Zaharie MORARIU

ORGANE DE MAŞINI
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE
PENTRU SPECIALIZAREA
INGINERIE ECONOMICĂ
ÎN DOMENIUL MECANIC

TM ML

ME

2008
 Conf. dr. ing. Zaharie MORARIU

ORGANE DE MAŞINI
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE
PENTRU SPECIALIZAREA
INGINERIE ECONOMICĂ
ÎN DOMENIUL MECANIC

TM ML

ME

2008
Referenţi ştiinţifici:
Prof. dr. ing. Ion VOICA
Conf. dr. ing. Ioan Dan FILIPOIU
Tehnoredactare computerizată:
Conf. dr. ing. Zaharie MORARIU
Tehnician: Daniela MANOLACHE
Referent: Victoria MAGEREANU
 I

Prefaţă

Un îndrumar de proiectare pentru studenţii de la facultăţile cu profil mecanic,

specializarea inginerie economică, este prin adresabilitatea lui, o ofertă, care s-a născut vis-à-
vis de cererea studenţilor din anul III şi din anul terminal şi chiar a specialiştilor, dornici
mereu de noutăţile din domeniile construcţiei de maşini şi utilaje şi a economicului supuse
mereu schimbărilor.
Îndrumare de proiectare s-au scris şi se vor mai scrie şi în continuare. Faptul în sine nu
este deloc surprinzător, pentru că proiectarea s-a impus, prin efectele sale, în planul politicii
economiei de piaţă, drept una dintre pârghiile prin care se răspunde prompt şi eficient la
situaţiile concrete ale construcţiei de maşini şi utilaje.
Pentru a demonstra viabilitate şi competitivitate, activitatea de proiectare, trebuie
adaptată la obiectivele şi strategiile economiei de piaţă, să devină mai receptivă la semnalele
şi cerinţele mediului de afaceri şi mai flexibilă în raport cu mecanismele de funcţionare a
economiei moderne de piaţă. De aceea, familarizarea studenţilor şi specialiştilor cu tot ceea ce
teoria şi practica, din domeniul organelor de maşini, a creat şi acumulat până-n prezent,
reprezintă una din căile de minimalizare a riscului, de creştere a competitivităţii şi de
maximizare a profitului.
Autorul a introdus, cu prudenţă, în limita posibilităţilor, la aproape toate capitolele, un
mod modern de abordare a activităţii de proiectare. Nu este vorba de elemente noi vis-à-vis de
conceptul de proiectare şi de cercetările din domeniul organelor de maşini care, în esenţă, îşi
menţin viabilitatea, cât mai ales prin conjuctura şi realităţile la care se aplică şi care s-au
modificat considerabil prin apariţia unui nou cadru de viaţă socială, precum şi de noile
infrastructuri create de progresele tehnologice.
Îndrumarul este structurat în şapte capitole. În structura lucrării s-a avut în vedere
planurile de învăţământ, de la disciplina Organe de maşini, care prevăd derularea proiectului
pe parcursul a unui semestru (la facultatea IMST fiind alocate un număr de 28 ore).
Îndrumarul începe cu o noua strategie de proiectare, se pune în evidenţă conceptul de
proiectare optimizată tehnic şi economic a maşinilor şi utilajelor, deci a organelor de maşini,
precum şi cerinţa de a se proiecta şi fabrica numai acele produse care sunt cerute de piaţă şi
care se pot vinde.
Fiecare capitol tratează o problematică specifică şi pregăteşte şi motivează trecerea la
următorul, evidenţiindu-se obiectivele: luarea în considerare a celor mai recente abordări
teoretice şi experimentale; permanenta comunicare a proiectantului cu cei patru “P”(produs -
preţ – plasare – promovare); abordarea proiectului din perspectiva parametrilor funcţionali, a
dimensiunilor rezultate din calculele de rezistenţă, a gabaritului, a tehnologiilor de fabricaţie,
a design-lui şi a condiţiilor impuse de mediu.
Cum s-a menţionat deja, lucrarea se adresează studenţilor şi tuturor celor interesanţi
efectiv de acest pasionat şi atractiv domeniu al economiei, proiectarea în construcţia de maşini
Autorul rămâne deschis dialogului cu toţi cei care doresc să participe la promovarea
lucrării şi acceptă sugestii, observaţii şi răspunsurile care apar permanent în decursul carierei
profesionale.
Autorul mulţumeşte pe această cale colegilor din catedra Organe de maşini şi
tribologie, în mod deosebit domnului conf. dr. ing. Ioan Dan FILIPOIU, care prin sugestiile
lor au contribuit la finalizarea acestui îndrumar.
Autorul mulţumeşte călduros domnului prof. dr. ing. Ioan VOICA de la catedra
Organe de maşini şi tribologie, care cu o deosebită competenţă a efectuat recenzia lucrării.
Autorul
II
 1
Zaharie MORARIU
1. OBIECTIVELE PROIECTULUI

În condiţiile economiei de piaţă, cu o manifestare puternică şi continuă a concurenţei,

cu o înăsprire a exigenţelor cumpărătorilor, mediul de activitate a firmelor producătoare de
produse industriale şi servicii are o evoluţie cu o dinamică din ce în ce mai accentuată. Astfel,
toate firmele sunt obligate să elaboreze din ce în ce mai frecvent proiecte de produse noi, deci
proiecte de investiţii noi sau proiecte de înnoire a mijloacelor de producţie, de cele mai multe
ori acompaniate de proiecte de reorganizare a mijloacelor de producţie, a serviciilor şi
proiectelor de logistică.
De asemenea, în fiecare perioadă de timp, mai scurtă sau mai lungă, se consemnează
noi progrese tehnologice şi aplicaţii tehnice perfecţionate, a căror utilizare implică însemnate
resurse economice – resurse materiale, umane, financiare – în condiţiile unor constrângeri
tehnice şi economice severe, ceea ce impune o tratare din ce în ce mai atentă, mai competentă
şi mai optimizantă a proiectelor.
Modificările complexe şi permanente la nivelul pieţelor de consum (diversificarea
consumatorilor şi a stilurilor de viaţă) şi a celor de afaceri (diversificarea produselor, calităţi
superioare produselor, livrare mai rapidă, costuri mai scăzute, extinderea gamei de servicii
etc.) sunt de natură să accelereze dinamismul pieţei moderne, să-i multiplice şi să-i sporească
valenţele.
În acest context, a apărut necesitatea de a concepe o nouă temă de proiect, la disciplina
Organe de maşini, care se predă la facultăţile mecanice, specializarea Inginerie economică,
care va cuprinde un ansamblu de noi metode şi tehnici a fluxului de activităţi de natură
tehnică şi economică, începând cu concepţia şi terminând cu casarea.
Noua temă ia în considerare şi tendinţa de globalizare a economiei, în care produsele
şi serviciile unei firme de piaţă internă sunt un fel de hibrizi, proiectarea, materiile prime,
semifabricatele, organele de maşini şi asamblarea lor, realizându-se în diferite ţări. Astfel,
firmele din diferitele ţări sunt obligate să formeze alianţe strategice cu firme străine, care pot
fi: furnizori; distribuitori; parteneri în domeniul tehnologiei; parteneri în cadrul unor societăţi
mixte sau chiar concurenţi.
Astfel, conţinutul proiectului aduce un salt important în formarea orizontului tehnic şi
economic al proiectantului, urmărindu-se implicarea în activităţi cât mai apropiate de situaţiile
reale. Proiectul impune o restructurare a gândirii strict tehnice la o nouă gândire tehnică şi
economică adecvată unei economii de piaţă. Din această nouă funcţie instructiv-educativă
trebuie să beneficieze toţi studenţii, însă cu precădere cei de la specializarea Inginerie
economică, aceasta ar asigura formarea unor specialişti cu un orizont tehnic şi economic
modern.
Proiectul abordează atât probleme tehnice, cât şi cele economice, cu participarea
directă a fiecărui proiectant la realizarea unei teme de pe poziţia unui specialist sau manager
al unei firme. Trasarea riguroasă a frontierelor dintre partea tehnică şi cea economică nu poate
fi realizată, deoarece între perimetrele ştiinţelor respective există interferenţe, ceea ce impune
o largă cooperare între diferitele structuri ale tehnicului şi economicului, în vederea
conceperii şi desfăşurării unor activităţi cu eficienţă sporită.
Proiectantul, cu funcţia de executant şi manager, are rolul de a integra diversele
elemente din toate domeniile şi de a le dirija în aşa fel încât să menţină în permanenţă, în orice
fază a proiectului, echilibrul dintre exigenţele tehnice şi economice, care, de regulă, sunt
contradictorii (materiale, scheme funcţionale, gabarit, tehnologie, cost de fabricaţie, termen de
livrare, gama de servicii etc.).
Proiectantul are la îndemână o serie de metode şi tehnici, prezentate în îndrumar, care
îi permit să realizeze echilibrat cu satisfacerea simultană a conţinutului tehnic, costului şi
termenul de livrare.
 2
Zaharie MORARIU
2. TRANSMISII MECANICE - ELEMENTE CONSTRUCTIVE ŞI
FUNCŢIONALE

Plecând de la idea că produsele nu sunt doar simple obiecte – clienţii nu le cumpără

pentru a le avea, ci pentru a le introduce în procesul de producţie şi de a se bucura de
beneficiile pe care le poate aduce acestea. În acest context, considerăm necesară prezentarea
informaţiilor constructive şi funcţionale, pe care produsul în cauză le include în oferta de
produs industrial.
Transmisia mecanică, în sens general, este un subansamblu tehnic complex ce are în
compunere mai multe organe de maşini, simple şi complexe, organizate în mai multe variante
constructiv-funcţionale, utilizat la transmiterea mişcării şi energiei mecanice prin
transformarea mişcării de rotaţie şi a cuplului. După modul cum se realizează transformarea
cantitativă şi/sau calitativă a mişcării de rotaţie, transmisiile mecanice pot fi: reducătoare de
turaţie – cuplul se amplifică; amplificatoare de turaţie – cuplul se micşorează.
În figura 2.1. se prezintă o variantă constructivă a transmisiei mecanice care are în
compunere: motorul electric ME cu instalaţia electrică aferentă (sursa de energie electrică
SEE şi tabloul de comandă TC), transmisia prin curele TC, care poate fi prin curele
trapezoidale TCT sau prin curea dinţată TCD, reductorul cu roţi dinţate R, cuplajul C şi
maşina de lucru ML.

Placă de bază 3a
TCT
SEE 1

TC
ML
Dp1
ME 1(Dp1) R
C
I 3b
TCD
TC z1

z3 z4 z6
1(Dp1)

2(Dp2)
z2 z5
II
III IV V

Fig. 2.1. Transmisie mecanică

Transmisia prin curele realizează transmiterea energiei mecanice de la roata

conducătoare 1 la una sau mai multe roţi conduse 2, prin intermediul unui element flexibil
fără sfârşit 3a sau 3b. Transmiterea mişcării se poate realiza prin frecarea cu alunecare ce ia
naştere între feţele laterale ale curelei trapezoidale şi canal – la TCT şi prin formă, fără
alunecare, prin angrenarea succesivă a dinţilor roţilor de curea cu dinţii curelei – la TCD.
Transmisiile prin curele trapezoidale se mai numesc şi transmisii asincrone – raportul de
transmitere nu este constant, iar transmisiile prin curele dinţate se mai numesc şi transmisii
sincrone – raportul de transmitere este constant [8, 11, 20]
 3
Zaharie MORARIU
Utilizarea transmisiilor prin curele – în limitele parametrilor funcţionali (P 1200 KW
şi v 50 m/s la TCT, iar pentru TCD P 400 kw şi v 80 m/s) – prezintă numeroase
avantaje tehnice şi economice (forme constructive şi execuţie simple, precizie mică şi
întreţinere uşoară), asigură un nivel redus al vibraţiilor, siguranţă în funcţionare şi nu
poluează fonic, iar TCT şi TCD cu roţi cu periferia netedă pot juca rolul de element de
siguranţă în lanţul cinematic la suprasarcini.
Transmisiile prin curele prezintă şi unele dezavantaje care constau în: gabaritul relativ
mare (A 6 m şi diametrul roţilor de curea este, aproximativ, de 5 ori mai mare decât
diametrul roţilor dinţate); necesită refacerea periodică a forţei de întindere a curelei – ceea ce
implică construcţii speciale şi determină solicitări suplimentare pe arbori şi în lagăre.
Avantajele prezentate, la care se adaugă pierderi prin frecare mici – randamentul =
0,94…0,97 şi durabilitate ridicată - Lh = 2000…25 000 ore, plasează transmisiile prin curele
în categoria produselor competitive tehnic şi economic.
Tipodimensiunile roţilor de curea şi a curelelor trapezoidale şi dinţate sunt
standardizate, ele fac obiectul alegerii în activitatea de proiectare şi achiziţionarea lor de la
producătorii specializaţi.
Reductoarele cu roţi dinţate cu axe fixe sunt mecanisme organizate ca ansambluri
independente, cu raport de transmitere constant, realizate în carcase închise şi etanşe,
destinate reducerii turaţiei, concomitent cu amplificarea cuplului (momentului de răsucire)
transmis [14, 20].
Reductoarele au în compunere angrenaje cilindrice, conice şi melcate, montate în serie
sau serie – paralel, formând astfel treptele de reducere. Roţile dinţate sunt montate fix pe
arbori, iar arborii se sprijină pe rulmenţi montaţi în carcasă. Etanşarea dintre arborii de intrare
– ieşire şi carcasă se realizează cu ajutorul sistemelor de etanşare specifice arborilor rotitori.
Dimensiunile roţilor dinţate, tehnologia de realizare a semifabricatului, tratamentul
termic aplicat şi seria de fabricaţie sunt factori care determină construcţia roţilor dinţate.
Evident, se urmăreşte o fabricaţie economică, varianta optimală fiind consumul de material,
de energie şi de manoperă.
Carcasele reductoarelor se execută în construcţie turnată sau sudată, metoda de
fabricaţie fiind impusă de mărimea seriei de fabricaţie. La fabricaţia de serie mare şi masă
carcasa se execută prin turnare, după care se prelucrează prin aşchiere pe maşini unelte.
Metoda conduce la micşorarea consumului de material şi manoperă, la creşterea preciziei de
execuţie şi a siguranţei în funcţionare a reductoarelor – prin eliminarea sudurilor şi a
deformaţiilor remanente care apar după procesul de sudare. Pentru a uşura montarea şi
demontarea reductoarelor, carcasele se execută din mai multe părţi. Numărul lor fiind dictat
de poziţia arborilor. Pentru poziţia arborilor în plan orizontal, carcasa se execută din două
bucăţi, iar, pentru poziţia arborilor în plan vertical, numărul de bucăţi este dat de numărul
treptelor de reducere. Planele de separaţie a semicarcaselor trec prin axele de rotaţie a
arborilor.
Domeniile de utilizare a reductoarelor fiind multiple s-a recurs la tipizarea elementelor
componente ale celor de uz general – roţi dinţate, arbori, carcase, capace, dopuri de aerisire şi
golire, instalaţi de ungere şi răcire – ceea ce permite ca fabricaţia să se facă de firme
specializate (Câmpina, Baia Mare, Reşiţa-România şi Flender – Germania).
Nivelul înalt de tehnicitate, corelat cu gama mare de tipodimensiuni şi realizarea lor
economică la un cost de fabricaţie mic, a impus execuţia integrată a reductoarelor în
întreprinderi dotate cu utilaje moderne şi cu un personal specializat.
Diferitele variante constructive şi principalele caracteristici funcţionale ale
reductoarelor cu axe fixe sunt prezentate în fig. 2.2. şi tabelul 2.1 [20]
 4
Zaharie MORARIU

e
a
1C
1H

f
b
2CH
2H

g
c
3CH
3H

d
h
2H
2CV
coaxial

j
1M
i
3CV

k
l
2M
2HM

Fig. 2.2. Principalele scheme de reductoare cu angrenaje cu axe fixe

1H, 2H, 3H coaxial şi 1C, 2CH şi 3CH – reductoare cu angrenaje cilindrice
şi conice cu axele în plan orizontal ; 2CV, 3CH şi 1C – reductoare cu
angrenaje conice şi cilindrice cu axele în plan vertical; 1M, 2M şi 2HM -
reductoare cu angrenaje melcate şi cilindrice.
 5
Zaharie MORARIU

Caracteristicile principale ale reductoarelor cu angrenaje cu axe fixe

Tabelul 2.1
Puterea la intrare, în
Raportul
Mărimea KW, la 1000 rot/min. Randa-
Tipul Masa de
caracteristică mentul Utilizări
reductorului [kg] transmi-
[mm] Momentul de ieşire,
tere
în [Nm]

460 00 KW Reductoare
Reductor cilindric aw 500 3 650 1,25-6,3 0,99 de putere
cu o treaptă de 180 000 Nm mare
reducere - 1H
2-10 00 KW
Fig.2.2.a aw=80…400 25-1 150 2-6,3 0,99
31 500 Nm Reductoare
de uz
Reductor cilindric aw2=125…500 1-770 KW general
90-2 400 8-40 0,98
cu două treapte de 63 000 Nm
reducere - 2H
Fig.2.2.b 63 00 KW
aw 710 8 800 7,1-20 0,98 Reductoare
500 000 Nm
de putere
mare
Reductor cilindric aw 710 8 700 7,1-20 350 000 Nm 0,98
cu trei treapte de
reducere - 3H Reductoare
Fig.2.2.c - - 3,5-710 0,4-45 000 Nm 0,98 de uz
general

Reductor cilindric 3 400 KW Reductoare

cu două treapte de aw 800 14 000 20-100
750 000 Nm
0,97 de putere
mare
reducere coaxial
2H 1-105 KW Reductoare
Fig.2.2.d aw3=200…500 245-2 500 50-200 0,97 de uz general
56 000 Nm
Multiplicator
25-35 000 KW
în o treaptă cu aw=200…1 070 440-20 800 1,5-8 0,98
240 000 Nm
angrenaje V
Idem cu angrenaj 20-32 000 KW
a =200…1 070 440-20 800 1,5-8 0,98
cu dinţi înclinaţi w 200 000 Nm
Multiplicator în Transmisii
două trepte cu 500-2 000 KW turbo
- - 8-15 0,97
angrenaj cu dinţi 200 000 Nm
înclinaţi
Multiplicator
coaxial cu 50-23 000 KW
aw=125…500 400-12 000 1-8 0,98
angrenaje 230 000 Nm
exterioare V
Reductor conic 3 000 KW Reductoare
cu o treaptă de - - 1-6,3 0,99 de putere
30 000 Nm mare
reducere - 1C
Fig.2.2.e 1-400 KW Reductoare
do2=112…450 30-700 1-6,3 0,99 de uz general
8 000 Nm
 6
Zaharie MORARIU

Tabelul 2.1 (continuare)

Puterea la
Raportul
intrare, în kW,
Mărimea de Randa-
Tipul Masa la 1000 r.p.m.
caracteristică transmitere mentul Utilizări
reductorului [kg]
[mm]
Momentul de
utot
ieşire, în [Nm]
Reductoare
Reductor pentru
aw = 560… 4 000… 100…3 000 KW
conico-cilindric 10…22 0,98 transportoare,
1 250 23 000 30 000 Nm maşini de
cu două treapte
extracţie
de reducere -
2CH do2 = 112…450 60… 1…350 KW
8…40 0,98
Fig.2.2.f aw2 = 100…400 1 550 28 000 Nm
Reductor Reductoare
conico-cilindric de uz
cu trei treapte do2 = 112…355 150… 0,5…110 KW general
50…250 0,97
de reducere - aw2 = 160…500 2 500 56 000 Nm
3CH
Fig.2.2.g
Reductor
conico-cilindric
cu trei treapte do2 = 112…450 65… 0,5…180 KW Reductoare
8…40 0,98 de uz
de reducere - aw2 = 100…400 1 500 28 000 Nm general
2CHV
Fig.2.2. h
do2 = 112…355 125… 0,5…110 KW Reductoare
Reductor 50…250 0,97 de uz
conico-cilindric aw2 = 160…500 2 400 56 000 Nm general
cu trei treapte Reductoare
de reducere aw = 1 250.. 170…1 000 utilizate la
3CHV - 26…38 0,97 acţionarea
1 900 280 000 Nm morilor de
Fig.2.2. i ciment

Reductor dacă u = 5
melcat cu o 0,93…0,97
1… 0,1…100 KW
treaptă de aw = 31,5…500 5…63(80)
2 300 60 000 Nm dacă u = 60
reducere 1M
Fig.2.2. j 0,70…0,87

Reductor dacă u=315

melcat în două 0,6…0,8 Reductoare
50… 0,1…24 KW de uz
treapte de aw2 = 100…500 315…2 500 dacă u=2 general
2 500 10 5000 Nm
reducere 2M 500
Fig.2.2. k 0,35…0,55
Reducto
cilindro- melcat dacă u=50
cu două treapte 50… 0,6…55 KW 0,82…0,90
aw2 = 200…500 40…280
de reducere 2500 98000 Nm dacă u=250
2HM 0,6…0,8
Fig.2.2. l
 7
Zaharie MORARIU
Reductoare planetare. Reductoarele planetare au la bază mecanisme planetare (cu
elemente cu axe fixe – care se rotesc faţă de două axe, axa proprie şi axa fixă). Roţile cu axe
fixe sunt: roata centrală rotitoare 1 şi coroana dinţată la interior fixă 3. Roţile cu axe mobile
sunt sateliţii 2 montaţi pe braţul portsatelit 4 (fig. 2.3) [14, 20].

2
3
3
4 1
2
4 b a
1

a b

Fig. 2.3. Reductor planetar

a – arbore conducător; b – arbore condus; 1 - roata centrală rotitoare;
2 - sateliţii; 3 - coroana dinţată la interior fixă;4 - braţul portsatelit

Reductoarele planetare au o largă utilizare în tehnica acţionărilor, fiind caracterizate

prin compactitate – gabarit mic – randament bun = 0,8…0,98, posibilităţi cinematice
6
remarcabile iR = 4…10 , transmit puteri într-o gamă mare P = 6…25.000 KW, siguranţă mare
în funcţionare, întreţinere uşoară şi pot fi folosite ca subansamble independente sau integrate
cu alte organe de maşini, role de transport, roţi de curea şi tobe de maşini de ridicat.
Reductoarele planetare se construiesc într-o mare gamă de tipodimensiuni, cu una,
două sau trei trepte, de către firme specializate (Baia Mare). Reductorul din fig. 3.3.b are trei
trepte de reducere, poate transmite puteri P 20 KW, cu rapoarte de transmitere iR = 30…300
şi un randament = 0,8 … 0,96.
Reductoarele planetare reclamă o tehnologie de execuţie şi montaj de mare precizie,
ceea ce implică costuri mai mari. Cu toate acestea, în foarte multe situaţii, costurile mari se
compensează prin avantajele arătate, fapt ce determină ca aceste produse să fie competitive.
Reductoare armonice. Transmisia armonică reprezintă o clasă nouă de transmisii
mecanice apărute după 1960, cu multiple poibilităţi de aplicare în tehnica acţionărilor
mecanice [14, 20].
Construcţia şi funcţionarea transmisiei armonice este dată în fig. 2.4. Roata elastică 5
– netedă sau dinţată la exterior – se montează în interiorul roţii rigide 6 – netedă sau dinţată la
interior. Prin deformatorul de unde 3 – de formă eliptică – prin cele două vârfuri, deformează
roata elastică 5, realizând angrenarea totală sau parţială a 50% dintre dinţi. Cum roata rigidă 6
este fixă, iar deformatorul 3 se roteşte cu viteza unghiulară 1, poziţia angrenării se modifică
şi obligă roata elastică 5 să se rotească în sens invers cu 2.
Reductoarele armonice au construcţia cea mai compactă, se realizează cu una sau două
trepte de reducere, realizează rapoarte de transmitere mari iR 106, transmit puteri mici
P 10 KW, randamente relativ mici = 0,75…0,90, siguranţă mare în funcţionare,
 8
Zaharie MORARIU
tehnologie de execuţie şi montaj pretenţioasă iar fabricarea se face centralizat în firme
specializate.
Toate reductoarele prezentate au principalii parametri constructivi şi funcţionali
standardizaţi (rapoarte de transmitere, dimensiunile de gabarit şi de legătură, distanţele dintre
axe, turaţiile la intrare şi ieşire, momentele transmisibile). Astfel, pentru activitatea de
proiectare se impune alegerea reductorului. Alegerea se face în funcţie de: tipul reductorului;
puterea transmisă P1 în KW; turaţia la arborele de intrare şi de ieşire în r.p.m.(r.p.m.- rotaţii pe
minut); raportul de transmitere; caracteristicile funcţionale ale maşinii motoare şi maşinii de
lucru); în unele situaţii şi de momentul de răsucire la ieşire.

4 4 6 3
6

5 5

ω1 2 1
ω1
ω2 2
1
ω2

Fig. 2.4. Reductor armonic

3. STRATEGIA PROIECTULUI

Odată cu diversificarea nevoilor consumatorilor, a tehnologiei moderne şi a

concurenţei, crearea de produse din ce în ce mai perfecţionate devine vitală pentru orice firmă
sau întreprindere. Aceasta trebuie să ştie cum să gestioneze produsul pe tot parcursul ciclului
de viaţă – de la creare şi până la declin – şi să găsească produsul nou care să-l înlocuiască pe
cel existent înainte de faza de declin.
Aspectul principal care contează la definirea produsului nou este înţelegerea sa ca
produs original, îmbunătăţit şi/sau modificat, sau ca marcă nouă pe care firma sau
întreprinderea o realizează prin efortul compartimentului propriu de cercetare – dezvoltare.
Pe baza conceptului de produs nou, tema de proiect a fost concepută pe schema unei
transmisii mecanice clasice, în care maşina de lucru, virtuală, ML este acţionată de un motor
electric ME, prin intermediul unei transmisii mecanice prezentată sub formă de “cutie
neagră”, în interiorul căreia se află transmisia prin curele trapezoidale TCT sau curele dinţate
TCD şi transmisia prin roţi dinţate TRD, organizate în diferite variante constructive (fig. 3.1).
Transmisia mecanică se realizează cu subansamble – motoare electrice, transmisii prin
curele, reductoare cu roţi dinţate, cuplaje – achiziţionate de la firme specializate, în diferite
variante constructive (vezi cap. 2). După cumpărare subansamblele sunt organizate în diferite
variante constructive, folosind diferite combinaţii, după care sunt oferite pieţei ca produse noi.
 9
Zaharie MORARIU
Acestea devenind la rându-le părţi componente ale unor utilaje sau echipamente de proces sau
de producţie
C

TM ML

ME TM C
ME TM
ML

C
ME
ML
a b c
Fig. 3.1. Variante ale transmisiilor mecanice
a – TM cu reductor cilindric; b – TM cu reductor conic sau conico-cilindric;
c – TM cu reductor melcat sau cilindro-melcat.

Produsul de bază (transmisia mecanică) proiectat trebuie să aibă o utilitate

corespunzătoare, nu atât prin masa de material organizată, cât, mai ales, prin setul de
satisfacţii pe care le oferă consumatorului. Pentru îndeplinirea acestor deziderate, procesele de
planificare şi execuţie a concepţiei trebuie să se realizeze în strânsă legătură cu preferinţele
cumpărătorului.
Astfel, la realizarea unui produs trebuie să se urmărească stabilirea unui raport optim
între valoarea de întrebuinţare sau utilitatea produsului şi costurile de producţie directe şi indi-
recte care le generează. Una din metodele de operare, prin care se poate obţine acest optim,
este ingineria valorii (I.V.). Date suplimentare cu privire la conceptele cu care operează I.V.
la reproiectarea produselor şi la proiectarea noilor produse sunt date în lucrările [3, 13, 24].
În acest sens, se recomandă ca toate datele tehnice şi economice să se culeagă de pe
piaţă: parametrii funcţionali (viteză, sarcină, randament, durabilitate); parametrii constructivi
(material, formă, dimensiuni de legătură, gabarit, design); parametrii ergonomici şi cei de
calitate a mediului.
Toate activităţile care concură la realizarea produsului trebuie să corespundă
documentaţiei tehnice (a se vedea anexele 3.1 şi 3.2 ) şi să fie coordonate în aşa fel încât să
conducă la maximizarea cererii şi a profitului, printr-o ofertă variată a produsului şi la un preţ
de vânzare cât mai mic.
De asemenea, trebuie considerate situaţiile de criză a materiilor prime, creşterea
costului energiei şi scăderea calităţii mediului. Ca urmare, trebuie căutate cele mai adecvate
variante constructive şi funcţionale, adaptate noilor condiţii de criză, să nu polueze,
refolosirea materialelor şi soluţii ce reclamă consum mic de materiale şi energie.
Pregătirea şi implementarea unor strategii eficiente, implică stabilirea riguroasă a
obiectivelor urmărite–maximizarea funcţiilor produsului, a variantelor constructive, a calităţii
şi a profitului şi minimizare costului – exprimate calitativ în figura 3.2 [10, 19].
Strategia de realizare a proiectului impune parcurgerea unui număr de faze succesive,
fiecare având un obiectiv bine definit. Fiecare fază se intercondiţionează cu celelalte. Astfel,
toate acţiunile efectuate şi deciziile luate în afara fazei corespunzătoare, antrenează, în
majoritatea cazurilor, o suboptimizare a proiectului.Acestea decurg, fie din necesitatea reluării
acţiunilor întreprinse prea devreme, fie din impactul deciziilor sau acţiunilor tardive, cum ar
fi: reconsiderarea funcţiilor produsului şi a schemei funcţionale; modificări constructive(sub
aspectul materialului, dimensional, formă, precizie de execuţie şi de montaj, durabilitate,
reparaţii); costuri suplimentare pentru accelerarea altora sau analiza costurilor în sensul
reducerii acestora; modificarea termenelor de livrare; gama de servicii oferită.
Se precizează faptul că nu există o schemă general – valabilă de desfăşurare a
 10
Zaharie MORARIU
proiectului, fiecare fază trebuie bine definită, la care se adaugă jalonarea corectă a debutului
şi finalului fiecărei faze. Succesiunea fazelor, încadrarea individuală şi secvenţială corectă
este un succes pentru realizarea proiectului. Un exemplu în acest sens este dat în figura 3.3.
Costuri minime ale produsului

Competitivitatea produsului
Calitate Servicii
Proiectare Execuţie proiect
Aprovizionare Montaj
Montaj şi punere Punere în funcţiune
în funcţiune Transport
Siguranţă în Auditul intern
exploatare Expertize, Reparare
Garanţie, Asigurare

Fig. 3.2. Elemente ale competitivităţii

Strategia Generarea Selectarea Selectarea şi Analiza

proiectului ideilor ideilor testarea economică
conceptului preliminară

Proiectarea Fabricarea Testarea Analiza Testarea

produsului produsului produsului economică pieţei

Lansarea şi Asigurarea
comercializarea serviciilor
produsului

Fig. 3.3. Etapele realizării unui produs nou

În concluzie, proiectul reprezintă o succesiune de acţiuni cu caracter concret şi bine

definit, în derularea căreia se intervine, în urma unei analize competente, modificându-i cursul
în funcţie de obiectivul propus.
Realizarea proiectului nu poate consta în reproducerea cu fidelitate a unui model.
Pentru realizarea lui se caută a se sprijini pe date explorabile a unui model cunoscut şi pe date
acumulate în anii anteriori la alte discipline (fizică, mecanică, mecanisme, rezistenţa şi
tehnologia materialelor, toleranţe, termotehnică, desen tehnic, programare, activitate practică,
microeconomie, contabilitate, finanţe etc.).
În final, proiectantul trebuie să-şi construiască o astfel de schemă, adaptată cazului
concret şi care să-i permită realizarea proiectului. În acest context, proiectantul îndeplineşte
simultan, atât funcţia de manager, cât şi cea de executant. Succesul realizării proiectului
constă în formularea unei “cărţi a inovaţiei”, capabilă să atenţioneze proiectantul asupra
motivelor căutării oportunităţilor de inovare referitoare la produs, piaţă, tehnologie, care
trebuie avute în vedere asupra scopurilor şi obiectivelor (cota de piaţă, rentabilitate), ca şi a
delimitărilor ce privesc natura şi gradul de noutate ce trebuie atins.
 11
Zaharie MORARIU
4. TRANSMISIA MECANICĂ - PRODUS NOU
Ideea de produs nou se creează continuu în sfera proceselor industriale şi a serviciilor.
Creativitatea este apreciată ca rezultat al imaginaţiei, dar rezultatul ei este amplificat prin
metode şi tehnici de căutare sistematică a noilor idei, presupunând iniţiativă, perseverenţă,
spirit de observaţie, capacitate de analiză şi sinteză.
Ideile de produse noi pot apărea din cele mai variate surse, varianta adoptată în final
poate să rezulte, deopotrivă, dintr-o întâmplare fericită sau dintr-o analiză sistematică.
Principalele surse generatoare de idei sunt [19]:
1) Surse interne. Acestea provin din interiorul firmei:
de la compartimentul de cercetare – dezvoltare;
de la compartimentul de producţie, rezultate din procesele de producţie şi din
utilizarea la maxim a capacităţilor de producţie;
de la compartimentul design - posibilităţile funcţionale, estetice şi ergonomice;
de la compartimentul de marketing, rezultat al perceperii nevoilor clienţilor
(marketing = organizarea proceselor de concepţie a produselor productive, desfacere şi
activitatea de service şi post vânzare, pornind de la cunoaşterea nevoilor consumatorilor, în
scopul satisfacerii superioare a acestora);
de la managementul firmei, motivate de oportunităţile strategice;
diverşi salariaţi ai firmei, identificând oportunităţile din propriile activităţi.
2) Surse externe, sunt cele care apar în afara firmei şi pot proveni de la:
consumatori, mai ales cei finali, care pot oferi sugestii în legătură cu nevoile şi
dorinţele lor;
distribuitori sau detailişti, care pot identifica noi cerinţe pentru produsele
comercializate;
furnizori, care identifică modalităţi în care materiile prime sau componentele
produse de ei pot fi utilizate pentru a crea noi produse sau o diversificare a gamei de servicii;
concurenţii care realizează un produs ce poate fi copiat;
universităţile care, în urma activităţilor de cercetare, identifică idei pentru
produse şi servicii noi;
agenţiile publicitare de marketing, în urma sondajelor de piaţă descoperă
cerinţe noi a consumatorilor ce pot servi ca bază pentru crearea de noi produse.
3) Alte surse. Se aminteşte tehnica asaltului de idei (brainstroming-lui), care reuneşte
persoane, în vederea sugerării de idei pentru produse noi, atât pe baza experienţei personale,
cât şi a celei de muncă. Ideile se contabilizează, dar nu sunt analizate atunci, evaluarea lor
urmează a se face la o altă dată ulterioară, de obicei, de alte persoane. Metoda are avantajul că
se maximizează numărul ideilor generate şi permite chiar idei dintre cele mai originale.
În cadrul proiectului, analiza ideilor se face tabelar, folosind sursele enunţate, dar
corelate cu experienţa fiecărui proiectant şi cu posibilităţile firmei la care proiectantul este
angajat. În acest sens, se impune o clasificare a posibilelor produse noi, ce fac obiectul
proiectului, în următoarele grupe:
grupa 1 – înlocuitori ai produselor existente, la care se manifestă un grad înalt
de inovare (transmisiile mecanice independente, cum sunt: transmisiile prin curele sau
reductoarele cu roţi dinţate, care pot fi înlocuite cu transmisii mecanice clasice, livrate sub
formă de subansamble);
grupa 2 – completări pentru extinderea gamei de produse existente (transmisia
mecanică clasică poate fi executată în diferite variante constructive şi poate fi echipată cu
limitatoare independente de sarcină, viteză sau unisens şi cu sisteme automate de pornire –
oprire şi de semnalizare luminoasă sau acustică a avarilor);
 12
Zaharie MORARIU
grupa 3 – produse noi, în afara gamei extinse de produse (transmisii mecanice
moderne ce au în compunere reductoare planetare sau armonice, cu sau fără limitatoare şi
sisteme automate);
grupa 4 – produse noi, destinate vânzării pe pieţe noi. Se înlătură toate
variantele prezentate, cel puţin pentru firma în cauză, fiindcă atât noile variante, cât şi piaţa
acestora reprezintă factori cu care nu a mai avut de-a face. Aceste variante sunt ofensive şi
destinate dezvoltării, au un grad mare de risc, deoarece există posibilitatea ca piaţa să se
volatilizeze rapid (transmisii mecanice clasice şi moderne cu turaţie variabilă în trepte sau
continuu, cu sau fără limitatoare de sarcină şi sisteme automate de comandă şi semnalizare.
Pentru a-şi câştiga cota de piaţă un nou produs, trebuie să intre în competiţie, iar
estimarea volumului de vânzări are legătură directă cu avantajele competitive oferite de acesta
în momentul lansării pe piaţă. Trebuie să se plece de la avantajele forte, cum sunt cele bazate
pe preţ sau performanţă, pentru a se menţine pe piaţă în faţa concurenţei, suficient de mult
timp pentru a se ajunge la profiturile aşteptate.

5. SELECTAREA IDEILOR - POTENŢIALUL DE PIAŢĂ

ŞI CAPACITATEA FIRMEI
În faza iniţială pot să apară un număr mare de produse noi. Acestea sunt supuse unor
selecţii succesive, în vederea trierii lor şi eliminării variantelor ce nu întrunesc cerinţele
impuse condiţiei de produs nou. În această etapă produsele noi sunt confruntate cu restricţiile
impuse de resursele materiale, umane şi financiare, de cerinţele pieţei şi de necesitatea
asigurării rentabilităţii viitoarelor produse.
Rezultatul studiului de aplicare a unei idei de produs nou nu trebuie să fie neapărat
pozitiv sau de urgentare, el trebuie să evalueze exact riscurile şi eşecurile. În acest sens,
realizarea noului produs reprezintă intersecţia domeniului posibilităţilor tehnice cu
dezideratele economice, aşa cum se arată în figura 5.1 [19].
Posibilităţi tehnice

Cercetare
Tehnologie
Experienţă
Realizare
Idee Comercializare
Economice
Obiceiuri
Structuri

Deziderate socio - economice

Fig. 5.1. Factorii de influenţă a unui produs nou

În concluzie, firma la care proiectantul este angajat, este chemată să analizeze corect,
să reducă incertitudinile şi să asigure o bună compatibilitate între ideea de produs nou pe care
o percepe ca pe o oportunitate şi obiectivele sale, potenţialul şi mediul său. Procesul de
selecţie a ideii comportă, în principal, două momente:
primul moment solicită analiza potenţialului de piaţă şi a capacităţii firmei ce
urmează să producă şi să comercializeze produsul;
 13
Zaharie MORARIU
al doilea moment se referă la ideile care trec de primul moment, sunt apoi evaluate
şi analizate sistematic pe baza ingineriei valorii .
Un exemplu, cu privire la sursa de idei noi şi a potenţialului de piaţă, este prezentat în
tabelul 5.1, în care punctul de plecare îl poate reprezenta tipul de client pe care-l are firma în
cauză la momentul respectiv, pentru a satisface cererea de produse şi servicii, chiar dacă
acestea nu au un caracter inedit pentru firma furnizoare (se analizează fiecare caz în parte).
Pe prima coloană a tabelului se precizează sursele de idei noi, iar pe următoarele
coloane grupele de produse şi frecvenţa cu care diferitele grupe de produse sunt indicate de
diferitele surse (variantele trebuie să asigure rentabilitatea firmei).
Potenţialul de piaţă a produsului nou Tabelul 5.1
Nr. Frecvenţa grupelor propuse
Sursa de idei
crt. Adesea Uneori Rareori
1 Compartimentul de vânzări 1;2 3 4
2 Compartimentul de asistenţă tehnică 1;2;3;4 - -
3 Departamentul de producţie 1;2;3;4 - -
4 Comportamentul de cercetare – dezvoltare 1;2 3;4 -
5 Compartimentul de cercetare a pieţei 1;2 3 4
6 Sesiunile asaltului de idei 1 2;3 4
7 Surse din exterior 1 2 3;4
8 P1 100 0 0
Ponderea grupei
9 P2 71,4 28,5 0
10 NN i P3 28,5 57,1 14,2
Pi NS
100 [%].
11 P4 28,5 14,2 57,1

Pentru completarea tabelului 5.1 se ia ca punct de referinţă produsul din grupa 1, la

care gradul de complexitate este relativ mic, noua tehnologie nu reclamă investiţii
suplimentare, iar costul va fi cel mai mic în raport cu celelalte variante. Variantele 3 şi 4 au
grade de complexitate mai mari şi costuri mai ridicate. Astfel, frecvenţa va fi uneori sau
rareori, iar cumpărători vor fi mai puţini (cerere mică).
De asemenea, pentru fiecare tip de frecvenţă se poate nominaliza o grupă, mai multe
grupe sau toate grupele. Nominalizarea unei grupe se poate face numai pentru o singură
frecvenţă. Pentru selectarea grupelor s-a introdus parametrul “ponderea grupei Pi (i =
1,2,3,4),” care s-a definit prin raportul dintre numărul de nominalizări a unei grupe (NN)i şi
numărul surselor de idei (NS).
În final, se aleg acele idei care au ponderea cea mai mare în ordinea frecvenţelor,
acestea asigură pe termen lung o cerere de produse constantă şi în final rentabilitatea firmei.
Analiza capacităţii firmei se face tabelar, utilizând o metodă de evaluare ca cea din
tabelul 5.2. Prima coloană cuprinde criteriile de fezabilitate tehnică, de marketing şi de
rentabilitate, hotărâtoare în producerea şi comercializarea unui produs. A doua coloană
cuprinde valoarea acordată de proiectant fiecărui criteriu (max. 10 puncte), în funcţie de
importanţă. În a treia coloană proiectantul evaluează numeric, pe scara de evaluare, fiecare
criteriu cu note de 1 la 10. Apoi, pe ultima coloană se face evaluarea globală a potenţialului
firmei prin suma produselor x y.
Aprioric, proiectantul stabileşte suma punctelor de importanţă a criteriilor (se
recomandă, max. 10 puncte) şi nivelul minim de acceptare a ideii (de regulă, 75 puncte). Se
precizează faptul că evaluarea se face pentru fiecare idee în parte.
Pentru o selecţie corectă a ideilor trebuie să se cunoască unele date despre firmă, cum
sunt: ţara şi zona geografică unde se situează; gradul de dotare a firmei; componenţa şi
 14
Zaharie MORARIU
competenţa compartimentului cercetare – dezvoltare; posibilităţi de execuţie, control şi de
asigurarea serviciilor; competenţa compartimentului de marketing; resursele umane şi
financiare [14].
De exemplu, o firmă consideră suma punctelor de importanţă a criteriilor egală cu 10
puncte, acordă 0,5 puncte pentru criteriul cu dezvoltarea cea mai mică şi 2 puncte pentru
criteriul cel mai bine dezvoltat, iar nivelul minim de acceptare 75 puncte, ceea ce arată că
firma dispune de toate resursele şi dotările pentru realizarea produsului (tabelul 5.1).

Selectarea produsului nou pe baza capacităţii firmei Tabel 5.2

Importanţa Scala de evaluare a criteriilor Scorul.
criteriului slab 1 – 4 Nivel
Nr.
Criteriile de selecţie max. 10 p. mediu 5 – 8 max -100
crt.
bun 8 – 10 min - 75
(x) (y) (xy)
Note acordate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Compatibilitatea dintre strategia

1 2 10 20
şi obiectivele firmei

Capacităţi proprii de
2 0,75 6 4,5
Cercetare – dezvoltare

Cunoştinţe şi experienţă în
3 1,25 8 12,5
Marketing

4 Posibilităţi productive 1,25 8 12,5

Capacităţi de producţie
5 0,5 4 1
Potenţiale + colaborări
Compatibilitatea cu circuitele de
6 Aprovizionare şi distribuţie 1 7 7
existente

7 Resurse umane 1,5 9 13,5

8 Resurse financiare 1,5 9 13,5

9 Total Σ = 10 Σ = 84,5
 15
Zaharie MORARIU
6. CREAREA ŞI TESTAREA CONCEPTULUI - TRANSMISIE MECANICĂ
6.1. Stabilirea rapoartelor de transmitere
În cadrul capitolului se stabileşte schema funcţională şi parametrii cinematici ai
transmisiei mecanice alese pe baza criterilor de la capitolele precedente.
Principalii parametri cinematici sunt rapoartele de transmitere pentru transmisia prin
curele şi reductor, stabilirea lor se face în baza unor criterii de optimizare constructivă şi
funcţională, care au la bază, de regulă, gabaritul şi costul minim al materialului.
În baza datelor de proiectare, raportul de transmitere total, teoretic, se determină cu
relaţia:
nMEj
i tot j i cj i Rj ; j = 1, 2, 3, 4 (6.1.1)
nML
unde: i*cj şi i*Rj sunt rapoartele de transmitere, ipotetice, ale transmisiei prin curele,
respectiv a reductorului; nMEj este turaţia la mers în gol a motorului electric – valorile sunt
precizate în cataloagele firmelor producătoare ( = 750; 1000; 1500; 3000 r.p.m.); nML este
turaţia maşinii de lucru – valoarea ei este precizată prin tema de proiectare; j – numărul de
variante.
Turaţia motorului electric, nefiind precizată, din calcul se vor obţine patru valori
pentru raportul total teoretic, deci patru variante.
În continuare, pentru fiecare din cele patru variante obţinute, se va stabili, conform
STAS 6012-82, rapoartele de transmitere standardizate icj şi iRj , în aşa fel încât produsul
rapoartelor standardizate să fie cât mai aproape de valorile rapoartelor totale teoretice.
Raportul de transmitere standardizat pentru transmisia prin curele se alege în
intervalul:
1 i c j 2,5 (3,15) (6.1.2)
Numărul treptelor de reducere la reductor se stabilesc cu ajutorul rapoartelor de
transmitere standardizate prezentate în tabelele 6.1 şi 6.2, astfel:
1,25 iRj 6,30 – reductor de uz general cu o treaptă de reducere;
7,10 iRj 31,5 - reductor de uz general cu două trepte de reducere; (6.1.3)
12,5 iRj 40,0 – reductor melcat cu o treaptă de reducere.
iRj 40 – reductor de uz general cu mai multe trepte de reducere.
Reductoarele planetare şi armonice se pot adopta pentru oricare din cazurile
prezentate, când se impune o construcţie compactă şi un gabarit minim.
Alegerea variantei optime se face în baza costului de material necesar execuţiei roţilor
de curea şi angrenajelor.
În acest sens se calculează volumul, aproximativ, al roţilor de curea şi al angrenajelor
reductorului.
Volumul aproximativ al roţilor de curea este dat de relaţia:

VTC j D 2p1B 1 i cj
2 2
K1 1 i cj [m3], (6.1.4)
4
unde: Dp1 – diametrul primitiv al roţii de curea conducătoare; B – lăţimea roţii; icj – raportul
de transmitere standardizat; K1- factorul de volum pentru roţile de curea ( = D 2p1B ).
4
Volumul aproximativ pentru angrenajele cilindrice, pentru un reductor cu trei
trepte de reducere, s-a determinat în baza următoarelor ipoteze:
 16
Zaharie MORARIU
raportul dintre lăţimea danturii şi diametrul de divizare este constant
b1 b 3 b 5
;
d1 d 3 d 5
pinioanele au acelaşi număr de dinţi (z1 = z3 = z5);
condiţia de egală rezistenţă la încovoiere la piciorul dintelui pentru roţile
dinţate durificate ce formează angrenajele ( F1= F3 = F5);
condiţia de egală rezistenţă la pitting a flancurilor dinţilor pentru roţile dinţate
îmbunătăţite ce formează angrenajele ( H1 = H3 = H5).
Pentru angrenaje cilindrice durificate, volumul angrenajelor este:

VaDj K 2D 1 i12
2 2
i12 1 i 34 2
i12 i 34 1 i 56 [m3], (6.1.5)

Pentru angrenaje îmbunătăţite, volumul angrenajelor este:

2 1 i
i12 2 2 i 1 i 2
Î 2 34 1 i 34 i12 34 56 1 i 56
Vaj K 2î 1 i12 [m3], (6.1.6)
i 34 1 i12 i 56 1 i12

unde: K2D, K2î – factorii de volum pentru angrenaje durificate, respectiv angrenaje
îmbunătăţite şi se definesc prin relaţia generală:
b 3 3
K2 d [m ], (6.1.7)
4 d1 1
unde:d1 – diametrul de divizare al roţii dinţate z1; b – lăţimea danturii; i12, i34, i56 – rapoartele
de transmitere standardizate pentru prima, a doua şi a treia treaptă de reducere (tabelul 6.3).
Alegerea rapoartelor pentru angrenaje i k , k 1 se va face cu respectarea condiţiei
i k, k 1 1 i c j .

Valorile factorilor K2D şi K2Î sunt diferite şi se adoptă în funcţie de material, de modul
de poziţionare a roţilor dinţate faţă de reazeme şi de treapta de precizie ( pentru roţi durificate
b/d1 = 0,4…0,8 şi pentru roţi îmbunătăţite b/d1 = 0,8…1,2).
Volumul aproximativ pentru angrenajele conice se calculează după aceleaşi
considerente, dar în ipoteza că roţile dinţate conice se aproximează cu doi cilindrii care au
diametrele egale cu diametrele de divizare medii (dm1 şi dm2) şi lăţimea (b). Astfel, apare
raportul (b/dm1); valorile se stabilesc în funcţie de raportul de transmitere şi de numărul de
dinţi ai pinionului (pentru roţi durificate b/dm1 = 0,48…0,64 şi pentru roţi îmbunătăţite
b/dm1 = 0,64…0,8).
Volumul aproximativ pentru angrenajul melcat se calculează cu relaţia:

b2 3
Va d1 i122 K3 i122 [m3], (6.1.8)
4 d1 q q

unde:d1- diametrul de divizare a melcului; b2 - lăţimea roţii melcate; - constanta lungimii

melcului( orientativ =14); q- coeficientul diametral (orientativ q =12).
Numeroasele aplicaţii numerice efectuate pe angrenaje cilindrice şi conice arată,
pentru acelaşi raport de transmitere, un consum de material mai mare cu 5 – 10% la
angrenajele îmbunătăţite faţă de cele durificate.
De asemenea, raportul b/d1 determină o creştere a consumului de material cu 70…
100% la angrenajele îmbunătăţite faţă de cele durificate.
 17
Zaharie MORARIU
În faza preliminară de proiectare, pentru factorii de volum se pot adopta următoarele
valori, orientative:K1= 10 –3 [m 3] ; K2Î = 4•10 –4[m 3]; K2D = 2•10 –4[m 3]; K3 = 4,5•10 –4[m 3].
Se precizează faptul că aceste creşteri ale consumului de material la angrenajele
îmbunătăţite, determină, în lanţ, o creştere a consumului de material şi la celelalte elemente
componente ale reductorului (arbori, carcasă, elemente de etanşare etc.).
În concluzie, proiectantul trebuie să stabilească materialul de execuţie în funcţie de
caracteristicile funcţionale (viteză, încărcare, durabilitate etc.), de tehnologia de execuţie şi
montaj a roţilor dinţate şi să aleagă soluţia optimă, sub aspect tehnic, care determină costuri
minime.
Rapoarte de transmitere pentru
transmisii cu o treaptă Tabelul 6.1
Valoarea
Tipul transmisiei Recomandat
maximă
Reductor cu roţi dinţate cilindrice 2,5...6,3 12,5
Reductor cu roţi conice 2...4 9
Reductor melcat 10...40 80
Reductor planetar 2,5...63 180
Reductor armonic 50...140 300
Angrenaj cu roţi dinţate, deschis 3...7 18
Angrenaj melcat, deschis 10...60 125
Transmisie cu lanţ 2...6
Transmisie cu roţi de fricţiune 2...4 8
Transmisie prin curea lată 2...5 6,3
Transmisie prin curea trapezoidală 2...5 7
Transmisie prin curea dinţată 1,24...9 20

Tabelul 6.2

Rapoarte de transmitere nominale

(extras din STAS 6012-82)
I II I II
1,00 1,00 3,15 3,15
1,12 3,55
1,25 1,25 4,00 4,00
1,40 4,50
1,60 1,60 5,00 5,00
1,80 5,60
2,00 2,00 6,30 6,30
2,24 7,10
2,50 2,50 8,00 8,00
2,80 9,00

Observaţii:
Valorile din şirul I corespunde seriei de numere nominale R10, iar şirul II
corespunde seriei R20.
Valorile din şirul I se vor prefera valorilor din şirul II.
Rapoartele de transmitere mai mari decât cele indicate în tabel se obţin prin
înmulţirea acestora cu 10, 100, 1000.
 18
Zaharie MORARIU
Rapoartele de transmitere la reductoarele în mai multe trepte tipizate Tabelul 6.3
*)
Tipul Parametrii u=u12 u34
Schema Observaţii
reductorului constructivi u=u12 u34 u56
8 = 4 2 (=3,15 2,5) ; 10 = 4 2,5;
Cilindric în a2 12,5 4 3,15 16 = 4 4;
2H 1,6
două trepte a1 20 = 5 4; 25 = 5 5;
31,5 = 6,3 5; 40 = 6,3 6,3
6,3 = 2 3,15; 8 = 2 4 (=2,5 3,15);
Conico- d2 10 = 2,5 4; 12,5 3,15 4;
cilindric în 2CH 1,12 16 = 4 4; 20 = 4 5;
două trepte a 25 = 5 5; 31,5 = 5 6,3;
40 6,3 6,3 (=5,6 7,1).
315 20 16; 500 31,5 16;
400 = 25 16; 800 25 31,5;
Melcat în două
2M 630 = 20 31,5; 125 0 40 31,5;
trepte Reunire de
a2 1600 50 31,5; 2000 63 31,5
2 două
1000 31,5 31,5;
a1 reductoare cu
40 = 2 20; 50 = 2,5 20; o treaptă
Cilindro-
63 = 3,15 20 80 = 4 20;
melcat în două 2HM
100 = 2,5 40 160 = 4 40;
trepte
200 = 5 40; 250 = 5 50
a2
1,6 50 3,15 4 4 63 4 4 4
Cilindric în a1 80 = 5 4 4 100 = 5 5 4
3H
trei trepte a3 125 = 6,3 5 4 160 = 6,3 6,3 4
1,6 200 6,3 6,3 5
a2
50 3,15 4 4
63 3,55 4,5 4
d2
1,12 80 = 4 5 4
Conico- a1 100 = 4 5 5
cilindric în trei 3CH
trepte a 2
125 = 4 6,3 5
1,6 160 = 4 6,3 6,3
a1
200 5 6,3 6,3
250 6,3 6,3 6,3
*) Scrierea se face pe rapoarte nominale (şirul STAS), pentru care se fac rotunjiri.
cu ”u” s-a notat raportul de angrenare ( u k, k+1 = i k, k+1 ; k = 1,3,5… ).

Masa roţilor de curea şi a roţilor dinţate se poate calcula dacă, aprioric, s-a stabilit
materialul şi desenul de execuţie:
Mj Vj j [kg], (6.1.9)

unde: Vj – volumul roţilor de curea, respectiv al roţilor dinţate; j – densitatea materialului.

Roţile dinţate de uz general se execută din oţel, iar roţile de curea se pot executa în
construcţie turnată din fontă, aliaje de aluminiu sau oţel ( FC = 6800 – 7100 kg/m3; OL =
7850 kg/m3; pentru aliajul de aluminiu AT Cu 10, Al = 3320 kg/m3;).
Costul materialului necesar fabricării roţilor de curea şi a al roţilor dinţate, se
determină cu relaţia
Cmj = cmj Mj [u.m. (unităţi monetare)], (6.1.10)
 19
Zaharie MORARIU
unde: cmj – costul specific al materialului în [u.m./Kg]; Mj – masa roţilor în [kg].
În activitatea de proiectare valorile pentru costurile specifice ale materialelor se vor
adopta după preţurile practicate pe piaţa din ţară sau mondială, la momentul execuţiei
proiectului.
În faza de proiectare, costurile de producţie (costurile proprii) se pot obţine cu metoda
de calculaţie suplimentară diferenţiată, prin luarea în considerare, ca mărime de referinţă,
costul materialului, aşa cum se arată în cap. 8, fig. 8.3.
În concluzie, alegerea variantei optime sub aspectul rapoartelor de transmitere se poate
prezenta sintetic în schema din figura 6.1 şi în tabelul 6.4.

nML (dată prin tema de proiect)

nML

(valorile sunt date în catalogul firmei

nME j (j = 1, 2, 3, 4) j = 1, nME1 = 750; j = 2, nME2 = 1000;
:
j = 3, nME3 =1500 şi j = 4, nME4 = 3000 rpm).

n MEj
i tot j (valori calculate)
n ML

NU DA
(ic . iR) j i tot j

1 icj, iRj icj, iRj se aleg din tab. 6.2

2

icj ; (ik, k+1)j

k = 1,3,5... ik,k+1 se alege din tab. 6.3

NU DA
Cm Min [Cmj] Cmj se determină
cu rel.6.1.5...6.1.10

2 ic, ik, k+1 Tab.6.2 şi 6.3

Tipul Tab.6.3
reductorului

Fig. 6.1. Organigrama pentru stabilirea rapoartelor de transmitere

 20
Zaharie MORARIU
Alegerea rapoartelor de transmiterea Tabelul 6.4
Roţi de curea (RC) Roţi dinţate (RD)
Parametrul U.M.
ic1(j =1) ic2(j =2) ic3(j =3) ic4(j = 4) iR1(j =1) iR2(j =2) iR3(j =3) iR4(j = 4)
VRCj şi VRDj m3
MRCj şi MRDj kg
CmRCj şi CmRDj u.m.

6.2. Alegerea motorului electric

În funcţie de schema funcţională a celor patru variante, puterea necesară la motorul

electric se calculează cu relaţia:
PM L
Pnec. j [KW], (6.2.1)
j
unde: PML- puterea la maşina de lucru, dată prin temă;
j – randamentul total al transmisiei mecanice.
Randamentul total al transmisiei mecanice se calculează, pentru cele patru variante, cu
relaţia:
m n
j TC j aj r , (6.2.2)

unde: TC j – randamentul transmisiei prin curele; aj – randamentul unui angrenaj; m –

numărul de angrenaje; r – randamentul unei perechi de rulmenţi; n – numărul de perechi de
rulmenţi.
Valorile randamentelor diferitelor cuple de frecare sunt precizate în tabelul 6.5.

Randamente estimate - Tabelul 6.5

Nr. Carcasă Carcasă
Cupla de frecare
crt. închisă deschisă
1. Angrenaj cilindric 0,97...0,99 0,93...0,95
2. Angrenaj conic 0,96...0,98 0,92...0,94
3. Motoreductor melcat 0,40 0,30
4. Angrenaj melcat z1 = 1 0,70...0,75 0,50...0,60
5. Angrenaj melcat z1 = 2 0,75...0,82 0,60...0,70
6. Angrenaj melcat z1 = 3 0,80...0,85 -
7. Angrenaj melcat z1 = 4 0,88...0,92 -
8. Transmisie prin roţi cu fricţiune 0,90...0,96 0,70...0,88
9. Transmisie prin lanţ 0,96...0,98 0,90...0,93
10. Transmisie prin curea lată - 0,94...0,96
11. Transmisie prin curea trapezoidală - 0,95...0,97
12. Transmisie prin cu roţi cu periferia netedă - 0,95...0,96
13 curea dinţată cu roţi dinţate 0,98...0,995
14. O pereche de rulmenţi 0,99...0,995 -
15. O pereche de lagăre cu alunecare 0,98...0,99 -
Motoarele electrice asincrone de uz general sunt produse care se execută în
întreprinderi specializate (UMEB – SA – Bucureşti, Electromotor S.A. Timişoara,
Piteşti)[26], dimensiunile de gabarit, de legătură şi de montaj şi caracteristicile funcţionale,
sunt reglementate prin norme de firmă şi prezentate în cataloage de produse (anexa 6.1,
tabelele 1,2 şi 3).
 21
Zaharie MORARIU
Alegerea motorului electric se face în funcţie de turaţia de mers în gol şi puterea de
calcul necesară, astfel încât să fie îndeplinită inegalitatea
PME j Pc.nec. j cs Pnec. j , (6.2.3)

unde: PME – puterea motorului electric în KW; Pc.nec.j – puterea de calcul necesară; cs –
coeficient de suprasarcină ce ia în considerare creşterile accidentale ale puterii la maşina de
lucru – valorile sunt date în tabelul 6.6.

Factorul de utilizare KA ( cs) la transmisiile reductoare Tabelul 6.6

Caracteristica de funcţionare a maşinii motoare
Uniformă Şocuri uşoare Şocuri medii
Caracteristica de funcţionare a maşinii Motor
Motor electric, Motor
antrenate (de lucru) monocilindric
turbină cu abur policilindric cu
cu ardere
sau cu gaze ardere internă
internă
Uniformă
Generatoare, ventilatorare, turbo-
compresoare, transportoare, ascensoare
1,00 1,25 1,75
uşoare, mecanisme de avansuri la maşini-
unelte, amestecătoare pentru materiale cu
densitate uniformă
Şocuri medii
Transmisia principală a maşinilor-unelte,
ascensoare grele, mecanismele de rotaţie a 2,00
1,25 1,50
macaralelor, pompe policilindrice cu şi mai mult
piston, agitatoare şi amestecătoare pentru
materiale cu densitatea neuniformă
Şocuri puternice
Foarfece, ştanţe, laminoare, maşini 2,25
1,50 1,75
siderurgice, prese de brichetat, şi mai mult
concasoare, instalaţii de foraj
Observaţii:
1. Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucrează în domeniul de
rezonanţă.
2. Dacă se indică, prin norme, pentru diferite domenii, factorul de utilizare (sau de
funcţionare), atunci se vor utiliza valorile respective.
3. Pentru transmisii multiplicatoare factorul din tabel se înmulţeşte cu 1,1.

Nefiind precizată turaţia motorului electric de mers în gol, alegerea motorului electric
se face pentru toate cele patru variante, precizate la pct. 6.1.
Din anexa 6.1, tabelele 1 şi 2 se obţin datele cu referire la puterea nominală (P ME j),
turaţia de mers în sarcină sau nominală (n I), randamentul MEj şi masa MMEj a motorului
electric.
Datele alese permit să se calculeze puterea pierdută în motorul electric, respectiv
costul acestei puteri. Pentru utilizatorul direct (cel care cumpără şi utilizează motorul electric),
aceste costuri se contabilizează la capitolul pierderi.
Puterea pierdută în motorul electric
1 ME j
Pp ME j PME j [KW], (6.2.4)
ME j

unde MEj este randamentul motorului electric.

 22
Zaharie MORARIU
Puterea pierdută prin frecare în transmisia mecanică
1 j
PpTM j PML [KW], (6.2.5)
j
reprezintă din punct de vedere economic, pierderi care se contabilizează la capitolul cheltuieli
nerecuperabile de orice utilizator.
Costul total al puterii piedute prin frecare, se calculează cu relaţia:
C pj Pp M E Pp TM c EE t h [u.m.] (6.2.6)
j

unde: cEE –costul unitar al energiei electrice în [u.m./KW.h]; th – durata de funcţionare a

transmisiei mecanice, se poate adopta valoarea th = 10 000…20 000 ore.
Preţul de achiziţie a motorului electric se determină cu relaţia:
p ME j p OME M ME j [u.m.], (6.2.7)

unde: pOME – preţul unitar al motorului electric în [u.m./kg].; MMEj – masa motorului electric.
Costul energiei electrice şi preţul motorului electric se vor stabili la momentul
execuţiei proiectului, la mărimea celor practicate pe piaţa mondială sau în ţară.
Cheltuielile totale, efectuate cu ocazia achiziţionării motorului electric, şi cele datorate
puterii pierdute prin frecare sunt:
Ctj = Cpj + pMEj [u.m.], (6.2.8)
Toate datele tehnice şi economice se centralizează în tabelul 6.7.

Alegerea variantei optime Tabelul 6.7

Varianta cinematică prin nME [rpm]
Parametrul U.M.
750 (j =1) 1000 (j =2) 1500 (j =3) 3000 (j= 4)
Puterea motorului electric - PMEj KW
Randamentul motorului electric MEj
Masa motorului electric MMEj kg
Puterea pirdută în motorul electric Pp ME j KW
Puterea pirdută în trans. mecanică Pp TM j KW
Costul total al puterii piedute prinfrecare Cpj u.m.
Preţul de achiziţie a motor. electric pMEj u.m.
Cheltuieli totale CmRCj + CmRDj +Ctj
u.m.
(CmRCj şi CmRDj din tab.6.4)

Varianta optimă a transmisiei mecanice care urmează a se proiecta şi comercializa,

rezultă din analiza prelimenară a cheltuielilor totale centralizate în tabelul 6.7.
În urma analizei datelor parţiale finale se va alege varianta la care suma cheltuielilor
este minimă. În final, se vor preciza următorii parametri de proiectare:
turaţia motorului electric de mers în gol şi în sarcină (nME şi n1);
puterea, tipul motorului electric şi cotele de legătură şi gabarit;
rapoartele de transmitere parţiale ale transmisiei prin curele şi ale reductorului;
tipul reductorului (cilindric, conic, conico-cilindric, melcat sau cilindro-melcat) şi
numărul de trepte ale reductorului;
schema funcţional-cinematică a transmisiei mecanice care urmează a se proiecta (a
se vedea fig. 2.1). O astfel de schemă va fi realizată de proiectant.
 23
Zaharie MORARIU
7. PROIECTAREA TRANSMISIEI MECANICE
7.1. CALCULUL CINEMATIC ŞI ENERGETIC AL TRANSMISIEI MECANICE
7.1.1. Calculul turaţiilor
Pe baza schemei cinematice prezentată de fiecare proiectant şi a datelor precizate la
sfârşitul pct. 6.2 se calculează turaţiile efective pentru fiecare arbore.
Pentru o transmisie mecanică ce are în componenţă o transmisie prin curele
trapezoidale şi un reductor cu trei trepte de reducere (a se vedea fig. 2.1), rezultă:

nI n II n III n IV
n II ; n III ; n IV ; nV [r.p.m.], (7.1.1)
ic i12 i 34 i 56

7.1.2. Calculul puterilor

Tinând seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare
(tabelul 6.5) ce transmit fluxul între unele părţi componente ale transmisiei şi maşina de lucru,
se determină puterile pe fiecare arbore. Folosind acelaşi exemplu din fig. 2.1, avem:

PII PI c r ; PIII PII a r ; PIV PIII a r ; PV PIV a r [KW]. (7.1.2)

7.1.3. Calculul momentelor de torsiune

Cunoscând turaţiile (nx în r.p.m.) şi puterile (Px în KW), se pot determina momentele de
răsucire pe fiecare arbore

30 10 6 Px
M tx Nmm (7.1.3)
nx
Pentru transmisia mecanică din fig. 2.1, x = I, II, III,, IV şi V.

7.1.4. Predimensionarea arborilor şi alegerea dimensiunilor capetelor arborilor

Arborii sunt solicitaţi la răsucire şi încovoiere ca urmare a forţelor introduse de

transmisia prin curele şi angrenaje.
Momentele de încovoiere nu pot fi determinate în faza de predimensionare, întrucât nu
se cunosc distanţele dintre punctele de reazem şi cele de aplicaţie a forţelor. În această situaţie
predimensionarea se face din condiţia de rezistenţă la răsucire, însă admniţând valori mai
reduse pentru rezistenţa admisibilă la răsucire. Prin această micşorare a rezistenţei se include
în calcul şi efectul încovoierii ( at = 15…30 MPa).
Relaţia de predimensionare pentru cei (x) arbori, este:

16c s M tx
dx 3 [mm], (7.1.4)
at

unde cs are aceeaşi semnificaţie şi valoarea de la punct. 6.2, tabelul 6.6.

Valorile rezultate din calcul se majorează la o valoare întreagă.
 24
Zaharie MORARIU
Diametrul nominal în funcţie de momentul
transmis (extras din STAS 8724/3-74) Tabelul 7.1
Momentul nominal de
1,85 2,58 3,55 6,0 9,75 14,5 17,5 21,2 29 40
transmis Mt [Nm]
Diametrul nominal al
capătului de arbore 10 11 12 14 16 18 19 20 22 24
dca [mm]
Mt 46,2 69 87,5 109 150 200 235 280 355 450 515 730 775 975 1150

dca 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 55 56 60 63

Mt 1280 1700 1800 2120 2650 3350 4120 4870 5800 8250 11200 12800 14500 19000 24300

dca 65 70 71 75 80 85 90 95 100 110 120 125 130 140 150

Lungimea capătului de arbore şi abaterile limită ale

diametrului nominal (extras din STAS 8724/2-74) Tabelul 7.2
Diametrul nominal al
capătului de arbore 10 11 12 14 16 18 19 20 22 24
dca [mm]
serie
Lungimea 20 25 28 36
scurtă
capătului de
serie
arbore ℓca [mm] 23 30 40 50
lungă
Abaterile limită ale +0,00
+0,008 +0,009
diametrului nominal 7
[mm]
-0,003 -0,004
-0,002
dca 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50
60 63 55 56
scurtă 42 58 82
105
ℓca
lungă 60 80 110
140
Abaterile +0,009 +0,018 +0,030
limită -0,004 +0,002 +0,011
dca 65 70 71 75 80 85 90 95 100 110 120 125 130 140 150
scurtă 105 130 165 200
ℓca
lungă 140 170 210 250
Abaterile +0,030 +0,035 +0,040
limită +0,011 +0,013 +0,015

Tabelul 7.3
dca Toleranţa
dca

dca

30 j6
32...50 k6
ℓca ℓca m6
50

Capetele de arbori fac legătura cu alte organe de maşini ce compun transmisia

mecanică.Dimensiunile acestora sunt standardizate conform STAS 8724/3-74, pentru a se
asigura interschimbabilitatea.
 25
Zaharie MORARIU
În tabelul 7.1 se indică un extras din STAS 8724/3-74. Diametrului nominal al
capătului de arbore ( d x ) se alege în funcţie de momentul de răsucire de calcul transmis de
arbore Mtcx., respectând-se condiţia:
Mt Mtcx = csMtx (7.1.5)
unde: Mt – momentul nominal transmis; Mtx – momentul de răsucire efectiv transmis.
Lungimea capătului de arbore, abaterile limită şi toleranţa se aleg în funcţie de
diametrul capătului de arbore ( d x ) din STAS 8724/2-71, tabelele 7.2 şi 7.3.
Pentru a nu se alege un diametru cu dimensiunea mai mică faţă de dimensiunea
rezultată din calculul de rezistenţă, se impune a se respecta relaţia:
d cax Max d x ; d *x (7.1.6)
Materialele recomandate pentru construcţia arborilor sunt oţeluri carbon de uz general
STAS 500-80 (OL42; OL50; OL60), oţeluri carbon de calitate STAS 880-80 (OLC25;
OLC35; OLC45) şi oţeluri aliate de construcţie STAS 791-80 (41MoC11; 13CrNi30;
18MoCr10).

7.2. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Se disting mai multe tipuri de transmisii prin curele trapezoidale (TCT) în funcţie de
forma geometrică a secţiunii şi performanţele funcţionale (putere transmisă, viteză periferică
limită, flexibilitate, durabilitate etc.), şi anume:
Curele trapezoidale clasice: Y, Z, A, B, C, D şi E, la care raportul l p/h =1,3…1,4.
Dimensiunile caracteristice rezultă din STAS 1167/1-71, iar condiţiile de calitate din STAS
1164/2-79 – a se vedea tabelul 7.5.
Curele trapezoidale înguste nezimţate SPZ, SPA, SPB, SPC şi cele zimţate SPZX,
SPAX, SPBX, SPCX, la care raportul lp/h =1…1,1. Curele trapezoidale înguste nezimţate au
dimensiunile geometrice reglementate prin STAS 7192-83 sau catalogul firmei FARTEC -
România (tabelul 7.5), iar cele zimţate prin ISO, BS 3790 şi DIN 2211 sau catalogul firmei
DAYCO, prezentate în anexele 7.35 şi 7.36. Curelele înguste oferă avantajul unei suprafeţe
mărite de contact cu locaşul roţii (pot transmite puteri mai mari), iar cele zimţate prezintă
rezistenţe la rupere prin încovoiere mai mari, în raport cu cele nezimţate.
Transmisia prin curele trapezoidale multiple de tip PV are un gabarit mic (Dpmin ≥ 13
mm), poate lucra cu viteze de până la 50 m/s şi prezintă o încărcărcare mai uniformă a
curelelor (date despre proiectare sunt prezentate în anexa 7.37, după firma DAYCO).

/2 a
Dp2 lp

/2 h
1
O1 O2

Dp
Dp1
A

Fig. 7.1. Elementele geometrice ale TCT

 26
Zaharie MORARIU
Calculul TCT nezimţate se efectuează pe baza metodei din STAS 1163-71 din care
rezultă toate elementele cinematice şi funcţionale pentru o durabilitate convenţională de
funcţionare maximă LhTCT = 25 104 ore.
Coeficientul de regim (dinamic) cd Tabelul 7.4
Motor electric
Motor cu ardere internă cu un cilindru
Maşină motoare

Motor electric
Maşină cu aburi sau motor cu
ardere internă cu 2 sau 3 cilindrii
Motor electric
Motor cu ardere internă cu 4 sau
mai mulţi cilindrii
Turbină cu n 6000 r.p.m.
Generatoare electrice uşoare. Număr de ore de funcţionare a transmisiei
Pompe şi compresoare centri- din 24 ore
fugare. Transportoare cu bandă. 8- 8- 8-
Strunguri, maşini de găurit şi 8 8 8
16 16 16 16 16 16
alezat.Ventilatoare. Separatoare.
Site uşoare. 1 1,1 1,4 1,1 1,2 1,5 1,2 1,4 1,5
Mtmax = 1,2 Mtn
Generatoare electrice. Pompe cu
piston şi compresoare cu 3 şi
mai mulţi cilindrii. Ventilatoare.
Transportoare cu lanţ,elevatoare.
Maşini de frezat, strunguri,
1,1 1,2 1,5 1,2 1,4 1,6 1,3 1,7
fierăstraie disc pentru lemn.
Maşini pentru industriile textilă,
alimentară şi hârtie. Site grele.
Maşină de lucru

Cuptoare rotative.
Mtmax = 1,5 Mtn 1,5
Pompe cu piston, compresoare
cu 1 sau 2 cilindrii. Ventilatoare
grele, transportoare elicoidale şi
cu cupe. dezintegratoare. Maşini
de rabotat, mortezat, polizat. 1,2 1,3 1,6 1,3 1,5 1,7 1,4 1,9
Piese cu şurub şi cu excentric cu
volant relativ greu. Maşini de
ţesut şi egrenat bumbac.
Mtmax = 2 Mtn
Maşini de ridicat, escavat şi
dragat. Piese cu şurub şi cu
excentric, cu volant uşor.
Foarfeci mecanice, ciocane
pneumatice. Mori cu bile, cu 1,3 1,5 1,7 1,4 1,6 1,8 1,5 1,7 2
pietre, cu valţuri. Concasoare,
malaxoare.
Mtmax = 3 Mtn
 27
Zaharie MORARIU

Curele trapezoidale - Dimensiuni

Tabelul 7.5
Lungimi Secţiu-
primitive nea

Dimensiunile
Tipul

secţiunii
a h h bmax Dp min Lp [ mm] curelei

ℓp × h
Tipul de curea de
mm mm mm mm Ac grade
curea 2
min. max. ×10
mm2
Y 5,3×4,0 6 4 0,2 1,3 25 400 2800 0,26
Curele trapezoidale
clasice Z 8,5×6,0 10 6 0,2 2,0 60 450 3550 0,47
STAS 1164-71
A 11×8 13 8 0,2 2,8 90 560 4500 0,81
a B 17×11 17 11 0,5 3,5 125 800 8000 1,43
bmax C 19×14 22 4,8 200 1250 12500 2,37
ℓp 14 0,5
D 27×19 32 19 0,6 6,4 355 2000 12500 4,76
40 1
h E 32×25 38 25 0,7 8,3 500 3150 12500 7,23
SPZ 8,5×8,0 - 8 0,4 2,0 71 630 3550 0,54
SPA 11×10 - 10 0,5 2,8 100 800 4500 0,90
Curele trapezoidale SPB 14×13 - 13 0,5 3,5 160 1250 8000 1,50
clasice
16×15 16×15 - 15 0,5 4,0 200 1600 10000 1,98
STAS 7192-83
SPC 19×18 - 18 0,6 4,8 224 2000 12500 2,79

Lungimi primitive Tabelul 7.5. A

Curele
Lungimi primitive 630 710 800 900 1000 1250 1400 1600 1800 200 2240 2500 2800
trapezoidale
Lp [mm] înguste
STAS
STAS 7192-71
7192-83 3150 3550 4000 4500 5000 5600 6300 7100 8000 9000 10000 11200 12500

Diametre primitive Tabelul 7.5. B

56 60 63 67 71 75 80 85 90 95 100 106 112
Diametre primitive
Dp [mm] STAS 118 125 132 140 150 160 170 180 190 200 212 224 250
1162-71
280 315 355 375 400 450 500 560 630 710 850 900 950

Exemple de notare:
- curea trapezoidală tip A, Lp=500 mm: curea trapezoidală A2500 STAS 1164-67;
- curea trapezoidală îngustă tip SPA, Lp=2000 mm: curea trapezoidală SPA 2000 STAS
7192-65.
 28
Zaharie MORARIU
Principalele etape de calcul al TCT sunt:
1. Puterea de calcul la elementul conducător:
Pc cd PI KW , (7.2.1)
unde: PI - putere necesară la motorul electric); cd - coeficientul de funcţionare (tabelul 7.4).
2. Alegerea profilului (tipului) curelei
Profilul curelei se alege în funcţie de puterea de calcul şi turaţia elementului
conducător şi rezultă din diagramele prezentate în figurile 7.2 şi 7.3. Se recomandă a se folosi
curele trapezoidale înguste.

10 000

5000
4000
n1 [rot / min]

3000 Y şi Z A
2000 20…112
71…
180
B
1000
125… D
280
500 C 355…
400 200… 800 E
300 450 500…
1000
200

100
1 2 3 45 10 20 30 50 100 200 400 1000
Pc [kW] 40 300 500

Fig. 7.2 Profilul curelelor trapezoidale clasice

10 000

5000
4000
n1 [rot / min]

3000 SPZ
2000 63…180
SPA 16×15
1000 90…
250 180…
500
500
400 SPB
SPC
300 140… 224…630
200 250

100
1 2 3 45 10 20 30 50 100 200 400 1000
Pc [kW] 40 300 500

Fig. 7.3 Profilul curelelor trapezoidale înguste

3.Diametrul primitiv al roţii conducătoare.

Acesta se alege constructiv funcţie de profilul curelei, respectându-se valorile
diametrelor standardizate conform STAS 1162-71 (tabelul 7.5).
 29
Zaharie MORARIU
4. Puterea nominală transmisă de o curea
P0 f tipul curelei, n I , i c , D p1 . (7.2.2)
Puterea nominală pentru o curea se stabileşte în aşa fel încât să se obţină un număr de curele
(z 6), în caz contrar se alege o valoare mai mare pentru diametrul Dp1 sau un profil de curea
superior.
Puterea nominală pentru o curea se stabileşte după STAS 1163-71.
5. Diametrul primitiv al roţii conduse
Dp2 i c Dp1 mm (7.2.3)
Valoarea rezultată din calcul se standardizează la valoarea cea mai apropiată conform
STAS 1162-71 (tabelul 7.5) şi se obţine Dp2.
6. Distanţa dintre axe
Dacă distanţa dintre axe nu se impune prin tema de proiectare, atunci se stabileşte
preliminar cu relaţia:
0,75 D p1 D p2 A 2 D p1 D p2 (7.2.4)

7. Lungimea preliminară a curelei

D p1 D p2 D p2 D p1 2
L*p 2A mm (7.2.5)
2 4A
Valoarea rezultată din calcul se standardizează la valoarea cea mai apropiată conform
STAS 7192-71 (tabelul 7.5) şi se obţine Lp.
8. Recalcularea distanţei dintre axe
1
2 2 2
A ef 0,25 L p D pm Lp D pm 2 D p2 D p1 , (7.2.6)

unde Dpm 0,5 Dp1 Dp2 .

Recalcularea distanţei dintre axe se poate face şi cu relaţia: A ef A 0,5 L p Lp .

9. Unghiul dintre ramurile curelei

o D p2 D p1
2 arcsin (7.2.7)
2A ef
10. Unghiurile de înfăşurare a curelei pe roţi
o 180 o o 120 o ; o 180 o o (7.2.8)
1 2
11. Numărul necesar de curele
Pc
zo , (7.2.9)
c L c Po
iar numărul efectiv de curele
zo
z* , valoarea se rotunjeşte la un număr întreg (z). (7.2.10)
cZ
Valorile coeficientului lungimii curelei (cL) sunt date în tabelul 7.6. Coeficientului
numărului de curele cz are valorile: z0 = 2…3, cz =0,95; z0 = 4…6, cz =0,9; z0 6, cz =0,85
.Pentru coeficientul unghiului de înfăşurare se foloseşte relaţia:
c 1 0,003 180 o (7.2.11)
1
 30
Zaharie MORARIU
Dacă z 6 se măreşte diametrul Dp1 sau se trece la alt tip de curea care are puterea Po
mai mare.
12. Calculul vitezei periferice
D p1n I m
1 , (7.2.12)
60 103 s
unde Dp1 [mm] şi nI [r.p.m.].
13. Frecvenţa încovoierilor curelei
f 103 x 1 s 1 , (7.2.13)
Lp
unde x reprezintă numărul de roţi.
Se recomandă ca frecvenţa încovoierilor curelei să nu depăşească valorile:
f 40 Hz – curele cu inserţie reţea,
f 80 Hz – curele cu inserţie şnur.
Coeficientul de lungime cL Tabelul 7.6
Lungimea Profilul curelei trapezoidale
primitivă
Lp [mm] Y Z A B C D E SPZ SPA SPB 16x15 SPC
400 1,06
450 1,08 0,89
500 1,11 0,91
560 1,25 0,94 0,80 0,81
630 0,96 0,81 0,82
710 0,99 0,82 0,84 0,80
800 1,00 0,85 0,78 0,86 0,81
900 1,03 0,87 0,81 0,88 0,83
1000 1,06 0,89 0,84 0,90 0,85
1120 1,08 0,91 0,86 0,93 0,87
1250 1,11 0,93 0,88 0,78 0,94 0,89 0,82
1400 1,14 0,96 0,90 0,81 0,96 0,91 0,84
1600 1,17 0,99 0,93 0,84 1,00 0,93 0,86 0,85
1700 1,00 0,94 0,84 1,01 0,94 0,87 0,86
1800 1,01 0,95 0,85 1,01 0,95 0,88 0,87
2000 1,03 0,98 0,88 1,02 0,96 0,90 0,89
2240 1,06 1,00 0,91 1,05 0,98 0,92 0,91
2500 1,09 1,03 0,93 1,07 1,00 0,94 0,93
2800 1,11 1,05 0,95 1,09 1,02 0,96 0,94
3150 1,13 1,07 0,97 0,86 1,11 1,04 0,98 0,96
3550 1,16 1,10 0,98 0,89 1,13 1,06 1,00 0,97 0,92
4000 1,20 1,13 1,02 0,91 1,08 1,02 0,99 0,94
4500 1,22 1,15 1,04 0,93 0,91 1,09 1,04 1,00 0,96
5000 1,25 1,18 1,07 0,96 0,92 1,06 1,03 0,98
5600 1,20 1,09 0,98 0,95 1,08 1,05 1,00
6300 1,23 1,12 1,00 0,97 1,10 1,07 1,02
7100 1,15 1,03 1,00 1,12 1,09 1,04
8000 1,18 1,06 1,02 1,14 1,10 1,06
9000 1,20 1,08 1,05 1,12 1,08
10000 1,23 1,11 1,07 1,14 1,10
11200 1,12
12500 1,14
 31
Zaharie MORARIU
14. Forţa periferică transmisă
P
F 10 3 c N , (7.2.14)
v1
15. Forţa pe arbore necesară întinderii curelei la montare
Sa 1,5...2 F N . (7.2.15)
16. Cotele de modificare a distanţei dintre axe
X 0,03 L p
(7.2.16)
Y 0,015 L p
17. Proiectarea roţilor de curea
Principalele elemente constructive ale roţile pentru curele trapezoidale sunt: obada la
periferia căreia sunt executate canalele de secţiune trapezoidală; butucul prin care roata se
montează pe arbore; discul sau spiţele care fac legătura dintre obadă şi butuc. Roţile de curea
la care Dp1,2 100 mm se execută monobloc (discul lipseşte), cele la care 100 Dp1,2 250
mm se execută cu butuc şi disc, iar cele cu v 25 m/s se execută cu butuc şi spiţe (fig. 7.4)
Materialul de execuţie a roţilor pentru curele trapezoidale poate fi fonta (Fc200; Fc250
– STAS 568-82) şi aliaje ale aluminiului (CuAl9T şi CuA10Fe3T – STAS 198/2-81).,
execuţie prin turnare, dacă v 40 m/s şi Dp 500 mm. Pentru viteze v 40 m/s şi Dp 500
mm se foloseşte oţelul, execuţie prin turnare( OT 45-2 STAS 600-82 sau sudată. O nouă
variantă constructivă o reprezintă roţile de curea executate din semifabricate laminate prin
ştanţare şi sudare.
La proiectarea roţile pentru curele trapezoidale trebuie să se urmărească reducerea
greutăţii acestora, o repartiţie uniformă a maselor, prelucrarea fină a flancurilor canalelor
(Ra=3,2 m) şi a pereţilor laterali (Ra = 6,3 m). Să se impună abateri mici de la coaxialitate
a cercului primitiv cu cercul exterior şi a bătăilor radiale şi frontale a canalelor faţă de axa
roţii de curea. Evitarea tensiunilor interne, în cazul roţilor turnate şi sudate, care pot provoca
ruperi în exploatare.
Toate roţile de curea se vor echilibra static, iar cele care lucrează la viteze v 25 m/s
se vor echilibra şi dinamic.
Forma şi dimensiunile canalelor pentru curele, precum şi diametrele primitive sunt
precizate în STAS 1162-71, funcţie de tipul curelei (tabelul 7.7).
La roţile pentru curele trapezoidale trebuie respectate recomandările cu privire la
diametrul primitiv minim şi maxim care sunt precizate în tabelul 7.7.
Alegerea diametrelor primitive maxime impune verificarea condiţiei de viteză maximă
(v va). Pentru curele trapezoidale clasice va 30 m/s, iar pentru curele trapezoidale înguste
va 50 m/s.
În figura 7.4 se indică diferitele variante constructive ale roţilor pentru curele
trapezoidale. Se recomandă următoarele relaţii pentru determinarea principalelor elemente
geometrice:
diametrul şi lungimea butucului
Db = ( 1,8…2,2) dca; Lb = (1,8…2) dca; ( pentru roţi din aliaje de aluminiu);
Db = ( 1,8…2,0) dca; Lb = (1,8…2) dca; ( pentru roţi din fontă);
Db = ( 1,6…1,8) dca; Lb = (1…1,5) dca; ( pentru roţi din oţel);
grosimea obadei şi a dscului
s = 0,005 Dp +6 mm; s1= 1,4 s; ( pentru roţi din aliaje de aluminiu);
s = 0,005 Dp +4 mm; s1= 1,3 s; ( pentru roţi din fontă);
s = 0,005 Dp +3 mm; s1= 1,2 s; ( pentru roţi din oţel);
La roţile de curea cu spiţe se impune determinarea prin calcul a numărului de spiţe şi a
elementelor geometrice ale secţiunii eliptice ale spiţei ( fig. 7.4).
 32
Zaharie MORARIU

Dimensiunile canalelor la roţile de curele trapezoidale nezimţate

Tabelul 7.7

f e

3,2
n

•
m

De
ℓp α

Dp
Dp min [mm] Dimensiunile canalelor [mm]
curelei

Dp max
[mm]
Tipul

αc
o o
38 36 34o 32o * ℓp nmin mmin f e r αc grade

Y - 63 - 20 - 125 5,3 1,6 4,7 7 1 8 0,3 0,5 36 1 32 1

Z 90 - 50 - 160 224 8,5 2,5 9 8 1 12 0,3 38 1 34 1

A 125 - 75 - 200 710 11 3,3 11 10 2 15 0,3 1 38 1 34 1

1

2
B 200 - 125 - 280 1000 14 4,2 14 12,5 1
19 0,4 1 38 1 34 1

2
C 300 200 - - 355 1600 19 5,7 19 17 1
25,5 0,5 1,5 38 0,5 36 0,5

3
D 500 355 - - 500 2000 27 8,1 19,9 24 1
37 0,6 2 38 0,5 36 0,5

4
E 630 530 - - 630 2500 32 9,6 23,4 29 1
44,5 0,7 7 38 0,5 36 0,5

SPZ 80 - 63-80 - - 800 8,5 2,5 9 8 1 12 0,3 38 1 34 1

SPA 118 - 90-118 - - 1000 11 3,3 11 10 2 15 0,3 1 38 1 34 1

1

2
SPB 190 - 140-190 - - 1600 14 4,2 14 12,5 1
19 0,4 1 38 1 34 1

16×15 250 - 180-250 - - 2000 2

16 4,7 16 14 1 22 0,4 1 38 1 34 1

2
SPC 315 - 224-315 - - 2000 19 5,7 19 17 1
25,5 0,5 1,5 38 0,5 36 0,5
 33
Zaharie MORARIU
B
6o

s1
s
LB

dca Dp
Db De

a1 A-A
b1
b2

a2 b2 A
A
a2

a×ℓ

a×ℓ

Fig.7.4 Proiectarea roţilor pentru curele trapezoidale

Numărul de spiţe,
n s 0,2 D p1, 2 (Dp în mm), (7.2.17)
valoarea obţinută se rotunjeşte la o valoare întreagă (de preferinţă numere impare).
Spiţele au forma secţiunii transversale eliptică cu dimensiunile mai mari la bază şi mai
mici la vârf.
Spiţele se calculează simplificat la încovoiere, solicitarea fiind dată de forţa utilă
(forţa periferică transmisă de curele), considerând că numai 1/3 din spiţe participă la
preluarea momentului încovoietor.
Secţiunea periculoasă este la baza spiţei. Semiaxa mare a elipsei se află în secţiunea de
la bază şi se obţine din condiţia de rezistenţă la încovoiere, cu relaţia:
38 F D p1, 2
b2 3 [mm], (7.2.18)
ns ai

unde: F – forţa utilă în N; Dp1,2 – diametrul primitiv în mm; ai = 30…50 MPa pentru Fc 300
STAS 568 – 82.
 34
Zaharie MORARIU
Celelalte elemente geometrice ale secţiunii eliptice precizată în fig. 7.4, sunt date de
relaţiile:
b1 = 0,8 b2; a2 = 0,4 b2 ; a1= 0,8 a2 sau a1= a2 ; (7.2.19)

Pentru a compensa alungirea curelei în cazul menţinerii constante a distanţei dintre

axe, se folosesc role de întindere. Acestea se montează pe ramura condusă, dispunerea ei
putând fi pe partea interioară sau exterioară (figura 7.5. c).

b 2
a

1
2
1

3
c
2

3
1

Fig. 7.5 Metode de întindere a curelelor

Dacă distanţa dintre axe este variabilă, întinderea curelei se face prin deplasarea
subansamblului roţii conducătoare sau a roţii conduse pe glisiere (fig. 7.5.a)
Se utilizează frecvent şi metoda de montare a subansamblului roţii conducătoare sau a
roţii conduse printr-o articulaţie cilindrică. În ambele cazuri forţa de întindere a curelei se
realizează cu ajutorul unor elemente filetate (fig. 7.5.b). În fig. 7.5.c este prezentată metoda de
întindere automată, forţa de tensionare a curelelor fiind realizată cu ajutorul unor greutăţi 2.
În anexa 7.1 se indică desenul de subansamblu pentru o transmisie prin curele
trapezoidale.
18. Calculul preţului transmisiei prin curele trapezoidale
Din desenul de subansamblu al transmisiei prin curele se determină masele reale ale
roţilor de curea şi a curelelor trapezoidale, dacă în prealabil s-au stabilit densităţile
materialului de execuţie a roţilor de curea ( RC). şi a curelelor trapezoidale ( CT). Pentru
materialul curelelor trapezoidale se poate adopta densitatea CT = 1250 kg /m3.
M RC1,2 RC VRC 1, 2 şi M CT CT VCT unde;
(7.2.20)
M RC M R1 M R 2 şi M CT z m CT L p kg

unde: MRC - masa totală a roţilor; MR1 şi MR2 - masele roţilor conducătoare şi condusă;
MCT - masa curelelor trapezoidale; mCT - masa specifică a curelei; z este numărul de curele.
 35
Zaharie MORARIU
Pentru masa pe unitatea de lungime se pot adopta următoarele valori:
mSPZ 70,44 10 3 [kg / m]; mSPA 126,58 10 3 [kg / m]; mSPB 192 10 3 [kg / m].
Costurile de producţie (costurile proprii - Cp ) şi preţurile (p) se pot obţine cu metoda
de calculaţie suplimentară diferenţiată, prin luarea în considerare, ca mărime de referinţă,
costul materialului, aşa cum se arată în cap. 8, fig. 8.3.
Cp Cp (M CT p 0CT ) u. m ,
TCT RC
(7.2.21)
p TCT PRC PCT
unde p0CT este preţul unitar specific al curelei trapezoidale în [u.m./ kg.] şi care se stabileşte
la momentul proiectării în funcţie de preţurile de pe piaţă.

7.3. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE DINŢATE

Curelele dinţate sincrone sunt elemente flexibile ce transmit mişcarea fără alunecare.
Curelele dinţate sincrone se compune dintr-o reţea de cabluri metalice sau fibre de sticlă,
înglobate într-o masă de material plastic, iar la exterior sunt protejate de un strat de ţesături
din fibre sintetice rezistente la uzură.
p Linia primitivă
/2
Dp2

1
/2
O1 O2 De

Dp1
A Cercul primitiv (Dp)

Fig. 7.6 Transmisie prin curea dinţată

Toate elementele geometrice şi caracteristicile tehnice sunt precizate de firma
producătoare în cataloage, în DIN 7721, NF T 47-121 şi ISO 5294.
Principalul parametru geometric al curelelor dinţate este pasul, în funcţie de acesta
curelele se execută în cinci serii de dimensiuni. Principalele elemente geometrice ale curelelor
dinţate simple şi duble cu dinţi simetrici sunt date în tabelul 7.8 [5, 8,11, 20].
Calculul transmisiilor prin curele dinţate se bazează pe recomandările firmelor
producătoare şi recomandărilor ISO 5294 şi comportă următoarele etape:
1. Puterea de calcul la roata mică de curea
Pc C PI KW . (PI - puterea necesară la maşina motoare) (7.3.1)
Introducerea condiţiei de funcţionare reală se face prin coeficientul global de corecţie,
dat de relaţia:
C C1 C 2 C3 C 4 , unde: (7.3.2)
coeficientul C1 caracterizează tipul maşinii motoare şi a maşinii de lucru – valorile
sunt date în tabelul 7.9.
coeficientul C2 ia în considerare raportul de transmitere (tabelul 7.10).
C3 este coeficientul de exploatare (C3 = 0,2 pentru 3 schimburi pe zi; C3 = 0 pentru
1 sau 2 schimburi pe zi; C3 = - 0,2 pentru o funcţionare ocazională);
C4 este coeficientul sistemului de întindere al curelei (C4 = 0,2 la transmisia cu rolă
de întindere; C4 = 0 la transmisia cu glisieră de întindere pentru una din roţi).
 36
Zaharie MORARIU
Geometria curelor dinţate simple şi duble simetrice Tabelul 7.8
Bg
Curele dinţate simple Curele
αc
dinţate αc
r1 r2
duble
simetrice Ht

r1 r2 H Hc
Ht
r1 r2
lp Ht

Bg αc
Bg

Pasul p Tipul Ht H Hc Bg lp c mCD

Seria
[in] [mm] curelei [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [ 0 ] [kg/m]
1/5 5,080 XL F. uşoară 1,27 2,30 3,05 2,57 0,27 50 0,021
3/8 9,525 L Uşoară 1,91 3,60 4,58 4,65 3,1 40 0,075
½ 12,700 H Grea 2,29 4,30 5,95 6,12 4,24 40 0,330
7/8 22,225 XH F. grea 6,35 11.20 15,49 12,57 7,59 40 1,200
1 1/4 31,750 XXH DF. grea 9,53 15,70 22,11 19,05 11,61 40 2,100
F – foarte; DF – dublu foarte

2. Alegerea tipului de curea dinţată se face cu ajutorul nomogramei din fig. 7.7, în
funcţie de turaţia roţii mici (nI) şi puterea de calcul (Pc).
Cunoscând tipul de curea, din tabelul 7.8 se alege pasul curelei p.
2. Stabilirea numărului de dinţi pentru roţile de curea.
Numărul de dinţi pentru roata mică se stabileşte în aşa fel încât să fie respectate
recomandările din tabelul 7.11 ( z1 z 1min).
Numărul de dinţi pentru roata mare de curea:
z 2 i c z1 ; ( z 2 se rotunjeşte la o valoare întreagă şi rezultă z2 ). (7.3.3)
4. Calculul diametrelor primitive ale roţilor de curea
p p
D p1 z 1 si D p 2 z 2 , ( pasul în mm). (7.3.4)
5. Distanţa dintre axe
Dacă distanţa dintre axe nu se impune prin tema de proiectare, atunci se stabileşte
preliminar cu relaţia:
0,75 D p1 D p2 A 2 D p1 D p2 (7.3.5)

6. Lungimea preliminară a curelei – fără rolă de întindere

2
*
D p2 D p1 D p1 D p2
Lp 2A Dp m mm , unde D p m . (7.3.6)
4A 2
7. Calculul numărului întreg de paşi
Numărul întreg de paşi se determină din condiţia ca lungimea curelei să fie un
multiplu întreg de paşi.
Lp
np (pasul în mm). (7.3.7)
p
 37
Zaharie MORARIU
Valoarea rezultată din calcul se rotunjeşte la un număr întreg de paşi sau de dinţi după
recomandările din tabelul 7.11.A, astfel se obţine np. Cu numărul întreg de paşi sau de dinţi
obţinuţi se recalculează lungimea curelei , cu relaţia

Lp = p np [mm] (pasul în mm). (7.3.8)

Coeficientul regimului de lucru pentru transmisia prin curele dinţate C1 Tabelul 7.9
Motor cu ardere internă până la 3 cilindrii.
Motor electric monofazat şi trifazat cu rotor scurt- circuit la 1500
r.p.m. şi 0,5...2,2 KW;
Idem cu inele, toate turaţiile şi 0,5..4 KW.
Motor electric de c.c., excitaţie în serie.
Motoare hidraulice. Arbori de antrenare. Turbine.
Motor cu ardere internă cu 4...8 cilindrii.
Motor electric trifazat cu rotor în scurt-circuit toate turaţiile şi
Maşina
putere mai mică de 20 KW.
motoare
Idem rotor cu inele, toate turaţiile şi 4...200KW.
Motor electric de c.c., excitaţie în derivaţie.
Motor electric sincron cu moment de pornire mare.
Motor cu ardere internă cu 8...16 cilindrii.
Motor electric trifazat cu rotor în scurt-circuit toate turaţiile şi
puteri mai mare de 20 KW.
Motor electric de c.c., excitaţie în derivaţie.
Motor electric sincron cu moment de pornire mare.
Agitatoare pentru lichide. Benzi transportoare pentru materiale
uşoare. Strunguri. Maşini de filetat. Calandre maşinii de uscat
1,4 1,6 1,8
hârtie. Tobe. Maşini de prelucrat lemn. Maşini din industria
alimentară. Maşini poligrafice.
Şnecuri semilichide. Compresoare centrifugale.Benzi transportare
Maşina de pentru materiale în vrac. Elevatoare. ventilatoare. suflante 1,6 1,8 2,0
lucru centrifugale. Maşini de spălat, de găurit, de rectificat şi textile.
Mori de argilă. Transportoare cu şurub. suflante elicoidale.
ventilatoare de mână. Pompe cu roţi dinţate. Pompe centrifuge. 1,8 2,0 2,2
Centrifuge. Mori cu ciocane. Freze, raboteze.
Compresoare cu piston. Pompe rotative. Pompe cu ulei. Prese.
2 2,2 2,4
Maşini de roluit. Concasoare.

Coeficientul cinematic C2 Tabelul 7.10

Raportul de
1,0 1,0...0,81 0,90..0,58 0,57...0,41 0,40...0,29 0,28
transmitere ic
C2 0 0,10 0,20 0,30 0,40

Numărul minim de dinţi pentru roata mică de curea Tabelul 7.11

Pasul p Dp1 Raportul de
Tipul z1 minim transmitere
curelei [mm] [mm] minim [mm] maxim icmax
XL 1/5 5,080 10 16,17 7,20
L 3/8 9,525 12 36,37 8,40
H 1/2 12,700 16 64,66 8,57
XH 7/8 22,225 18 127,34 6,67
XXH 1 1/4 31,750 22 222,32 5,00
 38
Zaharie MORARIU
Numărul întreg de paşi (dinţi) pentru curea Tabelul 7.11.A
Tipul
Numărul întreg de paşi
curelei
XL 30, 35, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 75, 80, 85, 90, 95, 100, 105, 110, 115, 120, 125, 130
L 33, 40, 50, 56, 60, 64, 68, 72, 76, 80, 86, 92, 98, 104, 112, 120, 128, 136, 144, 160
48, 54, 60, 66, 72, 78, 84, 90, 96, 102, 108, 114, 120, 128, 136, 140, 150, 160, 170, 180,
H 200, 220, 250, 280, 340
XH 58, 64, 72, 80, 88, 96, 112, 128, 144, 160, 176, 200
XXH 56, 64, 72, 80, 96, 112, 128, 144

8. Recalcularea distanţei dintre axe

1/ 2
A ef 0,25 L p D pm Lp D pm 2 2 D p2 D p1 2 . (7.3.9)

Recalcularea distanţei dintre axe se poate face şi cu relaţia: A ef A 0,5 L p Lp .

9. Verificarea numărului de dinţi în angrenare

o D p2 D p1
Z 01 1 z1 3, unde 180 0 2 arcsin . (7.3.10)
1
360 2A ef
10. Stabilirea puterii transmisă de o curea lată de un “in” (Po), în KW, se face cu
ajutorul nomogramelor din figura 7.8, în funcţie de turaţia (nI) şi numărul de dinţi z1.
11. Lăţimea curelei normalizată se stabileşte pe baza relaţiei:
Pc
bc [i n], unde: (7.3.11)
K b K z Po
Pc este puterea de calcul, în KW;
Kb – coeficientul de lăţime pentru curele cu lăţimea mai mare de 1 in şi se
determină cu relaţia
K b 0,878p1,217 , (pasul în “in”) ( 7.3.12)
Kz – coeficientul numărului de dinţi în angrenare, valorile se aleg din tabelul 7.12.
Lăţimea curelei rezultată din calcul se va transforma în [mm] şi se va rotunji,
superior, la valorile recomandate în tabelul 7.13 ( 1 in = 25,4 mm).

Valorile coeficientului numărului de dinţi Tabelul 7.12

Z01 3 4 5 6
Kz 0,4 0,6 0,8 1

Forţa de pretensionare maximă Somax [N] Tabelul 7.13

Lăţimea curelei dinţate bc [mm]
curelei
Tipul

Pasul
6,35 9,52 12,7 19,05 25,4 38,10 50,80 76,2 101,6 127
[mm]
Valorile lui So max [N]
XL 5,080 36 54
L 9,525 109 177 249
H 12,700 450 635 990 1 360 2 130
XH 22,225 2 000 3 100 4 450 5 320
XXH 31,750 3 900 5 600 7 100
 39
Zaharie MORARIU
10 000 4
a Curea

P0 [kW /in]
XL z=30
5000 XL
4000 z=24
n1 [rot / min]

3000 3 z=22
2000 z=20
L XH z=18
1000 XXH z=16
H 2 z=14
z=12
500
400 z=10
300 1
200 0,8
0,6
0,4
100 0,2 n1 [rot / min]
0
0,1 0,3 1 2 4 10 40 100 300

400
200

600
1000

2000

3000
4000
5000

7000

10 000
Pc [kW]
Fig. 7.7. Tipul curelei dinţate

17 z=48
4,5
b c
Po [kW /in]
P0 [kW /in]

z=40
4 z=48 15
Curea z=36
3,5 L z=40 z=20 13 z=30
3 z=30 z=18 11
z=24 Curea
2,5 z=16 9
z=14
H z=28
2 z=24
z=12 7
1,5 6 z=20
z=10 5 z=18
1 4
0,8 3 z=16
0,6 2 z=14
n1 [rot / min]
0,4 n1 [rot / min] 0,8 0,61
0,2
0
300
600
900
1200

2100

3000

4200

5100

6000
300
600
900
1200

2100

3000

4200

5100

6000

z=20
20
17 z=26 z=18 z=18
e
Po [kW /in]

16 z=22 18
Po [kW /in]

z=22
z=28 z=20
16 z=30 z=24
14 z=24
z=30 z=18
14 z=26
12 z=26 z=20
z=40 z=30 12 z=22
z=32
10 z=32 z=28 z=24
10
8 z=40 z=26
z=24 8 z=30
6 z=22 Curea z=34 Curea
d 6
z=40 XXH
4 z=20 XH 4
3
2 z=18 2
0,8 n1 [rot / min] n1 [rot / min]
1
0,6
200
400
600

1000

1500

2000

2500

5000
220
440
660
880

1540

2200

3000

3520

4400

Fig. 7.8. Puterea transmisă de o curea dinţată lată de un „in”

 40
Zaharie MORARIU
b2
b1 Φ
bc

h1
h2 r1 h
r2 ℓo
Dp
De
s1

s Di

De
Db

Dp
dca

b
d0

t2
LB

Fig. 7.9 Proiectarea roţilor pentru curele dinţate

12. Forţa de pretensionare a curelei la montaj
Sa (0,5...0,6) So max N , (7.3.13)
unde Somax se alege din tabelul 7.13, în funcţie de lăţimea curelei şi pas.
13. Proiectarea roţilor pentru curea dinţată
Roţile pentru transmisia prin curele dinţate se execută în construcţie turnată, din oţel
( OT 45-2 STAS 600-82), din fontă (Fc150; Fc200; Fc250 – STAS 568-82) şi aliaje ale
aluminiului (CuAl9T şi CuA10Fe3T – STAS 198/2-81).
Roţile pentru curele dinţate au dantura realizată prin copiere sau rostogolire cu scule
profilate. Principalele elemente geometrice sunt prezentate în fig. 7.9 şi sunt date de relaţiile:
p p
D p 1,2 z1,2 ; D e 1,2 z1,2 x ; D i 1,2 D e 1,2 2 h (7.3.14)

Parametrii, x, h, lo, r1, r2 şi unghiul dintre două flancuri consecutive Φ sunt daţi în
tabelul 7.14.
Roţile de curea pentru curele dinţate sunt prevăzute cu flanşe laterale pentru
prevenirea deplasării axiale a curelelor.
Elementele geometrice ale flanşelor se determină cu relaţiile din tabelul 7.15. Pentru
roţile de putere mică (P 1 KW) roţile pot fi fără flanşe.
Durabilitatea transmisiei fiind influenţată de precizia de execuţie, se recomandă:
rugozitatea flancurilor dinţilor Ra 3,2 m; abaterea de la paralelism a dinţilor să fie maxim
de 0,01 mm /10 mm lăţime de roată; toleranţa diametrului exterior este h9; conicitatea
coroanei dinţate maxim 0,01 mm /10 mm lăţime de roată; flanşele laterale se montează pe
diametrul d 0 cu ajustajul H7/j6.
Roţile se echilibrează static dacă v 25 m/s, iar pentru v 25 m/s şi b2/D 0,25, se
echilibrează dinamic, dezechilibrul maxim admis fiind de 0,03 mm / kg masă roată.
 41
Zaharie MORARIU
Elementele geometrice ale danturii roţilor Tabelul 7.14
Tipul pasul h ℓo r1 r2
x Φ0
curelei mm mm mm mm mm
XL 5,08 0,314 1,65 –0,08 1,32 0,05 0,64 0,41 50
L 9,525 0,250 2,67 –0,10 3,05 0,10 1,17 1,19 40
H 12,700 0,314 3,05 –0,13 4,19 0,13 1,60 1,60 40
XH 22,225 0,394 7,14 –0,13 7,90 0,15 2,39 1,98 40
XXH 31,750 0,301 11,31 –0,18 12,17 0,18 3,18 3,96 40
Elementele geometrice ale roţilor Tabelul 7.15
Tipul bc b1 b2 h1 h2 D Db LB s;s1
curelei mm mm mm mm mm mm mm mm mm
6,35
XL 1,15bc 1,55bc 1

(şuruburi
9,52

(1.8…2) dca (r0ţi din aliaje de aluminiu)

(2…2,2) dca (r0ţi din aliaje de aluminiu)
M4)
12,70 1,40 bc

8
L 19,05 1,11bc 1,35 bc 1,5

(1,4…1,8) dca (roţi din fontă)

(1,6…1,8) dca (roţi din oţel)
(1,8…2) dca (roţi din fontă)

(1…1,4) dca (roţi din oţel)

25,40 1,30 bc
19,05 1,35 bc

s = 0.006 Dp + 6
(şuruburi
25,40 1,30 bc

s1 = 0,8 s
De + 2 h1
M5)
10

H 38,10 1,08bc 1,24 bc 2

50,80 1,20 bc
76,20 1,20 bc
50,80 1,25 bc
(şuruburi M6

XH 76,20 1,05bc 1,20 bc 4,8

12 sau 16

sau M8)

101,6 1,20 bc
76,20
XXH 101,6 1,05bc 1,20 bc 6,1
127,0

14. Calculul preţului TCD

Pentru a se calcula preţul de achiziţie a transmisiei prin curele dinţate este necesar să
se cunoască masa totală, care este dată de relaţia:
MRCD MR1 MR 2 şi MCD mCD Lp kg (7.3.15)
unde: MRCD este masa totală a roţilor; MR1 şi MR2 sunt masele roţilor de curea conducătoare,
respectiv condusă; MCD este masa curelei dinţate; mCD este masa specifică a curelei [kg/m]
Masa roţilor de curea se determină numai după ce s-a efectuat desenul transmisiei prin
curele dinţate, în funcţie de forma constructivă şi dimensiunile roţilor de curea. Masa curelei
dinţate se determină cu ajutorul masei pe unitatea de lungime (tabelul 7.8)..
Costurile de producţie (costurile proprii - Cp) şi preţul TCD se pot obţine cu metoda de
calculaţie suplimentară diferenţiată, prin luarea în considerare, ca mărime de referinţă, costul
materialului, aşa cum se arată în cap. 8, fig. 8.3.
Cp Cp (M CD p 0CD ) u. m , iar preţul TCD
TCD RD (7.3.16)
p TCD p RD p CD
unde p0CD este preţul unitar specific al curelei dinţate în [u.m./ kg.] şi care se stabileşte la
momentul proiectării în funcţie de preţurile de pe piaţă.
În anexa 7.2 se prezintă o variantă constructivă a subansamblului pentru transmisia
prin curele dinţate.
 42
Zaharie MORARIU
7.4. PROIECTAREA REDUCTORULUI CU ROŢI DINŢATE
7.4.1. ALEGEREA REDUCTORULUI CU ROŢI DINŢATE
Reductoarele de uz general se realizează în game tipizate, având toate elementele
constructive şi geometrice standardizate şi anume: ● rapoartele de transmitere; ● distanţele
dintre axele angrenajelor; ● înălţimea dintre axele de intrare-ieşire şi planul de prindere;
● diametrul şi lungimea capetelor arborilor de intrare-ieşire; ● lagărele cu rulmenţi şi
elementele de etanşare; ● prinderea pe talpă sau pe elementele arborelui maşinii de lucru;
● celelalte elemente componente.
În cazul utilizării în proiectare a unui reductor tipizat se impune alegerea acestuia.
Alegerea unui reductor tipizat se realizează conform metodologiilor din prospectelor
firmelor producătoare (firma Flender – Germania şi S.C. Neptun - România sau alte
firme)[24,25].
Agerea reductorului, indiferent de poziţia reductorului în schema cinematică, se face
în ipoteza legăturii directe a motorului electric cu reductorul (la schema cinematică din fig.
2.1, ipotetic, nu se consideră transmisia prin curele). În acest caz se impune o corecţie a
puterii la arborii de intrare şi ieşire (corecţia se face în ipoteza menţinerii constante a
momentelor de răsucire la arborii de intrare şi ieşire a reductorului.). Puterea corectată este
puterea echivalentă PE (PE este puterea la arborele de ieşire după Flender sau puterea la
arborele de intrare după Neptun) şi se calculează cu relaţiile:
nI nI
PE PM L(după Flender ); PE PI (după Neptun ) . (7.4.1)
n II n II
Pentru alegerea practică a reductorului sunt necesare următoarele date:
turaţiile la arborii de intrare şi de ieşire în r.p.m.;
puterea echivalentă PE în KW;
raportul de transmitere total al reductorului (iR);
durata de funcţionare şi temperatura mediului ambiant.
În prospecte (anexa 7.48 - extras catalog firma Flender şi anexa 7.49 - extras catalog
S.C. Neptun ) se indică puterea nominală transmisă P1N, respectiv PN, pentru o încărcare la
oboseală constantă, fără şocuri (KA=1), cu funcţionare continuă (KD=1). De asemenea, se
indică puterea la limita termică PT1, respectiv PT, fără răcire suplimentară tf 85oC. Alegerea
se face în funcţie de puterea efectivă transmisă de reductor Pef , cu respectarea condiţiei:
P1N (PN) ≥ Pef = KA KD PE, (7.4.2)
unde: KA - factorul de utilizare (tab. 6.6); KD – factorul duratei de funcţionare (tab. 7.16);
Din catalog se obţin următoarele date;
puterea nominală de transmis (P1N = PN în KW);
tipul şi mărimea reductorului;
puterea la limita termică (PG = PT în KW) şi factorii limitei termice (KT);
dimensiunile de gabarit şi legătură;
masa reductorului (MR în kg) şi cantitatea de ulei necesară ungerii (qu în litri);
alte dimensiuni de gabarit şi montaj (d1; d2; h; e; n2; a; m3; b; c).
În continuare, se face verificarea reductorului la limita termică, cu relaţiile:
 PE ≤ KT1 PT1, reductor fără răcire suplimentară;
 PE ≥ KT1 PT1, reductor cu răcire suplimentară şi se impune alegerea puterii termice
şi a factorului limitei termice corespunzător variantei de răcire; PT2 şi KT2 la răcire cu
ventilator sau serpentină cu apă; PT3 si KT2 la răcire cu ventilator şi serpentină cu apă. Cu
datele obţinute se face din nou verificarea reductorului la limita termică, cu relaţiile:
 43
Zaharie MORARIU
 PE ≤ KT2 PT2 sau PE ≤ KT2 PT3,
unde KT1, KT2 sunt factorii limitei termice prezentaţi în tabelul 7.17.
Dacă variantele de răcire suplimentară nu convin se va alege un reductor cu
dimensiuni mărite, dar soluţia este neeconomică.
Factorul duratei de funcţionare KD, la reductoarele cilindrice şi conice Tabelul 7.16
Durata zilnică de
funcţionare ore*)
½ ½ la 3 3 la 8 8 la 16 16 la 24
Durata anuală de Până la 200 la 1000 la 3000 la
Peste 6000
funcţionare, ore 200 1000 3000 6000
Factorul KD **) 0,71 0,80 0,90 1,00
)
* Dacă întreruperile sunt mai lungi decât o zi, atunci KD se adoptă corespunzător duratei
medii anuale de funcţionare.
**) KD se hotărăşte de producător pe baza condiţiilor de funcţionare şi spectrogramei de
încărcări.

Factorii limitei termice KT1 şi KT2, la reductoarele cilindrice şi conice Tabelul 7.17
Temperatura Durata de funcţionare pe oră
Modul de răcire mediului
100% 80% 60% 40% 20%
ambiant [oC]
10 1,17 1,40 1,64 1,87 2,00
20 1,00 1,20 1,40 1,60 1,80
Fără răcire suplimentară
30 0,82 0,99 1,15 1,32 1,48
(PG1) PT1 · KT1
40 0,65 0,78 0,90 1,04 1,17
50 0,48 0,58 0,67 0,77 0,68
Cu răcire prin: 10 1,17 1,40 1,64 1,87 2,10
1. ventilator sau 20 1,00 1,20 1,40 1,60 1,80
serpentină cu apă, 30 0,84 1,01 1,17 1,35 1,51
(PG2) PT2 · KT2; 40 0,69 0,83 0,96 1,11 1,25
2. ventilator şi serpentină 50 0,53 0,74 0,74 0,85 0,95
cu apă, (PG3) PT3 · KT2.
În continuare, se determină următorii parametri economici:
Preţul unitar de achiziţie a reductorului
p R M R p OR u.m. . (7.4.3)
Preţul de achiziţie a lubrifiantului de ungere
pu q u p ou um . (7.4.4)
unde: pOR este preţul unitar specific în [u.m./kg]; pou este preţul unitar al uleiului în [u.m./ l].
Preţul total de achiziţie a reductorului:
pt pR pu um . (7.4.5)
Datorită faptului că există mai multe firme producătoare de reductoare de uz general
se impune o analiză tehnico-economică a variantelor diferitelor firme. În final se va alege
soluţia (varianta) care oferă caracteristici tehnice şi economice superioare sub aspectul
siguranţei în funcţionare, a serviciilor care se asigură şi a preţului de achiziţie.
În acest sens se recomandă a se utiliza preţurile practicate de diferitele firme
producătoare de reductoare (firma Flender - Germania ; S.C. Neptun Câmpina - România).
Preţurile se stabilesc la momentul execuţiei proiectului în funcţie de preţurile existente
pe piaţa mondială şi în ţară.
 44
Zaharie MORARIU
7.4.2. PROIECTAREA ANGRENAJELOR
Atunci când se foloseşte un reductor netipizat se impune calculul de dimensionare şi
verificare a tuturor elementelor componente ale reductorului cu roţi dinţate.
7.4.2.1. Angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi
Calculul de proiectare al angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi se efectuează pe baza
metodologiei de calcul cuprinsă în STAS 12 268-84 şi STAS 12 223-84.
Principalii parametrii geometrici pentru un angrenaj cilindric – distanţa dintre axe şi
modulul normal - se obţin din calculul de rezistenţă a danturii la oboseală la presiunea
hertziană de contact şi la rupere prin încovoiere la oboseală la piciorul dintelui. Materialelor
de execuţie şi caracteristicile fizice şi mecanice ale acestora se dau în anexa 7.3.
În cadrul proiectului, reductorul fiind ales din catalogul de firmă, se recurge la o
aplicaţie în care se folosesc şi datele constructive şi funcţionale prezentate în catalog.
 Distanţa dintre axe

K H K A M t p 1 i12
a12 min 1 i12 3 (7.4.6)
2 i12
d H lim
unde:
KH este factorul global al presiunii hertziene de contact, şi are următoarele valori:
KH = 80 000…90 000 MPa - pentru danturi îmbunătăţite (DF < 350 HB);
KH = 100 000…110 000 MPa - pentru danturi durificate (DF ≥ 350 HB);
KA este factorul de utilizare şi se alege din tabelul 6.6;
Ψd = b/d1 este factorul de lăţime a danturii [5];
Mtp [Nmm] este momentul de răsucire transmis de pinion;
σ H lim [MPa] este rezistenţa limită la pitting ( din anexa 7.3);
i12 este raportul de transmitere, este totdeauna supraunitar (i12 > 1).
β este unghiul de înclinare a danturii (= 10o pentru danturi durificate şi 15o pentru
danturi îmbunătăţite).
Valoarea rezultată din calcul se standardizează conform STAS 6055 – 82 (tabelul
7.19). Dacă distanţa dintre axe calculată a12 min este cuprinsă între două valori consecutive
standardizate aw k,STAS ≤ a12 min ≤ aw k+1,STAS , atunci valoarea standardizată se adoptă astfel:

aw12 = Min.[ awk, STAS; 1,05 aw k, STAS] , prin micşorare faţă de distanţa dintre axe calculată,
sau
aw12 = Max. [1,05 aw k, STAS; aw k+1, STAS] , prin adaus faţă de distanţa dintre axe calculată.

 Modulul normal al danturii

K FK A M t p
m n min 1 i12 2 (7.4.7)
2
d a w12 F lim
unde:
KF este factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui şi are următoarele valori:
KF = 2…2,2 - pentru danturi îmbunătăţite–duritatea DF < 350 HB;
KF = 1,6…1,8 - pentru danturi durificate –duritatea DF ≥ 350 HB;
KA ; Ψd = b/d1 ; Mtp ; i 12 ; β ( a se vadea calculul distanţei dintre axe)
 45
Zaharie MORARIU
σ F lim [MPa] este rezistenţa limită la rupere prin oboseală la piciorul dintelui, se
adoptă din anexa 7.3.
Valoarea rezultată din calcul se standardizează conform STAS 822 – 82 (tabelul 7.18).
Dacă valoarea calculată este subunitară (mn min ≤1 mm), atunci se adoptă valoarea
mn = 1mm, deoarece precizia angrenajului se micşorează odată cu creştere diametrului şi
micşorarea modulului.
Pentru alte valori calculate ale modulului normal şi care sunt cuprinse între două valori
consecutive standardizate mnk, STAS ≤ mn min ≤ mn k+1, STAS , alegerea valorilor standardizate
se face astfel:
mn = Min.[ mn k, STAS ; 1,05 mn k, STAS ] , prin micşorare faţă de modulul calculat, sau
mn = Max. [1,05 mn k, STAS ; mn k+1, STAS] , prin adaus faţă de modulul calculat.

Tabelul 7.18 Tabelul 7.19

Gama modulilor Distanţa dintre axe
(extras STAS 822-82) (extras STAS 6055-82)
valori în [mm] valori în [mm]
I II I II I II
1 5 40 40
1,25 5,5 45
1,25 6 50 50
1,375 7 56
1,5 8 63 63
1,75 9 71
2 10 80 80
2,25 11 90
2,5 12 100 100
2,75 14 112
3 16 125 125
3,5 18 140
4 20 160 160
4,5 22 180
200 200
Observaţie: 225
Valorile modulilor şi distanţelor 250 250
dintre axe din şirul I se vor prefera 280
celor din şirul II 315 315
355
400 400
450
500 500

 Numărul de dinţi ai pinionului cilindric

2 a w12 cos
z1 (7.4.8)
m n 1 i12
Valorile rezultate din calcul se rotunjesc la un număr întreg, astfel:
z1 = 14, pentru valorile calculate mai mici decât 14. În acest caz se impune majorarea
distanţei dintre axe standardizată la o valoare imediat superioară, recalcularea modulului şi a
numărului de dinţi. Acest ciclu se repetă până când se îndeplineşte condiţia z1 ≥ 14;
 46
Zaharie MORARIU

z1 = [ z1 ] dacă z1 ≤ 25;
z1 =24…27 dacă 25 ≤ z1 ≤ 35; (7.4.9)
z1 =27…30 dacă 35 ≤ z1 ≤ 45;
z1 =30…35 dacă 45 ≤ z1 ≤ 80.

 Recalcularea modulului normal şi a numărul de dinţi pentru pinion

După stabilirea numărului de dinţi ai pinionului z1 se impune recalcularea, iterativă, a
modulului şi a numărului de dinţi pentru pinion, până când rezultatele devin constante.
2 a w12 m n cos
m*n , m*n m n după STAS 822 82
z1 1 i12
(7.4.10)
2 a w12 m n cos
z1* , z1* z1 Z
m n 1 i12

 Numărul de dinţi ai roţii dinţate

z*2 z1 i12 , z*2 z2 Z şi z1 să nu dividă pe z2. (7.4.11)

 Distanţa de referinţă dintre axe

m n z1 z 2
a 012 mm . (7.4.12)
2 cos
Pentru a realiza o distanţă dintre axe standardizată, roţile dinţate se proiectează cu
deplasare de profil pozitivă, care impune restricţia:

a w 12 a 012
(0,2...1,2) . (7.4.13)
mn

. Dacă nu este îndeplinită condiţia dată de relaţia 7.4.13 se pot modifica, în ordine,
unul din parametrii:
z2 – adăugând sau scăzând cel mult doi dinţi;
- unghiul de înclinare a danturii;
mn – modulul normal al danturii.

 Verificarea abaterii raportului de transmitere:

i12STAS i12ef z2
i 100 3%; i12ef . (7.4.14)
i12STAS z1

Dacă nu se îndeplineşte condiţia de mai sus se modifică z2 sau chiar z1, cu observaţia,
că dacă se practică una din modificările precizate, se impune recalcularea modului şi
verificarea condiţiei (7.4.13)

2 a w12 m n cos
m*n , m*n m n după STAS 822 82. (7.4.15)
z1 z 2
 47
Zaharie MORARIU
 Calculul deplasărilor specifice ale danturii
Unghiul profilului danturii în plan frontal
tg n
t arctg ; (7.4.16)
cos
Unghiul de rostogolire frontal
a 012
wt arccos cos t ; (7.4.17)
a w12

Suma deplasărilor specifice ale danturii roţilor în plan normal

inv wt inv t
x sn x1n x 2n z1 z 2 ; (7.4.18)
2tg n

inv t tg t o o
t ; inv wt tg wt wt (7.4.19)
180 180
Numărul de dinţi ai roţii echivalente
z1,2
z v1,2 . (7.4.20)
cos3

Profilul de referinţă frontal (în

secţiunea T-T)
Profilul de referinţă normal (în
secţiunea N-N)
αt
pt
αn
mn pn

mn

mn
c
β mn

N c

T T
N

Parametrii cremalierei de referinţă: αn = 200, h0a = mn; h0f = 1,25 mn; c0n = 0,25 mn;

Fig. 7.10. Cremaliera de referinţă cu dinţi înclinaţi

Repartizarea deplasărilor specifice ale profilului danturii pe cele două roţi se face
cu ajutorul diagramei din fig.7.11, funcţie de zv1, zv2 şi xn1, xn2. La alegerea deplasării specifice
a danturii pinionului trebuie avut în vedere ca deplasarea specifică să fie suficient de mare
pentru a evita subtăierea dinţilor, dar nu prea mare, pentru a nu conduce la ascuţirea capului
dinţilor. Din diagramă se citeşte xn1, iar xn2 se calculează.
 48
Zaharie MORARIU

sa = 0,2 m sa = 0,4 m
ε = 1,1
1,0
0,9 16
17
(x1 + x2) / 2 şi x1, x2

0,8
0,7 15

Capacitatea portantă creşte

0,6

Gradul de acoperire creşte

x1 = x2 = 0,5
0,5 14
0,4
0,3
0,2 13
0,1
xΣ = 0
0
- 0,1 12
- 0,2
5
- 0,3 6 11
- 0,4 7 9
8 10
- 0,5
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
Limita subtăierii 1 (z1 + z2) / 2 şi z1, z2

Fig.7.11 Coeficienţilor specifici de deplasare a danturi pentru reductoare

În primul rând, se determină poziţia angrenajului în diagramă cu rapoartele

z v1 z v2 x x n2
şi n1 . Dacă angrenajul nu se situează pe una din dreptele diagramei, se
2 2
construieşte o dreaptă auxiliară ce trece prin punctul de intersecţie a dreptelor adiacente şi
punctul ce indică poziţia angrenajului. Pe urmă, cu zv1 şi dreapta auxiliară se determină x n1,
iar x n2 rezultă din relaţia:
x n2 x n1 x n2 x n1 . (7.4.21)

 Elementele geometrice ale angrenajului (fig. 7.12)

Modul frontal
mn
mt ; (7.4.22)
cos
Diametrele de divizare
m n z1,2
d1,2 ; (7.4.23)
cos
Diametrele de bază
d b 1,2 d1.2 cos t (7.4.24)
Diametrele de rostogolire
cos t
d w1,2 d1,2 ; (7.4.25)
cos wt
Diametrele de picior
d f 1,2 d1,2 2m n 1,25 x n1,2 ; (7.4.26)
Diametrele de cap, calculate în varianta fără asigurarea jocului radial
d a1,2 d1,2 2m n 1 x n1,2 ; (7.4.27)
 49
Zaharie MORARIU

dA1 da1

dℓ1 dw1
db1
d1
dℓ1

T1

dA2
T2 d2
dℓ2
dw2 df2

da2 db2

Fig.7.12 Elementele geometrice ale angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi

Verificarea jocului radial

d f1 d a2
c n1 a w12 0,1 m n ;
2
7.4.28)
d f 2 d a1
c n 2 a w12 0,1 m n ;
2
Dacă condiţiile (7.4.28) nu sunt îndeplinite se procedează la scurtarea capului
dintelui, astfel încât să se asigure un joc minim admisibil cna=0,1 mn. În acest caz relaţia de
calcul a diametrelor de cap este:

d a1,2 2a w1,2 d f 1,2 2c n admis. . (7.4.29)

Unghiul de presiune la capul dintelui în plan frontal
d1,2
at 1, 2 arccos cos t ; (7.4.30)
d a1,2
Arcul dintelui pe cercul de cap în plan frontal

4x n1,2 tg n
s at 1,2 d a1,2 inv t inv at1,2 ; (7.4.31)
2z1,2

Pentru evitarea ascuţirii dintelui se recomandă:

sat 1,2 0,2 mt - pentru roţi îmbunătăţite;
sat 1,2 0,4 mt - pentru roţi durificate.
Lăţimea danturii
 50
Zaharie MORARIU

b
La roata dinţată, b 2 d1 şi la pinion b1= b2 + (5…10)mm (7.4.32)
d1

Gradul de acoperire total

d a21 d 2b1 d a22 d 2b2 cos

a w12 sin wt cos b2
sin (7.4.33)
2 m n cos t m n cos t mn

Pentru a se asigura continuitatea angrenării, se recomandă următoarele valori

admisibile: 1,1 - angrenaje precise (5,6,7); 1,3 - angrenaje cu precizie mică
(8,9,10,11).
După calculul elementelor geometrice se impune verificarea calităţii angrenajului ce
constă în calcularea unor parametri geometrici şi funcţionali şi compararea acestora cu
valorile admisibile. Informaţii în acest sens se obţin din literatura de specialitate[5,8,14,20].
Indicaţii privind proiectarea constructivă a pinionului şi a roţii dinţate sunt date în
anexa 7.4 şi 7.5.

7.4.2.2. Angrenajul conic cu dinţi drepţi

Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dinţi drepţi se efectuează pe baza

metodologiei de calcul cuprinsă în STAS 12 270-84 şi TS 45-80.
Principalii parametrii geometrici pentru un angrenaj conic cu dinţi drepţi – modulul,
diametrul de divizare şi numărul de dinţi – se obţin din calculul de rezistenţă al danturii la
rupere prin oboseală la piciorul dintelui şi la oboseală la presiunea hertziană de contact.
În cadrul proiectului, reductorul fiind ales din catalogul de firmă, se recurge la o
aplicaţie în care se folosesc şi datele constructive şi funcţionale prezentate în catalog.
Materialelor de execuţie şi caracteristicile fizice şi mecanice ale acestora se dau în
anexa 7.3.

 Diametrul de divizare al pinionului conic

K H K A M tp 1
d1 min 3 ; (7.4.34)
2 2 i12
R 1 0,5 R H lim

unde:
KH este factorul global al presiunii hertziene de contact, şi are următoarele valori:
KH = (1,6…1,8) 106 MPa
KA este factorul de utilizare şi se alege din tabelul 6.6;
ΨR = b/R = 0,25…0,33 este factorul de lăţime a danturii [5];
Mtp [Nmm] este momentul de răsucire nominal transmis de pinion;
σ H lim [MPa] este rezistenţa limită la pitting ( din anexa 7.3);
i12 este raportul de transmitere şi este totdeauna supraunitar (i12 > 1).
Valoarea rezultată din calcul se rotunjeşte la un număr întreg şi se obţine d1.

 Modulul minim pe conul frontal exterior

 51
Zaharie MORARIU
K FK A M t p 1
m min (7.4.35)
2 2 2
R d1 1 0,5 R F lim 1 i12

unde:
KF este factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui şi are următoarele valori:
KF = 22…24 - pentru danturi îmbunătăţite–duritatea DF < 350 HB;
KF = 18…20 - pentru danturi durificate –duritatea DF ≥ 350 HB;
KA ; ΨR = b/R ; Mtp ; i 12 ( a se vedea calculul diametrului de divizare);
d1[mm] este diametrul de divizare al pinionului, rotunjit la un număr întreg;
σ F lim [MPa] este rezistenţa limită la rupere prin oboseală la piciorul dintelui, se
adoptă din anexa 7.3;
Valoarea rezultată din calcul se standardizează conform STAS 822 – 82. Gama
modulilor standardizate este dată în tabelul 7.18.
Dacă valoarea calculată este subunitară (m min≤1 mm), atunci se adoptă valoarea
m = 1,25 mm, deoarece precizia angrenajului se micşorează odată cu creştere diametrului şi
micşorarea modulului.
Pentru alte valori calculate ale modulului şi care sunt cuprinse între două valori
consecutive standardizate mk, STAS ≤ m min ≤ m k+1, STAS , alegerea valorilor standardizate se
face astfel:
m = Min.[ mk, STAS ; 1,05 mk, STAS ] , prin micşorare faţă de modulul calculat, sau
m = Max. [1,05 mk, STAS ; m k+1, STAS] , prin adaus faţă de modulul calculat.

 Calculul numărului de dinţi ai pinionului conic

Din considerente geometrice, rezultă:
d1
z1 (7.4.36)
m
Numărul de dinţi ai pinionului se recomandă a se alege la valoarea întreagă imediat
superioară celei calculate. Totodată, trebuiesc avute în vedere şi recomandările firmelor
producătoare de roţi conice (a se vedea tabelul 7. 20).
Valorile lui z1 Tabelul 7.20
Raportul de transmitere i12 1 2 3 4 5 6,5
Numărul minim de dinţi z1 19…40 15…30 12…23 10…18 8…14 6…14
Observaţie: Se recomandă valorile superioare pentru roţi îmbunătăţite şi valorile către
limita inferioară pentru roţile durificate.
 Numărul de dinţi ai roţii dinţate conice

z*2 z1 i12 → z 2 Z şi z1 să nu dividă pe z2. (7.4.37)

 Verificarea abaterii raportului de transmitere

i12STAS i12ef z2
i 100 3%; i12ef . (7.4.38)
i12STAS z1
Pentru a se îndeplini condiţia de mai sus, de multe ori, este nevoie să se adauge sau să
se scadă un dinte la roata dinţată conică.
 52
Zaharie MORARIU
Cunoscând modulul standardizat m şi numerele de z1 şi z2, se pot calcula elementele
geometrice ale angrenajului conic cu dinţi drepţi.

 Elementele geometrice ale roţii plane de referinţă

Aceste elemente sunt standardizate prin STAS 6844-80 (fig.7.13).
Parametrii adimensionali şi dimensionali ai roţii plane de referinţă au următoarele
valori:
0 200 ; h *oa 1; h *of 1,2 ; c*o 0,25.
(7.4.39)
h oa m ; h of 1,2 m ; c o 0,25 m; p o m; d o 2 R o .

domax o
dom po
domim hoa

ho

hof
b
Cilindru frontal exterior
Plan de referinţă Cilindru frontal mediu
Cilindru frontal interior

Fig. 7.13. Elementele geometrice ale roţii plane de referinţă

 Deplasările specifice ale danturi

Dantura roţilor conice poate fi cu sau fără deplasare radială şi tangenţială. Deplasările
specifice radiale şi tangenţiale ale profilului danturii se adoptă în funcţie de recomandările
firmelor producătoare de roţi conice.
În tabelele 7.20A şi 7.20B se prezintă recomandările firmei ENIMS pentru deplasările
specifice radiale xr1 = - xr2 (xr1 > 0) şi tangenţiale xt1 = - xt2 (xr1 > 0) în funcţie de numărul
de dinţi ai pinionului şi de raportul de transmitere.
Tabelul 7.20 A
Deplasările specifice radiale xr1 = - xr2
Nr. de dinţi
Raportul de transmitere i12
z1
1,00 1,05 1,10 1,15 1,20 1,30 1,40 1,60 2,00 3,00 5,00 ≥6
12 - - - - - - - - - 0,52 0,55 0,57
13 - - - - - - - - 0,46 0,50 0,53 0,54
14 - - - - - - - 0,38 0,43 0,48 0,51 0,52
15 - - - - - 0,20 0,30 0,36 0,41 0,47 0,49 0,50
18 0 0,05 0,09 0,11 0,15 0,18 0,26 0,32 0,37 0,43 0,45 0,46
20 0 0,05 0,08 0,10 0,13 0,16 0,23 0,30 0,35 0,40 0,43 0,44
25 0 0,04 0,08 0,09 0,11 0,13 0,20 0,26 0,30 0,35 0,37 0,38
30 0 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,18 0,22 0,26 0,31 0,33 0,35
40 0 0,03 0,05 0,07 0,08 0,09 0,14 0,18 0,21 0,25 0,28 0,28
 53
Zaharie MORARIU
Tabelul 7.20 B
Deplasările specifice tangenţiale xt1 = - xt2
Nr. de dinţi
Raportul de transmitere i12
z1
1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00 7,00 9,00
12 - - - 0,09 0,14 0,17 0,21 0,26 0,29
15 0 0,02 0,04 0,09 0,13 0,16 0,20 0,25 0,28
20 0 0,02 0,05 0,07 0,12 0,15 0,19 0,24 0,26
25 0 0,02 0,05 0,07 0,11 0,15 0,18 0,24 0,25
30 0 0,02 0,05 0,07 0,11 0,14 0,17 0,23 0,25
40 0 0,02 0,05 0,07 0,11 0,13 0,16 - -

 Elementele geometrice ale angrenajului ortogonal cu dantură dreaptă

La1 Ha1

b R1

z1
df1
dm1
da1

δ1
O
d1

Ov1
δ2
zv1

z2

dv1
dm2
df2
d2
da2

av12 zv2

Ov2
dv2

Fig. 7.14. Elementele geometrice ale angrenajului conic

Semiunghiurile conurilor de divizare
z
1 arc tg 1 si 2 90 o 1 (7.4.40)
z2
 54
Zaharie MORARIU
Diametrele de divizare
d 1,2 m z 1,2 ; (7.4.41)
Lungimea exterioară a generatoarei conurilor de divizare
d1 d2
R R1 R 2 (7.4.42)
2 sin 1 2 sin 2
Lăţimea danturii roţilor dinţate
b b1 b2 0,25...0,33 R ; (7.4.43)
Diametrul de divizare mediu
d m1,2 d1,2 b sin 1,2 ; (7.4.44)

Modul mediu al danturii

d m1,2
mm ; (7.4.45)
z1,2
Înălţimea capului, piciorului şi a dintelui (dantură deplasată radial)
h a1,2 m(1 x r1,2 ); h f 1,2 m 1,2 x r1,2 ;
(7.4.46)
h1 h a1 h f1 ; h 2 h a2 h f 2 .
Unghiul capului şi piciorului dintelui
h a1,2
a1,2 arc tg ;
R (7.4.47)
h f 1,2
f 1,2 arc tg ;
R
Unghiul conului de cap şi de picior pentru un angrenaj conic cu înălţimea
dinţilor şi jocul radial variabil
a1,2 1,2 a1,2 ;
(7.4.48)
f 1,2 1,2 f 1,2 ;
Diametrele de cap şi de picior
d a1,2 d1,2 2 h a1,2 cos 1,2 ;
(7.4.49)
d f 1,2 d1,2
2h f 1,2 cos 1,2 ;
Distanţele de aşezare a roţilor conice
L1,2 H a1,2 L a1,2 , unde;
d a1,2 (7.4.50)
H a1,2 ctg a1,2 ;
2
Cota La 1,2 se măsoară pe desen după ce s-a construit angrenajul.

 Elementele geometrice ale angrenajului echivalent

Diametrele de divizare
d1,2
d v1,2 ; (7.4.51)
cos 1,2
Numerele de dinţi pentru roţile echivalente
z1,2
z v1,2 ; (7.4.52)
cos 1,2
 55
Zaharie MORARIU
Diametrele de cap şi de bază pentru roţile echivalente
d av1,2 d v1,2 2 h a1,2 ;
(7.4.53)
d bv1,2 d v1,2 cos ;
Distanţa dintre axe la angrenajul echivalent
d v1 d v2
a v 1,2 ; (7.4.54)
2
Gradul de acoperire al angrenajului conic este egal cu cel al angrenajului
echivalent

2 2 1/ 2 2 1/ 2
d av1 d bv1 d av2 d 2bv2 a v12 tg
. (7.4.55)
2 m cos m

Pentru a se asigura continuitatea angrenării se recomandă:

1,1 – pentru roţi precise (5,6,7);
1,3 – pentru roţi mai puţin precise (clasele de precizie 8,9,10,11).
După calculul elementelor geometrice, şi la angrenajele conice, se impune verificarea
calităţii angrenajului. Verificarea constă în calcularea unor parametri geometrici şi funcţionali
şi compararea acestora cu valorile admisibile. Informaţii în acest sens se obţin din literatura de
specialitate[5,8,15,20].
Indicaţii privind proiectarea constructivă al pinionului şi al roţii dinţate sunt date în
anexa 7.4 şi 7.6.

7.4.3. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

7.4.3.1. Forţele în angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi

Asupra dinţilor în contact acţionează forţa normală Fn care se transmite de la roata

conducătaore la cea condusă după direcţia liniei de angrenare, rezultată din momentul de
răsucire pe care-l transmite roata dinţată conducătoare Mtp. Valoarea forţei normale se obţine
din componentele în care se descompune în punctul de rostogolire C (polul angrenării): o
forţă tangenţială la cercul de rostogolire Ft, o forţă radială la acelaşi cerc Fr şi o forţă axială Fa
(fig. 7.15).
Întrucât pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5…2,5%) se neglijează influenţa
lor. În consecinţă forţele din angrenaj care acţionează asupra celor două roţi sunt egale şi de
sens contrar.
Pentru calculul forţelor se consideră cunoscute elementele geometrice ale angrenajului
şi momentul de răsucire pe care-l transmite roata dinţată conducătoare (pinion) Mtp.
Forţele tangenţiale
2M tp
Ft1 Ft 2 (7.4.56)
dw 1
Forţele radiale şi axiale

Fr1 Fr 2 Ft1tg wt ; Fa1 Fa 2 Ft1 tg ; (7.4.57)

Forţa normală pe flancul dintelui
 56
Zaharie MORARIU
2 2 2
Fn1 Fn 2 Ft1 Fr1 Fa1 . (7.4.58)

Din figură reiese că forţa normală Fnv este diagonala unui paralelipiped, forţa normală
Fn este diagonala unei feţe frontale, iar forţele Ft, Fr şi Fa sunt laturile paralelipipedului.
Obs. Mtp este momentul de răsucire transmis de arborele pe care este montat pinionul.
N
αn
Ft

β
Fr
Fa
β Fr Ftv
Fr αt β
Fn
Ftv
Ft Fnv
Fa Fn Ft Fnv
N
Fnv
Ftv
Fig. 7.15. Forţele în angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi
7.4.3.2. Forţele în angrenajul conic cu dinţi drepţi
Forţele nominale din angrenajul conic se determină cu ajutorul angrenajului echivalent
din secţiunea mediană (fig. 7.16).
Forţele nominale din angrenajul conic ortogonal se determină din momentul de
răsucire al roţii conducătoare. Forţa normală pe dinte Fn aplicată în polul angrenării se
descompune, la cercul de divizare mediu, într-o forţă tangenţială Ft şi o forţă axială Fa.
Datorită pierderilor mici de putere din angrenaj (1…2%), forţele de frecare se
neglijează. Astfel, forţele din angrenaj care acţionează asupra celor două roţi sunt egale şi de
sens contrar.
Forţele tangenţiale se determină ca şi în cazul angrenajelor cilindrice, cu
menţiunea că se calculează în secţiunea mediană a roţilor conice:

2M tp
Ftm1 Ftm2 . (7.4.59)
dm1

Forţele radiale

Fr1 Ftm1 tg cos 1 şi Fr 2 Ftm1 tg cos 2 (7.4.60)

Forţele axiale

Fa1 Ftm1 tg sin 1 şi Fa 2 Ftm1 tg sin 2 (7.4.61)

Forţa normală pe flancul dintelui

 57
Zaharie MORARIU
2 2 2
Fn1 Fn 2 Ft1 Fr1 Fa1 . (7.4.62)

La angrenajul conic ortogonal, forţa radială de la pinion devine forţă axială pentru
roată (Fr1=Fa2) şi forţa axială de la pinion devine forţă radială pentru roată (Fa1=Fr2).
Obs. Mtp este momentul de răsucire transmis de arborele pe care este montat pinionul

Ov2
Ov2

Frv2 Frv2 Fn2

Fr2 Fa2
δ2
O
Ftm1 Ftm2
δ1 Fr1
Fa1
Frv1
Frv1 Fn1

Ov1
Ov1

Fig. 7.16. Forţele în angrenajul conic

7.4.4. REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE – ELEMENTE CONSTRUCTIVE

7.4.4.1. Construcţia roţilor dinţate

Forma constructivă a unei roţi dinţate depinde de dimensiunile ei, de tehnologia de
fabricaţie, de materialül din care se execută şi de condiţiile ei de funcţionare.
Dimensiunile roţilor dinţate, tehnologia de realizare a semifabricatului, tratamentul
termic aplicat şi seria de fabricaţie sunt factori care determină construcţia roţilor dinţate.
Evident, se urmăreşte o fabricaţie economică, varianta optimală fiind consumul de
material, de energie şi de manoperă.
La roţile dinţate care au diametrele de cap d a ≤ 1,8 d 0 (d 0 este diametrul
arborelui pe care se montează roata dinţată), dantura se execută direct în arbore. Acest caz
este întâlnit, în special, la pinion. Fabricaţia acestor roţi este mai economică, deoarece
lipseşte alezajul şi nu necesită elemente de asamblare cu arborele. Pe de altă parte, soluţia
este neeconomică deorece la ieşirea din funcţiune a roţii dinţate trebuie înlocuit tot
arborele. Pentru a evita acest neajuns se recomandă o dimensionare mai largă a
angrenajului şi evitarea uzurii premature prin folosirea de lubrifiaţi de calitate şi a unor
sisteme de etaşare perfomante.
Lăţimea danturii pinionului este mai mare faţă de roată cu 5…10 mm, pentru a
compensa eventualele abateri axiale de montaj.
 58
Zaharie MORARIU
Recomandări cu privire la construcţia pinonului care face corp comun cu arborele se
prezintă în anexele 7.5 şi 7.6.
La roţile dinţate cu d a ≤ 1,8 d 0 ş i d a ≤ 1 5 0 mm, lipseşte discul, astfel
coroana dinţată (obada) şi butucul formează o singură piesă. Ele se execută din bare de oţel
laminate prin forjare sau prin matriţare, iar cele din fontă prin turnare. Dimensiunea minimă a
obezii, pentru roţile din oţel, se ia s o ≥ 2 m (m este modulul danturii), iar pentru cele din
fontă s o ≥ 2,5 m, aşa cum se arată în anexele 7.5 şi 7.6.
Roţile dinţate din oţel care au diametrele de cap d a ≤ 3 0 0 mm se execută prin
matriţare, iar cele care au diametrul de cap 300 ≤ d a ≤ 5 0 0 se execută prin forjare. Roţile
dinţate care au diametrele de cap d a > 5 0 0 mm se execută prin turnare sau prin sudare.
Roţile din oţel forjate sau matriţate sunt prevăzute cu disc. Pentru micşorarea masei
şi pentru intensificarea transferului de căldură, în disc se execută găuri echidistate.
Roţile cu disc se folosesc pentru lăţimi reduse ale danturii cât şi la viteze periferice
mari (peste 10 m/s), căci produc pierderi prin barbotare şi ventilare mai reduse decât roţile cu
spiţe.
Roţile turnate se execută cu disc sau cu spiţe , de preferinţă cu înclinare, fiind o
soluţie mai tehnologică. Această categorie de roţi, fiind de dimensiuni mari, nu se utilizează la
construcţia reductoarelor de uz general şi nu fac obiectul prezentului îndrumar.
Recomandări cu privire la construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice din oţel cu
disc se dau în anexa 7.4.
O categorie aparte este reprezentată de roţile dinţate la care coroana dinţată
(obada) se execută din oţeluri aliate şi înalt aliate. În acest caz butucul se execută din oţel
turnat, oţel laminat sau fontă. Asamblarea dintre coroana dinţată şi butuc se face prin presare
la rece, prin fretaj sau prin şuruburi. La o astfel de variantă, materialul este utilizat raţional,
dar tehnologia de fabricaţie comportă o serie de operaţii suplimentare. Cu toate acestea, costul
de fabricaţie este mai mic.( anexa 7.4.)
Coroana dinţată de la roţile conice cu diametrele de cap d a ≥ 1 8 0 mm se execută
sub formă inelară, care apoi se fixează pe butuc prin şuruburi păsuite în disc. Soluţia se
impune, atât din punctul de vedere al economiei de material, cât şi pentru fixarea rigidă a roţii
pe maşina unealtă.
Recomandări cu privire la construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice din oţel la
care coroana dinţată este inelară, se dau în anexa 7.4.

7.4.4.2. Construcţia carcaselor

Reductoarele cu roţi dinţate cu axe fixe sunt mecanisme organizate ca ansambluri

independente realizate în carcase închise şi etanşe
Reductoarele au în compunere angrenaje cilindrice, conice şi melcate, montate în serie
sau serie – paralel, formând astfel treptele de reducere. Roţile dinţate sunt montate fix pe
arbori, iar arborii se sprijină pe rulmenţi montaţi în carcasă. Etanşarea dintre arborii de intrare
– ieşire şi carcasă se realizează cu ajutorul sistemelor de etanşare specifice arborilor rotitori.
Carcasele reductoarelor se execută în construcţie turnată sau sudată, metoda de
fabricaţie fiind impusă de mărimea seriei de fabricaţie. La fabricaţia de serie mare şi masă
carcasa se execută prin turnare, după care se prelucrează prin aşchiere pe maşini unelte.
Metoda conduce la micşorarea consumului de material şi manoperă, la creşterea preciziei de
execuţie şi a siguranţei în funcţionare a reductoarelor – prin eliminarea sudurilor şi a
deformaţiilor remanente care apar după procesul de sudare.
 59
Zaharie MORARIU
Carcasele reductoarelor se execută în mod uzual prin turnare din fontă (Fc 150, Fc
200, Fc 250 STAS 568 -82, oţel turnat (OT 45, OT 45 STAS 600 - 82), iar în cazul carcaselor
unicat sau de serie mică se execută în construcţie sudată din oţel laminat (OL 37, OL 42, OL
50 STAS - 500/2 - 82).
Pentru a uşura montarea şi demontarea reductoarelor, carcasele se execută din mai
multe părţi. Numărul lor fiind dictat de poziţia arborilor. Pentru poziţia arborilor în plan
orizontal, carcasa se execută din două bucăţi, iar, pentru poziţia arborilor în plan vertical,
numărul de bucăţi este dat de numărul treptelor de reducere. Planele de separaţie a
semicarcaselor trec prin axele de rotaţie a arborilor.
La construcţia carcaselor turnate se impune respectarea tuturor condiţiilor legate de
tehnologia turnării şi prelucrării prin aşchiere.
Prinderea semicarcaselor se realizează prin asamblări filetate, iar poziţionarea relatvă a
semicarcaselor se face prin ştifturi de centrare.
La reductoarele cu roţi îmbunătăţite, carcasele au pereţii verticali dispuşi la interior, iar
nervurile de rigidizare sunt la exterior. Fixarea semicarcaselor se face cu şuruburi şi piuliţe.
La reductoarele cu roţi durificate, pentru a mării volumul băii de ulei, carcasa
inferioară are pereţii verticali dispuşi la exterior, iar nervurile de rigidizare sunt dispuse la
interior. La semicarcasa superioară pereţii verticali sunt dispuşi la interior, iar nervurile de
rigidizare sunt dispuse la exterior. Fixarea semicarcaselor se face cu şuruburi sau prezoane
Carcasa superioară este prevăzută cu: capac de vizitare; dop de aerisire; după caz, tijă
de măsurat nivelul uleiului; elemente de ridicare pentru transport (urechi sau inele de ridicare)
Carcasa inferioară trebuie să fie prevăzută cu: orificiu şi dop filetat pentru evacuarea
uleiului; elemente de ridicare pentru transport; talpă pentru fixarea reductorului pe postament;
după caz, tijă de măsurat nivelul uleiului; fundul băii de ulei să prezinte o înclinaţie de 1:100
pentru golirea totală a uleiului uzat; distanţa dintre axa arborilor şi suprafaţa de aşezare a
caracsei pe postament să fie standardizată confom STAS 2471 - 68.
La asamblarea carcaselor se urmăreşte reducerea distanţei dintre şuruburile din
apropierea rulmenţilor, pentru a micşora momentele preluate de carcase şi pentru rigidizarea
acelei zone. Prelucrarea alezajelor să fie conform condiţiilor tehnice prescrise. Suprafeţele de
asamblare a carcaselor să fie prelucrate îngijit, eventual să se aplice operaţia de tuşare, pentru
asigurarea etanseităţii.
Recomandări cu privire la construcţia carcaselor, se dau în anexele 7.21, 7.22, 7.23.

7.4.4.3. Alegerea rulmenţilor

Deşi rulmenţii se fabrică într-o mare varietate de tipuri constructive, numai rareori
caracteristicile unui anumit tip satisfac complect cerinţele funcţionale ale unei anumite
aplicaţii, astfel încât alegerea tipului de rulment este un compromis între cerinţele funcţionale
apreciate a fi de importanţă majoră.
În funcţie de natura şi mărimea forţelor introduse de angrenaje şi elementele flexibile montate
pe arbori, de turaţia de funcţionare, de abaterile de la coaxialitate şi rotirile în reazeme, de
temperatura de funcţionare, etc., se pot alege următoarele tipuri de rulmenţi:
rulmenţi radiali – în cazul unor aplicaţii cu sarcini radiale mici sau medii, putând
prelua şi sarcini axiale mici. Au o comportare bună şi la turaţii mari. În cazul unor sarcini
radiale mari, când este limitat gabaritul radial, se folosesc rulmenţi radiali cu role cilindrice –
tipurile NU sau N (exemplu – angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi şi transmisii prin curele );
rulmenţi radiali-axiali cu role conice – se folosesc în cazul în care raportul dintre
forţa axială şi cea radială se apropie de unitate sau este supraunitar (angrenaje cilindrice cu
dinţi înclinaţi, angrenaje conice şi melcate care transmit puteri mari şi care lucrează la turaţii
medii şi mari).
 60
Zaharie MORARIU
rulmenţi radial cu cale adâncă de rulare – se folosesc în cazul unor forţe radiale
mari şi forţe axiale mici. Dacă forţa axială este de acelaşi ordin de mărime cu forţa radială se
folosesc rulmenţi radiali-axiali cu bile (angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi şi angrenaje
conice ce transmit puteri mici şi medii la turaţii medii şi mari).
În alegerea tipului optim pentru o anumită aplicaţie, în tabelul 7.21 este dată o
prezentare sintetică comparativă privind caracteristicile funcţionale, gabaritul şi costul pentru
principalele tipuri constructive de rulmenţi [8].

Caracteristicile funcţionale ale rulmenţilor Tabelul 7. 21

Capacitatea
Tipodimensiunea Înclinarea Coeficientul
Costul dinamică de Turaţia limită admisă de frecare
d=40; D=90; B=23 bază C
%
mm 0
kN % rpm % % %
Radial cu bile,
100 33,5 100 8000 100 8’ 100 0,0032 100
6308
Radial-axial cu
140 39 117 8000 100 - - 0,0018 58
bile, 7308
Radial oscilant cu
două rânduri de bile 130 23,2 68 8000 100 240’ 3000 0,0041 127
1308
Radial cu role
140 51 152 8000 100 4’ 50 0,0046 145
cilindrice N308
Radial-axial cu role
140 62 185 5000 62,5 2’ 25 0,0064 200
conice 31308
Radial oscilant cu
300 61 182 3600 45 240’ 3000 0,005 156
role butoi 21308

Mărimea rulmentului se alege în funcţie de diametrul fusului (dfus) pe care se

montează. Acesta se stabileşte constructiv în funcţie de diametrul capătului de arbore (d ca),
astfel:
d*fus d ca (8...15)mm . (7.4.63)
Valoarea obţinută trebuie să fie adusă, prin adaus sau micşorare, la un număr care este
multiplu întreg de 5, astfel diametrul fusului coincide cu diametrul alezajului rulmentului
(dfus = d).
Pentru arborii intermediari diametrul fusului se determină constructiv în funcţie de
diametrul arborelui predimensionat la răsucire dx ( at=20…30 MPa).
d*fus dx (3...5)mm . (7.4.64)

Valoarea obţinută se rotunjeşte la un număr care este multiplu întreg de 5.

Deşi rulmenţii folosiţi la rezemarea arborilor unei transmisii mecanice nu sunt
solicitaţi de aceeaşi forţă radială (reacţiune radială), se recomandă, sub aspectul tehnologiei de
execuţie şi de montaj, a interschimbabilităţii şi economic să se folosească rulmenţi de aceeaşi
tipodimensiune în cele două reazeme.
Se recomandă alegerea rulmenţilor din clasa 1 de utilizare, indicată prin simbolul “ ”,
şi seria de lăţimi 2 sau 3 ceea ce permite în etapa de verificare a rulmenţilor să se treacă la alte
serii de lăţimi (1 sau 4) fără a face modificări esenţiale în desenul de ansamblu. Trecerea la
alte serii de lăţimi este impusă de durabilitatea cerută.
În anexele 7.8 şi 7.9 se indică principalele caracteristici ale rulmenţilor radiali cu cale
adâncă de rulare pe un rând, respectiv pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice.
 61
Zaharie MORARIU
Montajul rulmenţilor. Cele două lagăre, pe care se află sprijinit un arbore se
proiectează ca un singur subansamblu capabil a prelua, în condiţiile impuse de durabilitate şi
precizie, forţele cu care este încărcat arborele.
După modul în care cele două lagăre ale ansamblului participă la preluarea forţelor
axiale cu care este încărcat arborele, se deosebesc, pentru rulmenţii radiali , două soluţii de
rezemare (lăgăruire):
lagăr conducător şi lagăr liber – soluţia este utilizată în cazul arborilor de lungime
medie sau mare şi la care sunt posibile variaţii de temperatură în timpul funcţionării (apar
dilataţii termice la arbore). Rulmentul conducător este fixat axial atât pe arbore, cât şi în
carcasă. Acest rulment are rolul de a prelua reacţiunea radială corespunzătoare şi întreaga
forţă axială, pentru ambele sensuri. Rulmentul condus (lagărul liber) preia reacţiunea radială
corespunzătoare, permiţând în acelaşi timp deplasarea axială în raport cu carcasa, evitând
încărcarea suplimentară axială a rulmenţilor, ca urmare dilatării termice a arborelui.
Rulmentul condus se fixează axial numai pe arbore.
lagăr de sprijin – conducere reciprocă. La această soluţie fiecare dintre cele două
lagăre pot prelua forţa axială numai într-un singur sens, fiind recomandată pentru arbori
scurţi, rigizi şi fără dilataţii termice.
Montarea rulmenţilor radiali-axiali se realizează totdeauna perechii în varianta “O” şi
“X”. Pentru arborii cu forţele situate între reazeme se recomandă utilizarea variantei “X”, iar
pentru arborii cu forţele în consolă se recomandă varianta de montaj “O”.

7.4.4.4. Alegerea sistemului de etanşare

Un sistem de etanşare corespunzător asigură o durată de funcţionare normală a

rulmenţilor prin protejarea acestora împotriva pătrunderii unor impurităţi (praf, particule de
metal, umiditate, acizi etc.) şi prin menţinerea lubrifiantului în lagăr.
Soluţia aleasă pentru etanşare este condiţionată de: felul lubrifiantului, sistemul de
etanşare, condiţiile mediului, viteza periferică a arborelui şi temperatura de lucru.
Pentru etanşarea pieselor rotative (arbori) se folosesc etanşări cu contact (cu inele de
pâslă şi manşete de rotaţie) şi etanşări fără contact (cu fante şi canale, cu labirinţi axiali şi
radiali etc.). Cele cu contact prezintă dezavantajul că provoacă uzarea arborelui, iar cele fără
contact au avantajul că prezintă durabilitate nelimitată.
Pentru reductoarele de uz general, în majoritatea cazurilor, se utilizează manşetele de
rotaţie (simeringuri).
Manşetele de rotaţie fac parte din categoria etanşărilor de protecţie profilate şi au în
compunere elemente din materiale moi (cauciuc), care vin în contact cu suprafaţa arborelui
aflat în mişcarea de rotaţie.
Pot lucra într-o gamă mare de viteze, etanşează fluide curate aflate la presiuni mici
(p 0,05 MPa).
Etanşarea se realizează prin apăsarea exercitată pe suprafaţă arborelui prin arc.
Firmele producătoare (FARTEC–Braşov) produc o mare varietate de tipodimensiuni,
două variante constructive care sunt cel mai des utilizate sunt date în anexa 7.12.
Manşetele de rotaţie având forma şi dimensiunile standardizate, pentru proiectare se
impune alegerea lor. Alegerea se face în funcţie de diametrul fusului şi mărimea locaşului din
carcasă.
Diametrul arborelui pe care lucrează simeringul (dS) se determină în funcţie de
diametrul fusului (dfus), astfel,

dS d fus (2...5)mm . (7.4. 65)

 62
Zaharie MORARIU
Valoarea obţinută trebuie adusă la cea mai apropiată valoare prevăzute în catalogul de
produse ale firmei producătoare de simeringuri (anexa 7.12).
La alegere rezultă dimensiunile de legătură a manşetei de rotaţie (d, D, h) necesare
proiectării.
La execuţia arborelui, zona pe care lucrează manşeta de rotaţie trebuie durificată
superficial la 50…60 HRC şi rectificată (Ra=0,4…0,8 m).

7.4.4.5. Stabilirea formei constructive pentru arbori

Forma constructivă a arborelui se stabileşte în funcţie de diametrul capătului de arbore

(dcaII) şi de geometria pieselor ce se montează pe el (roată de curea, roată dinţată, simering,
rulmenţi).
Pentru poziţionarea diferitelor piese pe arbori se recomandă valorile salturilor de
diametre indicate în fig. 7.17. a. Tipodimensiunea saltului de diametru necesar fixării axiale a
roţilor dinţate şi de curea pe arbore sunt date în fig. 7.17.b, iar geometria degajării pentru
rectificare este dacă în fig. 7.17.c.
Pentru fixarea axială a rulmenţilor sunt indicate în anexele 7.8 şi 7.9 dimensiunile de
montaj şi diametrul minim sau maxim al umărului de arbore pe care se fixează inelul interior
al rulmentului.
Forma constructivă a arborelui se definitivează în funcţie de organele de maşini care
se montează pe arbori: rulmenţi, roţi dinţate, roţi de curea, cuplaje, elementele de etanşare
(anexele 7.5, 7.6, 7.7).
Rugozităţile suprafeţelor arborelui pe care se montează rulmenţi, roţi dinţate, roţi de
curea şi cuplaje, respectiv pentru alezajele carcasei sunt indicate în tabelul 7.22.

Rugozitatea suprafeţelor Tabelul 7.22

Diametrul interior
Clasa de precizie a
Suprafaţa Ra [ m]
rulmentului
d 80 d 80
PO (normală) 0,8 1,6
Arborelui P6 şi P5 (toleranţe strânse) 0,4 0,8
P4 (toleranţe foarte strânse) 0,2 0,4
PO 0,8 1,6
Alezajul carcasei
P6, P5, P4 0,4 0,8
Feţele frontale ale PO 1,6 1,6
umerilor şi carcaselor P6, P5, P4 0,8 1,6
Roţi dinţate
Arborelui 1,6…3,2
Roţi de curea, cuplaje

Distanţa dintre reazeme, necesară pentru determinarea reacţiunilor din reazeme şi

construirea diagramelor de momente, se stabileşte în funcţie de poziţia pe arbore a roţii
dinţate şi a roţii de curea faţă de reazeme. În general, aceste distanţe se măsoară pe desenul
de ansamblu (anexele 7.21…7.25).
La rulmenţii radiali-axiali se consideră că reacţiunile sunt aplicate în centrele de
presiune ale rulmenţilor (poziţia centrelor de presiuni este dată prin cota “a” – anexa 7.9).
Orientativ, valorile pentru lăţimea carcasei reductorului în zona de montaj a
rulmenţilor (w) şi pentru distanţa minimă dintre roata de curea şi reazem (f) sunt date în
tabelul 7.23, în funcţie de momentul de răsucire transmis de arborele respectiv.
 63
Zaharie MORARIU

a R
d [mm] 20…40 4o…60 60…80 80…100

D
D d
h

d
2 3…5 5…8 7…9 9…10
[mm]

h
R
2…3 3…4 4…7 5…8
[mm]

roţi
dinţate,
de curea,
şi de lanţ.
b R

c
d [mm] 10…15 15…40 40…80 80…120

D
R

d
1 1,5 2 2,5
[mm]
c r1
1,5 2,2 3 4
[mm]
Inel
interior
rulment.

c
bd
Dimensiunea degajării r1
r1[
hd

[mm]
r1

mm] carcasă
bd hd rd
1,5 2 0,2 1,3 rd
2 2,4 0,,3 1,5
2,5 3,2 0,4 2
3 4 0,5 2,5 rd
3,5 4 0,5 2,5
4 4,7 0,5 3 arbore
r1
hd

5 5,9 0,5 4
6 6,8 0,6 5 r1
bd
8 8,6 0,6 6

dca dS dfus dfus

dd00

Fig. 7.17 Elemente constructive pentru arbori (arbore reductor cilindric)

 64
Zaharie MORARIU

Cotele de poziţionare a roţilor pe arbore Tabelul 7.23

Mt 80- 100- 200- 400- 600- 800-
1 10-20 20-40 40-60 60-80
[Nm] 100 200 400 600 800 1000
f 70- 80- 90- 95-
35-50 40-55 45-65 50-70 55-75 60-80 60-90
[mm] 105 115 1125 135
w
20-40 25-45 25-50 25-55 30-55 30-60 30-70 40-80 45-85 50-90 55-95
[mm]

7.4.5. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRILOR ARBORE - BUTUC

Asamblarea roţilor dinţate şi de curea şi a cuplajelor pe arborii transmisiei mecanice se

realizează, de regulă, prin pene paralele, caneluri, pene înclinate, cu strângere pe con sau
strângere proprie.
Dacă diametrul de picior (df) al roţilor dinţate este mic (df 1,5do, unde do este
diametrul arborelui în secţiunea de montaj a roţii dinţate), atunci roata dinţată respectivă face
corp comun cu arborele pe care se montează şi asamblarea demontabilă nu mai are sens.
Tipodimensiunile penelor şi canelurilor sunt standardizate. Geometria lor se alege în
funcţie de diametrul arborelui şi de lungimea butucului roţii dinţate, de curea sau semicupla
cuplajului care se montează pe arbore (LB).
Cele mai utilizate elemente de asamblare arbore-butuc în cadrul transmisiilor
mecanice sunt penele paralele (tehnologie de execuţie şi montaj simplă, siguranţă în
funcţionare şi cost mic).
În anexele 7.19 şi 7.20 se indică un extras din STAS 1004-81 cu privire la geometria
penelor paralele.
Verificarea penelor constă în determinarea tensiunilor efective de strivire ( s) şi
forfecare ( f) şi compararea acestora cu tensiunile admisibile ( as, as).
4M t
s as 90 120 MPa , (7.4. 66)
hd o l c
2M t
f af 60 80 MPa . (7.4.67)
bd o l c
în care: Mt – momentul de torsiune; h şi b – dimensiunile secţiunii penei; l – lungimea penei;
lc – lungimea de contact a penei care este dependentă de tipul penei.
Pentru pene de tip A cu capete rotunjite
lc l b . (7.4.68)
Pentru pene de tip B cu capete drepte
lc l . (7.4.69)
Pentru pene de tip C cu un capăt drept, iar altul rotund
b
lc l . (7.4.70)
2
Lungimea penei se alege astfel încât să respecte inegalitatea l LB, unde LB este
lungimea butucului.

7.4.6. CALCULUL REACŢIUNILOR ŞI CONSTRUIREA DIAGRAMELOR DE

MOMENTE ÎNCOVOIETOARE ŞI DE RĂSUCIRE
Cunoscând forţele introduse pe arbore de roţile dinţate şi de curea (încărcarea
arborelui) şi cotele prin care se stabileşte poziţia acestora faţă de reazeme, se pot determina
reacţiunile.
 65
Zaharie MORARIU
Forţele fiind dispuse spaţial se foloseşte metoda suprapunerii efectelor, deci forţele se
descompun în două plane (orizontal x-x şi vertical y-y).
În figurile 7.18 şi 7.19 sunt indicate schemele de calcul a reacţiunilor pentru un
reductor cilindric cu dinţi înclinaţi şi un reductor conic cu dinţi drepţi, cu o treaptă de
reducere.
Schemele prezentate se referă la cazul unei transmisii mecanice la care arborele de
intrare în reductor este antrenat prin intermediul unei transmisii prin curele, iar arborele de
ieşire este legat printr-un cuplaj de maşina de lucru. Astfel, transmisia prin curele introduce pe
capătul arborelui de intrare reacţiunea Sa (cu componenta radială Say şi cea orizontală Sax).
Angrenajul introduce asupra arborelui forţele: radială Fr, axială Fa şi tangenţială Ft.
Reacţiunile din reazeme, în cele două plane, orizontal x şi vertical y, se determină din
ecuaţiile de echilibru a momentelor de încovoiere scrise faţă de punctele de reazem
considerate:
Miy 0 si M iy 0 , rezultă FAy şi FBy; (7.4.71)
B A

Mix B 0 si Mix A 0 , rezultă FAx şi FBx. (7.4.72)

Reacţiunile rezultante (radiale) din reazeme

2 2
Fr A FAx FAy si Fr B F2Bx F2By . (7.4.73)

Reacţiunea axială în aplicaţiile date este forţa axială din angrenaj care are direcţia
paralelă cu axa arborelui considerat
După calculul reacţiunilor din reazeme se construiesc diagramele de momente
încovoietoare şi de răsucire. Apoi, se determină secţiunea cu moment maxim sau cu săgeată
maximă, secţiune în care se face verificarea arborelui la solicitare compusă, oboseală şi la
deformaţii.
7.4.7. VERIFICAREA RULMENŢILOR
Verificarea rulmenţilor constă în parcurgerea următoarelor etape:
stabilirea soluţiei de rezemare a rulmenţilor;
stabilirea încărcării radiale şi axiale a fiecărui rulment;
calculul durabilităţii;
stabilirea sistemului de etanşare şi a lubrifiantului de ungere pentru rulmenţi.
Datele cu privire la soluţia de rezemare a rulmenţilor şi cu privire la forţele radiale şi
axiale cu care este încărcat fiecare rulment, sunt precizate la pct. 7.4.4.3 şi 7.4.6.
Considerând rezolvată problema lăgăruirii şi a încărcării fiecărui rulment se poate
determina capacitatea efectivă de încărcare (Cef) şi durabilitatea exprimată în milioane rotaţii
(L) şi în ore de funcţionare (Lh), în mod diferenţiat pentru fiecare caz şi rulment în parte , cu
relaţiile generale:
C ef Fe L1/ p C; (7.4.74)
p
C 10 6 L
L si L h , (7.4.75)
Fe n 60

unde: C – capacitatea dinamică de încărcare – valorile sunt date în standarde sau în catalogul
de firmă (anexele 7.8 şi 7.9); p – exponent ce depinde de forma corpului de rostogolire (p=3
pentru bile şi p=10/3 pentru role); Fe - forţa dinamică echivalentă.
 66
Zaharie MORARIU
f a b
Mt II
II Fr1
A Ft1
B Fa1
Say FrA
z1 Sax FrB
R.C. Fa2
III Ft2
Fr2

z2
FrD FrC
Arborele III
Arborele II
Fa2 A B
0,5d2
Fr2 Fr1
0,5d1
Fa1
FDy Say FAy FBy
FCy
Ft2 A B

Ft1
FCx Sax FAx FBx
FDx
Fig. 7.18 Calculul reacţiunilor din reazeme - reductor cilindric

II z1 FrD
f (2…3)l l

z2 Fr1 Ft2
A B
Mt II FrA FrB Fa1 Fr2
Sax Say
R.C. Fa2
III Ft1
FrC
Arborele III Arborele II
Fa2 A B
Fr2 0,5dm2
Fr1 0,5dm1
FCy FDy FBy
Say FAy Fa1
Ft2

FCx FDx Sax FAx FBx Ft1

Fig. 7.19 Calculul reacţiunilor din reazeme - reductor conic

 67
Zaharie MORARIU
Forţa dinamică echivalentă a rulmenţilor radiali cu bile şi radial-axiali cu bile şi role
conice încărcaţi simultan cu forţă radială şi axială constantă se determină cu relaţia:
Fe A, B VXFr A, B YFar A, B , (7.4.76)

unde: V – coeficientul de rotaţie (V=1 dacă se roteşte inelul interior şi V=1,2 dacă se roteşte
inelul exterior); X,Y – coeficientul forţei radiale, respectiv al forţei axiale; n – turaţia fusului,
respectiv rulmentului în [r.p.m.]; Far – forţa axială rezultantă.
Valorile coeficienţilor X şi Y se aleg din anexa 7.10 pentru rulmenţii radiali cu bile şi
radiali-axiali cu bile şi din anexa 7.11 pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice.
În vederea alegerii corecte a valorilor acestor coeficienţi se precizează următoarele:
pentru rulmenţii radiali cu bile forţa axială totală de pe arbore este preluată numai
de rulmentul conducător, în cazul soluţiei lagăr conducător-lagăr liber (se recomandă ca
rulmentul conducător să fie rulmentul ce preia reacţiunea radială cea mai mică). Rulmentul
condus preia numai reacţiunea radială, astfel X=1 şi Y=0. Dacă se adoptă soluţia de
conducere reciprocă şi pe arbore există forţă axială, atunci această forţă va fi preluată de
rulmentul care are reacţiunea radială maximă. Pentru acest caz, valorile coeficienţilor X şi Y
i Far A, B
se aleg din standard sau catalogul de rulmenţi în funcţie de rapoartele (valoarea
C0
Far A, B Far A, B
minimă a raportului este notată cu “e”) şi . Dacă raportul e atunci X=1 şi
VFrA, B VFr A, B
Far A, B
Y=0. Pentru valori ale raportului e , X şi Y se aleg din catalogul de rulmenţi.
VFr A, B
i Far A, B
Pentru valori intermediare ale raportului se acceptă interpolare liniară (i - numărul
C0
de rânduri a corpurilor de rostogolire; Fr A, B este forţa radială rezultantă; Far A, B este forţa
axială rezultantă şi C0 este capacitatea statică de încărcare dată în catalogul de rulmenţi).
pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice montaţi pe un arbore, pe care
acţionează o forţă axială exterioară Ka, este necesar să se determine în primul rând sensul
forţei axiale rezultate (Rax) şi rulmentul asupra căruia acţionează. În consecinţă, rulmentul
respectiv va fi supus unei forţe axiale compuse din forţa axială exterioară (Ka) şi componenta
axială suplimentară a rulmentului (Fas) montat în opoziţie. În fig.7.20 se pun în evidenţă
descompunerea reacţiunilor radiale şi a forţelor axiale suplimentare pentru montajul în “O” şi
în “X”. Forţele axiale rezultante (FarA,B) preluate de rulmenţii din cele două reazeme
(fig.7.20) se determină cu următoarea metodologie de calcul:

A. Rulmenţi montaţi în “O”

 forţele axiale suplimentare din rulmenţi
FrA FrB
FS A ; FS B , în care YA,B > e ; (7.4.77)
2YA 2YB
 forţa rezultantă axială
   
R ax K a FSA FSB (7.4.78)
 forţele axiale preluate de fiecare rulment
Dacă forţa rezultantă axială are sensul de la reazemul A către reazemul B, forţele
axiale rezultante preluate de fiecare rulment sunt:
 68
Zaharie MORARIU
  
FarA K a FS B , (7.4.79)
 
FarB FS B .
Dacă forţa rezultantă axială are sensul de la reazemul B către reazemul A, forţele
axiale rezultante preluate de fiecare rulment sunt:
  
FarB K a FS A , (7.4.80)
 
FarA FS A .

B. Rulmenţi montaţi în “X”

 forţele axiale suplimentare din rulment se calculează cu relaţiile 7.4.77
 forţa rezultantă axială se calculează cu relaţiile 7.4.78
 forţele axiale preluate de fiecare rulment
Dacă forţa rezultantă axială are sensul de la reazemul A către reazemul B, forţele
axiale rezultante preluate de fiecare rulment sunt:
  
FarB K a FS A , 7.4.81)
 
FarA FS A .
Dacă forţa rezultantă axială are sensul de la reazemul B către reazemul A, forţele
axiale rezultante preluate de fiecare rulment sunt:
  
FarA K a FS B , (7.4.82)
 
FarB FS B .

FSA FSB FSA Ka FSB

CP CP CP CP
Ka

FrA FrB FrA FrB

Montaj "X" Montaj "O"

Fig 7.20 Sistemul de forţe în rulmenţii radiali-axiali cu role conice

Cunoscând forţele radiale şi axiale ce acţionează asupra fiecărui rulment, se calculează

sarcina dinamică echivalentă după metodologia de la rulmenţii radiali cu bile. Valorile
coeficienţilor e, X şi Y se aleg din anexa 7.11.
Dacă rulmenţii aleşi nu se verifică, atunci se alege un rulment de acelaşi tip cu o serie
de lăţimi superioară.
Dacă rulmenţii din ambele reazeme sunt supradimensionaţi, atunci se aleg rulmenţi
dintr-o serie inferioară de lăţimi.
Valorile durabilităţii minime Lh trebuie stabilite pentru fiecare tip de utilaj funcţie de
durata de funcţionare a acestuia, de condiţiile impuse siguranţei în funcţionare etc. Pentru
reductoare de uz general se recomandă Lh=10 000…20 000 ore.
Ungerea rulmenţilor se face în următoarele scopuri: asigurarea stratului de lubrifiant
în zonele de contact, şi prin acesta, reducerea fenomenelor de uzură prin oboseala de contact,
abrazivă sau de gripare; micşorarea frecărilor de alunecare; evitarea fenomenelor de
 69
Zaharie MORARIU
coroziune; evacuarea căldurii; împiedicarea pătrunderii impurităţilor; reducerea zgomotului şi
a efectelor dinamice.
Parametrii care influenţează alegerea lubrifiantului pentru ungerea rulmenţilor sunt:
dimensiunea; sarcina; turaţia; temperatura de funcţionare; sistemul de etanşare.
Cele mai utilizate materiale de ungere sunt uleiurile minerale (stabilitate chimică şi
mecanică mare), unsorile consistente (au tendinţă de scurgere mai mică şi permit etanşări mai
simple) şi lubrifianţi solizi folosiţi acolo unde uleiurile sau unsorile nu se comportă
satisfăcător – la temperaturi înalte, vid şi mediu coroziv (bisulfură de molibden, răşini
siliconice, epoxidice sau strat subţire de aur, argint, plumb sau teflon).
În cazul transmisiilor cu roţi dinţate închise în carcasă ungerea rulmenţilor se face cu
ulei mineral – de regulă este uleiul mineral cu care se face ungerea roţilor dinţate.

7.4.8. DEFINITIVAREA PROIECTĂRII ARBORILOR

7.4.8.1. Verificarea arborilor
Verificarea completă a arborilor constă în:
verificarea la solicitări compuse;
verificarea la solicitări variabile;
verificarea la deformaţii;
verificarea la vibraţii.
a) Verificarea la solicitări compuse constă în determinarea tensiunii echivalente
maxime ţinând seama de variaţie în timp a momentelor de încovoiere şi răsucire. Se
recomandă ca verificarea să se facă în secţiunea arborelui în care momentul încovoietor
echivalent este maxim.
Tensiunea echivalentă maximă:
M ie max
e max aiIII , (7.4.83)
Wz
unde: Wz – modul de rezistenţă la încovoiere al secţiunii arborelui în care momentul
încovoietor echivalent este maxim (în anexa 7.31 se dau relaţiile de calcul pentru diferite
cazuri); aiIII – tensiunea admisibilă la încovoiere pentru ciclul simetric (anexa 7.30); Miemax –
momentul de încovoiere echivalent maxim.
Momentul de încovoiere echivalent maxim se calculează în funcţie de momentele de
încovoiere din cele două plane perpendiculare şi de momentul de răsucire.
2 2
M ie max M itot Mt , (7.4.84)
unde: Mt – momentul de răsucire transmis prin secţiunea de verificare; - coeficient ce ia în
considerare variaţia diferită, în timp, a tensiunilor de încovoiere şi de răsucire (anexa 7.30);
Mitot - momentul de încovoiere total maxim din secţiunea în care se face verificarea, se
calculează cu relaţia
2 2 2
Mitot Mix Miy . (7.4. 85)
b) Verificarea la solicitări variabile se face pentru secţiunea arborelui ce prezintă
concentratori de tensiuni (canale de pană, caneluri, dantura pinionului, salturi de diametre,
diverse găuri, filete).
Calculul de verificare constă în calculul coeficientului de siguranţă global
c c
c ca , (7.4. 86)
2 2
c c
unde: c - coeficientul de siguranţă la solicitarea de încovoiere; c - coeficientul de siguranţă
la răsucire; ca – coeficientul de siguranţă admisibil (ca=1,3…1,5 pentru condiţii de funcţionare
şi solicitări cunoscute şi ca=1,5…2,5 pentru arbori de importanţă mare).
 70
Zaharie MORARIU
Relaţiile de calcul a coeficienţilor de siguranţă la încovoiere şi răsucire, după metoda
Soderberg, sunt:
1 1
c şi c , (7.4. 87)
K v m K v m

1 c 1 c
unde:
K , K - coeficienţii concentratorului de tensiuni – valorile se aleg din anexa 7.31;
- coeficientul de dimensiune (fig. 7.21);
- coeficientul de calitate a suprafeţei (fig. 7.21);
v, v – amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere, respectiv răsucire;

v
max min
şi
min
, v
max
(7.4. 89)
2 2
unde max, min, max, min sunt tensiunile maxime, respectiv minime ce apar în secţiunea de
verificare ca urmare a variaţiei în timp a momentelor de încovoiere şi răsucire;
m, m – tensiunea medie de solicitare

max min şi ; max min

(7.4.90)
m m
2 2
-1, -1 – tensiunea la oboseală pentru ciclul simetric (notat cu III) – se recomandă:
0,43 r pentru oteluri carbon (OL50, OL60 sau OLC45)
1 (7.4.91)
0,35 r (70...120) MPa pentru oteluri aliate
-1 = (0,55…0,58) -1; c = (0,55…0,58) c;
σr (Rm) – tensiunea de rupere a materialului (anexle 7.3 şi 7.30).

ε 1,0 1 2
1,0
εk 0,9 a
γ 1
0,8
0,8
0,7
2
0,6 0,6 3
4 3
0,5 4
0,4 0,4
10 15 20 30 40 50 60 80 100 150 250
Diametrul d [mm] 120 200 0,2
cc 6
1 – ε pentru oţel carbon fără concentrări de tensiune; 2 - εk 5
pentru oţel aliat fără concentrări şi oţel carbon cu 0
concentrări moderate; 3 – εk pentru oţel aliat cu concentrări 30 50 70 90 110 130 150
moderate; 4 - εk pentru oţel aliat cu concentrări foarte mari.
R m 10 [ MPa]
1,0
ε Răsucire 1 – epruvetă lustruită; 2 –
strunjire fină sau rectificare;
0,9 b 3 – rectificare sau strunjire
brută; 4 – suprafaţă laminată
0,8 sau crustă; 5 – coroziune în
apa dulce; 6 - coroziune în apa
0,7 sărată.
12 20 30 40 50 6070
Diametrul d [mm]

Fig. 7.21. Coeficienţii de dimensiune şi de calitate a suprafeţei

 71
Zaharie MORARIU
În multe aplicaţii momentele de încovoiere din arborii transmisiilor mecanice sunt
constante în timp, iar tensiunile variază după ciclu simetric şi momentele de răsucire după
ciclu pulsator, deci şi tensiunea de răsucire după un ciclu pulsator.
În această situaţie apar următoarele simplificări:
M itot
max ; m 0; v max ;
Wz
(7.4.92)
Mt max
max ; m v .
Wp 2
În concluzie, dacă prin calculul de verificare valorile tensiunilor efective şi a
coeficienţilor de siguranţă sunt diferite mult faţă de valorile admisibile, pot apărea
următoarele situaţii:
arborele este supradimensionat ( emax aiIII şi c ca), variantă care nu se
justifică tehnic şi economic (consum mare de material şi manoperă – cost de fabricaţie mare);
arborele este subdimensionat ( emax aiIII şi c ca), - varianta nu prezintă siguranţă
în funcţionare (arborele se rupe).
În primul rând, pentru situaţiile semnalate mai sus se impune alegerea altui material,
dacă aceasta se poate justifica tehnic şi economic, mai ales în cazul arborelui subdimensionat
care reclamă un material cu caracteristici mecanice superioare.
În al doilea rând se poate modifica diametrul secţiunii arborelui, dar aceasta implică
reconsiderarea formei constructive a arborelui.
Un răspuns, orientativ, la cele două cazuri se poate obţine, sub aspect tehnic şi
1
economic, cu ajutorul raportului 100 %. Raportul indică, calitativ şi cantitativ – procentual,
c
modul cum este utilizată secţiunea arborelui. Pentru o utilizare optimă a secţiunii arborelui,
raportul trebuie să aibă valori cât mai apropiate de valoarea maximă (100%).
Având în vedere că îndrumarul se adresează studenţilor de la inginerie economică,
calculul de verificare a arborilor se opreşte la cele două etape prezentate. Pentru un caz real
de proiectare de arbori se impune parcurgerea tuturor etapelor, folosind metodologiile din
literatura de specialitate.
c) Ajustajele organelor de maşini montate pe arbori se recomandă a fi următoarele:
roţi dinţate ce funcţionează la şocuri mari (H7/s6);
roţi dinţate ce funcţionează la sarcini fără şocuri (H7/r6);
roţi dinţate cu montări şi demontări repetate: H7/n6; H8/n6; H7/k6;
bucşe de reazem: H7/h6; H7/h7;
roţi de curea: H7/j6; H7/h6;
cuplaje: H7/n6; H7/m6; H7/k6;
cuplaje ce funcţionează la şocuri mari: H7/r6;
arborele pe care se montează inelul interior al rulmenţilor: k6; j6;m6;
alezajul din carcasă în care se montează inelul exterior al rulmenţilor: H6;H7.

7.4.9. ALEGEREA CUPLAJELOR PERMANENTE

Alegerea cuplajului optim impune precizarea unor date iniţiale de proiectare şi anume:
momentul de răsucire care trebuie transmis de cuplaj, variaţia acestuia în
funcţionare şi estimarea valorii maxime;
domeniul de variaţie al turaţiei arborilor cuplaţi;
poziţia relativă a arborilor la montaj şi în funcţionare;
 72
Zaharie MORARIU
caracteristicile mecanice şi funcţionale ale celor două părţi ale transmisiei,
lgate prin cuplaj: momente de inerţie reduse la arborele cuplajului; modul de variaţie a vitezei
unghiulare a celor doi arbori;
posibilităţile de montare a semicuplelor pe arborii transmisiei (pene, caneluri,
cu strângere pe con, flanşe);
dimensiunile de gabarit maxim admise de cuplaj.
Deşi există o mare varietate tipodimensională de cuplaje care satisfac în mare parte
cerinţele impuse, în continuare ne referim la cuplajele elastice cu bolţuri şi manşon de cauciuc
(STAS 5988/6-81).
Cuplajul elastic cu bolţuri (CEB) transmite momentul de răsucire de la o semicuplă la
cealaltă prin bolţurile de fixare şi elementul elastic.
Elementele componente ale cuplajului sunt indicate în anexa 7.33. Cuplajul se execută
în două variante: normală tip N; cu bucşe distanţiere, tip B, destinat transmisiilor mecanice ce
au în apropierea cuplajelor şi transmisii prin curele. Astfel, se pot schimba curelele prin
spaţiul liber creat între suprafeţele frontale ale semicuplelor după ce s-au demontat bolţurile,
bucşele elastice şi bucşele distanţiere.
Semicuplele se execută în patru variante constructive (P. C, Cf şi Ki) în funcţie de
forma capătului de arbore şi de necesitatea fixării axiale (anexele 7.33 şi 7.34).
Varianta P se utilizează în cazul în care mărimea de cuplaj aleasă corespunde din
punct de vedere al momentului nominal, dar capetele de arbori pe care se montează cuplajul
au diametrele mai mici decât diametrele nominale (d) ale cuplajului. La această variantă se
pot realiza numai semicuple cu alezaj cilindric, fără fixare axială, având diametrul alezajelor
în limitele diametrului do indicate în anexa 7.34, cu obligativitatea verificării la rezistenţă a
capetelor de arbore şi penele.
Semicuplele cu fixare axială se folosesc în cazul în care apar forţe axiale în timpul
funcţionării.
Cuplajul de o anumită mărime se utilizează la cuplarea arborilor care au diametre
egale sau diferite, dar în limitele alezajelor date în anexa 7.34.
Mărimea cuplajului se alege în funcţie de momentul de răsucire nominal transmis de
cuplaj Mtn sau de diametrul capătului de arbore, luând în considerare regimul de lucru a
maşinii motoare şi de lucru prin coeficientul de serviciu cs (valorile sunt date în anexa 7.32),
astfel încât
M tc cs M t M tn , (7.4.93)
unde: Mtc – momentul de calcul; Mt – momentul de răsucire nominal transmis de arbore; Mtn
– momentul de răsucire nominal transmis de cuplaj (anexa 7.34).
Exemplu de notare a unui cuplaj elastic cu bolţuri de mărimea 12, variantă normală
(N), cu o semicuplă P cu d = 100 mm şi cealaltă Ki cu d=110 mm, executată din oţel OT60-3.
Cuplaj CEB 12N-P100/K110 – OT60-3 STAS 5982/6-81.

Cunoscând preţul specific unitar p0CEB [u.m / kg] şi masa cuplajului MCEB [kg] se
determină preţul de achiziţie, cu relaţia:

PCEB = MCEB ∙ p0CEB [u.m]. (7.4.94)

Pentru construcţiile de cuplaje care nu sunt standardizate şi pentru cuplajele care se

montează pe utilaje ce reclamă siguranţă mare în funcţionare, se impune a se efectua calcule
de rezistenţă mecanică de dimensionare şi de verificare a principalelor elemente componente.
 73
Zaharie MORARIU
8. ELEMENTE DE ANALIZĂ ECONOMICĂ
8.1. STABILIREA PREŢULUI
Sintetizând multitudinea de concepţii cu privire la definirea preţului, se poate aprecia,
că preţul este un instrument complex de mărime monetară, care reflectă, în mărimea lui, atât
cheltuielile de muncă efectuate pentru obţinerea produsului, cât şi utilitatea, cererea şi oferta,
raritatea ca şi alte variabile. Deci, preţul se poate defini ca o expresie financiară a valorii
atribuite produsului de către consumator în cadrul schimbului [1,10,19].
Preţul nu reprezintă doar o categorie valorică, el are importante funcţii tehnico-
economice [1]:
funcţia de calcul, de măsurare a cheltuielilor şi a rezultatelor;
funcţia de informare cu privire la situaţia pieţei, raportul dintre cerere şi ofertă;
stimulează producătorul asupra a ceea ce trebuie şi cum trebuie să producă;
funcţia de stimulare a agenţilor economici în vederea reducerii costurilor, creşterea
rentabilităţii şi îmbunătăţirea calităţii produselor;
funcţia de recuperare a costurilor şi de distribuire a veniturilor; pentru ofertant se
asigură acoperirea cheltuielilor, recuperarea cheltuielilor şi obţinerea unui profit normal
necesar dezvoltării.
Noul sistem contabil din România are obligaţia să organizeze evidenţa costurilor de
producţie, potrivit uzanţelor din întreprinderile (firmele) ţărilor anglo-saxone evoluate.
Costurile de producţie, şi evidenţa acestora constituie obiectul unei activităţi corespunzătoare
în domeniu. Astfel, din moment ce avem producţie, lucrări sau servicii care necesită calculaţii
de costuri, acestea trebuiesc efectuate în cadrul contabilităţii nominalizate [2,18].
Costurile de producţie sunt formate din:
costurile directe pe un produs sau o unitate de produs;
costurile indirecte ale secţiei de producţie şi costurile generale ale întreprinderii;
cheltuielile de desfacere;
dobânzile aferente împrumuturilor;
alte cheltuieli.
Costurile indirecte se pot constitui printr-o bază de raportare, care poate fi:
salariile ca element al costurilor directe;
consumul de materii prime;
orele de funcţionare a utilajelor;
totalul costurilor directe;
alţi factori.
Dintre metodele de organizare a contabilităţii în cadrul unităţilor patrimoniale, sub
aspectul costurilor de producţie, potrivit produsului ce face obiectul proiectului, se precizează:
metoda pe comenzi care se aplică în cazul produselor cu ciclu lung de fabricaţie
sau a produselor unicat. Se foloseşte acolo unde produsul finit se obţine prin asamblarea unor
subansamble independente. Obiectul de evidenţă şi de calculaţie a costului efectiv îl constituie
comanda lansată pentru un produs de acelaşi fel sau de tipuri diferite. Cheltuielile de
producţie se reflectă în contul de calculaţie deschis la nivelul comenzii, pe articole de
calculaţie. Costul efectiv specific al produsului sau serviciului se stabileşte la terminarea
comenzii, cu relaţia
CPA i
c [u.m / kg], (8.1.1)
q
unde: CPA – cheltuieli de producţie pe articole de calculaţie [u.m]; q – cantitatea de produse
realizate în cadrul comenzii [kg]; i – articolul de calculaţie.
Eventualele diferenţe care apar la terminarea comenzii se include în costul efectiv al
 74
Zaharie MORARIU
produselor de comandă;
metoda globală care o folosesc unităţile ce realizează un singur produs, la care,
la sfârşitul perioadei de fabricaţie nu există semifabricate sau producţie neterminată;
metoda costurilor directe – constă în împărţirea costurilor de producţie, pe
produs, lucrare sau serviciu în costuri directe sau indirecte; metoda ia în calcul costurile
directe, pentru care calculaţiile sunt detaliate, iar costurile indirecte se adaugă după un anumit
criteriu (cheie).
Analiza costurilor produselor, lucrărilor sau serviciilor în unităţile economice, permit
furnizarea unor informaţii cu privire la raporturile dintre costurile variabile şi cele fixe, dintre
costurile directe şi cele indirecte.
Principalele locuri generatoare de costuri în cadrul unei unităţi economice se pot
observa în figura 8.1 [4].
Mecanismul formării preţului, bazat pe costuri, are ca bază de plecare organigrama de
personal (fig. 8.2) şi organigrama cu principalele faze ce concură la realizarea produsului
(transmisie mecanică) reprezentată în fig. 8.6. În organigrama de personal din fig. 8.2 se va
complecta numărul de persoane ce fac parte din diferitele compartimente şi salariul de
încadrare lunar sau salariul orar pentru fiecare salariat în parte.
Firma

Costuri de producţie

Cercetare- Producţie Personal Comercial

Dezvoltare
Planificare Financiar
Conducere Contabil
Proiectare Programare Formare Aprovizionare
urmărire perfecţionare
Elaborare Asigurare Administraţie Desfacere
tehnologie tehnico- personal
materială
Norme de
fabricaţie Realizare Cointeresare

Fig. 8.1. Locuri generatoare de costuri de producţie

Manager

Serviciul contabilitate Serviciul tehnic Secretariat

Atelier Atelier Serviciu de Atelier

montaj vopsitorie aprovizionare desfacere garanţii şi servicii

Fig. 8.2. Organigrama de personal

Conform normativelor din România, structura preţului de producţie, de ofertă, este dat
de relaţia [2,13,14]:
PR O C t (8.1.2)
 75
Zaharie MORARIU
unde: Ct – costul de total de producţie; - profitul prognozat.
Costul total de producţie, în cadrul calculaţiei pe articole, este dat de relaţia:
C t CD CI (8.1.3)
unde: CD – costuri directe; CI - costuri indirecte.
Costul direct, indirect şi costul total, folosind calculaţia pe articole, pentru transmisia
mecanică, se obţin cu ajutorul tabelului 8.1. Acest tabel permite şi calculaţia preţului de
producţie. La modul general, costurile indirecte comune secţiei şi cele generale ale firmei, cu
elementele care le constituie, sunt prezentate în detaliu în tabelele 8.2 si 8.3.
Se face precizarea că la materiile prime şi materiale, combustibili şi energie, preţurile
se stabilesc la nivelul preţurilor mondiale.
Preţul de vânzare calculabil se poate obţine prin metoda de calculaţie suplimentară
diferenţiată (fig.8.3) [6], în care se consideră principalele locuri producătoare de costuri.
Metoda ia în considerare principalele mărimi de bază, cum sunt:
● costurile materialului;
● costurile de fabricaţie şi montaj exterior;
Costurile generale se determină prin luarea în considerare a unor mărimi de referinţă;
costurile unice ale materialului;
costurile de salarizare pentru fabricaţie;
costurile materialului.
În faza de proiectare, toate tipurile de costuri se pot obţine prin luarea în considerare,
ca mărime de referinţă, costul materialului, aşa cum se arată în fig. 8.3.

Preţul de vânzare calculat PV

Costuri proprii
Câştig / Pierderi
CPR

Costuri de Costuri de dezvoltare Costuri unice Costuri generale de

producţie proiectare de vânzare reprezentanţă şi de vânzare
CPRD CDP CUV CGRV
68,6 % CPR 8,6 % CPR 3,7 % CPR 19,1 % CPR
181,48 % CM 22,75 % CM 9,788 % CM 50,53 % CM

Costurile Costuri de Costurile pentru Costuri generale Costuri generale

materialului fabricaţie montaj exterior de reprezentanţă de vânzare
CM CF CME CGR CGV
37,8 % CPR 27,8 % CPR 3,0 % CPR 8,2 % CPR 10,9 % CPR
73,54 % CM 7,93 % CM 21,69 % CM 28,835 % CM

Suma
speciale de fabricaţie
Costuri de salarizare

costurilor
Costuri unice

pentru fabricaţie
Costuri generale

Costuri generale
ale materialului

ale materialului

Costuri unice

generale:
de fabricaţie
91,26 % CM

22,47 % CM

48,92 % CM
34,5 % CPR

18,5 % CPR
8,74 % CM

2,11 % CM
3,3 % CPR

8,5 % CPR

0,8 % CPR

49,5 %.
CUSF
CGM
CUM

CGF
CSF

Suma
costurilor
unice:
50,5 %.

Fig. 8.3. Schema diferenţială de calculaţie a costurilor

 76
Zaharie MORARIU
Costurile materialului (CM) cuprind costurile de cumpărare pentru materialul brut,
pentru materialul semifabricat, pentru diversele piese standardizate sau normalizate care se
achiziţionează din comerţ, precum şi pentru semifabricatele obţinute prin colaborare cu
parteneri externi.
Costurile unice se calculează în funcţie de cantitatea de material QM [kg] şi costul
specific al materialului cUM [u.m./ kg], cu ralaţia:

C UM Q M c UM [u.m]. (8.1.4)

Costurile generale ale materialului (CGM) reprezintă o anumită cotă procentuală din
costul materialului. Ele cuprind costurile aferente spaţiului de depozitare a materialului şi
cheltuielile de depozitare.
Costurile de fabricaţie (CF) include costurile propiu-zise cu fabricaţia pieselor
componente şi cu moatajul acestora. Ele reprezintă cheltuielile cu salariile şi contribuţiile la
salarii plătite de angajator şi de angajat, costurile cu energia şi combustibilul utilizaţi direct la
realizarea produsului.
Costurile de salarizare pentru fabricaţie se calculează în funcţie de salariul în unitate
de timp cS [u.m / oră] şi timpul necesar fabricaţiei unei piese tF [ore], cu relaţia:

CSF cS t F [u.m]. (8.1.5)

Costurile generale de fabricaţie reprezintă o anumită cotă procentuală din costul de

fabricaţie. Ele cuprind: costurile clădirilor administraţiei şi a secţiilor; consumurile energetice
pentru iluminat şi încălzire; cheltuieli cu consumul de apă şi canalizare; costurile
echipamentelor; cheltuieli salariale pentru personalul auxiliar al secţiei si al unităţii
economice, etc.
Preţul de vânzare se poate obţine din costurile propii care au fost obţinute prin
calculaţia diferenţiată (CPR), la care se adaugă profitul prognozat (Π).

PV C PR . (8.1.6)

În ultima vreme, s-a răspândit conceptul privind costul produsului pe baza ciclului de
viaţă, care constă în acumularea costurilor care survin în cursul întregului ciclu de viaţă al
unui produs, de la conceperea sa până la abandonarea lui de către utilizatori [6,10].
Numeroasele analize ale costurilor arată că cele de fabricaţie şi vânzare a produsului
reprezintă o parte din ce în ce mai limitată în totalul cheltuielilor, cele din amonte şi aval,
devenind mai împovărătoare.
Datele care stau la baza calculaţiei costului ciclului de viaţă provin din toate
sectoarele, aşa cum se arată în fig. 8.4. [10,12].
Determinarea şi controlul costurilor ciclului de viaţă sunt responsabilităţi ale
inginerului de cost, ca răspuns la nevoile organizaţionale.
Practicile contabile curente nu reflectă exact costurile de conversie când unele procese
sunt mari consumatoare de capital, iar altele nu, fapt bine cunoscut de estimatorii de costuri şi
de alte persoane implicate în decizii de producţie şi de achiziţie.
Inginerul responsabil de cost estimează elementele semnificative de cost şi determină
ce cheltuieli trebuie ele să reprezinte şi a costului probabil al vânzărilor.
Inginerul responsabil de cost, ca parte a structurii productive, are mai multă
credibilitate, sarcina sa fiind să dirijeze producţia spre îndeplinirea obiectivelor de cost
proiectate, deci, estimarea viabilităţii financiare a unei propuneri de fabricaţie sau de produs.
 77
Zaharie MORARIU
Obiectivul inginerului de cost este “proiectarea având în vedere costul” şi aici
colaborarea strânsă cu:
serviciul aprovizionare, pentru a determina costurile probabile ale componentelor;
proiectarea tehnologică, pentru optimizarea metodelor de fabricaţie;
controlul calităţii, pentru a adapta produsul la cerinţele clientului, în cadrul preţului;
compartimentul de garanţii şi servicii, pentru aprovizionarea cu componente care au
durabilitatea de funcţionare mai mică decât durabilitatea produsului şi să analizeze costurile
de întreţinere, revizii şi reparaţii pe tot ciclul de viaţă.
În concluzie, inginerul de cost trebuie să posede cunoştinţe tehnico-economice, în
proiectare, fabricaţie, testare, controlul calităţii, de întreţinere şi reparare şi cu privire la
contabilitatea costurilor.
Estimarea costurilor de viaţă se poate face grafic, în coordonate costuri şi timp. La
principalele faze ce concură la realizarea unui produs ( stabilirea temei, desenul de ansamblu,
desenele de execuţie, tehnologia de fabricaţie şi SDV, fabricaţia şi suportul logistic) se
analizează în detaliu costul şi timpul necesar execuţiei fiecărei faze.

Şeful producţiei Vânzări

Director Inginerul responsabil de cost Dezvoltare

comercial Costul estimat de produs

Finanţe Aprovizionare Conducerea

Contabilitate activităţii
productive

Fig. 8.4 Fluxul informaţional privind estimarea costului

8.2. RENTABILITATEA FIRMEI

Pentru producători ofertanţi, elementele principale ce stau la baza formării preţurilor

sunt:
costurile de producţie;
dimensiunea profitului;
obiectivele pătrunderii şi menţinerii pe piaţă;
menţinerea poziţiei şi prestigiului firmei.
Costurile de producţie marchează limita minimă obiectivă a nivelului preţurilor, sub
care activitatea ofertantului devine falimentară. Limita superioară a preţului este determinată
de evoluţia cererii pe piaţă.
Pragul de rentabilitate are la bază costurile pentru determinarea preţului, firma
calculând un preţ corespunzător acestui prag.
Pentru acoperirea costurilor firma trebuie să vândă o cantitate suficientă de produse la
un preţ convenabil, ceea ce face ca activitate firmei să fie rentabilă. Toate încasările peste
costurile totale reprezintă profitul firmei.
Pentru a se obţine un profit mai mare, va trebui să se vândă o cantitate mai mare de
produse, la acelaşi preţ, fie să folosească un preţ mai mare la aceeaşi cantitate de produse.
 78
Zaharie MORARIU
Pragul de rentabilitate, în cantitate, în forma cea mai simplă, este dat de relaţia:

CF CF
PRQ (8.2.1)
mcvu pvu cvu

unde CF – costul fix; pvu – preţul de vânzare unitar; cvu – costul variabil unitar; mcvu –
marja costului variabil unitar.
Costurile variabile (CV) sunt acelea care îşi modifică volumul în acelaşi mod cu
modificarea volumului fizic al producţiei şi cuprinde:
consumul de materii prime şi materiale;
energie electrică în scop tehnologic;
apă, abur, combustibili necesari tehnologiei;
salarii de bază a lucrătorilor productivi.
Costurile fixe (CF) sunt acelea care rămân relativ neschimbate:
salariile personalului administrativ;
amortizarea capitalului fix;
energie şi combustibili de încălzit şi iluminat;
apă, canal, salubritate;
cheltuieli cu protecţia muncii.
Costurile variabile şi fixe se pot evalua din datele prezentate în tabelul 8.1.
Pragul de rentabilitate se poate determina grafic, dacă se cunoaşte cifra de afaceri
(CA) pe o perioadă dată de timp.
CA pvu q , (8.2.2)
unde q este cantitatea de produse vândute.
Pentru reprezentarea grafică, se definesc două drepte D1 şi D2 care caracterizează cifra
de afaceri, respectiv suma costului variabil şi fix, astfel (fig. 8.5):
D1 CA si D 2 CV CF (8.2.3)

D1
CV + CF
CA [u.m] Profit

D2
PRQ

CF

Pierderi
q Cantitate (Q)

Fig. 8.5. Pragul de rentabilitate

CA - cifra de afaceri; CV, CF - costul variabil, respectiv fix.
 79
Zaharie MORARIU

Contract - Comandă

Proiectare

Aprovizionare

Motor Reductor Placă de Vopsea

electric bază

Trans. prin Cuplaj Elemente de Elemente

curele asamblare speciale

Montaj Protecţie antifonică

verificare
Protecţie antivibratorie

Vopsire Protecţie ignifugă

Testare Instalaţie electrică

Ambalare

Expediere

Instalare
Întreţinere

Verificare
Revizii
Testare

Reparaţii
Servicii
Dezafectare

Fig. 8.6. Organigrama pe faze Transport

de execuţie a transmisiei mecanice
 80
Zaharie MORARIU
Calculaţia preţului de producţie pe bază de comandă Tabelul 8.1.
Articole de calculaţie Valoarea
Costuri
(transmisie mecanică) % u.m.
Motor electric
Transmisie prin curele
Reductor
Cuplaj
Placă de bază
Protecţie antifonică
Materii Protecţie antivibratorie
prime Protecţie ignifugă
şi Sisteme automate de pornire-oprire
materiale Sisteme de avertizare a avarilor
Costuri Apărătoare de protecţie
directe Şuruburi
Şuruburi de fundaţie
Piuliţe
Şaibe Grower
Şaibe plate
Vopsea standard şi diluanţi
Combustibili şi lubrifianţi
Energie electrică
Salarii brute directe (SD)
Contribuţii la salarii (CAS, CASs, AS, FR, FÎ) (CS)
Alte costuri directe
A. Total costuri directe (TCD)
Costuri comune secţiei (CCS)
Costuri
Costuri generale ale firmei (CGF)
indirecte
Alte costuri indirecte
B. Total costuri indirecte
C. Total costuri de producţie (A + B)
D. Dobânzi la împrumuturi (pentru produsele cu ciclu lung de fabricaţie
se introduc în CGF)
E. Profit
E. Preţ de producţie (C + D + E)
Ponderea costurilor comune secţiei şi a costurilor generale ale firmei se poate determina
cu relaţiile:
CCS CGF
PCCS 100 şi PCGF 100 [%]
SD CS TCD

unde: CCS - costurile totale indirecte ale secţiei - tabelul 8.2;

SD şi CS - salarii directe şi contribuţii la salarii - tabelul 8.1;
CGF - costurile generale ale firmei - tabelul 8.3;
TCD - total costuri directe - tabelul 8.1.
Costurile legate de proiectare, teste şi omologări directe, deplasări (transport, cazare,
diurnă) pentru asigurarea unor servicii prevăzute în cadrul comenzii se înregistrează la
"alte costuri directe".
 81
Zaharie MORARIU

Costuri indirecte comune secţiei (CCS) Tabelul 8.2

Nr. Valoarea
Denumirea costurilor (simbol) Baza de calcul
crt. % u.m.
Costuri cu întreţinerea şi
CIFU prin repartizare
funcţionarea utilajelor
- durata
Costuri pentru întreţinerea utilajelor şi
- consumuri materiale
1. mijloacelor de transport ale secţiei,
- tarife operaţionale
reviziile tehnice şi reparaţiile curente.
- impozite, CAS
- nr. de utilaje şi
mijloace de transport
Amortizarea utilajelor de lucru şi - durate normate de
2.
mijloacelor de transport ale secţiilor folosinţă
- valoarea utilajelor,
mijloacelor
Uzura, întreţinerea şi reparaţia sculelor, - consumuri materiale
3. dispozitivelor şi verificatoarelor cu - preţuri de cumpărare
destinaţie specială. - tarife de manoperă
Energie, combustibil şi alte materiale - consumuri
4.
pentru scopuri tehnologice şi motrice. - preţuri (tarife)
CGS Costuri generale ale secţiei prin repartizare
5. Salariile personalului de conducere
- salarii contractate
tehnic, economic, de specialitate şi
(negociate)
administrativ şi de servire a secţiei şi
- CAS
contribuţiile la asigurările sociale.
- valoarea de inventar
Amortizarea clădirlor secţiei şi a
6. - durata normată de
celorlalte mijloace fixe.
funcţionare
Costuri pentru încercări, cercetări, - salarii
7. experienţe, standardizate, studii, creaţii - consumuri materiale
şi inovaţii privind activitatea secţiei. - preţuri de achiziţie
- consumuri materiale
8. Costuri cu protecţia muncii în secţii
- preţuri de achiziţie
9. Alte costuri generale ale secţiei.
Costuri administrativ-gospodăreşti
CAGS prin repartizare
ale secţiei
- durate
10. Deplasări, detaşări şi transferări în ţară. - tarife (transport
diurne)
Materiale pentru întreţinerea şi - consumuri
11.
curăţenia clădirilor. - preţuri materiale
Reparaţii curente la clădiri şi alte - salarii
12.
mijloace fixe. - materiale
- consumuri
13. Costuri pentru încălzire.
- preţuri
Energie electrică pentru iluminat şi
- consumuri
14. forţă motrice în scopuri administrativ-
- preţuri
gospodăreşti.
Apă, canal, salubritate pentru nevoi - consumuri
15.
administrativ-gospodăreşti. - preţuri
16. Total costuri comune secţiei (CCS)
 82
Zaharie MORARIU

Costuri indirecte generale ale firmei (CGF) Tabelul 8.3

Nr. Valoarea
Denumirea costurilor (simbol) Baza de calcul
crt. % u.m.
CIG Costuri de interes general prin repartizare
Salariile personalului de conducere, tehnic,
economic, de specialitate şi administrativ, - salarii
1. de servire şi de pază a firmei, protecţia - impozite pe salarii
socială şi contribuţiile la asigurări sociale, - CAS
aferente.
Contribuţii la fondul de cercetare ştiinţifică
2.
şi dezvoltare tehnologică şi alte contribuţii.
- valoarea de inventar
3. Amortizarea mijloacelor fixe. -durata normată de
funcţionare
Costuri pentru încercări, experienţe, - salarii
4. standardizări, studii, invenţii şi inovaţii de - consumuri materiale
interes general. - preţuri de achiziţie
Costuri pentru protecţia muncii cu caracter - consumuri materiale
5.
general. - preţuri de achiziţie
6. Dobânzi bancare
- salarii, durata
Costuri pentru prelucrarea mecanizată şi - tarife orare
7.
automată a informaţiilor. - consumuri materiale
- preţuri de achiziţie
8. Alte costuri generale ale firmei.
CAG Costuri administrativ - gospodăreşti prin repartizare
9. Furnituri de birou. - preţuri de achiziţie
10. Cărţi, reviste, publicaţii şi abonamente. - preţuri de achiziţie
- durata
11. Costuri poştă - telecomunicaţii - fax etc. - tarife
- salarii
- durata
12. Alte costuri de birou. - tarife (transport,
diurnă)
13. Deplasări, detaşări sau transferări.
14. Materiale pentru întreţinerea şi curăţenia - consumuri
clădirilor. - preţuri
- consumuri
15. Costuri pentru încălzit.
- preţuri
- salarii
16. Repartiţii curente şi alte mijloace fixe.
- consumuri- preţuri
Energie electrică pentru iluminat şi forţă
- consumuri
17. motrice în scopuri administrativ-
- preţuri
gospodăreşti.
Apă, canal, salubritate pentru nevoi - consumuri
18.
administrativ-gospodăreşti. - preţuri
Alte costuri pentru întreţinere şi
19.
gospodărire.
20. Total costuri generale ale firmei (CGF)
 83
Zaharie MORARIU
8.3. PIAŢA fIRMEI
Piaţa reprezintă sfera de manifestare şi confruntare a oferte şi a cererii şi realizarea lor
prin intermediul vânzării-cumpărării.
În sfera pieţei este cuprins un ansamblu de condiţii – economice, sociale, culturale şi
demografice – care determină dinamica ofertei şi cererii de produse, raporturile dintre ele şi
evoluţia preţurilor şi a vânzărilor.
Pentru ofertant contează cunoaşterea cererii, perceperea ei pe piaţă, a structurii pieţei
şi funcţionarea ei din punct de vedere a cererii. Astfel, piaţa este formată din ansamblul
cumpărătorilor efectivi şi potenţiali ai unui produs sau serviciu.
Într-o abordare practică este necesar să se delimiteze piaţa efectivă de cea potenţială.
Piaţa efectivă defineşte dimensiunile pieţei la un moment dat, tranzacţiile efectiv
desfăşurate, confruntarea efectivă a cererii cu oferta.
Piaţa efectivă a firmei reprezintă totalitatea utilizatorilor unui anumit produs, deci ei
dispun de resursele financiare pentru achiziţionarea produsului şi a serviciilor.
Piaţa preferenţială arată dimensiunile posibile ale pieţei, probabilitatea de confruntare
a cererii cu oferta.
Piaţa potenţială reprezintă totalitatea consumatorilor care doresc produsul şi serviciul,
au putere de cumpărare şi acces la acestea.
Piaţa firmei reprezintă spaţiul economic-geografic în care aceasta este prezentă cu
produsele şi serviciile sale, unde resursele umane, materiale şi financiare îi conferă o anumită
influenţă şi un anumit prestigiu.
Privită ca sferă de confruntare a cererii cu oferta, piaţa firmei exprimă raportul care se
formează între oferta proprie alcătuită din unul sau mai multe produse şi servicii şi cererea
pentru acestea. O variantă posibilă pentru transmisia mecanică este dată în fig. 8.7.
Piaţa totală

Produsul Gama
Transmisi mecanică de servicii

Motor electric Reductor Alte componente Fără servicii Servicii totale

Transmisia prin curele Cuplaj Servicii limitate

Fig. 8.7. Structura pieţei - variantă pentru transmisia mecanică

Prin oferta sa, firma producătoare de transmisii mecanice se poate adresa unor
categorii distincte de agenţi economici: întreprinzători particulari; producători de produse
industriale (industria constructoare de maşini, a lemnului, a materialelor de construcţie, navală
etc.); agricole şi alimentare; construcţii industriale şi civile; industria mineritului; agenţi
economici din alte ţări.
Firma trebuie să-şi desfacă produsele la cât mai multe categorii de agenţi economici.
La comercializare poate oferii produsul cu sau fără gama de servicii (livrare la domiciliu;
montare, testare şi punere în funcţionare; garanţii pe o anumită perioadă de timp; asigurarea
cu piese de schimb şi lubrifianţi; revizii tehnice; reparaţii; dezafectarea după casare (fig. 8.6).
Pentru un anumit teritoriu piaţa totală pentru un produs (exp. transmisia mecanică),
este dată de ansamblul pieţelor ce acţionează în cadrul ei [19],
 84
Zaharie MORARIU
n
Pt N j I j K j , unde j 1,2,3...n. (8.3.1)
j 1
unde:Pt – piaţa totală a produselor destinate vânzării-cumpărării; Nj – numărul de consumatori
ai produsului “j”; Ij – intensitatea medie de consum a unui consumator al produsului “j”; Kj –
coeficientul puterii de cumpărare a consumatorului, influenţat de nivelul preţului; n - numărul
de produse existente pe piaţă.
Datele numerice pentru aplicaţie trebuie să se stabilească de fiecare proiectant în
funcţie de durabilitatea în funcţionare; pentru transmisia mecanică durabilitatea este de
aproximativ 2 ani, dacă funcţionează 24 ore/zi.
În aceste condiţii se pot adopta următoarele date:
j=1, N1= x1 buc. – utilizatori cu servicii totale;
j=2, N2= x2 buc. – utilizatori cu servicii limitate;
j=3, N3= x3 buc. – utilizatori fără servicii;
Ij=1 pentru toate cazurile, în această perioadă utilizatorii achiziţionează o singură dată
produsul.
Pentru cunoaşterea dimensiunilor pieţei firmei, este necesar a se determina capacitatea
firmei.
Capacitatea efectivă a pieţei firmei reprezintă volumul actelor de vânzare-cumpărare
realizate de acestea, într-o perioadă de timp determinată, fără a lua în considerare preţul.
Măsurarea se face cu ajutorul indicatorilor:
volumul cererii Pc, ce exprimă puterea de absorbţie a pieţei. Acest indicator
foloseşte la identificarea gradului în care oferta produsului analizat acoperă cererea;
volumul ofertei Po, ce exprimă cantitatea de produse pe care firma le poate oferi
pieţei, la un moment dat;
volumul vânzărilor Pv, reprezintă totalul tranzacţiilor de produse şi servicii ale
firmei, pe o anumită perioadă de timp.
Orientativ, sub forma previziunilor firmei, se pot adopta următoarele date (datele reale
se aleg în funcţie de situaţia concretă):
perioada de previziune este de 2 ani pentru transmisia mecanică;
volumul produselor cerute Pc= y1 buc.;
volumul produselor oferite Po= y2 buc., capacitatea de producţie a firmei a crescut;
volumul vânzărilor Pv= y3 buc.
Dimensionarea pieţei efective a firmei poate fi reprezentată într-o scară merit, care
permite alegerea parametrilor în funcţie de care se calculează gradul de saturaţie a pieţei
(fig. 8.8).
Cererea y1

Oferta y2

Vânzări y3

Fig. 8.8. Scara merit pentru dimensionarea pieţei

Gradul de saturaţie a pieţei este dat de relaţia [19]:

Pv Pc
Gs 100 sau 100 . (8.3.2)
Pc Pv
Dacă Pv=Pc, Gs=1, piaţa este saturată, trebuie căutate alte pieţe de desfacere, în caz
contrar apare declinul firmei.
 85
Zaharie MORARIU
Dacă Pv Pc, Gs 1, piaţa nu este saturată, nu este satisfăcută de ofertă, deci există
posibilitatea de pătrundere cu mai multe produse pe piaţă.

8.4. ELEMENTE ALE CERERII DE PRODUSE

Cererea de produse, ca o categorie a economiei de schimb, reprezintă cantitatea de

produse şi servicii pe care agenţii economici sunt dispuşi şi pot să le cumpere la diferitele
niveluri de preţuri. Ea reflectă corespondenţa dintre scara posibilă de preţuri, pe de o parte, şi
dispoziţia şi solvabilitatea pentru diverse produse şi servicii, pe de altă parte.
În cazul pieţei produselor de producţie, cererea reprezintă materializarea unor nevoi
concrete, ca urmare a activităţii pe care o desfăşoară fiecare producător.
Dimensiunile cererii de produse de producţie este posibil ca să nu se suprapună,
totdeauna, peste cele ale nevoii, aceasta se datorează restricţiilor economice impuse de
caracterul limitat al resurselor financiare şi de necesitatea valorificării superioare a
potenţialului material şi uman propriu.
Manifestarea cererii de consum are loc atunci când sunt îndeplinite, concomitent,
următoarele condiţii:
existenţa nevoi de consum;
existenţa solvabilităţii la nivelurile de preţ date;
opţiunea pentru actul de cumpărare.
Evoluţia calitativă şi cantitativă a cererii de consum este dată de relaţia dintre preţul
unitar al produsului şi cantitatea de produse cerute de consumator într-o perioadă de timp
(fig. 8.8) [19].
Cererea totală a pieţei, Ct, este dată de relaţia:
Ct n q p , (8.4.1)
unde: n – numărul cumpărătorilor produsului cerut; q – cantitatea de produse cumpărată de un
cumpărător într-o perioadă de timp; p – preţul mediu unitar.
Modificarea cererii sub influenţa diverşilor factori (preţul altor produse substituibile
sau complementare, mărimea veniturilor, perspectiva privind evoluţia preţurilor) reprezintă
elasticitatea cererii.
La modificarea veniturilor cumpărătorilor, cantitatea cerută dintr-un produs şi serviciu
poate să crească sau să scadă, în funcţie de evoluţia venitului; la creşterea venitului curba
cererii se deplasează spre dreapta (C1), iar la o scădere a veniturilor curba cererii se
deplasează spre stânga (C2) (fig. 8.9).
Preţul
unitar
Of

p1
p0 •
p2 C1
C0
C2
•
q2 q0 q1 Cantitatea cerută

Fig. 8.9. Evoluţia cererii

 86
Zaharie MORARIU
De asemenea, creşterea cererii produsului dorit de la C0 la C1 va genera o creşterea a
preţului de la p0 la p1 şi deplasarea curbei acesteia spre dreapta şi invers.
Modificarea preţului produsului “i” în cazul modificării venitului, pentru cantitatea de
referinţă a produsului qoi, poate fi calculată cu relaţia [9]:
V
pi (8.4.2)
q oi
Modificarea cantităţii produsului “i” care poate fi cerut de piaţă, în cazul modificării
venitului, la acelaşi preţ, poate fi calculată cu relaţia [9]:
V
qi , (8.4.3)
p oi
unde V – modificarea venitului; poi – preţul unitar de referinţă a produsului “i”.
Pentru aplicaţie, orientativ, se poate considera o modificare, prin creştere, a venitului
cumpărătorilor cu 15%, pentru primii 2 ani, şi care sunt dispuşi să-l investească.
Fenomenul elasticităţii faţă de venit este o manifestare a legităţilor din sfera
consumului, care determină o anumită ierarhizare a nevoilor fiecărui producător la un anumit
nivel al veniturilor.
Modificarea cererii sub influenţa veniturilor se exprimă prin coeficientul elasticităţii,
definit prin relaţia [19]:
C V
E cv , (8.4.4)
C V

unde: C şi C – cantitatea cerută, respectiv modificarea cantităţii cerute; V şi V – venitul,

respectiv, modificarea venitului.
Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit poate lua mai multe valori:
Ecv = 1, C are aceeaşi variaţie ca şi V;
Ecv 1, C V; (8.4.5)
Ecv 1, C V.
Cunoaşterea coeficientului de elasticitate a cererii prezintă utilitate la fundamentarea
programului de desfacere. Mărimea coeficientului de elasticitate evidenţiază gradul de
satisfacere a cererii, un coeficient mic înseamnă o cerere satisfăcută, iar un coeficient ridicat
arată o cerere nesatisfăcută, se aşteaptă creşterea veniturilor sau scăderea preţurilor.

8.5. ELEMENTE ALE OFERTEI DE PRODUSE

Oferta individuală, adică oferta unei singure firme sau a unui singur agent economic,
exprimă cantităţile dintr-un anumit produs şi/sau serviciu pe care doresc şi sunt capabili să le
pună în vânzare la un moment dat, la un anumit preţ al pieţei.
În definirea ofertei s-a plecat de la relaţia funcţională care există între cantităţile de
produse pe care vânzătorii le aduc pe piaţă şi preţurile acestora, în condiţiile cunoaşterii
proporţiilor dintre producători-intermediar-consumatori şi dintre diferitele variante calitative.
Oferta globală cantitativă include toate ofertele individuale ale aceluiaşi produs şi/sau
serviciu [19],
n
Of O fi , (8.5.1)
i 1
iar oferta globală valorică este dată de relaţia,
n
O fv qi pi , (8.5.2)
i 1
 87
Zaharie MORARIU
unde: Of – oferta globală cantitativă corespunzătoare preţului “pi”; Ofi – oferta individuală a
unei firme aferente preţului “pi”; qi – cantitatea de produse oferită la preţul “pi”; pi – preţul
unitar al produsului “i”. Pentru aplicaţie se va apela la devizul de costuri şi preţuri.
Preţul
unitar
Of2
Contracţia ofertei Of0
Of1
C

p2
p0
p1 Extinderea ofertei

q2 q0 q1 qmax Cantitatea oferită

Fig. 8.10. Relaţia dinte ofertă şi preţ

Pe termen scurt, în cadrul căruia capacităţile de producţie rămân limitate (necesitând

timp pentru mărirea lor), iar progresul tehnic nu are timp să-şi facă simţite efectele oferta va
creşte odată cu preţurile) pe seama sporirii intensive şi extensive a capacităţilor), dar numai
până la un nivel maxim (qmax) (fig. 8.10).
Evoluţia ofertei de produse este marcată de numeroşi factori, între aceştia se detaşează,
ca importanţă: preţul produsului şi condiţiile ofertei; costurile de producţie; stadiul dezvoltării
tehnologice; numărul de ofertanţi; perspectivele pieţei; influenţa mediului de afaceri.
Preţul produsului constituie elementul principal de referinţă în orice demers al ofertei.,
Acesta afectează semnificativ perspectivele de profitabilitate ale firmei (fig. 8.10).
Perspectivele bune de profitabilitate vor încuraja firmele să se angajeze să producă
într-o cantitate mai mare, producţia extinzându-se până la punctul în care acesta va atinge
nivelul la care profitul este maxim. Astfel, într-o perioadă determinată de timp, la o cerere
constantă de produse, dacă oferta creşte de la Of0 la Of1 preţurile scad de la p0 la p1, curba
ofertei deplasându-se spre dreapta şi invers (oferta scade, preţurile cresc) (fig. 8.10).
În primul rând, modificarea cantităţii oferite la acelaşi nivel a preţurilor este
determinată de costul producţiei. Între nivelul costului şi cantitatea oferită există un raport
negativ; reducerea costului de producere a unui bun determină creşterea cantităţii oferite, în
vreme ce creşterea costului înseamnă scăderea ofertei. Mişcarea costului depinde de nivelul
costurilor factorilor de producţie implicaţi în fabricarea produsului şi calitatea tehnologiilor de
fabricaţie
De asemenea, pentru produsele industriale complexe, într-o perioadă dată de timp, la
un nivel constant de produse, modificarea preţului unui component va determina modificarea
preţului şi a ofertei produsului de bază; prin creşterea preţului oferta se contrată (curba Of2),
iar pentru reducerea preţului oferta se extinde (curba Of1) (fig. 8.10).
În cazul temei de proiect, creşterea preţului unui component (motor electric, reductor,
cuplaj sau placa de bază) al transmisiei mecanice va determina creşterea preţului transmisiei
mecanice şi contracţia ofertei.
 88
Zaharie MORARIU
În al doilea rând, îmbunătăţirea tehnologiilor, înlocuirea celor învechite cu altele noi
conduc la sporirea eficienţei utilizării tuturor resurselor economice, la creşterea producţiei,
rezultatul fiind reducerea costului de producţie, producătorii vor produce mai mult şi curba
ofertei se va deplasa spre dreapta. Reacţia ofertei unui produs sau serviciu, care duce la
modificarea preţului, se exprimă prin elasticitatea ofertei şi se măsoară cu coeficientul de
elasticitate. Acesta, în funcţie de preţul produsului, este dat de relaţia [19]:
Of p
E op , (8.5.3)
Of p
unde: Of şi Of – reprezintă nivelul ofertei, respectiv, modificarea acesteia; p şi p –
reprezintă nivelul preţului, respectiv, modificarea acestuia.
Cunoaşterea elasticităţii ofertei permite să se adopte cele mai adecvate strategii în
raport cu mişcările preţurilor.
Astfel, elasticitatea ofertei îmbracă mai multe forme, cu diferite semnificaţii, astfel:
Eop 1, oferta este elastică; un procent de creştere a preţurilor antrenează un
procent mai mare de creştere a ofertei;
Eop =1, oferta are elasticitate unitară; caracterizează produsele ce pot fi depozitate,
fără costuri mari şi fără pierderi;
Eop 1, ofertă slab elastică; un procent de creştere a preţului antrenează o creştere
mai mică de un procent a cantităţii oferite. Situaţia produselor ce nu pot fi stocate şi nu pot fi
substituite în utilizare;
Eop=0, ofertă rigidă; cantitatea oferită este fixă indiferent de nivelurile preţurilor.
Producătorul este obligat să vândă indiferent de preţ.
Studiul ofertei se face atâta în profil static, surprinzând situaţia la un moment dat, cât
şi în profil dinamic, surprinzând mutaţiile ce au loc în dimensiunea şi fizionomia ofertei.
Mişcarea ofertei va fi înţeleasă pe deplin numai prin prisma unor informaţii care să
surprindă valenţele ofertei sub aspect cantitativ şi calitativ.
Aprecierea calităţii ofertei se face cu ajutorul preţului mediu de vânzare a ofertei,
n
piqi
i 1
p n
. (8.5.4)
qi
i 1

Un alte parametru al calităţii ofertei este clasa medie de calitate a ofertei firmei,
n
q jk j
j 1
K n
. (8.5.5)
qj
j 1
unde: Qj – cantitatea de ofertă din clasa “j” de calitate; kj – coeficientul clasei de calitate a
produsului “j” (care poate fi: 1 pentru lux; 2 pentru extra; 3 pentru super şi 4 pentru masă).
Pentru transmisia mecanică, orientativ, se pot adapta următoarele valori pentru
coeficientul clasei de calitate:
Ofertă specială (kj=1); beneficiarul impune condiţii speciale de execuţie: o anumită
culoare şi un anumit tip de vopsea de producţie; un înalt grad de automatizare a pornirii,
opririi şi semnalizării avariilor; protecţie antifonică; protecţie antivibratorie; montarea pe
postamente mobile.
Ofertă îmbunătăţită (kj=2); beneficiarul cere îmbunătăţiri parţiale faţă de comanda
specială;
Ofertă standard (kj=3).
 89
Zaharie MORARIU
La adaptarea valorilor coeficientul clasei de calitate s-a considerat că sunt îndeplinite
condiţiile de calitate pentru un produs şi un serviciu, reglementate prin ISO 9004-1.
Datele numerice pentru cantitatea oferită qj în funcţie de clasa de calitate, se adoptă de
proiectant pentru fiecare caz concret pe care-l are de rezolvat.
ofertă specială, j=1 şi q1 = z1 buc.;
ofertă îmbunătăţită, j= 2 şi q2 = z2 buc.; (8.5.6)
ofertă standard, j= 3 şi q3 = z3 buc.
Dinamica ofertei are ca obiect determinarea modificărilor cantitative şi calitative a
acesteia, care se evaluează de la o perioadă la alta, cu ajutorul următorilor parametrii:
creşterea valorică a ofertei, urmare modificării preţului individual al produsului
dintr-o anumită grupă,
Ov q1p1 q 0 p0 , mărime absolută şi (8.5.7)
q 1 p1 q0p0
Ov 100 , mărime relativă. (8.5.8)
q 0p0
creşterea cantitativă a ofertei, datorită modificării cantităţii pe grupe de produse,
Ov q1 q 0 p0 , mărime absolută şi (8.5.9)

q1 q 0 p0
Ov 100 , mărime relativă, (8.5.10)
q0p0
unde p 0 reprezintă preţul mediu al perioadei de bază şi se calculează cu relaţia:
q0p0
p0 . (8.5.11)
q0
creşterea calitativă a ofertei, datorită modificării structurii pe grupe de mărfuri,
Ocal q1p 0 q1 p0 , mărime absolută şi (8.5.12)

q1 p 0 q1 p 0
O cal 100 , mărime relativă, (8.5.13)
q0p0
unde qo şi q1 – cantităţile din cele două perioade (de referinţă sau de bază notată cu “o” şi
curentă sau viitoare notată cu “1”); po şi p1 – preţurile produselor corespunzătoare perioadelor
de referinţă, respectiv de analiză curentă sau viitoare.
Pentru centralizarea datelor cu privire la dinamica ofertei, orientativ, se recomandă a
se utiliza tabelul 8.4 (preţurile se stabilesc în funcţie de volumul producţiei).

Tabelul 8.4
Perioada de referinţă to Perioada de analiză t1
Volum Volum
Grupa de produse qo po q1 p1
valoric valoric
buc. [u.m] buc. [u.m]
[u.m] [u.m]
T.M. fără servicii z1 z1*
T.M. cu servicii limitate z2 z*2
T.M. cu servicii totale z3 z*3
Total ( )
 90
Zaharie MORARIU
Perioada de studiu este de 4 ani, în care data de referinţă coincide cu lansarea în
fabricaţie a produsului.
Creştere globală a ofertei, în perioada de timp analizată,
O Ov O can O cal [u.m] . (8.5.14)
Dinamica ofertei este reflectată şi de intensitatea proceselor de diversificare şi înnoire
sortimentală a grupelor de produse. Între aceste procese nu există o corespondenţă biunivocă,
fiind determinată de următoarele procese:
procesul de diversificare se referă la sporirea gamei utilităţilor din cadrul
ofertei. În sfera producţiei se caută găsirea soluţiilor tehnice şi economice de minimizare a
intrărilor cu care se realizează un produs (ieşirile), de maximizare a diferenţelor dintre intrări
şi ieşiri ( a profitului) şi a utilităţii.
procesul de înnoire se referă la sporirea gamei de produse menite să satisfacă
superior cerinţele clienţilor prin: diversificarea parametrilor funcţionali; creşterea calităţii;
sporirea gamei de servicii; asigurarea protecţiei mediului, etc.
Operaţionalitatea celor două direcţii se exprimă cu ajutorul ritmului anual al înnoirii
gamei de produse şi prin ritmul anual al diversificării gamei de produse. Ritmului anual al
înnoirii se defineşte prin raportul dintre numărul produselor noi introduse în fabricaţie în
perioada analizată şi cel al produselor existente în fabricaţie la sfârşitul perioadei analizate.
q noi
R inoire 100 [%]. (8.5.15)
q f q noi q r

Ritmul anual al diversificării sau lărgirea gamei de produse se defineşte prin relaţia;

q noi q r
R divers. 100 [%]. (8.5.16)
qf
unde: qnoi – numărul produselor noi; qf – numărul produselor existente în fabricaţie la
începutul perioadei de analiză; qr – numărul produselor retrase din fabricaţie.
Un alt element al dinamicii ofertei îl constituie durata prezenţei acesteia pe piaţă sub
forma stocurilor. Deşi stocajul apare ca o stagnare a circulaţiei mărfurilor, deci o imobilizare a
ofertei pe o anumită perioadă de timp, nu trebuie apreciat ca o acţiune de stagnare absolută;
stocul fiind supus permanent unui proces de înnoire.
Stocul efectiv de mărfuri trebuie înţeles ca o ofertă de mărfuri care are o importanţă
deosebită. O primă importanţă este structura pe faze a duratei de stocare, caz în care se
măsoară fiecare etapă parcursă de ofertă de la producţie la consumator (perioada de transport,
de pregătire pentru vânzare, de aşteptare sub formă de stoc în diferitele faze de execuţie, de
siguranţă ca produs finit, în special, pentru serviciul de garanţii, etc.). O a doua importanţă o
reprezintă structura de produse a stocului pentru a elimina situaţiile modificării ofertei, în
cazul produselor cu vânzare lentă şi cele nevandabile. Aceste informaţii sunt utile la
elaborarea strategiilor de aprovizionare şi de publicitate.
După cum s-a observat, oferta şi cererea interacţionează la determinarea preţului, la
care producătorii sunt dispuşi să-şi ofere acea cantitate de produse pe care clienţii doresc şi
pot să o cumpere. Ele se găsesc în relaţie de cauzalitate reciprocă, una reprezentând, în raport
cu cealaltă, deopotrivă, cauză şi efect.
Important este de arătat că oferta nu are un rol permanent de factor formativ al cererii
în sens pozitiv, ea poate genera şi influenţe negative, concretizate în presiuni asupra cererii.
De exemplu, o ofertă limitată la un anumit produs conduce la satisfacerea incompletă a cererii
sau deplasarea temporară a ei către alte produse care satisfac aceleaşi cerinţe.
 91
Zaharie MORARIU
De asemenea, nu trebuie exclusă şi acţiunea cererii asupra ofertei. De astfel, oferta
creează cerere numai în măsura în care produsele corespund cerinţelor clienţilor.
Din perspectiva raportului ofertă –cerere, pieţei îi este caracteristică tendinţa de
echilibrare a celor două categorii economice (fig. 8.11). Dacă echilibrarea apare ca tendinţă
generală, situaţiile concrete în care se manifestă oferta şi cererea la piaţă, intr-o perioadă sau
alta, pot fi însă diferite.

Preţ C Of
EXCEDENT
DE
PRODUSE

pE E
PENURIE
DE
PRODUSE

qE Cantitate

Fig.8.11 Echilibrul dintre cerere şi ofertă

Se delimitează trei asemenea situaţii, în care raporturile dintre ofertă şi cerere au

caracteristici diferite, şi anume:
penuria de produse, în care oferta este mai mică decât cererea, este inferioară
cerinţelor clienţilor. Astfel, se constată că rolul determinant, în raportul ofertă – cerere, revine
ofertei; producătorul este cel care domină piaţa, iar cererea devine dependentă de ofertă.
punctul de echilibru impune apropierea treptată şi vizibilă a ofertei de cerere,
prin creşterea producţiei de produse. Echilibrul pieţei are un caracter temporar, menţinându-se
atâta timp cât condiţiile producţiei nu se modifică, iar nivelul costului rămâne constant.
Aşadar, relaţiile cerere – ofertă - preţ trebuie studiate atât din perspectiva preţului -
cauză, privind modificărilor ce au loc în evoluţia cererii şi/sau a ofertei, cât şi din cea a
preţului – efect asupra modificărilor amintite mai sus.
Starea de echilibru, respectiv preţul de echilibru, oferă informaţii cu privire la
dimensiunile concurenţei şi la stabilirea unei strategii adecvate cu privire la: cantitatea optimă
capabilă să aducă profitul maxim; preţul optim care să atragă un număr cât mai mare de
clienţi; produsul sau produsele care au cea mai mare căutare sub aspectul particularităţii de
marcă, calitate, design, condiţii de garanţie, servicii oferite, care să permită ofertantului să
stabilească un preţ de echilibru care-l avantajează.
abundenţa de produse reprezintă acea stare a pieţei caracterizată prin
depăşirea cererii de către ofertă. Oferta este bogată ca volum şi structură şi este capabilă să
satisfacă cele mai variate şi rafinate preferinţe ale clienţilor, necesită mijloace adecvate pentru
ca vânzarea să devină certitudine.
Ca urmare, se impune studiul riguros şi atent al cererii, iar producătorii de produse
trebuie să accelereze ritmul de înnoire a produselor prin; diversificarea gamei funcţionale şi
tipodimensionale; respectarea parametrilor ergonomici, a design-lui şi de protecţie a mediului;
creştere funcţiilor utilităţii; luarea în considerare a uzurii morale; acordarea de facilităţi la
cumpărare (vânzări cu plata în rate sau reduceri sezoniere de preţuri) şi nu în ultimul rând
înlăturarea tendinţelor unor ofertanţi de a mării producţia în interes propiu ci în interesul
direct al consumatorului.
 92
Zaharie MORARIU
 93
Zaharie MORARIU

A N E X E
 94
Zaharie MORARIU
 95
Zaharie MORARIU
DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ
Documentaţia tehnică necesară activităţii de proiectare este reglementată prin STAS
6269-80 şi se compune din documentaţia de studiu, documentaţia de bază, documentaţia
tehnologică şi documentaţia auxiliară (fig. 1)
DOCUMENTAŢIA TEHNICA
TEHNICĂ
Documentaţia
de studiu
Documentaţia
de bază
Tema de proiectare
Studiul tehnico-economic
Proiectul de ansamblu
Breviarul de calcul
Desenul de ansamblu şi execuţie
pentru prototip.
Documentele încercării şi
omologării prototipului şi seriei
zero - buletine de încercări,
referate, caiete de sarcini.
Desenele de execuţie.
Scheme constructive şi de funcţionare
- scheme cinematice şi de fiabilitate şi
diagramele de funcţionare.
Desenele de instalare.
Caietul de sarcini cu indicarea condi-
ţiilor de execuţie, montaj, testare şi
exploatare.
Lista standardelor şi normelor care se
referă la calitatea produsului
Calcule speciale pentru produsele ce
reclamă precizie şi siguranţă mare în
funcţionare.
Borderoul documentaţiei de bază,
conform STAS 4659 - 80
Fig. 1 Conţinutul documentaţiei tehnice.
ANEXA 3.1.
Documentaţia
auxiliară
Documentaţia
tehnologică
Lista documentaţiei
Lista pieselor de schimb
Certificatele de calitate şi garanţii
Cartea maşinii cu reguli de
transport, montare, exploatare şi
evidenţa reviziilor şi reparaţiilor
Fişa tehnică de documentare
Prospectul produsului cuprinde
denumirea, performanţele
constructive şi funcţionale, desene
de gabarit şi date economice.
Nomenclatorul de piese
Marşrutizarea stabileşte şi urmăreşte
fluxul de fabricaţie al reperelor.
Fuxul tehnologic cuprinde toate
operaţiile şi locul de execuţie.
Planul de operaţii cuprinde tehnologia
de fabricaţie cu un anumit procedeu de
lucru dat.
Desene de semifabricate.
Documentaţia pentru SDV-istică.
Extrasul de materiale
Extrasul de semifabricate şi piese
obţinute prin cooperare
Extrasul de manoperă.
Lista pieselor standardizate şi
normalizate.
Lista pieselor obţinute din comerţ.
Lista utilajelor
 96
Zaharie MORARIU

Documentaţia de studiu cuprinde analiza tehnică şi economică a temei de proiectare.

Analiza temei de proiectare se efectuează din punctul de vedere a caracteristicilor constructive
şi funcţionale, a condiţiilor de exploatare, a conţinutului breviarului de calcul, a documentaţiei
tehnologice de execuţie şi de montaj, a verificărilor şi testelor la care este supus produsul, a
condiţiilor de transport a produsului tehnic şi a aspectelor financiare (se analizează cheltuielile
de proiectare, de materiale şi combustibili, cu manopera, cu energia, de transport şi cele legate
de protecţia mediului, etc.)
Pe baza acestui studiu se stabileşte soluţia constructivă şi funcţională a produsului –
proiectul de ansamblu. Cu ajutorul modelelor fizice şi matematice (modelul fizic ales
trebuie să se apropie cât mai mult de cel real, atât constructiv cât şi fenomenologic) se
efectuează calcule preliminare tehnologice şi de dimensionare a principalelor elemente
componente ale produsului tehnic, după care se execută desenul de ansamblu. În cazul
desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe lângă conţinutul inclus în desenul propriu-zis,
acestea trebuie să cuprindă tabelul de componenţă, caracteristicile tehnico-funcţionale, de
montaj şi altele.
Date suplimentare cu privire la modul de întocmire a desenelor de ansamblu şi de execuţie se
dau în anexa 3, 2.
Pe baza desenului de ansamblu se continuă breviarul de calcul cu rezolvarea
problemelor de dimensionare şi verificare a tuturor elementelor componente (se stabilesc
parametrii tehnologici, materialele de execuţie, formele şi dimensiunile secţiunilor tuturor
elementelor componente, procedeele de obţinere a semifabricatelor şi a pieselor finite,
tratamentele termice şi termo - chimice care se aplică, dimensiunile şi ajustajele de montaj,
verificările şi testele care se efectuează, etc.)
Prin calculul de verificare se asigură siguranţa în funcţionare a produsului tehnic
proiectat. Acestea, după caz pot fi: calcule de verificare sub aspectul rezistenţei mecanice la
solicitările la care sunt supuse elementele (piesele) componente; calcule de verificare la
deformaţii şi vibraţii; calcule de ungere, etanşeitate, uzură şi de durabilitate; calcule
ergonomice şi cele legate de protecţia mediului; calcule de analiză economică.
Documentaţia de bază vine şi complectează documentaţia de studiu. Cu datele
prezentate mai sus se întocmesc desenele de execuţie ale tuturor pieselor care nu sunt
standardizate sau reglemente prin norme interne, conform cu SR ISO 5457-94.
În cadrul desenelor de execuţie se urmăreşte stabilirea formei geometrice a piesei, a
preciziei dimensionale, a preciziei formei geometrice şi de poziţie a elementelor geometrice, a
microgeometriei suprafeţelor, precizarea materialului şi a tratamentului termic sau
termochimic aplicat.
Conţinutul desenelor de execuţie cuprinde reprezentarea grafică a piesei şi cotarea
conform standardelor şi condiţii tehnice înscrise în câmpul desenului şi al indicatorului, în
conformitate cu reglementările prevăzute în STAS 2300-88. Toate dimensiunile şi
caracteristicile geometrice trebuie să fie tolerate pe desenele pieselor, nici o toleranţă nu
trebuie să fie subînţeleasă sau lăsată la latitudinea personalului de execuţie sau de control.
Calitatea finală a suprafeţelor după prelucrare, după aplicarea tratamentelor termice
sau termo-chimice, după acoperiri electrochimice sau metalizare, se prescrie, de regulă, prin
intermediul rugozităţii, conform STAS 5730/1-85 şi STAS 5730/2-85. Rugozitatea se prescrie
prin intermediul parametrului Ra ( abaterea medie aritmetică a profilului).
În tabelul 3 din anexa 3.2 se dau informativ rugozităţile suprafeţelor obţinute în mod
economic prin procedee tehnologice curente. Stabilirea procedeului tehnologic se face
ţinând seama, printre altele, de material şi de forma piesei, de toleranţele dimensionale, de
toleranţele de formă şi de poziţie şi de rugozitatea prescrisă a suprafeţelor.
Prescrierea preciziei de execuţie şi a rugozităţii suprafeţelor are un efect important
asupra economicităţii fabricaţiei. Costul de fabricaţie a produsului creşte apreciabil odată
 97
Zaharie MORARIU

cu prescrierea unei precizii mai mari şi o rugozitate mai mică. De aceea, valorile prescrise
trebuie astfel alese încât să nu impună fabricaţiei condiţii mai severe decât cele necesare
asigurării unei calităţi corespunzătoare a produsului.
În documentaţia de bază se încadrează şi toleranţele generale dimensionale şi
toleranţele generale geometrice care se aplică tuturor dimensiunilor liniare şi unghiulare, fără
indicaţii de toleranţă cu excepţia dimensiunilor ale căror toleranţe sunt stabilite prin alte
standarde. Toleranţele generale dimensionale şi toleranţele generale geometrice se prescriu
conform STAS 2300-88 şi se găsesc în condiţiile tehnice trecute în indicator.
În tabelul 4 din anexa 3.2, se dau abaterile limită pentru dimensiunile liniare, cu
excepţia teşiturilor şi razelor de racordare. Toleranţele generale de formă şi poziţie a formei
geometrice sunt date în tabelul 5, iar toleranţele generale privind bătaia radială şi frontală sunt
date în tabelul 6, din anexa 3.2.Aceste toleranţe se prescriu alături de cotele nominale,
conform STAS 8100-68.
O altă categorie de tolerante sunt stabilite prin STAS 7391/1…6 – 74. Aceste
standarde fac referire la toleranţele de formă geometrică a suprafeţelor şi de poziţie reciprocă
a suprafeţelor şi se stabilesc în funcţie de dimensiunea nominală şi clasa de precizie. Aceste
toleranţe se înscriu pe desenele de execuţie numai dacă limitarea abaterilor respective este
necesară pentru asigurarea calităţii piesei.
În tabelul 7 din anexa 3.2 se prezintă toleranţele la rectilinitate TFr, planeitate TFp şi
la forma dată a profilului TFs, în tabelul 8 se dau toleranţele la circularitate TFc şi la
cilindricitace TFl.
Înscrierea toleranţelor de formă pe desen se face într-un dreptunghi împărţit în două
căsuţe: în prima se înscrie simbolul toleranţei , conform STAS 7385/1-85, iar în a doua
valoarea admisă.
Poziţionarea unei suprafeţe se face prin cote liniare sau unghiulare în raport cu una sau
mai multe baze de referinţă, care, conform STAS 7385/2, pot fi: o linie, axa unui cilindru, axa
comună sau planul median comun a două suprafeţe, un plan şi axa unui cilindru perpendicular
pe acesta. Baza de referinţă se indică printr-un triunghi înnegrit şi care se identifică printr-un
simbol alfabetic.
Înscrierea toleranţelor de poziţie pe desen se face într-un dreptunghi împărţit în trei
căsuţe: în prima se înscrie simbolul toleranţei , conform STAS 7385/1-85, în a doua valoarea
admisă, iar în a treia baza sau bazele de referinţă în ordinea importanţei.
În tabelul 9 din anexa 3.2 se prezintă toleranţele la paralelism TPl, perpendicu-laritate
TPd, la înclinare Tpi şi bătaia frontală TBf, iar în tabelul 10 se dau toleranţele la coaxialitate
şi concentricitate TPc, la intersectare TPx şi bătaie radială TBr.
În tabelele 11 şi 12 din anexa 3.2 se prezintă extras din STAS 8100/4 – 88 cu privire la
ajustajele recomandate a fi utilizate în practică la asamblarea pieselor.
Se reaminteşte că sistemul alezaj unitar se utilizează în toate cazurile cu excepţia
acelora în care funcţional sau tehnologic este raţională folosirea sistemului arbore unitar, sau
utilizarea unor ajustaje în afara celor două sisteme.
În tabelele 13 şi 14 din anexa 3.2 se prezintă extras din STAS 8100/3 – 88 cu referire
la clasele de toleranţe de uz general pentru arbori şi alezaje
Documentaţia tehnologică se întocmeşte de inginerul tehnolog, în urma analizei
documentaţiei de studiu şi de bază, cu scopul realizării unei tehnologii de fabricaţie care să
răspundă nivelului calitativ, atât sub aspectul caracteristicilor şi performanţelor tehnice, cât şi
a celor economice (realizarea unui produs performant cu costuri cât mai mici).
Documentaţia auxiliară cuprinde toată documentaţia care însoţeşte prototipul sau
produsul seriei zero de fabricaţie, sunt incluse o serie de documente care caracterizează
produsul în ansamblu şi calităţile acestuia.
 98
Zaharie MORARIU

ANEXA 3.2.

ELEMENTE NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE

Desenele de ansamblu şi de execuţie, elemente de bază a documentaţiei de studiu şi de

bază, se întocmesc pe formate standardizate conform SR ISO 5457-94, la scări de mărime
standardizate.
Mărime naturală 1 . 1;
Scări de mărire: 2 : 1; 5 : 1; 10 : 1; 20 : 1; 50 : 1; 100 : 1;
Scări de micşorare: 1 : 2; 1 : 5; 1 : 10; 1 : 20; 1 : 50; 1 : 100.
Dimensiunile formatelor standard şi a celor derivate sunt reglementate prin SR ISO
5457-94. Formatele standard se pot modifica cu module de format A4, dar numai pe una din
laturi, aşa cum se arată în tabelul 1.

Tabelul 1.
Formate de desen standard Formate de desen derivate
Simbol format Dimensiuni Simbol format Dimensiuni
A0 841 x 1189 A1 1/2 594 x 1261
A1 594 x 841 A3 x 3 420 x 891
A2 420 x 594 A4 x 3 297 x 630
A3 297 x 420 A2 1/2 420 x 891
A4 297 x 210 A3 x 4 420 x 1189

Indicator

Fig.1. Model de format

Formatele se delimitează prin intermediul chenarului care se trasează cu linie continuă

groasă dusă la 10 mm faţă de marginile acestuia (anexa 3.2, fig. 1 ).
În partea stângă a formatului se trasează cu linie continuă subţire fâşia de îndosariere
cu dimensiunile 20 x 297, iar în partea dreaptă se trasează cu linie continuă groasă conturul
indicatorului a cărui rubricaţie şi dimensiuni sunt reglementate prin SR ISO 7200 – 94 (
anexa 3.2, fig. 2.a). Elementele care trebuiesc complectate în indicator sunt prezentate în fig.
2.b din anexa 3.2. Datele care se vor înscrie în indicator se stabilesc de proiectant
Formatele pe care se prezintă desenele de ansamblu vor conţine tabelul de
componenţă. Rubricaţia şi dimensiunile tabelului de componenţă sunt indicate în fig. 3 din
 99
Zaharie MORARIU

anexa 3.2. Indicaţii cu privire la modul cum se complectează tabelul de componenţă se dau în
tabelul 2 din anexa 3.2. Tabelul de componenţă se poziţionează deasupra indicatorului,
aici se înscrie rubricaţia şi cel puţin un reper, restul tabelului, cu celelalte repere, poate fi
poziţionat în stânga indicatorului sau în alt loc a formatului.

92,5 92,5

5 5 10 30 25 17,5 5 5 10 30 25 17,5
5
5
5
5
5
10
5
5
5
5
25 40 30 5
5
5
100 5
5
10
65 25 20

08 04
07 03
06 02
05 01
Ed Ind Data Revizuirea Numele Semnăt Ed Ind Data Revizuirea Numele Semnăt
Tratament termic: Protecţie anticorozivă:

Toleranţe generale Mărimea Proiectat

Rugozitate STAS 2300-88 formatului Desenat
generală şi
Scara Verificat
alte Materialul şi Data primei
Contr STAS
rugozităţi standardul ediţii
Aprobat

Universitatea POLITEHNICA Denumirea desenului de ansamblu sau de execuţie scris

Bucureşti cu majuscule
Facultatea IMST
Catedra ORGANE DE MAŞINI Codul alfa numeric al desenului de Numărul
ŞI TRIBOLOGIE
ansamblu sau de execuţie planşei Ediţia1

b
Fig.2. Forma şi dimensiunile indicatorului
 100
Zaharie MORARIU

10 50 45 10 30 25 15
7
7
(1) (2) 7 (3) (4) (5) (6) (7)
Nr. desen sau Masa
Poz. Denumire 10 Buc. Material Observaţii
STAS netă

Fig. 3 Forma şi dimensiunile tabelului de componenţă

Complectarea tabelului de componenţă Tabelul 2

Coloana Elementele care se înscriu Observaţii
Se înscrie numărul de poziţie al
reperului (piesă, subansamblu,
Poziţionarea se face conform STAS
(1) ansamblu) cu cifre arabe în ordine
6134 – 76
crescătoare de jos în sus începând cu
numărul 1.
Se înscriu la singular nearticulat
Dacă elementul este standardizat sau
Denumirea reperului Aceasta trebuie
normalizat, denumirea şi caracteristi-
(2) să fie cât mai scurtă şi să sublinieze
cile dimensionale se înscriu conform
caracteristica constructivă.
notării din standard sau normă, fără a
se indica numerele acestora.
Dacă piesa este standardizată sau
Codul alfa numeric al desenului în
definită printr-o normă internă nu se
care este reprezentată piesa ca
(3) întocmeşte desen de execuţie, în
element de sine stătător, prin desenul
schimb se înscrie numărul
de execuţie.
standardului sau a normei.
Numărul de bucăţi al piesei care are
(4) aceeaşi formă şi dimensiuni,
existente în desenul de ansamblu
Numărul de cod, simbolul sau La materialele de general, unde nu
denumirea materialului din care se sunt îndoieli asupra standardului şi la
(5) execută piesa, precum şi numărul piesele care au desene de execuţie,
standardului sau a normei. înscrierea standardului este
facultativă.
Date suplimentare cu privire la
dimensiunile şi tehnologia de
(6)
obţinere a semifabricatului, numărul
modelului de turnătorie, etc.
Masa netă a piesei poziţionată Se recomandă ca masele să se
(7) înscrie în aceeaşi unitate de măsură.
Complectarea masei este facultativă.
 101
Zaharie MORARIU

Valori informative ale rugozităţii suprafeţei

obţinute prin diferite prelucrări tehnologice Tabelul 3
Valori medii ale rugozităţii Ra [μm]
Nr Denumire procedeului tehnologic
0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50
1 Turnare în forme de nisip ● ● ●
2 Turnare în formă de coajă ● ● ● ● ●
3 Turnare în cochilă ● ● ● ● ●
4 Turnare sub presiune ● ● ● ● ●
5 Turnare de precizie ● ● ●
6 Matriţare ● ● ● ● ●
7 Roluire plană ● ● ●
8 Ambutisare ● ● ● ● ●
9 Extrudere ● ● ● ● ●
10 Ştampare ● ● ● ● ●
11 Forjare prin laminare ● ● ● ● ● ● ● ●
12 Tăiere ● ● ●
13 Tăiere cu flacără ● ● ●
14 Curăţire cu jet ● ● ● ● ●
15 Curăţire în tamburi ●
16 Strunjire longitudinală ● ● ● ● ● ● ● ●
17 Strunjire plană ● ● ● ● ● ● ●
18 Retezare ● ● ● ●
19 Rabotare ● ● ● ● ● ● ● ●
20 Mortezare ● ● ● ● ● ●
21 Răzuire ● ● ● ● ● ●
22 Găruire ● ● ● ●
23 Lărgire ● ● ● ● ● ●
24 Adâncire ● ● ● ●
25 Alezare ● ● ● ● ● ●
26 Frezare circulară ● ● ● ● ● ● ●
27 Frezare frontală ● ● ● ● ● ● ●
28 Broşare ● ● ● ● ● ● ●
29 Pilire ● ● ● ● ● ● ●
30 Rectificare longitudinală rotundă ● ● ● ● ● ●
31 Rectificare plană rotundă ● ● ●
32 Rectificare rotundă cu avans în adâncime ● ● ● ●
33 Rectificare plană cu periferia pietrei ● ● ● ● ● ●
34 Rectificare frontală plană ● ● ● ● ● ●
35 Polizare ● ●
36 Honuire cu cursă lungă ● ● ● ●
37 Honuire cu cursă scurtă ● ●
38 Lepuire rotundă ● ● ● ●
39 Lepuire plană ● ● ● ●
40 Superfinisare ● ●
41 Lepuire de polizare ●
42 Electroeroziune ● ● ● ● ● ●
43 Electrochimic ● ● ● ● ● ●
44 Rulare ● ● ● ●
 102
Zaharie MORARIU

Toleranţe generale dimensiunile (STAS 2300-88)

Tabelul 4

Dimensiunea nominală [mm]

De la 0,5 3 6 30 120 400 1000 2000 4000 8000 12 000 16 000
până la 3 6 30 120 400 1000 2000 4000 8000 12000 16000 20 000
Clasa de
Abateri limită [mm]
precizie
f ±0,05 ±0,05 ±0,1 ±0,15 ±0,2 ±0,3 ±0,5 ±0,8
m ±0,1 ±0,1 ±0,2 ±0,3 ±0,5 ±0,8 ±1,2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±6
c ±0,2 ±0,3 ±0,5 ±0,8 ±1,2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±6 ±7 ±8
v ±0,5 ±1 ±1,5 ±2,5 ±4 ±5 ±6 ±8 ±10 ±12 ±12

Toleranţele generale de formă şi de poziţie a formei geometrice (STAS 2300-88 )

Tabelul 5
Dimensiunea nominală [mm]
De la 6 30 120 400 1000 2000
până la 6 30 120 400 1000 2000 4000
Clasa de
Toleranţe [mm]
precizie

R 0,004 0,01 0,02 0,04 0,07 0,1

S 0,008 0,02 0,04 0,08 0,15 0,2 0,3
T 0,025 0,06 0,12 0,25 0,4 0,6 0,9
V 0,1 0,25 0,5 1 1,5 2,5 3,5

Tabelul 6

Toleranţe generale privind bătaia radială şi frontală (STAS 2300-88 )

Clasa de precizie R S T V
Toleranţa generală la
0,1 0,2 0,5 1
Bătaia radială si frontală [μm]

Exemplu de notarea toleranţelor generale: Toleranţe mS STAS 2300 – 88

 103
Zaharie MORARIU

Tabelul 7
Toleranţe la rectilinitate, la planitate şi la foma dată a profilului şi a suprafeţei

(extras din din STAS 7391/1-74)

Dimensiunea Clasa de precizie
nominală III IV V VI VII VIII IX X XI XII
De la Până la Toleranţe [μm]
1o 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40
1o 16 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50
16 25 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
25 40 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
40 63 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
63 100 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
100 160 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
160 250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
250 400 4 6 1o 16 25 40 60 100 160 250
400 630 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
630 1000 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
1000 1600 8 12 2o 30 50 80 120 200 300 500

Observaţie:
Prin dimensiunea nominală se înţelege lungimea latirii mai mari a suprafeţei, dacă
condiţia se referă la întreaga suprafaţă, sau lungimea prescrisă, dacă condiţia se referă la o
porţiune a suprafeţe.

Tabelul 8
Toleranţe de la circularitate şi de la cilindricitate
(extras din din STAS 7391/2-74)
Dimensiunea Clasa de precizie
nominală III IV V VI VII VIII IX X XI XII
De la Până la Toleranţe [μm]
3 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50
3 6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
6 18 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 60
18 50 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
50 120 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
120 260 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
260 500 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200

Observaţie:
Valorile indicate în tabel sunt valabile pentru toleranţele la circularitate, la
cilindricitate şi în următoarele cazuri particulare ale acestora: toleranţele la poligonalitate,
toleranţele profilului longitudinal şi toleranţele la curbare. În cazul în care se prescrie
toleranţele la ovalitate, la conicitate, la forma butoi sau la forma sa, se vor dubla valorile
indicate în tabel.
 104
Zaharie MORARIU

Tabelul 9
Toleranţe la paralelism, perpendicularitate, la înclinare
şi la bătaia frontală şi radială

(extras din STAS 7391/3-74 şi STAS 7391/5-74)

Dimensiunea Clasa de precizie
nominală III IV V VI VII VIII IX X XI XII
De la Până la Toleranţe [μm]
1o 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
1o 16 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
16 25 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
25 40 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
40 63 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
63 100 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
100 160 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
160 250 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
250 400 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
400 630 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
630 1000 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
1000 1600 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
Observaţie:
Prin dimensiunea nominală se înţelege lungimea prescrisă, de referinţă, la care se
referă condiţia de paralelism, perpendicularitate sau înclinare, respectiv diametrul prescris, la
care se referă toleranţa bătăii frontale (dacă nu se prescrie o valoare a diametrului de referinţă,
prin diametrul nominal se înţelege diametrul maxim al suprafeţei frontale)

Tabelul 10

Toleranţe la coaxialitate, la concentricitate, la simetrie, la intersectare şi la bătaia radială

(extras din din STAS 7391/4- şi 74STAS 7391/5-74)
Dimensiunea Clasa de precizie
nominală III IV V VI VII VIII IX X XI XII
De la Până la Toleranţe [μm]
1o 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
1o 18 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
18 50 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
50 120 6 10 16 25 40 60 100 160 250 500
120 250 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
250 500 10 18 25 40 60 100 160 250 409 600
500 800 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
Observaţie:
Prin dimensiunea nominală se înţelege diametrul suprafeţei examinate ( pentru
toleranţa la coaxialitate, la concentricitate şi la intersecţie) sau distanţa dintre suprafeţele care
formează elementul simetric examinat. Dacă dimensiunea nominală nu este indicată, atunci
toleranţa se determină după elementul care are dimensiunea cea mai mare.
Pentru toleranţa bătăii radiale prin diametrul nominal se înţelege diametrul suprafeţei
exterioare.
 105
Zaharie MORARIU

Ajustaje recomandate în construcţia de maşini

Ajustaje arbore unitar

Tabelul 11
h6 h7 h8 h9
D10/ h9
E9/ h8
Ajustaje
F8/ h6 F7/ h7 F8/ h8
cu joc
G7/ h6
H7/ h6 H8/ h7 H8/ h8 H9/ h9
Js7/ h6
Ajustaje K7 h6 Js8/ h7
intermediare M7/ h6
N7/ h6
Ajustaje
P7/ h6
cu strângere R7/ h6
S7/ h6

Ajustaje alezaj unitar

Tabelul 12
H6 H7 H8 H9

H7/c8
H7/d8 H8/d9 H9/d10
H7/e7 H8/e8
Ajustaje H6/e7 H7/e8 H8/e9 H9/e9
cu joc H6/f6 H7/f6 H8/f8 H9/f9
H7/f7 H8/h7
H6/g5 H7/g6 H8/h8
H6/h5 H7/h6 H8/h9 H9/h9

H6/ js5 H7/js6 H8/js7

Ajustaje H6/ k5 H8/k7
intermediare H7/k6 H8/m7
H6/ m5
H6/ n5 H7/m6 H8/n7
H7/n6
H6/ p5 H7/p6
H7/p7
Ajustaje H6/ r5 H7/r6
cu strângere
H8/r7
H6/ s5 H7/s6
H6/ t5
H8/s7
H7/t6
 106
Zaharie MORARIU

Abateri limită [μm]

Tabelul 13
Dimensi-
unea
nominală
Câmpul de toleranţă pentru arbori
[mm]

De la
d6 d7 d8 d9 e6 e7 e8 e9 f6 f7 f8 g6 g7 h5 h6 h7 h8 h9
până la

-20 -20 -20 -20 -14 -14 -14 -14 -6 -6 -6 -2 -2 0 0 0 0 0

3 -26 -30 -34 -45 -20 -24 -28 -39 -12 -16 -20 -8 -12 -4 -6 -10 -14 -25

-30 -30 -30 -30 -20 -20 -20 -20 -10 -10 -10 -4 -4 0 0 0 0 0
3 6
-38 -42 -48 -60 -28 -32 -38 -50 -18 -22 -28 -12 -16 -5 -8 -12 -18 -30

-40 -40 -40 -40 -25 -25 -25 -25 -13 -13 -13 -5 -5 0 0 0 0 0
6 10
-49 -55 -62 -76 -34 -40 -47 -61 -22 -28 -35 -14 -20 -6 -9 -15 -22 -36

-50 -50 -50 -50 -32 -32 -32 -32 -16 -16 -16 -6 -6 0 0 0 0 0
10 18
-61 -68 -77 -93 -43 -50 -59 -75 -27 -34 -43 -17 -24 -8 -11 -18 -27 -43

-65 -65 -65 -65 -40 -40 -40 -40 -20 -20 -20 -7 -7 0 0 0 0 0
18 30
-78 -86 -98 -117 -53 -61 -73 -92 -33 -41 -53 -20 -28 -9 -13 -21 -33 -52

-80 -80 -80 -80 -50 -50 -50 -50 -25 -25 -25 -9 -9 0 0 0 0 0
30 50 -96 -105 -119 -142 -66 -75 -89 -112 -41 -50 -64 -25 -34 -11 -16 -25 -39 -62

-100 -100 -100 -100 -60 -60 -60 -60 -30 -30 -30 -10 -10 0 0 0 0 0
50 80 -119 -130 -146 -174 -79 -90 -106 -134 -49 -60 -76 -29 -40 -13 -19 -30 -46 -74

-120 -120 -120 -120 -72 -72 -72 -72 -36 -36 -36 -12 -12 0 0 0 0 0
80 120 -142 -155 -174 -207 -94 -107 -126 -159 -58 -71 -90 -34 -47 -15 -22 -35 -54 -87

-145 -145 -145 -145 -85 -85 -85 -85 -43 -43 -43 -14 -14 0 0 0 0 0
120 180
-170 -185 -208 -245 -110 -125 -148 -185 -68 -83 -106 -39 -54 -18 -25 -40 -63 -100

-170 -170 -170 -170 -100 -100 -100 -100 -50 -50 -50 -15 -15 0 0 0 0 0
180 250
-199 -216 -242 -285 -129 -146 -172 -215 -79 -96 -122 -44 -61 -20 -29 -46 -72 -115

-190 -190 -190 -190 -110 -110 -110 -110 -56 -56 -56 -17 -17 0 0 0 0 0
250 315
-222 -242 -271 -320 -142 -162 -191 -240 -88 -108 -137 -49 -69 -23 -32 -52 -81 -120

-210 -210 -210 -210 -125 -125 -125 -125 -62 -62 -62 -18 -18 0 0 0 0 0
315 400 -246 -267 -299 -350 -161 -182 -214 -265 -98 -119 -151 -54 -75 -25 -36 -57 -89 -140

-230 -230 -230 -230 -135 -135 -135 -135 -68 -68 -68 -20 -20 0 0 0 0 0
400 500
-270 -293 -327 -305 -175 -198 -232 -290 -108 -131 -165 -60 -83 -27 -40 -63 -97 -155
 107
Zaharie MORARIU

Abateri limită [μm]

(continuare) Tabelul 13
Dimensi-
unea
Câmpul de toleranţă pentru arbori
nominală
[mm]
De la
j5 j6 j7 js 6 js 7 k5 k6 k7 m5 m6 m7 n6 n7 p6 p7
până la

+2 +4 +6 +3 +5 +4 +6 +10 +6 +8 +10 +14 +12 +16

3
-2 -2 -4 -3 -5 0 0 0 +2 +2 +4 +4 +6 +6

+3 +6 +8 +4 +6 +6 +9 +13 +9 +12 +16 +16 +20 +20 +24

3 6 -2 -2 -4 -4 -6 +1 +1 +1 +4 +4 +4 +8 +8 +12 +12

+4 +7 +10 +4,5 +7,5 +7 +10 +16 +12 +15 +21 +19 +25 +24 +30
6 10
-2 -2 -5 -4,5 -7,5 +1 +1 +1 +6 +6 +6 +10 +10 +15 +15

+5 +8 +12 +5,5 +9 +9 +12 +19 +15 +18 +25 +23 +30 +29 +43
10 18 -3 -3 -6 -5,5 -9 +1 +1 +1 +7 +7 +7 +12 +12 +18 +18

+5 +9 +13 +6,5 +10,5 +11 +15 +23 +17 +21 +29 +28 +36 +35 +43
18 30
-4 -4 -8 -6,5 -10,5 +2 +2 +2 +8 +8 +8 +15 +15 +22 +22

+6 +11 +15 +8 +12,5 +13 +18 +27 +20 +25 +34 +33 +42 +42 +51
30 50
-5 -5 -10 -8 -12,5 +2 +2 +2 +9 +9 +9 +17 +17 +26 +26

+6 +12 +18 +9,5 +15 +15 +21 +32 +24 +30 +41 +39 +50 +52 +62
50 80 -7 -7 -12 -9,5 -15 +2 +2 +3 +11 +11 +11 +20 +20 +32 +32

+6 +13 +20 +11 +17,5 +18 +25 +38 +28 +35 +48 +43 +58 +59 +72
80 120
-9 -9 -15 -11 -17,5 +3 +3 +3 +13 +13 +13 +23 +23 +37 +37

+7 +14 +22 +12,5 +20 +21 +28 +43 +33 +40 +55 +52 +67 +63 +83
120 180 -11 -11 -18 -12,5 -20 +3 +3 +3 +15 +15 +15 +27 +27 +45 +43

+7 +16 +25 +14,5 +23 +24 +33 +50 +37 +46 +63 +60 +77 +79 +96
180 250
-13 -13 -21 -14,5 -23 +4 +4 +4 17 +17 +17 +31 +34 +50 +50

+7 +16 +26 +16 +26 +27 +36 +56 +43 +52 +72 +66 +86 +88 +108
250 315 -16 -16 -26 -16 -26 +4 +4 +4 +20 +20 +20 +34 +34 +56 +56

+7 +18 +29 +18 +28,5 +29 +40 +61 +46 +57 +78 +73 +94 +98 +119
315 400 -18 -18 -28 -18 -28,5 +4 +4 +4 +21 +21 +21 +37 +37 +62 +62

+7 +20 +31 +20 +31,5 +32 +45 +68 +50 +63 +86 +80 +103 +108 +131
400 500
-20 -20 -32 -20 -31,5 +5 +5 +5 +23 +23 +23 +40 +40 +68 +68
 108
Zaharie MORARIU

Abateri limită [μm]

Tabelul 14
Dimensiunea
Câmpul de toleranţă pentru alezaje
nominală [mm]
de la până la D10 E9 F7 F8 G7 H6 H7 H8 H9 H10 H11
+60 +39 +16 +20 +12 +6 +10 +14 +25 +40 +60
3
+20 +14 +6 +6 +2 0 0 0 0 0 0
+78 +50 +22 +28 +16 +8 +12 +18 +30 +48 +75
3 6
+30 +20 +10 +10 +4 0 0 0 0 0 0
+98 +61 +28 +35 +20 +9 +15 +22 +36 +58 +90
6 10
+40 +25 +13 +13 +5 0 0 0 0 0 0
+120 +75 +34 +43 +24 +11 +18 +27 +43 +70 +110
10 18
+50 +32 +16 +16 +6 0 0 0 0 0 0
+149 +92 +41 +53 +28 +13 +21 +33 +52 +84 +130
18 30
+65 +50 +20 +20 +7 0 0 0 0 0 0
+180 +112 +50 +64 +34 +16 +25 +39 +62 +100 +160
30 50
+80 +50 +25 +25 +9 0 0 0 0 0 0
+220 +134 +60 +76 +40 +19 +30 +46 +74 +120 +190
50 80
+100 +60 +30 +30 +10 0 0 0 0 0 0
+260 +159 +71 +90 +47 +22 +35 +54 +87 +140 +220
80 120
+120 +72 +36 +36 +12 0 0 0 0 0 0
+305 +185 +83 +106 +54 +25 +40 +63 +100 +160 +250
120 180
+145 +85 +43 +43 +14 0 0 0 0 0 0
+355 +215 +96 +122 +61 +29 +46 +72 +115 +185 +290
180 250
+170 +100 +50 +50 +15 0 0 0 0 0 0
+400 +240 +108 +137 +69 +32 +52 +81 +130 +210 +320
250 315
+190 +110 +56 +56 +17 0 0 0 0 0 0
+440 +265 +119 +151 +75 +36 +57 +89 +140 +230 +360
315 400
+210 +125 +62 +62 +18 0 0 0 0 0 0
+480 +290 +131 +165 +83 +40 +63 +97 +155 +250 +400
400 500
+230 +135 +68 +68 +20 0 0 0 0 0 0
 109
Zaharie MORARIU

ANEXA 6.1.

Motoare asincrone de uz general Tabelul 1

p 0ME
Puterea Turaţia In Ip Mp M max
Tipul  Masa
nominală nominală (A)  u. m 
motorului [%] In Mn Mn [kg]  
[KW] [r.p.m.] (380)
 kg 
Turaţia de funcţionare fără sarcină 750 r.p.m. 2p = 8
AE 132 M - 8 3 700 8,13 78 5 1,6 2 95 2,56
ASU 160 Ma-8 4 720 11 81 5 1,9 2,1 105 3,04
ASU 160 Mb-8 5,5 720 15 82 5 1,9 2,2 115 3,21
ASU 160 L-8 7,5 720 19,7 83 5 2 2,3 135 3,10
ASU 180 L-8 11 720 27,5 86 6 2,1 2,5 190 3,01
ASU 200 L-8 15 730 36 88 6 2,2 2,6 240 2,70
ASU 225 S-8 18,5 730 44,5 88 6 2,3 2,6 300 2,65
ASI 225 M-8 22 730 53,5 88 6 2,3 2,5 325 2,99
ASI 250 M-8 30 730 63,5 90 6 2,4 2,5 430 3,44
ASI 280 S-8 37 735 76,5 92 6 2,4 2,5 530 3,96
ASI 280 M-8 45 735 93 92 6 2,1 2,5 610 4,32
ASI 315 S-8 55 735 114 92 5,9 1,8 2 750 -
ASU 315 M-8 75 735 156 91,5 5,9 1,8 2 1130 -
ASU 315 L-8 90 735 184 93 5,9 1,8 2 1250 -
ASU 315 La-8 110 735 225 93 5,9 1,8 2 1400 -
Turaţia de funcţionare fără sarcină 1 000 r.p.m. 2p = 6
AE 132 S - 6 3 930 7,3 80 6 1,6 2 85 2,41
AE 132 M - 6 4 940 9,4 82 6 1,6 2 95 2,53
AE 160 S - 6 5,5 940 12,5 84 6 1,6 2 105 2,71
ASU 160 M-6 7,5 960 16,5 86 6 2 2,3 115 2,88
ASU 160 L-6 11 960 24,5 86 6 2 2,4 135 3,46
ASU 180 L-6 15 960 32 87 6 2 2,4 180 3,05
ASU 200 La-6 18,5 970 38 90 6,1 2 2,7 225 2,65
ASU 200 Lb-6 22 970 45 90 6,7 2 2,7 255 2,59
ASU 225 M-6 30 970 60 90 6,5 2 2,3 325 2,45
ASI 250 M-6 37 975 71 92 7 2,4 2,5 430 3,08
ASI 280 S-6 45 975 86,5 92 7 2,2 2,4 530 3,58
ASI 280 M-6 55 980 106 92 6,7 2,2 2,4 610 4,05
ASI 315 S-6 75 980 142 92,5 7,2 2,7 3,2 750 -
ASI 315 M-6 90 980 169 93 7,7 2,3 2,4 830 -
ASU 315 Ma-6 110 985 211,5 93 6,5 2 2,2 1130 -
ASU 315 L-6 132 985 252,5 93,5 6,5 2 2,2 1250 -
ASU 315 La-6 160 985 304,5 94 6,5 2 2,2 1400 -
 110
Zaharie MORARIU

ANEXA 6.1.
Motoare asincrone de uz general Tabelul 2
p 0ME
Puterea Turaţia In Ip Mp M max
Tipul  Masa
nominală nominală (A)  u.m 
motorului [%] In Mn Mn [kg]  
[KW] [r.p.m.] (380)
 kg 
Turaţia de funcţionare fără sarcină 1 500 r.p.m. 2p = 4
AE 112 S - 4 3 1425 5,16 80 6 1,6 2,2 38 2,59
AE 112 M - 4 4 1440 8,75 84 6 1,6 2,2 52 2,56
AE 132 M - 4 5,5 1440 11,75 85 6 1,6 2,2 95 1,76
AE 132 L - 4 7,5 1440 16,65 86 6 1,6 2,2 105 1,81
ASU 160 Ma-2 7,5
11 1440 21,5 88 6,5 2,1 2,5 115 2,28
ASU 160 Mb-2 15 1440 29 89 6,5 2,1 2,5 135 2,26
ASU 160 L-2 18,5 1450 35,5 89 7 2,3 3 170 2,15
ASU 180 M-2 22 1460 41,5 90,5 7 2,3 3 180 2,36
ASU 200 La-2 30 1460 56,5 91 7 2 2,6 240 2,25
ASU 200 L-2 37 1470 70,5 92 6,5 2 2,3 300 2,15
ASU 225 M-2 45 1470 84,5 92 6,5 2 2,3 325 2,30
ASI 250 M-2 55 1460 102 93 6,5 2,1 2,5 430 2,50
ASI 280 S-2 75 1460 141 93 7,4 2,6 2,7 530 -
ASI 280 M-2 90 1465 168 93,5 7,4 2,3 2,5 610 -
ASI 315 S-2 110 1465 201 93,5 7,4 2,3 3 780 -
ASI 315 M-8 132 1470 236 93,5 7,4 2,2 2,8 870 -
ASU 315 Ma-2 160 1480 296 93,5 6,5 2,1 2,2 1250 -
ASU 315 L-2 200 1480 366 94,5 6,5 2,1 2,2 1400 -
Turaţia de funcţionare fără sarcină 3 000 r.p.m. 2p = 2
AE 112 S - 2 3 2850 6,3 83 2,2 1,6 6 47 1,75
AE 112 M - 2 4 2850 8,3 84 2,2 1,6 6 52 1,88
AE 132 S - 2 5,5 2880 11,2 85 2,2 1,6 6 85 1,86
AE 132 M - 2 7,5 2880 15 1,6 2,2 1,6 6 95 1,86
ASU 160 Ma-2 11 2900 22 87 6,3 2,4 3 105 2,50
ASU 160 Mb –2 15 2900 29,5 88 6,3 2,4 3 120 2,43
ASU 160 L- 2 18,5 2910 36 89 6,5 2,4 3 135 2,51
ASU 180 M-2 22 2910 43 89 6,5 2,5 3 175 2,45
ASU 200 La-2 30 2930 58 89 7 2,5 2,5 235 2,26
ASU 225 Lb-2 37 2930 69,5 91 7 2,7 3 265 2,39
ASU 225 M-2 45 2940 83,5 91 7 2,2 2,3 330 2,23
ASI 250 M-2 55 2940 102 91 7 2,2 2,2 430 2,45
ASI 280 S-2 75 2945 138 92 7 2,5 2,7 520 -
ASI 280 M-2 90 2945 163,5 93 7 2,5 2,7 600 -
ASI 315 S-2 110 2965 197 93,5 7,2 2,3 2,4 720 -
ASI 315 M-2 132 2970 233,5 93,5 7,2 2,1 2,2 800 -
ASU 315 Ma-2 160 2970 283 93,5 7,5 2,3 2,4 1130 -
ASU 315 L-2 200 2975 350 94,5 7,5 2,3 2,4 1250 -
 111
Zaharie MORARIU

ANEXA 6.1.

Motoare asincrone de uz general - Dimensini Tabelul 3

Dimensiuni [mm]
Motorul
electrc

Montaj pe tălpi Capăt de arbore

L
D E F GA HD
A B C H K
2p=2 2p>2 2p=2 2p>2 2p=2 2p>2 2p=2 2p>2 2p=2 2p>2
112S 365
190 70 112 12 28 j6 60 8 h9 31 277
112M 140 392
132S 425
132M 216 89 132 12 38 k6 80 10 h9 41 463 332
178
132L 542
160M 210 603
254 108 160 14 42 k6 110 12 h9 45 400
160L 154 643
180M 241 668
279 121 180 14 48 k6 110 14 h9 51,5 440
180L 279 708
200L 318 305 133 200 18 55 m6 110 16 h9 59 780 490
225S 286 55 60 16 18 - 840
356 149 225 18 110 140 59 64 535
225M 311 m6 m6 h9 h9 835 865
60 65 18 18
250M 406 349 168 250 24 140 140 64 69 900 900 615
m6 m6 h9 h9
280S 368 65 75 18 20 970 970
457 190 280 24 140 140 69 79,5 660
280M 419 m6 m6 h9 h9 1050 1050
315S 406 1065 1095
715
315M 457 65 80 18 22 1100 1130
508 216 315 28 140 170 69 85
315Ma 457 m6 m6 h9 h9 1240 1270
811
315L 508 1280 1360
ØD
F

HD

GA
H

E C B ØK
A
L

Fig, 1. Motor electric - dimensiuni de legătură şi gabarit

 Zaharie MORARIU

Aef
Dp2
1 8
.

Dp1 D0
112

Ø0 Ø38(H7/k6)
Ø40(H7/k6)
B
TRANSMISIA MECANICĂ PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Ø40(H8/f8)
G 7
2 10 11 12 13 14
6 9
5
TABEL DE COMPONENŢĂ
3 4

INDICATOR
ANEXA 7.1.
 p
Zaharie MORARIU

Aef
2 1 Dp2
10 12
Dp1 11 D0
113

TRANSMISIA MECANICĂ PRIN CUREA DINŢATĂ

Ø40(H7/k6) Ø0 Ø40(H7/k6) bc

b2 b1

Ø40(H8/f8) 16
G 3 4
15 14 13
5 8 9

TABEL DE COMPONENŢĂ
6 7

INDICATOR
ANEXA 7.2.
Materiale pentru roţi dinţate Tabelul 1
Duritatea Rezistenţa
Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
la piciorul
Tratamntul la pitting la rupere la curgere
STAS Miezului Flancului dintejui
Zaharie MORARIU

Materialul termic σ H lim Rm (σ r) σ po,2

D DF σ F lim
[HB] [HRC] [MPa] [MPa] [MPa]
[MPa]
OL 50; 160…180 500…620 270…290
500/2-80 Norm 1,5D +120 0,4 D + 100
OL 60 180…200 600…720 300…320
OT50 -3 145…155 500 280
600 – 82 Norm 1,5D+120 O,4D+80
OT60 -3 165…185 600 320
OLC15* Ce 160…200 56…63 24DF 160…220 390…460 260…300
OLC45* Îm 200…230 1,5D+200 0,4D+120
OLC45* 880 - 80 CIF. CF 50..56 20DF+80 200…220 620…660 360…400
114

OLC60 Îm 230…260 1,5D+200 0,4D+120

OLC60 CIF, CF 50..56 20DF+120 220…240 710…750 410…460

40Cr10* Îm 250…300 1,8D+200 0,4D+150

40Cr10* CIF, CF 50…58 20DF+160 240…300 970…990 780…790
40Cr10* NB, NG 58…60 20DF+200 300…380

41MoCr11* 791 - 80 Îm 250…300 1,8D+200 0,4D+150

41MoCr11* CIF, CF 50…58 20DF+160 240…300 920…940 730…740

41MoCr11* NB, NG 52…60 20D+200 300…380

50VCr11 Îm 27o…300 1,8D+200 0,4D+150 920…940 780…790

ANEXA 7.3.
 Zaharie MORARIU

Materiale pentru roţi dinţate continuare tabelul 1

Duritatea Rezistenţa
Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
la piciorul
Tratamntul la pitting la rupere la curgere
Materialul STAS Miezului Flancului dintejui
termic σ H lim Rm (σ r) σ po,2
D DF σ F lim
[HB] [HRC] [MPa] [MPa] [MPa]
[MPa]
34MoCrNi15 Îm 310…330 1,8D+200 0,4D+150 1070…1090 870…890
38MoCrAl09* NG 240…320 60…64 20DF+200 360…420 970…990 830…840
21MoMnCr12* 791 - 80 Ce, Nce 250…330 56…63 25,5DF 380…460 1070…1090 830…840
115

18MoCrNi13* Ce, Nce 240…300 56…63 25,5DF 370…450 920…940 730…740

20MoNi35 Ce, Nce 220…280 56…63 25,5DF 370…450 970…990 830…840
Fc 200 180…240 65…80 160…340
568 – 82 1,5D
Fc 400 200…280 75…100 380…410
Fgn 600-2 210…260 600 400
6071-82 1,5D+100 O,4D+70
Fgn 700-2 230…280 700 470
Fmp 700-2 569 - 70 210…280 1,5D+160 0,4D+80 700 500
 116
Zaharie MORARIU

1×450 0 ANEXA 7.4.

1×45
a s
c
b

Δ
R R
c 2

1×450
DB

da

DB
d02
d02
da

0
1×45
LB
R1
R

La
La+Ha
b
LB
d
b
t

s2 s1

h
s3

c1 c c
γ
R

D0
D0

Fig. 1 Construcţia roţilor dinţate

Varianta din fig.1.a, se foloseşte pentru roţi dinţate cilindrice cu da ≤ 400 mm.Varinta din
fig.1.b se foloseşte pentru roţi dinţate cilindrice cu da > 400 mm şi în cazul în care coroana
dinţată este executată din materiale diferite faţă de butuc. Varinta din fig.1.c, cu butucul pe o
parte a discului, se foloseşte pentru roţi conice cu da ≤ 120 mm, iar pentru da > 120 mm se
foloseşte varianta cu butucul pe ambele păţi ale discului.Varinta din fig.1.d, se foloseşte
pentru roţi conice cu da > 200 mm
D B 1,6 d 02 ; L B (0,8...1,4) d 02 ; 2,5 m; s 2,5 m; s1 4 m 2 mm (m mod ulul);
s 2 (1...1,2) s1; s 3 (2...2,2) d t (d t diametrul tijei şurubului); c1 (0,3...0,35) b; 7 0;
c (1,2...1,5) s; sau c (0,2...0,3) b; R 8 mm; R1 12; h 0,1 b; t 0,8 h;
 117
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.5.

Elemente constructive pentru arborele pinion – reductor cilindric

f×450
a
R d1min R

d1min
da1
df1
dfus

dfus

dsg

dca
dw1

Arbore pinion din oţel de

îmbunătăţire
b1
Duritatea ≤ 350 HB
L1 df1 ≥ d1min

Rfreză
0
f×45
b
R
dfus

dfus
d1min

dsg
d1min

da1

dca
df1
dw1

Arbore pinion cu dantură

b1 durificată
L1 Duritatea ≥ 350 HB
df1 < d1min
f×450

c Recomandări
s0

f = 0,5 · m (m – modulul);
dfus = dca + 8…12 = M 5;
d01
da1

d1min este recomandat în catalogul

de rulmenţi;
R < r (r – raza de racordare a
rulmentului);
t2
S0 - t2 ≥ (2...3) · m (m – modulul
danturii; t2 – adâncimea canalului
Pinion independent de arbore de pană în butuc);
da1 ≥ 1,8 d01;
 118
Zaharie MORARIU

Elemente constructive pentru arborele pinion - reductor conic

ANEXA 7.6.

dfus - (1...2)
5 b

M…× 1,5
a
T T
dca

dfus
dfus

df1
d1 min
dSG
ℓca
m+5

Arbore pinion din oţel de îmbunătăţire (2…3) ℓ ℓ

(duritatea ≤ 350 HB)
d1min ≤ df1

dfus - (1...2)
M…× 1,5

b T b
T
dca

d1 min
dfus

dfus

df1
dSG

ℓca
m+5

Arbore pinion cu dantură durificată (2…3) ℓ ℓ

(duritatea > 350 HB)
d1min ≥ df1

c Recomandări:
dfus = dca + 8…12 = M 5;
d1min este recomandat în catalogul de
S0

rulmenţi;
df1 – diametrul de picior a danturii
pinionului conic;
R < r (r – raza de racordare a
rulmentului);
t2 S0 – t2 ≥ 2 · m (m – modulul danturii)
m – înălţimea piuliţei cu caneluri dată
în STAS 5816 - 77;
Lb T – lăţimea rulmentului radial axial cu
role conice, dată în catalogul de
Pinion independent de arbore rulmenţi.
S0 – t2 ≥ 2 · m
 119
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.7.
Găuri de centrare conform STAS 1361- 82

Forma A Forma B Corma C

Fără con de protecţie Cu con de protecţie Cu degajare de protecţie
d0

d0

d0
1200

D1
600

600

600
600
d

d
ℓ1 ℓ2 ℓ1 ℓ2 ℓ1 ℓ2 b

Fig. 1 Formele constructive ale găurilor de centrare

a b
0,8 A1,6 STAS 1361-82

B4 STAS 1361-82

Fig. 2. Reprezentarea găurilor de centrare pe desen

a - gaura de centrare rămâne pe piesa finită; b - gaura de centrare nu rămâne pe piesa finită.
Dimensiunile găurilor de centrare în funcţie de diametrul piesei de prelucrat
Forma A Forma B Forma C
d0 d
ℓ1 ℓ2 ℓ1 ℓ2 ℓ1 ℓ2 b D1
1 1,3 1,27 1,3 1,27 1,3 1,27 0,6 2,12
5…16
(1,25) 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 0,6 2,65
1,6 2,0 1,99 2,0 1,99 2,0 1,99 0,9 3,35
16…32
2,0 2,5 2,54 2,5 2,54 2,5 2,54 0,9 4,25
2,5 3,1 3,20 3,1 3,20 3,1 3,20 1,1 5,3
32…56
3,15 3,9 4,03 3,9 4,03 3,9 4,03 1,7 6,7
4,0 5,0 5,05 5,0 5,05 5,0 5,05 1,7 8,5
56…80
5,0 6,3 6,41 6,3 6,41 6,3 6,41 2,3 10,6
6,3 8,0 7,36 8,0 7,36 8,0 7,36 2,9 13,2
80…120
(8,0) 10,1 9,35 10,1 9,35 10,1 9,35 3,5 17
Peste 120 10,0 12,8 11,66 12,8 11,66 12,8 11,66 4,3 21,2
Observaţii
Găurile de centrare cu diametrul în paratenze se recomandă a se evita.
Rugozitatea maximă a găurii de centrare este de Ra = 3,2 μm. O rugozitate mai mică decât cea
indicată se prescrie pe desen, aşa cum se arată în fig.1a.(rugozitatea stabilită fiind Ra = 0,8 μm)
Notare: Pentru diametrul piesei d = 72 mm, o gaură de centrare care rămâne pe piesa finită şi
este de forma B, se notează: B4 STAS 1361 - 82.
 120
Zaharie MORARIU

Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă de rulare (extras din STAS 6846-80) ANEXA 7. 8.
B B

2/3A
r1

A
A/2
r1
600

D
D1
d2

d1

D
d

d
Dimensiuni de montaj Dimensiuni principale Reprezentare STAS 8953-73
d1 d2 D1 r1 d1 d2 D1 r1
Simbol

Simbol
d D B C Co d D B C Co
min max min max min max min max
mm KN mm mm KN mm
35 10 4,75 2,85 6003 19 20,2 33 0,3 95 18 23 18,6 6012 66 68 89 1
40 12 7,50 4,55 6203 21 21,9 36 0,6 110 22 37 28,5 6212 69 70 101 1,5
17 60
47 14 10,6 6,10 6303 23 23,8 41 130 31 64 49 6312 72 77 118
1 2
62 17 18 12 6403 26 - 53 150 35 85 71 6412 74 - 136
42 12 7,35 4,55 6004 23 24,5 39 0,6 100 18 24 20 6013 71 73 94 1
47 14 10 6,3 6204 26 26 41 120 23 44 34,5 6213 74 79 111 1,5
20 65
52 15 12,5 8 6304 27 27,5 45 1 140 33 72 57 6313 77 84 128
2
72 19 24 17 6404 29 - 63 160 37 93 80 6413 79 - 146
47 12 8,8 5,7 6005 28 29,5 44 0,6 110 20 30 25 6014 76 80 104 1
52 15 11 7,1 6205 31 31 46 125 24 48 38 6214 79 83 116 1,5
25 1 70
62 17 17,6 11,6 6305 32 33,5 55 150 35 81,5 64 6314 82 91 138 2
80 21 28 20 6405 36 - 69 1,5 180 42 112 106 6414 86 - 164 2,5
55 13 10,4 6,95 6006 35 36,1 50 115 20 31 26,5 6015 81 85 109 1
62 16 15,3 10,2 6206 36 36,9 56 1 130 25 52 41,5 6215 84 88 121 1,5
30 75
72 19 22 15 6306 37 40,6 65 160 37 88 73,5 6315 87 - 148 2
90 23 34 24,5 6406 41 - 79 1,5 190 45 120 116 6415 91 - 174 2,5
62 14 12,5 8,65 6007 40 41,1 57 125 22 37,5 32 6016 86 90 119 1
1
72 11 20 14 6207 42 43,5 65 140 26 57 45,5 6216 91 94 129 2
35 80
80 21 26 17,6 6307 44 44,9 71 170 39 96,5 81,5 6316 92 - 158 2
1,5
100 25 43 31,5 6407 46 - 89 200 48 129 127 6416 96 - 184 2,5
68 15 13,2 9,5 6008 45 46,6 63 130 22 39 34 6017 91 - 124 1
1
80 18 24 17 6208 47 49 73 150 28 65 54 6217 96 - 139 2
40 85
90 23 32 22,8 6308 49 51 81 1,5 180 41 104 91 6317 99 - 166 2,5
110 27 50 37,5 6408 53 - 97 2 210 52 137 137 6417 105 - 190 3
75 16 16,6 12,5 6009 50 51,6 70 140 24 45,5 40 6018 97 - 133 1,5
1
85 19 26 19 6209 52 54 78 160 30 75 62 6218 101 - 149 2
45 90
100 25 41,5 30,5 6309 54 56,5 91 1,5 190 43 112 100 6318 104 - 176 2,5
120 29 60 40,5 6409 58 - 107 2 225 54 153 166 6418 110 - 205 3
80 16 17 13,4 6010 55 56,6 45 145 24 47,5 42,5 6019 102 - 138 1,5
1 95
90 20 21,5 21,2 6210 57 58 83 170 32 85 71 6219 107 - 158 2
50
110 27 48 36,5 6310 61 63,5 99 150 24 47,5 42,5 6020 107 - 143 1,5
2 100
130 21 68 53 6410 64 - 116 180 34 96,5 80 6220 112 - 168 2
90 18 22 17,3 6011 61 63 84 1 105 190 36 104 91,5 6221 117 - 178 2
100 21 34 25,5 6211 64 65 91 1,5 110 200 38 114 102 6222 122 - 188 2
55
120 29 56 42,5 6311 66 70 109 2 120 215 40 114 102 6224 132 - 203 2
140 33 78 64 6411 69 - 126 2 130 230 40 122 114 6226 144 - 216 2,5
Rulmenţi clasa 1 de utilizare.
Exemplu de notare: Rulment radial cu bile 6309 STAS 6846-8
 121
Zaharie MORARIU

Rulmenţi radiali-axali cu role conice (extras din STAS 3920-80) ANEXA 7. 9.

T T
l1 l2 E T/2

A/2

A
•
•
E E/4 •

A/4
D
D1

D2
d2

d1

d
a 150
Dimensiuni de montaj B Reprezentare STAS 8953-73
d1 d2 D1 D2 l1 l2 r1
d D T C Co B E a
Simbol min max min min min min max
mm kN mm
47 15,25 24 17 30204 14 12 11 26 26 39 43 3 3
20 1
52 22,25 38 29 32304 21 18 13 27 27 43 47 3 4
62 16,25 27 19,6 30205 15 13 12 31 31 42 48 3 3
25 1
62 25,25 52 40 32305 24 20 15 32 33 53 57 3 5
62 17,25 35,5 26 30206 16 14 14 36 37 52 57 3 3
30 62 21,25 44 34,5 32206 20 17 15 36 37 52 57 3 4 1
72 20,75 49 34,5 30306 19 16 15 37 38 61 66 5 4,5
72 18,25 45 33,5 30207 17 15 15 42 43 61 67 4 3
35 72 24,85 57 45,5 32207 23 19 18 42 43 61 67 4 5 1,5
80 22,75 63 46,5 30307 21 18 16 44 43 68 74 5 4,5
80 19,75 52 39 30208 18 16 16 47 48 68 75 4 3,5
1
40 80 24,75 65,5 51 32208 23 19 19 47 48 68 75 4 5,5
90 25,25 75 57 30308 23 30 19 49 50 76 82 5 5 1,5
85 20,75 58,5 45 30209 19 16 18 52 53 73 80 4 4,5
1
45 85 24,75 69,5 57 32209 23 19 20 52 53 73 80 4 5,5
100 27,25 93 73,5 30309 25 22 21 54 56 85 93 5 5 1,5
90 21,75 65,5 53 30210 20 17 19 57 58 78 85 4 4,5
1
50 90 24,75 71 58,5 32210 23 19 21 57 58 78 85 4 5,5
110 29,25 110 85 30310 27 23 23 60 62 94 102 5 6 2
100 22,75 78 62 30211 21 18 20 64 63 87 94 5 4,5
1,5
55 100 26,75 91,5 76,5 32211 25 21 22 64 63 87 94 5 5,5
120 31,50 125 98 30311 29 25 24 63 67 103 111 5 6 2
110 23,75 85 67 30212 22 19 21 69 69 95 102 5 4,5
1,5
60 110 29,75 110 93 32212 28 24 24 69 69 95 102 5 5,5
130 33,50 146 118 30312 31 26 26 72 73 112 120 5 7 2
120 24,75 100 80 30213 23 20 23 74 75 105 112 6 4,5 1,5
65
120 32,75 132 114 32213 31 27 26 74 75 105 112 6 5,5 1,5
125 26,25 110 90 30214 24 21 25 79 80 108 117 6 5 1,5
70
125 33,25 137 120 32214 31 27 28 79 80 108 117 6 6 1,5
130 27,25 122 102 30215 25 22 27 84 85 113 123 6 5 1,5
75
130 33,25 140 122 32215 31 27 29 84 85 113 123 6 6 1,5
140 28,25 129 106 30216 26 22 27 90 90 122 132 6 6 2
80
140 35,25 163 140 32216. 33 28 30 90 90 122 132 6 7 2
150 30,5 153 127 30217 28 24 29 95 96 130 140 7 6 2
85
150 38,5 186 166 32217 36 30 33 95 96 130 140 7 8 2
90 160 32,5 170 143 30218 30 26 31 100 102 138 150 7 6 2
Exemplu de notare: Rulment radial – axial cu role conice 32312 STAS 3920-73
 122
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.10.

Valorile coeficienţilor V, e, X şi Y pentru rulmenţii cu bile

Inel interior Rulmenţi pe un
Rulmenţi pe două rânduri
faţă de sarcină rând
Tipul iFa r
Se Nu se e Fa r Fa r Fa r
rulmentului Ca e e e
roteşte roteşte VFr VFr VFr
V X Y X Y X Y
0,014 0,19 2,30 2,30
0,028 0,22 1,99 1,99
0,056 0,26 1,71 1,71
0,084 0,28 1,55 1,55
Rulmenţi
0,110 0,30 0,56 1,45 0 0,56 1,45
radiali cu bile
0,170 0,34 1,31 1,31
0,280 0,38 1,15 1,15
0,420 0,42 1,04 1,04
0,560 0,44 1 1
0,014 0,23 2,78 3,74
0,028 0,26 2,40 3,23
0,056 0,30 2,07 2,78
0,085 0,34 1,87 2,52
=5o 0,110 0,40 1,75 0,78 2,36
0,170 0,45 1,58 2,13
0,280 1,39 1,87
0,420 0,50 1,26 1,69
Rulmenţi radiali-axiali cu bile cu unghiul de contact

0,560 1,21 1,63

0,014 0,29 1,88 2,18 3,06
0,029 0,32 1,71 1,98 2,78
0,057 1 1,2 0,36 1,52 1 1,76 2,47
0,086 0,38 1,41 1,63 2,29
=10o 0,110 0,40 1,34 1,55 0,75 2,18
0,170 0,44 1,23 1,42 2
0,290 0,49 1,10 1,27 1,79
0,430 1,01 1,17 1,64
0,54
0,570 1 1,16 1,63
0,47
0,015 0,38 1,47 1,65 2,39
0,029 0,40 1,40 1,57 2,28
0,058 0,43 1,30 1,46 2,11
0,087 0,46 1,23 1,38 2
=15o 0,120 0,47 1,19 1,34 0,72 1,93
0,170 0,50 1,12 1,26 1,82
0,290 0,55 1,02 1,14 1,66
0,440
0,56 1 1,12 1,63
0,580
o
=20 0,57 0,43 1 1,09 0,70 1,63
=25o 0,68 0,41 0,87 0,92 0,67 1,41
=30o - 0,80 0,39 0,76 0,78 0,63 1,24
=35o 0,95 0,37 0,66 0,66 0,60 1,07
=40o 1,14 0,35 0,57 0,55 0,57 0,93
 123
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.11.

Valorile coeficienţilor e, X şi Y pentru rulmenţi radiali – axiali cu role conice

Fa r
Fa r Fa r Fa r
rulment

rulment

rulment

rulment
e
Simbol

Simbol

Simbol

Simbol
e Fr e e
Fr Fr Fr
e Y e Y e Y e Y
32005 30212 32221 0,42 1,4 31310
0,43 0,40 1,5
32006 1,4 30213 30302 31311
0,28 2,1
32007 0,42 30214 0,42 30303 31312 0,83 0,72
32008 0,37 1,6 30215 0,43 30304 31313
0,30 2
32009 0,39 1,5 30216 30305 31314
32010 0,43 1,4 30217 30306 32304
1,4 0,31 1,9 0,3 2
32011 0,40 1,5 30218 30307 32305
0,42
32012 0,43 1,4 30219 30308 32306
0,31 1,9
32013 0,46 1,3 30220 30309 32307
32014 0,43 1,4 30221 30310 32308
32015 0,46 1,3 32206 30311 32309
32016 0,42 32207 0,37 1.6 30312 32310
32017 0,44 32208 30313 0,34 1,8 32311
1,4
32018 0,42 32209 0,40 1,5 30314 32312
32019 0,44 32210 0,42 1,4 30315 32313
0,34 1,8
32020 0,46 1,3 32211 30316 32314
30203 32212 0,40 1,5 30317 32315
0,34 1,8
30204 32213 30318 32316
30205 32214 0,42 30319 0,35 1,7 32317
30206 32215 0,43 30320 0,34 1,8 32318
0,37 1,6
30207 32216 31305 32319
30208 32217 1,4 31306 32320
30209 0,40 1,5 32218 0,42 31307 0,83 0,72 32321
0,35 1,7
30210 0,42 1,4 32219 31308 32322
30211 0,40 1,5 32220 31309 32324

Fa r
Pentru, e , X=0,4, iar Y se alege din tabel.
Fr
Fa r
Pentru, e , X=1 şi Y=0.
Fr
 124
Zaharie MORARIU

Etanşare cu manşetă de rotaţie ( extras din STAS 7950 –72) ANEXA 7.12.
h h
Armătură
h r
0
5 …50
0 Arc
Buză
auxiliară
1,6 0
15 …25
0

D
d
D

d
D

d
d1

Buză de
etanşare
Dimensiuni de montaj Manşetă Manşetă
la etanşarea cu manşetă de rotaţie forma A forma B

d D r d1 d D r d1 d D r d1 d D r d1
h h h h
11 H8 max max 11 H8 max max 11 H8 max max 11 H8 max max
18 30 0,3 15,8 7 26 40 23,4 7 62 8 68 100
32 45 10 48 70 44,5 10 90
10
35 47 80 10 95 65,8
10 28 25,3 10 70
40 50 65 100
19 35 16,7 40 70 110 12
50 46,4 10
30 47 75 100 10
7 30 27,3 10 72 67,7
32 52 80 110 0,5 12
35 62 68 8 95
20 17,7 52 48,3
40 45 7 75 10 100 10
32 29,2 75 70,7
42 10 50 10 70 0,4 8 105
47 47 7 75 110 12
55 51,3
21 40 18,7 10 52 85 10 100 10
35 32 78 73,6
32 58 10 90 110 12
7
35 72 0,4 80 100
58 54,2 10 10
22 40 19,6 36 52 33 7 90 105
80 75,5
42 10 52 7 75 8 110
12
47 58 10 80 115
60 56,1
23 40 20,5 7 52 7 85 10 105
10
35 7 60 90 85 110 80,4
40 36,8
24 40 21,5 65 10 80 115
10 62 58,1 0,8
47 80 80 110
12
35 55 7 63 90 59,1 115
7 42 38,7 90 85,4
40 65 10 85 120
0,5 10
47 60 8 90 125 15
25 0,4 22,5 65
50 65 95 65,8 120
10 45 41,6 95 90,1
52 72 10 100 125 12
62 80 68 90 100 120 95
Exemplu de notare a unei manşete de rotaţie tip A, având d = 24 mm şi D = 40 mm
Manşeta A24 × 40 STAS 7950/2-72
 125
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.13.
Forme constructive de casete pentru rulmenţi
δ2 Detaliu A

c h • r
dg

0,5 × 450

δc

t
r1
A δ1
Dc

b
D

Da

δ2
δ2
c h

•
dg

c h
•
dg
δc

δc
t

t
Df

Dc

D
D

Da
Da
D

D
Dc

Dimensiuni în mm Tabelul 1
D (diametrul exterior
40...62 65...75 80...95 100...145 150...220
al.rulmentului)
d
M6 M8 M8 M10 M12
(mărimea şurubului)
dg
7 9 9 11 13
(dimetrul găurii)
Număr şuruburi 4 4 6(4) 6(4) 6(4)
c (grosimea peretelui) 4..5 6…8 8…10 10…12

Tabelul 2
Da = D + 2δc b r r1
50...100 5 1,6 0,5
100... 8 2,0 1,0

1  c; 2  1,2 c; t 1,6R (R - raza de racordare a inelului rulmentului).

Dc = Da+(4,0...4,4)d (Dc - diametrul capacului)
Df = Dc+(4,0...4,4)dg (Df - diametrul flanşei casetei)
c  d; h =(1...1,2)d.
Material: Fc 150 sau Fc 200 STAS 568-82
 126
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.14.
Forme constructive şi dimensiuni pentru capace

δc a δc b

b c x

δ2
δc

Ds

D
Dc
Dc

1...2 2...3 h

0,5
dg

δc c Detaliu A δ1 d

r 0,5×450 r1
A b x

δ2
b c

δc
DS

2...3 h Dc
D
Dc

0,5
Dℓ

dg

1...2 δc

Tabelul 1.
D (diametrul exterior al rulmentului) 40…62 65…75 80…95 100…145 150…220
d (mărimea şurubului) M6 M8 M10 M12
dg (diametrul găurii) 7 7 11 13
ns (numărul de şuruburi) 4 6
δc (grosimea peretelui capacului) 5 6 7 8
b (lăţimea degajării) 5 6 7 8
Mărimea razelor r =1,6; r1 =0,5 r =2; r1 =1
Dc = D + (4…4,4)d; δ1 = 1,2 δc ; δ2 = (0,9…1) δc ; c = (1,2…1,5)b; Dℓ = (2…2,2)dg;
x- se stabileşte construcziv; DS - diametrul exterior al simeringului; h - lăţimea simeringului
 127
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.15.
D1

6 găuri Ø3

c
h3
2

H
h2
3

a
1

h1
d1 d
D S

Fig.1. Dop de aerisire - construcţie (1-corp; 2 - capac; 3 - filtru)

Dimensiuni pentru dopul de aerisire [mm] Tabelul 1.
d d1 D S h1 h2 h3 a b H c D1
M 20 12 26,17 24 10 24 16 5 3 33
M 27 18 35,03 32 15 32 22 6 5 45 a+2 D+2
M 48 36 60,8 55 25 52 32 8 6 70

ℓ
k b
d1
D1

D
d

ℓ1 S

Fig.2. Dop filetat cu cap hexagonal şi guler

Dimensiuni pentru dopul de golire [mm] STAS 5304 - 80 Tabelul 2.

Filet S D k D1 b ℓ d1 ℓ1 Filet S D k D1 b ℓ d1 ℓ1
M10 ×1 11 12,1 6 16 10 19 4 15 M22 ×1,5 19 21,1 8 30 18 30 10 26
M12 ×1,5 14 15,5 6 18 14 23 5 20 M24 ×1,5 22 24,5 9 32 20 33 12 29
G 1/4 14 15,5 6 18 14 23 5 20 M27 ×2 24 26,7 10 35 20 34 15 29
M14 ×1,5 14 15,5 6 20 14 23 5 20 G 3/4 24 26,7 10 35 20 34 15 29
M16 ×1,5 17 18,9 6 24 14 23 5 20 M30 ×2 24 26,7 10 39 22 34 15 29
G 3/8 17 18,9 6 24 14 23 5 20 G1 27 30,1 11 42 22 38 20 30
M18 ×1,5 17 18,9 8 26 14 26 8 20 M36 ×2 27 30,1 11 45 22 38 22 30
M20 ×1,5 19 21,1 8 28 18 30 10 26 M42 ×2 30 33,5 12 52 22 39 25 30
G 1/2 19 21,1 8 28 18 30 10 26 G 1 1/4 30 33,5 12 52 22 39 25 30
Notare: Dop filetat M24 ×1,5 STAS 5304 - 80 sau Dop filetat G 1/2 STAS 5304 – 80
 128
Zaharie MORARIU

Şaibe de siguranţă – elemente geometrice ANEXA 7.16

Diametru
ℓ ℓ

s
şurub [mm]
d D b h s
h D 10 10 26 7 4
(11) 11
28 9
12 12 3
d (14) 14 30 11
b

16 16 32 12 0,8
5
(18) 18 34 15
20 20 36 17
4
Şaibă de siguranţă Db l2 STAS 2241/2- (22) 22 38 19
80 24 24 42 21
Diametru
d D b ℓ s r
s

şurub [mm]
5 5,3 17 6 16 2,5
0,5
6 6,4 19 7 28
d
4
8 8,4 22 8 20
D
b

0,8
10 10,5 26 10 22 6
r 12 13 32 28
12
ℓ 14 15 36
1 10
16 17 40 15 32
Şaibă de siguranţă A13 STAS 2241/2-80 18 19 45 18 36
d Diametru
şurub [mm]
d D ℓ ℓ1 b s r
s

5 5,3 11 16 8 6 2,5
0,5
6 6,4 12 18 9 7
D 8 8,4 17 20 11 8 4
b

0,8
10 10,5 21 22 13 10
ℓ 12 13 24 16
ℓ1

r 28 12
b 14 15 28 18
1 6
16 17 30 32 20 15
Şaibă de siguranţă B13 STAS 2241/2-80 18 19 34 36 22 18
s Gaură
c Mărimea şaibă
d Dmax g b h şurubului e f
d1
16-20 28 2 5 5
M6 ×25 7
20-28 36 2,5 8 7 - 3
d

e
L

28-35 45 3,5 10 8 8
35-40 50 20
M8 ×25
f g 40-45 55 6 20 9 4
D • 45-50 60 25
b
h

50-60 70 30
8
60-70 80 36
- - M12 ×35 14
70-80 90 40
d

10
80-90 105 45 5
90-100 120 50
D
100-110 130 12 M16 ×45 55 18
L = e + 2,5 dşurub; c = 2,2 dşurub. 110-120 140 60
 129
Zaharie MORARIU

Suruburi şi piuliţe – elemente geometrice ANEXA 7.17.

Filet
s D K r da b l
d
M5 8 8,63 3,5 0,2 6 16 20...45
30 0 M6 10 10,89 4 0,25 7,2 18 25...60
M8 13 14,20 5,5 0,4 10,2 22, 28 30...80
M10 17 18,72 7 12,2 26, 32 35...110
M12 19 20,88 8 15,2 30, 31 40...170
da

D
d

(M14) 22 23,91 9 17,2 34, 40 45...180

0,6
b M16 24 26,17 10 19 38, 44, 57 50...200
k S (M18) 27 29,56 12 21,2 42, 48, 61 55...200
ℓ
M20 30 32,95 13 24,4 46, 52, 65 60...200
(M22) 32 35,03 14 0,8 26,4 50, 56, 69 65...200
M24 36 39,55 15 28,4 54, 60, 73 70...200
M27 41 45,20 17 32,4 60, 66, 79 75...200
1
Notare: Şurub M5x25 STAS 4272-80 M30 46 50,85 19 35,4 66, 72, 85 90...250
a
Filet
300 s D K da Filet l
d
normal fin
M5 8 8,63 3,5 6 3 16...35
-
M6 10 10,89 4 7,2 3,5 16...40
da

D
d

M8 13 14,20 5,5 10,2 4 3,5 16...50

M10 17 18,72 7 12,2 5,5 20...60
4
k a S M12 19 20,88 8 15,2 6
ℓ (M14) 22 23,91 9 17,2 25...80
7
M16 24 26,17 10 19,2
(M18) 27 29,56 12 21,2 5,5
30...80
M20 30 32,95 13 24,4 8
(M22) 32 35,03 14 26,4
35...80
Notare: Şurub M8x25 STAS 4845-80 M24 36 39,55 15 28,4 9 7
Filet
S Dmin m
d
300 M5 8 8,63 4
M6 10 10,89 5
M8 13 14,20 6,5
M10 17 18,72 8
D
d

M12 19 20,88 10
600 M14 22 23,91 11
m M16 24 26,17 13
S
M18 27 29,56 15
M20 30 32,95 16
M22 32 35,03 18
M24 36 39,55 19
M27 40 42,20 22
Notare: Piuliţă M24 STAS 4071 - 80 M30 46 50,85 24
 130
Zaharie MORARIU

Elemente de asamblare - dimensiuni ANEXA 7.18

Mărimea
Serie mijlocie d1 d2 r g k
filetului
2 2,1 3,1 - 0,6
2,5 2,6 3,8 0,8 -
k 0,2
g 3 3,1 4,7 1
750±50 4 4,1 6,1 1,2
0,3 0,15
5 5,1 7,5 1,4

g
3 3 6 6,1 8,9 0,4 1,6 0,2
d1
d2

8 8,2 12,2 2
0,6 0,3
10 10,2 15,2 2,5
12 12,2 18,2 3

r
h1 h 14 14,2 20,6 3,2
1
16 16,3 23,3 3,5
0,4
18 18,3 26,3 4
20 20,5 29,5 4,5
m = max. 0,7g; h 2g; h1  2g+2k 22 22,5 32,5
1,2
5
Notare: Şaibă Grower MN10 STAS 7666/2-80 24 24,5 35,5 2 5,5 0,5
Filet
300 Simbol D D1 m b t c
dxp
b KM3 17x1 28 24 5
4
c×45 0 KM4 20x1 32 26 6
t

KM5 25x1,5 38 32 2
7
KM6 30x1,5 45 30 5
KM7 35x1,5 52 44 8
D1

1
D KM8 40x1,5 58 50 9
2,5
d

KM9 45x1,5 65 56 10 6
KM10 50x1,5 70 61
KM11 56x2 75 67 11 3
7
KM12 60x2 80 73
KM13 65x2 85 79
m 12
KM14 70x2 92 85 3,5
8
KM15 75x2 98 90 13 1,5
KM16 80x2 105 95 15
4
Notare: Piuliţă KM24 STAS 5816-77 KM17 85x2 110 102 16 10
nr.
Simbol d D D1 h E b g
s 250 dinţi
MB3 17 32 24 15,5
4 4 1 11
MB4 20 35 26 18,5
MB5 25 42 36 23
5
MB6 30 49 38 27,5 5
E g MB7 35 57 44 32,5
13
MB8 40 62 50 37,5 1,25
6
D
h

D1 d MB9 45 69 56 42,5 6
MB10 50 74 61 47,5
MB11 55 81 67 52,5
MB12 60 86 73 57,5 7
MB13 65 92 79 62,5 8
1,50 17
MB14 70 98 85 66,5
MB15 75 104 90 71,5 8
Notare: Şaibă MB14 STAS 5815-77 MB16 80 112 95 76,5 10 1,75
 131
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.19.

ASAMBLĂRI PRIN PENE PARALELE

STAS 1004 - 81

Forma A Forma B Forma C

h

b
ℓc ℓc
ℓ ℓ = ℓc ℓ

Fig. 1. Elementele constructive şi geometrice ale penelor paralele fără găuri de fixare.
Materiale de execuţie OL 50; OL 60 STAS 500/2 - 82; OLC 45 STAS 880 - 82

b
A σs
t2
h t1
ℓ
Mt
d

Lb

r2 t × 450

Detaliu A
Scara 2 : 1

r2

Fig. 2. Elementele constructive şi geometrice ale asamblării prin pană paralelă

 132
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.20.
Dimensiuni pentru pană şi canal (extrs din STAS 1004 - 81)
Pană Canal
Diametrul arborelui

t1 t2
b h ℓ c sau r b
arbore butuc
r2

Ajustaj

Ajustaj
normal

Ajustaj
presat
liber
d

abateri limită

abateri limită

abateri limită

abateri limită
nominal

nominal

nominal

nominal
până la

în butuc D10
în arbore H9

în arbore N9

în butuc JS9
în arbore şi
max.

max.
de la

min.

min.
butuc P9
nominal
până la
peste

Abateri limită
0,40
0,25

0,0180
+ 0,036

+ 0,098
+ 0,040
22 30 8 7 18 90 8 4
- 0,036

- 0,015
-0,036
0

0
3,3
30 38 10 8 22 110 10 5
- 0,090
0

38 44 12 8 28 40 12 5

0,40
0,25
0,60
0,40

0,0215
+ 0,120
+ 0,050

44 50 14 9 36 160 14 5,5 3,8

- 0,043

- 0,043

- 0,018
- 0,061
+0,043
0

50 58 16 10 45 180 16 6 4,3

58 65 18 11 50 200 18 7 4,4

65 75 20 12 56 220 20 7,5 4,9

+ 0,2

+ 0,2
0,0260
+ 0,149
+ 0,065

75 85 22 63 250 22
- 0,110
- 0,052

- 0,052

- 0,022
- 0,074
+0,052

14 9 5,4
0

0
0,80
0,60

0,60
0,40
85 95 25 70 280 25

95 110 28 16 80 320 28 10 6,4

110 130 32 18 90 360 32 11 7,4

130 150 36 20 36 12 8,4

0,0310
+ 0,180
+ 0,080

100 400
- 0,062

- 0,062

- 0,026
- 0,088
+0,062

150 170 40 22 40 13 9,4

- 0,130
0

0
1,20

0,7
0

170 200 45 25 110 450 45 15 10,4

200 230 50 28 125 500 50 17 11,4

Lungimi de pană în [mm]

18 20 22 25 32 36 40 45 50 56 63 70 80 90 100 110
125 140 160 180 200 220 250 280 320 350 400 450 500

Exemplu de notare a unei pene paralele de tip A cu b=14mm, h=9mm şi l=63mm.

Pană paralelă tip A - 14 9 63 STAS 1004-81
 133
Zaharie MORARIU

Elemente constructive pentru carcasa turnată ANEXA 7.21

δ
δ b
a
KΦ h δ2

h
R R γ
R D1
δ0

100

sb
δ1
•

δ1
R dΦ
h0

m R dΦ

K δ
c1 d
c δ c1
Dg

dg
b
b

ds
sb

dg ds

b
e Rb
b

R
ℓ

δ
K δ
Δ Δ

Fig. 1. Carcasă turnată pentru reductor cu roţi durificate

Tabelul 1
0,2 4 M t e 6 mm (Mt e este momentul de răsucire
d 0,1 3 2 M t e 12 mm
pe arborele de ieşire din reductor [Nmm]
δ1 = (2…3,5) δ K = (2,6…2,7) d s carcasă K Φ = (2,5…2.7) d
h 0 = (0,5…1) δ Δ=K+δ m = 1,2 d
δ 0 = 1,2 δ ℓ = (2,5…2,7) d s c a r c a s ă δ2 = 1,5 δ
R = 1,5 δ e = (1,4…1,6)d S c a r c a s ă γ = 60…100
b = 1,5 δ; s b = (1…3) mm c1 = 0,5 K; h ≥ 4(δ1 - δ)
δ 3 =(1,2…1,5) d c a s e t ă R b = (1…1,2) d S c a r c a s ă d ştift = ( 0,7…0,8) d s carcasă
Dg = D + (2…4) mmm (D - diametrul capului şurubului de fixare a carcaselor)
Tabelul 2
Distanţa dintre axe (aw ) sau
< 90 [90…160) [160…225) [225…280) [280…355)
diatanţa totală dintre axe - (atot) [mm]
Dimetrul şuruburilor de fixare a
M10 M12 M14 M16 M18
carcaselor dS (d s c a r c a s ă ) [mm]
Dimetrul găurilor în carcase d g[mm] 11 13 15 18 20
 134
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.22
CONSTRUCŢIA REDUCTORUI CILINDRIC CU ROŢI DURIFICATE
ŞI O TREAPTĂ DE REDUCERE
A. Date cunoscute (alese şi calculate)
1. Elementele geometrice ale angrenajului (aw12; d1,2; dw1,2; da1,2; df1,2; b1,2)
2. Diametrele capetelor arborilor (dca II şi dcaIII)
3. Dimetrele fusurlor:
d fus II,III d ca II, III (10...15) mm M5 (multiplu de cinci) - vezi anexele 7.8 şi 7.9
Recomandări despre foma costructivă şi dimensiunile geometrice ale pinionului şi ale
roţii dinţate se dau în anexele 7.4 şi 7.5.
4. Diametrul alezajului roţii dinţate:
d 02 d fus III (3...5) mm
5. Alegerea simeringurilor (manşetelor de rotaţie) se face în funcţie de diametrul fusului:
dSG II, III d fus II, III (2...5) mm (sau se foloseşte bucşă),
rezultatul trebuie corelat cu recomandărilor din STAS 7950-72 (rezultă d, D h) - anexa 7.12.
6. Alegerea rulmenţilor se face în funcţie de diametrele fusurilor: pentru arborele II se
folosesc rulmenţi rdiali-axiali cu role conice, iar pentru arborele III se folosesc rulmenţi
radiali cu bile (rezultă dimensiunile de gabarit d, D, T, respectiv d, D, B şi d1min) - anexele
7.8 şi 7.9.
7. Stabilirea formei constructive şi a dimensiunilor carcasei - anexele 7.21 şi 7.22
8. Alegerea capacelor se face în funcţie de diametrul exterior al rulmentului D - anexa
7.14.
9. Alegerea şuruburilor, piuliţelor, şaibelor, dopului de aerisire, dopului de golire şi a
penelor paralele - anexele 7.15…7.20
A. Principalele etape pentru realizarea desenului de ansamblu al reductorului
1. Se construiesc axele arborilor la distanţa aw12 şi axa de simetrie mediană a carcasei.
2. Se desenează arborii II şi III la diametrele dca II şi dca III.
3. Se desenează pinionul (acesta de regulă face corp comun cu arborele) şi roata dinţată.
4. Se desenează conturul interior al carcasei - anexa 7.22.
5. Se construiesc arborii, conform indicaţiilor din - anexele 7.5, 7.24 şi 7.25
6. Se construieşte carcasa, conform indicaţiilor din - anexele 7.21 şi 7.22
7. Se construiesc capacele şi garniturile - anexa 7.14
8. Se desenează rulmenţii, simeringurile, şuruburile, ştifturile, dopul de aerisire, dopul de
golire şi alte elemente componente - anexele 7.15…7.20, 7.24 şi 7.25.
9. Se poziţionează reperele - anexa 3.2
10. Se stabilesc şi se desenează cotele de montaj, de legătură şi de gabarit - anexele 7.24 şi
7.25.
11. Se execută haşurile piselor desenate în secţiune.
12. Se scriu caracteristicile funcţionale ale reductorului:
puterea la intrare şi la ieşire;
turaţia la intrare şi la ieşire;
raportul total de transmitere;
lubrifiantul utilizat, cantitatea şi timpul după care se face schimbul lubrifiantului;
precizarea condiţiilor importante care să fie respectate la montaj;
condiţii cu privire la protejarea suprafeţelor interioare şi exterioare ale carcasei;
condiţii cu privire la manipulare şi transport, precum şi cele impuse de mediu.
 135
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.22
CONSTRUCŢIA REDUCTORULUI CILINDRIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE
ieşire
dcaIII

ℓcaIII

constructiv
D cII d S GIII
ds dfusII

10-15
2
Axa de

B
T
d f u s III simetrie
d1min mediană a
carcasei
=

d w1 d w2
b1

b2
da1 d02 df2 10-15
=

df1 d1min da2

dfusII
10-15
T

B
Conturul
constructiv

d SGII interior al
dfusIII carcasei
aw12
ℓcaII

d c a II
Fig.1. Construcţia angrenaj - arbori
intrare
Dc II Dc III
3

dI
δ I Rb
Δ
DII B+3 Rulment cu
c1
(d,D,B)III
Gaură
(8…10)ds

pt. ştift Rulment cu

(d,D,T)II T+3 DIII K

ds
dIII
Conturul interior Gaură filetată cu ds
al carcasei Simering
cu d,D, h

Fig.2. Construcţia carcasei şi a elementelor componente

 136
Zaharie MORARIU

CONSTRUCŢIA REDUCTORULUI CONIC CU ROŢI ANEXA 7.23

DURIFICATE ŞI O TREAPTĂ DE REDUCERE
A. Date cunoscute (alese şi calculate)
1. Elementele geometrice ale angrenajului (δ12; δa 1,2; δf 1,2 ; R; d1,2; da1,2; df1,2; b).
2. Diametrele capetelor arborilor (dca II şi dcaIII)
3. Dimetrele fusurlor:
d fus II,III d ca II, III (10...15) mm M5 (multiplu de cinci) - vezi anexele 7.8 şi 7.9
Recomandări despre foma costructivă şi dimensiunile geometrice ale pinionului şi ale
roţii dinţate se dau în anexele 7.4 şi 7.6.
4. Diametrul alezajului roţii dinţate:
d 02 d fus III (3...5) mm
5. Alegerea simeringurilor (manşetelor de rotaţie) se face în funcţie de diametrul fusului:
dSG II, III d fus II, III (2...5) mm (sau se foloseşte bucşă),
rezultatul trebuie corelat cu recomandărilor din STAS 7950-72 (rezultă d, D h) - anexa 7.12.
6. Alegerea rulmenţilor se face în funcţie de diametrele fusurilor: pentru arborele II se
folosesc rulmenţi rdiali-axiali cu role conice, iar pentru arborele III se folosesc rulmenţi
radiali cu bile (rezultă dimensiunile de gabarit d, D, T, respectiv d, D, B şi d1min) - anexele
7.8 şi 7.9.
7. Alegerea formei constructive şi a dimensiunilor casetei - anexa 7.13.
8. Stabilirea formei constructive şi a dimensiunilor carcasei - anexele 7.21 7.23
9. Alegerea capacelor se face în funcţie de diametrul exterior al rulmentului D - anexa
7.14.
10. Alegerea şuruburilor, piuliţelor, şaibelor, dopului de aerisire, dopului de golire şi a
penelor paralele - anexele 7.15…7.20
B. Principalele etape pentru realizarea desenului de ansamblu al reductorului
1. Se construiesc axele arborilor în poziţie ortogonală.
2. Se desenează arborii II şi III la diametrele dca II şi dca III.
3. Se desenează pinionul (acesta de regulă face corp comun cu arborele) şi roata dinţată -
se poate utiliza sfera de rază R - anexa 7.23.
4. Se desenează conturul interior al carcasei - anexa 7.23. (carcasa este simetrică faţă de
axa arborelui pinionului, pentru a stabilii ieşirea, după caz, pe partea dreaptă sau
stânga).
5. Se construiesc arborii, conform indicaţiilor din - anexele 7.6, 7.24 şi 7.25
6. Se construieşte carcasa, conform indicaţiilor din - anexele 7.21 şi 7.23
7. Se construiesc capacele şi garniturile - anexa 7.14
8. Se desenează rulmenţii, simeringurile, şuruburile, ştifturile, dopul de aerisire, dopul de
golire şi alte elemente componente - anexele 7.15…7.20, 7.24 şi 7.25.
9. Se poziţionează reperele - anexa 3.2
10. Se stabilesc şi se desenează cotele de montaj, de legătură şi de gabarit- anexele 7.24 şi
7.25.
11. Se execută haşurile piselor desenate în secţiune.
12. Se scriu caracteristicile funcţionale ale reductorului:
puterea la intrare şi ieşire; turaţia la intrare şi ieşire; raportul total de transmitere;
lubrifiantul utilizat, cantitatea şi timpul după care se face schimbul lubrifiantului;
precizarea condiţiilor importante care să fie respectate la montaj;
condiţii cu privire la protejarea suprafeţelor interioare şi exterioare ale carcasei;
condiţii cu privire la manipulare şi transport, precum şi cele impuse de mediu.
 137
Zaharie MORARIU

CONSTRUCŢIA REDUCTORULUI dfus III ANEXA 7.23

CONIC CU O TREAPTĂ DE
La1+Ha1

B
REDUCERE

M dfus ×1,5 d03 Conturul

interior al
b R carcasei

=
δ1
dcaI I
dSG

dfus I I

dfus I I

d1min
d01
O
δ2
ℓcaII m+5 T 2,5 ℓ T

=
LB
d02
constructiv ℓ
10…15
R B dfus III
constructiv

dSG III
Fig.1. Construcţia
angrenaj - arbori
dca III
ℓcaIII

Dc III
3

c1
Rb
d casetă
δ3 Rulment cu Δ
d capac Conturul interior
casetă (d,D,B)III K
al carcasei

Gaură pt.ştift cu dştift

DcII

DII
dSG

dI I

(8…10)ds carcasă

c1
Rulment cu
T (d,D,T)II
δ
B DIII
Set de şaibe dIII
pt. reglaj

Fig.2. Construcţia
Simering cu (d,D, h)III dSG
carcasei şi a elementelor Gaură filetată cu ds carcasă
componente
 138
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.24

135
71
Ф13
80

105
132
205
Ф 40 k 6
82
215

Ф48h11
Ф80H8/g8

Ф80 H7/hb
H7/hbH7/
115
hb

Ф54 H7/ k6
142

Ф50 KB/m6
42

Ф 28 j6
Fig. 1. Reductor cilindric orizontal
 139
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.24

160
90

120

150
280

Ф45 KB/m6
KB/m6
Ф100 H7/hb
Ф 20 j6

360
Ф 82H7/h6

250

50

Ф48 H7/k6

Ф
h11
80

Ф35 k6
Fig. 2. Reductor conic orizontal
 Fig. 1
Reductor cilindric
vertical
Ф30 j6 Ф100H7/hb
KB/m6
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.25

175

100
Ф50 KB/m6
140

Ф48 h11

Ф40 k6
Ф 54H8/k7

80

Ф13

105 105
131
 Ф 20 j6
50
Fig. 2
Reductor conic
vertical
Zaharie MORARIU

ANEXA 7.25

Ф 82 H7/h6

190
141

80

Ф35 k6

Ø100 H7/hb
Ф45 KB/m6 71
Ф48 H7/k6

100 85
130
 ANEXA 7.26

.Zaharie MORARIU
max. 20 mm
MODULUL NORMAL mn 2
0,050 A
MODULUL FRONTAL mt 2.031
0,025 A
NR. DE DINŢI z 63
PROFILUL DE REFERINŢĂ STAS 821-81
0,025 A UNGHIUL DE ÎNCLINARE β 100
SENSUL ÎNCLINĂRII dreapta
COEFICIENTUL NORMAL AL xn
R2 R2 DEPLASĂRII DE PROFIL + 0,20

12 Js (±0,0215)
LG. PESTE N DINŢI / Nr .N DE DINŢI WN / N 46,3997/8

3,2
DIAMETRU DE DIVIZARE d 127,943
TREAPTA DE PRECIZIE ŞI JOCUL 7–C
1×450 DISTANŢA DINTRE AXE a 100 ± 0,045
Ø 132,8 - 0,160 (h10)

(H7)
Ø 70

Nr. DE DINŢI z 34
ROATA
3,2 R 0,3 CONJUGATĂ RC-0102
+ 0,025

Nr.DESEN
OBS. Se lasă 5 rânduri

142
Ø 40 0
0

1,6 libere în care se scrie de

3,2
executant indicii de precizie
+0,2 conform STAS 6273 – 81
B 43,3
0 min. 7 mm
65 mm 20 mm 30 mm
0,020 A

1,6
3,2

1×450
CONDIŢII TEHNICE:
28 1. Toleranţe mS STAS 2300-88

ANEXA 7. 26
40 2 .Muchiile se teşesc la 0,3 x 45o
3. Razele necotate vor fi R.0,5
4.Tratament termic de cementare:
adâncime strat 0,8…1,0 mm; Indicator
călit la 56…60 HR în strat şi 30…35 HRC
în miez dinte
 ANEXA 7.27

Zaharie MORARIU
max. 20 mm

0 MODULUL m 3
1×45 NR. DE DINŢI 41
z
0 STAS 6844-
26 0'12'' 7 PROFILUL DE REFERINŢĂ
80
22 COEFICIENTUL RADIAL xr - 0,35
DEPLASĂRII DE

7
PROFIL TANGENŢIAL xt
COARDA DE DIVIZARE / ÎNĂLŢIMEA 4,564/

12 ±0,020 (Js9)
12 2 LA COARDA DE DIVIZARE S/ha
3,672
1,6

DIAMETRUL DE DIVIZARE d 123

UNGHIUL CONULUI DE DIVIZARE δ 63o59’47’’

(H7)
0
LG. GENERATOAREI DE DIVIZARE R 68,426
66 7'51'' δf 60o6’34’’
Ø124,8 -0,160 (h10

+0,025
1,6 UNGHIUL CONULUI DE PICIOR

Ø70
3,2
UNGHIUL PICIORULUI DINTELUI θf 3O53’15’’

Ø40 0
0
TREAPTA DE PRECIZIE 8-C
1×45 UNGHIUL DINTRE AXE Σ 90O
0

ROATA Nr. DE DINŢI z 20

3,2

143
A +0,2
43,3 CONJUGATĂ Nr. DESEN RK-0102
0,020 A

R10 0
R8 OBS. Se lasă 5 rânduri
30 libere în care se scrie de
B

executant indicii de precizie

conform STAS 6273 – 81
min. 7 mm
3,2

65 mm 20 mm 30mm
40
47,5
0
CONDIŢII TEHNICE:
69,006 1. Toleranţe mS STAS 2300-88
2 .Muchiile se teşesc la 0,3 x 45o
3. Razele necotate vor fi R.0,5

ANEXA 7. 27
4. Tratament termic de cementare:
adâncime strat 0,8…1,0 mm; Indicator
călit la 56… 60 HRC în strat şi
30…35 în miezul dintelui
 ANEXA 7.28

Zaharie MORARIU
Tabel
cu datele necesare
execuţiei pinionului
0,010 AB cilindric
0,012 B 0,8 (vezi tabel roată
0,005

0,012 AB 0,005 dinţată cilindrică)

0,005
0,005 0,8 0,8
200 0,8
1,6 R2

Ø 151,82 - 0,10 m6
Ø 65 + 0,011 m6

Ø65 + 0,030 m5
Ø 50+ 0,024 m5

Ø 62 - 0,074 h9

+ 0,030
+ 0,011

+ 0,011
0
Ø 74

Ø 74
0

70

144
R1
B4 STAS 1361-73

R1 R1
82 5 R5 R5
A B
26
126 2×450
150 60 56
296
4,3 + 0,20
0 0

CONDIŢII TEHNICE:
3,2

16- 0,043 N9 1. Toleranţe mS STAS 2300- 88

ANEXA 7. 28.
2 .Muchiile se teşesc la 0,3 x 45o
3,2
3. Razele necotate vor fi R.0,5
4. Tratament termic de cementare: Indicator
adâncime strat 0,8…1,0 mm;
călit la 56…60 HRC în strat
şi 30…35 HRC în miez dinte
 ANEXA 7.29

Zaharie MORARIU
12 -0,036 N9
+0,1 Tabel
47,5 cu datele
necesare execuţiei

+0,1
+0,2
5
pinionului conic

6
3,2 (vezi tabel roată
dinţată conică)

3,2

0,006 38

M 50×1,5
0,008 0,025 AB 0,020
0,025 AB 0,006 R3

Ø 4 8 -0,062 (h9)
Ø 4 0 +0,002 (k6)

0,8 R1

Ø 5 0 +0,009 (m6)
0,8

Ø 5 0+0,009 (m6)
1×45
0 R1 0,8 0,8
0,8 0,020 AB
+0,018

+0,025

+0,025
0
14 2'10''

Ø49

145
Ø57
Ø48
0

Ø 78,2
8 63 0
B2,5 STAS1361-82

R2 1×45 R2 R2
82 8 A B
120 55 27
135
8 40
240 132±0,1
287

NEXA 7. 29.
CONDIŢII TEHNICE:
1.Toleranţe mS STAS 2300-88
2.Muchiile se teşesc la 0,3 x 45o
3.Razele necotate vor fi R.0,5 Indicator
4.Tratament termic de cementare: adâncime strat 0,8…1,0 mm;
călit la 56…60 HRC în strat şi 30…35 HRC în miez dinte
 Zaharie MORARIU..
Caractesticile mecanice ale oţelurilor Anexa 7.30
Rezistenţe admisibile la tracţiune at
Caracteristici mecanice Celelalte rezistenţe admisile
[N/mm2] pentru cazul
I II III

Încovoiere

Forfecare
Compre-

Răsucire
Solicitare Solicitare Solicitare

siune
statică pulsantă simetrică
Rezisenţa Rezisenţa Alungirea
Material Observaţie
la rupere la curgere la rupere
STAS
r c 5
N/mm2 N/mm2 % ac ai ar af
t t t
at at at at

OL-37 370-450 210-240 26-25 120-140 110-130 7-100

Oţel OL-44 500/2-80 420-500 230-260 22 130-160 110-140 80-110

146
călire şi revenire joasă
carbon OL-50 500-620 270-290 19 150-180 125-160 90-120
OL-70 min. 700 340-360 10 210-250 160-200 110-150
Oţel OLC10* 420 250 19 130-170 110-140 80-110 1 1,1-1,2 0,6-0,65

** îmbunătăţit
carbon de OLC25** 880/2-80 500 310 22 140-170 120-150 85-115 0,8
calitate OLC45** 660 400 17 200-260 170-220 120-160
18MC10 735 10 230-320 150-220
880 300-380
Oţel aliat 33Mo11 791-80 690 12 230-280 180-230
13CN35 1130 930 10 380-460 280-380 190-260
OT40-2 400 200 24 100-130 80-110 50-75
Oţel turnat 600-82 1,1 0,6-0,65
OT50-2 500 280 18 130-180 100-130 70-95

Natura variaţiei Natura variaţiei efortului la Rezistenţa admisibilă

ANEXA 7.30
Coeficientul
efortului la încovoiere torsiune corespunzătoare variaţiei eforturilor
Constant I ai I = ai III/ ai I
Alternant simetric Pulsator II ai II = ai III / ai II
Alternant simetric III ai III = ai III / ai III =1
 147 ANEXA 7.31
Zaharie MORARIU
Valorile concentratorului de tensiuni Anexa 7.31
K K Modulul de rezistenţă
Tipul
r [daN/mm2] Schiţa
concentratorului Wi [mm3] Wp [mm3]
70 100 70 100
Salt de 0,02 r
2,50 3,50 1,80 2,10
diametre
D 0,06 d 3 d 3

D
=1,25-2 0,06 1,85 1,40 1,53

d
d 32 16
r
pentru  0,10 1,60 1,64 1,25 1,35
d
a
Orificiu transversal d 3  a d 3  a 
1  1,54  1  
a 32  d 16  d 

d
1,90 2,00 1,75 2,00
=0,05-0,25
d

Degajare 0,02 r
1,90 2,35 1,40 1,70
(t = r)
r 0,06 d 13 d 13
 1,80 2,00 1,35 1,65
d1
pentru 32 16
d t
0,10 1,70 1,85 1,25 1,50

t1  d3  d3
b  
32 16
Canal de pană 1,75 2,00 1,50 1,90 bt1 d  t1 2 bt1 d  t1 2
2d
2d
d

 d3  d3
 
32 16
Caneluri d
1,65 1,75 2,45 2,80
dreptunghiulare =1,125 – serie uşoară
=1,205 – serie mijlocie
=1,265 – serie grea

Caneluri
dr
 
d 3r d 3f 1  
d 3r d 3f 1
evolventice şi 1,60 1,75 1,50 1,60
32 16
arbore-pinion

d 3f 1  d 3f 1
df1

Arbore melcat 2,30 2,40 1,20 1,50

32 16

d 13  d13
d1

Filet metric 1,80 2,40 1,20 1,50

32 16
Asamblări presate 2,40 3,60 1,80 2,50
 148 ANEXA 7.32
Zaharie MORARIU

Anexa 7.32

Coeficientul de serviciu (cs) pentru cuplaje elastice

cu 1 cilindru
Motoare
cu 2 cilindri
cu ardere
cu 3 cilindri
Maşina internă
cu 4 cilindri
motoare
Motor electric
Motor hidraulic
Turbină cu abur
Funcţionare uniformă, fără şocuri şi
porniri rare.
Transmisii uşoare. Ventilatoare. 1,55- 2,1- 2,75-
Pompe centrifuge de mică putere. 1,75 2,25 2,95
Transportatoare orizontale cu 1,75- 2,35-
bandă, cu sarcină uniformă. 1,9 2,55
Maşini de morărit şi de prelucrare a
lemnului cu mers uniform.
Funcţionare uniformă, şocuri mici
şi rare. 1,65- 2,25- 2,95-
Elevatoare sau ascensoare de mică 1,85 2,45 3,15
capacitate. Transmisii grele. 1,95- 2,55-
Ventilatoare grele. Transportoare 2,15 2,75
cu lanţuri. Agitatoare mecanice.
Instalaţii de transport.
Funcţionare uniformă, şocuri
Maşina
moderate şi frecvenţe, suprasarcini
de lucru
relativ mari de scurtă durată.
Amestecătoare sau agitatoare de 1,85- 2,45- 3,15-
produse lichide sau solide. 2,15- 2,75-
Transportoare înclinate sau 2,05 2,65 3,35
orizontale cu sarcini inegale. 2,35 2,95
Calandre şi maşini de fasonat.
Concasoare, Maşini pentru fabrici
de zahăr.
Funcţionare uniformă, şocuri mari 2,45- 3,15-
şi frecvenţe, inversări frecvente de 2,75 3,45
sens. 2,15- 2,75- 3,55-
Maşini vibratoare. Mori de ciment. 2,45 3,05 3,85
Compresoare cu volant mic.
Funcţionare neuniformă. 2,65- 3,25- 4,0-
Concasoare. Site vibratoare 3,05 3,00- 3,65 3,56- 4,45
3,55 4,0
 149 ANEXA 7.33

Zaharie MORARIU

Anexa 7. 33

Cuplajul elastic cu bolţuri (elemente constructive) – extras din STAS 5982/6 - 81

Varianta normală N

14 1 5,6,7 8 9 10,11 12 13
1

db
D1
D2
D

d
l2
l3 j ≈ 3 mm
L

Poz. Denumire Conform Material

1. Semicuplă P
OT 60-3 STAS 600 - 80
2. Semicuplă C
Documentaţie de sau
3. Semicuplă Cf
execuţie Fc200 STAS 568 - 82
4. Semicuplă Ki
5. Şaibă OL 37.1 STAS 500/2 - 80
6. Şaibă Grower MN STAS 76662/2-77 OLC 55A STAS 795-77
7. Piuliţă STAS 4071-69 gr. 6
8. Bolţ N Documentaţie de OLC 60 STAS 500/2 - 80
9. Bucşă elastică execuţie Cauciuc CW 20
10. Inel elastic STAS 5848/2-73 OLC 85 A STAS 795-77
Documentaţie de
11. Şaibă OL 37.1 STAS 500/2 - 80
execuţie
Documentaţie de
12. Inel distanţier OL 37.1 STAS 500/2 - 80
execuţie
Date constructive: D2 ≈ 1,6 d (d – diametrul capătului de arbore);
l3 – l2 ≈ 0,3 l3 ; L = 2 l3 + j.
Exemplu de notare a unui cuplaj elastic cu bolţuri de mărimea 12, variantă normală
(N), cu o semicuplă P cu d =100 mm şi cealaltă Ki cu d =110 mm, executată din oţel OT60-3.
Cuplaj CEB 12N-P100/K110 – OT60-3 STAS 5982/6-81.
 150 ANEXA 7.34
Zaharie MORARIU
Anexa 7.34
Momente nominale pentru cuplajele elastice cu bolţuri (extras din STAS 5892/6 – 82)

bucşă

d d2 d3 d2 d3 d2
d1 d
d0
D2 D2 d D2
H7
H7

ℓ1 ℓ6 ℓ1 ℓ7 ℓ1 ℓ7
ℓ ℓ ℓ

Semicupla Varianta
Semicupla P Semicupla
l3
nominal Mtn

C, Cf, Ki normală Masa

Momentul
cuplajului

Semicupla P;C
Mărimea

Material Material Material Cf Ki

[Nm]

Semicupla
d2 MCEB

Pf ;Cf
OT60-3 OT60-3 OT 60-3 l l1 D [kg]
H8
Turaţia d1
maximă H8
d3
d H7 do
[r.p.m]
16 28
1 20 6 000 11…15 37 33 30 28 32 40 88 1,7
20;24 36
10
28 42
2 45 6 000 11…24 45 41 35 33 37 50 98 2,1
30 58
35 58
3 112 6 000 12 13…31 55 50 45 38 42 58 112 3,2
40
4 45;50 236 6 000 16…41 65 60 56 48 52 72 127 4,2
82
15 16…54
5 55 500 5 600 76 70 66 57 63 88 158 8,2
60;70
6 900 5 000 32…59 90 82 76 72 78 105 180 12,2
105
71;75
7 1 500 4 500 32…70
3 112 104 95 86 94 130 212 18,4
80;85
30 130
90;95
8 2 240 4 000 32…89 130 122 110 96 104 145 264 43
100
9 110;120 3 350 3 600 40 42…109 150 141 130 165 116 124 175 295 52
125 140
10 4 750 3 300 53 55..124 160 152 136 144 195 335 68
130 -
200
11 140 7 500 3 000 58 60...138 185 165 - 155 165 188 400 138
12 160 11 200 2800 60 71..158 205 185 - 175 185 208 440 175
240
13 180 17 000 2500 60 71…178 235 215 - 195 205 228 465 200
14 200 25 000 2250 88 90…198 260 240 - 244 228 252 540 330
280
15 220 35 5000 2000 108 110…218 280 260 - 244 258 282 590 412
16 250 60 000 1750 138 140…245 325 300 - 330 272 290 315 715 695
17 280 80 000 1500 168 170…275 375 350 - 312 330 355 800 940
380
18 320 125 000 1300 188 190…315 400 370 - 352 370 395 990 1480
19 340 180 000 1200 217 220…355 430 400 - 392 412 435 1100 2140
450
20 350; 400 280 000 1050 257 260…375 490 460 - 440 462 492 1250 2910
21 450 400 000 850 337 340…445 550 520 - 490 515 542 1480 4550
540
22 500 600 000 700 357 360…495 630 600 - 540 565 592 1730 6330
Pentru alte date necesare proiectării se recomandă a se consulta STAS 5982/6 – 81
 151 ANEXA 7.35
Zaharie MORARIU
CURELE TRAPEZOIDALE
tip - SP după fima DAYCO [27]
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale de tip SP se desfăşoară după metodologia
transmisiilor prin curele trapezoidale, prezentată la paragraful 7.2, la care se adaugă
recomandările din anexa 7.35 (P0 este dat în anexele 7.38…7.41)

Φ 90…180 Φ 180…250
5000
4000
3150 SPZ SPA
2500 Φ 63…100
2000
SPA
n1 rot. / min.

1600
1250 SPB
Φ 250…450
1000
800
630 SPZ SPB
500 Φ 100…180 Φ 140…250
400 SPC
315 Φ 224…630
250
200
2 3,15 5 8 12,5 20 31,15 50 80 125 200 315
2,5 4 6,3 10 16 25 40 63 100 160 250 400
Pc kW

Fig.1. Profilul curelelor trapezoidale SP [27]

Curele trapezoidale SP. Dimensiuni. Diametre şi lungimi primitive [27] Tabelul 1

380 a h ℓp Dp min Lp
Profil
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
a
SPZ 9,7 8 8,5 63 575…3550

h SPA 12,7 10 11 90 665…4500

SPB 16,3 13 14 140 1250…8000

ℓp SPC 22 18 19 224 2000…12500

Diametre primitive pentru roţi de curele trapezoidale SP [27] Tabelul 2

63 67 71 75 80 85 90 100 112 125 140 160 180
SPZ
200 224 250 280 315 355 400 450 500 560 630 710
90 95 100 106 112 118 125 132 140 160 180 200 224
SPA
250 280 315 355 400 450 500 560 630 710 800 900 1000
140 150 160 170 180 190 200 224 250 280 315 355 400
SPB
450 500 560 630 710 800 900 1000 1120 1250 1400 1600
224 236 250 265 280 315 355 400 450 500 560 630 710
SPC
800 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800 2000
 152 ANEXA 7.35
Zaharie MORARIU

Tabelul 3

Coeficientul regimului de funcţionare cd pentru curelele de tip SP şi SPX [27]

Maşina motoare
Motor electric asicron de Motor electric asicron de
curent alternativ - curent alternativ
Motor electric sincron. Motoare de inducţie.
Motor electric de curent Motoare monofazice
continuu cu excitaţie în derivaţie.
Motor cu ardere internă cu 4 Motor electric de curent
cilindrii. continuu cu excitaţie în serie.
Turbină cu abua sau gaz. Motor cu ardere internă
monocilindric.
Maşină cu aburi
Domenii de utilizare şi tipuri de Ore de funcţionare ale transmisiei
maşini de lucru 0-8 8-16 16-24 0-8 8-16 16-24
Transmisii uşoare
Pompe şi compresoare centrifuge. Benzi
transportoare. Separatoare. Strunguri, maşini
de găurit şi alezat. Ventilatoare şi pompe cu 1,1 1,1 1,2 1,1 1,2 1,3
puteri până la 7,5 kW.
Mt max. = 1,2 Mt n.

Transmisii cu şocuri moderate

Foarfeci de tăiat tablă. Prese.Transportoare
cu lanţ şi elevatoare. Site vibratoare.
Generatoare electrice şi vibratoare. Maşini
pentru industriile textilă şi alimentară. 1,1 1,2 1,3 1,2 1,3 1,4
Maşini unelte- strunguri şi freze Ventilatoare
şi pompe cu puteri mai mari de 7,5 kW.
Mt max. = 1,5 Mt n.

Transmisii cu şocuri mari

Pompe cu piston, compresoare cu 1 sau 2
cilindrii. Ventilatoare grele, transportoare
elicoidale şi cu cupe. Dezintegratoare.
Maşini de rabotat, mortezat, polizat. Piese cu
şurub şi cu excentric cu volant relativ greu. 1,2 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6
Maşini de ţesut şi egrenat bumbac. Maşini
poligrafice. Mori cu ciocane. Gatere. Pompe
de dragaj. Prese de brichetat.
Mtmax = 2 Mtn

Transmisii cu şocuri foarte mari

Maşini de ridicat (trolii şi macarale), escavat
şi dragat. Piese cu şurub şi cu excentric, cu
volant uşor. Foarfeci mecanice, ciocane
pneumatice. Mori cu bile, cu pietre, cu
1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,8
valţuri. Concasoare. Malaxoare.
Mtmax = 3 Mtn
 153 ANEXA 7.35
Zaharie MORARIU

Valorile unghiului α în funcţie de diametrul roţii mici Tabelul 4

α [0] SPZ SPA SPB SPC
38 > 80 > 118 > 190 > 315
≥ 63 ≥ 90 ≥ 140 ≥ 224
34
≤ 80 ≤ 118 ≤ 190 ≤ 315

Tabelul 5
Geometria calalelor pentru curele trapezoidale - profil SP [27]

α
r b1 bp
n

r hg
De
Dp

e f

bp b1 n hg e f Toleranţa
mm mm mm mm mm mm pt. α
SPZ 8,5 9,7 2 11 + 0,6 12 ±0,3 8 ±0,6 ± 10
SPA 11 12,7 2,8 13,75 +0,6 15 ±0,3 10 ±0,6 ± 10
SPB 14 16,3 3,5 17,5 0,6 19 ±0,4 12,5 ±0,8 ± 10
SPC 19 22 4,8 23,8 +0,6 25,5 ±0,5 17 ±1 ± 0,50

Tabelul 6
Valoarea forţei şi a săgeţii necesare verificării întinderii curelei - profil SP
Dp n1 min. F' max. F"
T Profil
[mm] [rpm] [N] [N]
=
= 50…90 1200…5000 10 15
SPZ 100…150 900…1800 20 30
155…180 600…1200 25 35
90…145 900…1800 25 35
f

F SPA 150…195 600…1200 30 45

200…250 400…900 35 50
170…235 900…1800 35 45
SPB 250…320 600…1500 40 60
Săgeata la întinderea curelei: f = 0,015 T 330…400 400…900 45 65
Forţa de verificare a săgeţii: F' ≤ F ≤ F" 250…820 900…1800 70 100
2 330…400 600…1200 80 115
2 D2 D1 SPC
T mm A ef . 440…520 400…900 90 130
2
 154 ANEXA 7.36
Zaharie MORARIU
CURELE TRAPEZOIDALE ZIMŢATE
tip - SPX după fima DAYCO [27]
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale de tip SPX (SPX sunt curele trapezoidale
zimţate care înlocuiesc curelele trapezoidale înguste SP) se desfăşoară după metodologia
transmisiilor prin curele trapezoidale, prezentată la paragraful 7.2, la care se adaugă
recomandările din anexa 7.36 (cd din anexa 7.35 şi P0 din anexele 7.42…7.43)

10 000

SPZX / 3VX

SPAX
n1 [rot / min.]

SPBX

SPCX
1000

100
0 1 10 100
Pc [ kW]

Fig.1. Profilul curelelor trapezoidale SPX [27]

Curele trapezoidale SPX. Dimensiuni. Diametre şi lungimi primitive [27] Tabelul 1

380 a h ℓp Dp min Lp
Profil
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
a
SPZX 9,7 8 8,5 56 525…3550

h SPAX 12,7 10 11 80 750…3550

SPBX 16,3 13 14 112 1250…3550

ℓp SPCX 22 18 19 140 2000…3550
 155 ANEXA 7.36
Zaharie MORARIU
Diametrele primitive pentru roţile de curea (curele SPX) [27] Tabelul 2
56 60 63 67 71 75 80 85 90 100 106 112 118
SPZX 125 132 140 150 160 180 200 224 250 280 315 355 400
450 500 630 800
80 85 90 95 100 106 112 118 125 132 140 150 160
SPAX 170 180 190 200 212 224 250 280 315 160 180 200 224
250 280 315 355 400 450 500 560 630 800 1000
112 118 125 132 140 150 160 170 180 190 200 212 224
SPBX 236 250 280 315 355 400 450 500 560 630 710 800 900
1000 1120 1250
140 150 160 180 190 200 212 224 236 250 265 280 300
SPCX 315 355 400 450 500 560 630 710 800 900 1000 1120 1250
1400 1600 1800 2000

Coeficientul lungimii curelei cL (curele SPX) Tabelul 3

Lp 512 630 710 732 800 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800 2000 2240 2500 2800 3150 3550
SPZX 0.82 0,83 0,85 0,86 0,87 0,89 0,91 0,93 0,95 0,98 1,00 1,02 1,04 1,06 1,08 1,10 1,13 1,15
SPAX 0,81 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98 1,00 1,02 1,04 1,06 1,06
SPBX 0,85 0,87 0,89 0,91 0,93 0,94 0,96 0,96 1,01 1,03
SPCX 0,85 0,86 0,86 0,90 0,91 0,93

Coeficientul unghiului de înfăşurare cβ (curele SPX) Tabelul 4

β1 180 174 169 163 157 151 145 139 133 127 120 113 106 99 91 83
[grad]
cβ 1,00 0,99 0,97 0,96 0,94 0,93 0,91 0,89 0,87 0,85 0,82 0,80 0,77 0,73 0,70 0,65

Valorile unghiului α în funcţie de diametrul roţii mici Tabelul 5

α [grad] SPZX SPAX SPBX SPCX
38 > 80 > 118 > 190 > 315
34 63-80 90-118 ≥ 140-190 ≥ 224-315

Geometria canalelor pentru curele trapezoidale - profil SPX [27] Tabelul 6

α
r b1 bw
c

t r
De
Dp

f e
B
 156 ANEXA 7.36
Zaharie MORARIU
Continuare tabelul 6
bw b1 c t e f Toleranţa
mm mm mm mm mm mm pt. α
SPZ 8,5 9,7 2 11 + 0,6 12 ±0,3 8 ±0,6 ± 10
SPA 11 12,7 2,8 13,75 +0,6 15 ±0,3 10 ±0,6 ± 10
SPB 14 16,3 3,5 17,5 0,6 19 ±0,4 12,5 ±0,8 ± 10
SPC 19 22 4,8 23,8 +0,6 25,5 ±0,5 17 ±1 ± 0,50

Calculul forţei şi a săgeţii necesare verificării întinderii curelei - profil SPX Tabelul 7
T
= Profilul CM Cγ
=
SPZX 0,0065 15

SPAX 0,0106 20
f

F
SPBX 0,0140 26
Aef
SPCX 0,0310 41

2,5 c Pc 2
Forţa de întindere la montaj: S0 N 10 46 CM v1 . .
c z v1
Forţa de verificare a săgeţii la transmisia fără roată de întindere:
T T
S0 C 1,5 S0 C
Lp Lp
Fmin [ N] ; Fmax [ N] .
25 25
2
2 D2 D1
Săgeata la întinderea curelei: f [mm] = 0,010 T; T mm A ef .
2
Pc - puterea de calcul în [kW]; v1 - viteza periferică a roţii mici în [m/s]; cβ din tabelul 4;
z - numărul de curele; CM şi Cγ - constante din tabelul 7.

Cotele de modificare a distanţei dintre axe Tabelul 8

0,01 L p
x mm .
sin 1
2
0,005 L p h 1
y mm 360 .
x y sin 1
Aef 2
h- înălţimea curelei din tabelul 1
 157 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE MULTIPLE - tip "PV" [27]

1. Alegerea profilului
Profilul curelei se alege din diagramă în funcţie de puterea de calcul (Pc) şi turaţia
roaţii mici de curea (n1), din fig.1.
Pc1 P1 [kW], (1)
unde P1 este puterea efectvă transmisăde roata conducătoare şi Cs este coeficientul de
suprasarcină (vezi tabelul 1 şi tabelul 2, anexa 7.37).

2. Elemente de calcul
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale multiple (tip PV) se desfăşoară după
metodologia transmisiilor prin curele trapezoidale, prezentată la paragraful 7.2, la care se aduc
următoarele precizări:
 Geometria secţiunii curelelor se stabileşte după recomandările din anexa 7.37,
tabelul 3;
 Diametrele exterioare ale roţilor se stabilesc după recomandările din anexa 7.37,
tabelul 4;
 Diametrele primitive ale roţilor se stabilesc după recomandările din anexa 7.37,
tabelul 6;
 Limitele maxime ale vitezei periferice sunt date în tabelul 5 din anexa 7.37;
 Lungimea efectivă a curelei se standartizează conform recomandările din anexa
7.37, tabelul 7;
 Puterea transmisă de o curea (P0) se determină din anexele 7.44…7.47
 Valorile coeficienţiilor unghiului de înfăşurare cβ şi a lungimii curelei cL folosiţi la
calculul numărului de curele, se stabilesc după tabelele 11 şi 12 din anexa 7.37;
 Numărul de curele este dat de relaţia
Pc 1
zc zc Z (2)
c c L P0
 Forma şi dimensiunile canalelor pentru curele, precum şi diametrele De şi Dp sunt
precizate în tabelul 6 din anexa 7.37;
 Proiectarea roţilor de curea (materiale, forme constructive si geometria, condiţii
impuse la proiectare şi execuţie), se efectuează după recomandările de la
transmisiile prin curele trapezoidale (paragraful 7.2) şi se apelează la datele din
tabelele 8, 9 şi 10 din anexa 7.37;
 Date cu privire la tensionarea curelei sunt prezentate în anexa 7.37. tabelul 13 şi14.

Notarea unei curele trapezoidale multiplă de lungime L = 1320 mm, profil J şi care
are 5 curele este: 1320 J 5.
 158 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

Caracteristicile maşinii motoare Tabelul 1

Clasa de utilizare
Tipul motorului
I II III
Creşterea încărcării efective
….149 [150… 249] [250… 400]
faţă de încărcarea nominală [%]
Monofazic - - În toate cazurile
Conexiune standard;
Conexiune Motor cu rotorul
Motor electric Asincron Conexiune
stea - triunghi în dublă carcasă
stea - triunghi
Sincron - Moment normal Moment mare
Motor electric de curent
continuu
Motoare termice nr. de cilindrii ≥ 8 nr. de cilindrii = 6 nr. de cilindrii ≤ 4
Motor hidraulic În toate cazurile

Coeficientul de suprasarcină - Cs Tabelul 2

Durata de funcţionare
Redusă Normală Continuă
Maşina de lucru ≤ 10 ore (10…16] ore > 16 ore
Cl. I Cl. II -III Cl. I Cl. II -III Cl. I Cl. II -III
Agitatoare 1 1,1 1,1 1,2 1,2 1,3
Malaxoare 1,1 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4
Maşini de aspirat;
Suflante; Centrifuge; 1 1,1 1,1 1,2 1,2 1,3
Ventilatoare.
Maşini de spălat
lenjerie. 1,1 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4
Maşini de spălat vase.
Freze; Maşini de găurit
şi de rectificat;
1,2 1,3 1,3 1,4 1,4 1,5
Vibratoare;
Trasportoare cu bandă.
Compresor cu piston;
Pompe rotative ; 1,3 1,4 1,4 1,5 1,5 1,6
Pompe cu piston.
Maşini de mărunţit;
Elevator cu cupe;
Separatoare; Mori; 1,4 1,5 1,5 1,6 1,6 1,7
Maşini de prelucrat
hârtie.
 159 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

10
000

n1 [rot / min.] H/J

1000

100
0,1 1 10 100 1000
Pc [kW]

Fig. 1 Profilul curelelor trapezoidale multile - tip PV

Geometria curelelor trapezoidale multiple - tip PV Tabelul 3

hb
α
R h1

Sg

Profil hb [mm] h1[mm] Sg [mm] R [mm] α

H 3 1,20 1,60 0,10 400 ± 2'
J 3,60 2 2,34 0,10 400 ± 2'
L 8 4,75 4,70 0,15 400 ± 2'
M 17 10,25 9,40 0,15 400 ± 2'
 160 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

Recomandări privind diametrele exterioare ale roţilor Tabelul 4

Diametre exterioare ale roţilor de curea - De
H J L M
13 25 35 20 40 80 200 76 125 250 450 180 315 630
15 28 40 22,5 45 90 315 80 140 280 500 200 355 800
17,5 30 45 25 50 100 400 90 180 315 630 224 400 1000
20 25 50 28 56 112 500 100 200 355 800 250 450
22,5 31,5 63 125 112 224 400 280 500
35,5 71 160

Limitele de viteză ale roţilor de curea Tabelul 5

Profilul curelei H J L M
Viteza maximă [m / s] 50 50 35…40 30

Geometria canalelor trapezoidale - curele trapezoidale multiple PV Tabelul 6

R1 Linia primitivă

R2 α hc

De
D
e f

Parametrul H J L M
e 1,6 ± 0,03 2,34 ± 0,05 4,7 ± 0,05 9,4 ± 0,08
0 ,5 0,8 2 3
f 2,0 0 ,3 3,0 0,4 10 1 13 1
hc 1,33 2,06 4,92 9,74
2a 0,58 0,76 1,54 2,88
0,15 0,15 0,155 0,15
R1 0,15 0,0 0,2 0,0 0,4 0,0 0,75 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0
R2 0,3 0,15 0,4 0,15 0,4 0,15 0,75 0,25
α 400 ± 0,25 400 ± 0,25 400 ± 0,25 400 ± 0,25
 161 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

Lungimi efective standard ale curelelor (standard de firmă) Tabelul 7

Toleranţa Profilul H - J Profilul L Profilul M

Toleranţa

Toleranţa

Toleranţa

Toleranţa

Toleranţa

Toleranţa

Toleranţa
L L L L L L L L

[mm] [mm] [mm]

457 1016 1428 1270 2096 3086 2286 5029
+20
483 1040 1460 1334 2134 3124 2388 5410
+5 +5 +10 -40
508 1065 1475 1372 2197 3289 +15 2515 6121
-12,5 -10 -20
559 1095 1550 1397 2235 3327 -30 2692 6502
±5
610 1170 1650 1422 2324 3493 2921 6883 +30
660 1245 1752 1511 2362 +10 3696 3010 7645 -60
711 1270 1854 1562 2477 -20 4051 3124 8407
723 1280 +5 1930 1643 2515 4191 3327 9169
+7,5
762 1287 -10 1956 1664 2705 4470 3531 9931
-15
790 1318 2083 1715 2743 4623 +20 3734 10693
813 1321 2135 1765 2845 5029 -40 3861 11532
+7 +15 +45
864 1326 2210 1842 2921 5385 3937 12217
-14 -30 -90
+5 +10
895 1335 2337 1943 6096 4089 13741
-7,5 -17,5
+10
914 1400 2489 1981 4191 15265
-20
955 2019 4470
965 2070 4648

Abaterile dintre canale Tabelul 8

Diametrul roţii D [mm] Nr. de canale Abaterea admisibilă [mm]
< 6 0,05
≤ 74
≥ 7 0,05 + 0,003 mm pentru fiecare canal adăugat
< 10 0,10
(74…500]
> 11 0,10 + 0,003 mm pentru fiecare canal adăugat
< 10 0,25
(500…1000]
> 11 0,25 + 0,003 mm pentru fiecare canal adăugat

Toleranţa diametrului exterior Tabelul 9

Diametrului exterior De [mm] Toleranţa [mm]
≥ 74 ± 0,25
(74…200] ± 0,5
pentru fiecare 25 mm adaugat la 200 mm 0,05

Abateri de poziţie la roţile de curea Tabelul 10

Diametrului exterior De [mm] Bătaia radială [mm] Bătaia frontală
≥ 74 0,13 ≥ 0,03 mm
(74…250] 0,25 pentru fiecare 25 mm din
pentru fiecare 25 mm adaugat la 250 0,01 diametrul exterior
 162 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

Tabelul 11 Tabelul 12
Coeficientul cL Ceficientul cβ
Lungimea
Profil H Profil J Profil L Profil M Unghiul β0 cβ
L [mm]
455 0,85 0,83 230 1,11
510 0,89 0,85 220 1,09
610 0,92 0,89 210 1,07
710 0,95 0,92 200 1,05
815 0,98 0,95 190 1,02
915 1,00 1,98 180 1,00
1015 1,02 1,00 170 0,97
1120 1,05 1,02 160 0,94
1270 1,07 1,05 0,89 150 0,91
1400 1,09 1,07 0,91 140 0,88
1550 1,12 1,09 0,93 130 0,84
1755 1,16 1,12 0,96 120 0,80
1980 1,18 1,16 0,98 110 0,76
2310 1,19 1,18 1,02 0,88 100 0,72
2390 1,20 1,19 1,02 0,89 91 0,67
2510 1,20 1,04 0,90 83 0,63
2690 1,05 0,91
2920 1,07 0,93
3120 1,08 0,94
3330 1,10 0,96
3730 1,12 0,98
4090 1,14 1,00
4650 1,17 1,03
5030 1,19 1,05
5410 1,21 1,06
6120 1,24 1,09
6880 1,12
7650 1,14
8410 1,16
9170 1,18
9930 1,20
10690 1,22
12220 1,25
13740 1,28
15240 1,30
 163 ANEXA 7.37
Zaharie MORARIU

Forţa şi săgeta necesare verificării întinderii curelei - profil PV Tabelul 13

T Lungimea Diametrul F [N]
Profilul
= L [mm] D [mm] pt. fiecare curea
= ≤ 600 31,8 30
H
> 600 95,5 30
f ≤ 600 31,8 50
F J
> 600 95,5 50
L 159,2 200
M 254,6 450
Săgeata la întinderea curelei: f [mm] = 0,015 T

2 (D 2 D1 ) 2
Lungimea unei ramuri T mm A ef
4

Cotele de modificare a distanţei dintre axe Tabelul 14

Y [mm]
Lungime
Profilul curelei - tip PV X [mm]
curelei
H J L M
200…500 5 5 10
501…750 9 9 10
751…1000 10 10 25 10
1001…1250 12 12 25 20
1251…1500 14 14 25 20
1501…1750 16 16 25 25
1751…2000 18 18 25 25
2001…2250 20 20 25 30
2251…2500 22 22 25 40 30
2501…3000 30 40 35
3001…4000 30 45 45
4001…5000 35 45 55
5001…6000 35 50 65
6001…7500 55 85
7501…9000 60 100
9001…10500 65 115
10501…12000 75 130
12001…13500 80 150
13501…15000 90 165
 164 ANEXA 7.38
Zaharie MORARIU
Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPZ (3V şi 9J)
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 63 71 75 80 85 90 100 106 112 118 125 132 140 150 160 170 180
100 0,10 0,13 0,15 0,16 0,18 0,20 0,24 0,26 0,28 0,30 0,33 0,35 0,38 0,41 0,45 0,48 0,52
200 0,18 0,24 0,27 0,30 0,34 0,37 0,44 0,48 0,52 0,56 0,61 0,66 0,71 0,78 0,85 0,91 0,98
300 0,25 0,34 0,38 0,43 0,48 0,53 0,63 0,69 0,75 0,81 0,88 0,95 1,03 1,13 1,23 1,32 1,42
400 0,32 0,43 0,48 0,55 0,62 0,68 0,82 0,90 0,97 1,05 1,14 1,23 1,34 1,46 1,59 1,72 1,84
500 0,39 0,52 0,59 0,67 0,75 0,83 0,99 1,09 1,19 1,28 1,39 1,51 1,63 1,79 1,94 2,10 2,25
600 0,45 0,61 0,68 0,78 0,88 0,98 1,17 1,28 1,40 1,51 1,64 1,77 1,92 2,11 2,29 2,47 2,66
700 0,51 0,69 0,78 0,89 1,00 1,11 1,34 1,47 1,60 1,73 1,88 2,03 2,20 2,42 2,63 2,84 3,05
725 0,52 0,71 0,80 0,92 1,03 1,15 1,38 1,51 1,65 1,78 1,94 2,10 2,27 2,49 2,71 2,93 3,14
800 0,56 0,77 0,87 1,00 1,12 1,25 1,50 1,65 1,80 1,94 2,12 2,29 2,48 2,72 2,96 3,20 3,43
900 0,62 0,85 0,96 1,10 1,24 1,38 1,66 1,83 1,99 2,16 2,35 2,54 2,75 3,02 3,28 3,55 3,81
950 0,64 0,89 1,00 1,15 1,30 1,45 1,74 1,92 2,09 2,26 2,46 2,66 2,88 3,16 3,44 3,72 3,99
1000 0,67 0,92 1,05 1,20 1,36 1,51 1,82 2,00 2,18 2,36 2,57 2,78 3,02 3,31 3,60 3,89 4,17
1100 0,72 1,00 1,14 1,30 1,47 1,64 1,98 2,17 2,37 2,57 2,80 3,02 3,28 3,60 3,91 4,23 4.53
1200 0,77 1,07 1,22 1,40 1,58 1,77 2,13 2,34 2,56 2,77 3,01 3,26 3,54 3,88 4,22 4.55 4,89
1300 0,82 1,14 1,30 1,50 1,69 1,89 2,28 2,51 2,74 2,97 3,23 3,49 3,79 4,15 4,52 4,88 5,23
1400 0,87 1,21 1,38 1,59 1,80 2,01 2,42 2,67 2,92 3,16 3,44 3,72 4,03 4,43 4,81 5,19 5,57
1425 0,88 1,23 1,40 1,61 1,83 2,04 2,46 2,71 2,96 3,21 3,49 3,78 4,10 4,49 4,88 5,27 5,65
1500 0,91 1,28 1,46 1,68 1,91 2,13 2,57 2,83 3,09 3,35 3,65 3,94 4,28 4,69 5,10 5,50 5,90
1600 0,96 1,34 1,54 1,77 2,01 2,25 2,71 2,99 3,26 3,54 3,85 4,16 4,52 4,95 5,38 5,81 6,22
1700 1,00 1,41 1,61 1,86 2,11 2,36 2,85 3,14 3,43 3,72 4,05 4,38 4,75 5,21 5,66 6,10 6,54
1800 1,04 1,47 1,69 1,95 2,21 2,47 2,99 3,30 3,60 3,90 4,25 4,59 4,98 5,46 5,93 6,39 6,84
1900 1,08 1,53 1,76 2,04 2,31 2,58 3,13 3,45 3,76 4,08 4,44 4,80 5,20 5,70 6,19 6,67 7,14
2000 1,12 1,60 1,83 2,12 2,41 2,69 3,26 3,59 3,92 4,25 4,63 5,00 5,42 5,94 6,45 6,94 7,43
2100 1,16 1,66 1,90 2,20 2,50 2,80 3,39 3,74 4,08 4,42 4,81 4,20 5,64 6.17 6,70 7,21 7,71
2200 1,20 1,71 1,97 2,28 2,60 2,91 3,52 3,88 4,24 4,59 5,00 5.40 5.85 6,40 6,94 7,47 7,98
2300 1,24 1,77 2,04 2,36 2,69 3,01 3,64 4,02 4,39 4,75 5,17 5,59 6,05 6,62 7,18 7,72 8,24
2400 1,27 1,83 2,10 2,44 2,78 3,11 3,77 4,15 4,54 4,91 5,35 5,77 6,25 6,84 7,41 7,96 8,49
2500 1,31 1,88 2,17 2,52 2,87 3,21 3,89 4,29 4,68 5.07 5,52 5,96 6,45 7,05 7,63 8,19 8,74
2600 1,34 1,94 2,23 2,59 2,95 3,31 4,01 4,42 4.83 5,23 5,68 6,13 6,64 7,25 7,84 8,42 8,97
2700 1,37 1,99 2,24 2,67 3,04 3,40 4,12 4.55 4,96 5,38 5,85 6,31 6,82 7,45 8,05 8,63 9,19
2800 1,41 2,04 2,35 2,74 3,12 3,50 4,24 4,67 5,10 5,52 6,00 6,47 7,00 7,64 8,25 8,84 9,40
2850 1,42 2,07 2,38 2,77 3,16 3,54 4,29 4,74 5,17 5,59 6,08 6,56 7,09 7,73 8,35 8,94 9,50
2900 1,44 2,09 2,41 2,81 3,20 3,59 4,35 4,80 5,23 5,67 6,16 6,64 7,17 7,82 8,44 9,04 9,60
3000 1,47 2,14 2,47 2,88 3,28 3,68 4,46 4,92 5,36 5,80 6,31 6,80 7,34 8,00 8,63 9,22 9,79
3200 1,53 2,23 2,58 3,01 3,44 3,85 4,67 4,15 5,61 6,07 6,59 7,10 7,66 8,33 9,97 9,57 10,14
3400 1,58 2,32 2,69 3,14 3,58 4,02 4,87 5,37 5,85 6,32 6,86 7,38 7,96 8,63 9,27 9,87 10,43
3600 1,63 2,41 2,79 3,26 3,72 4,18 5,06 5,57 6,07 6,56 7,11 7,64 8,22 8,90 9,54 10,13 10,68
3800 1,68 2,49 2,89 3,38 3,86 4,33 5,24 5,77 6,28 6,78 7,34 7,87 8,46 9,14 9,78 10,35
4000 1,72 2,57 2,98 3,49 3,98 4,47 5,41 5,95 6,47 6,98 7,55 8,09 8,67 9,35 9,97
4200 1,76 2,64 3,06 3,59 4,10 4,60 5,56 6,12 6,65 7,16 7,74 8,28 8,86 9,52
4400 1,80 2,70 3,14 3,68 4,21 4,72 5,71 6,27 6,81 7,33 7,90 8,44 9,01 9,66
4600 1,83 2,76 3,22 3,77 4,31 4,84 5,84 6,41 6,96 7,47 8,05 8,58 9,14
4800 1,86 2,82 3,28 3,85 4,41 4,94 5,96 6,54 7,08 7,60 8,17 8,69
5000 1,88 2,87 3,35 3,93 4,49 5,04 6,07 6,64 7,19 7,71 8,26 8,77 ,
5200 1,90 2,91 3,40 3,99 4,57 5,12 6,16 6,74 7,28 7,79 8,33
5400 1,91 2,95 3,45 4,05 4,63 5,19 6,24 6,82 7,36 7,85
5600 1,93 2,98 3,49 4,10 4,69 5,26 6,30 6,88 7,41 7,89
5800 1,93 3,01 3,53 4,15 4,74 5,31 6,35 6,92 7,41
6000 1,94 3,03 3,56 4,18 4,78 5,35 6,39 6,95
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
(P0i din anexa 7.38 - tabelul 2)
 165 ANEXA 7.38
Zaharie MORARIU
Tabelul 2
Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de trasmitere - P0 i [kW] - profil SPZ (3V şi 9J)
Raportul de transmitere - i 1 2
n1 1,00 1,02 1,06 1,12 1,19 1,27 1,39 1,58 1,95 Peste
[rpm] 1,01 1,05 1,11 1,18 1,26 1,38 1,57 1,94 3,38 3,39
100 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
200 0,00 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03
300 0,00 0,00 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05 0,05
400 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06 0,06 0,07
500 0,00 0,01 0,02 0,03 0,05 0,06 0,06 0,07 0,08 0,08
600 0,00 0,01 0,02 0,04 0,05 0,07 0,08 0,09 0,10 0,10
700 0,00 0,01 0,03 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12
725 0,00 0,01 0,03 0,05 0,07 0,08 0,09 0,11 0,11 0,12
800 0,00 0,01 0,03 0,05 0,07 0,09 0,10 0,12 0,13 0,13
900 0,00 0,01 0,03 0,06 0,08 0,10 0,12 0,13 0,14 0,15
950 0,00 0,01 0,04 0,06 0,09 0,10 0,12 0,14 0,15 0,16
1000 0,00 0,01 0,04 0,07 0,09 0,11 0,13 0,15 0,16 0,17
1100 0,00 0,02 0,04 0,07 0,10 0,12 0,14 0,16 0,17 0,18
1200 0,00 0,02 0,05 0,08 0,11 0,13 0,16 0,17 0,19 0,20
1300 0,00 0,02 0,05 0,09 0,12 0,14 0,17 0,19 0,21 0,22
1400 0,00 0,02 0,05 0,09 0,13 0,15 0,18 0,20 0,22 0,23
1425 0,00 0,02 0,05 0,10 0,13 0,16 0,19 0,21 0,23 0,24
1500 0,00 0,02 0,06 0,10 0,14 0,17 0,19 0,22 0,24 0,25
1600 0,00 0,02 0,06 0,11 0,15 0,18 0,21 0,23 0,25 0,27
1700 0,00 0,02 0,07 0,11 0,15 0,19 0,22 0,25 0,27 0,29
1800 0,00 0,03 0,07 0,12 0,16 0,20 0,23 0,26 0,29 0,30
1900 0,00 0,03 0,07 0,13 0,17 0,21 0,25 0,28 0,30 0,32
2000 0,00 0,03 0,08 0,13 0,18 0,22 0,26 0,29 0,32 0,34
2100 0,00 0,03 0,08 0,14 0,19 0,23 0,27 0,31 0,33 0,35
2200 0,00 0,03 0,08 0,15 0,20 0,24 0,28 0,32 0,35 0,37
2300 0,00 0,03 0,09 0,15 0,21 0,25 0,30 0,33 0,36 0,39
2400 0,00 0,03 0,09 0,16 0,22 0,26 0,31 0,35 0,38 0,40
2500 0,00 0,04 0,10 0,17 0,23 0,28 0,32 0,36 0,40 0,42
2600 0,00 0,04 0,10 0,17 0,24 0,29 0,34 0,38 0,41 0,44
2700 0,00 0,04 0,10 0,18 0,25 0,30 0,35 0,39 0,43 0,45
2800 0,00 0,04 0,11 0,19 0,25 0,31 0,36 0,41 0,44 0,47
2850 0,00 0,04 0,11 0,19 0,26 0,31 0,37 0,41 0,45 0,48
2900 0,00 0,04 0,11 0,19 0,26 0,32 0,37 0,42 0,46 0,49
3000 0,00 0,04 0,12 0,20 0,27 0,33 0,39 0,44 0,48 0,50
3200 0,00 0,05 0,12 0,21 0,29 0,35 0,41 0,47 0,51 0,54
3400 0,00 0,05 0,13 0,23 0,31 0,38 0,44 0,49 0,54 0,57
3600 0,00 0,05 0,14 0,24 0,33 0,40 0,47 0,52 0,57 0,60
3800 0,00 0,05 0,15 0,25 0,35 0,42 0,49 0,55 0,60 0,64
4000 0,00 0,06 0,15 0,27 0,36 0,44 0,52 0,58 0,63 0,67
4200 0,00 0,06 0,16 0,28 0.38 0,46 0,54 0,61 0,67 0,70
4400 0,00 0,06 0,17 0,29 0,40 0,49 0,57 0,64 0,70 0,74
4600 0,00 0,06 0,18 0,31 0,42 0,51 0,59 0,67 0,73 0,77
4800 0,00 0,07 0,18 0,32 0,44 0,53 0,62 0,70 0,76 0,81
5000 0,00 0,07 0,19 0,33 0,46 0,55 0,65 0,73 0,79 0,84
5200 0,00 0,07 0,20 0,36 0,47 0,57 0,67 0,76 0,82 0,87
5400 0,00 0,08 0,21 0,36 0,49 0,60 0,70 0,79 0,86 0,91
5600 0,00 0,08 0,21 0,37 0,51 0,62 0,72 0,81 0,89 0,94
5800 0,00 0,08 0,22 0.39 0,53 0,64 0,75 0,84 0,92 0,97
6000 0,00 0.08 0.23 0,40 0,55 0,66 0,78 0,87 0,95 1,01
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
 166 ANEXA 7.39
Zaharie MORARIU
Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru P0D [kW] - profil SPA
Turaţia Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
n1
[rpm] 90 100 106 112 118 125 132 140 150 160 170 180 190 200 212 224 236 250
100 0,23 0,29 0,33 0,37 0,40 0,44 0,49 0,53 0,59 0,65 0,71 0,77 0,83 0,88 0,95 1,02 1,09 1,17
200 0,42 0,54 0,61 0,68 0,74 0,82 0,90 0,99 1,11 1,22 1,33 1,44 1,55 1,66 1,80 1,93 2,06 2,21
300 0,59 0,76 0,86 0,96 1,06 1,18 1,30 1,43 1,59 1,76 1,92 2,08 2,24 2,40 2,60 2,79 2,98 3,20
400 0,75 0,97 1,10 1,23 1,37 1,52 1,67 1,84 2,06 2,27 2,48 2,70 2,91 3,12 3,37 3,62 3,87 4,15
500 0,90 1,17 1,33 1,50 1,66 1,84 2,03 2,24 2,51 2,77 3,03 3,29 3,55 3,81 4,11 4,42 4,72 5,08
600 1,04 1,36 1,56 1,75 1,94 2,16 2,38 2,63 2,94 3,25 3,56 3,87 4,17 4,48 4,84 5,20 5,56 5,97
700 1,18 1,55 1,77 1,99 2,21 2,47 2,72 3,01 3,37 3,73 4,08 4,43 4,78 5,13 5,55 5,96 6,37 6,84
725 1,21 1,60 1,82 2,05 2,28 2,54 2,81 3,10 3,47 3,84 4,21 4,57 4,93 5,29 5,72 6,15 6,57 7,06
800 1,31 1,73 1,98 2,23 2,48 2,77 3,05 3,38 3,78 4,19 4,59 4,98 5,38 5,77 6,24 6,70 7,16 7,69
900 1,43 1,90 2,18 2,46 2,74 3,06 3,38 3,74 4,19 4,64 5,08 5,52 5,96 6,39 6,91 7,42 7,93 8,51
950 1,50 1,99 2,28 2,57 2,86 3,20 3,54 3,92 4,39 4,86 5,32 5,78 6,24 6,70 7,24 7,77 8,30 8,91
1000 1,56 2,07 2,38 2,69 2,99 3,34 3,69 4,09 4,59 5,08 5,56 6,04 6,52 7,00 7,56 8,12 8,67 9,31
1100 1,67 2,24 2,57 2,91 3,24 3,62 4,00 4,44 4,97 5,50 6,03 6,56 7,07 7,59 8,20 8,80 9,40 10,08
1200 1,79 2,40 2,76 3,12 3,48 3,89 4,30 4,77 5,35 5,92 6,49 7,05 7,61 8,16 8,81 9,46 10,10 10,83
1300 1,90 2,55 2,94 3,33 3,71 4,16 4,60 5,10 5,72 6,33 6,94 7,54 8,13 8,72 9,41 10,10 10,77 11,55
1400 2,01 2,70 3,12 3,53 3,94 4,42 4,89 5,42 6,08 6,73 7,38 8,01 8,64 9,26 10,00 10,72 11,43 12,24
1425 2,03 2,74 3,16 3,58 4,00 4,48 4,96 5,50 6,17 6,83 7,48 8,13 8,77 9,39 10,14 10,87 11,58 12,40
1500 2,11 2,85 3,29 3,73 4,17 4,67 5,17 5,73 6,43 7,12 7,80 8,47 9,13 9,79 10,56 11,31 12,05 12,90
1600 2,21 2,99 3,46 3,92 4,38 4,92 5,44 6,04 6,77 7,50 8,21 8,92 9,61 10,29 11,10 11,88 12,65 13,53
1700 2,30 3,13 3,63 4,11 4,60 5,16 5,71 6,34 7,11 7,87 8,62 9,35 10,07 10,78 11,62 12,43 13,23 14,13
1800 2,40 3,27 3,79 4,30 4,80 5,39 5,97 6,62 7,43 8,22 9,00 9,77 10,52 11,26 12,12 12,96 13,77 14,70
1900 2,49 3,40 3,94 4,48 5,01 5,62 6,22 6,91 7,75 8,57 9,38 10,17 10,95 11,71 12,60 13,46 14,29 15,23
2000 2,57 3,53 4,09 4,65 5,20 5,84 6,47 7,18 8,05 8,91 9,74 10,56 11,36 12,14 13,05 13,93 14,78 15,73
2100 2,66 3,65 4,24 4,82 5,39 6,06 6,71 7,45 8,35 9,23 10,09 10,94 11,76 12,55 13,48 14,38 15,23 16,19
2200 2,74 3,77 4,38 4,98 5,58 6,27 6,94 7,70 8,63 9,54 10,43 11,29 12,13 12,95 13,89 14,79 15,66 16,61
2300 2,82 3,89 4,52 5,14 5,76 6,47 7,17 7,95 8,91 9,84 10,75 11,63 12,49 13,32 14,27 15,18 16,04 16,99
2400 2,89 4,00 4,65 5,30 5,93 6,66 7,38 8,19 9,17 10,13 11,06 11,96 12,83 13,67 14,63 15,54 16,40 17,33
2500 2,96 4,11 4,78 5,45 6,10 6,85 7,59 8,42 9,43 10,41 11,35 12,27 13,15 13,99 14,96 15,87 16,72 17,63
2600 3,03 4,21 4,90 5,59 6,26 7,04 7,79 8,64 9,67 10,67 11,63 12,56 13,45 14,29 15,26 16,16 17,00 17,89
2700 3,09 4,31 5,02 5,73 6,42 7,21 7,99 8,85 9,90 10,92 11,89 12,83 13,72 14,57 15,53 16,42 17,24
2800 3,16 4,40 5,14 5,86 6,57 7,38 8,17 9,06 10,13 11,15 12,14 13,08 14,98 14,82 15,77 16,65 17,44
2850 3,19 4,45 5,19 5,92 6,64 7,46 8,26 9,15 10,23 11,27 12,26 13,20 14,10 14,94 15,88 16,75
2900 3,21 4,50 5,25 5,99 6,71 7,54 8,35 9,25 10,34 11,38 12,37 13,32 14,21 15,05 15,99 16,84
3000 3,27 4,58 5,35 6,11 6,85 7,69 8,52 9,43 10,53 11,58 12,58 13,53 14,42 15,25 16,17
3100 3,32 4,67 5,45 6,22 6,98 7,84 8,68 9,60 10,72 11,78 12,78 13,72 14,61 15,43 16,32
3200 3,37 4,74 5,55 6,33 7,10 7,98 8,83 9,77 10,89 11,96 12,96 13,90 14,77 15,57
3300 3,41 4,82 5,64 6,44 7,22 8,11 8,97 9,92 11,05 12,12 13,12 14,05 14,91 15,69
3400 3,45 4,89 5,72 6,54 7,33 8,23 9,10 10,06 11,20 12,26 13,26 14,18 15,02
3500 3,49 4,95 5,80 6,63 7,43 8,35 9,22 10,19 11,33 12,40 13,38 14,29 15,11
3600 3,52 5,01 5,87 6,71 7,53 8,45 9,34 10,31 11,45 12,51 13,49 14,37
3700 3,55 5,07 5,94 6,79 7,62 8,55 9,44 10,41 11,55 12,61 13,57 14,44
3800 3,58 5,12 6,00 6,87 7,70 8,64 9,53 10,51 11,65 12,69 13,63
3900 3,60 5,16 6,06 6,93 7,77 8,72 9,62 10,59 11,72 12,75 13,67
4000 3,62 5,20 6,11 6,99 7,84 8,79 9,69 10,66 11,78 12,80
4200 3,65 5,27 6,20 7,09 7,95 8,90 9,80 10,76 11,86
4400 3,66 5,31 6,26 7,16 8,02 8,98 9,87 10,81 11,87
4600 3,66 5,34 6,29 7,20 8,07 9,01 9,89 10,81
4800 3,63 5,34 6,30 7,21 8,07 9,01 9,87
5000 3,59 5,32 6,28 7,19 8,04 8,96 9,79
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
(P0i din anexa 7.39 - tabelul 2)
 167 ANEXA 7.39
Zaharie MORARIU
Tabelul 2
Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de trasmitere - P0 i [kW] - profil SPA
Turaţia Raportul de transmitere - i 1 2
n1 1,00 1,02 1,06 1,12 1,19 1,27 1,39 1,58 1,95 Peste
[rpm] 1,01 1,05 1,11 1,18 1,26 1,38 1,57 1,94 3,38 3,39
100 0,00 0,00 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04 0,04
200 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,07 0,08
300 0,00 0,01 0,03 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12
400 0,00 0,01 0,04 0,06 0,09 0,10 0,12 0,14 0,15 0,16
500 0,00 0,02 0,04 0,08 0,11 0,13 0,15 0,17 0,19 0,20
600 0,00 0,02 0,05 0,09 0,13 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24
700 0,00 0,02 0,06 0,11 0,15 0,18 0,21 0,24 0,26 0,28
725 0,00 0,02 0,07 0,11 0,15 0,19 0,22 0,25 0,27 0,28
800 0,00 0,03 0,07 0,13 0,17 0,21 0,24 0,27 0,30 0,31
900 0,00 0,03 0,08 0,14 0,19 0,23 0,27 0,31 0,33 0,35
950 0,00 0,03 0,09 0,15 0,20 0,25 0,29 0,32 0,35 0,37
1000 0,00 0,03 0,09 0,16 0,21 0,26 0,30 0,34 0,37 0,39
1100 0,00 0,04 0,10 0,17 0,23 0,28 0,33 0,37 0,41 0,43
1200 0,00 0,04 0,11 0,19 0,26 0,31 0,36 0,41 0,45 0,47
1300 0,00 0,04 0,12 0,20 0,28 0,34 0,39 0,44 0,48 0,51
1400 0,00 0,05 0,13 0,22 0,30 0,36 0,42 0,48 0,52 0,55
1425 0,00 0,05 0,13 0,22 0,30 0,37 0,43 0,49 0,53 0,56
1500 0,00 0,05 0,13 0,24 0,32 0,39 0,45 0,51 0,56 0,59
1600 0,00 0,05 0,14 0,25 0,34 0,41 0,48 0,55 0,59 0,63
1700 0,00 0,06 0,15 0,27 0,36 0,44 0,51 0,58 0,63 0,67
1800 0,00 0,06 0,16 0,28 0,38 0,47 0,54 0,61 0,67 0,71
1900 0,00 0,06 0,17 0,30 0,41 0,49 0,58 0,65 0,71 0,75
2000 0,00 0,07 0,18 0,31 0,43 0,52 0,61 0,68 0,74 0,79
2100 0,00 0,07 0,19 0,33 0,45 0,54 0,64 0,72 0,78 0,83
2200 0,00 0,07 0,20 0,34 0,47 0,57 0,67 0,75 0,82 0,86
2300 0,00 0,08 0,21 0,36 0,49 0,59 0,70 0,78 0,85 0,90
2400 0,00 0,08 0,22 0,38 0,51 0,62 0,73 0,82 0,89 0,94
2500 0,00 0,08 0,22 0,39 0,53 0,65 0,76 0,85 0,93 0,98
2600 0,00 0,09 0,23 0,41 0,55 0,67 0,79 0,89 0,96 1,02
2700 0,00 0,09 0,24 0,42 0,58 0,70 0,82 0,92 1,00 1,06
2800 0,00 0,09 0,25 0,44 0,60 0,72 0,85 0,95 1,04 1,10
2850 0,00 0,09 0,26 0,45 0,61 0,74 0,86 0,97 1,06 1,12
2900 0,00 0,10 0,26 0,45 0,62 0,75 0,88 0,99 1,08 1,14
3000 0,00 0,10 0,27 0,47 0,64 0,78 0,91 1,02 1,11 1,18
3100 0,00 0,10 0,28 0,.49 0,66 0,80 0,94 1,06 1,15 1,22
3200 0,00 0,11 0,29 0,50 0,68 0,83 0,97 1,09 1,19 1,26
3300 0.00 0,11 0,30 0,52 0,70 0,85 1,00 1,12 1,22 1,30
3400 0,00 0,11 0,31 0,53 0,73 0,88 1,03 1,16 1,26 1,34
3500 0,00 0,12 0,31 0,55 0,75 0,90 1,06 1,19 1,30 1,38
3600 0,00 0,12 0,32 0,56 0,77 0,93 1,09 1,23 1,34 1,42
3700 0,00 0,12 0,33 0,58 0,79 0,96 1,12 1,26 1,37 1,45
3800 0,00 0,13 0,34 0,60 0,81 0,98 1,15 1,29 1,41 1,49
3900 0,00 0,13 0,35 0,61 0,83 1,01 1,18 1,33 1,45 1,53
4000 0,00 0,13 0,36 0,63 0,85 1,03 1,21 1,36 1,48 1,57
4200 0,00 0,14 0,38 0,66 0.90 1,09 1,27 1,43 1,56 1,65
4400 0,00 0,15 0,40 0,69 0,94 1,14 1,33 1,50 1,63 1,73
4600 0,00 0,15 0,41 0,72 0,95 1,19 1,39 1,57 1,71 1,81
4800 0,00 0,16 0,43 0,75 1,02 1,24 1,45 1,64 1,78 1,89
5000 0,00 0,16 0,45 0,78 1,07 1,29 1,51 1,70 1,86 1,97
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
 168 ANEXA 7.40

Zaharie MORARIU
Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPB (5V/15J)
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 140 150 160 170 180 190 200 212 224 236 250 265 280 300 315 335 355 375 400
100 0,66 0,75 0,85 0,94 1,04 1,13 1,22 1,33 1,45 1,56 1,69 1,82 1,96 2,14 2,28 2,46 2,64 2,82 3,04
200 1,20 1,38 1,56 1,74 1,92 2,10 2,28 2,49 2,70 2,91 3,16 3,42 3,68 4,03 4,29 4,63 4,97 5,31 5,74
300 1,69 1,96 2,22 2,48 2,75 3,01 3,27 3,58 3,88 4,19 4,55 4,93 5,31 5,81 6,19 6,69 7,18 7,67 8,28
400 2,16 2,50 2,85 3,19 3,53 3,87 4,21 4,61 5,02 5,42 5,88 6,38 6,87 7,52 8,01 8,65 9,29 9,93 10,27
500 2,60 3,02 3,45 3,87 4,29 4,70 5,12 5,61 6,11 6,60 7,16 7,77 8,37 9,17 9,76 10,55 11,33 12,10 13,06
600 3,02 3,52 4,02 4,52 5,01 5,51 6,00 6,58 7,16 7,74 8,41 9,12 9,82 10,76 11,45 12,37 13,28 14,18 15,29
700 3,43 4,00 4,58 5,15 5,72 6,28 6,85 7,52 8,18 8,84 9,61 10,42 11,23 12,29 13,08 14,12 15,16 16,17 17,43
725 3,52 4,12 4,72 5,31 5,89 6,47 7,05 7,74 8,43 9,11 9,90 10,74 11,57 12,66 13,48 14,55 15,61 16,66 17,95
800 3,82 4,47 5,12 5,76 6,40 7,04 7,67 8,42 9,17 9,91 10,77 11,68 12,58 13,77 14,65 15,81 16,95 18,08 19,46
900 4,19 4,92 5,64 6,35 7,06 7,77 8,47 9,30 10,13 10,95 11,89 12,89 13,88 15,19 16,15 17,42 18,66 19,88 21,38
950 4,38 5,14 5,89 6,64 7,39 8,13 8,86 9,73 10,59 11,45 12,44 13,49 14,52 15,88 16,88 18,19 19,48 20,75 22,29
1000 4,56 5,35 6,14 6,93 7,71 8,48 9,24 10,15 11,05 11,95 12,98 14,07 15,14 16,55 17,59 18,95 20,29 21,59 23,18
1100 4,91 5,77 6,63 7,48 8,33 9,16 9,99 10,98 11,95 12,91 14,02 15,19 16,34 17,85 18,96 20,41 21,82 23,19 24,85
1200 5,24 6,18 7,10 8,02 8,93 9,83 10,72 11,77 12,81 13,84 15,02 16,27 17,49 19,09 20,26 21,78 23,25 24,68 26,40
1300 5,57 6,57 7,56 8,54 9,51 10,47 11,41 12,54 13,64 14,73 15,99 17,30 18,59 20,26 21,48 23,06 24,58 26,05 27,80
1400 5,88 6,95 8,00 9,04 10,07 11,08 12,09 13,27 14,44 15,59 16,90 18,28 19,62 21,36 22,62 24,25 25,81 27,29 29,05
1425 5,96 7,04 8,11 9,16 10,21 11,24 12,25 13,45 14,64 15,80 17,13 18,52 19,87 21,63 22,90 24,53 26,10 27,58 29,33
1500 6,19 7,31 8,43 9,53 10,61 11,68 12,73 13,98 15,20 16,40 17,77 19,21 20,60 22,39 23,68 25,34 26,92 28,40 30,14
1600 6,48 7,66 8,83 9,99 11,13 12,25 13,35 14,66 15,93 17,18 18,60 20,08 21,51 23,34 24,66 26,33 27,90 29,37 31,06
1700 6,75 8,00 9,23 10,44 11,63 12,80 13,95 15,30 16,62 17,91 19,38 20,89 22,36 24,22 25,54 27,21 28,77 30,20
1800 7,02 8,32 9,60 10,86 12,10 13,32 14,51 15,91 17,27 18,60 20,10 21,65 23,13 25,01 26,33 27,98 29,49
1900 7,27 8,63 9,96 11,27 12,55 13,81 15,04 16,49 17,89 19,24 20,77 22,34 23,84 25,71 27,02 28,63
2000 7,51 8,92 10,30 11,66 12,98 14,28 15,55 17,03 18,46 19,84 21,39 22,97 24,47 26,32 27,60
2100 7,74 9,20 10,63 12,02 13,39 14,72 16,02 17,53 18,99 20,39 21,95 23,54 25,02 26,84 28,08
2200 7,95 9,46 10,93 12,37 13,77 15,13 16,46 18,00 19,47 20,89 22,45 24,03 25,49 27,26
2300 8,15 9,70 11,22 12,69 14,13 15,52 16,87 18,42 19,91 21,33 22,89 24,45 25,88
2400 8,34 9,93 11,48 12,99 14,46 15,87 17,24 18,81 20,31 21,72 23,27 24,80 ,
2500 8,51 10,14 11,73 13,27 14,76 16,20 17,58 19,16 20,65 22,06 23,58 25,06
2600 8,67 10,34 11,96 13,53 15,04 16,49 17,88 19,46 20,95 22,34 23,82
2700 8,81 10,52 12,17 13,76 15,28 16,75 18,14 19,72 21,19 22,55
2800 8,94 10,68 12,35 13,96 15,50 16,97 18,36 19,93 21,38 22,71
2850 9,00 10,75 12,44 14,06 15,60 17,07 18,46 20,02 21,46
2900 9,05 10,82 12,52 14,14 15,69 17,16 18,55 20,10 21,52
3000 9,15 10,94 12,66 14,30 15,85 17,32 18,69 20,22
3100 9,23 11,05 12,78 14,42 15,98 17,44 18,79 20,29
3200 9,30 11,13 12,88 14,52 16,07 17,52 18,85 ,
3300 9,35 11,20 12,95 14,60 16,13 17,56 18,87
3400 9,38 11,24 13,00 14,64 16,16 17,56
3500 9,40 11,27 13,02 14,65 16,16 17,53
3600 9,40 11,27 13,02 14,64 16,12
3700 9,38 11,25 12,99 14,59 16,04
3800 9,34 11,21 12,94 14,51
3900 9,28 11,15 12,86 14,40
4000 9,21 11,06 12,75
4200 9,00 10,82
4400 8,70 10,47
4600 8,33
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
(P0i din anexa 7.40 - tabelul 2)
 169 ANEXA 7.40

Zaharie MORARIU

Tabelul 2
Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de trasmitere - P0 i [kW] - profil SPB (5V/15J)
Turaţia Raportul de transmitere - i 1 2
n1 1,00 1,02 1,06 1,12 1,19 1,27 1,39 1,58 1,95 Peste
[rpm] 1,01 1,05 1,11 1,18 1,26 1,38 1,57 1,94 3,38 3,39
100 0,00 0,01 0,02 0,03 0,05 0,06 0,07 0,07 0,08 0,09
200 0,00 0,01 0,04 0,07 0,09 0,11 0,13 0,15 0,16 0,17
300 0,00 0,02 0,06 0,10 0,14 0,17 0,20 0,22 0,24 0,26
400 0,00 0,03 0,08 0,14 0,19 0,23 0,27 0,30 0,33 0,35
500 0,00 0,04 0,10 0,17 0,23 0,28 0,33 0,37 0,41 0,43
600 0,00 0,04 0,12 0,21 0,28 0,34 0,40 0,45 0,49 0,52
700 0,00 0,05 0,14 0,24 0,33 0,40 0,47 0,52 0,57 0,61
725 0,00 0,05 0,14 0,25 0,34 0,41 0,48 0,54 0,59 0,63
800 0,00 0,06 0,16 0,28 0,38 0,45 0,53 0,60 0,65 0,69
900 0,00 0,07 0,18 0,31 0,42 0,51 0,60 0,67 0,73 0,78
950 0,00 0,07 0,19 0,33 0,45 0,54 0,63 0,71 0,78 0,82
1000 0,00 0,07 0,20 0,34 0,47 0,57 0,67 0,75 0,82 0,86
1100 0,00 0,08 0,22 0,38 0,52 0,63 0,73 0,37 0,90 0,95
1200 0,00 0,09 0,24 0,41 0,56 0,68 0,80 0,82 0,98 1,04
1300 0,00 0,09 0,26 0,45 0,61 0,74 0,87 0,90 1,06 1,12
1400 0,00 0,10 0,28 0,48 0,66 0,80 0,93 0,97 1,14 1,21
1425 0,00 0,10 0,28 0,49 0,67 0,81 0,95 1,05 1,16 1,23
1500 0,00 0,11 0,30 0,52 0,70 0,85 1,00 1,07 1,22 1,30
1600 0,00 0,12 0,32 0,55 0,75 0,91 1,07 1,12 1,31 1,38
1700 0,00 0,12 0,34 0,59 0,80 0,97 1,13 1,20 1,39 1,47
1800 0,00 0,13 0,36 0,62 0,84 1,02 1,20 1,27 1,47 1,56
1900 0,00 0,14 0,38 0,65 0,89 1,08 1,27 1,35 1,55 1,64
2000 0,00 0,15 0,40 0,69 0,94 1,14 1,33 1,42 1,63 1,73
2100 0,00 0,15 0,42 0,72 0,99 1,19 1,40 1,50 1,71 1,82
2200 0,00 0,16 0,43 0,76 1,03 1,25 1,46 1,57 1,80 1,90
2300 0,00 0,17 0,45 0,79 1,08 1,31 1,53 1,65 1,88 1,99
2400 0,00 0,17 0,47 0,83 1,13 1,36 1,60 1,72 1,96 2,08
2500 0,00 0,18 0,49 0,86 1,17 1,42 1,66 1,80 2,04 2,16
2600 0,00 0,19 0,51 0,90 1,22 1,48 1,73 1,87 2,12 2,25
2700 0,00 0,20 0,53 0,93 1,27 1,54 1,80 2,02 2,20 2,33
2800 0,00 0,20 0,55 0,97 1,31 1,59 1,86 2,10 2,29 2,42
2850 0,00 0,21 0,56 0,98 1,34 1,62 1,90 2,14 2,33 2,46
2900 0,00 0,21 0,57 1,00 1,36 1,65 1,93 2,17 2,37 2,51
3000 0,00 0,22 0,59 1,47 1,41 1,71 2,00 2,25 2,45 2,59
3100 0,00 0,22 0,61 1,.49 1,45 1,76 2,06 2,32 2,53 2,68
3200 0,00 0,23 0,63 1,50 1,50 1,82 2,13 2,40 2,61 2,77
3300 0.00 0,24 0,65 1,52 1,55 1,88 2,20 2,47 2,69 2,85
3400 0,00 0,25 0,67 1,53 1,59 1,93 2,26 2,55 2,78 2,94
3500 0,00 0,25 0,69 1,55 1,64 1,99 2,33 2,62 2,86 3,03
3600 0,00 0,26 0,71 1,56 1,69 2,05 2,40 2,70 2,94 3,11
3700 0,00 0,27 0,73 1,58 1,74 2,10 2,46 2,77 3,02 3,20
3800 0,00 0,28 0,75 1,60 1,78 2,16 2,53 2,85 3,10 3,29
3900 0,00 0,28 0,77 1,61 1,83 2,22 2,60 3,92 3,18 3,37
4000 0,00 0,29 0,79 1,63 1,88 2,27 2,66 3,00 3,27 3,46
4200 0,00 0,30 0,83 1,66 1,97 2,39 2,80 3,15 3,43 3,63
4400 0,00 0,32 0,87 1,69 2,06 2,50 2,93 3,30 3,59 3,80
4600 0,00 0,33 0,91 1,72 2,16 2,62 3,06 3,45 3,76 3,98
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
 170 ANEXA 7. 41
Zaharie MORARIU
Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPC
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 224 236 250 265 280 300 315 335 355 375 400 425 450 475 500 560 600 630
50 1,08 1,18 1,31 1,44 1,57 1,75 1,88 2,05 2,22 2,40 2,61 2,82 3,04 3,25 3,46 3,96 4,30 4,55
100 1,99 2,19 2,43 2,68 2,93 3,27 3,51 3,85 4,18 4,51 4,92 5,32 5,73 6,13 6,54 7,50 8,13 8,61
150 2,83 3,13 3,47 3,84 4,21 4,70 5,06 5,54 6,03 6,50 7,10 7,69 8,29 8,87 9,46 10,86 11,78 12,47
200 3,63 4,02 4,47 4,95 5,43 6,07 6,54 7,17 7,80 8,43 9,21 9,98 10,75 11,52 12,28 14,10 15,30 16,19
250 4,40 4,88 5,43 6,02 6,61 7,39 7,98 8,75 9,52 10,29 11,25 12,19 13,14 14,08 15,01 17,23 18,70 19,79
300 5,14 5,71 6,36 7,06 7,76 8,68 9,37 10,29 11,20 12,11 13,23 14,35 15,46 16,57 17,66 20,27 21,99 23,27
350 5,86 6,51 7,27 8,07 8,88 9,94 10,73 11,79 12,83 13,87 15,16 16,45 17,72 18,99 20,24 23,22 25,18 26,64
400 6,56 7,29 8,15 9,06 9,96 11,16 12,06 13,25 14,43 15,60 17,05 18,49 19,92 21,34 22,75 26,09 28,27 29,90
450 7,24 8,05 9,01 10,02 11,03 12,36 13,36 14,67 15,98 17,28 18,89 20,49 22,07 23,64 25,19 28,86 31,26 33,04
500 7,90 8,80 9,84 10,96 12,07 13,53 14,62 16,07 17,50 18,92 20,69 22,43 24,16 25,87 27,56 31,55 34,14 36,06
550 8,54 9,53 10,66 11,88 13,08 14,67 15,86 17,43 18,99 20,53 22,44 24,32 26,19 28,03 29,86 34,13 36,91 38,95
600 9,17 10,23 11,47 12,77 14,07 15,79 17,07 18,76 20,44 22,09 24,14 26,17 28,16 30,13 32,08 36,62 39,56 41,72
650 9,79 10,93 12,25 13,65 15,04 16,89 18,25 20,06 21,85 23,62 25,80 27,95 30,07 32,16 34,22 39,01 42,10 44,35
700 10,39 11,60 13,01 14,51 15,99 17,95 19,41 21,33 23,23 25,10 27,41 29,69 31,93 34,12 36,28 41,30 44,50 46,83
725 10,68 11,94 13,39 14,93 16,46 18,48 19,97 21,95 23,90 25,83 28,20 30,53 32,83 35,08 37,28 42,40 45,66 48,02
750 10,97 12,27 13,76 15,35 16,92 18,99 20,53 22,56 24,57 26,54 28,98 31,37 33,71 36,01 38,26 43,47 46,77 49,16
800 11,55 12,91 14,49 16,16 17,82 20,01 21,63 23,77 25,87 27,94 30,49 32,99 35,43 37,82 40,16 45,53 48,91 51,34
850 12,10 13,54 15,20 16,96 18,71 21,00 22,70 24,94 27,14 29,30 31,95 34,55 37,09 39,56 41,96 47,46 50,89 53,34
900 12,65 14,15 15,89 17,74 19,56 21,96 23,74 26,07 28,36 30,61 33,37 36,05 38,67 41,21 43,68 49,27 52,73 55,18
950 13,18 14,75 16,57 18,50 20,40 22,90 24,75 27,17 29,55 31,88 34,42 37,49 40,18 42,78 45,28 50,95 54,41 56,83
1000 13,69 15,33 17,23 19,24 21,21 23,81 25,73 28,24 30,69 33,10 36,03 38,86 41,61 44,26 46,81 52,49 55,92 58,29
1050 14,19 15,90 17,87 19,95 22,00 24,69 26,67 29,27 31,80 34,27 37,27 40,17 42,96 45,65 48,22 53,39 57,25 59,55
1100 14,68 16,45 18,49 20,65 22,77 25,55 27,59 30,26 32,86 35,39 38,46 41,41 44,24 46,94 49,52 55,14 58,41
1150 15,15 16,98 19,10 21,32 23,51 26,37 28,47 31,21 33,87 36,46 39,58 42,57 45,43 48,14 50,71 56,23
1200 15,61 17,50 19,68 21,97 2423 2717 29,32 32,12 34,84 37,48 40,64 43,66 46,53 49,24 51,78
1250 16,05 18,00 20,24 22,60 24,92 27,93 30,14 33,00 35,77 38,44 41,64 44,68 47,55 50,24 52,74
1300 16,48 18,49 20,79 23,21 25,58 2867 30,92 33,33 36,94 3935 42,57 45,61 48,47 51,12 53,57
1350 16,89 18,95 21,32 23,80 26,22 29,37 31,66 34,62 37,47 40,19 43,43 46,47 49,29 51,90
1400 17,29 19,40 21,82 24,36 26,83 30,04 32,37 35,37 38,24 40,98 44,22 47,24 50,02 52,56
1425 17,48 19,62 22,07 24,63 27,13 30,36 32,71 35,72 38,61 41,36 44,59 47,59 50,35
1450 17,67 19,83 22,30 24,89 27,42 30,68 33,04 36,07 38,96 41,71 44,94 47,92 50,65
1500 18,03 20,24 22,77 25,41 27,97 31,28 33,67 36,72 39,63 42,38 45,59 48,52
1550 18,38 20,64 23,21 25,89 28,50 31,85 34,26 37,33 40,24 42,98 46,15 49,03
1600 18,71 21,01 23,63 26,36 29,00 32,38 34,81 37,89 40,80 43,52 46,64
1650 19,03 21,37 24,03 26,79 29,46 32,87 35,32 38,41 41,30 43,99 47,05
1700 19,32 21,70 24,40 27,20 29,90 33,33 35,78 38,87 41,74 44,39
1750 19,60 22,02 24,75 27,58 30,30 33,75 36,20 39,28 42,12 44,72
1800 19,87 22,31 25,08 27,94 30,67 34,14 36,58 39,63 42,43
1850 20,11 22,59 25,38 28,26 31,01 34,48 36,91 39,93 42,69
1900 20,34 22,84 25,66 28,56 31,32 34,78 37,20 40,18
1950 20,54 23,07 25,92 28,83 31,59 35,04 37,44 40,37
2000 20,73 23,28 26,14 29,06 31,83 35,26 37,63
2100 21,05 23,64 26,52 29,45 32,19 35,56 37,85
2200 21,29 23,90 26,79 29,70 32,41 35,68
2300 21,44 24,06 26,95 29,83 32,47
2400 21,51 24,13 26,99 29,81
2500 21,50 24,10 26,91 29,66
2600 21,39 23,96 26,71
2700 21,18 23,71
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
(P0i din anexa 7.41 - tabelul 2)
 171 ANEXA 7. 41
Zaharie MORARIU

Tabelul 2
Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de trasmitere - P0 i [kW] - profil SPC
Turaţia Raportul de transmitere - i 1 2,,
n1 1,00 1,02 1,06 1,12 1,19 1,27 1,39 1,58 1,95 Peste
[rpm] 1,01 1,05 1,11 1,18 1,26 1,38 1,57 1,94 3,38 3,39
50 0,00 0,01 0,03 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12
100 0,00 0,02 0,05 0,09 0,13 0,15 0,18 0,20 0,22 0,23
150 0,00 0,03 0,08 0,14 0,19 0,23 0,27 0,30 0,33 0,35
200 0,00 0,04 0,11 0,19 0,25 0,31 0,36 0,41 0,44 0,47
250 0,00 0,05 0,13 0,23 0,32 0,38 0,46 0,51 0,55 0,59
300 0,00 0,06 0,16 0,28 0,38 0,46 0,54 0,61 0,66 0,70
350 0,00 0,07 0,19 0,33 0,44 0,54 0,63 0,71 0,77 0,82
400 0,00 0,08 0,21 0,37 0,51 0,62 0,72 0,81 0,88 0,94
450 0,00 0,09 0,24 0,42 0,57 0,69 0,81 0,91 0,99 1,05
500 0,00 0,10 0,27 0,47 0,64 0,77 0,90 1,01 1,11 1,17
550 0,00 0,11 0,29 0,51 0,70 0,85 0,99 1,12 1,22 1,29
600 0,00 0,12 0,32 0,56 0,76 0,92 1,08 1,22 1,33 1,40
650 0,00 0,14 0,35 0,61 0,83 1,00 1,17 1,32 1,44 1,52
700 0,00 0,14 0,37 0,65 0,89 1,08 1,26 1,42 1,55 1,64
725 0,00 0,11 0,39 0,68 0,92 1,12 1,31 1,47 1,60 1,70
750 0,00 0,15 0,40 0,70 0,95 1,15 1,35 1,52 1,66 1,76
800 0,00 0,16 0,43 0,75 1,02 1,23 1,44 1,62 1,77 1,87
850 0,00 0,17 0,46 0,79 1,08 1,31 1,53 1,72 1,88 1,99
900 0,00 0,18 0,48 0,84 1,14 1,39 1,62 1,83 1,99 2,11
950 0,00 0,19 0,51 0,89 1,21 1,46 1,71 1,93 2,10 2,22
1000 0,00 0,20 0,54 0,93 1,27 1,54 1,80 2,03 2,21 2,34
1050 0,00 0,21 0,56 0,98 1,33 1,62 1,89 2,13 2,32 2,46
1100 0,00 0,22 0,59 1,03 1,40 1,69 1,98 2,23 2,43 2,58
1150 0,00 0,23 0,62 1,07 1,46 1,77 2,07 2,33 2,54 2,69
1200 0,00 0,24 0,64 1,12 1,52 1,85 2,16 2,43 2,65 2,81
1250 0,00 0,25 0,67 1,17 1,59 1,92 2,25 2,54 2,76 2,93
1300 0,00 0,26 0,70 1,21 1,65 2,00 2,34 2,64 2,87 3,04
1350 0,00 0,27 0,72 1,26 1,71 2,08 2,43 2,74 2,98 3,16
1400 0,00 0,28 0,75 1,31 1,78 2,15 2,52 2,84 3,09 3,28
1425 0,00 0,28 0,76 1,33 1,81 2,19 2,57 2,89 3,15 3,34
1450 0,00 0,28 0,78 1,35 1,84 2,23 2,61 2,94 3,20 3,39
1500 0,00 0,29 0,80 1,40 1,91 2,31 270 3,04 3,32 3,51
1550 0,00 0,30 0,83 1,45 1,97 2,39 2,79 3,14 3,43 3,63
1600 0,00 0,31 0,86 1,49 2,03 246 288 3,25 3,54 3,75
1650 0,00 0,32 0,88 1,54 2,10 2,54 2,97 3,35 3,65 3,86
1700 0,00 0,33 0,91 1,59 2,16 2,62 3,06 3,45 3,76 3,98
1750 0.00 0,34 0,94 1,63 2,22 2,69 3,15 3,55 3,87 4,10
1800 0,00 0,35 0,96 1,68 2,29 2,77 3,24 3,65 3,98 4,21
1850 0,00 0,36 0,99 1,73 2,35 2,85 3,34 3,75 4,09 4,33
1900 0,00 0,37 1,02 1,77 241 3,92 3,43 3,85 4,20 4,45
1950 0,00 0,38 1,04 1,82 2,48 3,00 3,52 3,96 4,31 4,57
2000 0,00 0,39 1,07 1,87 2,54 3,08 3,61 4,06 4,42 4,68
2100 0,00 0,41 1,12 1,96 2,67 3,23 3,79 4,26 4,64 4,92
2200 0,00 0,43 1,18 2,05 2,79 3,39 3,97 4,46 4,86 5,15
2300 0,00 0,45 1,23 2,15 2,92 3,54 4,15 4,67 5,008 5,38
2400 0,00 0,47 1,28 2,24 3,05 3,69 4,33 4,87 5,30 5,62
2500 0,00 0,49 1,34 2,33 3,18 3,85 4,51 5,07 5,53 5,85
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i.
 172 ANEXA 7.42
Zaharie MORARIU

Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPZX - extras [27]
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm]
56 60 63 67 71 75 80 85 90 95 100 106 112 118 125 132 140
100 0,10 0,12 0,13 0,14 0,16 0,18 0,19 0,21 0,23 0,25 0,27 0,30 0,32 0,34 0,37 0,39 0,43
200 0,19 0,22 0,24 0,27 0,30 0,33 0,37 0,40 0,44 0,48 0,52 0,56 0,61 0,65 0,70 0,75 0,81
300 0,26 0,31 0,34 0,39 0,43 0,48 0,53 0,59 0,64 0,70 0,75 0,82 0,88 0,95 1,02 1,10 1,18
400 0,34 0,40 0,44 0,50 0,56 0,62 0,69 0,76 0,83 0,91 0,98 1,06 1,15 1,23 1,33 1,43 1,54
500 0,41 0,48 0,54 0,61 0,68 0,75 0,84 0,93 1,02 1,11 1,20 1,30 1,41 1,51 1,64 1,76 1,90
600 0,48 0,57 0,63 0,72 0,80 0,89 1,00 1,10 1,21 1,31 1,42 1,54 1,67 1,79 1,93 2,08 2,24
700 0,55 0,65 0,72 0,82 0,92 1,02 1,14 1,27 1,39 1,51 1,63 1,77 1,92 2,06 2,23 2,40 2,58
800 0,62 0,73 0,81 0,93 1,04 1,15 1,29 1,43 1,57 1,70 1,84 2,00 2,17 2,33 2,52 2,71 2,92
900 0,68 0,81 0,90 1,03 1,15 1,28 1,43 1,59 1,74 1,89 2,05 2,23 2,41 2,59 2,80 3,01 3,25
1000 0,74 0,88 0,99 1,13 1,26 1,40 1,57 1,74 1,91 2,08 2,25 2,45 2,65 2,85 3,09 3,32 3,58
1100 0,81 0,96 1,07 1,22 1,38 1,53 1,71 1,90 2,09 2,27 2,45 2,67 2,89 3,11 3,36 3,62 3,90
1200 0,87 1,03 1,16 1,32 1,48 1,65 1,85 2,05 2,25 2,45 2,65 2,89 3,13 3,37 3,64 3,91 4.22
1300 0,93 1,11 1,24 1,42 1,59 1,77 1,99 2,20 2,42 2,64 2,85 3,11 3,36 3,62 3,91 4,20 4,54
1400 0,99 1,18 1,32 1,51 1,70 1,89 2,12 2,35 2,59 2,82 3,05 3,32 3,59 3,87 4,18 4,49 4,85
1500 1,04 1,25 1,40 1,60 1,80 2,00 2,25 2,50 2,75 3,00 3,24 3,53 3,82 4,11 4,45 4,78 5,16
1600 1,10 1,32 1,48 1,69 1,91 2,12 2,39 2,65 2,91 3,17 3,43 3,74 4,05 4,35 4,71 5,06 5,46
1700 1,16 1,39 1,56 1,78 2,01 2,24 2,52 2,79 3,07 3,35 3,62 3,95 4,27 4,59 4,97 5,34 5,76
1800 1,21 1,45 1,64 1,87 2,11 2,35 2,64 2,94 3,23 3,52 3,81 4,15 4,49 4,83 5,22 5,61 6.05
1900 1,27 1,52 1,71 1,96 2,21 2,46 2,77 3,08 3,39 3,69 3,99 4,35 4,71 5,06 5,48 5,88 6,34
2000 1,32 1,59 1,79 2,05 2,31 2,57 2,90 3,22 3,54 3,86 4,17 4,55 4,93 5,30 5,73 6,15 6,63
2100 1,38 1,65 1,86 2,14 2,41 2,68 3,02 3,36 3,69 4.03 4,36 4,75 5,14 5,53 5,97 6,41 6,91
2200 1,43 1,72 1,94 2,22 2,51 2,79 3,15 3,50 3,85 4,19 4,53 4,94 5,35 5,75 6,22 6,67 7.19
2300 1,48 1,78 2,01 2,31 2,61 2,90 3,27 3,63 4,00 4,35 4,71 5,14 5,56 5,97 6,46 6,93 7,47
2400 1,53 1,85 2,08 2,39 2,70 3,01 3,39 3,77 4,14 4,52 4,89 5,33 5,76 6,19 6,69 7.18 7,74
2500 1,58 1,91 2,15 2,47 2,79 3,11 3,51 3,90 4,29 4,68 5,06 5,51 5,97 6,41 6,93 7,43 8,00
2600 1,63 1,97 2,22 2,56 2,89 3,22 3,63 4,03 4,44 4,83 5,23 5,70 6,17 6,63 7,16 7,68 8,27
2700 1,68 2,03 2,29 2,64 2,98 3,32 3,74 4,16 4,58 4,99 5,40 5,88 6,36 6,84 7,38 7,92 8,52
2800 1,73 2,09 2,36 2,72 3,07 3,42 3,86 4,29 4,72 5,15 5,57 6,06 6,56 7,04 7,60 8,16 8,77
2900 1,78 2,15 2,43 2,80 3,16 3,52 3,97 4,42 4,86 5,30 5,73 6,24 6,75 7,25 7,82 8,39 902
3000 1,82 2,21 2,49 2,87 3,25 3,62 4,09 4,55 5,00 5,45 5,89 6,42 6,94 7,45 8,04 8,62 9,26
3100 1,87 2,27 2,56 2,95 3,34 3,72 4,20 4,67 5,14 5,60 6,05 6,59 7,13 7,65 8,25 8,84 9,50
3200 1,92 2,32 2,63 3,03 3,43 3,82 4,31 4,79 5,27 5,74 6,21 6,76 7,31 7,84 8,46 9.06 9,73
3300 1,96 2,38 2,69 3,10 3,51 3,92 4,42 4,91 5,40 5,89 6,37 6,93 7,49 8,04 8,66 9,27 9,96
3400 2,01 2,44 2,76 3,18 3,60 4,01 4,53 5,03 5,54 6,03 6,52 7,10 7,67 8,22 8,86 9,49 10.18
3500 2,05 2,49 2,82 3,25 3,68 4,11 4,63 5,15 5,67 6,17 6,67 7,26 7,84 8,41 9,06 9,69 10,39
3600 2,09 2,55 2,88 3,32 3,76 4,20 4,74 5,27 5,79 6,31 6,82 7,42 8,01 8,59 9,25 9,89 10,60
3700 2,14 2,60 2,94 3,40 3,85 4,29 4,84 5,39 5,92 6,45 6,97 7,58 8,18 8,77 9,44 10.09 10,81
3800 2,18 2,65 3,00 3,47 3,93 4,38 4,94 5,50 6,04 6,58 7,11 7,74 8,35 8,94 9,62 10,28 11.01
3900 2,22 2,70 3,06 3,54 4,01 4,47 5,05 5,61 6,17 6,71 7,25 7,89 8,51 9,11 9,80 10,47 11.20
4000 2,26 2,76 3,12 3,61 4,09 4,56 5,15 5,72 6,29 6,85 7,39 8,04 8,67 9,28 9,97 10,65 11,39
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0 i .
(P0i din anexa 7.43 )
 173 ANEXA 7.42
Zaharie MORARIU

Tabelul 2

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPAX-extras [27]
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm]
80 85 90 95 100 106 112 118 125 132 140 150 160 170 180 190 200
100 0,25 0,28 0,31 0,34 0,37
0,41 0,45 0,49 0,53 0,58 0,63 0,69 0,75 0,81 0,87 0,94 1,00
200 0,45 0,51 0,58 0,64 0,70
0,77 0,85 0,92 1,00 1,09 1,18 1,30 1,42 1,54 1,66 1,78 1,90
300 0,64 0,73 0,83 0,92 1,00
1,11 1,22 1,33 1,45 1,57 1,71 1,89 2,06 2,24 2,41 2,58 2,75
400 0,83 0,94 1,06 1,18 1,30
1,44 1,58 1,72 1,88 2,04 2,23 2,46 2,68 2,91 3,14 3,36 3,59
500 1,00 1,15 1,29 1,44 1,58
1,76 1,93 2,10 2,30 2,50 2,73 3,01 3,29 3,57 3,85 4,13 4,40
600 1,17 1,34 1,51 1,69 1,86
2,06 2,27 2,47 2,71 2,95 3,21 3,55 3,88 4,21 4,54 4,87 5,20
700 1,33 1,53 1,73 1,93 2,13
2,37 2,60 2,84 3,11 3,38 3,69 4,08 4,46 4,85 5,23 5,60 5,98
800 1,49 1,72 1,94 2,17 2,39
2,66 2,93 3,20 3,51 3,81 4,16 4,60 5,03 5,47 5,90 6,32 6,75
900 1,65 1,90 2,15 2,40 2,65
2,95 3,25 3,55 3,89 4,24 4,63 5,11 5,60 6,08 6,55 7,03 7,50
1000 1,80 2,08 2,35 2,63 2,91
3,24 3,57 3,90 4,28 4,65 5,08 5,62 6,15 6,68 7,20 7,73 8,24
1100 1,95 2,25 2,55 2,86 3,16
3,52 3,88 4,24 4,65 5,06 5,53 6,12 6,70 7,27 7,84 8,41 8,98
1200 2,09 2,42 2,75 3,08 3,41
3,80 4,19 4,57 5,02 5,47 5,98 6,61 7,23 7,85 8,47 9,08 9,69
1300 2,23 2,59 2,94 3,30 3,65
4,07 4,49 4,90 5,39 5,87 6,41 7,09 7,76 8,43 9,09 9,75 10,40
1400 2,37 2,76 3,13 3,51 3,89
4,34 4,79 5,23 5,75 6,26 6,84 7,57 8,28 9,00 9,70 10,40 11,09
1500 2,51 2,92 3,32 3,72 4,13
4,60 5,08 5,55 6,10 6,65 7,27 8,04 8,80 9,55 10,30 11,04 11,78
1600 2,65 3,08 3,51 3,93 4,36
4,87 5,37 5,87 6,45 7,03 7,69 8,50 9,30 10,10 10,89 11,67 12,45
1700 2,78 3,23 3,69 4,14 4,59
5,12 5,66 6,19 6,80 7,41 8,10 8,96 9,80 10,64 11,47 12,29 13,11
1800 2,91 3,39 3,87 4,34 4,82
5,38 5,94 6,50 7,14 7,78 8,51 9,41 10,29 11,17 12,04 12,90 13,75
1900 3,04 3,54 4,04 4,54 5,04
5,63 6,22 6,80 7,48 8,15 8,91 9,85 10,78 11,70 12,,6 13,50 14,38
2000 3,16 3,69 4,22 4,74 5,26
5,88 6,49 7,10 7,81 8,51 9,30 10,28 11,25 12,21 1315, 0 14,08 15,00
2100 3,29 3,84 4,39 4,93 5,48
6,12 6,76 7,40 8,14 8,87 9,69 10,71 11,72 12,71 13,69 14,66 15,61
2200 3,41 3,99 4,56 5,13 5,69
6,36 7,03 7,69 8,46 9,22 10,08 11,14 12,18 13,21 14,22 15,22 16,20
2300 3,53 4,13 4,72 5,32 5,90
6,60 7,29 7,98 8,78 8,45 10,45 11,55 12,63 13,69 14,74 15,77 16,78
2400 3,65 4,27 4,89 5,50 6,11
6,84 7,55 8,27 9,09 9,90 10,82 11,96 13,07 14,17 15,25 16,30 17,34
2500 3,77 4,41 5,05 5,69 6,32
7,07 7,81 8,55 9,40 10,24 11,19 12,36 13,51 14,64 15,74 16,83 17,89
2600 3,88 4,55 5,21 5,87 6,52
7,29 8,06 8,82 9,70 10,57 11,55 12,75 13,94 15,09 16,23 17,34 18,42
2700 3,99 4,68 5,37 6,04 6,72
7,52 8,31 9,10 10,00 10,89 11,90 13,14 14,25 15,54 16,70 17,83 18,94
2800 4,10 4,81 5,52 6,22 6,91
7,74 8,56 9,36 10,29 11,21 12,25 13,52 14,76 15,98 17,16 18,32 19,44
2900 4,21 4,95 5,67 6,39 7,11
7,96 8,80 9,63 10,58 11,53 12,59 13,89 15,16 16,40 17,61 18,79 19,93
3000 4,32 5,07 5,82 6,56 7,30
8,17 9,03 9,96 10,87 11,83 12,92 14,25 15,55 16,81 18,04 19,24 20,40
3100 4,42 5,20 5,97 6,73 7,49
8,38 9,27 10,14 11,15 12,14 13,25 14,61 15,93 17,22 18,47 19,68 20,85
3200 4,53 5,32 6,11 6,90 7,67
8,59 9,50 10,39 11,42 12,42 13,57 14,95 16,30 17,61 18,88 20,10 21,28
3300 4,63 5,45 6,26 7,06 7,85
8,79 9,72 10,64 11,69 12,72 13,88 15,29 16,66 17,99 19,27 20,54 21,70
3400 4,73 5,57 6,40 7,22 8,03
8,99 9,94 10,88 11,95 13,00 14,18 15,62 17,01 18,36 19,65 20,90
3500 4,82 5,68 6,53 7,37 8,20
9,19 10,16 11,11 12,21 13,28 14,48 15,94 17,35 18,71 20,02 21,27
3600 4,92 5,80 6,67 7,53 8,38
9,38 10,37 11,34 12,46 13,55 14,77 16,25 17,68 19,06 20,37
3700 5,01 5,91 6,80 7,68 8,54
9,57 10,58 11,57 12,71 13,82 15,06 16,56 18,00 19,39 20,71
3800 5,10 6,02 6,93 7,83 8,71
9,75 10,78 11,79 12,85 14,,0 15,33 16,85 18,31 19,71
3900 5,19 6,13 7,06 7,97 8,87 7 15,60 17,13 18,81 20,01
9,94 10,96 12,01 13,18 1433
4000 5,28 6,24 7,18 8,11 9,03
10,11 11,18 12,22 13,41 14,57 15,86 17,41 18,89
1 trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0 i .
Puterea transmisă de o curea
(P0 i din anexa 7.43)
 174 ANEXA 7.42
Zaharie MORARIU

Tabelul 3

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPBX -extras [27]
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm],
[rpm] 112 118 125 132 140 150 160 170 180 190 200 212 224 236 250 265 280
100 0,57 0,63 0,70 0,77 0,85 0,95 1,06 1,16 1,26 1,36 1,46 1,58 1,70 1,81 1,95 2,10 2,25
200 1,04 1,16 1,30 1,44 1,60 1,79 1,99 2,18 2,37 2,57 2,76 2,99 3,22 3,44 3,71 3,99 4,27
300 1,49 1,66 1,87 2,07 2,30 2,58 1,87 3,15 3,43 2,72 4,00 4,33 4,67 5,00 5,39 5,80 4,21
400 1,91 2,14 2,41 2,67 2,97 3,35 3,72 4,09 4,46 4,83 5,20 5,64 6,07 6,51 7,02 7,56 8,09
500 2,32 2,60 2,93 3,25 3,63 4,09 4,55 5,00 5,46 5,91 6,,37 6,91 7,44 7,98 8,60 9,27 9,93
600 2,72 3,05 3,44 3,82 4,26 4,81 5,35 5,90 6,43 6,97 7,51 8,15 8,78 9,42 10,15 10,94 11,72
700 3,10 3,48 3,93 4,38 4,88 5,51 6,14 6,77 7,39 8,01 8,63 9,36 10,09 10,82 11,67 12,57 13,47
800 3,47 3,91 4,41 4,92 5,49 6,21 6,92 7,62 8,33 9,03 9,72 10,55 11,38 12,20 13,16 14,17 15,18
900 3,84 4,32 4,89 5,45 6,09 6,88 7,68 8,46 9,24 10,02 10,80 11,72 12,64 13,55 14,61 15,74 16,85
1000 4,19 4,73 5,35 5,97 6,67 7,55 8,42 9,29 10,15 11,00 11,85 12,87 13,88 14,88 16,04 17,27 18,49
1100 4,54 5,12 5,80 6,48 7,25 8,20 9,15 10,10 11,03 11,97 12,89 14,00 15,09 16,18 17,44 18,77 20,09
1200 4,88 5,51 6,25 6,98 7,81 8,85 9,87 10,89 11,91 12,91 13,91 15,10 16,28 17,45 18,80 20,24 21,66
1300 5,21 5,89 6,69 7,47 8,37 9,48 10,58 11,67 12,76 13,84 14,91 16,18 17,45 18,70 20,14 21,67 23,18
1400 5,54 6,27 7,12 7,96 8,91 10,10 11,28 12,44 13,60 14,75 15,89 17,25 18,59 19,91 21,45 23,07 24,66
1500 5,86 6,64 7,54 8,43 9,45 10,71 11,96 13,20 14,43 15,64 16,85 18,29 19,70 21,11 22,72 24,45 26,10
1600 6,18 7,00 7,95 8,90 9,97 11,31 12,63 13,94 15,24 16,52 17,79 19,30 20,80 22,27 23,96 25,75 27,50
1700 6,48 7,35 8,36 9,36 10,49 11,90 13,29 14,67 16,03 17,38 18,72 20,30 21,86 23,40 25,17 27,03 28,85
1800 6,79 7,70 8,76 9,81 11,00 12,47 13,93 15,38 16,81 18,22 19,62 21,27 22,90 24,50 26,34 28,27 30,16
1900 7,08 8,04 9,15 10,25 11,50 13,04 14,57 16,08 17,57 19,04 20,50 22,22 23,91 25,58 27,48 29,47 31,41
2000 7,37 8,37 9,53 10,68 11,99 13,60 15,19 16,76 18,32 19,85 21,36 23,14 24,90 26,62 28,58 30,63 32,62
2100 7,66 8,70 9,91 11,11 12,47 14,14 15,80 17,43 19,05 20,63 22,20 24,04 25,85 2762 29,64 31,74 33,78
2200 7,93 9,02 10,28 11,52 12,94 14,68 16,40 18,09 19,76 21,40 23,01 34,92 26,78 28,60 30,66 32,81 34,88
2300 8,21 9,34 10,64 11,93 13,40 15,20 16,98 18,73 20,45 22,15 23,81 25,76 27,67 29,54 31,65 33,83 35,93
2400 8,47 9,64 11,00 12,33 13,85 15,71 17,55 19,36 21,13 22,87 24,58 26,58 28,54 30,44 32,59 34,80
2500 8,73 9,94 11,34 12,73 14,29 16,21 18,11 19,96 21,79 23,58 25,33 27,38 29,37 31,30 33,48 35,72
2600 9,99 10,24 11,68 13,11 14,72 16,70 18,65 20,56 22,43 24,26 26,05 28,14 30,17 32,13 34,33
2700 9,24 10,53 12,01 13,48 15,14 17,18 19,18 21,13 23,06 24,92 26,75 28,88 30,93 32,92
2800 9,48 10,81 12,34 13,85 15,55 17,64 19,69 21,69 23,65 25,56 27,42 29,58 31,66 33,67
2900 9,71 11,08 12,65 14,21 15,95 18,10 20,19 22,24 24,23 26,18 28,06 30,25 32,36
3000 994 11,35 12,96 14,55 16,34 18,53 20,68 22,76 24,79 26,77 28,68 30,90
3100 10,17 11,61 13,26 14,89 16,72 18,96 21,14 23,27 25,34 27,34 2927, 31,51
3200 10,39 11,86 13,55 15,22 17,09 19,37 21,60 23,76 25,85 27,88 29,84
3300 10,60 12,10 13,83 15,5 17,45 19,77 22,04 24,23 26,35 28,40 30,37
3400 10,80 12,34 14,11 15,85 17,79 20,16 22,46 24,68 26,83 28,59
3500 11,00 12,57 14,37 16,14 18,12 20,53 22,86 25,11 27,28 29,36
3600 11,19 12,79 14,63 16,43 18,45 20,89 23,25 25,53 27,71
3700 11,37 13,01 14,88 16,71 18,76 21,23 23,62 25,92 28,12
3800 11,55 13,21 15,12 16,98 19,05 21,56 23,98 26,29
3900 11,72 13,41 15,35 17,24 19,34 21,88 24,31 26,64
4000 11,88 13,60 15,57 17,48 19,61 22,18 24,63
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0 i
(P0 i din anexa 7.43)
 175 ANEXA 7.42
Zaharie MORARIU

Tabelul 4

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil SPCX

(extras [27])
Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
n1
[rpm] 180 200 224 250 280 315 335 355 400 450 500 560 630 710

100 1,47 1,76 2,10 2,47 2,90 3,40 3,68 3,97 4,60 5,31 6,01 6,86 7,83 8,96
200 2,86 3,43 4,10 4,84 5,68 6,66 7,22 7,77 9,02 10,41 11,79 13,43 15,35 17,52
300 4,22 5,06 6,07 7,15 8,40 9,85 10,68 11,50 13,35 15,40 17,43 19,85 22,66 25,83
400 5,56 6,67 8,00 9,43 11,08 12,99 14,08 15,17 17,60 20,28 22,94 26,10 29,74 33,84
500 6,88 8,25 9,90 11,68 13,72 16,08 17,43 18,77 21,76 25,05 28,31 32,16 36,57 41,50
600 8,18 9,82 11,78 13,90 16,32 19,12 20,72 22,30 25,83 29,70 33,51 38,00 43,10 48,75
700 9,46 11,36 13,64 16,08 18,88 22,11 23,94 25,76 29,80 34,22 38,54 43,59 49,29 55,51
800 10,73 12,89 15,46 18,23 21,39 25,03 27,09 29,13 33,66 38,58 43,36 48,91 55,09 61,73
900 11,98 14,39 17,26 20,34 23,85 27,89 30,17 32,42 37,40 42,77 47,96 53,91 60,45 67,32
1000 13,22 15,87 19,03 22,42 26,27 30,68 33,17 35,62 41,01 46,78 52,30 58,57 65,32
1100 14,43 17,33 20,78 24,46 28,63 33,40 36,07 38,71 44,47 50,59 56,38 62,84
1200 15,63 18,77 22,48 26,45 30,93 36,04 38,89 41,68 47,77 54,17 60,15
1300 16,81 20,18 24,16 28,40 33,18 38,59 41,60 44,54 50,91 57,52 63,60
1400 17,97 21,56 25,80 30,30 35,35 41,05 44,20 47,27 53,86 60,61
1500 19,11 22,92 27,40 32,15 37,46 43,41 46,69 49,86 56,62
1600 20,22 24,24 28,97 33,94 39,49 45,67 49,05 52,31 5917
31
1700 21,32 25,54 30,49 35,68 41,44 47,82 51,28 54,60
1800 22,39 26,81 31,97 37,36 43,32 49,85 53,37 56,72
1900 23,43 28,04 33,40 38,98 45,10 51,76 55,32
2000 24,45 29,23 34,78 40,53 46,80 53,55
2100 25,44 30,39 36,12 42,01 48,39 55,20
2200 26,41 31,52 37,40 43,43 49,89
2300 27,34 32,60 38,63 44,76 51,29
2400 28,25 33,64 39,80 46,02
2500 29,12 34,65 40,91 47,20
2600 29,96 35,60 41,96 48,30
2700 30,77 36,51 42,95
2800 31,54 37,38 43,87
2900 32,28 38,19 44,73
3000 32,98 38,96
3100 33,64 39,67
3200 34,27 40,33
3300 34,85 40,94
3400 35,39
3500 35,89
Puterea transmisă de o curea trapezoidală este dată de relaţia: P0 = P0D + P0 i
(P0 i din anexa 7.43)
 176 ANEXA 7.43
Zaharie MORARIU
Tabelul 1

Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de transmitere - P0i [kW] - extras [27]
Profil SPZX Profil SPAX
n1 Raportul de transmitere - i 1 2
[rpm] [1,00 [1,01 [1,05 [1,26 Peste [1,00 [1,01 [1,05 [1,26 Peste
1,01) 1,05) 1,26) 1,57) 1,57 1,01) 1,05) 1,26) 1,57) 1,57
100 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,02 0,03 0,03
200 0,00 0,00 0,02 0,02 0,03 0,00 0,01 0,04 0,05 0,06
300 0,00 0,00 0,02 0,03 0,04 0,00 0,01 0,05 0,08 0,09
400 0,00 0,00 0,02 0,05 0,06 0,00 0,01 0,07 0,10 0,12
500 0,00 0,01 0,03 0,06 0,07 0,00 0,01 0,09 0,13 0,16
600 0,00 0,01 0,04 0,07 0,08 0,00 0,02 0,11 0,15 0,19
700 0,00 0,01 0,05 0,08 0,10 0,00 0,02 0,13 0,18 0,22
800 0,00 0,01 0,06 0,09 0,11 0,00 0,02 0,14 0,21 0,25
900 0,00 0,01 0,07 0,10 0,12 0,00 0,03 0,16 0,23 0,28
1000 0,00 0,01 0,08 0,11 0,14 0,00 0,03 0,18 0,26 0,31
1100 0,00 0,01 0,09 0,13 0,15 0,00 0,03 0,20 0,28 0,34
1200 0,00 0,01 0,10 0,14 0,17 0,00 0,03 0,21 0,31 0,37
1300 0,00 0,02 0,10 0,15 0,18 0,00 0,04 0,23 0,33 0,40
1400 0,00 0,02 0,11 0,16 0,19 0,00 0,04 0,25 0,36 0,44
1500 0,00 0,02 0,12 0,17 0,21 0,00 0,04 0,27 0,39 0,47
1600 0,00 0,02 0,13 0,18 0,22 0,00 0,04 0,29 0,41 0,50
1700 0,00 0,02 0,14 0,19 0,24 0,00 0,05 0,30 0,44 0,53
1800 0,00 0,02 0,14 0,21 0,25 0,00 0,05 0,32 0,46 0,56
1900 0,00 0,02 0,15 0,22 0,26 0,00 0,05 0,34 0,49 0,59
2000 0,00 0,02 0,16 0,23 0,28 0,00 0,06 0,36 0,51 0,62
2100 0,00 0,03 0,17 0,24 0,29 0,00 0,06 0,38 0,54 0,65
2200 0,00 0,03 0,18 0,25 0,31 0,00 0,06 0,39 0,57 0,68
2300 0,00 0,03 0,18 0,26 0,32 0,00 0,06 0,41 0,59 0,72
2400 0,00 0,03 0,19 0,28 0,33 0,00 0,07 0,43 0,62 0,75
2500 0,00 0,03 0,20 0,29 0,35 0,00 0,07 0,45 0,64 0,78
2600 0,00 0,03 0,21 0,30 0,36 0,00 0,07 0,47 0,67 0,81
2700 0,00 0,03 0,22 0,31 0,37 0,00 0,08 0,48 0,69 0,84
2800 0,00 0,03 0,22 0,32 0,39 0,00 0,08 0,50 0,72 0,87
2900 0,00 0,04 0,23 0,33 0,40 0,00 0,08 0,52 0,75 0,90
3000 0,00 0,04 0,24 0,34 0,42 0,00 0,08 0,54 0,77 0,93
3100 0,00 0,04 0,25 0,36 0,43 0,00 0,09 0,55 0,80 0,93
3200 0,00 0,04 0,26 0,37 0,44 0,00 0,09 0,57 0,82 1,00
3300 0.00 0.04 0.26 0.38 0.46 0.00 0.09 0,59 0,85 1,03
3400 0,00 0,04 0,27 0,39 0,47 0,00 0,10 0,61 0,87 1,06
3500 0,00 0,04 0,28 0,40 0,49 0,00 0,10 0,63 0,90 1,09
3600 0,00 0,04 0,29 0,41 0,50 0,00 0,10 0,64 0,93 1,12
3700 0,00 0,05 0,30 0,42 0,51 0,00 0,10 0,66 0,95 1,15
3800 0,00 0,05 0,30 0,44 0,53 0,00 0,11 0,68 0,98 1,18
3900 0,00 0,05 0,31 0,45 0,54 0,00 0,11 0,70 1,00 1,21
4000 0,00 0,05 0,32 0,46 0,55 0,00 0,11 0,72 1,03 1,24
4100 0,00 0,05 0,33 0,47 0,57 0,00 0,11 0,73 1,05 1,28
4200 0,00 0,05 0,34 0,48 0,58 0,00 0,12 0,75 1,08 1,31
4300 0,00 0,05 0,34 0,49 0,60 0,00 0,12 0,77 1,11 1,24
4400 0,00 0,05 0,35 0,50 0,61 0,00 0,12 0,79 1,13 1,37
4500 0,00 0,06 0,36 0,52 0,62 0,00 0,13 0,81 1,16 1,40
4600 0,00 0,06 0,37 0,53 0,64 0,00 0,13 0,82 1,18 1,43
4700 0,00 0,06 0,38 0,54 0,65 0,00 0,13 0,84 1,21 1,46
4800 0,00 0,06 0,38 0,55 0,67 0,00 0,13 0,86 1,23 1,49
4900 0,00 0,06 0,39 0,56 0,68 0,00 0,14 0,88 1,26 1,52
5000 0,00 0,06 0,40 0,57 0,69 0,00 0,14 0,90 1,29 1,56
 177 ANEXA 7.43
Zaharie MORARIU

Tabelul 2

Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de transmitere - P0i [kW] -extras [27]
Profil SPBX Profil SPCX
n1 Raportul de transmitere - i 1 2
[rpm] [1,00 [1,01 [1,05 [1,26 Peste [1,00 [1,01 [1,05 [1,26 Peste
1,01) 1,05) 1,26) 1,57) 1,57 1,01) 1,05) 1,26) 1,57) 1,57
100 0,00 0,01 0,04 0,06 0,07 0,00 0,01 0,07 0,10 0,12
200 0,00 0,01 0,08 0,11 0,14 0,00 0,02 0,14 0,20 0,25
300 0,00 0,02 0,12 0,17 0,20 0,00 0,03 0,21 0,30 0,37
400 0,00 0,02 0,16 0,22 0,27 0,00 0,04 0,28 0,41 0,49
500 0,00 0,03 0,20 0,28 0,34 0,00 0,06 0,35 0,51 0,61
600 0,00 0,04 0,23 0,34 0,41 0,00 0,07 0,42 0,61 0,74
700 0,00 0,04 0,27 0,39 0,47 0,00 0,08 0,48 0,71 0,86
800 0,00 0,05 0,31 0,45 0,54 0,00 0,09 0,56 0,81 0,98
900 0,00 0,05 0,35 0,50 0,61 0,00 0,10 0,64 0,91 1,10
1000 0,00 0,06 0,39 0,56 0,68 0,00 0,11 0,71 1,01 1,23
1100 0,00 0,07 0,43 0,62 0,75 0,00 0,12 0,78 1,11 1,35
1200 0,00 0,07 0,47 0,67 0,81 0,00 0,13 0,85 1,22 1,47
1300 0,00 0,08 0,51 0,73 0,088 0,00 0,14 0,92 1,32 1,59
1400 0,00 0,09 0,55 0,78 0,95 0,00 0,15 0,99 1,42 1,72
1500 0,00 0,09 0,59 0,84 1,02 0,00 0,17 1,06 1,52 1,84
1600 0,00 0,10 0,62 0,90 1,08 0,00 0,18 1,13 1,62 1,96
1700 0,00 0,10 0,66 0,95 1,15 0,00 0,19 1,20 1,72 2,08
1800 0,00 0,11 0,70 1,01 1,22 0,00 0,20 1,27 1,82 2,21
1900 0,00 0,12 0,74 1,06 1,29 0,00 0,21 1,34 1,93 2,33
2000 0,00 0,12 0,78 1,12 1,36 0,00 0,22 1,41 2,03 2,45
2100 0,00 0,13 0,82 1,18 1,42 0,00 0,23 1,48 2,13 2,57
2200 0,00 0,13 0,86 1,23 1,49 0,00 0,24 1,55 2,23 2,70
2300 0,00 0,14 0,90 1,29 1,56 0,00 0,25 1,62 2,33 2,82
2400 0,00 0,15 0,94 1,34 1,63 0,00 0,26 1,69 2,43 2,94
2500 0,00 0,15 0,98 1,40 1,69 0,00 0,28 1,76 2,53 3,07
2600 0,00 0,16 1,01 1,46 1,76 0,00 0,29 1,83 2,63 3,19
2700 0,00 0,16 1,05 1,51 1,83 0,00 0,30 1,91 2,74 3,31
2800 0,00 0,17 1,09 1,57 1,90 0,00 0,31 1,98 2,84 3,43
2900 0,00 0,18 1,13 1,62 1,97 0,00 0,32 2,05 2,94 3,56
3000 0,00 0,18 1,17 1,68 2,03 0,00 0,33 2,12 3,04 3,68
3100 0,00 0,19 1,21 1,74 2,10 0,00 0,34 2,19 3,14 3,80
3200 0,00 0,20 1,25 1,79 2,17 0,00 0,35 2,26 3,24 3,92
3300 0.00 0.20 1,29 1,85 2,24 0.00 0.36 2,33 3,34 4,05
3400 0,00 0,21 1,33 1,90 2,30 0,00 0,38 2,40 3,45 4,17
3500 0,00 0,21 1,37 1,96 2,37 0,00 0,39 2,47 3,55 4,29
3600 0,00 0,22 1,40 2,02 2,44
3700 0,00 0,23 1,44 2,07 2,51
3800 0,00 0,23 1,48 2,13 2,58
3900 0,00 0,24 1,52 2,18 2,64
4000 0,00 0,24 1,56 2,24 2,71
4100 0,00 0,25 1,60 2,30 2,78
4200 0,00 0,26 1,64 2,35 2,85 Puterea transmisă de o curea este dată de
4300 0,00 0,26 1,68 2,41 2,91 relaţia: P0 = P0D + P0i
4400 0,00 0,27 1,72 2,46 2,98 (P0D din anexa 7.42)
4500 0,00 0,27 1,76 2,52 3,05
4600 0,00 0,28 1,79 2,58 3,12
4700 0,00 0,29 1,83 2,63 3,18
4800 0,00 0,29 1,87 2,69 3,25
4900 0,00 0,30 1,91 2,74 3,32
5000 0,00 0,31 1,95 2,80 3,39
 178 ANEXA 7.44
Zaharie MORARIU

Tabelul 1

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil H

n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm]
13 18 23 28 33 38 43 48 53
100 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
200 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02 0,03
300 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04
400 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05
500 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,05 0,06
600 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,05 0,06 0,07
700 0,01 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08
800 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
900 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,07 0,08 0,09 0,10
1000 0,01 0,02 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,11
1100 0,01 0,03 0,04 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,12
1200 0,01 0,03 0,04 0,06 0,07 0,08 0,10 0,11 0,12
1300 0,01 0,03 0,04 0,06 0,07 0,09 0,10 0,12 0,13
1400 0,01 0,03 0,05 0,06 0,08 0,10 0,11 0,13 0,14
1500 0,01 0,03 0,05 0,07 0,08 0,10 0,12 0,13 0,15
1600 0,01 0,03 0,05 0,07 0,09 0,11 0,12 0,14 0,16
1700 0,02 0,04 0,06 0,07 0,09 0,11 0,13 0,15 0,17
1800 0,02 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18
1900 0,02 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,17 0,19
2000 0,02 0,04 0,06 0,09 0,11 0,13 0,15 0,17 0,19
2200 0,02 0,04 0,07 0,09 0,12 0,14 0,16 0,19 0,21
2400 0,02 0,05 0,07 0,10 0,13 0,15 0,18 0,20 0,23
2600 0,02 0,05 0,08 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,24
2800 0,02 0,05 0,08 0,11 0,14 0,17 0,20 0,23 0,26
3000 0,02 0,05 0,09 0,12 0,15 0,18 0,21 0,24 0,27
3200 0,02 0,06 0,09 0,13 0,16 0,19 0,23 0,26 0,29
3400 0,02 0,06 0,10 0,13 0,17 0,20 0,24 0,27 0,30
3600 0,02 0,06 0,10 0,14 0,18 0,21 0,25 0,28 0,32
3800 0,02 0,06 0,10 0,14 0,18 0,22 0,26 0,30 0,33
4000 0,02 0,06 0,11 0,15 0,19 0,23 0,27 0,31 0,35
4500 0,02 0,07 0,12 0,16 0,21 0,25 0,30 0,34 0,38
5000 0,02 0,08 0,13 0,18 0,23 0,28 0,33 0,37 0,42
5500 0.02 0.08 0.14 0.19 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45
6000 0,02 0,08 0,15 0,21 0,26 0,32 0,38 0,43 0,48
6500 0,02 0,09 0,15 0,22 0,28 0,34 0,40 0,46 0,51
7000 0,02 0,09 0,16 0,23 0,30 0,36 0,42 0,48 0,54
7500 0,02 0,10 0,17 0,24 0,31 0,38 0,44 0,51 0,57
8000 0,02 0,10 0,18 0,25 0,33 0,40 0,46 0,53 0,59
8500 0,02 0,10 0,19 0,27 0,34 0,41 0,48 0,55 0,61
9000 0,02 0,11 0,19 0,28 0,36 0,43 0,50 0,57 0,63
9500 0,02 0,11 0,20 0,29 0,37 0,45 0,52 0,59 0,65
10000 0,01 0,11 0,21 0,30 0,38 0,46 0,54 0,61 0,67
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
(P0i din anexa 7.44 - tabelul 2)
 179 ANEXA 7.44
Zaharie MORARIU

Tabelul 2

Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de transmitere - P0i [kW] - profil H

Raportul de transmitere - i 1 2
n1
[rpm] 1,00 1,02 1,05 1,09 1,13 1,19 1,25 1,35 1,52 Peste
1,01 1,04 1,08 1,12 1,18 1,24 1,34 1,51 1,99 2,00
100 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
200 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
300 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
400 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
500 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
600 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
700 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
800 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
900 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01
1000 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01
1100 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01
1200 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01
1300 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01
1400 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01
1500 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01
1600 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1700 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1800 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1900 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
2000 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
2200 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
2400 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
2600 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02
2800 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
3000 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
3200 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
3400 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02
3600 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02
3800 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02
4000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02
4500 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03
5000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03
5500 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03 0.03 0.03
6000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04
6500 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04
7000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04
7500 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04
8000 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05
8500 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05
9000 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,05
9500 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06
10000 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,05 0,06

Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i

 180 ANEXA 7.45
Zaharie MORARIU

Tabelul 1

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil J

n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
100 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02
200 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04 0,04
300 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05 0,05 0,06
400 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,06 0,06 0,07 0,08
500 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,08 0,09
600 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11
700 0,02 0,03 0,04 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12
800 0,02 0,04 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,11 0,13 0,14
900 0,02 0,04 0,05 0,07 0,08 0,10 0,11 0,13 0,14 0,15
1000 0,03 0,04 0,06 0,08 0,09 0,11 0,12 0,14 0,15 0,17
1100 0,03 0,05 0,06 0,08 0,10 0,12 0,13 0,15 0,17 0,18
1200 0,03 0,05 0,07 0,09 0,11 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20
1300 0,03 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,15 0,17 0,19 0,21
1400 0,03 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22
1500 0,03 0,06 0,08 0,11 0,13 0,15 0,17 0,19 0,22 0,24
1600 0,04 0,06 0,09 0,11 0,13 0,16 0,18 0,21 0,23 0,25
1700 0,04 0,06 0,09 0,12 0,14 0,17 0,19 0,22 0,24 0,27
1800 0,04 0,07 0,09 0,12 0,15 0,18 0,20 0,23 0,25 0,28
1900 0,04 0,07 0,10 0,13 0,16 0,18 0,21 0,24 0,27 0,29
2000 0,04 0,07 0,10 0,13 0,16 0,19 0,22 0,25 0,28 0,31
2200 0,04 0,08 0,11 0,14 0,18 0,21 0,24 0,27 0,30 0,33
2400 0,05 0,08 0,12 0,15 0,19 0,22 0,26 0,29 0,32 0,36
2600 0,05 0,09 0,13 0,16 0,20 0,24 0,27 0,31 0,35 0,38
2800 0,05 0,09 0,13 0,17 0,21 0,25 0,29 0,33 0,37 0,40
3000 0,05 0,10 0,14 0,18 0,23 0,27 0,31 0,35 0,39 0,43
3200 0,06 0,10 0,15 0,19 0,24 0,28 0,33 0,37 0,41 0,45
3400 0,06 0,11 0,16 0,20 0,25 0,30 0,34 0,39 0,43 0,47
3600 0,06 0,11 0,16 0,21 0,26 0,31 0,36 0,41 0,45 0,50
3800 0,06 0,12 0,17 0,22 0,27 0,32 0,37 0,42 0,47 0,52
4000 0,06 0,12 0,18 0,23 0,28 0,34 0,39 0,44 0,49 0,54
4500 0,07 0,13 0,19 0,25 0,31 0,37 0,43 0,48 0,54 0,59
5000 0,07 0,14 0,21 0,27 0,34 0,40 0,46 0,52 0,58 0,64
5500 0.07 0.15 0.22 0.29 0.36 0.43 0.50 0.56 0.62 0.68
6000 0,07 0,16 0,23 0,31 0,39 0,46 0,53 0,60 0,66 0,72
6500 0,08 0,16 0,25 0,33 0,41 0,48 0,56 0,63 0,69 0,76
7000 0,08 0,17 0,26 0,35 0,43 0,51 0,59 0,66 0,73 0,79
7500 0,08 0,18 0,27 0,36 0,45 0,53 0,61 0,68 0,75 0,82
8000 0,08 0,18 0,28 0,38 0,47 0,55 0,63 0,71 0,78 0,84
8500 0,08 0,19 0,29 0,39 0,48 0,57 0,65 0,73 0,80 0,86
9000 0,08 0,19 0,30 0,40 0,50 0,59 0,67 0,75 0,81 0,87
9500 0,08 0,20 0,31 0,41 0,51 0,60 0,68 0,76 0,82 0,88
10000 0,08 0,20 0,32 0,42 0,52 0,61 0,70 0,77 0,83 0,88
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
(P0i din anexa 7.45 - tabelul 2)
 181 ANEXA 7.45
Zaharie MORARIU

(continuare) Tabelul 1

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil J

n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 70 75 80 85 90 95 100 110 120 130 140 150
100 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,04 0,04 0,04 0,05 0,05 0,05
200 0,04 0,05 0,05 0,05 0,06 0,06 0,07 0,07 0,08 0,09 0,09 0,10
300 0,06 0,07 0,07 0,08 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15
400 0,08 0,09 0,09 0,10 0,11 0,11 0,13 0,14 0,15 0,16 0,18 0,19
500 0,10 0,11 0,12 0,12 0,13 0,14 0,15 0,17 0,18 0,20 0,21 0,23
600 0,12 0,13 0,14 0,14 0,15 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,25 0,27
700 0,13 0,14 0,16 0,17 0,18 0,19 0,21 0,23 0,25 0,27 0,29 0,31
800 0,15 0,16 0,17 0,19 0,20 0,21 0,23 0,26 0,28 0,30 0,33 0,35
900 0,17 0,18 0,19 0,21 0,22 0,23 0,26 0,29 0,31 0,34 0,36 0,39
1000 0,18 0,20 0,21 0,23 0,24 0,26 0,28 0,31 0,34 0,37 0,40 0,42
1100 0,20 0,21 0,23 0,25 0,26 0,28 0,31 0,34 0,37 0,40 0,43 0,46
1200 0,21 0,23 0,25 0,27 0,28 0,30 0,33 0,37 0,40 0,43 0,47 0,50
1300 0,23 0,25 0,27 0,29 0,30 0,32 0,36 0,39 0,43 0,46 0,50 0,53
1400 0,24 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,38 0,42 0,46 0,50 0,53 0,57
1500 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,36 0,41 0,45 0,49 0,53 0,56 0,60
1600 0,27 0,30 0,32 0,34 0,36 0,39 0,43 0,47 0,51 0,56 0,60 0,64
1700 0,29 0,31 0,34 0,36 0,38 0,41 0,45 0,50 0,54 0,58 0,63 0,67
1800 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,43 0,47 0,52 0,57 0,61 0,66 0,70
1900 0,32 0,34 0,37 0,40 0,42 0,45 0,50 ,55 0,59 0,64 0,69 0,73
2000 0,33 0,36 0,39 0,41 0,44 0,47 0,52 0,57 0,62 0,67 0,72 0,76
2200 0,36 0,39 0,42 0,45 0,48 0,51 0,56 0,62 0,67 0,72 0,77 0,82
2400 0,39 0,42 0,45 0,48 0,51 0,54 0,60 0,66 0,72 0,77 0,83 0,88
2600 0,42 0,45 0,48 0,52 0,55 0,58 0,64 0,71 0,77 0,82 0,88 0,93
2800 0,44 0,48 0,51 0,55 0,58 0,62 0,68 0,75 0,81 0,87 0,93 0,98
3000 0,47 0,51 0,54 0,58 0,62 0,65 0,72 0,79 0,85 0,92 0,97 1,03
3200 0,49 0,53 0,57 0,61 0,65 0,69 0,76 0,83 0,89 0,96 1,02 1,07
3400 0,52 0,56 0,60 0,64 0,68 0,72 0,79 0,87 0,93 1,00 1,06 1,11
3600 0,54 0,58 0,63 0,67 0,71 0,75 0,83 0,90 0,97 1,03 1,09 1,15
3800 0,56 0,61 0,65 0,70 0,74 0,78 0,86 0,93 1,00 1,07 1,13 1,18
4000 0,59 0,63 0,68 0,72 0,77 0,81 0,89 0,97 1,04 1,10 1,16 1,21
4500 0,64 0,69 0,74 0,79 0,83 0,88 0,96 1,04 1,10 1,16 1,21 1,26
5000 0,69 0,75 0,80 0,85 0,89 0,94 1,02 1,09 1,15 1,21 1,25 1,27
5500 0,74 0,79 0,85 0,90 0,94 0,99 1,07 1,13 1,19 1,23 1,25 1,25
6000 0,78 0,84 0,89 0,94 0,99 1,03 1,10 1,16 1,20 1,22 1,22 1,20
6500 0,82 0,87 0,93 0,97 1,02 1,06 1,12 1,17 1,19 1,19 1,16 1,10
7000 0,85 0,91 0,96 1,00 1,04 1,08 1,13 1,15 1,15 1,12 1,06 0,97
7500 0,88 0,93 0,98 1,02 1,06 1,08 1,12 1,12 1,09 1,03 0,93 0,78
8000 0,90 0,95 0,99 1,03 1,06 1,08 1,09 1,07 1,01 0,90 0,75 0,55
8500 0,91 0,96 1,00 1,03 1,05 1,06 1,05 0,99 0,89 0,74 0,53 0,26
9000 0,92 0,96 1,00 1,02 1,03 1,03 0,99 0,90 0,75 0,54 0,26 0,09
9500 0,93 0,96 0,98 1,00 0,99 0,98 0,91 0,77 0,57 0,30 - -
10000 0,92 0,95 0,96 0,96 0,95 0,91 0,80 0,62 0,36 - - -

Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i

(P0i din anexa 7.45 - tabelul 2)
 182 ANEXA 7.45
Zaharie MORARIU

Tabelul 2

Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de transmitere - P0i [kW] - profil J

Raportul de transmitere - i 1 2
n 1
[rpm] 1,00 1,02 1,05 1,09 1,13 1,19 1,25 1,35 1,52 Peste
1,01 1,04 1,08 1,12 1,18 1,24 1,34 1,51 1,99 2,00
100 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
200 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
300 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
400 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
500 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
600 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
700 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01
800 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01
900 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01
1000 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01
1100 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01
1200 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1300 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1400 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1500 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1600 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1700 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1800 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
1900 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
2000 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02
2200 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
2400 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
2600 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02
2800 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02
3000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02
3200 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02
3400 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03
3600 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02 0,03
3800 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03
4000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03
4500 0,00 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04
5000 0,00 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04
5500 0.00 0.00 0.01 0.01 0.02 0.02 0.03 0.03 0.04 0.04
6000 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05
6500 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,05
7000 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,05
7500 0,00 0,01 0,01 0,01 0,03 0,03 0,04 0,05 0,05 0,06
8000 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,06 0,06
8500 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06 0,07
9000 0,00 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,05 0,06 0,07
9500 0,00 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,05 0,07 0,07
10000 0,00 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08

Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i

 183 ANEXA 7.46
Zaharie MORARIU
Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil L
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 75 80 85 90 95 100 105 110 120 130 140 150 160
100 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12 0,13 0,13 0,15 0,17 0,18 0,20 0,22
200 0,13 0,15 0,16 0,18 0,20 0,21 0,23 0,24 0,27 0,30 0,34 0,37 0,40
300 0,18 0,21 0,23 0,25 0,28 0,30 0,32 0,34 0,39 0,43 0,48 0,52 0,57
400 0,23 0,26 0,29 0,32 0,35 0,38 0,41 0,44 0,50 0,56 0,61 0,67 0,73
500 0,28 0,31 0,35 0,39 0,42 0,46 0,50 0,53 0,60 0,67 0,74 0,81 0,88
600 0,32 0,36 0,41 0,45 0,49 0,54 0,58 0,62 0,70 0,79 0,87 0,95 1,03
700 0,36 0,41 0,46 0,51 0,56 0,61 0,66 0,71 0,80 0,90 0,99 1,09 1,18
800 0,40 0,46 0,51 0,57 0,63 0,68 0,74 0,79 0,90 1,01 1,11 1,22 1,33
900 0,44 0,50 0,57 0,63 0,69 0,75 0,81 0,87 0,99 1,11 1,23 1,35 1,47
1000 0,48 0,55 0,62 0,68 0,75 0,82 0,89 0,95 1,09 1,22 1,35 1,48 1,60
1100 0,52 0,59 0,67 0,74 0,81 0,89 0,96 1,03 1,18 1,32 1,46 1,60 1,74
1200 0,55 0,63 0,71 0,79 0,87 0,95 1,03 1,11 1,27 1,42 1,57 1,72 1,87
1300 0,59 0,67 0,76 0,85 0,93 1,02 1,10 1,19 1,35 1,52 1,68 1,84 2,00
1400 0,62 0,71 0,81 0,90 0,99 1,08 1,17 1,26 1,44 1,61 1,79 1,96 2,12
1500 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05 1,14 1,24 1,33 1,52 1,71 1,89 2,07 2,25
1600 0,68 0,79 0,89 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,60 1,80 1,99 2,18 2,37
1700 0,72 0,83 0,94 1,05 1,15 1,26 1,37 1,47 1,68 1,89 2,09 2,29 2,48
1800 0,75 0,86 0,98 1,09 1,21 1,32 1,43 1,54 1,76 1,98 2,19 2,39 2,60
1900 0,78 0,90 1,02 1,14 1,26 1,38 1,49 1,61 1,84 2,06 2,28 2,50 2,71
2000 0,81 0,93 1,06 1,19 1,31 1,43 1,55 1,67 1,91 2,15 2,37 2,60 2,82
2100 0,84 0,97 1,10 1,23 1,36 1,49 1,61 1,74 1,99 2,23 2,46 2,70 2,92
2200 0,86 1,00 1,14 1,27 1,41 1,54 1,67 1,80 2,06 2,31 2,55 2,79 3,02
2300 0,89 1,03 1,18 1,32 1,46 1,59 1,73 1,86 2,13 2,39 2,64 2,88 3,12
2400 0,92 1,07 1,21 1,36 1,50 1,64 1,78 1,92 2,20 2,46 2,72 2,97 3,22
2500 0,94 1,10 1,25 1,40 1,55 1,69 1,84 1,98 2,26 2,54 2,80 3,06 3,31
2600 0,97 1,13 1,28 1,44 1,59 1,74 1,89 2,04 2,33 2,61 2,88 3,14 3,39
2700 0,99 1,16 1,32 1,48 1,64 1,79 1,94 2,10 2,39 2,68 2,95 3,22 3,48
2800 1,02 1,19 1,35 1,52 1,68 1,84 1,99 2,15 2,45 2,74 3,03 3,30 3,56
2900 1,04 1,21 1,39 1,55 1,72 1,88 2,04 2,20 2,51 2,81 3,10 3,37 3,64
3000 1,06 1,24 1,42 1,59 1,76 1,93 2,09 2,25 2,57 2,87 3,16 3,44 3,71
3100 1,09 1,27 1,45 1,63 1,80 1,97 2,14 2,30 2,63 2,93 3,23 3,51 3,78
3200 1,11 1,29 1,48 1,66 1,84 2,01 2,18 2,35 2,68 2,99 3,29 3,57 3,84
3300 1,13 1,32 1,51 1,69 1,87 2,05 2,23 2,40 2,73 3,05 3,35 3,64 3,90
3400 1,15 1,34 1,54 1,73 1,91 2,09 2,27 2,44 2,78 3,10 3,41 3,69 3,96
3500 1,17 1,37 1,56 1,76 1,95 2,13 2,31 2,49 2,83 3,15 3,46 3,75 4,01
3600 1,19 1,39 1,59 1,79 1,98 2,17 2,35 2,53 2,88 3,20 3,51 3,79 4,06
3700 1,21 1,41 1,62 1,82 2,01 2,20 2,39 2,57 2,92 3,25 3,56 3,84 4,10
3800 1,22 1,44 1,64 1,85 2,04 2,24 2,43 2,61 2,96 3,29 3,60 3,88 4,14
3900 1,24 1,46 1,67 1,87 2,07 2,27 2,46 2,65 3,00 3,33 3,64 3,92 4,17
4000 1,26 1,48 1,69 1,90 2,10 2,30 2,49 2,68 3,04 3,37 3,68 3,95 4,20
4100 1,27 1,50 1,71 1,92 2,13 2,33 2,53 2,72 3,07 3,41 3,71 3,98 4,23
4200 1,29 1,51 1,73 1,95 2,19 2,36 2,56 2,75 3,11 3,44 3,74 4,01 4,24
4300 1,30 1,53 1,76 1,97 2,18 2,39 2,59 2,78 3,14 3,47 3,77 4,03 4,26
4400 1,32 1,55 1,77 1,99 2,21 2,41 2,61 2,80 3,17 3,49 3,79 4,05 4,27
4500 1,33 1,56 1,79 2,02 2,23 2,44 2,64 2,83 3,19 3,52 3,81 4,06 4,27
4600 1,34 1,58 1,81 2,04 2,25 2,46 2,66 2,86 3,21 3,54 3,82 4,07 4,27
4700 1,35 1,59 1,83 2,05 2,27 2,48 2,68 2,88 3,24 3,56 3,83 4,07 4,26
4800 1,36 1,61 1,84 2,07 2,29 2,50 2,70 2,90 3,25 3,57 3,84 4,07 4,24
4900 1,37 1,62 1,86 2,09 2,31 2,52 2,72 2,92 3,27 3,58 3,85 4,06 4,22
5000 1,38 1,63 1,87 2,10 2,33 2,54 2,74 2,93 3,28 3,59 3,84 4,05 4,20
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
(P0i din anexa 7.46 - tabelul 2)
 184 ANEXA 7.46
Zaharie MORARIU
(continuare)Tabelul 1
Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil L
n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1 [mm]
[rpm] 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300
100 0,23 0,25 0,26 0,28 0,29 0,31 0,33 0,34 0,36 0,37 0,39 0,40 0,42 0,43
200 0,43 0,46 0,49 0,52 0,54 0,57 0,60 0,63 0,66 0,69 0,72 0,75 0,78 0,80
300 0,61 0,65 0,69 0,74 0,78 0,82 0,86 0,91 0,95 0,99 1,03 1,07 1,11 1,15
400 0,78 0,84 0,89 0,95 1,00 1,06 1,11 1,17 1,22 1,28 1,33 1,38 1,44 1,49
500 0,95 1,02 1,09 1,16 1,22 1,29 1,36 1,42 1,49 1,55 1,62 1,68 1,75 1,81
600 1,12 1,20 1,28 1,35 1,43 1,51 1,59 1,67 1,74 1,82 1,90 1,97 2,05 2,12
700 1,27 1,37 1,46 1,55 1,64 1,73 1,82 1,91 1,99 2,08 2,17 2,25 2,34 2,42
800 1,43 1,53 1,64 1,74 1,84 1,94 2,04 2,14 2,24 2,33 2,43 2,53 2,62 2,72
900 1,58 1,70 1,81 1,92 2,03 2,14 2,25 2,36 2,47 2,58 2,68 2,79 2,89 3,00
1000 1,73 1,86 1,98 2,10 2,22 2,34 2,46 2,58 2,70 2,82 2,93 3,04 3,16 3,27
1100 1,88 2,01 2,14 2,28 2,41 2,54 2,67 2,79 2,92 3,04 3,17 3,29 3,41 3,53
1200 2,02 2,16 2,31 2,45 2,59 2,73 2,86 3,00 3,13 3,27 3,40 3,52 3,65 3,78
1300 2,16 2,31 2,46 2,61 2,76 2,91 3,06 3,20 3,34 3,48 3,62 3,75 3,88 4,01
1400 2,29 2,45 2,62 2,78 2,93 3,09 3,24 3,39 3,54 3,68 3,83 3,97 4,10 4,24
1500 2,42 2,60 2,77 2,93 3,10 3,26 3,42 3,58 3,73 3,88 4,03 4,17 4,31 4,45
1600 2,55 2,73 2,91 3,08 3,26 3,43 3,59 3,75 3,91 4,07 4,22 4,36 4,51 4,65
1700 2,68 2,86 3,05 3,23 3,41 3,58 3,75 3,92 4,08 4,24 4,40 4,55 4,69 4,83
1800 2,80 2,99 3,19 3,37 3,56 3,74 3,91 4,08 4,25 4,41 4,56 4,72 4,86 5,00
1900 2,92 3,12 3,32 3,51 3,70 3,88 4,06 4,24 4,40 4,57 4,72 4,87 5,02 5,16
2000 3,03 3,24 3,44 3,64 3,84 4,02 4,20 4,38 4,55 4,71 4,87 5,02 5,16 5,29
2100 3,14 3,36 3,57 3,77 3,96 4,15 4,34 4,51 4,68 4,85 5,00 5,15 5,29 5,42
2200 3,25 3,47 3,68 3,89 4,09 4,28 4,46 4,64 4,81 4,97 5,12 5,26 5,40 5,52
2300 3,35 3,58 3,79 4,00 4,20 4,40 4,58 4,76 4,92 5,08 5,23 5,36 5,49 5,61
2400 3,45 3,68 3,90 4,11 4,31 4,51 4,69 4,86 5,03 5,18 5,32 5,45 5,57 5,68
2500 3,55 3,78 4,00 4,21 4,42 4,61 4,79 4,96 5,12 5,26 5,40 5,52 5,63 5,72
2600 3,64 3,87 4,10 4,31 4,51 4,70 4,88 5,04 5,20 5,34 5,46 5,57 5,67 5,75
2700 3,73 3,96 4,19 4,40 4,60 4,79 4,96 5,12 5,26 5,40 5,51 5,61 5,69 5,76
2800 3,81 4,05 4,27 4,48 4,68 4,86 5,03 5,18 5,32 5,44 5,54 5,63 5,70 5,75
2900 3,89 4,12 4,35 4,56 4,75 4,93 5,09 5,23 5,36 5,47 5,56 5,63 5,68 5,71
3000 3,96 4,20 4,42 4,62 4,81 4,98 5,14 5,27 5,39 5,48 5,56 5,61 5,65 5,65
3100 4,03 4,26 4,48 4,68 4,87 5,03 5,18 5,30 5,40 5,48 5,54 5,58 5,59 5,57
3200 4,09 4,33 4,54 4,74 4,91 5,07 5,20 5,32 5,40 5,47 5,51 5,52 5,51
3300 4,15 4,38 4,59 4,78 4,95 5,10 5,22 5,32 5,39 5,43 5,45 5,44
3400 4,21 4,43 4,64 4,82 4,98 5,11 5,22 5,30 5,36 5,38 5,38 5,35
3500 4,26 4,48 4,68 4,85 5,00 5,12 5,21 5,28 5,31 5,32 5,29
3600 4,30 4,52 4,71 4,87 5,01 5,15 5,19 5,24 5,25 5,23
3700 4,34 4,55 4,73 4,88 5,01 5,10 5,16 5,18 5,17
3800 4,37 4,57 4,75 4,89 5,00 5,07 5,11 5,12 5,08
3900 4,40 4,59 4,75 4,88 4,98 5,03 5,05 5,03
4000 4,42 4,60 4,75 4,87 4,94 4,98 4,98
4100 4,43 4,61 4,74 4,84 4,90 4,92 4,89
4200 4,44 4,61 4,73 4,81 4,85 4,84
4300 4,45 4,60 4,70 4,77 4,78 4,75
4400 4,44 4,58 4,67 4,71 4,71
4500 4,43 4,55 4,63 4,65 4,62
4600 4,42 4,52 4,58 4,58
4700 4,40 4,48 4,52 4,49
4800 4,37 4,43 4,45
4900 4,33 4,38 4,37
5000 4,29 4,31 4,28
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
(P0i din anexa 7.46 - tabelul 2)
 185 ANEXA 7.46
Zaharie MORARIU
Tabelul 2
Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de transmitere - P0 i [kW] - profil L
n1 Raportul de transmitere - i 1 2
1,00 1,02 1,05 1,09 1,13 1,19 1,25 1,35 1,52 Peste
[rpm] 1,01 1,04 1,08 1,12 1,18 1,24 1,34 1,51 1,99 2,00
100 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01
200 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02
300 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02
400 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03
500 0,00 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04
600 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05
700 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06
800 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06 0,06
900 0,00 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,06 0,07
1000 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08
1100 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
1200 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10
1300 0,00 0,01 0,02 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,11
1400 0,00 0,01 0,03 0,04 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,11
1500 0,00 0,01 0,03 0,04 0,05 0,07 0,08 0,09 0,11 0,12
1600 0,00 0,01 0,03 0,04 0,06 0,07 0,09 0,10 0,12 0,13
1700 0,00 0,02 0,03 0,05 0,06 0,08 0,09 0,11 0,12 0,14
1800 0,00 0,02 0,03 0,05 0,06 0,08 0,10 0,11 0,13 0,15
1900 0,00 0,02 0,03 0,05 0,07 0,09 0,10 0,12 0,14 0,15
2000 0,00 0,02 0,04 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,14 0,16
2100 0,00 0,02 0,04 0,06 0,08 0,09 0,11 0,13 0,15 0,17
2200 0,00 0,02 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18
2300 0,00 0,02 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,17 0,19
2400 0,00 0,02 0,04 0,06 0,09 0,11 0,13 0,15 0,17 0,19
2500 0,00 0,02 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,18 0,20
2600 0,00 0,02 0,05 0,07 0,09 0,12 0,14 0,16 0,19 0,21
2700 0,00 0,02 0,05 0,07 0,10 0,12 0,15 0,17 0,19 0,22
2800 0,00 0,03 0,05 0,08 0,10 0,13 0,15 0,18 0,20 0,23
2900 0,00 0,03 0,05 0,08 0,10 0,13 0,16 0,18 0,21 0,23
3000 0,00 0,03 0,05 0,08 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,24
3100 0,00 0,03 0,06 0,08 0,11 0,14 0,17 0,20 0,22 0,25
3200 0,00 0,03 0,06 0,09 0,12 0,14 0,17 0,20 0,23 0,26
3300 0.00 0,03 0,06 0,09 0,12 0,15 0,18 0,21 0,24 0,27
3400 0,00 0,03 0,06 0,09 0,12 0,15 0,18 0,21 0,24 0,28
3500 0,00 0,03 0,06 0,09 0,13 0,16 0,19 0,22 0,25 0,28
3600 0,00 0,03 0,06 0,10 0,13 0,16 0,19 0,23 0,26 0,29
3700 0,00 0,03 0,07 0,10 0,13 0,17 0,20 0,23 0,27 0,30
3800 0,00 0,03 0,07 0,10 0,14 0,17 0,20 0,24 0,27 0,31
3900 0,00 0,04 0,07 0,11 0,14 0,18 0,21 0,25 0,28 0,32
4000 0,00 0,04 0,07 0,11 0,14 0,18 0,22 0,25 0,29 0,32
4100 0,00 0,04 0,07 0,11 0,15 0,18 0,22 0,26 0,29 0,33
4200 0,00 0,04 0,08 0,11 0,15 0,19 0,23 0,26 0,30 0,34
4300 0,00 0,04 0,08 0,12 0,15 0,19 0,23 0,27 0,31 0,35
4400 0,00 0,04 0,08 0,12 0,16 0,20 0,24 0,28 0,32 0,36
4500 0,00 0,04 0,08 0,12 0,16 0,20 0,24 0,28 0,32 0,36
4600 0,00 0,04 0,08 0,12 0,17 0,21 0,25 0,29 0,33 0,37
4700 0,00 0,04 0,08 0,13 0,17 0,21 0,25 0,30 0,34 0,38
4800 0,00 0,04 0,09 0,13 0,17 0,22 0,26 0,30 0,35 0,39
4900 0,00 0,04 0,09 0,13 0,18 0,22 0,26 0,31 0,35 0,40
5000 0,00 0,04 0,09 0,13 0,18 0,22 0,27 0,31 0,36 0,40
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
 186 ANEXA 7.47
Zaharie MORARIU

Tabelul 1

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil M

n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270
100 0,58 0,64 0,69 0,75 0,80 0,85 0,91 0,96 1,01 1,06
200 1,04 1,14 1,24 1,34 1,44 1,54 1,64 1,74 1,84 1,94
300 1,45 1,59 1,74 1,89 2,03 2,18 2,32 2,46 2,60 2,75
400 1,83 2,02 2,21 2,40 2,58 2,77 2,96 3,14 3,32 3,51
500 2,18 2,42 2,65 2,88 3,11 3,33 3,56 3,79 4,01 4,23
600 2,52 2,80 3,07 3,34 3,61 3,87 4,14 4,40 4,66 4,92
700 2,85 3,16 3,47 3,78 4,08 4,39 4,69 4,99 5,29 5,58
800 3,15 3,50 3,85 4,20 4,54 4,88 5,22 5,55 5,89 6,21
900 3,45 3,84 4,22 4,60 4,98 5,35 5,72 6,09 6,45 6,82
1000 3,73 4,15 4,57 4,98 5,39 5,80 6,20 6,60 7,00 7,39
1100 3,99 4,45 4,90 5,35 5,79 6,23 6,66 7,09 7,51 7,92
1200 4,25 4,74 5,22 5,70 6,17 6,63 7,09 7,54 7,99 8,43
1300 4,49 5,01 5,52 6,03 6,52 7,02 7,50 7,97 8,44 8,90
1400 4,71 5,26 5,80 6,34 6,86 7,37 7,88 8,38 8,86 9,34
1500 4,93 5,50 6,07 6,63 7,17 7,71 8,23 8,75 9,25 9,74
1600 5,12 5,73 6,32 6,90 7,46 8,02 8,56 9,08 9,60 10,10
1700 5,31 5,93 6,55 7,14 7,73 8,30 8,85 9,39 9,92 10,42
1800 5,48 6,13 6,76 7,37 7,97 8,55 9,12 9,66 10,19 10,70
1900 5,63 6,30 6,95 7,58 8,19 8,78 9,35 9,90 10,43 10,94
2000 5,77 6,45 7,12 7,76 8,38 8,98 9,55 10,10 10,63 11,13
2100 5,90 6,59 7,27 7,92 8,54 9,14 9,72 10,27 10,79 11,28
2200 6,00 6,71 7,40 8,05 8,68 9,28 9,85 10,39 10,90 1137
2300 6,09 6,81 7,50 8,16 8,79 9,38 9,95 10,47 10,96 11,42
2400 6,17 6,89 7,58 8,24 8,87 9,45 10,00 10,51 10,98 11,41
2500 6,22 6,95 7,64 8,30 8,91 9,49 10,02 10,51 10,95 11,35
2600 6,26 6,99 7,68 8,33 8,93 9,49 10,00 10,46 10,87 11,23
2700 6,28 7,01 7,69 8,33 8,91 9,45 9,93 10,36 10,74 11,05
2800 6,28 7,00 7,67 8,29 8,86 9,37 9,83 10,22 10,55 10,81
2900 6,25 6,97 7,63 8,23 8,78 9,26 9,68 10,03 10,31 10,51
3000 6,21 6,92 7,56 8,14 8,66 9,10 9,48 9,78 10,00 10,15
3100 6,15 6,84 7,46 8,02 8,50 8,91 9,23 9,48 9,64 9,72
3200 6,07 6,74 7,34 7,86 8,30 8,66 8,94 9,13 9,22 9,22
3300 5,96 6,61 7,18 7,67 8,07 8,38 8,60 8,72 8,74 8,65
3400 5,83 6,46 6,99 7,44 7,79 8,05 8,20 8,25 8,19 8,01
3500 5,68 6,28 6,78 7,18 7,48 7,67 7,75 7,72 7,57 7,29
3600 5,51 6,07 6,53 6,88 7,12 7,25 7,25 7,13 6,88
3700 5,31 5,83 6,24 6,54 6,72 6,77 6,69 6,48
3800 5,08 5,57 5,93 6,17 6,27 6,25 6,08 5,77
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
(P0i din anexa 7.47 - tabelul 2)
 187 ANEXA 7.47
Zaharie MORARIU

continuare tabelul 1

Puterea transmisă de o curea în funcţie de diametru - P0D [kW] - profil M

n1 Diametrul roţii mici de curea – Dp1[mm]
[rpm] 280 290 300 325 350 375 400 450 500 550 600
100 1,12 1,17 1,22 1,35 1,48 1,61 1,73 1,98 2,23 2,48 2,72
200 2,04 2,13 2,23 2,47 2,72 2,95 3,19 3,66 4,12 4,58 5,04
300 2,89 3,03 3,17 3,52 3,86 4,20 4,54 5,22 5,88 6,53 7,17
400 3,69 3,87 4,05 4,50 4,95 5,39 5,82 6,68 7,52 8,35 9,16
500 4,45 4,67 4,89 5,44 5,97 6,50 7,03 8,06 9,06 10,04 10,99
600 5,18 5,44 5,70 6,33 6,95 7,57 8,17 9,35 10,50 11,60 12,66
700 5,88 6,17 6,46 7,18 7,88 8,57 9,25 10,56 11,82 13,02 14,15
800 6,54 6,87 7,19 7,98 8,75 9,51 10,25 11,68 13,,02 14,28 15,45
900 7,17 7,53 7,88 8,74 9,58 10,39 11,18 12,69 14,09 15,38 16,54
1000 7,77 8,15 8,53 9,45 10,34 11,21 12,04 13,60 15,02 16,29 17,40
1100 8,33 8,74 9,14 10,11 11,05 11,95 12,81 14,39 15,80 17,01 18,00
1200 8,86 9,29 9,71 10,72 11,69 12,62 13,49 15,07 16,42 17,51 18,33
1300 9,35 9,80 10,23 11,28 12,27 13,20 14,07 15,61 16,85 17,78 18,37
1400 9,81 10,26 10,71 11,78 12,78 13,71 14,56 16,01 17,11 17,81 18,08
1500 10,22 10,69 11,14 12,22 13,22 14,13 14,94 16,27 17,16 17,57 17,46
1600 10,59 11,06 11,52 12,60 13,58 14,45 15,21 16,36 17,00 17,05
1700 10,91 11,39 11,85 12,91 13,85 14,67 15,36 16,30 16,61 16,24
1800 11,19 11,67 12,12 13,15 14,04 14,79 15,38 16,05 15,99
1900 11,,43 11,89 12,33 13,32 14,15 14,80 15,27 15,62 15,11
2000 11,61 12,06 12,48 13,41 14,15 14,70 15,03 15,00
2100 11,74 12,17 12,57 13,42 14,07 14,48 14,64 14,18
2200 1181 12,22 12,59 13,36 13,87 14,13 14,10
2300 11,83 12,21 12,55 13,20 13,57 13,65 13,41
2400 11,79 12,13 12,43 12,96 13,16 13,04
2500 11,70 11,99 12,24 12,62 12,64 12,28
2600 11,53 11,78 11,97 12,18 12,00
2700 11,31 11,50 11,63 11,65 11,23
2800 11,01 11,14 11,20 11,01
2900 10,65 10,71 10,68 10,27
3000 10,21 10,19 10,08
3100 9,70 9,60 9,39
3200 9,12 8,92
3300 8,46
3400 7,71
Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i
(P0i din anexa 7.47 - tabelul 2)
 188 ANEXA 7.47
Zaharie MORARIU

Tabelul 2

Puterea transmisă de o curea în funcţie de raportul de transmitere - P0i [kW] - profil M

n1 Raportul de transmitere - i 1 2
[rpm] 1,00 1,02 1,05 1,09 1,13 1,19 1,25 1,35 1,52 Peste
1,01 1,04 1,08 1,12 1,18 1,24 1,34 1,51 1,99 2,00
100 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,05 0,06
200 0,00 0,01 0,03 0,04 0,05 0,07 0,08 0,09 0,11 0,12
300 0,00 0,02 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18
400 0,00 0,03 0,05 0,08 0,11 0,13 0,16 0,18 0,21 0,24
500 0,00 0,03 0,07 0,10 0,13 0,16 0,20 0,23 0,26 0,30
600 0,00 0,04 0,08 0,12 0,16 0,20 0,24 0,28 0,32 0,36
700 0,00 0,05 0,09 0,14 0,18 0,23 0,28 0,32 0,37 0,42
800 0,00 0,05 0,11 0,16 0,21 0,26 0,32 0,37 0,42 0,48
900 0,00 0,06 0,12 0,18 0,24 0,30 0,36 0,42 0,48 0,53
1000 0,00 0,07 0,13 0,20 0,26 0,33 0,40 0,46 0,53 0,59
1100 0,00 0,07 0,15 0,22 0,29 0,36 0,44 0,51 0,58 0,65
1200 0,00 0,08 0,16 0,24 0,32 0,40 0,47 0,55 0,63 0,71
1300 0,00 0,09 0,17 0,26 0,34 0,43 0,51 0,60 0,69 0,77
1400 0,00 0,09 0,18 0,28 0,37 0,46 0,55 0,65 0,74 0,83
1500 0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,49 0,59 0,69 0,79 0,89
1600 0,00 0,11 0,21 0,32 0,42 0,53 0,63 0,74 0,84 0,95
1700 0,00 0,11 0,22 0,34 0,45 0,56 0,67 0,79 0,90 1,01
1800 0,00 0,12 0,24 0,36 0,48 0,59 0,71 0,83 0,95 1,07
1900 0,00 0,13 0,25 0,38 0,50 0,63 0,75 0,88 1,00 1,13
2000 0,00 0,13 0,26 0,40 0,53 0,66 0,79 0,92 1,06 1,19
2100 0,00 0,14 0,28 0,42 0,55 0,69 0,83 0,91 1,11 1,25
2200 0,00 0,15 0,29 0,44 0,58 0,73 0,87 1,02 1,16 1,31
2300 0,00 0,15 0,30 0,45 0,61 0,76 0,91 1,06 1,21 1,37
2400 0,00 0,16 0,32 0,47 0,63 0,79 0,95 1,11 1,27 1,43
2500 0,00 0,17 0,33 0,49 0,66 0,82 0,99 1,15 1,32 1,48
2600 0,00 0,17 0,34 0,51 0,69 0,86 1,03 1,20 1,37 1,54
2700 0,00 0,18 0,36 0,53 0,71 0,89 1,07 1,25 1,43 1,60
2800 0,00 0,18 0,37 0,55 0,74 0,92 1,11 1,29 1,48 1,66
2900 0,00 0,19 0,38 0,57 0,77 0,96 1,15 1,34 1,53 1,72
3000 0,00 0,20 0,40 0,59 0,79 0,99 1,19 1,39 1,58 1,78
3100 0,00 0,20 0,41 0,61 0,82 1,02 1,23 1,43 1,64 1,84
3200 0,00 0,21 0,42 0,63 0,84 1,06 1,27 1,48 1,69 1,90
3300 0.00 0,22 0,44 0,65 0,87 1,09 1,31 1,52 1,74 1,96
3400 0,00 0,22 0,45 0,67 0,90 1,12 1,35 1,57 1,79 2,02
3500 0,00 0,23 0,46 0,69 0,92 1,15 1,39 1,62 1,85 2,08
3600 0,00 0,24 0,48 0,71 0,95 1,19 1,42 1,622 1,90 2,14
3700 0,00 0,24 0,49 0,73 0,98 1,22 1,46 1,71 1,95 2,20
3800 0,00 0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,01 2,26

Puterea transmisă de o curea este dată de relaţia: P0 = P0D + P0i

 189
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU
REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE - FIRMA “FLENDER” GERMANIA
REDUCTOR CILINDRIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE – 1H
Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 1.
n1N n2N Mărimea reductorului
iN 80 100 125 160 200 250 280 320 360 400 450 500 560
[r.p.m]
Puterea nominală P1N [kW]
1500 1200 55 105 195 390 700 1350
1,25 1000 800 38 71 135 260 470 910
750 600 28,5 54 110 200 360 710
1500 1070 51 98 190 360 640 1300
1,4 1000 715 36 66 130 245 430 880
750 535 28 52 105 195 330 680
1500 940 51 97 185 330 590 1200 1650 2150 2850
1,6 1000 625 36 71 130 230 400 810 1150 1450 2100
750 470 28 56 100 190 310 670 900 1200 1550
1500 835 45 91 175 310 540 1100 1500 2050 2650
1,8 1000 555 32 66 120 220 370 750 1100 1400 1850
750 415 25 52 98 185 280 610 850 1150 1450
1500 750 39 80 155 290 510 1000 1400 1900 2500 - - - -
2 1000 500 27 57 110 200 360 700 960 1300 1700 2600 3700 4600 -
750 375 21 44 89 165 270 580 770 1050 1350 2000 2950 3800 5000
1500 670 37 70 140 275 450 950 1250 1750 2300 - - - -
2,24 1000 445 26 48 100 190 300 660 910 1200 1600 2350 3400 4300 -
750 335 20 37 82 155 240 530 740 980 1250 1850 2750 3500 4500
1500 600 31 59 130 255 410 890 1150 1600 2150 - - - -
2,5 1000 400 21 41 95 175 280 630 820 1500 1500 2200 3100 4100 -
750 300 17 32 77 140 230 490 670 1150 1150 1750 2500 3300 4200
1500 535 27 53 115 230 380 820 1050 1450 1950 - - - -
2,8 1000 360 19 37 80 160 260 560 750 1000 1350 1950 2900 3800 -
750 270 15 27,5 62 130 210 460 610 830 1050 1550 2350 3100 3900
1500 475 23 47 96 210 360 750 990 1350 1750 2500 3600 4700 -
3,15 1000 315 16 34 67 145 240 510 690 930 1250 1750 2650 3400 4500
750 235 13 26 51 115 190 410 580 760 970 1400 2150 2750 3700
1500 425 20 43 92 185 330 680 890 1250 1600 2300 3300 4200 -
3,55 1000 280 14 31 63 130 225 460 620 860 1150 1650 2450 3100 4400
750 210 11 24 48 100 180 370 510 680 900 1350 2000 2500 3600
1500 375 17 37 76 160 310 640 850 1150 1450 2100 3000 3800 -
4 1000 250 17,5 25,5 53 110 220 430 590 790 1050 1500 2200 2750 4300
750 187 8,6 19,5 40 83 170 340 490 630 830 1200 1800 2260 3500
1500 335 14,5 33 56 140 270 560 800 1100 1300 1850 2550 3300 -
4,5 1000 220 10 23 39 97 185 380 570 740 980 1250 1800 2500 3900
750 166 7,5 17,5 29,5 76 150 300 460 590 770 960 1400 1950 3000
1500 300 12 27,5 50 125 220 480 670 1000 1200 1700 2450 3100 4600
5 1000 200 8,1 19,5 35 86 145 340 470 700 850 1200 1750 2300 3200
750 150 6,2 15,5 26,5 65 110 260 370 540 690 900 1350 1750 2600
1500 270 10,5 23 43 105 200 420 570 880 1050 1500 2050 2750 4000
5,6 1000 180 7,1 16,5 30 72 10 285 410 590 770 1050 1400 1850 2700
750 134 5,4 12,5 23 55 105 215 310 450 600 800 1050 1400 2100
1500 240 - 17,5 41 84 160 340 500 720 940 1250 1850 2200 3200
6,3 1000 160 - 12 29 59 110 230 360 480 700 860 1250 1500 2200
750 120 - 9,2 22 45 88 175 275 360 500 650 950 1150 1650
iN - raportul de transmitere; n1N - turaţia la arborele de intrare; n2N - turaţia la arborele de ieşire;
P1N puterea nominală transmisă.
La depăşirea puterii termice se montează sisteme de răcire suplimentară.
▪ = Se cere ungere centralizată sub presiune.
 190
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE– 1H

Puterea termică Tabelul 2.

Mărimea
iN n1N 125 160
80 100 200 250 280 320 360 400 450 500 560
Puterea termică PT1 [kW]
1,25 1500 21 35 53 - - - - - - - - - -
1000 19 30 51 79 130 - - - - - - - -
PT1 (PG1) 2,8 750 17,5 27 48 78 125 190 250 320 400 500 640 - -
fără răcire 3,15 1500 17,5 32 50 80 125 195 250 320 410 510 650 - -
1000 16,5 27,5 45 73 120 190 245 310 400 490 630 800 1000
6,3 750 15 24,5 42 69 115 180 225 300 380 480 620 790 990
Puterea termică PT2 [kW]
1,25 1500 - 60 95 145 240 360 460 590 740 - -
-
1000 - 50 79 125 205 300 390 510 640 790 1050 1)
PT2 (PG2) 2,8
1250
750 - 40 70 115 175 280 360 460 580 730 960
răcire cu
3,15 1500 - 55 86 140 215 340 440 560 720 890 1150 1400
ventilator
1000 - 41 69 115 185 290 380 480 630 760 960 1200 1)
6,3 750 - 35 61 100 165 265 330 440 550 700 900 1100
Puterea termică PT3 [kW]
1,25 1500 61 170 245 340 500 660 800 1000 1200 - - -
PT3 (PG3) 1000 59 160 230 320 460 600 730 930 1150 1350 1650 1950 1)
răcire cu 2,8 750 57 150 220 310 430 580 700 880 1050 1300 1600 1850
ventilator şi
serpentină 3,15 1500 57 165 235 330 470 640 780 980 1150 1450 1800 2100
cu apă 1000 56 150 220 310 440 590 720 900 1100 1300 1600 1900 1)
6,3 750 45 145 210 295 420 570 670 860 1000 1250 1550 1800

Capac de vizitare

Urechi de Dop de aerisire

ridicare Tijă nivel ulei
ℓ1 G1 G2 ℓ2

H
d2
d1

S - mărimea h A B
şurubului
c

B A
n1 m2 m2 m3
m1 Dop de b
ℓ1
golire
e E n2 G3
a Ventilator

Fig. 1
 191
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE– 1H

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea figura 1)

Tabelul 3.
Arbore de intrare
reductor.
Mărimea

a b c iN =1,25 … 2,8 i N=3,15 … 4 ,5 iN= 5 … 6,3 d2 l2 d3

d1 l1 G3 d1 l1 G3 d1 l1 G3
mm mm mm mm mm
80 235 150 18 28 m6 50 - 24 k6 40 - 19 k6 35 - 32 m6 60 -
100 290 175 22 42 m6 70 105 28 m6 50 105 22 k6 35 - 48 m6 80 171
125 355 195 25 48 m6 80 120 38 m6 60 120 28 m6 50 - 55 m6 90 202

160 445 245 32 65 m6 105 150 48 m6 80 150 38 m6 60 150 70 m6 120 251

200 545 310 40 80 m6 140 185 60 m6 105 185 48 m6 80 185 90 m6 160 315
250 680 370 50 100 m6 180 225 80 m6 140 225 60 m6 105 225 110 n6 180 385
280 755 450 50 110 n6 180 275 85 m6 140 275 65 m6 105 275 130 n6 210 425
320 840 500 63 130 n6 210 305 96 m6 160 305 75 m6 120 305 140 n6 240 485
360 930 550 63 140 n6 240 340 100 m6 180 340 90 m6 160 340 150 n6 240 529
400 1040 605 80 150 n6 240 370 110 n6 180 370 95 m6 160 370 160 6 270 589
450 1150 645 80 160 n6 270 400 120 n6 210 400 100m6 180 400 170 n6 270 649
500 1290 710 100 180 n6 310 440 130 n6 210 440 120m6 210 440 190 n6 310 689

560 1440 780 100 200 m6 400 470 150 n6 240 470 130 n6 210 470 210 n6 350 689

Continuare Tabelul 3
Şuruburi de
Mărimea

G1
reductor

Cantitatea
E e h H m1 m2 m3 n1 n2 Masa de ulei
G2 fundaţie
[mm] S buc. [kg] [l]
80 80 67,5 70 100 205 180 - 120 27,5 60 M10 4 14 0,9
100 100 85 85 125 248 225 - 140 32,5 72,5 M12 4 26 1,6
125 125 97,5 100 160 310 290 - 160 32,5 100 M12 4 52 3,2
160 160 118 120 200 385 355 - 200 45 122 M16 4 105 6,5
200 200 140 145 250 480 425 - 255 60 145 M20 4 210 12,5
250 250 175 175 315 590 550 275 305 65 190 M24 6 400 23
280 280 187,5 220 355 669 620 310 380 67,5 220 M24 6 580 36
320 320 205 245 400 749 700 350 420 70 245 M30 6 800 45
360 360 220 270 450 831 770 385 470 80 270 M30 6 1050 70
400 400 245 285 500 931 850 425 510 95 300 M36 6 1450 90
450 450 265 305 560 1041 950 475 550 100 335 M36 6 2000 125
500 500 295 340 630 1161 1080 540 610 105 390 M42 6 2700 180
560 560 325 380 710 1297 1200 600 680 120 435 M42 6 3650 250

Exemplu de notare a unui reductor cilindric, cu axele în plan orizontal, cu o treaptă de

reducere, mărimea 125, raportul de transmitere 4,5, turaţia la arboreale de intrare 1000 rot. / min. şi
varianta de montaj AB:
Reductor 1H – 125 - 4,5 – 1000 - AB – standard de firmă.
 192
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE – 2H

(după firma Flender – Germania)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 4.

n1N n2N Mărimea reductorului
iN 112 125 140 160 180 200 225 250 280 320 360 400 450 500 560 630 710
[r.p.m]
Puterea nominală P1N [kW]
1500 210 37 50 70 105 105 205 295 400 560 740 1150 1550 2200 3400 3400 3400 -
7,1 1000 140 25 34 47 70 100 135 200 265 370 490 770 1050 1450 2350 2350 2350 6300
750 106 18,5 25,5 35 53 75 105 150 210 280 370 580 790 1100 1100 1100 1100 4700
1500 185 33 46 66 97 135 185 270 360 510 700 1050 1400 1950 3100 4400 5900 -
8 1000 125 22,5 31 44 65 90 125 180 250 340 470 700 950 1300 2100 3000 3900 5800
750 94 16,5 23 33 49 68 93 135 190 255 350 530 720 980 1600 2250 3000 4300
1500 167 31 41 60 87 125 170 245 330 460 660 930 1250 1750 2850 3900 5200 -
9 1000 111 21 27,5 40 58 83 115 165 220 310 440 620 840 1150 1900 2650 3500 5100
750 83 15,5 20,5 30 44 63 85 125 170 235 340 490 660 900 1500 2050 2650 4000
1500 150 28 37 52 78 105 155 220 290 400 580 820 1150 1600 2500 3600 4700 -
10 1000 100 19 25 35 52 70 105 145 195 265 390 550 770 1050 1700 2400 3200 4600
750 75 14 18,5 26 39 53 80 110 155 210 290 420 600 820 1350 1850 2450 3600
1500 134 23 34 47 69 96 140 195 260 370 530 750 990 1400 2300 3200 4250 -
11,2 1000 89 25,5 23 31 46 66 95 130 175 250 360 510 680 950 1550 2150 2850 4300
750 67 11,5 17 23,5 35 49 72 98 130 190 270 390 510 720 1200 1650 2200 3300
1500 120 21 29,5 41 61 82 110 170 230 330 460 660 900 1250 2050 2900 3800 -
12,5 1000 80 14 20 27,5 41 54 77 115 165 220 310 450 610 850 1400 2000 2600 3800
750 60 11 15 20,5 31 42 58 88 125 165 230 340 460 640 1100 1500 1950 2900
1500 107 18 26 37 50 74 105 155 205 285 400 590 800 1100 1800 2550 3400 4900
14 1000 71 12 17,5 24,5 34 49 73 105 145 195 270 400 540 740 1250 1750 2300 3400
750 54 9 13 18,5 25,5 37 55 78 110 150 205 300 420 560 940 1350 1750 2250
1500 94 16 22 31 47 66 97 135 185 255 360 520 710 1000 1600 2250 3000 4400
16 1000 62 11 14,5 20,5 32 44 66 92 130 175 240 350 490 680 1100 1550 2050 3000
750 47 8 11 15,5 24 33 50 69 98 130 185 270 370 510 820 1200 1550 2250
1500 83 14 19,5 28,5 41 60 87 120 160 230 340 470 640 890 1500 1950 2750 4000
18 1000 56 9,3 13,5 19 28 40 59 80 105 155 230 320 430 600 1000 1300 1850 2750
750 42 7 10,5 14,5 21 30 44 62 83 115 180 250 340 450 780 990 1450 2150
1500 75 12,5 17,5 24,5 39 56 78 110 145 210 295 - - - - - - -
20 1000 50 8,3 12 17 26,5 37 53 74 99 145 200 - - - - - - -
750 38 6,3 9,1 12,5 19,5 28 40 58 78 110 155 - - - - - - -

iN raportul de transmitere;
n1N turaţia la arborele de intrare;
n2N turaţia la arborele de ieşire;
P1N puterea nominală transmisă.
La depăşirea puterii termice se montează sisteme de răcire suplimentară.
▪ = Se cere ungere centralizată sub presiune.
 193
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE– 2H

Puterea termică Tabelul 5.

Mărimea reductorului
iN n1N 112 125 140 160 180 200 225 250 280 320 360 400 450 500 560 630 710
Puterea termică PT1 [kW]
7,1 1500 29,5 39 46 62 74 90 115 140 180 225 280 360 450 570 710 890 1150
1000 24,5 32 40 51 67 86 110 135 170 220 270 350 440 560 700 880 1150
PT1 (PG1) 11,2 750 22 29 37 47 61 80 105 125 165 215 265 340 430 550 690 870 1100
fără răcire 12,5 1500 23,5 33 41 53 68 87 110 135 175 220 270 350 430 550 700 870 1100
1000 20,5 27 35 45 57 77 100 125 165 210 260 340 420 540 680 860 1100
20 750 18,5 24,5 32 40 53 70 90 115 150 195 250 320 410 520 670 850 1050
Puterea termică PT2 [kW]
7,1 1500 76 105 125 150 190 230 300 370 470 600 740 950 1250 - -
1000 60 76 100 135 165 205 260 340 410 520 650 840 1100 - -
PT2 (PG2) 11,2 750 52 66 86 115 145 185 235 300 370 470 600 770 990 - -
răcire cu 12,5 1500 145 180 215 280 360 450 580 700 900 1150 - -
ventilator 1000 120 150 180 245 310 390 500 620 800 1050 - -
20 750 100 130 160 210 270 350 450 570 730 950 - -
Puterea termică PT3 [kW]
7,1 1500 300 340 380 470 530 630 780 920 1150 1400 1) 1)
PT3 (PG3) 1000 285 320 360 430 500 570 700 830 1050 1300 1) 1)
răcire cu 11,2 750 265 295 340 400 460 530 650 780 950 1200 1) 1)
ventilator şi 12,5 1500 450 520 610 760 880 1100 1350 1) 1)
serpentină cu 1000 410 470 550 680 800 1000 1250 1) 1)
apă
20 750 380 430 510 620 750 910 1150 1) 1)

Capac de vizitare

Urechi de Dop de aerisire

ridicare Tijă nivel ulei
ℓ1 G1 G2 ℓ2

H
d2
d1

A B
S - mărimea
şurubului

h
c

B A
n1
m1 m1 m3
Dop de
e E n2 golire ℓ1 b
a G3
Ventilator

Fig. 2
 194
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE – 2H

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei.
(a se vedea figura 2)
Tabelul 6.
Arbore de intrare
reductor.
Mărima

a b c iN = 7,1 … 11,2 iN =12,5 … 20 d2 l2 d3 E e

d1 l1 G3 d1 l1 G3
mm mm mm mm
112 385 215 22 24 k6 40 - 22 k6 35 - 48 m6 80 - 192 75,5
125 425 235 25 28 m6 50 - 24 k6 40 - 55 m6 90 - 215 77,5
140 475 245 25 32 m6 60 140 28 m6 50 - 65 m6 105 202 240 85
160 540 290 32 38 m6 60 160 32 m6 60 - 75 m6 120 202 272 103
180 600 320 32 42 m6 70 180 32 m6 60 - 85 m6 140 251 305 110
200 665 355 40 48 m6 80 190 38 m6 60 190 95 m6 160 251 340 117,5
225 755 390 40 48 m6 80 220 42 m6 70 220 100 m6 180 315 385 137,5
250 830 450 50 60 m6 105 235 48 m6 80 235 110 n6 180 315 430 145
280 920 500 50 65 m6 105 285 55 m6 90 285 130 n6 210 385 480 155
320 1030 570 63 75 m6 120 305 60 m6 105 305 140 n6 240 385 545 170
360 1150 600 63 85 m6 140 335 70 m6 120 335 170 n6 270 425 610 190
400 1280 690 80 90 m6 160 380 80 m6 140 380 180 n6 310 529 680 215
450 1450 750 80 100 m6 180 420 85 m6 140 420 210 n6 350 589 770 240
iN = 7,1 … 12,5 iN = 14 … 18
500 1600 830 100 110 n6 180 460 95 m6 160 460 240 n6 400 649 860 260
560 1760 910 100 120 n6 210 515 110m6 180 515 270 n6 450 689 960 265
630 1980 1010 125 140 n6 240 - 120n6 210 - 300 n6 500 - 1080 295
710 2220 1110 125 160 n6 270 - 140n6 240 - 340 n6 550 - 1210 335

Continuare Tabel 6.
Şuruburi de
reductor.
Mărimea

G1 G2 h H m1 m2 m3 n1 n2 Cantitatea
fundaţiei Masa de ulei
[kg] [l]
[mm] S buc.
112 105 110 125 268 160 - 180 32,5 85 M12 6 53 3
125 115 115 140 297 180 - 200 32,5 100 M12 6 72 4,3
140 125 125 160 335 200 - 210 37,5 112,5 M12 6 100 6
160 140 140 180 375 225 - 245 45 120 M16 6 135 8,5
180 150 155 200 415 250 - 275 50 135 M16 6 185 11,5
200 165 170 225 462 280 - 300 52,5 155 M20 6 260 16,5
225 185 190 250 515 310 - 335 67,5 165 M20 6 350 23
250 210 215 280 574 350 - 380 65 190 M24 6 480 32
280 235 240 315 646 380 - 430 80 205 M24 6 680 46
320 260 270 355 721 420 - 490 95 220 M30 6 950 65
360 280 290 400 806 475 - 520 100 250 M30 6 1250 100
400 310 320 450 906 520 - 590 120 265 M36 6 1750 145
450 350 360 500 1006 - - 650 125 315 M36 8 2450 200
500 390 400 560 1121 - - 710 140 340 M42 8 3400 265
560 410 440 630 1263 - - 790 145 390 M42 8 4600 390
630 460 490 710 1406 - - 870 180 425 M48 8 6400 390
710 500 540 800 1583 - - 950 195 480 M48 8 8800 580
 195
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE – 3H

(după firma Flender – Germania)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 7.

Mărimea reductorului
n1N n2 N 160 180 200 225 250 280 320 360 400 450 500 560 630 710 800
iN
[r.p.m] [r.p.m]
Puterea nominală P1N [KW]
1500 75 460 600 880 1350 1850 2500 3600 4800
20 1000 50 300 400 580 900 1250 1650 2400 3400
750 38 245 310 450 700 990 1300 1900 2750
1500 67 36 53 70 100 135 185 275 410 540 800 1200 1650 2200 3200 4300
22,4 1000 44 24 35 50 67 92 130 190 270 360 530 800 1100 1450 2150 3000
750 33 18 26,5 38 52 71 98 140 220 280 410 620 880 1150 1700 2450
1500 60 32 47 62 89 115 160 245 370 480 710 1050 1500 2000 2850 4000
25 1000 40 21,5 31 42 59 80 110 165 255 320 470 730 1050 1350 2000 2900
750 30 16 23,5 31 45 60 85 125 200 245 360 550 780 1050 1500 2200
1500 54 28,5 43 56 80 110 145 225 330 430 630 920 1300 1750 2500 3600
28 1000 36 19 28,5 38 53 73 100 150 230 285 430 640 900 1150 1750 2550
750 27 14,5 21,5 28 40 56 77 115 165 215 320 490 690 900 1350 1950
1500 48 25 38 49 70 95 130 200 295 400 570 840 1200 1600 2250 3300
31,5 1000 32 16,5 25 33 47 63 88 135 200 275 380 580 820 1100 1600 2300
750 24 13 19 25,5 36 49 66 100 150 205 290 440 630 820 1200 1750
1500 42 22,5 34 46 63 88 120 180 280 360 520 780 1100 1450 2150 3100
35,5 1000 28 15 22,5 30 42 59 82 120 185 240 350 520 730 970 1450 2050
750 21 11,5 17 23 32 44 62 91 145 180 265 400 560 730 1100 1550
1500 38 20 31 43 57 70 110 160 240 320 470 700 990 1300 1950 2750
40 1000 25 14 21 28,5 38 53 73 110 165 215 320 470 660 870 1300 1850
750 19 10 15 22 29 41 56 82 125 160 240 360 500 660 1000 1400
1500 33 18 26 26 50 70 98 145 220 285 420 630 880 1150 1750 2450
45 1000 22 12 17,5 25 33 47 65 97 150 190 280 420 590 770 1200 1650
750 17 9 13 18,5 26,5 36 51 75 115 145 215 320 455 600 890 1250
1500 30 15,5 23 32 46 63 87 130 200 250 370 560 780 1050 1550 2250
50 1000 20 11 16 22 31 43 60 87 135 170 245 370 520 700 1050 1500
750 15 8 12 16 23,5 32 44 66 100 130 190 290 410 540 800 1150
1500 27 15 20 28 41 56 78 115 175 225 320 500 700 920 1400 1950
56 1000 18 9,5 14 19 27,5 38 53 78 120 150 215 340 480 620 940 1350
750 13,4 7,1 10 15 21 28,5 40 59 92 115 165 255 360 480 710 990
1500 24 11,5 17 25 35 45 63 105 150 200 290 440 630 810 1250 1750
63 1000 16 7,7 11 16 24 30 43 70 105 135 195 300 430 550 840 1150
750 12 6 8,6 12 18 23 33 53 78 105 150 230 330 430 630 900
1500 21 10,5 15 21,5 31 40 57 91 135 180 250 400 560 740 1100 1550
71 1000 14 7 10 14,5 22 27 39 61 93 120 170 270 380 500 740 1050
750 10,6 5,3 7,6 11 16 21 29,5 46 70 94 130 205 285 380 560 790
1500 18,8 9,4 14 19,5 29 36 52 82 120 160 230 350 490 650 960 1400
80 1000 12,5 6,3 9,2 13 19,5 24 35 55 82 105 155 240 340 450 650 940
750 9,4 4,7 7,1 10 14,5 19 27 42 63 83 115 180 255 340 500 700
1500 16,7 8,4 12 17,5 26 33 47 75 110 145 210 320 460 600 880 1250
90 1000 11,1 5,6 8 12 17,5 22 31 50 74 97 140 215 310 400 590 830
750 8,3 4,2 6,5 9 13,5 17 24 38 57 73 105 165 230 300 440 630
1500 15 7,5 10,5 16 24 30 44 61
100 1000 10 5 7 11 16 21 30 41
750 7,5 3,8 5,3 8,1 12,5 16 22,5 31
iN - raportul de transmitere; n1N - turaţia la arborele de intrare; n2N - turaţia la arborele d eieşire;
P1N - puterea nominală transmisă.
La depăşirea puterii termice se montează sisteme de răcire suplimentară.
▪ = Se cere ungere centralizată sub presiune.
 196
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE – 3H

Puterea termică Tabelul 8.

Mărimea reductorului
iN n1N 160 180 200 225 250 280 320 360 400 450 500 560 630 710 800
Puterea termică PT1 [W]
20 1500 44 55 70 90 105 135 175 215 265 340 410 510 640 800 1000
1000 39 50 63 82 100 130 165 205 260 330 400 500 630 780 980
PT1 (PG1) 71 750 35 46 56 75 92 120 155 195 240 310 390 490 620 760 960
fără 80 1500 39 50 63 82 100 125 165 205 260 330 400 500 630 780 980
răcire 1000 35 44 56 72 90 115 155 195 245 310 380 480 610 750 950
100 750 32 42 51 67 83 105 140 175 225 295 370 470 600 730 930
Puterea termică PT2 [kW]
PT2 (PG2)
20 1500 195 225 265 310 470 540 630 730 1) 1) 1)
răcire cu
1000 190 215 255 300 460 530 620 720 1) 1) 1)
ventilato
71 750 180 210 245 290 450 510 610 710 1) 1) 1)
r

Capac de vizitare

Urechi de Dop de aerisire

ridicare Tijă nivel ulei

ℓ1 G1 G2 ℓ2

H
d2
d1

S - mărimea
şurubului h
A B
c

n1 m2 m2 m2 m3
Dop de B A
e E n2 golire ℓ1 b
a G3
Ventilator

Fig.3
 197
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE – 3H

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei.
(a se vedea figura 3)

Tabelul 9
Arbore de intrare
reductor.
Mărimea

a b c iN = 22,4 - 71 iN = 80 - 100 d2 l2 E e
d1 l1 d1 l1
[mm]
160 600 290 32 24 k6 40 19 k6 35 75 m6 120 352 83
180 665 320 32 28 m6 50 22 k6 35 85 m6 140 395 85
200 745 355 40 32 m6 60 22 k6 35 95 m6 160 440 97,5
225 840 390 40 38 m6 60 24 k6 40 100 m6 180 497 110,5
250 930 450 50 42 m6 70 32 m6 60 110 n6 180 555 120
280 1025 500 50 48 m6 80 38 m6 60 130 n6 210 620 120
320 1160 570 63 48 m6 80 42 m6 70 140 n6 240 705 140
iN = 20 … 35,5 iN = 40 … 90
360 1280 600 63 60 m6 105 48 m6 80 170 n6 270 790 140
400 1420 690 80 65 m6 105 55 m6 90 180 n6 310 880 155
450 1610 750 80 70 m6 120 60 m6 105 210 n6 350 995 175
iN = 20 … 45 iN = 50 …90
500 1790 830 100 80 m6 140 65 m6 105 240 n6 400 1110 200
560 2010 910 100 95 m6 160 75 m6 120 270 n6 450 1240 235
630 2260 1030 125 110 n6 180 85 m6 140 300 n6 500 1400 255
710 2540 1160 125 120 n6 210 90 m6 160 340 n6 550 1570 295
800 2850 1320 160 140 n6 240 100 m6 180 390 n6 650 1760 335

Continuare Tabel 9.
reductor.
Mărimea

Şuruburi de Cantitatea
G1 G2 h H m1 m2 m3 n1 n2 Masa de ulei
fundaţiei
[mm] buc. [kg] [l]
160 130 140 180 375 510 170 245 45 120 M16 8 150 10
180 145 155 200 415 570 190 275 47,5 137,5 M16 8 205 14
200 160 170 225 462 630 210 300 57,5 150 M20 8 285 19
225 175 190 250 511 705 235 335 67,5 165 M20 8 390 26
250 200 215 280 570 810 270 380 60 195 M24 8 540 36
280 225 240 315 644 855 285 430 85 200 M24 8 750 53
320 255 270 355 719 960 320 490 100 215 M30 8 1050 75
360 275 290 400 806 1080 360 520 100 250 M30 8 1400 115
400 305 320 450 906 1200 400 590 110 275 M36 8 1950 160
450 345 360 500 1106 1350 450 650 130 310 M36 8 2650 220
500 385 400 560 1121 1500 500 710 145 335 M42 8 3800 300
560 400 440 630 1261 1680 560 790 165 370 M42 8 5100 450
630 460 500 710 1406 1890 630 890 185 420 M48 8 7200 520
710 520 560 800 1581 2130 710 1000 205 470 M48 8 9800 820
800 595 645 900 1783 2400 800 1140 225 530 M56 8 14000 1150
 198
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONICO - CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE – 2CH

(după firma Flender – Germania)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 10.

Mărimea reductorului
n1N
iN 80 100 125 160 200 250 280 320 360 400 450 500
[r.p.m]
Puterea nominală P1N [KW]
1500 12 24 46 98 175 360 460 620 850 1300 1850 2250
5 1000 8,5 16,5 34 72 130 275 350 470 630 980 1400 1800
750 6,5 12,5 24,5 56 105 215 280 380 500 790 1050 1450
1500 12 24 46 98 175 360 460 620 850 1300 1850 2250
5,6 1000 8,5 16,5 34 72 130 275 350 470 630 980 1400 1800
750 6,5 12,5 24,5 56 105 215 280 380 500 790 1050 1450
1500 12 24 46 98 175 360 460 620 850 1300 1850 2250
6,3 1000 8,5 16,5 34 72 130 275 350 470 630 980 1400 1800
750 6,5 12,5 24,5 56 105 215 280 380 500 790 1050 1450
1500 12 24 46 98 175 360 460 620 850 1300 1850 2250
7,1 1000 8,5 16,5 34 72 130 275 350 470 630 980 1400 1800
750 6,5 12,5 24,5 56 105 215 280 380 500 790 1050 1450
1500 10,5 20,5 41 82 155 320 440 610 770 1150 1700 2150
8 1000 7 14 29 56 115 245 330 470 590 860 1300 1700
750 5,2 10,5 22 43 90 185 250 340 470 670 960 1400
1500 9,2 18,5 37 74 140 290 400 540 690 1050 1550 2050
9 1000 6,2 12,5 25,5 51 105 225 300 420 520 780 1150 1550
750 4,7 9,5 20 39 80 175 230 320 420 610 860 1200
1500 7,7 16,5 32 67 130 260 350 480 620 930 1400 1900
10 1000 5,5 11,5 22,5 45 95 195 260 360 470 690 1000 1350
750 4,1 8,5 17,5 34 74 155 215 300 380 530 770 1050
1500 7,1 14,5 29,5 59 120 235 330 450 570 850 1200 1550
11,2 1000 4,9 9,6 20 41 85 175 245 330 430 640 890 1150
750 3,6 7,6 15,5 31 66 135 190 250 350 480 680 880
1500 5,6 13 26,5 53 105 210 290 360 500 690 950 1400
12,5 1000 4 8,7 18 37 75 145 215 270 380 500 690 1050
750 3 6,6 13,5 27,5 57 110 160 195 280 380 530 800
1500 5 10 22
14 1000 3,5 6,6 15
750 2,7 5,2 11,5
1500 4,3 7,9 18
16 1000 2,9 5,3 11,5
750 2,2 4 9

iN - raportul de transmitere;
n1N - turanţia la intrare;
P1N - puterea nominală transmisă.
La depăşirea puterii termice se montează sisteme de răcire suplimentară.
▪ = Se cere ungere centralizată sub presiune.
 199
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONICO - CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE – 2CH

Puterea termică Tabelul 11.

n1N Mărimea reductorului
iN
[r.p.m] 80 100 125 160 200 250 280 320 360 400 450 500
Puterea termică PT1 [kW]
5 1500 12 20 29 48 80 125 155 205 245 320 390 490
1000 9,5 16,5 26,5 44 78 120 150 195 240 310 380 480
PT1 (PG1) 10 750 8,6 15,5 24,5 41 73 115 140 190 230 295 370 480
fără răcire 11,2 1500 9 16,5 26 47 79 120 150 195 240 310 380 490
1000 8,1 15,5 23 43 76 115 140 190 230 295 370 480
16 750 7,7 14,5 21 37 72 105 130 185 225 290 360 470
Puterea termică PT2 [kW]
5 65 105 175 290 340 460 550 710 870 1100
53 88 150 245 300 390 480 610 760 990
PT2 (PG2)
10 45 77 130 210 255 350 420 550 690 880
răcire cu
11,2 100 170 270 330 430 540 690 860 1100
ventilator 85 145 225 280 380 460 600 740 960
16 70 125 195 240 340 420 530 670 870
Puterea termică PT3 [kW]
PT3 (PG3) răcire
5 450 570 720 990 1150 1400
cu ventilator şi
410 500 650 890 1050 1250
serpentină cu 12,5 370 460 590 830 970 1150
apă

Capac de vizitare

Ureche de Dop de aerisire Tijă nivel ulei

ridicare
e2 G2 ℓ2

H
d2
d1

S – mărimea h
suruburilor A B
c
Ureche de
ridicare

n1 m1 m1 m3
Dop de A
e1 E n2 golire b
ℓ1 a
G1

Fig.4
 200
ANEXA 7.48
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONICO - CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE – 2CH

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei.
(a se vedea fig. 4)
Tabelul 12.
Arbore de intrare
reductor.
Mărimea

a b c d1 l1 G3 d1 l1 G3 d2 l2 E e1 e2
iN = 5…10 iN = 11,2…16
[mm]
80 285 170 18 19 k6 35 - 14 k6 30 - 38 m6 60 80 117,5 -
100 340 200 22 24 k6 40 - 19 k6 35 - 48 m6 80 100 135 -
125 425 235 25 32 m6 60 425 24 k6 40 - 55 m6 90 125 167,5 126
160 540 290 32 38 m6 60 540 32 m6 60 540 75 m6 120 160 215 158
200 665 355 40 48 m6 80 660 38 m6 60 660 95 m6 160 200 257,5 193
250 830 450 50 60 m6 105 770 48 m6 80 770 110 n6 180 250 325 213
280 920 530 50 65 m6 105 850 55 m6 90 850 130 n6 210 280 355 278
320 1030 600 63 60 m6 120 940 65 m6 105 940 140 n6 240 320 395 295
iN = 5…12,5
360 1150 660 63 80 m6 140 1070 170 n6 270 360 440 342
400 1280 760 80 90 m6 160 1190 180 n6 310 400 495 382
450 1450 860 80 100 m6 180 1315 210 n6 350 450 560 427
500 1600 960 100 110 n6 180 1475 240 n6 400 500 620 457

Continuare Tabel 12.

Şuruburi de
reductor.
Mărimea

G1 G2 h H m1 m2 m3 n1 n2 Cantitatea
Masa
fundaţiei de ulei
[kg] [l]
[mm] buc.
80 270 90 90 195 115 - 140 27,5 60 M10 6 28 1,1
100 320 100 112 240 140 - 165 30 75 M12 6 49 2,1
125 395 115 140 297 180 - 200 32,5 100 M12 6 87 4,5
160 485 140 180 375 225 - 245 45 120 M16 6 160 9
200 585 170 225 462 280 - 300 52,5 155 M20 6 300 17
250 705 215 280 574 350 - 380 65 190 M24 6 540 32
280 785 260 315 646 380 - 460 80 205 M24 6 780 46
320 870 295 355 721 420 - 520 95 220 M30 6 1050 65
360 970 320 400 806 475 - 580 100 250 M30 6 1450 100
400 1090 370 450 906 520 - 660 120 265 M36 6 2050 145
450 1210 415 500 1006 - 400 760 125 315 M36 8 2800 200
500 1365 450 560 1121 - 440 840 140 340 M42 8 3800 265
 201 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE DUPĂ Ş.C. “NEPTUN” ROMÂNIA
SIMBOLIZARE

1H 100 5 HO1 T
2H 125 16 4
1M1 100 50 2
1H 250 4 0
Tipul reductorului
Mărimea reductorului
Raportul de transmitere
Varianta de montaj
Numai pentru arbore ieşire tubular

REDUCTOR CILINDRIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE 1H

(după S.C. Neptun – România)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 1

Raport Turaţie Mărimea reductorului [mm]
de intrare
trans. n1N 80 100 125 160 200 250 320 400 500 600
iN [r.p.m]
750 9,5 20 46 92 135 330 712 1012 2625 2925
2 1000 13 27 61 122 180 440 950 1350 3500 3900
1500 19,5 40,5 91 183 270 660 1425 2025 5250 5850
750 8 16,5 37,5 78 110 295 500 862 2100 2475
2,5 100 1 22 50 104 145 395 660 1150 2800 3300
1500 16,5 33 75 156 220 590 990 1725 4200 4950
750 6,3 12,5 27 60 92 230 380 725 1515 2250
3,15 100 8,5 17 36 80 123 305 510 965 2020 3000
1500 12,5 25,5 54 120 185 455 760 1445 3030 4500
750 5,2 10 21 46 81 185 300 575 1132 2025
4 100 7 13,5 28 62 108 245 400 765 1510 2700
1500 10,5 20 42 93 160 365 600 1145 2265 4050
750 3,7 6,7 12,7 27,5 52 97 220 410 825 1650
5 100 5 8 17 37 70 130 290 545 1100 2200
1500 7,5 13,5 25,5 55 105 195 430 815 1650 3300
750 2,6 5,2 9 19,5 37 71 155 285 592 975
6,3 100 3,5 7 12 26 50 95 210 380 790 1300
1500 5,2 10,5 18 39 75 142 315 570 1185 1950

Puterea termică Tabelul 2

Raport. Mărimea reductorului [mm]
transmit.
80 100 125 160 200 250 320 400 500 600
iN
Puterea 2 16 25 40 60 85 130 195 290 435 650
termică 2,5 14 23 35 53 80 115 180 270 405 610
PT [kW] 3,15 12,5 20 32 48 75 105 165 245 365 550
4 11 18 28 43 65 95 150 225 335 500
5 10 16 25 38 60 90 140 210 315 470
6,3 9 14 23 34 53 80 125 195 290 435
 202 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOR CILINDRIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE 1H
Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea fig.1)
Tabelul 3
Mărimea
reductor.
A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2 B3 B4 B5 B6 H H1

80 270 65 - 180 210 65 70 - 130 40 160 100 210

15
100 320 85 - 230 260 80 85 - 150 50 180 125 255
125 405 110 150 300 350 106 106 50 205 60 240 160 330
25
160 495 135 180 360 410 128 128 80 245 65 280 200 390
200 630 145 210 30 420 480 154 154 100 300 80 350 250 480
250 760 180 260 40 520 600 175 190 140 350 100 400 315 590
320 940 290 390 780 880 230 230 160 450 520 400 750
50 110
400 1150 370 485 970 1160 250 250 230 500 580 500 930
500 1455 400 300 320 220 250 550 1076
550 75 1100 1250 600 700
630 1675 320 390 390 380 200 710 1395

Continuare tabelul 3
Arbore intrare Cantita-
reductor.
Mărimea

Masa
H2 H3 O1 O iN =2…4 iN = 4,5…6,3 d2 L2 tea de
reduct.
d1 L1 d1 L1 ulei
[mm] [l] [kg]
80 18 18 - 28 42 22 36 35 58 2 27
12
100 28 22 - 32 58 25 42 45 82 3 48
125 35 25 42 82 30 58 55 82 5 75
14 21
160 32 50 82 40 82 75 105 8 160
200 42 40 18 65 105 50 82 95 130 18 250
250 45 50 22 85 130 70 105 110 165 30 480
320 60 100 165 90 130 130 200 72 780
33 25
400 95 70 125 165 110 165 170 240 130 1425
500 45 40 160 240 130 200 200 280 285 2530
39
630 85 130 240 130 200 180 240 530 3599
Capac de vizitare
Urechi de Dop de aerisire
ridicare
Tijă nivel ulei L1 B1 B2 L2

H1
d2
d1

H A B
H2

A A2
H3

B A
O
A3 A4 B5
A5 Dop de B4
A6 golire B6
A1
Fig. 1.
 203 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOR CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE 2H
(după S.C. Neptun – România)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 4

Turaţie Mărimea reductorului [mm]
Raport
intrare
de trns.
n1N 205 260 325 410 520 650 820 1030
iN
[r.p.m]
750 8 16 36,8 83 150 275 500 1000
8 1000 11 21 49 110 200 365 700 1380
1500 16,5 31,5 73 165 300 540 1000 2100
750 7,1 13,9 33 67 125 230 400 720
10 1000 9,5 18,5 44 90 165 305 500 1000
1500 14,2 27,5 66 135 245 450 800 1480
750 5,5 12,4 25,5 52 97 180 330 630
12,5 1000 7,5 16,5 34 70 130 240 400 850
1500 11,2 24,1 51 105 195 355 630 1330
750 4,8 10 20 41 75 150 250 500
16 1000 6,5 13,5 27 55 100 200 350 690
1500 9,7 20,2 40 82 150 295 500 1020
750 3,4 7,5 13,5 25,5 55 105 200 360
20 1000 4,5 9 18 34 75 140 250 500
1500 6,7 13,5 27 51 109 200 400 740
750 2,5 5,6 10,5 20,5 45 80 160 320
25 1000 3,5 7,5 14 27 60 110 200 410
1500 5,2 11,2 21 40,5 90 160 320 655
750 2 4,2 8,2 16,5 37,5 65 130 250
31,5 1000 2,8 5,5 11 22 50 85 175 345
1500 4,2 8,2 16,5 33 75 130 255 520
750 1,5 3,4 6 12 25,5 45 91 185
40 1000 2 4,5 8 16 35 60 120 250
1500 3 6,7 12 24 50 85 180 370

Puterea termică Tabelul 5

Raport Mărimea reductorului [mm]
transmit.
205 260 325 410 520 650 820 1030
iN
8 18 30 50 70 110 180 285 430
Puterea
10 17 28 42 68 105 175 275 415
termică
12,5 16,5 27 41 65 100 170 270 405
PT
16 16 26 39 62 95 160 255 380
[kW]
20 15,5 38 61 93 155 250 370
25
25 15 37 59 90 135 245 367
31,5 14 24 36 57 88 130 200 310
40 13 22 35 56 81 125 185 278
 204 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOR CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE 2H
Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea figura 2)
Tabelul 6
Mărimea
A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2 B3 B4 B5 B6 H H1
reductor.

205 460 130 - 355 405 115 122 120 220 70 265 140 285
25
260 560 165 225 450 500 145 150 132 265 65 315 200 388
325 725 150 250 50 500 600 167 185 120 350 90 400 250 470
410 870 210 330 30 660 720 210 230 200 420 80 480 280 555
520 1085 285 410 820 920 275 283 540 100 615 400 750
50 240
650 1340 370 540 1080 1180 298 340 630 110 700 500 930
820 1675 415 645 80 1290 1510 377 400 770 230 880 630 1160
280
1030 1980 425 700 100 1400 1600 450 450 900 170 1000 710 1390

Continuare tabelul 6
Arbore intrare Cantita-
Mărimea
reductor.

Masa
H2 H3 O1 O iN = 2…4 iN = 4,5…6,3 d2 L2 tea de
reduc.
d1 L1 d1 L1 ulei
[mm] [l] [kg]
205 35 25 28 42 22 36 55 82 4 88
18 22
260 35 32 58 25 42 75 105 7 160
40
325 22 42 30 58 95 130 20 340
40 82
410 45 26 50 40 82 110 165 30 519
520 50 50 33 65 105 50 130 200 45 1040
25
650 55 90 35 85 130 70 105 170 240 130 1673
820 40 100 90 130 200 280 200 2450
60 39 165
1030 90 95 95 165 240 330 550 4850
Capac de vizitare
Urechi de Dop de aerisire
ridicare Tijă nivel ulei
L1 B1 B2 L2

H1
d2
d1

A B

H
H2

A A2
H3

O B A
A3 B5
A4
A5 Dop de B4
A6 golire B6
A1
Fig. 2.
 205 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOR CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE 3H
(după S.C. “Neptun” – România)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 7

Raport. Turaţia Mărimea reductorului [mm]
de trans. la intrare
405 510 645 810 1020 1280
iN n1N [r.p.m]
750 6,5 13,5 28,5 54 100 180
40 1000 8 18 38 72 130 220
1500 12,5 26,6 52 106 195 360
750 5,2 12,4 24 48 80 150
50 1000 7 16,4 32 65 106 200
1500 10,5 24,5 48 97 160 310
750 4,5 10 19,5 39 70 135
63 1000 6 13,5 26 52 73 180
1500 9 20,2 39 78 140 270
750 3,3 6,3 14,2 27 55 95
80 1000 4,5 8,5 19 36 73 120
1500 6,7 12,7 28,5 54 110 190
750 2,6 4,8 11,2 20 43 80
100 1000 3,5 6,5 15 27 58 100
1500 5,2 9,7 22,5 40 87 170
750 2,2 4,1 9 18,5 35 78
125 1000 3 5,5 12 25 46 92
1500 4,5 8,2 18 37,5 70 140
750 1,8 3,3 7 14,2 27 55
160 1000 2,5 4,5 9,5 19 36,5 70
1500 3,7 6,7 14,2 28,5 55 110
750 1,5 2,6 5,5 11,2 22 40
200 1000 2 3,5 7,5 15 30 58
1500 3 5,2 11,2 22,5 45 80

Puterea termică Tabelul 8

Raport Mărimea reductorului [mm]
transmit.
405 510 645 810 1020 1280
iN
40 29 65 103 166 260
Puterea 43
50 28 63 100 160 256
termică
63 42 61 98 247
PT 27 155
80 42 60 96 245
[kW]
100 40 59 95 150 225
26
125 39 58 93 220
145
160 38 57 91 215
25
200 37 56 90 140 210
 206 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE 3H

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea figura 3)
Tabelul 9
Mărimea A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2 B3 B4 B5 B6 H H1
reductor
[mm]
405 755 150 275 50 550 650 165 185 - 350 90 400 250 470
510 910 210 370 30 740 800 206 230 - 420 90 480 280 555
645 1175 285 410 50 820 920 275 283 - 540 100 615 400 740
810 1430 355 620 37 1240 1314 300 340 - 630 170 700 400 805
1020 1818 415 751 75 1502 1652 370 400 - 770 250 860 630 1150
1280 2200 425 850 100 1700 1900 435 450 280 900 145 1000 710 1400

Continuare tabelul 9
i=31,5…63 i=80…200 Cantitatea Masa
Mărimea H2 H3 O1 O d2 L2
d 1 L1 d 1 L1 de ulei reduc.
reductor.
[mm] [l] [kg]
405 - 35 - 22 28 42 22 36 95 130 30 290
510 - 40 - 26 32 58 25 42 110 165 60 490
645 - 50 - 33 42 82 30 58 130 200 110 820
810 - 40 - 35 50 82 40 82 170 240 185 1690
1020 - 90 - 39 65 105 50 82 200 280 350 2580
1280 61 35 25 39 75 105 60 105 240 330 600 6500

Capac de vizitare
Urechi de Dop de aerisire
ridicare Tijă nivel ulei
L1 B1 B2 L2

H1
d2
d1

H A B
A A2
H2

H3

O B5
A3 A4
A5 Dop de B4 B A
A6 golire B6
A1

Fig. 3.
 207 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE 1C

(după S.C. “Neptun” – România)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 10

Raport Turaţie Mărimea reductorului [mm]
de intrare
transmit. n1N 80 100 125 160 200 250 320
iN [r.p.m]
750 5 14 23 52 92 115 310
1 1000 6,5 18 30 70 122 220 415
1500 10 27 45 105 184 330 620
750 4,5 12 20 45 76 150 287
1,25 1000 6 14 27 60 102 200 383
1500 9 21 41 90 153 300 575
750 4 10 16 35 64 125 225
1,6 1000 5,3 13 22 47 85 166 300
1500 8 20 33 70 128 250 450
750 4 4 9 21 40 75 130
2 1000 5,3 5,5 13 28 53 100 173
1500 8 8,2 19 42 80 150 260
750 3,5 3,5 8 19 35 67 117
2,5 1000 4,5 4,5 11 25 46 89 156
1500 7 7 16 38 70 134 235
750 2,2 3 7 15 27 60 100
3,15 1000 3 4 9 20 36 80 133
1500 4,5 6 14 30 55 120 200
750 1,8 2,5 6 12 24 47 77
4 1000 2,6 3,5 7,5 16 32 62 103
1500 3,9 5 11 24 48 94 155
750 1,3 2 4 9 16 36 62
5 1000 1,6 2,5 5,3 11 22 48 83
1500 2,6 4 8 17 33 73 125

Puterea termică Tabelul 11

Raport Mărimea reductorului [mm]
de
transmit. 80 100 125 160 200 250 320
iN
Puterea 1 14,5 22 33 50 75 100 130
termică 1,25 13 20 30 45 67 90 120
PT 1,6 12 18 26 40 58 83 110
[kW] 2 10 16 23 35 54 74 100
2,5 9,5 14 21 31 48 68 92
3,15 8,3 12,5 19 28 43 60 84
4 7,2 11 17 25 38 54 76
5 6,7 10 15 22 34 48 69
 208 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONIC CU O TREAPTĂ DE REDUCERE 1C

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea figura 4)
Tabelul 12
Mărimea A B D L H P a b f g h i m
reduct.
[mm]
80 270 300 25 42 290 - 190 220 125 70 145 50 20
100 300 340 30 58 340 145 210 250 145 85 160 60 20
125 370 420 40 420 170 260 320 185 100 190 70 25
82
160 450 500 50 500 340 400 230 105 236 70 30
225
200 520 590 60 105 560 380 450 270 130 265 100 35
250 580 650 80 620 260 430 500 285 300 100 40
130 150
320 700 770 95 780 325 550 630 360 375 100 45

Continuare tabelul 12
i = 1…1,6 i = 2…5 Masa Cantitatea
Mărimea u s n
d e ℓ d e ℓ reduct. de ulei
reductor.
[mm] [kg] [l]
80 22 198 36 22 200 36 25 12 4 40 3
100 30 227 58 25 195 42 35 14 4 62 5
125 40 280 82 32 250 58 30 18 4 120 9
160 50 343 82 40 310 82 36 18 4 200 14
200 60 375 105 50 375 82 40 22 4 285 22
250 75 460 105 60 410 105 50 22 4 440 40
320 85 540 130 95 505 105 60 22 6 750 75

f L

H
d

h s
ℓ e
m
u

i g
a A
b B
A A
A A

B B

Fig. 4
 209 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONICO-CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE 2CH

(după S.C. “Neptun” – România)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 13

Raport Turaţie Mărimea reductorului [mm]
transmit. intrare
80 100 125 160 200 250
iN n1N[r.p.m]
500 - - - - - -
750 2,3 3,5 7 15,5 30 68
8
1000 3 4,5 9 20,5 40 90
1500 4,5 7 14 31 60 135
500 - - - - - -
750 2,3 3,5 7 15,5 30 63
10
1000 3 4,5 9 20,5 40 84
1500 4,5 7 14 31 60 127
500 - - - - - -
750 2 3 7 15 27,5 52
12,5
1000 2,6 4 9 20 36 69
1500 4 6,3 14 30 55 104
500 - - - - - -
750 1,5 3 6 12 22,5 41
16
1000 2 4 8 16 30 55
1500 3 6,3 12 24 45 82
500 - - - - - -
750 1,3 2 4 8 16,5 30
20
1000 1,6 3 5 10,5 22 40
1500 2,5 4 8 16 33 60
500 - - - - - -
750 1 2 3,5 7 12 25
25
1000 1,3 3 4,5 9 16 33,5
1500 2 4 7 14 24 50
500 - - - - - -
750 0,7 1,5 3 6 11 20,5
31,5
1000 1 2 4 8 15 27
1500 1,5 3 6 12 22,5 41

Puterea termică Tabelul 14

Puterea Mărimea reductorului [mm]
termică 80 100 125 160 200 250
PT
[kW] 7 12,5 20 30 45 65
 210 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONICO-CILINDRIC CU DOUĂ TREPTE DE REDUCERE 2CH

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea figura 5)
Tabelul 15

Mărimea A B C D H L M d e f g h
reductor.
[mm]
80 80 275 419 35 200 58 95 22 45 200 - 90
100 100 295 471 45 250 104 25 110 310 - 125
82
125 125 375 588 55 295 122 32 130 355 - 140
160 160 470 760 75 370 105 150 40 165 450 225 180
200 200 575 900 95 476 130 185 50 205 550 275 225
250 250 660 1075 110 575 165 230 60 235 660 330 280

Continuare tabelul 15
Cantitatea Masa
Mărimea ℓ m p s n o x
de ulei reductor.
reductor.
[mm] [litri] [kg]
80 36 250 18 9 4 175 200 2 36
100 42 340 20 14 4 180 220 3 51
125 58 405 25 18 4 220 265 4 90
160 82 500 30 20 6 265 315 9 170
200 82 640 35 24 6 350 400 12 322
250 105 720 40 28 6 420 480 25 537

Capac de vizitare
Ureche de
ridicare Dop de aerisire Tijă nivel ulei
M L

H
D
d

A B

ℓ B A e
h
p

s
g o
f Dop de A
m golire x
C

Fig. 5
 211 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOR CONICO-CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE 3CH/E
(după S.C. “Neptun” – România)

Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 16

Raportul Turaţie Mărimea reductorului [mm]
de intrare
transmit. n1N 390 485 605 755 940 1180 1470
iN [r.p.m]
750 1,5 3,55 6,15 11,2 23,6 47,5 92
31,5 1000 1,9 4,12 7,75 14,5 29 61 112
1500 2,57 5,3 10,6 20 38,7 80 150
750 1,28 2,8 5,15 10 20,6 40 77
40 1000 1,6 3,35 6,5 12,5 25,7 50 95
1500 2,18 4,5 8,75 17 34,5 67 128
750 1 2,06 4,12 7,75 16,5 31,5 61
50 1000 1,25 2,57 5,15 9,75 20,6 38 75
1500 1,70 3,55 6,9 13,2 27,2 53 100
750 0,82 1,7 3,35 6,5 13,5 25,7 50
63 1000 1,03 2,18 4,12 8 16,5 32,5 61
1500 1,4 2,9 5,6 10,9 23 43 85
750 0,65 1,36 2,57 5 10,6 20,6 38,7
80 1000 0,80 1,7 3,25 6,3 13,2 25 48,7
1500 1,09 2,3 4,5 8,5 18 34,5 65
750 0,50 1 2,1 3,9 8,2 15,8 38,5
100 1000 0,60 1,3 2,6 4,9 10,3 19,3 37,5
1500 0,85 1,8 3,4 6,6 13,6 26,5 50

Puterea termică Tabelul 17

Puterea Mărimea reductorului [mm]
termică 390 485 605 755 940 1180 1470
PT
[kW] 11 17 27 40 60 95 145

Ureche de Capac de vizitare

ridicare M L
Dop de aerisire
A

H
D
d

A B
c e f i h
ℓ
b
s

O
g g u
f Dop de
m golire x
a A

Fig. 6
 212 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

REDUCTOR CONICO-CILINDRIC CU TREI TREPTE DE REDUCERE 3 CH /E

Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului. Volumul băii de ulei
(a se vedea figura 6)
Tabelul 18

Mărimea a b c d e f g h i k l m
reductor.
[mm]
390 585 410 93 18 n6 100 125 155 140 61 55 28 370
485 730 494 125 22 n6 125 160 215 180 85 60 36 490
605 964 656 148 30 k6 160 200 265 225 95 90 58 620
755 1130 785 185 35 n6 200 250 340 280 130 80 58 760
940 1405 980 227 45 n6 250 320 430 355 160 95 82 940

1180 1636 1215 280 55 n6 320 400 528 400 192 140 110 1145
1470 2150 1465 315 70 m6 400 500 460 560 290 150 140 1500

Continuare tabelul 18
D
Mărimea s u o x A H L M Cantitatea Masa
n6 de ulei reduct.
reductor.
[mm] [l] [kg]
390 18 170 14 210 128 45 290 82 122 3 80
485 22 200 18 236 156 55 367 82 150 7 137
605 26 260 23 320 192 70 452 105 190 13 280
755 28 300 23 380 234 80 540 130 210 24 440
940 35 370 27 450 290 100 690 165 240 42 970
1180 40 460 33 550 360 130 785 200 305 95 1500
1470 45 550 39 670 440 160 1060 340 340 260 2500
 213 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
Reductoare melcate 1M
(după S.C. “Neptun” – România)
Puterea nominală transmisă de reductor Tabelul 19
Mărimea reductorului
Turaţia
125 160
Raport la
de intrare Puterea Puterea
Moment la Moment la
nominală nominală
trans. n1N ieşire Randament ieşire Randament
iN [r.p,m] la intrare MtE 
la intrare
MtE 
P1N P1N
[Nm] [Nm]
[kW] [kW]
1500 9 598 0,82 17,3 1140 0,82
12,5 1000 7,1 697 0,81 12,9 1270 0,81
750 5,8 760 0,80 10,5 1360 0,80
1500 7,5 612 0,80 14,8 1250 0,81
16 1000 5,8 720 0,79 11,8 1450 0,80
750 4,9 794 0,78 9,1 1490 0,79
1500 6,9 707 0,78 12,1 1220 0,78
20 1000 5,4 802 0,77 9 1340 0,77
750 4,4 857 0,74 7,3 1440 0,76
1500 5,8 707 0,75 10 1220 0,75
25 1000 4,2 761 0,74 7,6 1370 0,74
750 3,4 802 0,73 6,3 1480 0,73
1500 4,9 734 0,73 8,4 1250 0,73
31,5 1000 3,9 843 0,71 6,3 1410 0,72
750 3,2 911 0,70 5,2 1490 0,68
1500 3,9 693 0,68 7,5 1330 0,69
40 1000 3 761 0,66 5,6 1490 0,68
750 2,4 816 0,64 4,5 1560 0,66
1500 3,1 639 0,63 6,9 1480 0,64
50 1000 2,6 775 0,62 4,9 1500 0,63
750 2,1 816 0,60 4,1 1640 0,62
1500 2,7 639 0,58 4,9 1220 0,61
63 1000 2,1 720 0,56 3,8 1370 0,59
750 1,7 748 0,54 3,2 1500 0,57

Puterea nominală transmisă de reductor Continuare tabelul 19

Mărimea reductorului
. 200 250 320
n1N
iN PN MtE PN MtE PN MtE
[r.p.m]
  
[kW] [Nm] [kW] [Nm] [kW] [Nm]
1500 29,6 1990 0,83 41,5 2770 0,83 66,6 4540 0,84
12,5 100 21,2 2120 0,82 30,9 3080 0,82 48,7 4920 0,83
750 16,8 2220 0,81 24,1 3160 0,81 3,4 5240 0,82
1500 18,9 1930 0,79 29,2 2990 0,79 48,3 5080 0,81
20 100 15,5 2530 0,79 21,2 3220 0,78 36,2 5640 0,80
750 12 2390 0,78 17,3 3450 0,77 28,1 5780 0,79
1500 24,7 2080 0,81 39,2 3330 0,82 59,1 5030 0,82
16 100 19,2 2380 0,80 28,3 3570 0,81 43,2 5460 0,81
750 15,2 2500 0,79 22,2 3680 0,80 33,3 5540 0,80
1500 18,9 1930 0,79 29,2 2990 0,79 48,3 5080 0,81
20 100 15,5 2530 0,79 21,2 3220 0,78 36,2 5640 0,80
750 12 2390 0,78 17,3 3450 0,77 28,1 5780 0,79
 214 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU

Puterea nominală transmisă de reductor Continuare tabelul 19

Mărimea reductorului

iN n1N 200 250 320

[r.p.m] PN MtE PN MtE PN MtE
  
[kW] [Nm] [kW] [Nm] [kW] [Nm]
1500 17,4 2200 0,77 25,8 3260 0,78 41,9 5370 0,79
25 100 13 2440 0,78 19,7 3690 0,77 31 5880 0,78
750 10,7 2610 0,77 15,5 3820 0,76 25,2 6290 0,77
1500 14,7 2280 0,75 21,6 3350 0,76 34,9 5500 0,77
31,5 100 11 2500 0,76 16,7 3840 0,75 26,1 6090 0,76
750 8,8 2630 0,73 13,2 3990 0,74 20,2 6210 0,76
1500 11,8 2170 0,71 17,5 3230 0,71 28,8 5460 0,73
40 100 9,1 2480 0,70 13,2 3600 0,70 21,3 5910 0,71
750 7,2 2540 0,68 10,6 3740 0,68 16,4 5980 0,70
1500 10,2 2210 0,67 13,9 3100 0,69 23,5 5440 0,71
50 100 7,9 2520 0,66 11,8 3860 0,67 17,1 5760 0,69
750 6,2 2590 0,64 8,6 3670 0,66 12,8 5560 0,67
1500 8,7 2240 0,63 12,4 3340 0,66 18,5 5230 0,69
63 100 6,7 2480 0,61 9,6 3670 0,62 14,7 5940 0,66
750 5,6 2670 0,59 7,6 3740 0,60 10,9 5600 0,63

Puterea nominală transmisă de reductor Continuare tabelul 19

Mărimea reductorului
400 500
n1N
iN P M P MtE
[r.p.m] N tE
 N

[kW] [Nm] [kW] [Nm]
1500 92,2 6430 0,84 137,4 9380 0,84
12,5 100 72 7280 0,83 110,8 11200 0,83
750 56,5 7580 0,82 89,7 11960 0,82
1500 84,3 7270 0,83 125,1 10930 0,84
16 100 63,9 8240 0,82 97,9 12670 0,85
750 51 8590 0,81 79,3 13520 0,82
1500 76,8 8180 0,82 110,8 11960 0,83
20 100 56,5 8900 0,81 87 13910 0,82
750 44,2 9190 0,80 70,7 14890 0,81
1500 61,9 7940 0,78 95,2 12370 0,80
25 100 48,3 9160 0,78 74,1 14260 0,79
750 37,4 9350 0,77 59,8 15160 0,78
1500 51,5 8670 0,77 85 13570 0,78
31,5 100 41,5 9660 0,76 65,9 15590 0,77
750 31,9 9810 0,75 52,3 16320 0,76
1500 45,5 8360 0,73 66,6 112810 0,74
40 100 34 9410 0,71 46,9 13160 0,72
750 26,5 9650 0,70 41,5 15310 0,71
1500 37,4 8630 0,71 56,5 13200 0,72
50 100 27,2 9130 0,69 43,5 14850 0,70
750 21,2 9240 0,67 33,7 14900 0,68
1500 31,9 9080 0,69 48,9 14030 0,70
63 100 23,4 9470 0,66 37,1 15230 0,67
750 18,1 9330 0,63 28,9 15170 0,64
 215 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
7REDUCTOARE MELCATE 1 M 1
Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului.
(a se vedea figura 7)
Tabelul 20
reductor.
Mărimea

C B E F H h a b m n p

[mm]
100 388 310 143 114 340 112 244 230 204 190
18
125 471 342 172 130 407 125 294 258 246 210
160 552 417 205 160 490 140 356 280 306 230
22
200 618 419 242 156 585 160 410 310 350 250
250 794 564 320 220 737 200 520 410 430 320 33
320 960 660 385 250 893 212 670 490 570 390
39
400 1035 758 470 300 1072 236 826 586 700 460
500 1450 970 600 370 1344 300 1060 720 920 580 45

Continuare tabelul 20
reductor.
Mărimea

Masa
d D t T r R ℓ L
reductor.
[kg]
[mm]
100 30 45 33 48,8 8 58 54
14 82
125 35 50 38 54,5 10 58 82
160 40 60 43 64 12 20 82 135
105
200 45 70 48,5 74,5 14 22 82 196
250 55 80 59 85 16 18 82 130 385
320 70 100 74,5 106 20 28 105 645
165
400 80 125 85,4 132 22 32 1240
130
500 90 170 95,4 179,4 25 40 240 2266

Dop de aerisire E
Capac de E F L
vizitare
R

T
D

H
A A B
d

p A B
s

m ℓ
u
a x
C

Fig. 7
 216 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
REDUCTOARE MELCATE 1 M 2
Dimensiuni de legătură şi de gabarit. Masa reductorului.
(a se vedea figura 8)
Tabelul 21
reductor.
Mărimea

C B E F H h a b m n s p

[mm]
100 396 310 143 114 340 120 244 230 204 190 35
18
125 461 344 172 130 410 155 294 258 246 210 50
160 550 409 205 160 510 200 356 280 306 230 60 20
200 626 420 242 156 592 220 410 310 350 250 65 22
250 793 564 320 320 710 270 520 410 430 320 68 33
320 960 660 385 250 900 360 680 490 570 390 75
39
400 1165 758 470 300 1085 430 826 586 700 460 90
500 1452 970 600 370 1325 580 1060 720 920 580 110 45

Continuare tabelul 21
Masa
reductor.
Mărimea

d D t T r R ℓ L reductor.
[kg]
[mm]
100 30 45 33 48,8 8 54
14 58 82
125 35 50 38 54,5 10 75
160 40 60 43 64 12 20 140
105
200 45 70 48,5 74,5 14 22 82 200
250 55 80 59 85 16 18 130 274
320 70 100 74,5 106 20 28 105 850
165
400 80 125 85,4 132 22 32 1692
130
500 90 170 95,4 179,4 25 40 240 2143

C
Dop de aerisire B
Ventilator E ℓ F L
R
d

H T
A
D

p h A B
s

n A B
m
a b

Fig. 8
 217 ANEXA 7.49
Zaharie MORARIU
METODOLOGIA DE ALEGERE A REDUCTORULUI
după S.C. “NEPTUN” ROMÂNIA

Valorile coeficientului de serviciu CS Tabelul 22

Categoria gradului
Tipul maşinii Durata de funcţionare
Maşină motoare de şoc
de lucru ore/zi
I II III
Motor electric Până la 3 0,8 1 1,5
A Turbină 3-10 1 1,25 1,75
Motor hidraulic 10-24 1,25 1,5 2
Până la 3 1 1,25 1,75
B Motor cu 4-6 cilindri 3-10 1,25 1,5 2
10-24 1,5 1,75 2,25
Până la 3 1,25 1,5 2
C Motor cu 1-2 cilindri 3-10 1,5 1,75 2,25
10-24 1,75 2 2,5

Valorile coeficientului de frecvenţă a pornirilor CF Tabelul 23

Porniri/oră 1-6 7-20 21-60 61-80 80-160 160
Tipul A 1,09 1,18 1,40 1,45 1,80
maşinii B 1,0 1,08 1,17 1,35 1,65
1,25
de lucru C 1,07 1,15 1,23 1,40

Din fişele cu caracteristici tehnice se alege, la raportul şi turaţia dorite, reductorul

pentru care:
PN  PE
unde PN este puterea nominală [kW].
Pentru a stabili dacă este necesară comandarea reductorului cu instalaţie de răcire se
calculează:
PT – limita termică a reductorului ;
CT – coeficient de temperatură;
CD – coeficient al duratei acţionare.

Valorile coeficientului duratei de acţionare CD Tabelul 24

Durată de
100 80 60 40 20
acţionare [%]
CD 1 1,2 1,4 1,6 1,8

Dacă:
 PT CT CD  PE se va comanda reductor fără răcire suplimentară.
 PT CT CD  PE se va comanda reductor cu răcire suplimentară prin serpentină
de apă cuplată la reţeaua curentă de apă.

Exemplu de notare a unui reductor conico - cilindric, cu axele în plan orizontal, cu o

treaptă de reducere, mărimea 125, raportul de transmitere 16, turaţia la intrare 1000 rot / min.
şi varianta de montaj AA:
Reductor 1CH – 125 - 16 – 1000 - AA – standard de firmă.
 218 ANEXA 7. 50
Zaharie MORARIU

LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
Formă constructivă pentru carcasă. Elemente de fixare. Dimensiuni.
(după norma DIN 736)

h1
d1
S

c
m
b
a
ℓ
Fig. 1.

Dimensiuni pentru carcasă Tabelul 1

Mărimea Masa
Simbolul d1 a b c h h1 l m s
plăcii de lagăr.
alezaj.
[mm] bază [kg]
SN 505 20 165 46 19 40 75 67 130 1,1
SN 506 23 90 77 M 12 3 1,7
185 52 22 50 150
SN 507 30 95 82 1,9
SN 508 35 2,8
110 85
SN 509 40 205 60 25 60 170 M 12 4 3,0
SN 510 45 115 90 3,4
SN 511 50 28 130 95 4,5
255 70 70 210 5
SN 512 55 135 105 M 16 5,5
30
SN 513 60 275 80 80 150 110 230 6 6,1
SN 515 65 280 80 30 80 155 115 230 M 16 6 6,8
SN 516 70 315 175 120 8,8
90 32 95 260 M 20 7
SN 517 75 320 185 125 10,0
SN 518 80 345 100 35 100 195 145 290 M 20 8 11,8
SN 520 90 380 110 40 112 215 160 320 9 15,6
M 24
SN 522 100 410 120 45 125 240 175 350 11 18,3
SN 524 110 410 120 45 140 270 185 350 23,0
M 24 11
SN 526 115 445 130 290 190 380 29,0
50 150
SN 528 125 500 150 305 205 420 M 30 14 36,0
SN 530 135 530 160 325 220 450 40,0
160 60 M 30 14
SN 532 140 550 170 345 235 470 47,0
 219 ANEXA 7. 50
Zaharie MORARIU

Rulmenţi şi elemente de fixare (dimensiuni în mm) Tabelul 2

oscilant DIN 630

oscilant DIN 630

oscilant DIN 635

oscilant DIN 635

Rulment cu role

Rulment cu role

Rulment cu role
Rulment cu bile

Rulment cu bile
Bucşă de fixare

Bucşă de fixare

Bucşă de fixare
Inel de Inel de

butoi DIN 635

Inel de
fixare fixare
alezajului

DIN 5415

DIN 5415

DIN 5415
Simbolul

202…K

222…K

232…K
fixare
12…K

22…K
d1 nr. × nr. ×
nr. ×
diametru diametru
×
()× ()×
lăţime
lăţime lăţime

SN 505 20 1205 K 20205 K H 205 2×52×5 2205 K 22205 K H 305 1×52×7 - -

SN 506 23 1206 K 20206 K H 206 2×62×7 2206 K 22206 K H306 1×62×10 - -
SN 507 30 1207 K 20207 K H 207 2×728 2207 K 22207 K H 307 1x72x10 - -
SN 508 35 1208 K 20208 K H 208 2×80×7,5 2208 K 22208 K H 308 1x80x10 - -
SN 509 40 1209 K 20209 K H 209 2×85×6 2209 K 22209 K H 309 1x85x8 - -
SN 510 45 1210 K 20210K H 210 2×90×6,5 2210 K 22210 K H 310 1x90x10 - -
SN 511 50 1211 K 20211K H 211 2×100×6 2211 K 22211 K H 311 1x100x8 - -
SN 512 55 1212 K 20212K H 212 2×110×8 2212 K 22212 K H 312 1x110x10 - -
SN 513 60 1213 K 20213K H 213 2×120×10 2213 K 22213 K H 313 1x120x12 - -
SN 515 65 1215 K 20215K H 215 2×130×8 2215 K 22215 K H 315 1x130x10 - -
SN 516 70 1216 K 20216K H 216 2×140×8,5 2216 K 22216 K H 316 1x140x10 - -
SN 517 75 1217 K 20217K H 217 2×150×9 2217 K 22217 K H 317 1x150x10 - -
SN 518 80 1218 K 20218K H 218 2×16016,2 2218 K 22218 K H 318 2x160x11,2 23218 K H 2318 1x160x10
SN 520 90 1220 K 20220K H 220 2x180x18,1 2220 K 22220 K H320 2x180x12,1 23220 K H 2320 1x180x10
SN 522 100 1222 K 20222K H 222 2x200x21 2222 K 22222 K H 322 2x200x13,5 23222 K H 2322 1x200x10
SN 524 110 - 20224K H3024 2x215x23 - 22224 K H 3124 2x215x14 23224 K H 2324 1x215x10
SN 526 115 - 20226K H3026 2x230x25 - 22226 K H 3126 2x230x13 23226 K H 2326 1x230x10
SN 528 125 - 20228K H3028 2x250x28 - 22228 K H 3128 2x250x15 23228 K H 2328 1x250x10
SN 530 135 - 20230K H3030 2x270x30,5 - 22230 K H 3130 2x270x16,5 23230 K H 23330 1x270x10
SN 532 140 - 20232K H3032 2x290x33 - 22232 K H 3132 2x290x17 23232 K H 2332 1x290x10

LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
Formă constructivă pentru carcasă. Elemente de fixare. Dimensiuni.
(după norma DIN 737)
Dimensiuni pentru carcasă Tabelul 3

d1 a b c h h1 l m s Mărimea Masa
Simbolul
plăcii de Lag.
alezaj.
bază [kg]
[mm]
SN 605 20 90 80 1,7
185 52 22 50 150 3
SN 606 23 95 82 M 12 2,1
SN 607 30 205 60 25 60 110 90 170 4 2,7
SN 608 35 205 60 25 60 115 95 170 M 12 4 3,0
SN 609 40 28 130 105 4,0
255 70 70 210 M 16 5
SN 610 45 30 135 115 4,7
SN 611 50 275 150 120 6,0
80 30 80 230 M 16 6
SN 612 55 280 155 125 7,5
SN 613 60 315 90 32 95 175 130 260 M 20 7 9,8
SN 615 65 100 195 140 12,0
345 100 35 290 M 20 8
SN 616 70 210 145 13,0
112
SN 617 75 380 110 40 215 155 320 M24 9 16,0
 220 ANEXA 7. 50
Zaharie MORARIU

Rulmenţi şi elemente de fixare (dimensiuni în mm) Tabelul 4

oscilant DIN 630

oscilant DIN 635

oscilant DIN 630

oscilant DIN 635

Rulment cu role

Rulment cu role

Rulment cu role
Rulment cu bile

Rulment cu bile
Inel de

butoi DIN 635

Inel de Bucşă
Bucşă de fixare
alezajului
Simbolul

203…K

213…K

232…K
fixare de
12…K

23…K
fixare nr. ×
d1 nr. × fixare
DIN diametru
diametru DIN
5415 () ×
() × lăţime 5415
lăţime

SN 605 20 1305 K 20305 K - H 305 2×62×8,5 2305 K - H 2305 1×62×10

SN 606 23 1306 K 20306 K - H 306 2×72×9 2306 K - H 2306 1×72×10
SN 607 30 1307 K 20307 K - H 307 2×80×10 2307 K - H 2307 1x80x10
SN 608 35 1308 K 20308 K 21308K H 308 2x90x10 2308 K 22308 K H 2308 1x90x10
SN 609 40 1309 K 20309 K 21309K H 309 2x100x10,5 2309 K 22309 K H 2309 1x100x10
SN 610 45 1310 K 20310K 21310K H 310 2x110x11,5 2310 K 22310 K H 2310 1x110x10
SN 611 50 1311 K 20311K 21311K H 311 2x120x12 2311 K 22311 K H 2311 1x120x10
SN 612 55 1312 K 20312K 21312K H 312 2x130x12,5 2312 K 22312 K H2312 1x130x10
SN 613 60 1313 K 20313K 21313K H 313 2x140x12,5 2313 K 22313 K H 2313 1x140x10
SN 615 65 1315 K 20315K 21315K H 315 2x160x14 2315 K 22315 K H 2315 1x160x10
SN 616 70 1316 K 20316K 21316K H 316 2x170x14,5 2316 K 22316 K H 2316 1x170x10
SN 617 75 1317 K 20317K 21317K H 317 2x180x114,5 2317 K 22317 K H 2317 1x180x10
 Zaharie MORARIU
ANSAMBLUL TRANSMISIE MECANICĂ
CU TCT ŞI REDUCTOR CILINDRIC
Ø 75 H8 / k 7

A12
M

221
H8 H8
Ø 40 Ø 55
f7 f7

ANEXA 7.51.
a12

TABEL DE COMPONENŢĂ ŞI INDICATOR

 Zaharie MORARIU
ANSAMBLU TRANSMISIE MECANICĂ
CU TCD ŞI REDUCTOR CONIC

Ø 80 H7/k6
Ø 70H7/k6
N

222
M

H8
H8 Ø 50
Ø 35 f7
f7

ANEXA 7.52.
A TABEL DE COMPONENŢĂ ŞI INDICATOR
 223
Zaharie MORARIU ANEXA 7.53
1. ALEGEREA LUBRIFIANTULUI PENTRU UNGEREA ANGRENAJELOR

Alegerea lubrifiantului se face în funcţie de tipul angrenajului, de regimul de lucru şi

de încărcare. Pentru reductoarele cu mai multe trepte, regimul de ungere este determinat de
ultimele treapte de reducere. Materialul de ungere trebuie să aibă capacitatea de a asigura
ungerea, adică să reducă frecarea, uzura şi griparea.
Pentru transmisiile deschise la care v ≤ 1 m/s se utilizează unsorile consistente de uz
general (U75; U100), iar pentru 1< v ≤ 4 m/s, respectiv pentru transmsiile mari se folosesc
unsori aditivate cu grafit coloidal (U100 G).
Pentru viteze mari (v = 4...15 m/s) se folosesc uleiurile minerale aditivate sau
neaditivate.
Viscozitatea cinematică a uleiului de ungere la temperatura de 500C (ν50), pentru
angrenajelor cilindrice şi conice, se determină în funcţie de parametrul fimului de ulei

DF 2
xu H, (1)
5
10 v t1
unde: DF – duritatea cea mai mică a flancurilor dinţilor, în unităţi Vickers, dată în tabelul 1;
σH – presiunea hertziană maximă, în MPa; vt1- viteza tangenţială a pinionului în polul
d w1 n1
angrenării, dată de relaţia: v t1 m/s .
60 000

Corespondenţa dintre durităţi Tabelul 1.

Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea
Vickers Brinell Rockwel Vickers Brinell Rockwel Vickers Brinell Rockwel
HV HB HRC HV HB HRC HV HB HRC
900 66,9 500 48,7 250 250 23
880 66,3 490 47,7 245 245 22,1
860 - 65,7 480 - 47 240 240 21,2
840 65 470 46,3 235 235 20,2
820 64,3 460 45,6 230 230 19,2
800 63,6 450 430 44,8 225 225
780 62,8 440 423 44 220 220
760 - 62 430 415 43,2 215 215 -
740 61,2 420 408 42,4 210 210
720 60,4 410 400 41,5 205 205
700 59,5 400 392 40,7 200 200
690 59 390 385 39,8 195 195
680 - 58,5 380 376 38,9 190 190 -
670 58 370 358 38 185 185
660 57,5 360 359 37 180 180
650 57 350 350 36 175 175
640 56,5 340 340 34,9 170 170
630 - 56 330 330 33,8 165 165 -
620 55,5 320 320 32,7 160 160
610 55 310 310 31,5 155 155
 224
Zaharie MORARIU ANEXA 7.53
Continuare tabelul 1.
Duritate Duritate Duritate
Duritate Duritate Duritate Duritate Duritate Duritate
a a a
a a a a a a
Rockwe Rockwe Rockwe
Vickers Brinell Vickers Brinell Vickers Brinell
l l l
HV HB HV HB HV HB
HRC HRC HRC
600 54,4 300 300 30,3 150 150
590 53,9 295 295 29,6 145 145
580 - 53,3 290 290 29 140 140 -
570 52,8 285 285 28,3 135 135
560 52,2 280 280 27,6 130 130
550 51,6 275 275 26,9 125 125
540 51 270 270 26,2 120 120
530 - 50,4 265 265 25,4 115 115 -
520 49,7 260 260 24,6 110 110
510 49,1 225 255 23,8
În funcţie de parametrul fimului şi aspectele constructive şi de funcţionare ale roţilor
dinţate, din diagrama dată în fig.1, se determină viscozitatea cinematică a uleiului la
temperatura de 500C.
500
400
ν50 [cSt]

300
200
150
100
90
80
70
60
50
40
30

20
1 3 10 30 100 300 1000 3000 10 000
2 5 20 50 200 500 2000 5000 xu

Fig. 1. Dependenţa dintre viscozitatea uleiului ν50 [cSt] şi parametrul filmului xu

Tipul uleiului se alege din tabelul 2, în funcţie de viscozitatea cinematică ν50 [cSt], iar variaţia
viscozităţii uleiului cu temperatura este dată în fig.2.
Uleiuri minerale pentru ungerea angrenajelor Tabelul 2.
Viscozitatea
Starea de aditivare a Indicele de Punctul de
Tipul uleiului cinematică
uleiului viscozitate IV curgere [0C]
ν50 [cSt]
T80 neaditivat 22 -
T90 neaditivat 30 -
T90 neaditivat 34 -
TIN 25 EP mediu aditivat 25 60 -25
TIN 42 EP mediu aditivat 42 60 -25
TIN 55 EP mediu aditivat 55 60 -20
TIN 82 EP mediu aditivat 82 60 -20
 225
Zaharie MORARIU ANEXA 7.53
Continuare tabelul 2.
Viscozitatea
Starea de aditivare a Indicele de Punctul de
Tipul uleiului cinematică
uleiului viscozitate IV curgere [0C]
ν50 [cSt]
TIN 125 EP mediu aditivat 125 60 -15
TIN 200 EP mediu aditivat 200 70 -10
TIN 300 EP mediu aditivat 300 70 -4
TIN 210 Epc mediu aditivat 210 65 -10

10 104
8 Viscozitatea
6 400 1000 cP la 500C 8 cinematică
6
ν [cSt]
Viscozitatea dinamică η în [N·s / m2] sau [Pa·s]

4 630 4 pentru
3 3 ρ = 900 kg/m3
2 160 2
250
1 103
0,8
8
0,6 63 6
0,4 100
0,3 4
40 3
0,2 50
2 2
5
0,1 31, 102
0,08 16 5
0,06 8
20
6
0,04 10
12,5 4
0,03
3
0,02 6,3
2

0,01 4,0
10
0,008 8
0,006 2,5 6
0,004
1,6 4
0,003
3
0,002
1,0 cP la 500C 2

0,001 0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Temperatura t [ 0C ]

Fig.2. Variaţia viscozităţii cu temperatura

 226
Zaharie MORARIU ANEXA 7.53
2. CALCULUL TERMIC AL REDUCTOARELOR

Randamentul reductorlui se dfineşte ca raport dintre puterea de pe arborele de ieşire

din reductor şi puterea de intrare în reductor. Prin randament se cuantifică pierderele datorate
pierderilor prin frecare care au loc în reductor (angrenaje; lagăre, antrenarea lubrifiantului din
baie şi ventilatorul de răcire).
Randamentul reductorului este dat de relaţia
m n
R a l u v, (2)
unde; ηa - randamentul unui angrenaj; m - numărul de angrenaje; ηl - randamentul lagărelor,
pentru o pereche de rulmenţi ηl = 0,99…0,995; n - numărul de perechi de lagăre; ηu -
randamentul datorat pierderilor prin barbotarea lubrifiantului ; ηv - randamentul ventilatorului
de răcire al reductorului.
Randamentul angrenajului cilindric sau conic
z1 z 2
a 1 k , (3)
cos z1z 2
unde: μ - coeficientul de frecare dintre flancuri (μ = 0,04…0,06 pentru danturi prelucrate
foarte îngrijit şi roţi rodate; μ = 0,06…0,10 pentru danturi prelucrate îngijit prin frezare sau
rectificare); εα - gradul de acoperire; β - unghiul de înclinare a danturii; kμ - factor ce ia în
considerare gradul de prelucrare a danturii şi viteza periferică (kμ = 1,6 pentru roţi nerodate;
kμ = 1…1,6 pentru roţi de viteză mare - v > 15 m/s; kμ = 0,6…1 pentru roţi rodate);
Randamentul datorat pierderilor prin barbotarea uleiului

200
8 v tw b 2 v tw t
z1 z 2
u 1 , (4)
6
10 P1
unde: vtw -viteza tangenţială a roţii cufundată în ulei [m/s]; b2 - lăţimea roţii cufundată în ulei
[mm]; υt - viscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare a reductorului [cSt]; P 1 -
puterea transmisă de arborele roţii z1 [kW]; z1 + z2 - suma dinţilor roţilor cilindrice sau conice
aflate în angrenare.
Randamentul ventilatorului de răcire al reductorului

0,305 10 3 v 2v
v 1 ,
P1
unde vv este viteza periferică a ventilatorului [m/s].

Calculul termic al reductorului constă în determinarea temperaturii uleiului în

funcţionare tu şi raportarea ei la o temperatură admisibilă tua = (80...95)0C. Temperatura
uleiului în funcţionare se determină din ecuaţia de bilanţ termic dintre căldura generată prin
frecare şi căldura transferată mediului. Puterea pierdută prin frecare este tocmai căldura
generată şi este dată de relaţia
1 R
Pf P1 1 R Piesire . (5)
R

Ecuaţia de bilanţ termic este dată de relaţia

 227
Zaharie MORARIU ANEXA 7.53

P1 1 R KS tu t0 , (6)

unde K este coeficientul global de transfer termic dat în [W/m2K], dat în tabelul 3 şi S este
suprafaţa carcasei răcită de aer, dată în m2.

Tabelul 3.
Coeficientul global de transfer
Modul de răcire a reductorului
termic – K kW / m 2 K
0,008…0,010 Circulaţie redusă a aerului.
0,014…0,018 Circulaţie bună a aerului.
Ciculaţie forţată a aerului prin intermediul
0,020…0,028
ventilatorului montat pe arborele de intrare în reductor.
Utlizarea unei serpentine cu apă de răcire, montată în
0,090…0,210
baia de ulei (viteza apei mai mică de 1 m/s).

Temperatura uleiului în funcţionare se obţine din relaţia 6

P1 1 R
tu t0 t ua (7)
KS

Dacă în relaţia 6 se pune condiţia tu = tua, rezultă puterea termică limită a reductorului

KS t ua t 0
P1T P1 . (8)
1 R

Dacă condiţiile din relaţiile 7 şi 8 nu sunt îndeplinite se pot lua următoarele măsuri:
nervurarea carcasei, prin care se măreşte suprafaţa carcasei S;
montarea unui ventilator pe arborele pinionului, prin care se măreşte viteza de
circulaţie a aerului în jurul carcasei şi prin aceasta creşte K;
răcire suplimentară prin montarea în baia de ulei a unei serpentine prin care
circulă apă;
mărirea distanţei dintre axe, măsură neeconomică.

3. SISTEME DE UNGERE ALE ANGRENAJELOR

Sistemul de ungere trebuie să asigure în timpul funcţionării o peliculă continuă de

lubrifiant între flancuri.
Ungerea prin imersiune (barbotare) este posibilă până la viteze de până la 15 m/s (fig.
3 şi 4). Adâncimea de imersare a roţii trebuie să fie mai mare sau egală cu înălţimea dintelui,
sau egală cu două până la şase module (hu = (2...6) m). La reductoarele cu mai multe trepte,
pentru treptele rapide se recomandă folosirea unor roţi auxiliare libere pe axe, imersate în ulei
şi care angrenează cu roata dinţată (fig.3). Capacitatea băii de ulei este de 0,35...07 litri pentru
1 kW transmis.
 228
Zaharie MORARIU ANEXA 7.53

hu

Fig. 3. Ungerea prin Fig. 4. Ungerea prin barbotare Fig.6. Ungerea cu

barbotare cu roată auxiliară de ungere. jet de ulei

Ungerea centralizată cu jet de ulei se foloseşte pentru viteze v > 12 m/s (fig..5). Uleiul
este adus în zona angrenării cu ajutorul unei instalaţii hidraulice şi este pulverizat printr-un
sistem de diuze, în zona de angrenare, pe dantura celor două roţi.
Un sistem de ungere indicat pentru angrenajele care lucrează la viteze mari şi foarte
mari (v > 20 m/s), respectiv la temperaturi ridicate, îl constituie ungerea cu amestec bifazic
lubrifiant – aer. Jeturile de amstec ulei-aer fiind dirijate spre zona de angrenare, în mod
asemănător ungerii cu jet de ulei.
 229
Zaharie MORARIU

BIBLIOGRAFIE

1. Adumitrăcesei I.D. ş.a. (1998) – Economie politică.

2. Câţu Dumitru ş.a. (1999) – Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, lucrări
practice, Ed. Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret.
3. Covrig Mihai ş.a. (2001) – Managementul de Proiect, U.P.Bucureşti
4. Drăgan C.M. (1985) – Sistemul costurilor normate, Ed. Tehnică, Bucureşti.
5. Filipoiu Dan, ş.a. (2002) – Transmisii mecanice, Îndrumar de proiectare,
U.P.Bucureşti
6. Filipoiu Dan, ş.a. (2003) –Tehnologii şi utilaje tehnologice, "costuri de fabricaţie"
Editura Printech, Bucureşti.
7. Froman Bernard (1998) – Manualul calităţii
8. Gafiţeanu Mihai ş.a. (1983, 1985) – Organe de maşini, vol. I şi vol. II, Ed. Tehnică,
Bucureşti.
9. Gherasim Toader (1995) – Microeconomie, vol. I şi II.
10. Halciuc Elena (1999) – Metode moderne de calculaţie a costurilor, Ed. Polirom, Iaşi.
11. Horovitz B. ş.a. (1980) – Transmisii şi variatoare prin curele şi lanţuri, Ed. Tehnică,
Bucureşti.
12. Hart Norman (2000) – Marketing industrial.
13. Ioniţă Ion (2000) – Ingineria valorii, Editura Economică, Bucureşti.
14. Miloiu Gh. ş.a. (1980) – Transmisii moderne, Ed. Tehnică, Bucureşti.
15. Morariu Zaharie (2004), Organe de maşini, Îndrumar de proiectare pentru
specializarea "Inginerie economică", Profil mecanic, Editura Bren, Bucureşti. 173 pag.
16. Morariu Zaharie (2004),Componentele sistemelor mecanice pentru"Inginerie
economică", Profil mecanic, Îndrumar de laborator, Editura BREN, Bucureşti, 61 pag.
17. Morariu Zaharie (2006), Organe de maşini, "Inginerie economică", Profil mecanic,
TEORIE ŞI APLICAŢII, Editura BREN, Bucureşti, 110 pag.
18. Moşteanu Tatiana (1999) – Culegere de aplicaţii practice şi studii de caz la
disciplina “Preţuri şi concurenţă”, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti.
19. Niculescu Elena (2000) – Marketing modern, Ed. Polirom, Iaşi.
20. Rădulescu Gh. ş.a. (1986) – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol.
III, Ed. Tehnică, Bucureşti.
21. Sztojanov Elza (2000) – Contabilitate generală şi Contabilitate financiară,
U.P.Bucureşti.
22. * * * (2000) – Curs, Relansin, U.P.Bucureşti
23. * * * (1997) – Fiscalitate, Ministerul finanţelor.
24. * * * - Catalog de produse – Reductoare, S.C. Neptun Câmpina, România.
25. * * * - Catalog de produse – Reductoare, Firma Flender, Germania.
26. * * * - Catalog de produse – Motoare electrice, S.C. UMEB, România.
27. * * * - Catalog de produse - Curele trapezoidale - DAYCO Europe GMBH, Germania
28. * * * - Colecţia de legi în vigoare.
 230
Zaharie MORARIU

CUPRINS
0. Prefaţă .pag
1. OBIECTIVELE PROIECTULUI……………………………………………………………………………. 1
2. TRANSMISII MECANICE - ELEMENTE CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE ………..... 2
3. STRATEGIA PROIECTULUI……………………………………………………………………………….. 8
4. TRANSMISIA MECANICĂ - PRODUS NOU…………………………………..…….………….……… 11
5. SELECTAREA IDEILOR - POTENŢIALUL DE PIAŢĂ ŞI CAPACITATEA FIRMEI………….. 12
6. CREAREA ŞI TESTAREA CONCEPTULUI - TRANSMISIE MECANICĂ….…………………….. 15
6.1. Stabilirea rapoartelor de transmitere………………………………………………………… 15
6.2. Alegerea motorului electric…………………………………………………………………… 20
7. PROIECTAREA TRANSMISIEI MECANICE…………………………………………………………… 23
7.1. CALCULUL CINEMATIC ŞI ENERGETIC AL TRANSMISIEI MECANICE…………. 23
7.1.1. Calculul turaţiilor……………………………………………………………………… 23
7.1.2. Calculul puterilor……………………………………………………………………... 23
7.1.3. Calculul momentelor de torsiune……………………………………………………... 23
7.1.4. Predimensionarea arborilor şi alegerea dimensiunilor capetelor arborilor…….… 23
7.2. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE…………….…...... 25
7.3. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE DINŢATE…………………………..... 35
7.4 PROIECTAREA REDUCTORULUI CU ROŢI DINŢATE………………………………... 42
7.4.1. ALEGEREA REDUCTORULUI CU ROŢI DINŢATE…………………………..…. 42
7.4.2. PROIECTAREA ANGRENAJELOR………………………………………………… 44
7.4.2.1 Angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi……………………………………….. 44
7.4.2.2 Angrenajul conic cu dinţi drepţi……………………………………………... 50
7.4.3. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE…………………………………………....... 55
7.4.3.1. Forţele în angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi…………………….………. 55
7.4.3.2. Forţele în angrenajul conic cu dinţi drepţi………………………………….. 56
7.4.4. REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE - ELEMENTE CONSTRUCTIVE ………...... 57
7.4.4.1. Construcţia roţilor dinţate…………………………………………….. 57
7.4.4.2. Construcţia carcaselor…………………………………………………. 58
7.4.4.3. Alegerea rulmenţilor…………………………………………………… 59
7.4.4.4. Alegerea sistemului de etanşare……………………………………………… 61
7.4.4.5. Stabilirea formei constructive pentru arbori …………………….…...... 62
7.4..5. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRILOR ARBORE - BUTUC……………. 64
7.4. 6. CALCULUL REACŢIUNILOR ŞI CONSTRUIREA DIAGRAMELOR DE
MOMENTE ÎNCOVOIETOARE ŞI DE RĂSUCIRE ……………………………............ 64
7.4.7. VERIFICAREA RULMENŢILOR……………………………………………………… 65
7.4. 8. DEFINITIVAREA PROIECTĂRII ARBORILOR…………………………………….. 69
7.4. 9. ALEGEREA CUPLAJELOR PERMANENTE………………………………………… 71
8. ELEMENTE DE ANALIZĂ ECONOMICĂ..………………………………………….......…… 73
8.1. STABILIREA PREŢULUI …………………………………………………………………. 73
8.2. RENTABILITATEA FIRMEI…………………………………………………………….….. 77
8.3. PIAŢA FIRMEI………………………………………………………………………………... 83
8.4. ELEMENTE ALE CERERII DE PRODUSE………………………………………………. 85
8.5. ELEMENTE ALE OFERTEI DE PRODUSE………………………………………………. 86
 231
Zaharie MORARIU

9 ANEXE…………………………………………………………………………………………………………… 93
Anexa 3. 1. Documentaţia tehnică………………………………………………………………….. 95
Anexa 3. 2. Elemente necesare pentru întocmirea documentaţiei tehnice………………………. 98
Anexa 6. 1. Motoare asincrone de uz general…………………………………………….……….. 109
Anexa 7. 1. Subansamblul transmisiei prin curele trapezoidale…………………………………. 112
Anexa 7. 2. Subansamblul transmisiei prin curele dinţate……………………………………….. 113
Anexa 7. 3. Materiale pentru roţi dinţate………………………………………………………….. 114
Anexa 7. 4. Construcţia roţilor dinţate…………………………………………………………….. 116
Anexa 7. 5. şi 7. 6. Elemente constructive pentru arbori…………………………………………. 117
Anexa 7. 7. Găuri de centrare - forme şi dimensiuni……………………………………………… 119
Anexa 7. 8. Rulmenţi radiali cu bile………………………………………………………………... 120
Anexa 7. 9. Rulmenţi radiali-axili cu role conice………………………………………………….. 121
Anexa 7. 10. Valorile coeficienţilor pentru rulmenţii radiali cu bile…………………………….. 122
Anexa 7. 11. Valorile coeficienţilor pentru rulmenţii radiali-axili cu role conice……………… 123
Anexa 7. 12. Manşete de rotaţie……………………………………………………………………. 124
Anexa 7. 13. Forme constructive de casete pentru rulmenţi……………………………………... 125
Anexa 7. 14 Forme constructive de capace ……………………………………………………….. 126
Anexa 7. 15. Dopuri de aerisire şi de golire ………………………………………………………. 127
Anexa 7. 16…7.17. Şuruburi. Piuliţe. Şaibe…………………………………………….…………. 128
Anexa 7. 19. şi 7.20. Pene paralele…………………………………………………………….…… 131
Anexa 7. 21. Elemente constructive pentru carcasă………………………………………………. 133
Anexa 7. 22. Construcţia reductorului cilindric cu roţi durificate şi o treaptă de reducere ........ 134
Anexa 7. 23 Construcţia reductorului conic cu roţi durificate şi o treaptă de reducere ……….. 136
Anexa 7. 24 Reductoare cilindrice şi conice orizontale – desene de anbansamblu……………... 138
Anexa 7. 25 Reductoare cilindrice şi conice verticale – desene de anbansamblu………………. 140
Anexa 7. 26. şi 7. 27. Desene de execuţie pentru roata dinţată cindrică şi conică ………….…… 142
Anexa 7. 28. şi 7. 29. Desene de execuţie pentru arbori cu pinion cilindric sau conic…….…….. 144
Anexa 7. 30. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor…………………………………………….. 146
Anexa 7. 31. Valorile concentratorilor de tensiuni………………………………………………... 147
Anexa 7. 32. Coeficientul de serviciu pentru cuplajele elastice………………………………….. 148
Anexa 7. 33. şi 7. 34. Cuplajul elastic cu bolţuri - construcţie, materiale şi dimensiuni………... 149
Anexa 7. 35. Curele trapezoidale tip SP - firma DAYCO………………………………………. .. 151
Anexa 7. 36. Curele trapezoidale tip SPX - firma DAYCO………………………………………. 154
Anexa 7. 37. Transmisii prin curele trapezoidale multiple tip PV - firma DAYCO……………. 157
Anexa 7. 38….7.41. Puterea transmisă de o curea de tip SP - firma DAYCO…………….......... 164
Anexa 7. 42 şi 7.43. Puterea transmisă de o curea de tip SPX - firma DAYCO……………....... 172
Anexa 7. 44….7.47. Puterea transmisă de o curea de tip H,J,L şi M - firma DAYCO……........ 178
Anexa 7. 48. Reductoare cu roţi dinţate după firma FLENDER – GERMANIA……………… 189
Anexa 7. 49. Reductoare cu roţi dinţate după firma NEPTUN –CÂMPINA…………………… 201
Anexa 7. 50. Lagăre cu rostogolire. Forme constructive, dimensiuni şi montaj……………….. 218
Anexa 7. 51. Ansamblul transmisiei mecanice cu TCT şi reductor cilindric………………… 221
Anexa 7. 52. Ansamblul transmisiei mecanice cu TCD şi reductor conic………………… 222
Anexa 7. 53. Alegerea lubrifiantului – Calculul termic – Alegerea sistemului de ungere 223
10. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………….. 229
11 CUPRINS……………………………………………………………………………………………. 230