmaJ a diodelor de cre dis-
punem de exemplu,
avem de redresat tensiunea
cu valoarea de vrf de 500 V (deci cu
valoarea eficace de cea 355 V) dispu-
nem de diode cu tensiune
de 300 V. Prin nseriere, in-
verse ale diodelor se conform
legii lui Ohm, de tensiune (in-
pe o ar trebui fie de n
ori mai (n - diodelor le-
gate n serie} n exemplul nostru deci.
diode nseriate ar n
revenindu-i o
de tensiune de 250 V, sub limita
admisi
(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
AM PllflCAIOR
un stabilizator capabil furnizeze
cel 200 mA).
Singurele reglaje necesare privesc
valorile R
1
R3' care se stabilesc ex-
perimental, n de calitatea tran-
zistoarelor. In acest scop se
n locul lui R
1
o de 43-51 kQ
n serie cu un de 250-
500 ko, iar n locul lui R3 o
de 3 kO n serie cu un
de 10-15 kO.
Constructorii au abandonat
n mare parte amplificatoarele de au-
cu transforma-
tor de avantajelor pe
care le etajele finale n contra-
timp cu complementare
(consum redus de curent, de
trecere mai la inalte,
gabarit mai mic etc.).
realizarea
'unor montaje simple, care nu ne-
cesite sau reglaje compli-
cate piese dar care
le ofere unei bune
O astfel de este
n continuare, ea putnd
servi pentru amplificarea unor semnale
slabe la nivelul necesar
intr-un difuzor de 4 0/3 W. Puterea la
este de cca 0,5 W,
pentru o ntr-o
de apartament.
Montajul se compune din etaje
de amplificare n cu-
plate prin condensatoare electrolitice,
pentru reglarea volu-
mului, un transformator de
un difuzor. Elementele C
s
-R
s
(care
cu C
4
un filtru
AF) se numai atunci cind
schema este cu un etaj
de preamplificare sau cu un amplifi-
cator de pentru utili-
zare ca radioreceptor.
Tranzistoarele T
1
T
2
snt de tip
pnp; TI poate fi un BC 177, BC 251 A,
EFT 323 etc., iar T
z
un AD 152, AD 155
sau chiar ASZ 15-17 (tranzistoarele de
putere cu zgomot redus
atunci cnd se folosesc la mici).
Transformatorul de Tr. este
construit pe un pachet de tole E+I
cu miezului de 1,5-2 cm
2
(de la difuzoarele de radioficare sau
de la radioreceptoarele portabile). Pri-
marul I 500 de spire din con-
ductor CuEm 0,2 mm, iar secundarul II
are cca 70 de spire CuEm 0,5 mm. Cele
snt separate printr-un
strat izolator (carton impregnat, poli-
de la pungi, scoci etc.).
bobinarea carcas ei se vor monta to-
lele de parte (nu
ntre E-uri I-uri un de
0,1-0,15 m-m (una sau foi de
hrtie).
Alimentarea se face de la 9 V
baterii de 4,5 V n serie sau, mai bine,
alegerea optime, se
nseriate, nlo-
cuindu-se cu rezistoare fixe de valori

Montajul descris poate fi folosit, de
exemplu, ca amplificator AF pentru
un radioreceptor portabil. La intrare
se va cupla semnalul AF
amplificare de
etaje)
De asemenea, prin unui
etaj de preamplificare (pentru micro-
fon din difuzor), montajul poate func-
ca interfon.
1

+9V,
5
"TIIIIII" PIITII GIIGlllll
TIHIIGO-APliGATIVI
AIBARCATII
CU IOTOR'OI
"IOBRA"

din numerele anterioare cu o propulsie
cu ajutorul motorului tip Me-
trom, ce se la motoreta
Mobra.
Caracteristicile motorului:
-capacitatea 50 cm
3
, tu-
7000 rot/min;
-putere 4 CP, de
viteze: 4;
-consum 1,5
Din aceste caracteristici
motorul este destul de puternic
toate pentru a fi
utilizat pe
Se banchetului din
prova bastonul pavilionului, conform
desenelor din fig. 1 2a.
executarea pieselor, opera-
de se
fac la un sau la o coope-
care se
poate trece la asamblare.
Se fundul ntre
coastele 3 4, la dimensiunile din
fig. 2a, pe care se placa 9,
fiind cu garnitura
26 rama 27 (vezi fig. 2b, det. B).
Se trece prin placa 9 tubul axului
portelice 11, se la un unghi
de 7 de fundul apoi se
cu suporturile 24 de la pupa.
Tubul axului portelice se
pe placa 9.
Se introduce axul portelice, se fixea-
28 elicea Cu
respective.
Motorul se prinde n pe
postamentul 12. Montindu-se
Gall, se exact lui
de roata de 34.
Pe traversa coastei 6, n tribord, se
o cutie din placaj
pentru bobina de
Bobina, care este cu
curent electric printr-un conductor
de la dinamul din carcasa motorului,
intensitatea curentului tot
printr-un conductor bujia
de
6
sau se
model
o
km/h.
Z. CRAf\iTEA)
Oragalina
cu motor Metrom de Mobra
Vedere de sus, panouri banchete
Vedere din intt?rior
13
:''',,- 24
23 -------
\---- ----------
2050_-
Fig. 2 a Plan general de
A-A
C-C.
\/7

\
\
\
21
Fig. 2 b Pian general de transversa.le
r
(/
_ SPE,CIFICATIE DE PI'ESE "
" :1; '- \
12
oz. Denumirea Buc.
1. Cirma 1
Adaos 1
3. cu cap hex. M8 x 45 8
4. M8 28
5. GraveI' M.N.8 28
6. cu cap hex. 8x30 16
7. cu cap hex. M 6 x 16 6
8. M.S 6
9. 1
10. Ax portelice
11. Tub ax portelice
12. Postament motol'
13. Rezervol'
14. 1
15. 2
Eche 1
17. Conductor electric
18. 1
19. Robinet 1
20. Suport rezervor 4
21. Cutie pentru 1
22. GaSI 12,7 x 6,4
23. Elice 1
24. Suport 2
25. Ureche 2
26. 2
27. 1
28. 1
29. cu cap hex. M 8x80 2
30. 1
1
32. 2
33. 1
34. 1
35. M 14 1
36. Grover MN 14 1
37. Splint;, 2 x 25 1
38. 2
Q.

182 182
J88
Material
brad
Ol37
rol. calibr.
Ol50
OLT 35
OLT 35
Ol 37
Ol 37
OLT 35
lat Ol 37
brad
cupru
lat Ol 37
placaj
lat Ol 37
OLT 35
cauciuc
Ol 37
Ol 37
hex. bronz
cauciuc
rotund bronz
lat Ol 37
rotu nd Ol 37

gros. 20
24x25x 100
STAS 920-66
920-66
7666-66
920-66
" 922:66
324 x 130 x3
'" 22 x21S0
f;J 40x5x2150
'" 40xSx375
gros 3
gros 1,5
;, 36 x 1 000
25x3x100
gros. 20
1..=1 000
tip Mobra
'" 9x1xSOO
tip Mobra
40x5x230
gros- 4
STAS6478-68
l 600
40x 3 x 260
(J 16 x 2 x 20
32Sx120x5
gros. 3
gros.3
STAS 920-66
DC 46xSO
gros. S
(J 38x40
2Sx2x4S
tip Mobra
STAS 922-66
STAS 7666-66
STAS 1991-73
(J 8x160
f
D-D
(ra'6ciluI90o)

"01:::
1
i
I
12 6 inlerv. x50
I

b.


109
324-
Fig. 4 a. Postamentul motorului, b. Placa pOZ. 9
3
\
\
10
\ --------
\
II
Poz.10
_________________ ________ _
__ . ________ 2080 ___________ _
Poz. 11
o
Poz.32.
Poz.28
Fig. 3 Linia de ax. Ansambluri detalii
....-_,..-+--+-r .. t5-. 350 1
1]
---- .. El \Brod 16
250
i Gros 20
. \
60 I Brod 2
. 25.251</00
--'----:::N I

4>16x2
o;:? 38
Brod J
Gros20'
Fig. 5 Crma cu detalii
7
b
PUNTI Rle
N.TURTUREANU
Schema permite
inductan-
cu o precizie de 5%.
Montajul se pe principiul
n punte. Elementele RLC
etalon snt comutate cu Kl n raport
de domeniul cerut, iar elementele de
se la bornele Cx,
respectiv Lx/Rx. P l' cu
ditatea montajului. De asemenea, reZlS-
de contact trebuie fie ct mai
mici. Acest aspect trebuie avut n ve-
dere la executarea bornelor de prin-
dere a pieselor la alegerea comutato-
rului Kl' amatorul nu dispune de
un comutator de calitate, se
folosirea unor borne a unei care
asigure comutarea pe cele opt domenii.
Modul de lucru
Se piesa de (rezistor,
sau condensator) n bornele co-
Se nchide apoi K
2
din
circuitul de. alimentare. n difuzor se va
auzi un sunet de 1 000 Hz, ceea ce
dezechilibrarea sunetul este I
prea puternic, se reduce volumul cu P 2'
Prin manevrarea lui Kl P 1 se
echilibrarea Comutatorul Kl se
va tasta numai pe
toare piesei de Astfel,
1-2-3 se folosesc pentru condensatoare,
4 - 5 pentru bobine, iar
6-7 -8 snt utilizate la rezis-
toarelor. Cu ajutorul P 1
se reglajul fin. La valori care
se apropie de cea a piesei
tonul din difuzor scade n intensitate.
n acest caz se volumul,
tiv sensibilitatea, cu
Se din nou reglajul fin
se sensibilitatea la maximum.
Se face o cu P l'
rind atenuarea la a
tului din difuzor. n acest caz, puntea
este se poate citi exact
valoarea piesei n locul difu-
zorului se poate folosi o de Ia
aparatele de radio cu tranzistoare.
La nceput, pentru deprinderea ma
aparatului, se vor dife-
rite piese a valoare se
scala permite echi-
librarea respectiv indicarea valo-
exacte din domeniu.
fiecare domeniu este
surarea valorilor care snt ntre 0,1
10 ori valoarea etalonului. Precizia va-
lorii etaloanelor are o pondere deose-
n diminuarea erorilor de
Analiznd schema. se poate vedea
tranzistoarele Tj 12 un
multivibrator astabil, iar T 3 este un
adaptor de multi-
vibratorului este de aproximativ 1 000 Hz.
Puntea este de la rezistoarele
P 1 conectate n cir-
cuitul de colector al tranzistorului T 3'
Echilibrarea pun este acus-
tic. Prin transformatorul Tr. 1 se
tranzistoarele T 4 - T 5 care,
cu piesele aferente, un ampli-
ficator de
torul Tr. 1 are un raport 3 : 1 ntre
se folosesc tole de per-
maloy EI 6, primarul va avea 3000 de
spire cu CuEm 1J 0,1 mm, iar
secundarul 1 000 de spire din

Transformatorul Tr. 2 este un trans-
formator de cu caracteristici iden-
tice cu cele folosite la aparatele de radio
cu tranzistoar,e.
Alimentarea montajului se va asigura
din baterii plate (4,5 V) nseriate,
care se vor controla periodic. La monta-
K2
9V
+
3,3
kQ
1
2
3
4
5
6
7
8
110 1fO 3,3
k.o kQ kQ
10nF
lOnF
fOOnF ... 1DJ,iF
lnF ... 100nF
1OgF ... 1000pF
ta J.lH ...
1O!,H ... fmH" . "
100 k.o ... 10Mfl
1kQ ... 1QOkn
100 ... 10000
56
tOmA
n
tSmA
Pf
15
5000
kQ
Tr2
lin.
1mH

56
.a
_ JQ.QJAH
1M.Q
10t\Q
Z::
p
Tr1 3=1
S
P2
100
51<..0
T3
n
AC180
47kO
log.
200
1 JAF
kO
rea aparatului se va pune un -accent 1111
deosebit pe calitatea lipiturilor rigi-
VOlTMITRU
Aparatul a fost construit pentru a
indica starea bateriei de acumulatoare
la autoturisme. EI prin
aprinderea unor ce iluminea-
cifra tensiunii ba-
teriei, fiind deci un voltmetru cu indi-
catie
Cum tensiunea baterie
este n plaja 11 V, s-au
numai cinci de tensiune:
V, V, V.
este cOllCe'pU"ta
8
Ing. A. BROSCOI
. .
cu tensiunea bate-
ri.ei fiind prin intermediul unei
diode Zener PL9V5Z, care introduce
voltmetrul n plaja
ale tranzistoarelOr TI - T
s
snt n serie, iar bazele lor snt alimen-
tate toate din punct,astfel
deschiderea lor se face succesiv la
tensiunii -
nl'l,'::l-#"'mITnr a tranzis-
toarelor. tensiunii pe poten-
tiometrul P (semireglabil) cu un voit
produce o a tensiunii pe
cursorul lui de aproximativ 0,5 V. Ast-
fel, fiecare de un voit a ten-
siunii de pe P deschide
succesiv tranzistoarele T
l
- T
s
; aces-
intrarea n a
tranzistoarelor T: -'T
s
, care aprind
becurile Ll -L
s
, luminnd cifra cores-
tensiunii bateriei. Conden-
satorul C sensibilitatea volt-
un releu elecfro-
cit
o O,
un buton de sonerie B si un bec L de
12 V;O,1-O,2 A. "
Cu de alimentare I n-
chis, se butonul B apoi se eli-
Minusul tensiunii se ast-
fel grupului serie R-Rel.-D va-
loarea tensiunii este pe'ste limita pre-
releul Contactele
normal deschise Kl. se inchid, automen-
releul in starea de iar
normal inchise se des-
chid, stingind becul indicator.
Cfnd tensiunea la bornele acumulato-
rului scade sub limita dioda O
se releul se
metrului la impulsuri de tensiune.
Becurile sint de 12 V/SO mA snt ali-
mentate n serie cu o de
220/3 W ce face ca tensiunea pe becuri
aproximativ (10 V)
la tensiunii de la 11 la 15 V.
Becurile vor fi introduse n orificii
separate, executate ntr-o de
textolit, peste care se placa
cu cifre, prin corodarea
unei de sticlotextolit placat.
SCRIEREA
PE fOTOGRAfII
VASILE
Pentru scrierea pe fotografiile de
amintire sau pe oricare gen de foto-
grafii, ce au' fost eXpuse la apa-
ratul de am conceput un dispo-
zitiv de executat, care se confec-
aproape in ntregime din
pan de 0,5 mm.
Dispozitivul se compune din trei
tuburi din
3
1
,--
Fig. 1:
- tubul 1, de pentru
fixarea
- tubul 2, de cu
posibilitate de cuplare la tuburile 1
3;
- tubul 3, de in
care se introduce bateria se montea-
becul, cu posibili-
tate de cuplare cu tubul 2 la nevoie
cu tubul 1.
La lat al tubului 1 se
cu aracet cadrul 12 din
foi suprapuse).
Bateria 4 cu dulia 6 se in-
troduc presat, cu becul montat, n
tubul 3; firul 7 se la membrana 8.
10 prin
intermediul unui resort 9. Fixarea aces-
tuia se face cu ajutorul inelului 11,
din patru foi de
suprapuse lipit pe tubul 3 cu ajuto-
rul cleiului aracet D.C. 50-18.
fixarea
de exemplu, foto-
grafiile snt la Mamaia n anul
1974 dorim ca pe ele fie scris
Mamaia 1974.
Scriem la
pe o de hirtie perfect folo-
sind negru
Mamaia 1974. Scrierea trebuie
n fel nCt se ncadreze in rama
12. Apoi o de rolfilm
pelicula peste scris
le acoperim cu o de geam
de 2-3 mm, care se face o expu-
nere cu ajutorul blitz ului
se face la intuneri"c complet).
Se filmul in mod
dar uscare se taie conturul
ramei 12 (cadru) o lipim pe aceasta
cu de lipit.
La fixarea hirtiei fotografice n rama
incadratoare (Ia aparatul de se
va avea ca partea -de jos fie
de 10-12 mm.
expunere la aparatul de se
filtrul n obiectivului sau se
filtrul pentru camera obscu-
apoi se dispozitivul cu
perfect lipit de hirtia se
pe 10. Pentru
control este un orificiu 14 cu
diametrul de 3 mm, acoperit la interior
cu hrtie de la amba-
larea hirtiei fotografice. Timpul de
expunere este in de sensibili-
tatea hirtiei fotografice.
dorim scriem chiar pe foto-
grafia trebuie alegem locul
potrivit expunem mai mult pentru
ca scrisul fie ct mai accentuat
de restul fotografiei.
IJ25
2
LEGENDA:
1) Tub din pre-
L=S5 mm;
2) tub din pre-
,pan, L= ., mm;
3) tub din pre-
L=iO mmi
4) baterie 1,5 Vi
Fig. 2: prin tubult
Fig. 3: Vedere din tubului 1.
5) bec 2,2 Vi 6)
dulie pentru bec
2,2 Vi 7) firul care
la ntre-
8) mem-
contact;
9) resort; 10) bu-
ton
11) inel
12) cad ru pre-
13)
14) orificiu de
control; 15) hrtie
(ambalaj
hrtie fotogra-

AMPlifiCATOR
. STEREO
circuitelor integrate n
este mult
de constructori.
Este foarte comod constru-
amplificatoare de acest fel
intrucit au gabarit mic, randament
mare, nu multe piese, iar
reglajele nu snt complicate.
Amplificatorul prezentat se poate
executa n mono sau ste-
reo.
De remarcat la intrare se poa-
te cupla semnal de la magnetofon,
picup sau aparat de radio.
Semnalul este apoi amplificat de
un tranzistor de tip SC 108, SC-148,
sau SC 527. acest etaj de
amplificare corectorul de
ton. Astfel se poate forma
68kQ
1. MIHAI,
de pentru banda de
ntre 40
1 600 Hz, asigurndu-se pe fiecare
canal o putere de de 6 W
pe o de 4 n.
PlJ P
2
P
3
au
valoarea de 100 kn cu li-
iar P
4
are tot
100 kn, dar cu
Pentru varianta stereo aceste po-
vor fi duble.
Cnd se face asamblarea, piesele
din corectorul de ton se
chiar pe cu
celelalte cu cablu
ecranat.
Cablajul imprimat este
turat. Redresorul trebuie asigure
un curent de cel 1,2 A.
...--__ ... +14V
VOLUM
\
o
9
r
ATEliER
STATII lE
, 'W
TElECOMANDA
Ing. SERGIU FLORI cA
de pe care o pre-
face parte din categoria sta-
multiton n banda de
27,120 MHz. nu este o pro-
ea comen-
zilor cu mare raportat la un
relativ
se poate adapta unui micro-
model redus, sau vapor, asigu-
rnd comenzi: mers nainte,
stop, mers sensul stnga sau
dreapta.
de emisie profesionale n banda de
27 MHz, s-au introdus noi
pentru eliberarea de tele-
care utilizarea
numai din cadrul canalelor
4, 9, 14, 19, 24, 30, conform
din tabel. Cristalele de vor asigura
o precizie de 50 x 10 -.6, spectrul de
semnale transmise banda de
to kHL. puterea fiind de
1 W n iar radioreceptorul este
obligatoriu tip
De asemenea, n noile se
o de nu
l
if1
r ._.
2 f5pF
2
31
Ltln
F
" 1
.-
poate fi n alte scopuri (antivol,
comanda de garaje etc,) dect
pentru dirijarea micromodelelor de tip
navomodele, aeromodele sau
n lumina acestor a fost con-
de prezen-
are un
oscilator pilotat' cu cristal
cu un circuit oscilant
pe cristaiuiui
circuit care este montat ""l,p"f,,,,.,,]
Canal
Frecventa cristaiuiui
ia
4 26,995
9 27,
14 27,095
19 27,145
24 27,195
30 27,255
10
SA
A
__ ______________ '---0+
56
K
L1- i3spire cu srmQ CuEm q>O,3mm
L2.
1000
pF
Il
150
J1.
L2-
1
8spire cu srma CuEm
SRF-40spire cu crma Cu Emq,O,12mm 2

II
it 71<
T
fi
I
Il


tranzistorului BC 109. Oscilatorul este
cuplat capacitiv cu Ull etaj final (tran-
zistorul 2 N 3375) modulat n emitor
cu un tranLlstor npn BD 135. Antena
la centru, de
este cu
filtru Ti format din
spire cu CuEm cu dlametruJ
0,4 mm, diametrul bobinei
condensatoare de 100
reglabil de 60 pF. Cu
tor de cmp sau
Frecventa cl'istalului
la r'eceptor
26,535
26,585
26,635
26, 685
26,735
26,795
1K
li fI
il
II
Il
II
3;<.EFT320
SPRE ALiME"ITARE
V RECEPTOR
SI) 135
12V
1-
fO .
JlF +
51
J
}<.
3
- 9V!OSA
r '
Rs
AMPllflCATIR 51-1111
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Prin decuplarea a emito-
rului T
6
se un plus de re-

un plus de stabilizare a punctului de
a etajului. R =10 kQ
tensiunea C =
220 pF este facultativ.
Etajul pilot echipat cu tranzistorul
de putere medie T 7 (BD 135, 137, 139)
preia semnalul din colectorul lui T 6
prin cuplaj galvanic. regla-
din colectorul acestuia
pu nctul de fu al tranz istoa-
relor,r-espectiv; cu diodele
stabilesc curentul de colector
al tranzistoarel.or finale (in jurul a
30 inA), eliminnd distorsiunile de
trecere. .
Diodele D 1 -D
2
(1N. 4001-4742)
sint diode cu smciude minimumO,7 V.
Caracteristica diodelor face
ca tensiunea la bornele lor
mai incet decit curentul ce trece prin
ele, 'iar tensiunea cu tempe-
ratura. compen-
curentului in etajul
final astfel se termic
etajul final.
Etajul defazor este din tran-
zistoarele de putere medie T 8 - T 9
(Ts = BD 135, 137, 139; T
9
= BD 136,
138, 140) cu simetrie complemen-
Bazele perechii celor tran-
zistoare sint cuplate cu colectorul lui
T 7' valorii reduse raglabile
prin R == 200 O, de potential
pe baza lui T 8 este
sau cu la baza lui
T 9' Tensiunile, in de
direct bazele tranzistoarelor fi-
mile in montaj Darlirigton.
Etajul final de putere se compune
din tranzistoarele de mare putere
T 10- T 11 (2 N 3055) in conexiune de
Dartington perechi in montaj
contratimp-serie. cimitarea curentului
in aceste dispozitive finale, la valori
suportabile, o fac componentele ce
pof furniza 'instantaneu tensiuni de
compensare, respeCtiv de
0,33 0/9 W. Semnalul de
ce trebuie debitat de se'ia din
punctul de inseriere al tranzistoarelor
de putere, unde se 1/2 din tensiu-
nea de alimentare, prin condensatorul
de 25 000 J.lF. Filtrul montat in
paralel cu difuzorul previne
de
in cu
(10 J.lF 1,2 kO), este fac u , la
fel condensatorul de 220 pF de la T 6'
Pentru o de 4-8 O, puterea
este de 50 W la tensiunea de atimen-
mblhoha
coduri ta
Co
de
ies
ca
iri le C BBI si
82
Q2ii2Q1 fii n n n
:
I
I
STOP
I
1
1
I
j O o
r I :
1
1
1 INAINTE
I
i I
O 1 o 1
I I
I
1
1 O 1 O
I
O 1 O
1 O O 1
tare de 44 V, cu un consum de 1,15 A
pentru etajul final. Pentru
de 4-8 O, puterea poate fi de
1OO.W ia o tensiune de alimentare de
62 V un consum de 1,7 A. Tensiunea
la este de 20 V la 4 O 28 V la
8 O pentru 50 W. Pentru 100 W, tensiu-
nea la este de 29 V la 4 O
de 40 V la 8 n.
Alimentatoll'ul. Pentru varianta de
50 W se folosesc tole de tipul E 16 cu
de 12 cm
2
, bobinndu-se
pentru primarul de 220 V un de
1100 de spire cu conductor de CuEm
if> 0,5. mm. Pentru secundar se bobi-
170 de spir:e cu conductor de
CuEm if> 1,2 mm, 'iar pentru becul de
control se 30 de spire cu
conductor de CuEm {J 0,3 mm. Pentru
varianta de 100 W se folosesc tole de
ferosiliCiu de tipul E 20, cu
de 20 cm2, bobinindu-se pentru pri-
marul de 220 V un de 550 de
spire cu conductor de CuEm {J 0,8 mm,
pentru secundarul de atimentare se
125 de spire cu c.onductor
de CuEm {J 1,5 mm,'iar pentru becul de
control se 15 spire cu con-
ductor de CuEm {J 0,3 mm. Bobinajele
se strins, intre stra-
turi ntre bobinaje.
Alimentatorul trebuie livreze ten-
siuni riguros exacte, condensatorul
de filtraj nesuporttndtensiuni mai mari
dect cele nscrise pe el. .
de control al n curent con-
tinuu este de 36 V tip telefoane se n-
n n
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
I
I
I
I
I
I
INAPOI I
I
"1
I i
! INAINTE I
I I
I I
I
I
I
I
4
6

PULSURI
E'TAC'T
:
I
I
i
I
I
I
Ee
I
I
!
I
I
1
I
,1
.,
I
CORECTOR
cu o de 10 0-5 W.
din alimentator va fi de
2,5 A, respectiv 3,5 A, de
tip rapid.
Diodele de redresare sau puntea va
trebui suporte tensiunea de
75 V un curent de 5 A, montate pe
radiatoare
Citeva de montaj. Montajul
electric se face pe circuit'imprimat cu
de 0,12-0,25 W conden-
satoare electrolitice, care suporte
tensiunile de lucru din montaj, respec-
tiv chiar supradimensionate ca ten-
siuni. Condensatorul eledrolitic de
cel de filtraj vor fi alese astfel
ca tensiunile lor suporte tensiunea
ment de montat ntre baza
antenei se acordul
optim aI circuitului.
Oscilatorul n de este
realizat cu un tranzistor T U J (2 N 2646
sau 2 N 2647), reglajul pe
realizndu-se cu cele trei poten-
Bobina LI se pe o
de alimentare. Planurile de
cablaj- cu circuit imprimat
tate - sint orientative, ele se pot mi-
niaturiza n de forma sau ga-
baritul pieselor folosite. Tranzistoa-
rele finale de mare putere vor fi mon-
tate pe radiatoare, 'iar radiatorul va fi
plasat (cuplat) pe
pentru de
Conexiunile vor ti.
eCI anate separat ferite de transfor-
matorul de
Experimental s-a observat intro-
ducind o rle 22.n n emito-
rul tranzistorului T1 (ansamblul pre-
amplificator-microfon), in serie cu con-
densatorul de 100 f'F, rezultatele se

(jJ 8) din polistiren,
cu miez reglabil, avnd 13 spire din
de CuEm cu diametrul de 0,4 mm.
de se
cu de CuEm (jJ=0,12 mm)
pe corpul unei de lMO/0,5 W.
(CONTINUARE N PAG. 15)
E4
j.5V
___ E3
11
RICIPTDR -144 IHz
2-a intermediare in regim de
de amplitudine a 6 cir-
cuite acordate in regim de telegrafie.
de un filtru de cu acord
fix, cu de de circa
2,5 MHz, format din L
4
Ls. Cuplajul
dintre L
4
Ls "este supracritic (dis-
dintre L
4
Ls este de 1 mm).
Semnalul de la acestui filtru
este aplicat pe poarta 1 a tranzistorului
de mixare (T
2
). La mixerului (in
circuitul de al lui T
2
) este co-
nectat un filtru de al primei
intermediare (6,5 MHz) for-
mat din 3 circuite acordate (L6, L7' La)
Folosirea trei circuite acordate la
prima a condus
la semnalului-imagine cu
peste 45 dB.
n banda de unde ultra-.
scurte radioamatoriior este,
n general, de feno-
mene, anume: zgomotul propriu al
receptorului care a-
pare, mai ales, in etajele de mixare,
ntre un semnal slab
semnalul puternic al unei a-
propiate.
in receptorul prezentat fenomenele
amintite sint n mare parte diminuate
c v= 2 p F
c.v.Ji
e1I IC2 C.f
:t1h!
t1 !
ANT. LI
Ing. GEORGE PINTILIE -
V03AVE
folosirii in etajele de intrare
mixare a unor tranzistoare cu efect
de cimp.
Zgomotul propriu a fost redus ca
urmare a folosirii la intrare a tranzis-
torului BF 245 n montaj neutrodinat
a folosirii de tranzistoare cu efect de
cimp n etajele de mixare. Zgomotul a
mai fost redus
benzii prin folosirea a 5
circuite acordate n etajele celei de-a
Semnalele culese de sint
aplicate la intrarea unui filtru de
format din circuite acordate (LI
L
2
). Deoarece acordul este continuu
de-a lungul benzii, cuplajul intre cele
bobine este apropiat de cel cri-
tic, o selectivitate accep-
atenuarea unui semnal aflat la
1 MHz de semnalul este
de ordinul a 6-8 dB a unui semnal dis-
la 2 MHz - de 12-15 dB. Dis-
dintre Li L
2
este de 4 mm.
Semnalul este amplificat de tranzis-
torul Ti care are conectat n circuitul
Oscilatorul cu
8F 2ltS
1"
""0673
3Nft,.0) 141
8FW 10) {II 12
8F246
R26
11< -47,.,

CSO
47n
8F21$ 8F215 8F-215 8F21S
8F21S
12
lUA
(T 7) semnale cu
cuprinse ntre 68,75-69,75 MHz. Pentru
a stabilitatea de au fost
folosite condensatoare cu stiroflex
(C41, C43, C45). Tranzistorul T
8
este
separator (repetor pe emitor), iar tran-
zistorul TQ este dublor de
care are conectat n circuitul de colec-
tor un filtru de (L
21
, L
22
): la
bornele apar semnalelecu frec-
de 137,5-139,5 MHz. Aceste
semnale se pe poarta a doua a
mixerului de pe o a bobinei L
21
;
semnalul de RF aplicat pe poarta a
doua are valoarea de 2 Vv (valoare de
vrf). Acest montaj o sta-
bilitate oscilatorului.
Tranzistorul T
3
(cel de-al doilea mi-
xer) pe semnalul pri-
mei intermediare de 6,5 MHz,
iar pe - semnalul celui de-al
doilea oscilator cu de
6,955 MHz, realizat cu tranzistorul T
IO

Tranzistoarele T
4
T
s

semnalele celei de-a doua
intermediare (455 kHz) snt coman-
date cu semnal de RAA.
semnalelor cu
de amplitudine se face cu dioda. OI'
Tranzistorul T
6
semnalul
RAA pe baza tranzistorului
T
s
n serie cu un filtru de frec-
(R
9
, R
10
, C
30
).
Semnalele telegrafice se cu
"'1
1 CuAg
L
2 1 CuAg
L3 10 0,35 CuEm
L4 6 P t CuAg
Ls 5 1 CuAg
L6' 7,
16 , 0,12 CuEm
s. 19
L9' 10. 1
il. 13. 72
" 0,1 CuEm
15' 17
L
zo 1 +3 0,12 CuEm
L
14 50 0,1 CuEm
L
16 " 5+1f; 0,1 CuEm
L18 5+15 0,1 CuEm
detectorului inelar (D
2
-D
s
),
care semnalul celei de-a doua
intermediare al semnalului
oscilatorului BFO, realizat cu tranzis-
torul T
11

'Amplificatorul de
4 tranzistoare: T
12
- T
15
As-
cultarea se poate face fie n difuzor,
fie in cu de
100 n. se folosesc cu im-
mare (2000 Q), se va conecta
n paralel cu acestea un rezistor de
100 n. Dioda DI este cu germaniu, de
orice tip. Diodele 02-DS trebuie alese
astfel nCt fie
la toate cele 4 diode. De prefe-
se vor folosi diode cu siliciu. Se
pot folosi diode cu germaniu.
Alimentarea receptorului se face de
la o cu tensiunea de 15-18 V.
Receptorul are ncorporat un stabi-
lizator de tensiune realizat cu tranzis-
torul T
16
dioda Zener PL 12 Z, care
o tensiune de 12 V.
Schema cablajului imprimat este
la scara 1: 1.
Traseele n schema elec-
conexiunile exterioare
care merg la de re-
glare a volumului a
comutatorul MA-CW etc. Sensibilita-
tea receptorului este mai de
1 tN pentru un raport semnal/zgomot
de 10 dB.
1 i
1
Bobine Fi Albatros,
Gloria, Cora
ImpreunA cu L
19
,ImpreunA cu L13
'ImpreunA cu LIs
ImpreunA cu L
17
LZ3 3,75 P 1 CuAg
De la blocul UUS
Mamaia, Gloria etc,
5 0,25
L
21 6 P 0,85 CuEm
L
22 6 P 0,85 CuEm
6
6 1,5
8F21S
ac 17/) f72
PL f2Z

RI7
RIS
RIS
R14
C17
C55
DI
02
R13
::t



D3

r-....
-.J
M
,.......,
""""
<:.."
...... -...J -.J ........
C3G
D5
C33
l..3S CI1
Rl2

CJI/
"-

Q:? Q:::

(,j
Rl1
.Clr::
O
c30 R33

.....,f
t:.,:)


'"
::::. .....

C,.)
-J
,...;;:

C25 C?8
I
C24
eGO
11------------"
l.l.I
R35
r
I

,t-.... O)


R37 1-(...) R36
""
-..1
'-.) -.f
'C...>

R39
C2!
C22
I
RJ8

I u
C20 C54
I
O:::

.----- .........
R.7
s o
$??

R47

-....J
R6
p
R43
Cl7
1'...
t:5
CQ(..)l.U



CI(

(O

r--..
t6'l C63
'-.) -.J
(..,)
-..J
<.o
<:"l
C52
R#I R42
____________ rt.c

!t
C65

(..)
(.O
(.,)
'-l
-.J
eGG
R5
C!2
1O
-..1 -..J (.J
R3

R4
C6

-1
C4B
elO
R2 C5


-
:<:
L21 I
Rl 'r::(
I

C'.t
I
-.l
-.J
L22

t!
C48

I
C41
I tj
I
C40 C4G I ::s

I
c...)

I





C'.J

O(

8F24S
B
2!S

O
-p
8FW IO,!/) f2
s.
ECRAN
c

'---c:::::l------It--4:>-1- __ ..J
P20P1 o /
EFT322-323
EFT322-323
R43

8C2Sf
/Se 171
C66
12sn
C E'
. 40604 J 40873 . EFT 3?'2 323
D S 3N /40, (41 .. )
8
]3
AUII-MIII
T
ET
PE TRU
REGlAREA
AVAllUlUI
Ing. HERMAN
Ing. OCTAVIAN FILIP
Stroboscopul Ja reglarea a-
vansului cu aprindere prin scnteie, in- '
diferent de tipul aprinderii utilizate (de
tip clasic sau electronic Schema elec-
a stroboscopului este n fig 1.
Alimentarea stroboscopului se face de
Ja bateria de 12 V a Ca
componente, stroboscopul este format
dintr-un convertor care 250 V
curent continuu dintr-o de
blitz (tip VI if> k 120).
tubului se face de la
nalta tensiune a bujiei nr. 1. pie-
sele snt montate corect tubul nu este
convertorul va osciJa pe o
foarte n jur de 1 Hz'
Tensiunea pe condensatorul C
2
este sta-
la 250 V. tensiunea nomi-
nu apare pe condensatorul C 2'
atunci se' corectitudinea
rilor Ja transformator, anume
nu deloc, se
N l' dar de data
aceasta pe n jur de
10 kHz, iar tensiunea pe condensatorul
C
2
este mult mai (de ordinul a
10 atunci se
N
3
cu N
3
. De se
traduc prin ale miezului trans-
formatorului.
Pentru transformator s-au folosit tole
F eSi cu E de 6,5 mm Cel din fig 2 se
n felul mai nti se
N
3
, din
150 de spire cu din CuEm cu
r/J 0,2 mm, izolndu-se fiecare al doilea
strat cu unul de hrtie. terminarea
N
3
, se cu
Apoi se
Nj N
2
cu fire paralele, cu CuEm
r/J 0,3 pentru N
2
CuEm r/J 0,1 pentru N j
Acest bobinaj se cu n-
N
3
se la fel cu N
3
,
folosindu-se tip de se va
pune un ntrefier de 0,1 mm
Pentru echiparea stroboscopului se
folosesc piese:
pot fi cu carbon sau cu
cu de
la 20%. Valorile lor snt date n schema
din fig 1. Dioda D
1
este de
tip 1 N 3031 sau orice Zener mai
mare de 10 V, avnd se modifice
n mod divizorul Rl R
7

Dioda D
2
se alege de tip 1 N 4001 :..-
1 N 4007 sau F 407, iar I>3 de tip 1 N 4007
sau F 407. Condensatorul CI se alege cu
o capacitate mai mare de 100 J.l.F/25 V.
Condensatoarele C
2
C; au valoarea
de 2,2 J.l.F /250 V. Se pun conden-
satoare n paralel pentru a se
efectul inductiv. Condensatorul C
3
se
conform fig 3 a, b, c, din
de de 0,2 mm, iar
ntre cei doi cilindri se face cu teflon sau
alt material izolant de tensiune.
Firul central al conductorului de Q
tensiune se la piesa 2 se i)..
un colier cositorit n locul
acestui condensator se mai poate folosi,
de asemenea, un condensator de 40 pF /
20 kV.
2

Tranzistorul TI = BC 107 (BC 108, 3
BC 171) T 2 = 2 N 3055. n lipsa tran-
zistorului 2 N 3055 se poate folosi mon-
tajul din fig 4.
TUROMETRUL
Turometrul este format dintr-un cir-
cuit monostabil realizat cu CDB4121 E


un etaj repetor pe emitor. Schema lui
este n fig 5. El este astfel
conceput nct att
n cazul unei aprinderi clasice, ct n
cazul aprinderilor electronice.
n cazul folosirii pieselor pe care le re-
n continuare al
lor corecte, singurul reglaj se face Ja re-
R
2
pentru a se
capul de al 'aparatului tre-
N3
1S0sp.,sO,2mm
"2
5 O sp 9J O,3mm.
N1
SOsp plO,lmm
H3
150,p O,2mm
c.
1
72
FIGl./RA3a
2
r
sS"
FIGURA.3b
AIC
AUJO PIITRU TIIIRIT
satelitul 5 cuplat cu cele pi-
nioane planetare 6 (care este im-
pins de crucea 4). Dis-
de la axele satelitului la
pinioanele planetare snt egale.
motor de la la
Tn felul
de motor este ntr-o
de a pentru
punerea in a automobilului,
PIITEA IITIR
De la cutia de viteze, n continu-
are spre cuplul motor este
preluat de transmisia
Aceasta este dintr-un ar-
bore din permite
transmiterea cuplului n
continue a unghiului dintre
axul cutiei de viteze arborele de
transmisie. Cuplul motor este pre-
luat apoi de transmisia
de n de axele
planetare.
Din considerente la curbe ro-
din dreapta din stinga par-
curg arce de cerc cu raze diferite,
ele trebuie diferite,
parcurg diferite.
Or, tocmai a
14
se face cu ajutorul
Acesta se compune
din coroana 1 cu caseta
2, pinionul de atac 3,
2 12
7
Cnd automobilul merge n linie
nu se rotesc n
jurul crucii ci se rotesc
cu caseta diferentialului. Tn
linie pinioanele se
vor roti diferit.
Arboriiplanetari transmit cuplul
IJ j
II f
1 conduc/or
nolla
Y
lens;vne
FIGURA .:le
buie fie de 1 200 de ture/min 6 000
de ture/min, iar R6 se re-
pentru fiecare instrlJlllent n parte.
Lista pieselor care se folosesc la turo-
metru este snt
de tip au ca la stro-
boscop, avnd valori: Rl =
100 0./3 W; R3=30 kn; R
4
=2,37 ko.;
R
s
=470 0.; R
2
se regleaz instrument" Diodele D 1
D
2
snt de tip PL5Vl. Pentru conden-
satorul CI se va folosi un condensator
de tip pmp cu valoarea de 0,022 J1F /
250 V sau orice alt condensator de
valoare cu hrtie. Capacitatea lui
C
2
va fi mai mare de 220 ,uF/10 V, C
4
mai mare de 100 ,uF/lO V C
3
de
1 J1F/10 V. Valoarea C
3
fiind
trebuie folosit un condensator cu tan-
tal cu capacitate, pentru
capacitatea n tim p.
Tranzistorul TI este de tip BC 107,
BC 108, BC 171. BC 172 sau alt tran-
zistor echivalent Circuitul integrat CDB
4121 E este un circuit basculant mono-
care poate fi fle de o
JOS-SUS fie de o
SUS-JOS (A) a semnalului de intrare.
are loc
TUROMETRU
6
unui prag nu depinde de durata tran-
semnalului de intrare. de-
snt independente de
ulterioare ale semnalelor de
intrare depind doar de constanta de
timp. Al A
2
snt activate de
SUS-JOS a semnalului de in-
trare care cnd,
fie o intrare, fie ambele trec n schema
JOs, cu B n starea SUs. Intrarea B e o
intrare de triger Schmitt de tran-
JOS-SUS a semnalului de intrare
care monostabilul atunci
cnd Al sau A
2
se n starea
O; intrarea B este n cazul
unor lente sau de ni-
vel Piciorul 7 al capsulei se pune la
iar pe piciorul 14 se
capsula cu o tensiune ntre
4.75 V 5,25 V. Stroboscopul turo-
metrul se monteaz se ali-
menteaz tot montajul conform fig. 6,
racordul prin C
3
la bujia
1. Se pune comutatorul n po-
2 se orienteaz stroboscopul cu
lumllla spre fanta de pe volant. Avansul
este bine reglat fanta are o pazi
(n dreptul semnului).
II>
..............................................................................
I TII
I
J'
111
Bobina de L3 are 21 de spire
cu de CuEm C/> 0,6 mm,
care la mbinarea celor tron-
soane de (fiecare de 0,6 m).
se la 12 V
sau la 3 baterii de 4,5 V.
Radioreceptorul (fig. 2) este o super-
cu media pe 455 k H l.
Semnalul captat de (80 cm lun-
gime) este aplicat pe baza primului
tranzistor AF 195 simultan cu semnalul
a 26,635 MHz, este
de frecventa cristalului de cuart X.
n colectorul tranzistorului AF 125 se
astfel un semnal cu de
arrtpllJlc,at cu trei etaje (mediile
fre,cvente radioreceptorul
amplificare (3 x EFT 320\
aplicat unor filtre de au-
realizate pe oale de
cu diametrul de 12 mm de
10 mm (bobina LI are 600 de spire.
hobina L
2
, 750 de spire, bobina L3'
900 de spire cu CuEm 0 0.07 mm).
La unui semnal a frec-
FI este de Fi a
circuitului oscilant L
I
C
I
,
a acestuia este semnalul
trecnd spre
La egalitatea semnalelor
a circuitului
oscilant, amplificarea etajului
la atragerea releului R (300 Q).
Etajul (Darlington) este cu un
circuit de care intoarce o parte
a semnalului baza tranzistorului
EFT 320, componenta a
acestuia este la
Acordarea filtrelor se n-
trerupnd la cir-
cuitul n punctul
circuitul receptonllui
pe unul
se
(de exe:mpl!u),
se va
pentru toate CotneIlzBe.
pen tru un semnal

Cu contactele releelor R 1 R 2 est {'
electromotorul servomecanls-
mului SM al mecanismului de
al micromodelului. Releul R
3
, prin con-
tactele sale, starea unui circuit
basculant bistabil format din trei
NAND ale unui circuit integrat CDB 400,
care, la rndul cir-
cuite basculante CBB! CBB
2
(CDB 474)
legate n serie. acestor circuite
Qj, OI' Q2' Q2 snt legate la o matrice
din patru SI (CDB 408)
care semnalul
cod binar n cod zecimal
La primul impuls,
intrerupnd alimentarea
lui de propulsie (comanda
doilea impuls permite mllcromc)deluiH:
inainte; al
este atras releu! Rs care
al electromolorului
al
micromodeIul merge
comanda
1.
Durata de comutare a
este numai n functie
de operator.
telor integrate se face cu
5 de la
realizat cu tranzistorul
pe radiator) o Zener
Alimentarea ntregului
din baterii de 4,5 V.
Se ca receptorul
realizat pe cu circuit
montate suprapus; pe prima
se partea de raclioirecverltiL
iar pe cea de-a doua se
circuitele imprimate. n 5
schema de
integrate CDB 400,
15
DISPOZITIV
CD
PINTRU
I.U
a:
<:

fOTDGr/fllRI
o::
o
u..
.....
,::) ,-
lA MIC
:z
!u G
;;::
tia..
uo ,-'
DISTANTA
,
Ing. VASILE
un dispozitiv ori-
ginal destinat copierii diapozitivelor,
scoaterii de pozitive pe film
negative, copierii n general pe film a
fotograme. Analiznd con-
se poate generaliza dispo-
zitivul fotografierii la
a unor originale care pot fi
iluminate prin
Schema este cea din
fig. 1. Originalul este iluminat cu un
sistem optic clasic bec-condensor.
Materialul original se ntre
de care l plan.
Imaginea se unui
obiectiv pe planul filmului. Un geam
mat plasat naintea condensorului (ne-
obligatoriu) contribuie la uniformiza-
rea luminii.
Practic, cele sisteme optice
snt cel de iluminare - un aparat de
- cel de formare a imag inii -
un aparat fotografic de tip monoreflex.
Cu alte cuvinte, realizarea unor fo-
tografieri la (rapoarte de
n jurul valorii 1 :1) origi-
nale transparente este folo-
sind un aparat de un aparat
fotografic un dispozitiv de fixare
a aparatului fotografic
de cel de 1n acest sens, fotogra-
fiile prezentate snt edificatoare.
Autorul a utilizat un aparat de
KROKUS 4 un aparat fotografic
ZENIT E, ambele cunoscute
dite n la noi.
Figura 2 ntreg ansamblul
n de lucru. Se pen-
tru utilizndu-se un
aparat de tip ZENIT, este
rotirea cu 90 a cutiei de a
aparatului de
n figura 3 se reia ansamblul dintr-un
unghi care permite
mecanice suport a aparatului de foto-
grafiat.
Desigur, se poate folosi alt aparat
de fotografiat, dar acesta trebuie
fie de tip monoreflex pentru a se reali-
za o ncadrare punere la
punct. Este s-ar putea
folosi un aparat nereflex; punerea la
punct s-ar face pe un geam mat
cu capacul aparatului fotografic
cut, iar apoi raportul de
redare s-ar efectua fotografierea schim-
bnd numai originalele. Procedeul,
dezavantajos, poate fi aplicat cu o
anume ca planul
n care se originalele
riguros neschimbat.
nu este n general de siste-
mul portfilm al aparatului de cnd
se la multe
Pe de parte trebuie spus
utiliz'mdu-se un aparat monoreflex cu
vizare pe geam mat, ceea ce
o la goo de axa a
aparatului, se poate cu aparatul
de n
Principial, aparatul de fotografiat
poate fi cu sau
cont aparatele monoreflex
16
Fig. 1: 1) film; 2) obiectiv; 3) ori-
ginal; 4) condensor; 5) geam mat;
6) bec.
Sistemul optic de formare a
imaginii.
Sistemul de iluminare.
::J

UJ
l-
V)
fu;
cu snt foarte scumpe,
corespunde uti-
aparatelor cu
Aparatul folosit, indiferent de
este cu
rarea a luminii,
problema expunerii. n caz contrar,
expunerea se cu un expo-
nometru (de tip Lunex pentru ilumi-
reduse), cum se va mai
departe.
Se observfi suportul aparatului
se pe ghidajele portobiec-
tiv a aparatului de (fig. 4). Ca
sistem optic obiectiv se obiec-
tivul aparatului fotografic cu
inele montat la aparatul
fotografic sau ob'iectivul aparatului de
(sau tot cel al aparatului foto-
grafic), 11]0ntat normal pe placa port-
obiectiv. In primul caz, alegerea rapor-
tului de redare punerea la punct
(fig. 2 3) se fac prin reglarea
suportului aparatului fotografic
respectiv, prin manevrarea monturii
obiectivului. n cel de-al doilea caz,
raportul de redare se alege prin pozi-
aparatului, iar reglarea clari-
prin manevrarea obiectivului mon-
tat pe placa cu burduf a aparatului de
""
Primul caz corespunde rapoartelor
de redare subunitare, valoarea 1:1,
fiind n de pon-
'derea obiectivului folosit
pentru o fotografiere la mici.
Cel de-al doilea caz (fig. 5) corespun-
de rapoartelor de redare supraunitare
de aceea este necesar se inver-

seze obiectivul de film. Montajul
al doilea permite cu fotogra-
fierea unor zone reduse din original.
n cazul n care aparatul fotografic
nu este cuun sistem de
surare a luminii, se va de-
termina expunerea cu un exponome-
tru plasat cu elementul fotoreceptor la
centimetri de original (5-6 cm,
de exemplu). Prin probe se
de plasare a expo-
nometrului.
Pentru ca plasarea exponometrului
fie suportul aparatului
fotografic este astfel construit nct
acesta fi readus n
(fig. 6).
n cazul obiectivului mon-
tat la aparatul de lu-
minii se va face fie n planul aparatului,
fie n obiectivului.
trecem la suportului
aparatului de fotografiat, de-
senul de ansamblu din fig. 7.
constructive principale snt:
1 - corpul suportului; 2 - de
fixare a aparatului; 3 - placa de
zare; 4 - aparatul fotografic; 5 - la-
mela de fixare; 6. - axul; 7 - piulita
M 6 (2 8 - butonul de fixare;
9 - pastila; 10 - de pozitio-
nare.
Cotele H, G, K snt definitorii pentru
ansamblul aparat de fotografiat -
aparat de In cazul altei combina-
dect ZENIT (E) - KROKUS 4 se
vor determina nti aceste cote se
vor face ce se impun,
care n principal
reperele 1, 3 5.
ghidajele portobiectiva
aparatului de snt simetrice
de axa atunci K = ;. Pentru
G = 70 mm,
H = 70 mm. Prinderea aparatului se va
face astfel nct axa sa co-
axei optice a aparatului de

Aparatul de fotografiat se prinde de
placa de 3, care are posibili-
tatea de a se roti n jurul axului 6,
stabilindu-se cu ajutorul
bului de 10. aparatul
de fotografiat are filetul de prindere
ntr-o n piesa
li
II
VEDERE Dili A APARATUL FOTOGRAFIC
10
I
._._._._.--$-.
1 se va executa o degajare
toare (linia din desenul de

2 este al aPl:l.ratullJI
a
prin-
aparatului se face n partea
reperul 5 nu mai este necesar.
suportului ghidaje
se prin strngerea 8,
care pastila 9 pe ghidaj.
Pastila 9 este un disc de 6 mm diame-
tru, gros de 4-6 mm, dintr-un material
plastic dur. Rolul pasti lei n
evitarea de ghi-
dare. .
Desenele de pentru repe-
rele care trebuie s'mt
cele din figurile 8-13. n fig. 14 se
de prelungitoare pentru ghidaje.
In cazulln care aparatul de fotografiat
trebuie mai mult decit per-
mite lungimea ghidajelor, se pot folo-
si tije prelungitoare, prinse cu
filetate M 4. Cota de 120 mm
nu este, desigur, o valoare n
orice caz, utilizarea tijelor
toare duce la un ansamblu
r,nlld"l,'t",t", ca este "t:>rl'"!!'Yl",n_
de
- de durai
1 grosime
- pentru reperul 6 -
- pentru reperu I 8 -
- pentru reperul 10 - sau

- pentru reperul 14 -
Figura 15 ansamblul ntr-o
de lucru posi-
utiliznd un aparat cu vizare
pe geam mat sau un aparat
nereflex. Folosind un aparat nereflex,
punerea la punct se face direct pe film
cu obturatorul deschis. Acest lucru
este, desigur, posibil pentru un aparat
cu obturator focal folosindu-se
. obiectivul montat la aparatul de
124
8
I I
70O,05
100------100 -----+II

M4
ADINC 12
9
/ GROS 3
,
! ,sB fl!I6

I I
i .
1 131 J
13,5 160 I
14
14-
2
;;:..;5:...-___ 120*
17
COISTRUCTII-
,
v
MASIIA-
, . .
I lT
Folosind un banc existent n atelie-
rul adaptndu-i o elec-
de (sau electromotor)
unele dispozitive, se poate realiza o
(fig. 1) care
caneluri n lemn, de
de a unor piese, de ase-
menea din lemn. Tn de banc
de mai sint necesare:
cornier, o
cu Din cornier se
cadrul 1 cu dimensiunile de 1 600 x
175x40 mm. de 2 se fi-
cu ajutorul colierului 4, de
3, care un sabot
din lemn. Acesta, aflat sub de
se liber pe de
ghidaj, de-a lungul cadrului, prinznd
de sus de jos muchiile acestuia.
De remarcat de ghidaj snt
cu cu
ture, astfel nct posibilitatea de
a fixa sabotul cu de n
orice loc al cadrului.
Pentru a executa de
rie n lemn, se de
prin sudare, tridentul 5. Dispo-
zitivul 6 se din cornier
se pe suporturi mo-
bile (10), care pot fi fixate n orice loc
al cadrului, folosind cu fi-
let M 8.
9 se
din cornier. Se va avea ca
vrful fie fixat n partea ei
astfel nct el se deplasa de-a
lungul axului bancului. Pentru fixarea
virfului se un opritor
cu filet M 12, care se prin-
tr-o ca
cele suporturi 10, se depla-
pe cadru se n locul
PIITRU IV.
Pentru a servi ceaiul sau cafeaua,
realiza un frumos des'en deco-
rativ pe o de lemn cu ajutorul
tip CESAROM, n,
diferite moduri, in de culori.
Protejnd lemnul de obiecte-
lor desenul incastrat
mesei, conferindu-i
un aspect deosebit.
Fixate .intr-un amestec de
ciment, se vor aranja in
in desen, iar
fixare prin unifor-,
trebuie fie
Succes la lucru!
18
1. pentru a executa
de n lemn. 2
2. Adaptarea in vederea ope-
orificiilor n lemn.
3. Mecanismul de avans.
4. 12 din fig. II: plan
5. Sistemul de fixare a de pe
cadrul metalic.
dorit. Deoarece este necesar ca in
timpul de strun-
n lemn, cadrul fixat
n strict se va mon-
ta, n partea lui opritorul13,
folosind sau sudindu-1.
a executa de
a unor piese,
va fi ca n fig. 2.
cum se vede in desen, dispozi-
tivul 6, de cele supor-
turi 10, a fost iar cadrul cu
de pe el a fost
. intors in jurul 8 adus n
In o
din stinghia a ca-
drului n 11 (vezi
fig. 1) din de lemn pe pi-
cioarele bancului (poate fi o
-7). Se stringe -o piu-
sau o
cadrul n rn
continuare, la la care se ad-
mite executarea a in
piesa se
pe cadru o (12).
4
Un alt o permit de-
plasarea
Tn s-au folo-
sit pentru fixarea cadrului M 8
cu cap 14. opritor al
mobile are cap de 17.
O c;heie 14x17 este
pentru a monta sau demonta
..
UTil
1.. Mult mal se pot face
ntr-o foaie de metal, cu aju-
torul burghiului, respectiva bu-
de va fi n
cu o stinghie de lemn.
2. Un mic pat
nu va mal aluneca pe parchetul lus-
truit sau pe de linoleum
i se cos pe partea care vine
n contact cu pardoseala, mici
de cauciuc.
3. Creta n nu va mai
mina celui care scrie cu ea
pe ei se va intinde un
strat de clei de birou.

- _'" ",. li : ..........
'1fiijftMI
m:=-= -..
':.lg:
lINII
Este cunoscut faptul de
pe balconul dv. este deosebit de re-
strins. Pentru a mobila balconul pre-
in continuare
montarea unei mese a unei
practice .
In vederea ne
in primul rind, toate
piesele componente. Astfel se faso-
un de cu sec-
de 2,5 x 10 cm
o lungime de 180 cm (lungimea
lor se aleg de
peretele pe care dorim
banca). Ne mai de
ori cite trei cu di-
mensiuni: 2,5x12x60 cm (a), 2,5x8x
60 cm (b) 2,5x12x80 cm (c). Toate
se se cu
lac incolor sau se vopsesc.
a, b, c se intre ele astfel
ncit rezulte triunghiuri. Cele
se pe o
(2,5x 10x60 cm) cu o dis-
de 1-2 cm intre ele. Fixarea lor
se poate face cu cu cap n-
gropat
Montarea se face n felul ur-
cele triunghiuri se mon-
prin intermediul a patru bala-
male, pe peretele balconului in care,
in prealabil, s-au fixat patru dibluri
(fig. 1). De diblurile de sus se montea-
HIIIC III VOIII
PleCnd de la ideea fiecare dintre
noi ne gindim cu la momen-
tele de relaxare pe care le vom petrece
la de undeva la iar-
verde, va
spori vom
un plus de confort, pentru citi-
torii revistei noastre pe
Ct de pe atit de (prin
multiplele de instalare), a
unui hamac.
Pentru inceput ntre
scinduri, pe care s-au cuie la
de 5-8 cm, sfori paralele
intre ele. Lungimea sforilor trebuie
noastre plus 40-
50 cm.
Cu alte de se
perpendicular pe cele paralele, for-
mindu-se ochiuri
Inainte de a incepe formarea ochiu-
rilor, trecem sforile printr-un suport
de de 5-6 cm (con-
struit n prealabil), n care s-au prac-
ticat la
cu cea intre cuie, respectiv
5-8 cm, iar terminarea plasei
un suport identic cu
primul.
Suporturile se la 40 cm de
capetele sforilor au rolul de a
hamacul ntins pe sale nguste.
terminarea pla-
sei, capetele libere se unesc, fixn-
du-se cu un inel rezistent din metal.

Un In fel se poate
o de volei. Singura
deosebire este
rea ochiurilor plasa se de jur-
mprejur cu tare, la
capete cte sfori pentru prin-
derea acesteia pe stilpii din teren.
. Tomina GHERGHINA
o a doua balama de care se
banca In mo-
mentul in care banca nu se
picioarele acesteia se iar
banca se n jos.
O de asemenea
poate fi pe unul dintre
laterali ai balcon ului, astfel ncit
fie in In vederea
mesei in perete, la o de
80 cm, prin intermediul unor dibluri, o
cu
de 2,5x 15 cm, iar lungimea ei se alege
de peretele pe care dorim
masa. mesei poate fi
dintr-o (plan-
PAL, PFL) sau din (vezi
pentru dimensiunea ei
fiind de 100x150x1-2 cm.
se de scindura ante-
rior in perete prin intermediul
unor balamale simple. Piciorul mesei
se din patru cu o sec-

IlTlf
De obicei, lustrele din
noastre cu 3-4 sau 6 becuri sint mon-
tate n centrul plafonului, fiind
aprindem cel din
becuri ca lumina fie n
toate camerei. Probiema se
poate rezolva cu citeva veioze supli-
mentare plasate n unde lu-
sau citim, dar mai eficient este
ca lustra deveni, pe rnd sau
n timp,
de birou,
se poate realiza aceasta:
se din cablu bifilar
circular (de alb), fa-
sunguri, globuri, la alegerea dv.,
suporturi metalice pentru sus-
tinerea globurilor o cutie
din plastic alb cu diametrul de 15-
17 cm, care va servi pentru mascarea
din plafon.
--
--
---:.-..." ----->
..,..-- I .., .... -:.",..

... --.",.. ...

-.....;;;..:.=---- I II.
1"
III
1.1
III
1 It
III
1:
I I ......
l " ",,:,;.,
" I Il ........' ........... , ...
)& I I a......... ... -:::. ....'
l ..
de 3x 15 cm
lungimea de 80 cm. Acestea se mon-
intre ele (imbinarea prin cep
iar rama se
pe partea de jos a tot cu ajuto-
rul unor balamale. Rama (piciorul me-
sei) poate fi cu placaj pe care
se poat& lipi un tapet, marmoroc sau
chiar CESAROM. n timpul
nefolosirii, masa se se
de perete cu ajutorul unor cu
montate anterior (fig. 3).
vom fixa
deasupra avem
sau birou), un cui
al filet se va fixa un inel,
care se va trece cablul cum se
vede n

lungimea firului se ;:,n'rO::>I"'i:::;;';\
cont locul
va fi sursa de
nu
me speciale, aceasta ov<,,,,,t'inr1,
pentru un corp de iluminat cu

Prin acestei n
de nota pe care o vom
da camerei, vom economisi-
rea energiei electrice prin folosirea
nevoi, a sursei lu-
minoase.
19
,
..
20
APARATUl
II RAllo-
UI PRIITII
BIII
DOCUMIITAT
n orice domeniu un tova-
agreabil al orelor de des-
tindere petrecute n
>

rutiere . Emisiuni economice.

..


nici. .
Emisiuni de divertisment Teatru
la microfon.
Pe scurt . de aparatul de radio!
Dar daci avea un radioreceptor portabil, avea mai .mult decit un n.iAt.n'
instruit agreabil, avea un prieten
In magazinele comertului de ,
stat 9 tipuri de
radioreceptoare portabile:
Magazinele raioanele specializate ale co-
de stat cea mai
realizare a industriei noastre electronice: TELE-
VIZOARELE CU CIRCUITE INTEGRATE, reali-
zate la ntreprinderea
citeva avantaje pe care le in exploa-
tare:
- Durata de folosire
faptului sint complet tranzistorizate.
- Reducerea consumului de energie
cu circa 30 la prin constructive

- chiar la mai
mari ale tensiunii pe
unui stabilizator in aparat.
- Simplificarea de depanare,
prin folosirea in televizoarelor a
modulelor module care se pot inlo-
cui cu operativitate.
pentru bu-
na functionare a tele-
vizoarel'or cu circuite
i nteg rate este de
12luni.
Denumirea
televizorului
Olt
Snagov
Sirius
Sirius
Diamant
Lux
Diagonala
ecranului
44
47
50
50
61
65

lei
2920
2920
3050
3100
3600
4000
Aconto Rate lunare
15%
438
438
457
465
540
600
(24)
103
103
108
110
128
142
n toate magazinele
raioanele speciali-
zate ale comertului de
stat, televizoarele cu
circuite integrate se
pot cu pia-
ta in maximum 24 de
rate lunare, cu un
aconto de 15 la
din de vinzare
al ui.
21
CIITRII
UIIT
Ca microfon este folosit un di-
fuzor de mici dimensiuni cu im-
de 4 sau 8 Q. Difuzorul
este cuplat printr-un transforma-
9V
c
Se poate o tensiune con-
ntre 80 430 V
montajul este alimentat cu
tensiune ntre 3 15 V.
Transformatorul are n primar o
de 6,3 V, iar n secundar
tor de la baza tranzistorului
(EFT 353).
Cnd nivelul undelor acustice die-
un anumit
citat tiristorul ce
derea becului. Tiristorul
reziste la 600 5
ELECTRONICS WORLD-
S.U.A.
una de 120 V; acesta
tual un transformator
zif filamentelela
'<POPULAR ELECTRONICS)}-
S.U.A.
1N4001
4
pF
RICIPTIR
Apreciate n ultimul timp sint nenta de Marele
receptoarele cu mixare Os- avantaj al receptorului' n
cilatorullocal chiar pur- faptul bine la toa-
postului du- te genurile de emisiuni: AM, SSB.
mixare se chiar compo- ON.
Detaliile constructive ale bobi-
01 nelor depind de fie-
4.7K.Q.
radioamator. Receptorul func-
bine atit in 80 m., cit in
10 m. Diodele sint 1 N 914 sau
EFO 108.
FUNKAMATEUR - RD.G.

9V
______
1nF
22
IITllll
PI I
Prin intermediul a. doi electrozj
al sistem
electronic se poate determina uda
rea a solului.
Pornirea pompei de udare se
face contactele releu lui.
Pragul de intrare n a
automatului se din po-
PI'
ELECTRON IQUE
- fRANTA'
+9V

IlflCATOR
Toa.te tranzistoarele snt cu si-
de tip SC 107.
RADIO FERNSEHEN
ELECTRON IK - R.D.G.
1,2
KP-
IIIIT IIIOTIR
n navomodelelor
snt induse generatoare ce re-
produc zgomotul unui motor cu
explozie. Aceasta se pe cale

n montajul sint induse
tranzistoare complementare
cuplate in regim de
F
cu o de timp determi-
de grupul Re.
Din se
tonul dorit. Difuzorul este de tip

SCIENCE PROJECTS-
S.U.A.
I
\
'
,''1
I
I
I
1,
I
E

1111111.fll EITIIIl
ORIZONTAL
1) . Pentru sportul estival, la -
Reper marin de vrf. 2) in in-
tre uscat (pl.). 3) ace
pe (pl.) - din le--
4) Curtea cu oameni de drept
...,.... Respect. 5) Mari perioade
Autoturism indigen -In r.ramaEbl
ne de capul 7) Te """',",,<:I\ ..
ntr-o dintr-un la
altul - auto. - Pe--
de
Cu motive 10) de
- Loc gol!
VERTICAL
Cu - Metafom
aur a vara cu sem-
nale luminoase. 3) Asemenea - Pia-
tra estul
(p!.) 9) Autorul
romanului Ne marea -
10) In lor
la Gizeh, aceste
nate constituie noul al unui
hotel de arhitectului
austriac Hans
de mal JOS
in patru figuri egale astfel incit
n fiecare suma fie 35.
II1II
II-fi
Pentru a asculta muzica n
posesorii unui picup
stereo acorde o deo-
discurilor. Este
orice de poate avea conse-
nedod.te timpul mai
ales atund cind este dotat cu
un ampUficator citeva mici
ajutoare discurilor
in stare. In fig. 1, discul este
de praf cu ajutorul unei role de
pe tub de plastic. In
fig. 2 este modul in care puteti
realiza un al doilea pentru picup
cu ajutorul unei din
material la care se
cu arc, un virf de stilou,
pe care, in loc de este
o de iar n spatele
acesteia se o perie care
fluidul antistatic discului.
Pentru posesorii de magnetofoane
de multe ori lipirea benzii magnetice
constituie o Un suport cu
SCOCI o pot ajuta
lipirea capetelor de
rupte chiar pe roia benzii de magneto-
fon. Suportul de ,scoci poate fi adap-
tat unei
toare cu o de montaj,
unde lipirea se face prin
unui de plastic ce
numai o de cores-
benzii magnetice.
3 3
1 7
7 5
3 5
)3 7
1 7
7 1 3 5
5 1 5 7
1
3
3 3
7
1
7 1
3 5 3 3
5 3 1 5
DE LA JOCURILE
N. - Tg. Jiu
Modificarea .unui magnetofon, res-
pectiv trecerea de la tranzistoare la
circuite integrate, se face
este mai dificil
noi In ce le
normele ST AS
de alte
publicare.

de
ROSENZWEIG ERICH
Se rezistoare cu 1f::'!/"I""rQ'"
intre 6,8 kQ 12

JUGARU IOAN - Gheorghe
Gheorghiu.-Dej
se
n rest se va
cale elec-
In limita
VICTOR - com. MUcov,
jud. Olt
Ca o tensiune
D. - Sibiu
EFT 353 este
semnalelor de
n locul lui se poate planta
zistor cu
destinat

tran-
chiar
8u-Stl/3
lJu-S/lj/
cele pentru RF.
Ca o perturba-
toare. la intrarea receptorului
un filtru. De exemplu, Intre Dorna ele
antena masa se un circuit
oscilant serie.
VARTOLOMEi RADU -
Nu ne putem asupra exac-
montajelor publicate de alte re-
viste.
ION - Sibiu
este defect.
MINCUlESCU GHEORGHE - Pre-
deal

RI19
lOk
n limita tipografic dispo-
nibil.
VLAD DAN SlLlNESCU DAN
- Cluj-Napoca
nu. alte lu-

ZAMFIR VALENTIN - Constanta
Interfoanele snt interesante, dar
prezentarea de dv.
publicarea.
POPA MARIUS -
motorul nu este de putere, se
poate construi un generator AF cuplat
la cu un amplificator. Din ampli-
alimentati motorul. In acest fel
turatia va fi de
"""''''''Y,<:'T'',",IIt:1 tranzis-
circuitelor mtegrate la
care nu n cata-
loagele ce le
MUNTEANU VeOREl - Bucu-
vldeomagneto'Toeme banda se de-
Materialele din care
capetele nu snt deta-
Oricum, video-
nu se poate face la
:le electronist amator.
TEODOSaU ALEXANDRU -
Tubul PY 88 nu are un alt tub echi-
valent nici nu poate fi inlocuit cu
diode semiconductoare.

"BIlGAI
-1010
Petrescu Sorin-
Vlad -
Amplificatorul care
picupul
Belcanto-1010 este
stereofonic, debitnd o
putere de 2 x 4 W n-
tr-o de frecven-
ntre 40
15000 Hz, cu un coe-
ficient de distorsiuni
de sub 1 %. Se ali-
din
de curent alternativ
consumnd 35 VA.
1. M.
0"1
I
i

C
i
I
i
i
i L..________________________ _
8
O
'. } T 102, nOS/T 100
-.> T2fJl,T20S/T 206
E
C
TlOJITltJ4, T301
8 T ZfJJ!T 104
E

r /1)1/7101, T J02
E II 108
Q Q "'ol/clt/or am
! fi TIa/ T1O/
clU
. _._._-----_.
1t21!J KQI1a/
1.1'" 101t
1 II
LJ