TEHNiCA,

PRODUCTIE . . . . . . . . . . pag. 2-3

A utoutilarea, obiectiv prioritar al
tinerilor
RADIOTEHNICA PENTRU
ELEVI ............. pag. 4-5
Stabilizatoare de tensiune

Metronom

Efecte sonore
CQ-YO ............. pag.6-7
Multiplicarea
de amplitudine
CITITORII RECOMANDA ... pag. 8-9
Reglaj de ton
Amplificatoare AF
Sesizor de
Dispozitiv de reglare a vitezei trenu-
letelor electrice
Iluminare
TEHNICA MODERNA ..... pag. 10-11
Dispozitive optoelectronice
TEHNIUM PENTRU CERCU-
RILE TEHNICO-APLICATIVE ... pag. 12-13
Avizo-ul Romnia
AUTO-MOTO
Automobilul iarna
ASC-auto pentru tineret
..... pag. 14-15
Semnalizarea
CONSTRUCTII-AMENAJARI. .. pag. 16-17

Pat rabatabi I
Conserve de sterilizate la abur,
Practic, util
PUBLICITATE .....
Casetofonul Star
Utilizarea solare
FOTOTEHNI
1
cA ....
Determinarea dominantei
pozitivului color
Corp de iluminat multiplu
DIN REVISTELE DE
SPECIAUTATE ..
cu diode LED
Amplificator de
Receptor
Mixer
Tir
pag. 18
pag. 19
pag.20-21
. ... pag. 22
MAGAZIN . . . . .. . . . . . pag. 23
ne un skate-board
Pentru balconul
Mozaic
Sfaturi practice
Cuvinte
REDACTIEI . . . . . . pag. 24
Radioservice
Optoelectronica, relativ in
a cunoscut in ultimii ani o dez-
voltare, dispozitivele optoelectronice constituind ele-
mente n domenii extrem de variate. Obiectul
ei il constituie fenomenele ce apar la luminii
in diverse materiale fenomenele ce conduc la emisia
luminii din anumite dispozitive electronice atunci cnd
acestea snt polarizate electric. Optoelectronica nu
trebuie cu optica aceasta din
studiind propagarea fasciculelor de electroni prin
extinderea legilor fundamentale ale opticii.
Trebuie intre fenomenele optice
structura a o
De exemplu, emisia luminii efectele foto-
electrice nu pot fi a face apel la structura
a mai exact la faptul fiecare
nucleu atomic are un electronic. O
emite atunci Cnd electronii
pe niveluri energetice inferioare, in timp ce efectul foto":
electric se produce atunci cnd, sub luminii,
unii electroni sint din edificiul atomic.
unei al"vn.,1=-
inc:epltd: realUzi.rile
ce
utilizarea unor telliftt)logii iIilIHMJ"!:nIlL
c!tlitc)lu! in-
ca Ii-
al autouti-
P .. ,,, ... ,"',,..,"I comisiei

Ci. comitetului
nflrl'irl,rinriA!'ii este deosebit de bogat.
ni le
pre-
a acestor scule
este ca efect economic
scull'tarea 'termenului de
livrare pentru in-
du!stJ'iaMle care asemenea
de scule.
al obiectivelor noas-
tre. procesul permanent de
optimizare al produselor realizate
1D diferite ale intreprinderii,
inlocui.r. diversificarea produc-
a subansambSurilor. Printre
recente se poate
na aportul tinerilor uteei in pro-
ducerea unor intens
solicitate de industria construcioa-
re de cum ar fi de
a . ezat frezat AF 180, de
redificai, slrunguri carusel de mari
dimensiuni, autentice premiere in-
dustriale.
v ederea
nologii, cit pen1b:u il. :se
uupa ,acestoa
timizArb.
Cursurile de ridiCit!l'e a
ganizate pe mesellii fie.-
zori, eSecbiicierd" ITe:tiflicatorii)
se
U.T.C., prezentind lti:narilinr cit
multe probleme ale meseriei
noi aduse in elc.
dinbe
sint tineri absolventi ai inviliminruluii
superior tehnic asigum atit o
documentat:l a expuneriD. ci U1I1I
contact permanent cu nO!l.dili!ie telhllrniioo
Facultatea
de
metodelor calcul si terma!lo(liii,ol'
realizare. Realizarea' rii",n,.,.,.iti""I"i
ndoit (autor Amal Popescu)
COlnSliWlle o contributie la auto-
intreprinderii. '
de
au probleme tehnice
economice considerabile n re-
ducerea consumului de metal. S-au in-
locuit astfel ghidajele de bronz cu
mase plastice, s-au realizat noi repere
pentru carcase necesare cu
la agregate
au fost tipuri de motoare ro-
reducindu-se astfel
Printre n ..
tehnice
de Cristian
Ghieoirgrte Victor, ion Her-
du, care s-au remarcat atit n
ct prin rezultatele In
urma de optimizare a
Realizarea unor de
de absolventi ai Academiei de
studii economice' constituie un pas
vederea cu
formative deosebite pentru ti-
nu
co-
/U;r,n,-n,nn o
tinerilor
z
muncii de n activitatea
acestora, comitetul U.T.C. din
de agre-
prin comisiile sale, mai are de
cteva importante.
Este vorba de
problemele

utilizati sub
Colaborarea cu
tii institutelor de ",,,,,,,,,.'in ..
de asemenea, poate
prin prezentarea unei palete mai
de probleme tehnice,
a valorii in vederea ro.,,'nl,, ..... ii
lor de
profil.
Din partea cadrelor didactice din in-
superior tehnic econo-
mic se impune, de asemenea, o
rire mai a de diploma
elaborate de cu o
de intreprindere, pentru ca
acestea nu simple
inchise ntre copertele unui ci
se materializeze prin prelucrarea
concluziilor propunerilor de
mizare de factorii
din
'*
ntreprinderea de din
o unitate a
are un profil unic n
Un colectiv harnic de muncitori,
nicieni ingineri periodic
insemnate de plan,
deosebite la capitolul economiilor de
materiale materii prime, indeplinirea
cotel.?f de des-
tinate exportului. In acest an, sarcinile
colectivului au crescut la
cu 22 la la
manit cu 21 la o valoare de 25 la
din se
pe seama produselor noi reproiec-
tate, iar fondurilor fixe trebuie
de la 1 300 de lei
la 1 500 de lei
Materializarea in bune a
acestor sarcini s-a realizat prin adop-
tarea respectarea unor programe
precise care buna organizare
a executarea prin autouti-
Iare a unor utilaje specifice.
prin n ritm rapid a produc-
de SDV-uri, prin asigurarea unei
mai eficiente intre comparti-
mentele de proiectare
uta-
de la Intreprinderea de meca-
(o unitate industria-
a cu o medie de de
23 de ani) ne Mir-
cea secretarul comitetului
'U.T.C.:
De la o relativ
intreprinderea
a ajuns la un impre-
sionant de tipodimensiuni, asimi-
Jind in prod aparate
de SDV-uri de mare com-
petitivitate pe plan in-
ternational. Peste al la din
membrii colectivului intreprinde-
rii sint tineri aceasta
cu un serios certificat de ncredere
acordat pentru realiza-
rea unei din ce n ce mai
complexe, cu indici tehnico-
economici. De la micrometre
blere am trecut la de pa-
sametre, indicatoare cu oro-
logerie cu relee de timp
cu precizie de 0,5 S, de
control activ, dure din cara
buri metalice sinferizate,
amovibile, scule diamanfafe, scule
pneumatice efc.
o acor-
educatiei tehnice a tinerilor
n' coleclivul nostru prin
cursuri de ridicare a
cursuri de desen tehnic, demonstra-
RIUIl1Mztltori iill"r
pentru a le-
problemele
de optimizarea, pftllo-
de produsa Ad-
fei s-a le asimilMea de apa-
fate de con:b'GI activ! la pmiecf.a..
rea realizarea unor complexe
stand uri de
Autoutimarea
derea de selnnificcltia
unei LaIf<!l!r:Me-,
rul de productiei impune
realizarea unor specia'-
le. Pe de parte" noi econo-
mice cu profil similar. ce au luat
la Vaslui.
de inregistmtii !Ia ca-
pitolul aufoutilare. Pentru intreprinde-
rea de aparate de controll
din Vaslui, sectiei de auio-,
utilare se traduce 22
cu valoare de aproape
lei. Printre roadele gind iri tehnice des-
tinate se
pentru frezat
manometru,
prelucrarea. a 12 piese" ma-
de rol uit aplafisat, de r0-
dat mecanismele sian-
dul de verificat dozat termomano-
metre.
cum ne spunea
giner Ion Voiculescu,
autoutilare; dn acest domeniu nu
se poate vorbi de in fiec:cue
zi putem fi confruntati cu proble-
me tehnice deosebite:, cam nece-
originale menite fis.,
in tii01p obied:hrelers
stabilite penlm economisil'ea
teriilOf prime 18-
ducerii consumuril. fi..
produseJlorE FiieGm!)
nou utilaj subansamblu
o deosebHi de la plan-
le punens. in functio-
nare. Performantele pnJdusell_ i.
treprinderii nu pal: fi obtin.
o calitate a muncii
in toate
aici o prE!iOCUpare
colaborarea
. dintre
la
con-
pentru
101 ani
1!W)dWicti,ej industriale

1-la sectia
maBtai
.. din
intirepriiRiderea
de r ..

ce-
E .. cet2spul!1d de
ca.Iliiia'lea UEIl.
ptI'OdUise .EIl.cat
si_ fiaelii..
comerciale cu
credere cu care au iost
care loc de
de muncitori, tef1ni,Cen
Aportul la
utilizarea randament de
tivitate a adus colectivului
treprinderii de bineme-
ritate succese, situind-o printre
economice
muncind
a saltului de la
la reala
colectiv utecistiilor
treprinderii de
lui uman
de care dispun.
STANCULESCU
3
ITIBIUZAIDARI
II 11111011
Rl se alege astfel ca prin
Dz un curent de 15 - 20 mA.
R
2
curentul prin tranzistorul
TI sub valoarea de
acesta. Folosind pentru T 2 un tranzistor
de putere (ASZ 15, 'lI 4), montajul poate
debita de la 1 A.
R3 se ia ntre 4,7 10 kQ, iar conden-
satorul C de 500-1000 Tensiunea
la intrare va fi cu 25 - 30 la
mai mare dect valoarea de refe-
a diodei Zener.
o de stabilizator cu
tranzistoare este n fig. 10.
Spre deosebire de montajul de principiu
din fig. 9, n acest caz tensiunea
la bine este
in intervalul aproximativ 0-9 V,
la un curent de de la 1 A.
Reglajul tensiunii de
prin polarizarea bazei lui TI cu o frac-
din tensiunea de
a diodei Zener, folosindu-se n acest
scop P, montat n paralel
pe dioda poate fi ntre
2 10 kQ, valoarea stabilin-
du-se experimental (rezultatele depind
de calitatea tranzistorului T 1)' Se poate
ncerca direct un de 5 kQ,
corectndu-l, este nevoie, printr-o
R
2
n paralel (mai mare sau
cel cu valoarea
metrului).
Tranzistorul de putere T
2
(ASZ 15,
ASZ 16, ASZ 17 etc.) va avea factorul
beta mai mare de 25. El se va monta
obligatoriu pe un radiator din de
aluminiu de 1,5 - 2 mm grosime, cu su-
de cel 150 cm
2
.
tranzistorului este mult mai
acesta se n exteriorul apara-
de exemplu pe capacul cutiei.
Schema rezultate bune n
alimentarea radioreceptoarelor tranzis-
torizate a unor montaje electronice
simple. sale snt mo-
deste n factorului de stabilizare
(de ordinul zecilor) a in-
terne. n primul rnd, trebuie preci--
stabilizarea se face n raport cu
tensiunii de intrare, iar nu cu
cele ale consumatorului. Pentru a
cont simultan de de la intrare
de cele ale consumatorului trebuie
introdus un sistem care compare n
tensiunea de (sau o
din aceasta) cu o tensiune
de practic Un ase-
menea sistem se amplificator
de eroare el n mod auto-
mat n sensul reducerii abaterilor ce
apar n tensiunea de
n figura 11 este o
de principiu n care stabilizarea se face
pentru tensiunii de Ob-
aici tranzistorul T 1 (care co-
la rndul baza tranzistorului
serie T 2) nu mai o polarizare
de la o Zener, ci este comandat
de curentul de colector al tranzistorului
T 3' n emitorul lui T 3 se
dioda D
1
(cu siliciu), prin re-
R
4
Tensiunea la bornele diodei
- deci n emitorul lui T 3 - va
la tensiunii de
ea constituind de care vorbeam
anterior.
Pe de tranzistorul
polarizat n dlVizorul
cursorului lui cores-
punzndu-i un anumit grad de conduc-
al lui T 3' Atunci cnd tensiunea de
tinde varieze ntr-un sens sau
Fiz. A. MARCULESCU
altul, n cursorul
'metrului se schimbnd gradul
de al lui T
3
De exemplu,
tensiunea de tinde
tranzistorul T 3 se va deschide mai mult
n n
cu fix din emitor), ducnd la
blocarea a lui T 1 prin ur-
mare, a lui T? Efectul este deci de anu-
lare a de la n cazul de
de Ci tensiunii.
Montajul descris are foar-
te bune, dar schema trebuie
cu un sistem de la scurtcircuit
(vezi nr. 3/1978, pag. 4).
stabilizatorul se pen-
tru o valoare a tensiunii de
schema se Astfel, n fig. 12
este dat un alimentator de 12 V/0,3 A
realizat cu tranzistoare. Se
din divizorul de la s-a eliminat
raportul R3/R4 fiind sta-
bilit experimental n fel nct tensiu-
nea fie de 12 V. Principiul
de a amplificatorului de e-
roare (TI) este cu deosebirea
aici o o Zener.
Dioda poate fi DZ 307 sau DZ 309,
cu modificarea a ra-
portului R3/R4 (experimental).
LA SCURTCIRCUIT
Orict ar fi de atent constructorul ama-
tor, i se mai co-
necteze alimentarea la un aparat,
accidental bornele sursei cu un
obiect metalic, solicite de la aceasta
un curent mai mare dect cel permis etc.
Uneori accidentele snt chiar imprevi-
zibile, de atunci cnd se
un tranzistor de putere sau un conden-
sator de filtraj n montajul care se ex-
unui astfel de
accident este aproape ntotdeauna ace-
defectarea alimentatorului prin
pungerea tranzistorului serie, piesa cea
mai dar cea mai
costisitoare din stabilizator. Pentru a
prentmpina asemenea
te, se ca orice de ten-
siune n laborator fie
cu un sistem de
la scurtcircuit.
vitezei mari cu care se pro-
duce semicon-
ductoare, (fuzibile)
nu pot fi folosite (ele se numai
n circuitul primar al transformatorului
de pentru acestuia).
n cele ce vom prezenta cteva
metode simple de
relund unele montaje deja publicate n
revista
Elementul traductor de curent este, de
o R
p
n serie cu
consumatoruL Se la bornele unei
rezistente de un curent elec-
tric o de tensiune direct
cu valoarea
a curentului, legii lui
se prin intermediul
unui dispozitiv semiconductor
tranzistor) comandat n de
de tensiune care la rndul
blocarea tranzistorului serie
(sau a tranzistorului ce l pe aces-
ta). ne referim la schema de principiu
din fig. 13, unde tranzistorul de
s-a notat T P' Divizorul de tensiune Re
R
2
este ales astfel nct T p fie blocat.
Pe ce curentul de 1,
de tensiune U p de la bornele
de apropie tranzis-
torul T p de pragul de deschidere (nega-
baza tranzistorului n raport cu
emitorul). La valoarea
Imax> tranzistorul se deschide blocnd pe
TI pe T2
raportul Rl/R2 este varia-
bil (prin intermediul unui
tru, ca n detaliul din curentul
de poate fi reglat n de
Pentru calculul elementelor
R
J
, R
2
R
p
se de la valoarea
a curentului de lmax, de
la valoarea a tensiunii de
U max (n cazul surselor reglabile).
a divizorului R 1 + R
2
se alege astfel nct fie parcurs de un
curent de cca 10 mA:
+
C1

25V
DZ
309
AMPLfCATORUl
DE EROARE
R + R = U
max
(V) (O)
12 0,01 (A)
De exemplu, tensiunea
de este U max = 15 V, re-
Rl +R
2
=1500 n.
Din valoarea R 1 + R
2
astfel cal-
radio-
teh
R4
2,4
kn
1
C2
200JAf
15V
.,

Rp
+

d
'.

Ue
se ia pentru cea 60
sub forma unei fixe, restul de
30 - 49% fiind materializat printr-un po-
din cursorul se po-
baza lui T p' n exemplul de
mai sus se pot lua, de Rl = 1-1,2 k.Q
P=500 n. -
Catalogul
1977)
Tip
AUY 20
AUY 21
AUY 22
AUY 22 A
AUY 28
AUY 29
AUY 30
AUY 31
AUY 32
AUY 33
AUY 34
AUY 35
AUY 37
AUY 38
B 112
B 1022
B 1085
B 1913
B 10064
B 10069
BC 26
'BC 100
BC 107
BC 108
BC 109
SC 110
SC 113
BC 114
BC 115
BC 116
SC 117
BC 118
Tip LP.R.S.
ASZ18
ASZ 17
ASZ 15
ASZ 15
ASZ 15
ASZ 16
ASZ 15
AUY 31
AUY 32
ASZ15
ASZ15
ASZ16
ASZ18
ASZ15
AD 149
AC 180
ASZ 16
ASZ 16
ASZ 16
ASZ 16
SC 179
BF 179
BC 107
BC 108
BC 109
BF 177
BC 238 B
BC 239 B
BC 237
BC 252
BF 252
SC 237
I
BC 119
SC 120
SC 121
SC 122
BC 123
SC 125
SC 126
BC 127
BC 128
SC 129
BC 130
BC 131
SC 131 B
BC 132
BC 134
SC 135
BC 136
BC 137
BC 138
SC 139
BC 140
BC141
BC 142
BC
BC 144
BC 145
BC 147
BC 148
BC 149
BC 150
BC 151
BC 152
BC 153
BC 154
BC 155
BC 156
BC 157
BC 158
BC 159
BC 160
SC 161
BC 167
SC 168
tranz istoare.
Tranzistorul de
radiator din
de cel
va fi montat pe un
de 2 mm cu su-
Schema tranzistoare pnp de
medie putere, cu germaniu sau cu siliciu (AC180,
BD 136), condensatoare electrolitice de
100 pF/6-12 de 150-220 Q/
0,5 W, un de kQ., liniar,
un difuzor de 4-8 la 1-3 W si un
bec de 6,3 V/O,3 A. Aiimentarea se face de la o
baterie de de 4,5 V. n locul becului
se poate monta o de 10-25 W.
se
2 N 2218
2 N 2218
BC 239
BC 239
BC 239
BC 337
SC 338
BC 108 (BC 238)
BC 108 (BC 238)
BC 107(BC 237)
BC 108 (BC 238)
SC 109 (SC 238)
BC 109 S
BC 108 (SC 238)
SC 107 (SC 237)
SC 107 (SC 237)
BC 107 (BC 237)
BC 327
2 N 2219
2 N 2904
2 N 2219
SD 139
2 N 2218 A
2 N 2905 A
2 N 2218 A
SF 178
BC 171
BC 172
BC 173
SC 238
BC 108 (BC 238)
BC 108 B
BC 252
BC 253
BC 239
BC 109
BC 177
BC 178
SC 179
BD 136
BD 138
BC 171
BC 172
metru n intervalul
Chitara se pen-
tru producerea unor efecte sonore
deosebite. n schema prezen-
un montaj simplu care permite
efectului sonor numit waa-
waa.
Schema se pe efectul unei
ntre colector printr-un
filtru dublu T.
P
2
permite acorda-
rea n anumite limite a filtrului. Valo-
rile pieselor componente ale filtrului,
IESIRE
O,lpF
fr-I
100Kil
INTRARE
de
fi respectate riguros.
Tranzistorul TI 107
va avea beta
mai mare. la intrare se va In'tr'r>rlill/"'O
un semnal de aproximativ 100
Punerea la punct este
semnal la intrare se nni"Afyti,r,_
metrul P1 la
apoi P2 cnd apare
n difuzor. Se P2
la atingerea nivelului maxim al sune-
tului de Se apoi

la ncetarea Se
reglajul, rotind axul
P2 pe plaja: nu
se mai n nici un punct.
P
2
va fi
un angrenaj, pentru a fi comandat
cu o pe
Montajul se la
pectnd nivelurile de semnal
obicei ntre una din
preampiificatorului
n de US UUS, pro-
blema de emisie f
se po.ate A rezolva n mai multe modur{
cmd se poate vorbi de o supra-
aglomera.re a de alo-
cate t'adl?amatonlor, se impune
nerea uneI foarte bune a frec-
de emisie .. Astfel, de emisie
a radlOamatorwUl nu va deveni un per-
nedorit n trafic. cum
se o foarte stabilitate a frec-
se cu ajutorul schemelor
de oscilatoare cu frecventa
d,e este cu de os-
a problema este re-

totdeauna putem dispune de cuar-
pe frecyentele de emisie dorite, pe
de o parte, Iar m cazul n care
de emisie este mai mare de 100 MHz
(144 430 MHz, 1 300 MHz etc.) -
n aceste cazuri se
utilizarea unor montaje care
multiplIce Asemenea montaje
se numesc multiplicatoare de
Factorul de multiplicare, cum
vom vedea mai departe, nu poate fi dect
un ntreg nu orict de mare. n
multe montaje ale multi-
plicatorul de etaj
separator dmtre oscIlator etajul ampli-
ficat?r putere (prefmal). do-
memulUl mare de radio n
se etajele multiplicatoare
caracteristicilor variate ale monta-
nu se poate fare o clasificare defi-
a l<?r,. putem spune eta-
jele mulb,plicatoare sint, nivelul
semnalulUl pe care-l clasifi-
cate astfel: 1) de tensiune - cnd n
principal ne nu atit nivelul
de ct factorul de mul-
tlplIcare; 2) de putere - cnd ne inte-
puterea pe care o la
din Cazul este tipic
dm radioama-
torllor.
tn cele venim n ntmpi-
. re-
ammtIm radloamatorilor prnci-
legate de teoria prac-
etaje!or multiplicatoare de
utIlIZate m domeniul de
la 500 MHz.
PRINCIPIUL

la intrarea unui amplificator de
RF care n clasa C un
i
t
I
I
I
I
i

Rj
-+
II
,
Ing. 1. SA TMARI
semnal de RF cu f
l
circuitul
de din anod l pe o
de n mai mare., fn = nfI. la
dm amplIficator (la bornele cir-
cuitului de un semnal
de RF cu fn' Se pe grila
de (sau baza tranzistorului) se
o tensiune de RF de
de forma:
Ug = U
g
sin O) t (O) =2TIt) (1)
tensiune va comanda curentul
anodic Ia prin tubul electronic (acesta
va avea forma unor impulsuri). Se poate
demonstra aceste impulsuri de curent
snt compuse dintr-o medie
sau de curent continuu, pe care o vom
nota laII' O multitudine de componente
de RF, de Frecventa
pentru prima f
l
este
cu tensiunii de pe
care o numim armonica
sau fundamentala. Apoi a doua
cu dublul
sau armomca a 2-a, a
treia componenta cu frecventa cu
triplul fundamentalei sau a
3-a componenta a frec-
este cu n ori fun-
damentalei sau armonica a n-a. Aceste
componente, trecnd prin circuitul de
anodic, care de obicei este mi
circuit oscilant acordat, vor
produce de tensiune Ual' cores-
fundamentalei U a2' cores-
armonicii a 2-a, U a3 cores-
armonicii a 3-a U l1li
armonicii a n-a.
circuitul oscilant este acordat
pe armonica a 2-a, la
circuitului este maxim maxi-
morum, deci U aZ = IazZa va fi cea mai
mare tensiune de RF de la bornele cir-
cuitului anodic.
Cantitativ avem
ill=IlIo+ia1 +ill2 +iIl3 ... +i/Ul+'" (2)
unde ill = valoarea impulsului curentului
anodic;
1
110
= componenta de curent continuu
mA); .i
llt
= lat sin ro t (fundamentaJa.);
l a2 = sm 2 ro t a 2-a); ill3 =
1
113
sm 3 ro t (armomca a 3-a); ... i
all
=
1l1li sin n ro t (armonica a n-a).
Acestor armonice le corespund ten-
Ual = ial ZaI; UaZ = iaz Za2; Ua3 =
= la3 Za3 ; ... Uall = ia" Zari ... (3)
unde Z" = circuitului anodic
(oscilant) la a-n-a (O).
Se imediat n n
care este acordat pe
armomca a-n-a, dea Zan este maxim
maximorum,
Z/UI>Zal' Zaz, Za3'" pentru
u
a
'!, valoarea cea mai mare.
In pentru realizarea unui
etaj multiplicator, cu factorul de multi-
plicare n, trebuie construim un etaj
amplificator n clasa C al circuit
de (circuit osci1ant) trebuie acor
dat pe armonicii a-n-a.
.vom trata, n continuare, etajele multi-
phcatoare de echipate cu tu-
buri electronice. n fig. 2 se
n a tensiunii de
a curentului anodic
un etaj amplificare in dasaC.
tivarea tubului este n
fa
X-hal ................
ARF
SEP
t
M are ,valoarea Eg (n V). Tensiunea
- Eg punctul de al tubu-
Ia = O. Tensiunea de RF,
pe (de de frec-
f
1
amplitudine va deter-
mma starea de conductie a tubului nu-
mai atunci cnd valoarea tensiunii alter-
pozitive va fi mai mare deCt
valoarea a tensiunii de a
grilei (- Eg). Acest fapt se n-
cepn.d din punctul a (fig. 2). Curentul
anodic de la O la valoarea
laM' apoi scade din nou la O, atunci cnd
tensiunea de este din nou
cu (-Eg) (vezi punctul b).
faptului etajul
de U ' nu
ajunge n domeniul pozitiv al car:cte-
risticii tensiunii de forma impulsu-
11;ri cu!entului anodic este . un impuls
acestui impuls sinu-
sOidal, perioada n care tubul con-
duce, unghi de
care se cu 8 (teta).
Valoarea unghiului de
cum se vede n fig. 2) este
perioadei de n gra-
de. o are
1800, atunci 8=9(J' sntem n cazul
n clasa B.
Se valoarea unghiului de
este de
tensiunii de negativare - E
tensiunii anodice de aliment:re + E de
amplitudinii tensiunii de RF de
- Ug de am-
plitudinii tensiunii de RF laanod U
valoarea de
Za) de parametrii tubului.
Din analiza fig. 3 pentru curba
a2 un maximum la 8=60, cnd (')(2=
0,278, pentru curba (')(3 un maximum la
0=40', Cnd c.:3=0,184.
de exemplu, laM = 100 mA, re-
pentru armonica a 2-a Iaz =cU
laM =0.278' 100=27,8 mA, iar pentru
armonica a 3-a Ia:! = a3 laM = O, 184 . 100=
mA.
pentru etajele dubloare
vom alege e = 60 cele iri-
ploare vom alege
A vint cunoscute valorile 1 ui () si re-
se laM' este
ARF
Ua ct.
IIJ
CD
t
t
... ....
o ,5 ..... I""'t-

"'"
II
,
"
II IJ
o ,"..!.
I/a-r
I-t- bVor.o
II
III
l'
,
2
fi
J
l' OC!
II J
o,
"
,
l'
,
J
,a;
,1
I
" J
o
" " I 1\:
II. 1\
'"
,.. ,....
\.
o
1.;"
- .
30 60 90 120 150 180
mare, atunci amplitudineaarmonicilor
va fi mare. Valoarea amplitudinii
curentuluI laM nu poate fi orict
de mare, ea este de performan-
tubului n special de curentul de
catod maxim admisibil puterea disi-

Vom trata cazul pentodelor al
trodelor care se n
amplificare de RF, av.antaie:lm
pe care le n etaje1e mUtltHJHca-
toare echipate cu oentode
lizat este cel subcritic (8'U be){citatl.
care caz de
sint mici, deci de
este Astfel,
un rol important l are valoarea tensiunii
de RF de U g" acestuia
va stabili valoarea unghiului de conduc-
la o negativare (- Eg). Amplitu-
dinea tensiunii de RF de se
cu formula:
U = . _1_ (V) (7}
9 0,8 S 1-cos (J
unde S este panta tubului n
(A/V), pe care o citim din catalog.
valoarea amplitudinii tensiunii
de U fi valoarea n modul
a tensiunii de negativare (- Eli)'
IUJ> 1-Egl, atunci,
grilei, prin circuitul ei apar de
curentului de Igo la
vrfurile pozitive ale lui U
g
o
putere pe care o grila de
putere se cu formula:
_ Ug ' Igo (W) (8)
care trebuie fie mai dect pu-
terea de maxim pe

(9).
Componenta a curentului de
Igo (cea pe care o cu in-
strumentul n serie cu grila) se cu
formula:
Igo =0,5 Iao (10)
(10) ne componenta
a curentului de este ju-
din amplitudinea impulsului de
RF al curentului de valoarea lui
Igo n general, o cantitate mai
sau cu 5% - 8% din comoo-
nenta de curent continuu a anodului.
tn cazul n care etajul multiplicator
este separator, nu se cu
curent 'de nu se indeplinesc
(9) (10), trebuie
tensiunea de RF de U 9 sau trebuie
tensiunea de negativare. Prima
este deoarece astfel se
reduce practic puterea de RF a etajului
anterior.
Avnd valoarea amplitudinii
tensiunii de RF de VI)' negativarea
pentru a se cu
dorit; se cu formula:
cos e + (11)
unde, cum am stabilit, E'g este ten-
siunea de de blocare a tubului
care la este de
- D
2
(12)
unde factorul de al
de alimen
nu putem, de fapt, utiliza ntreaga ten-
siune de alimentare a anodului.
Stabilirea amplitudinii tensiunii de
RF, U an se poate face n ipoteza n
care impunem puterea
atacului etajului Plecnd de la
formula puterii utile de RF
P'U. = 1 an U an (18)
avem U = 2Pu (19)
an lan
Valoarea cu formula (19) se
n formula (16). (16)
nu este Pu pe
care am impus-o este prea mare se
reface calculul.
Puterea din sursa de ali-
mentare este de formula:
Pa = Ea . lao (20)
Puterea disipat pe anod P da se cu
formula:
P
da
= Pa-PII (21)
trebuie ca
putere nu puterea
maxim a anodului:
P
da
< P daM (22)
Valoarea de a cir-
cuitului anodic este:
Z" = U
an
= 2 Pu = UL (23)
lan Pan 2 Pu
de cum am
stabilIt, este n general un circuit osci-
lant acordat pe f
n
,
Prin urmare, Ze=Q ef'co'L (24).
n formula factorul de calitate
efectiv Qef se cu
Qef = (25)
r -,- ,---- + ---
L R
i
_ R
intr
unde L -- inductanta bobinei circuitului
oscilant, r(- a bobi-
nei L; Ri - a tubului
din etajul multiplicator; R
intr
rezis-
de intrare a etajului

Rezistenta de intrare a
etajului este practic din
transpunerea echivalente de
intrare a tubului, pe care o cu
ReI' n paralel cu CIrcuitul oscilant prin
intermeiul circuitului de cuplaj. Rezis-
de intrare a tubului
este o foarte n spe-
cial n domeniul VUS. Formula
care este:
(26)
cq
1IIIliTIII
1IIIPliIOIIII
o
De multe ori n QSO-urile dintre ra-
dioamatori se pot auzi aprecieri ale
unora asupra modului cum este mo-
corespondentului, apre-
cieri subiective chiar eronate, mai
ales prin faptul se dau chiar cifr
ale gradului de
Este cunoscut faptul tehnica
in este destul
de impunnd pentru efectuare
instrumente pricepere
din partea operatorului.
Venind n sprijinul radioamatorilor,
spre a in ce modularea
n amplitudine a unui semnal de radi9-
gradului de mo-
n amplitudine a
la aprecieri ureche,
cteva legate de teh-

Semnalele de emise
de radioamatorilor au
n majoritatea cazurilor
snt suportul transmiterii unor infor-
Numai in regim de telegrafie
(ON) este din
de pur-

Modularea n amplitudine a unui
semnal de in
varierea amplitudinii sale n ritmul
unui semnal de In
1 snt prezentate formele celor
trei semnale ce se pot. la un
modulat in amplitudine, ast-
fel: n a apare semnalul de radiofrec-
respectiv n b apare
semnalul modulator de
iar n c apare semnalul de radiofrec-
modulat n amplitudine.
Gradul de se cu
litera m din fig, 1 c valoarea sa se
poate cu
m=
Ing. 1. MIHAESCU, VC3 ca
se fac la
atunci se exact fig. 2. Cnd
surarea gradului de se efec-
la punctul de din unda
este extras semnalul
modulator pentru aplicarea pe
orizontale. Formele semnalului ce apar
pe ecranul oscilatoru1ui sint ca n
fig. 3 valoarea gradului de
este tot de raportul segmentelor
A B.
De remarcat prin metoda trape-
zului se poate observa foarte
supramodularea (m>1). O
de a gradului de
este a dublei avind la
schema din fig. 4.
la intrare se semnalul modu-
lat, care este detectat de prima
(01), Constanta de timp C
1
R
1
este
de perioada tensiunii modu-
latoare . mare de perioada p!lr-
Componenta de la
va fi de instrumentul
M
1
iar componen1a va fi
de dioda O2 de
M
2

are valoarea
Uo, iar componenta are
valoarea mUo. Deci, raportul
ntre celor instrumen-
te, vom chiar gradul de modu-

CunosCnd aceste trei metode de
a gradului de ra-
dioamatorii vor putea regla
toarele sau vor putea aprecia corect
semnalul provenit de la corespondent.
m
'/
[ititorii

RfllAJ
II TII
N.TURTUREANU
Preamplificatorul realizat cu
tranzistoare circuite in-
tegrate, ca-
racteristici deosebite. Montajul se pre-
a fi folosit cu amplificatoarele
de de fidelitate.
Analizind (fig. 1), se poate
vedea CI2(709) cu piesele aferente
un circuit de reglaj de ton
tip Baxandall, care permite reglarea
a inalte joase.
Acest reglaj este cunoscut de la
schemele cu tuburi tranzistoare.
O particularitate a mon-
tajului se poate vedea analizind
circuitul format din CI1 piesele
aferente.
Amplificatorul com-
ponentele pasive RC, ntr-un montaj
de filtru dublu T, acordat pe 2500 Hz,
permit accentuarea a frec-
care au o foarte
100
K
100
K
221<.
Il
mare la redarea a vorbirii
sau n accentuarea unor instrumente
muzicale folosite de
flaut, clarinet etc.).
Acest filtru activ se mai de
(presence filter). Reglajul
se cu . P
1

Atunci cnd cursorul este plasat spre
A, caracteristica de trecere
este iar amplificarea
Reglind cursorlll spre B, se
o amplificare de 15 dB pentru
banda de de 2 500 Hz, dato-
negative care
trece prin filtrul dublu T.
Reglajul lui P
1
se face n raport de
efectul muzical solicitat.
Tranzistorul T
1
, ntr-un montaj de
repetor pe emitor, adaptarea

Alimentarea montajului se rea!izea-
AMPllflCATOARI Af
n figura 1 se un amplifica-
tor de ce pe o
de 4 Q o putere de 2 W, aii-
mentarea de la o tensiune
ce poate fi de la 9 V la 12 V.
Amplificatorul un reglaj de
ton =100 kQ, liniar) un control
de volum (P 2.-=1 M Q, log.). Circuitul
utilizat este I BA790 K.
de intrare a amplificato-
rului este de 50 kQ. Reglajul de ton
ndeosebi asupra frecven-
joase.
Figura 2 schema unui am-
plificator realizat cu circuitul integrat
TCA 150 K. Pe o de 4 Q
cu o tensiune de alimentare de 14 V
se 5,5 W, ce distorsiuni la
10%. La o putere de de 4,5 W,
distorsiunile scad la 3%. Banda de
8
,.
Ing. S. LOZNEANU
a amplificatorului este cu-
ntre 50 Hz 15 kHz (frecven-
audio redate vor fi dEfpendente de
banda de a difuzorului uti-
lizat). Amplificatorul
mod de reglare a tonului controlului
de volum ca primul montaj. Grupul
R
i
C
g
, conectat la terminalul 5 al cir-
cuitului integrat, o ne-
Condensatorul C
l
, plasat in
paralel pe alimentare, are scopul de
a elimina parazite. Se re-
atlt la acest amplificator cit
la primul, utilizarea de fire de
ecranate si cit mai scurte.
1
180
nF
t Im!PF
16V
22K
220pF
15V
1K
220fJF
lJ5V
prin stabilizatorul prezentat n fig. 2.
In amplificarea este
ntre 20 Hz 20 kHz dife-
este de +0,5 dB.
Reglajul tonurtlor nalte (P
3
) asigura"
la 15 kHz o de + 17 dB, cele joase
(P2) la 30 Hz au o de +20 dB,
iar reglajul de (P
1
) la 2" 500 Hz
poate asigura o accentuare la o
valoare de +15 dB.
HY5
+18V
47J.1F

+9V
r
+
+27V
15K
..c-?i
Semnalul de intrare nu trebuie
tensiunea de 0,7 V, ntru-
ct apar distorsiuni. La o tensiuIJe de
de aproximativ 0,3 V, distor-
siunile snt mai mici de 0,3%. .
Realizarea montajului nu
probleme deosebite pentru un con-
structor amator cu o medie,
Circuitele integrate snt de tipul cu
terminale in linie (dual in line).
+ 25V
-25V
K. FU ... IP
n
,'nn::1r'y,,,, vitezei
cazul cnd acestea
de teren. Pentru aceasta se
zitiv care se ntre redresoru!' de
mentam pe care se ...... "'B.nu.'
tivul de reglare are schema de prin-
prezentam n fig. 1, iar schema de montaj
pe circuit imprimat n fig. 2. Trebuie avut n
vedere ca montarea tiristorului se pe
un radiator din de aluminiu,
avnd dirraensiunile de 60x40x 1 ,5-:-2 mm.
Rezistorul R3 se alege, ca valoare, n
de puterea a locomotivei, iar
metrul R
1
prin care se face reglajul de
trebuie fie cu Intregul montaj
se introduce ntr-o din material plas-
tic cu dimensiunile de 106x73x45 mm.
IlIlllIRI

PIUIIGITA
n nr. 10/1978 al revistei a fost prezentat un
montaj pentru stingerea pla-
foniere eu ointrziere de cea 15 secunde
nchiderea se o
a schemei, tot pentru autoturismul
1300, deosebirea constnd in faptul
O!O,I"n<:,nTI de executie este aici un tranzistor
locul releuiui). S-a indicat
I
LISTA DE PIESE
Rl =2,5 kQ; R
2
= 150 Q; R
3
= 1,5-2,7 Q/3 W; R
4
=
5,6 kQ; R
s
=4,7 kQ; R
6
= 470 Q; R;=15 il; R
s
=
150 Q; R
9
=100 Q; Cj =1 .uF;'25 V; C
2
=2,2 .uF;'lO V;
C
3
=0,1 .uF;'35 V; Dl =AA 136; TI =BC 177; T
z
=
BC 109; Th=2 N 4442,(8 A); HF-Dr. (drosel):::l00
2 A; PWS - de polaritate.
2 N 3055, care lejer curentul consumat
de becul din Tranzistorul va fi
montat pe un mic radiator din de aluminiu.
Modul de functionare este cu al
variantei La deschiderea unei
(1
1
, Iz etc.) se n-
chide, minusul de la prin Ri
baza lui T
1
, care Tranzisto-
rul T
z
se deschide plafoniera se aprinde.
nchiderea condensatorul C con-
polarizeze un timp baza tranzistorului
Ti' la sa Rz Rr 1n
becul din va continua
Durata ntrzierii se modifica din
valorile lui RI C ntre 50 k Q, C ntre
200 500 JI F), depinznd sensibil de factorul
de amplificare al tranzistorului Tj
Racordarea la
a autoturismului se face n patru puncte (ci-
frele ncercuite); n prealabil se contac-
tul electric existent ntre bec cursorul comu-
tatorului.

118POZITIVI
OPTOlllCTIOllCI
Este o delimitare a
dispozitivelor ce pot fi numite opto-
electronice in acest context, destul
de riscanbl afirmatia in 1879 Edison
ar fi realizat primul dispozitiv opto-
electronic - becul cu
In ordine de idei, nimeni nu se
replica modernll a becului
- dioda electroluminescenbl (LED) -
este un dispozitiv optoelectronic, cu
toate cll atit bec-ul cit dioda -electro-
lum'nescenbl produc lumlnll atunci cfnd
la borne li se o tensiune
In optoelectronicll, de luml-
nil nu se limlteazll doar la zona
a spectrul ui (fig. 1.1). Ea include atit
domeniul ultraviolet, cit cel
datorltll existentei unei largi game de
dispozitive ce in aceste
domenii de lungimi de ale
electromagnetice.
Vom face o scurtll trecere in
a dispozitivelor care, modului
de pot fi denumite opto-
electronice, urmind ca apoi sll ne
atentia asupra unora dintre ele.
multe dispozitive ce emit atunci
cnd stnt polarizateelectric, fenomenele
fizice care stau la baza lor
fiind de naturi diferite. Tuburile de des-
cu xenonale blitzurilor fotogra-
fice, becurile cu neon din creioanele
de tensiune sau de pe panourile apara
turii electronice. tuburile cu neon
alte gaze) de pe firmele luminoase ori
tuburile Nixie, care servesc la
cifrelor in aparatura snt
exemple de dispozitive care emit
luminescente n ga-
ze, la presiuni tensiuni diferite, in
de scopul lumina
n acest tip de se
atomilor gazului (excitarea
acestora fiind deeledronii
accelerat! intreelectrozi), procesele de
emisie fiind su-
auto
fluorescene
Fiz. MIRCEA NEGREANU
Flz. GHEORGHE SALUTA
cu vapori de mercur sint frecvent utili-
zate rn tehnica iluminatului. Ele
vapori de mercur intr-un
gaz inert aflat la o presiune foarte
zubl torri). Electronii de
electrozi sint accelerati intre
excitl atomii de mercur, care emit lu-
Pe interiori ai
tuburiJor un strat de
solidA (Iumlnofor), care are proprietatea
de a- emite (prin fluorescentll) luminll
vizibilll atunci cfnd atomii capteazll
ultraviolete.
Indicatorul optic de acord (<<och.ul
magic), tubul catodic tu bul cinescop
folosesc tot un strat de luminofor depus
pe un perete de excitarea
acestuia este de electronii a-
de un filament accelerati in cimp
electric. Fenomenul de emisie a luminii
in aceste conditii se catodo-
luminescentll, iar durata emisiei lumi-
noase dupll incetarea bombardamen-
tuluielectronic poate fi
intre o 'citeva
secunde, in functie de
Ultimele tipuri de dispOZitive
emisive pe care le vom prezenta snt
laserele diodele electroluminescente.
laserele
din domentul vizibil
utilizind fenomenul de emisie
a luminii. Ca mediu activ se poate utiliza
fie o (rubin), fie un
mediu gazOi (He- Ne, CO.), fasciculul
de produs fiind pralel, meno-
cromatic foarte intens.
Diodele electroluminescene realizate
pe de semicondustoare (Ga - As)
emit recombinrii ra-
diative a electronilor Do-
meniul spectral de relativ
ingust, lumina
are o ,,,,t,,,, ... ,,,it,,,to,

conduce
gamA de extrem de
Celula Jotomultiplicato-
rul superorticonul de luat
vederi) bazeazA functionarea pe efec-
tul fotoelectric extern: sub lu-
minii din fotocatod sint electroni
a este dirijatA de un cmp
electric. SemnaJulelectric poate
fi amplificat de sute de mii de ori
se emisia secun-
(cazul fotomultiplicatorului), sau
poate constitui premisa transmiterii la
a imaginilor atunci cind un
relief de prin efect
fotoelectric extern este analizat cu un
fascicul de electroni (cazul superorti-
conului).
Functionarea unuia dintre cele mai
simple traductoare de foto-
rezistenta, se pe efectul foto-
electric intern, efect ce n gene-
rarea de de liberi
(electroni goluri) in interiorul unui
material semiconductor, atunci cnd a-
cesta este iluminat. acestor
de
modificarea traducindu-se n-
tr-un curent electric variabil atunci cnd
iluminarea in-
tr-un circuit electric) nu este
Efectul fotovoltaic - unei ten-
siunielectrice la bornele unei structuri
semiconductoare (de tip pn sau np)
iluminate - la baza ce-
lulelor fotovoltaice. Curentul electric
generat de aceste dispozitive ten-
siune este
nal cu intensitatea luminii incidente
cu aria lor Cind
arie este de ordinul centimetrilor
avem de-a face cu celule solare,
care sint utilizate la conversia
a energiei luminii solare in energieelec-
Fotodiodele (a functionare
se bazeazll pe modificarea curentului
invers sub actiunea unui fJux luminos
variabil), fototranzistoarele (ce utilizea-
efectul de tranzistor de efectul
fotoelectric intern) fototiristoarele (a
cllror amorsare se face prin fotocuren-
tul generat de un fascicul luminos) re-
prezinti alte trei categorii de dispozitive
optoelectronice semiconductoare.
Existll camere de luat vederi (vidicon,
plumbicon) In care conversia imaginilor
in semnale electrice se face prin inter-
mediul unei matrice de fotodiode. A-
ceste fotodiode au dimensiuni extrem
de mici (cfteva sute de mii pe o supra-
fatal de ordinul cftorva centimetri pll-
realizarea unor astfel de matrice
fllcfn,du-se prin tehnica circuitelor in-
tegrate.
Din combinarea unor
a unor traductoare de au fost
realizate dispozitive mixte. Vom aminti
dintre acestea. n cazul cup/oru-
lui optic, (bec cu' incandes-
bec cu electro-
traductorul (fotorezis-
fototranzistor) sint si-
tuate 1n la o de ordinul
milimetru/ui, incapsulate
ntr-o Utilizarea cuploa-
relor optice posibilitatea transmiterii
numai intr-un singur sens
(de la la traductor),
acest lucru fiind deosebit
de necesar foarte util in unele cazuri
(de exemplu, in calcuiatoareleelectro-
nice).
dispozitiv, tubul convertor de
imagine, o imagine invi-
de Rontgen,
ultraviolete sau ntr-una vi-
imaginea este pro-
pe un fotocatod, electronii
de acesta fiind ntr-un cmp
electric orientati spre un ecran aco-
perit cu luminofor, pe care se produce
vizualizarea.
Nu putem incheia
prezentare a aminti de pe
de cristale lichide. Structura cris-
lichide este extrem de suscep-
ti la externe (electrice, mag-
sau pre-
de deter-
n lor
de cristal lichid poate
unei
si sau cnd se
o asemenea (de exem-
plu, cfnd se un cfmpelectric).
Pe acest fenomen se
cu cristal lichid utilizate foarte mult la
minicalculatoare sau ceasuri electro-
nice consumului extrem de re-
dus de energie necesar acti-
lor.
CELULA FOTOELECTRICA
cum s-a acest dispo-
zitiv pe baza efectului
electric extern. Prima referire la acest
fenomen o face Hertz in anul 1887,
lui urma se 18ani
mai tirziu, n 1905, "cnd Einstein lex-
pe baza structurii cuantificate (dis-
continue) a luminii. Electronii sint
din ciocnirii cu cuan-
tele de (fotoni), fiecareelectron
extras provenind din cu o
energia hVa cuan-
tei (h - constanta lui Planck, V - frec-
luminii) este mai dect lucrul
mecanic de al electronilor,
efectul nu se
o min) a luminii
care poate smulge electroni dintr-un
corp iluminat, valoarea acesteia fiind
de natura corpului. Acestei
minime i corespunde o lun-
gime de (A",ax =c/17
min
,
c - viteza luminii), prag
fotoelectric. energia cuantelor
este mai mare dect hV' min' electronii
(fotoelectroni) vor avea energia
mv
2
/2 (m - masa electronului,
v - viteza sa) cu diferenta dintre
energia cuante! de lucrul
mecanic de
Constructia a unei celule foto-
electrice este schematic in
fig. 2.1. Pe o a inte-
rioare a peretelui unui tub de
(sau se -utili-
zarea in domeniul ultraviolet) es1e depus
III un strat de metal alcalin (Cs, Rb, K)
ce constituie fotocatodul. Anodul, pla-
sat in fata fotocatodului, este format
dintr-un fir, un inel sau o
Interiorul tubului poate fi vidat sau um-
plut cu gaz, deosebire construc-
influentind, cum vom vedea,
atit cit sensibilitatea la
a celulelor fotoelectrice.
a) Celulele fotoelectrice cu vid se
in regim polarizat, aplicind la
bornele lor o tensiune
de la o sursll (fig. 2.2). Cimpul
electric ce ia in intre
anod catod orienteazll foto-
electronl/or (de la catod la anod), ceea
ce conduce la unui curent elec-
tric in circuitul exterior. Reprezentarea
a unei familii de caracteristici
curent-tensiune pentru o foto-
cu vid la fluxuri luminoase di-
ferite (fig. 2.3)
- prin circuit trece curent in ab-
el datorindl:l-se foto-
electroniJor, care, in dezordo-
la anod;
- o valoare a tensiunii (ten-
siune de de la care curentul
nu mai valoarea; acest cu-
rent maxim la un flux luminos dat (cu-
rent de saturatie) se atunci cind
fotoelectronii sint orientat; de cm-
pul electric din interiorul celulei;
- curentul de liniar
cu fluxul luminos incident aUta timp ct
compozitia a fluxului nu se

Pentru a utiliza eficient o foto-
trebuie
punsul la diverse lungimi de (ca-
racteristica unei
asemenea caracteristici se face prin
curentului de al
celulei la diverse lungimi de n
mentinerii unei valori con-
stante a fluxului luminos incident.
asemenea caracteristici, pentru doi foto-
catozi diferiti (Cs Cs + Sb) snt pre-
zentate n fig. 2.4; n fiecare caz,
au fost normat! la valorile lor maxime.
pentru-a permite mai
maxim al
celulelor fotoelectrice
a luminii se .rI""-rnr."",,,.2 ....,,::.+,"' .. ,<,I .. ' .. i
din care este
tura acestui
5
1
lm
1
4
0,075 lm
<3
:t.
-2
2.3
o 40
5 Im
251m
80
V, VoIt
atomii gazului, fotoelectronii nu reu-
la anod pe dis-
pozitiv nu se o tensiune
Aplicarea unei tensiuni continue duce
la unui cimp electric (in inte-
riorul celulei) care foto-
electronii spre fotoelec-
troni atomIi gazului, ionii po-
zitivi electronii sint accele-
de cimpul electric spre electrozi
pot produce, la rindul lor, se-
cundare. Ca urmare a acestor feno-
mene, curentul electric ce se
la un flux luminos constant este puternic
dependent de tensiunea (fig.
2.5). Fenomenul de saturare a curentu-
lui nu mai apare, limitarea acestuia
fiind de tensiunea
celulei. Aceasta face ca celulele foto-
electrice cu gaz la tensiuni
mari, sensibilitatea mai (de c-
teva ori) dect a celulelor fotoelectrice
cu vid. In ceea ce para-
metri ai celulelor fotoelectrice cu gaz,
ei sint inferiori celor ai celulelor foto-
electrice cu vid.
La ambele tipuri de celule
fotocatodului este de ordinul centime-
trilor iar tensiunile de alimentare
snt cuprinse ntre 100 V 200 V. Pentru
a proteja fotocatodu! e.ste necesar ca
n curentul nu
5 pA pe centi metrul
de arie
Celulele fotoelectrice au n
fotometrie fluxurilor lumi-
noase), cinematografie (<<citirea pistei
sonore a filmelor) (su-
praveghetoare de avertizoare
etc.). n montajul prezentat n
fig. 2.2 se introduce, 1n serie cu celula,
un adecvat, se pot
face luminoase
o Acelasi
montaj poate citire'a
sonore a filmelor din punc-
semnalul electric variabil
condensator
intrarea unui
120

_2
o
2.5
80
V, Voit
un fotocatod (K), mai electrozj
(dinode, D), ce sistemul de
multiplicare, anodul (A). Fotocato-
du! conversia fotoni-elec-
troni. EI este format dintr-un strat emisiv
depus pe un suport opac saU semi-
transparent. suportul este opac,
fo"toelectronii snt nspre partea
de unde vine lumina. Suporturile trans-
parente snt cele mai utilizate, deoarece
ele constituie fereastra de intrare CI
luminii n fotomuitiplicator; n
catodu! este plasat un
bului (fig. 3.1), iar totoelec:trcmii
n sensul de

catod este
Na-K-Sb-Cs,
Cs, Sb-Cs-O,
120 2..6
pozitive de catod, de
dintre ele accelerind electro-
nii. Sub
dinodele emit un mai mare de
electroni (emisie
de fotoelectroni fiind astfel
de sute mii de orLElectronli colectati
de constituie curentul electric
care Ra,
de tensiune pe rezis-
reprezentnd semnalul electric ce
de
fotomiultipliicatoare Cele rl"""on,it""
termoelectronice a catodului,
gazelor reziduale, precum electro-
diverselor din
tub sub accelerati
din fluxul util. in general, tensiunea din-
tre dinode nu 150 V, ceea ce
corespunde unei valori de 3 sau 4 a
coeficientului de emisie (nu-
de electroni incidenti pe
de electroni de
Sensibilitatea la a fotomulUpli-
catoarelor poate 1 000 A/lm, iar
timpul de mic (de ordinul na-
nosecundelor) nu pune probleme de-
osebite la lucrul in impulsuri luminoase.
Amplificarea lor deosebit de mare
face ca fotomultiplicatoarele fie foarte
utile cind fiu xurile luminoase ce tre-
buie snt foarte intense.
(CONTINUARE N NR. VIITOR)
+100V

Z
-
o
de un dublor, alegem
8 = 00. Dm fig. 3 (xo = 0,218,
az =0,278. Alegem tubul EF 94.
Cu (6) Iul'f=O,8 . 20=
16 mA, (5) componen-
tele Iao I"z.
Iao = a ol"lt: = 0,218 '16=3,48 mA
(""" 3,5 mA)
I
a2
=a
2
J.ai1 =0,278' 16=4,5
Curentul de ecran 102
1,75 mA.
Amplitudinea tensiunii de
1
de ex-
= 19 V
-cos
Tensiunea de negativare a grilei -- Eg
,125 = -5,68 V
-6 V)
Vom adopta o de negativare


I
I
~ 7 - - - - J - - ~
5
3,4,5 2 1
I
4 3
TEXTUL EXPLICATIV ESTE PUBLICAT LA PAGINA 17
2
1
AUTllllllUl
II1II
Fie cu automobilul, fie
l punem la iernat, este momentul
facem A-
ceasta se prin acoperirea
cu Autovopant pe de-
desubt, mai ales pe sub aripi pra-
guri. Desigur, stratul protector nu se
dect peste bine
late uscate. descoperim
n care rugina a inceput
nu se direct, .. ci se
de cu o deca-
Feru-
ginol din apoi se bine
cu pentru neutralizare, iar
pe se cu
grund. Numai ce acesta este
bine uscat se poate vopseaua
Autovo pa nt.
Tn mod acoperim cu
grund exterioare de pe
care vopseaua a nu vrem
vopsim exteriorul automobilului.
n orice caz, vopseaua
nichelate se cu cea-
De asemenea se ung cu u lei sau
toate mecanismele (balamale,
macarale; geamuri) bor-
nele acumulatorului.
Pentru cei care automo-
bilul iarna ntr-un garaj, chiar
faptul nu
este bine rugina
apare n 24 ore. De aceea, am
parcurs un drum pe care s-a
sare, este preferabil
automobilul n vintului, pen-
tru a se usca, dect introducem
ntr-un garaj bine nchis, dar unde i
umezeala.
Cei care l sau n
garaje au o n pius:

Pot
chidul
are
Ing. PAUL ORZEA
Multe necazuri apar iarna la unele
mecanisme, cum snt
chiar contactul de pornire, care n-
multe metode de dez-
a lor, printre cele mai la nde-
snt suflarea aerului cald sau
cu bricheta.
Cel mai simplu este intro-
ducem, atunci cind este usca-
ulei fin cu pompa de uns din trusele
de cusut.
de parbriz trebuie
fie in stare, cu lamele de cau-
ciuc noi sau cele vechi cu
ghel fin.
Cele mai bune anvelope din cele
cinci trebuie fie mantate n
acestea sint mai mult de
uzate, este preferabil cum-
acum anvelope noi,
nu la pentru revizia
pentru anvelopele uzate
derapaje pagubele pot fi mult mai
mari.
Pornirea motoarelor princi-
pala pe timp rece. Pentru
pornirii, reglajui motorului
(aprindere, trebuie
efectuat astfel: ntre contac-
tele ruptorului se valoa-
rea a intervalului,
ntre electrozii bujiei valoarea
se capacul delco
nu fisuri sau contacte oxidate, iar

rotorul se are joc,
pe axul Avansul poate fi reglat
valoarea lui
Carburatorul trebuie nu nece
motorul nu ude galeria, iar
nivelul de fie cel normal),
pompa de
normal, iar clapeta de
cea de se complet.
Iarna, mai ales cind nu facem dru-
muri lungi nu motorul la
maximum, putem folosi bujii mai cal-
de. Acestea ne vor da porniri mai
vor mai bine in
regimul de mers n unde bujiile
normale nu ajung la tempera-
tura de Astfel, pentru
motoarele Dacia, n locul bujiilor
M 14x225 (M 14P x 225), putem folosi
bujii M 14 x 175.
Cei care folosesc uleiul EXTRA
M (fostul ulei S.R.) trebuie la
EXTRA-IARNA, nu se vor con-
vinge acum uleiul SUPER por-
niri mult mai Tnlocuind uleiul
EXTRA cu SUPER, nu trebuie
facem motorului la
schimbare, iar apoi
pe acesta mai des, deoarece uleiul
SUPER are care vor
depunerile de- uleiul EXTRA.
Pentru cei care in zilnic
sau n zone cu climat mai rece este
bine ulei Super M 10/
n locul uleiului Super M 20jW40.
Un motor bine reglattrebuie
fi pornit la pe orice vreme.
Pentru aceasta se o sau
de ori energic pe pedala de acce-
care se se
trage autoturismul este
dotat cu manual) se pune con-
tactul. n motorul rotit
la trebuie
Pentru geamurilor de ghea-
trebuie ne din
o de plastic cu care

pornirea motorului il
circa 30" apoi putem porni

De ce ne-am urcat la volan,
deschidem un geam punem
in ventilatorul indreptat spre
parbriz pentru a preveni aburirea lui.
Se poate ntimpla ca punerea
in a automobilului consta-
de merge
mai greu. Nu trebuie ci
cu se va
uleiul din cutia de viteze. Pen-
tru a preintimpina
este indicat folosim iarna uleiul
T 00 EPz n locul uleiului T 00 EP
z
, pe
care il folosim de obicet sau cel
pe acesta cu ulei

Pentru a preveni este
bine avem n portbagaj o
eventual un dispozitiv ca cel pe care
vi-I descriem in fig. 1 2.
Dimensiunile sint informative, de-
pinzind de
Dispozitivul este din
(preferabil Ole 45). EI poate fi
aplicat pe loc a demonta roata
sau a ridica automobilul. Acesta ser-
numai pentru dintr-un
loc cu sau noroi mult se va
scoate imediat, utilizarea lui pe
drum drept distruge
AIC
Iim PflTRU '1IIRET
Illll
Biela este elementul ce face
prin intermediul intre piston
arborele cotit. cu manivela,
biela are rolul de a transforma
rea rectilinie a pistonului
n de a arbo-
relui cotit. n timpul biela
este de de presiune a
gazelor (F) de de (Ei)
variabile atit ca cit ca sens
(fig. 1). Ace.ste o la flam-
baj, la ntindere la ncovoiere.
Biela are o Ast-
fel, capul mic al biele; cu pistonul
o de capul
mare im cu manetonul arbore-
lui cotit o de
iar tija o pian-para-
la care este
biela trebuie fie
dintr-un material care rezis-
mare la o
greutate la dimensiunile
respective.
Biela se prin forjare la cald
n din carbon de calitate
sau aliat, care se
termic (normalizare, revenire).
rn cazul motoarelor cu tu mari
(peste 6 000 rotIm in) se folosesc biele
executate din aliaje de aluminiu.
O are com-
ponente: (1) capul mic (piciorul bie-
lei); (2) tija bielei; (3) capul bielei; (4)
de fixare (fig. 2).
F[ll d;
.,
. .
( I j r-Fl \. I )
\ /'..=J "'-4 /
',/''''' I "'-'1 .
INAlIZIREA
2 DESPRE
MAR CAd I
Colonel VICTOR SECA
n articolul de ne vom ocupa de
marcajele longitudinale. Ele pot fi reali-
zate prin linii continue sau discontinue.
In cazul cind artera are o
de minimum 5,5 m pe
nea de drum vizibili-
tate marcajulcare desparte
cele sensuri de se reali-
printr-o linie Peste
aceste se pGlate trece n cazul


Ing. DAN VITEANU
Piciorul bielei este cu o
din br()nz face cu
pistonul prin intermediul Un-
gerea se prin fh-
uleiului sau prin presiune.
Uleiul pe
toare ale printr-un orificiu prac-
ticat n partea a piciorului
bielei (fig. 3).
la unele motoare, de bmnz
este printr-un nlocuitor cu
ace. Tija (corpul) bielei poate avea
de diferite forme ca: circu-
n cruce, n I (fig. 4).
Capul bielei se cu fusul
manetonal arborelui cotit. n marea
majoritate a cazurilor, capul bielei se
din una face corp
comun cu tija, iar este demon-
ta se capacul biei ei. n
capul bielei se un de
alunecare - cuzinet - cu
aliaj (fig. 5). la motoarele
diesel la care de snt
solicitate de presiuni specifice mari
se ca aliaj bronz,
bronzul de plumb, iar in unele cazuri
speciale cu cu nichel. Pentru
fixare cuzin-etii se cu
de fixare sau se
cilindrice de blocare.
Ungerea suprafetelor in contact se
cu aiutorul uleiului ce vine
prin canalul fusului maneton.
In figura 6 se ansamblul
montat piston-bielE:! pentru motorul
0-103.
Tn cazul motoarelor in V se folo-
sesc trei tipuri principale de biele:
biela (una dintre biele este
. direct cu manetonul arbo-
relui cotit, iar bielele se de cea
prin intermediul unui
fixat in urecnile bielei principale, fig.
7 a); biela (Ia care una dintre
biele este cu o
in de De care, De
maneton, se o
fig. 7 b); biele identice
biele de tip montate
maneton al arbore-
lui cotit, fig. 7 c).
permite n scopul reali-
traficului vehi-
culelor cu a moto-
cicletelor bicicletelor pe
poduri care au o lungime de peste
20 m o de cel 7 m.
Este de la sine n cazurile
mai sus se poate trece
peste linia Trebuie se re-
permisiune nu exclude
de semnalizare asigurare
impuse de normele legale in cazul

1n zonele unde este inter-
.de semnalizarea
cu ajutorul indicatoarelor se
cu marcajele realizate prin linii con-
tinue cu interzicerii tre-
cerii vehiculelor peste acestea.
Atunci cind drumul sau strada are
patru benzi, marcajul axial se reali-
prin linii continue duble. n
acest fel, axul drumului este mai clar,
mai precis pus n
ben-
n acelasi sens se
prin linii discontinue, cu
cazurilor se poate
vizibilitatea
sebit de importante pentru
In scopul din vreme a parti-
la trafic asupra ce
trebuie o urmeze, in interiorul cu-
loarelor de sint desenate
care cu claritate ce
se impune a fi (Ia stinga, na-
inte ori la dreaDta).
----
..... -- _.
,'iSNS
SSS
;
---
--- ..... --
..... -
Marcarea unuI existent I')
mijlocul partii corOoObi\e n cazul
unuI drum cu 4 bel\Z.i de drculatte
t
Marcorea UV1UI cu 4 benZi
de
Marcajele longitudinale se
in locuri periculoase. Pe scurt, ase-
menea marcaje se sec-
torul de drum ingustat, n
n cale la schimbarea
rului de benzi sau n cazul
unor obstacole.
Extrem de sugestive sint marcajele
longitudinale formate din linii nentre-
rupte, atunci cind in mijlocul sau. Ia
marginea carosabile un
obstacol. vehiculului es-
te ndrumat, ghidat cu claritate pentru
a ocoli obstacolul. Astfel, asemenea
marcaje un mijloc deosebit
de eficient nu numai de ghidare a con-
de vehicule, dar de pro-
tejare a lui, de asigurare a
traficului.
Tinerii piloti de motociclete
motorete trebuie igno-
rarea marcajelo!' longi-
tudinala continue, trecerea peste aces-
tea un atit
pentru cei care de cir-
" restul
Mobila se
extrem de mun-
ca pentru per-
mite economisirea
perii.
Patul rabatabil pe care vi-I pre-
este o
f'entru realizarea lui poate fi folo-
o saltea. cu arcuri (de la un
divan tip standard) ce va fi
cu picioare (suport) rabatabile (va-
rianta din fig. A). Poate fi con-
struit la fel de bine dintr-o
de lemn, cu o din
benzi de cauciuc o saltea raba-
(fig. B).
Patul poate fi amplasat in
camerei, 'in 'acest caz pentru el fiind
necesare doar un picior rabatabil [;:
un diblu, care se va bate n
perete. este situat pe mijlocul
peretelui, snt obligatorii pi-
cioare rabatabile. In toate cazurile
patul rabatabil nu va. fi fixat
direct de perete, ci prin intermediul
unei grinzi durabil de a-
cesta.
16
Conservele care se
pot fi etforili-":::4fo
vasului din
derea acestui lucru se
n partea a res-
pectivului vas o cantitate de
care este n
stare de fierbere. 1n partea supe-
a vasului se pun borcanele
al a fi ste-
rilizat; din mijlocul vasului, prin-
tr-un tub de evacuare, se scurge
apa de a vaporilor
(vezi desenul).
Cind procesul de sterilizare este
incheiat, borcanele snt scoase din
vas, pentru re la aer astu-
pare, locul lor luindu-I alte borcane.
In vasul de fiert trebuie fie n
Pentru
rea nivelului ei se prin tub-ul
de abur din mijloc, cantitatea de

Sterilizarea la abur certe
avantaje de sterilizarea la
timpul de sterilizare este de
ori mai mic, bor-
canelor nu mai este refiert ca n
cazul la concomi-
tent, pot fi sterilizate borcane de
diferite (1 1, 1/2 1, 1/4 1),
ceea ce este exclus n cazul me-
todei Ia pentru timpul
de steriiizare este,
mult mai redus, se
de la sine pe
fac economii la combusti
fosit. Produsul ce u
sterilizat va fi pus n
cu EI
fie fierbinte.
Timpul afectat
in felul se
din momentul fierberii apei,
borcane de 1/2 1, 2-4 min
pentru cele de 1 1, 3-5 mi
un timp mai scurt
borcanele cu lichid
mare pentru cele cu
PRACTIC,
UTil
Dispozitivul din la
cu bune rezultate
a burghiului.
Intr-un corp din lemn (vezi figura) se
cu burghiuri de diametre di-
ferite orificii, avind ca lor
fie perfect pe supra-
lemnului. Adincimea acestora va
Folosirea unui asemenea ume-
cu mai multe niveluri, ca cel din
permite economisirea
lui pe care ni-I pune la un
pentru haine, oferindu-ne in
plus calea de mai
a lucrurilor. se
din placaj gros (n mai multe
straturi), din sau din
orice tip de
Un suport simplu pentru
rea benzilor casetelor de magneto-
fon respectiv, casetofon, se poate
din con-
form a. Se mai nti o
curbare a materialului pentru suport.
Pe coama se mai
multe fante paralele, in care
a se introduce casetele benzile.
pe care o
b este ea scop.
Ea o de lemn cu for-
mat de pe care se
ntinznd bine, conform desenului, o
sau fir de nailon.
Un sac poate fl umplut mai repede
cu gru, porumb, cartofi etc. n
el se va introduce mai nti o cutie
fund. In felul acesta, sacul
se singur astfel n-
ct de umplere a lui
fi rapid cu doar
de o (nu mai este
nevoie ca altcineva de marginile
sacului).
cteva ce
pot fi folosite n cazul
bilei ntr-o
1. Se pun s!Jb picioarele dulapului
capace din de la unele
borcane.
2. Dintr-un cartof crud, se taie patru
cercuri cu grosimea de 30-40 mm
diametrul ceva mai mare decit dimen-
siunea piciorului. Se in ele
cuiburi se pun feliile de cartof
sub fiecare picior al dulapului.
fi cel din lungimea bur-
ghiului. Se apoi bur-
ghiului n, orificiul corespunzator gro-
simii sale (el va trebui intre la
refuz). in suportul de
lemn, vrful burghiului va fi pe
discului de rectificat aflat
n se va astfel

3. Se sub picioarele' mobilei
un gros din O
trage covorul, iar o alta impinge du-
lapul.
4. Se pun sub picioarele dulapului
pungi din acoperite cu
un strat de In felul acesta
ele vor aluneca pe parchet sau
linoleum.
., Pentru ca burghiul nu se ro-
in mandrina de
manuale, se .va n baza mandrinii,
cu o un canal n de
se va la piatra de polizor ca-
burghiului.
Desenele se de obicei
strinse sul. Calea aceasta j(;ii=,
inconvenentul sulurile de hirtie se .... r -
desfac o din mai AMBALAJ DE LA
multe astfel de suluri se poate BECURILE ELECTRICE
tia prin rostogolirea acestora.
inconvenientul po-
menit Se va trece sulul prin ambalajul
de carton n care se vind becurile
electrice de iluminat. In felul acesta,
coala de desen va stabilitate,
nu se va mai rostogoli nici
suci. In plus, ambalajul de carton fo-
losit permite inscrierea pe el a unor
in ajute la
a desen.
cit mai reu-
a unui desen se" folosind
dispozitivul din EI o
n care este operat un ceva
mai mare dect dimensiunile triunghiu-
lui folosit. se depla-
snd n mod alternativ linia triunghiul.
lucru se prin lipi-
rea de triunghi a unui virf din-
tr-o
Lansarea ROMNIEI la 2 august
1864 n Giurgiu
primei nave de ex-
presie a de libertate su-
veranitate
Nava avea caracteris-
tici:
lungimea 35 m
6 m
pescajul . 0,6 m
deplasamentul 130 t
cu abur 240 CP
viteza . . . . . 8 noduri.
a fost la firma
NEUBURG-KLOSTER, Viena,
iar la o din Florisdorf,
vasul numindu-se Ko-
nachi Vogoride. EI efectua transpor-
turi de sare pe Siret Nava
a fost n n 1857,
cu 8 din lemn. In 1861 vaporul
a fost de guvern trans-
format in de la Giurgiu.
au fost pe rnd It. Ha-
cek, maiorul Barbieri, It. Demetrescu-
Maican It. Murgescu. 1n timpul
boiului de ia parte la
luptele de pe fiind imprumu-
armate Este
prin bordurilor
cu pentru con-
tra la transpor-
tul de trupe.
este numai la
transporturi nve-
o n listele flotei n
preajma primului mondial.
Ca navomodel, ROMNIA se pre-
foarte bine pentru clasa mache-
te, C
2
scara 1 :50. Pen-
tru
pului din bloc masiv, bloc ce se va
acoperi cu de hrtie 000,
care se vor lipi cu prenadez pe corp,
bordajului din
de 0,4 mm. de hrtie
lipire vopsire, vor imita foarte
bine tabla de fier peste care
s-au intins mai muite straturi de vop-
sea. n acest scop pitu-
rarea cu vopsele de ulei din tub.
ntinderea vopselei pe corp, aceasta
va fi prin palpare cu degetul,
atunci cnd este n acest
fel vom conferi corpului o de
Pentru a o putem bate
sau ace cu cu cf> 0,5
la ce vor imita de
nituri de pe corp.
Suprastructurile se vor executa din
cu cositor, vopsite cu alb.
se n galben,
de catarge, bigile ferestre.
se vor face din de furnir
de 100x8x1 mm lipite
n zona cazanului sub
puntea este din str
verde. La prova la pupa se
florale ce se vopsesc in
auriu, de coroana de pe casa
zbatului. Corpul se astfel:
in negru - ooera n -
ooera vie, ntre ele existnd o

Cazanul era descope-
rit pe punte. fiind executat din
n negru. mai ani
de utilizare, i s-a construit un
de Sub co-
se capacele
lor pentru iar pe lateral, att
la babord, ct la tribord, cte
de acces n cabine.
Pe ct posibil, bastoanele parapetu-
lui ar trebui executate din lus-
Pentru documentare recoman-
vizionarea machetelor ce se'
sesc la Muzeul marinei din
la Muzeul militar din
ambele fiind reconstituiri de re-

Reconstituirea n acest
este pe baza unor cli-
recent de autor, ce a fost
nevoit modifice o n
curs de n volumul Navo-
modele - vechi nave
Aceasta este varianta pe care o
cu argumente documen-
tare, ca fiind recon stituirea a
navei Romnia din jurul anului 1880.
CRISTIAN
17
o R E C E N T
REALIZARE
A INDUSTRI EI
ELECTRONICE:
1:IIIIIIIIl"IIII"
UTllll fA
flfllilfl S lilf
Dr. ing. VALERIU SILLI
(URMARE DIN NR. , .
",-../:,}; 1
Rezervorul 2 (fig. 1) trebuie montat
pe un suport 4 executat din laminate
de cornier etc.) sau de
lemn, la un nivel superior 3,
pentru acces n partea su-
cu o eventual cu o
de Rezervorul 2
poate fi racordat ntr-o simi-
cu o de exis-
(de exemplu, la adap-
n mod
Captorul solar 1 se va monta pe un
alt suport 5, orientat spre soare,
sud, cu o a planului capto-
rului de 45
ntre 30 500) amplasat n apropie-
rea rezervorului 2.
mosfera prin intermediul unui alt ro-
binet 9, continuat cu o 10
care poate fi cu o
de furtun.
se pentru lucru
n felul se deschide robinetul
9 pentru aerisire. Cu robinetul 8 se
umple cu la
apei bule de aer la 10. Se
nchide robinetul 9 se deschis
1.1
5.2 28
Pentru apei, ntre captorul
solar 1 rezervorul 2 se pot folosi
(Ia racorduri de 3/4"), tuburi de cauciuc
6 7, cu un diametru interior de 25 mm.
Rezervorul 2 se cu de
rece prin intermediul unui robinet
8 ales re-
zervorul se face comunicant cu at-
Subansamblul
B-B "27
--::;. .:.,:;

Ij-3.5 J.4 ;.1 3/
..-- .............. ..
: ..... !. ... : ............. '\:

Q
AI i ...................
:--- _.&.
....................... ..
C!f :
5!'_t .............. .
750
TiB
=1 =======-===1 "T
B
Subansamblul 3 TI
30
Placaj
gros. 6
1580
gros.3
o
f'")
If)
78{)
robinetul 8 pe perioada consumului
de
este extrem
de solare, prin efec-
tul de n camera trans-
energia la
de din captorul solar care n-
apa n acesta
ia temperaturi de 45-50C. Pe prin-
cipiul termosifonului, apa n
captor, avnd o densitate mai
dect apa rece, n zona
a rezervorului, fiind continuu
cu rece din zona a
acestuia.
La ajunge apa
din partea de sus a rezervorului. Apa
este imediat
de apa rece de la
Pentru stabilirea capto-
rulul solar construit se seama de
energie n apa este:
Q="l.S.E=400 ... 600 kWh/m
2
se seama de temperatura
apei (tc) de temperatura
aerului ambiant (ta), o canti-
tate de cu:
M = Q - 7z.S,E J/m2
C(t
c
-ta) C(t
c
-ta)
c fiind a apei.
Utiliznd cu circa 10 mai
mare dect temperatura mediului, se
ajunge la un consum de circa 50 m
3
anual, pentru nevole unor
grupuri de 10-12 persoane. n
de colectivului taberei se va
alege de ase-
menea captoare solare care pot fi cu-
plate n paralel la o cu mai
3. - Captor solar cu schim-
de 1) cutie
1.1 1.2-
lateralij 1.3 e fund;
1.4 adaos perete; 2) geam;
3) de
plan cu ghidaje alternate:
. de tabll; 3.2
:U . laterale; 3.4 G ghidaje;
:u . 4) suporti 5) strat
termoizofiator; 6) chit.
4. - Rezervor pentru n-
solar: 4.1) butoi de
4.2) racord de
rece; 4.3) racord 4.4)
racord aerisire; 4.5)
4.6) racord
T
:r" ..:.1..:. .... ... qt':" .... '-1'
. ... I

,- -. T
"il::::'::: ..n ...:.-""-..:..::":'-:-..... -:-..:,.-.:..:'"!::."=:::.:::: t
r
:t . .:::: . .:::::. .::r;::; ;::.:;:.:;:J
J
I
I ,:
I Cl:!:::,;:;:.:;:.z:.z:.z:;:::::...:,-:....:: ..... ..,... ....... -.:...:::l.-::::t
" I
::::::..:-.:...:,-:-..:::.:..:!"'z.z.:..:""1l t
:' r.
,
1
:L_ ... ..,... ...-. . - .."..- -J.
j"

multe . 5 a acestuia (care este cu
mai mare de 1 m
2
), de aportul
anual de energie la sol E, care
n zona a noastre este de
1 200-1 500 kWh/m
2
, de randamen-
tul1z al' captorului solar (n medie de
?OO/v, n cazuri favorabile la 40%).
In aceste aportul efectiv de
Din punct de vedere al regulilor de
se de
prevedere n zilele cu soare puternic,
n care tempe!atura apei calde poate
80C. In acest caz se va
deschis la reglarea tempe-
raturii apei de consum
4,4
I
r
a
a
r.n
de
duce la
rezultate inconstante. Pe parte,
n culorilor gene-
considerate bune, dar
deficitare n realitate,
Prin


Este un lucru
aprecierile
rapide mai
amatorului i stau ia diSiPClzitie
de combinate cu
rora se pot analiza concc:>mitelnt
tatele obtenabile prin diferite combi-
Cele mai cunoscute snt filtrele
mozaic (fig. 1). Este vorba de trei
fiecare avind un de
rezultate prin a cu-
lori de (din triada galben-
purpuriu-azuriu). Din este
de dedus modul de combinare a cu-
loriior, fiecare filtru avind 25 de Cm-
puri, primul din stinga sus fiind 00.00.00,
iar ultimul din dreapta "jos avnd den-
sitate -99-99-. Desigur,
rul este redus numai
yneori se direct filtrajul final.
In mod normal, prin compararea culo-
rilor in fiecare cimp se poate
aprecia care este cea mai
de la care se pentru

Filtrul mozaic se direct pe
tia Metoda are dezavan-
taje. Corectia s-ar determina cel mai
rapid intreg cimpul imaginii ar
20
n
he:l<aClon dominanta
rl!Z>('tlOlJi... prin
pia zero se cu acest fagure
de prin
cea valoare de
in acest caz este o ex-
in apreciere. Avantajul utili-
imaginii fagure in
ditatea n aprecierea
termediare multiplelor ele-
mente de Un alt avantaj
n determinarea a
deoarece in acest caz
proba o n
partea pe o ce trece
prin punctul central. Un astfel de tabel

o su-
a se
a dominantei
exemplu, o un zid
ochi experimentat se

utilizindu-se scala n se
AZURIU

Se mult determinarea do-
minantei, indiferent de
imaginea o sau
gri, de gri. Este recomandat
se o n con-
de iluminare date, fotografiin-
du-se o gri n trepte.
Scala ntr-o grupare de supra-
gri intre alb negru (inclusiv).
Determinndu-se astfel incit
griurile fie redate neutru, o
a
tuturor culorilor, desigur n raport cu
materialelor fotosensibile
utilizate. Uneori, o suplimen-
fi atunci cind do-
rim una dintre culorile
componente ale ca de exem-
plu culoarea pielii.
Scala gri
O::'II"H'",f",tt:>!"',
rezultate foarte bune,' 'in prac-
tica fotoamatorilor
este restrins, probabil din con-
siderente de comoditate ia fotogra-
'fiere, pentru a nu se transporta per-
manent respectiva Fotografie-
rea scalei gri se face perpen-
dicular pe axa aparatului. Se va avea
ca eventualele colorate
din apropiere .nu reflecte
pe scala gri.
Analizorul de culoare
Intrat mai recent n tehnica fotogra-
analizorul de culoare este un dis-
pozitiv electronic cu ajutorul se
de cl:lloare, factorul
de modificare al timpului de expunere
sau direct timpul de expunere.
n cadrul articolului de nu ne
vom referi la densitometrele de cu-
loare, aparate utilizate n marile la-
fotografice sau cinemato-
grafice. Prin analizoare de vom
acele aparate de uz individual
cu compati-
bile cu inzestrarea din labora-
torul unui amator.
dominanta
de culoare este de restul
imaginii. Ea va impresiona un element
fotosensibil (fotocelule, de obicei) prin
intermediul a trei filtre (indigo, verde,
astfel incit se o ana-
in de culorile primare.
Pentru pozitiv, este in
culorile complementare (galben, pur-
puriu, azuriu), analiza pe
imaginea Curentul emis de
elementul fotosensibil va fi
nal cu intensitatea monocromului se-
lectat, pe
un instrument indicator (Ia cele mai
multe analizoare). Exism..un punct de
care corespunde unei tona-
neutre-gri. Introducindu-se filtrele
de se ca
acului indicator fie pentru
orice monocrom, raportul
de punctul de gri. Practic, in acel
moment s-a filtrajul corect.
Cele spuse snt principiale. De la apa-
rat la aparat, dictate
de constructive. Ele-
mentul de necesar este
un filtraj care s-a dovedit corect pentru
o anume imagine. Se pune negativul
respectiv n aparatul de cu
ajutorul a trei de culoa-
re, se pentru punc-
tul gri, ceea ce n limbaj practic este
numit memorizare.
lucrindu-se cu materiale diferite, se
pune problema mai multor
canale de memorizare, ceea ce la
unele analizoare de culoare s-a rezol-
vat prin interschimbabilitatea blocului
cu de culoare.
Analizorul de culoare permite tot-
a intensi-
luminoase pentru determinarea
timpului de expunere; unele modele
un releu de
timp, ajustabil manual sau automat
pentru fiecare
Separarea dominante; de imagine
se face cu ajutorul unor elemente op-
tice de integrare a luminii. Cel mai
simplu element este un difuzor optic
din materiale sem/transparente, cum
este calcul. Difuzorul se pune in
obiectivului sau n celulei. O
cale de separare a dominante;
{URMA.RE DIN HR. TRECUT)
Vom ilustra procedeul de
cu un exemplu n cazul expu-
nerii succesive. Filtrele folosite snt
(ORWO 648l) , verde (ORWO
647 l) indigo (ORWO 646 l).
Proba zero se face fie expunind
egal hirtia prin cele trei filtre, fie
filtre. presupunem timpul de
expunere este de 12 s dominanta
este Vom reexpune dezechili-
brnd timpii de expunere n
favoarea de exemplu 6 s
3 s verde, 3 s indigo. Noua va
mai avea o
ceea ce trebuie
expunerea la sau va avea o do-
azurie, ceea ce
trebuie expunerea la
proba zero s-a expunnd
filtre, se dominanta
expunind prin filtrul o parte
din timpul total restul la lumina
n de culoarea dominan-
tei, se expune la prin
unul sau filtre n mod succesiv.
Nu asupra procedeului adi-
in folosirea unor obiective la aparatul
de special concepute care
elementul fotosensibil.
Determinarea dominantei se poate
face pe ansamblul imaginii sau pe
zone restrinse.
n figura 3 se vede analizorul denu-
mit EI Colormeter II. Acesta deter-
dominanta pe ansamblul ima-
ginii sau punctiform pe un diametru de
2 mm este cu memorii
interschimbabile. Captarea luminii se
face cu o (partea din stinga)
ce se pe masa aparatului de

Analizorul din fig. 4 (<<Durst COlOR-
NEG) o ime-
diat sub obiectiv. instrumentul indi-
cator este inlocuit cu o semnalizare
pentru fiecare culoare.
Calitatea analizoarelor nu este uni-
Costul unui analizor de culoare
este superior unui aparat de
filtre de color,
ceea ce ii accesibilitatea.
Utilizarea analizorului de culoare
duce la unor fotografii co-
rectate ingrijit, limitind mult consumul
de timp de materiate.
Analizoarele de culoare, ca apa-
ratele de moderne, sint destina-
te, marea majoritate a cazurilor,
prin metoda
ce rezultate optime la
copiilor pozitive nega-
tive cu negative ce s-au gene-
ralizat la ora
Redarea culorilor
Materialele fotosensibile in culori nu
redau corect toate culo-
rile. Din culprile se
astfel inct impresia
de ochi fie cit mai n foto-
grafia c.oior se admite, printr-o lege
ca ton de culoarea
pielii. Desigur, ceea ce se este,
in cele mai multe cazuri, o culoare
dar care im-
presia de normal.
n fotografia color se
redarea ct mai a tuturor
culorilor, de
n industria n industria colo-
in tehnica reproduceri lor de
n etc. Fidelitatea ma-
se obtine folosind materiale foto-
sensibile speciale, respectindu-se cu .
procesele de developare
de fotografiere.
tiv, deoarece el este ntr-o mai
folosit, procedeul substractiv
cu cele 33 de filtre ale sale bucurin-
du-se de cea mai
Calcule de filtraj
Utiliznd tabelul prezentat, se
o asupra fil-
trelor sensului de modificare a den-
folosite in de dominanta

filtrajul folosit nu numai a
dus la dominantei
dar a introdus o de
culoare
s-a procedat la o ceea
ce de
filtrare (coloana a doua din tabel).
Trecerea de la un lot de hirtie la
altul se face prin calcul, folosindu-ne
de de pe plicul
hrtiei. determinarea noului fil-
traj se va face o adesea mici
suplimentare fiind necesare.
este stu-
diourilor fotografice ale cercurilor foto
cineamatoriior. Cu ajutorul ei reali-
o de de
mare intensitate cu tem-
de culoare
4-
(2
alb-negru, color negativ, co-
Prezonul
de
la un peo
de cam se

;'?o:>'no::>Y'&>IA 5, 6, 7 au desenele de exe-
2. Ele se fac din se
sau se
va ct mai astfel ca
laterale fie perfect perpendiculare
pe
de se face din
exterior de 22-25 mm;
cu reperul 7. Un mner
tijei de
nere. mare duce la o
degaiare de ceea
ce ar putea mpiedica o utilizare n
C. VASILE
a dispozitivului. Este preferabil
ca aranjarea intregul
corp de iluminare fie prins de un
stativ sau alt corp stabil printr-un
sistem oarecare, de exemplu cu colier
(reperul 14).
Firele de se de-a
lungul reperului 9, care este o cu
(q, 12 ... 16), la
partea
jgheab) pe laterale. in-
teriorul se cu adeziv sin-
tetic sau o folie de materia!
plastic (grosime 0,4 ... 0,5 mm).
Firele snt trase independent
5 ... 10 cm in afara tijei de se
la un conductor capabil
suporte 20 Conductorul va avea
trei fire pentru o asigurare la
care se face cu un mic M3 sau
M4, pe n zona minerului. Cablul
central se impinge apoi in miner
flexionarea firelor de la
cu de texfolit
se face conform desenului din
cota D fiind de diametrul
al tijei de se taie
diametru cablul
prins de !!Cele presat
sub filetat 12.
O se va acorda
modului de legare la intercala-
rea unei S de 20 A (respec-
tiv 10, pentru 2 fiind obligatorie.
K va trebui astfel ales
incit reziste la curentul mare ce va
trece prin circuit.
Corpul multiplu va fi men-
tinut n functiune maximum 5 minute
ia tensiunea
Strngerea prezonului 3 va trebui
asigure stabilitatea montajului;
se vor putea roti cu mare greutate
a fost
21
ItJl!J
!!
autoosci
tranzistoare din
t<1I0DEUST CONSTRUCTOFb -
U.R.S.S.
10gA
,rli,.,t,.o".."t:,,,,ti> cu 4 in- Alimentarea se face cu 9 V.
integrat KElEMENTARElECTROL'UCS-
tir electronic este
"""",i'l'''''1".''' .. de
ntr-un de plastic,
dintr-un receptor, montat pe ..
S,UA.
o
diametru depinde da
La lumina a
o printr-un
este actionat un re!leu.
tranzistoarele . sint BC108.
R
1
poate fi pen-
tru rularea pragului de ..
HOBBY -R.F.G.
R1 -'
n
el
25$

2"
pF
4ZA
scurt, el devine mai
este mai
ce teze mai mari. Sc:indura
mare tineri. cum se
poate skate-board-uJ, sau
se mai spune scindura ro-
de 6-8
Rolele necesam
o cu
se
tile, El se eom;pune din Se trei
distincte: sdndura rotHele.
Pentru scindurii se
lemn dar
(stejar, frasin sau de
tei-cllarlsete de Skate,..board-
de 60-100 cm
o. intre 23 em.
a este mai
ea fie mai
la inceput cirligele se vor
n coltare.
Este ca una s'au
fie cu inele metalice
acelea care se folosesc la perdele, cu
10-15 nod la in-
cm. A-
I I I
ORIZONTAL: 1. Fizician romn (1882
-1964), a realizat la secoiu-
I.ui o n
romn (1848-1925), pionier n
niul materialului" rulant feroviar. 2. Sa-
vant de notorietate (n. 1894),
se printre intemeietorii astro-
nautidi ca de
si Goddard. de 3.
Schimb la formula de avion
creat in 1930 de pionierul aerodinamicii
n Romnia, Elie Carafoli (pl.). 4. n-
- Ru n Austria. 5. Nu
duci -Inginer romn, a inventat
in 1877 stereometrul. 6. Magistral
monument te.hnic realizat de inginerul
romn Anghel SalJgny, n anul 1895.
7 .. Chimi.st romn (1861-1941), autor
a numeroase brevete privind proce-
deele de prelucrare a petroluluI --,..
Cap de 8. Elie Radu, inginer
constructor cu remarca-
bile V laicu,
din 9.
taie stuful lor, ultima a
ingeniosului Tache (1872
-1937) - Savant romn, al
chimiei minerale (1841-
1925). 10. cu multiple
lui I.N.G. Danii-
leseu, cu aur la
din Romnia (1895) cu
argint la de la
Paris (1889) (pl.) - Caius Iacob, ma-
tematician romn.
VERTICAL: 1. Primul, cu a
fost creat n 1886 de inventatorul ro-
mn Alex.andru Ciurcu (1854-1922)
Just Buisson (pl.) - Metru
2 .. Energie de motorul auto-
moblluJuJ creat de Dumitru
(1880) - de teren. 3. Azi, miine
pe sCindura
mm.
asamblarea
skate-board-ul
o stabilitate mai
a evita alunecarea
dure de
cian romn
carte ...ll.....
o autoritate
6. Genia! inventator sas
vania, precursorul
rachetei
aprindere
de tip
nerozitate.
plante se
albine - In",,....,..i;niHi,,,,
cia, mult aore(:ia1le
hotare. 9. Localitate
Aurel Vlaicu a foSit de pre-
miat intr-un concurs \!rlatiC; imema;-
in 1912 - Cei rezen!o!1r CI fost
inventat de Petrache Poenaru lin
1827, primul brevet de
de un romn. 10.
Unitate de a alUldii-
tive a unui sunet (pt). 11. la CtWremlt-
23
MARIN V. ILIE - Blejoi, Prahova
Pentru aparatul dv. trebuie asigura-
o tensiune de 200 V la anodele tu-
burilor 6,3 V pentru alimentarea fi-
lamentelor.
Se poate monta deci un transforma-
tor de la aparatele Rindunica, In-
tim, Opera, n apa-
rat, sau de la Eforie Carmen.
Ing. DINeA STAM - Giurgiu
pentru
deveni colaborator,
du-ne materiale pe profilul revistei
noastre.
GEORGICA- corn. Do-

Am publicat chiar n acest an mai
multe scheme de amplificatoare cu
tuburi electronice. din cele
deja publicate una care convine dv.
POPESCU NEAGU - Craiova
instrumentul (din cele descrise de
dv.) este un voltmetru ce are incorpo-
o red res oare. Ca
n miliampermetru, tre-
Radioreceptorul Realis-
tic n gama unde-
lor lungi, medii scurte. De
remarcat acest radiore-
ceptor de buzunar este pre-
cu un etaj oscilator
separat. Mai etajul
convertor (2SA60), eta-
je amplificatoare de frecven-
(2$A49
2SA53) trei etaje ampli-
ficatoare de
in radioreceptor mai apare
un etaj destinat reglajului
automat al
Semnalul FI are
de 455 kHz, puterea de audio-
este de
200 mW. Alimentarea se face
cu 6 V, consumul maxim de
curent fiind 74 mA.
dioda eventualele

THOMANI ANTON - Azuga
lua cu autorul prin
intermediul n rest, la
pag. 4-5.
OPREA MARIUS IOAN - Rupeas

Ca un sistem de cifru
comandat prin disc telefonic, consul-
articolul ale circuitelor
integrate din Tehnium nr. 11/1915,
pag.5.
Ing. GEORGESCU DORIN - Bucu-
FURDEA GHEORGHE- Con-
stanta; RADU PAVEL -
n limita disponibil.
TUNIREANU MARINICA- Bucu-

Se poate monta orice tip de trans-
formatoare de
de ia Cora Pes-

AVRAM EMIL -
pentru amabiiele dv. fe-
BF 259 este destinat etajelor
video, are V CE=300 V, fT=90 MHz
IC=100 mA.
FRUNZE GABRIEl. -
Tranzistorul Be 257 are echivalent
BC 251.
IONESCU MIHAI --
Vom reveni asupra preamplificatoa-
relor de
HACK VICTOR -
Nu schema casetofonului
.
OPRESCU V ALIENTIN - Constan-

Nerespectarea normelor ST AS m-
publicarea materialului primit
de la dv.
GHIRCA CONSTANTIN -
n , Vilcea
Nu construi a
avea
CECHE ILIE -
Cele solicitate de dv. sint pe larg
tratate in paginile 4-5 n ntreg anul
1978 ale' revistei Tehnium. re-

CRUCERU CORN EL -
Cu autorii articolelor lua le-
prin intermediul Res-
tul, n limita tipografic.
MARIN - Dim-
bovita
Pentru programului 2
TV transmis din ne-
voie de un amplificator de nu
de un convertor VHF/FIF. Schema so-
se va publica.
ZAMFIR VALENTIN - Constanta
Dioda F 407 are curentul medu de
700 mA tensiunea de 800 V,
pe cnd F 107 are curent me-
diu, dar tensiune de 100 V.
Dioda RA 220 are curentul mediu
de 20 A tensiunea de 200 V.
Abonamente se pot face prin 1Ie-
xim.
RADVANSKY KAZIMIR - Petro-

alte - cele
trimise multe
VERGU CORNEl- Rm. Vilcea
Alimentarea unui casetofon din acu-
mulatorul automobilului se poate face
prin intermediul unui stabilizator elec-
tronic lener). Un cap
de inregistrare poate avea
sau spire n scurtcircuit. ,.
PETCU DUMITRU -
Evident se pot reduce att volu-
2SA" 2SA53
J
mul cit iluminatul.
STANCIULESCU FLORIN -
ila
Procurarea pieselor electronice se
face din magazinele de stat
in rest, uzinelor con-
structoare.
PETRE FLORIN -
Vom publica materiale legate de te-
mele ce
GHINEA VALENTIN -
Amplificatorul trebuie se alimen-
teze numai prin intermediul unui trans-
formator. Se poate inlocui Be 108 cu
BC 107. Cablajul depinde de gabaritul
pieselor ce le
GUSUL CONSTANTIN -
Numai cooperativa care a efectuat

BULGARU ALEXANDRU - Hu-
nedoara
La picup trebuie acul.
un ac special pentru discuri
stereo.
POPESCU FLORIN - Galati
Fiind un produs industrial, nu 'ne pu-
tem asupra ce
a o efectua.
BOLDUR SORIN -
Tehnium 1977.
V AlEAMU REMUS - jud.
Severin
Vom publica schema unui generator
pe 60 Hz.
MEHEDINTI VIOREL - Galati
respectiv nu
zona
GEORGESCU CRISTiAN - Bucu-

Se poate determina numai
pe casetofon.
t550 25854
Ik
flJk