UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ - NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI

ȘCOALA MASTERALĂ: SPECIALIZAREA I.M.R.T.I.

Proiect de semestru la materia

Dezvoltare Durabila

Student:
Ilonczay Sandor

2019
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................................3
1. Notiuni generale privind mesele de lucru.....................................................................................................5
1.1 Prezentarea platformei de productie......................................................................................................5
1.2 Prezentarea furcilor de suport................................................................................................................7
1.3 Montarea furcilor pe platforma..............................................................................................................8
2. Inventarierea ciclului de viata.....................................................................................................................12
2.1 Evaluarea ciclului de viata, generalitati................................................................................................12
2.2 Descrirea generala a LCA......................................................................................................................13
2.3 Prezentarea furcii de analizat...............................................................................................................15
2.4 Partile componente ale furcii...............................................................................................................16
2.5 Structura arborescenta pentru ciclul de viata a furcii...........................................................................17
3. Evaluarea impactului asupra mediu...........................................................................................................18
3.1 Evaluarea impactului de mediu pe ciclu de viata..................................................................................18
3.2 Metoda CML 1992................................................................................................................................19
3.3 Metoda Eco-indicator 95......................................................................................................................21
3.4 Metoda Eco-indicator 99......................................................................................................................25
4. Interpretarea rezultatelor...........................................................................................................................29
4.1 Interpretarea ciclului de viata, generalitati...........................................................................................29
4.2 Interpretarea ciclului de viata a furcii...................................................................................................29
Bibliografie.....................................................................................................................................................30

2
 Introducere

Într-o lume interdependentă, industriei automobilelor îi revine un rol deosebit. Producţia

maşinilor pe de o parte facilitează mobilitatea oamenilor şi a bunurilor care este un factor central al
globalizării, pe de altă parte sectorul în sine este mobilă prin dinamica dezvoltării locaţiilor de
producţie şi reţelelor de producţie. Am putea vorbi despre o industrie globalizată care în sine
globalizează şi care este in continuă schimbare şi care trebuie să răspundă la noi provocări, cum ar
fi de exemplu concurenţa în inovaţii.

Fiindcă această ramură a industriei este de o mare importanţă deja din secolul trecut şi până
în zilele noastre, în ciuda crizelor economice (cum ar fi criza ţiţeiului din 1973 şi criza economică
din 2008) aceasta a realizat vânzări mari, de aceea industria automobilelor poate fi considerată o
industrie deosebit de persistentă. Momentan se poate observa o rată de creştere de 7% in pieţele
emergente cum ar fi China sau Mexic.

Fig.0.1. Industria Automotiv

3
 Dezvoltarea noilor locaţii de producţie a marilor mărci pentru asamblarea finală, nu este un
fenomen individual. În cadrul schimbării structurii de producţie de la fordist la post-fordist, rolul
furnizorilor industriei auto a fost consolidat prin externalizarea anumitor etape de producţie care a
avut ca rezultat o responsabilitate impărţită. Pentru furnizori şi în general pentru industria
automobilelor joacă un rol esenţial căutarea locaţiilor de producţie. Un factor important pentru
competitivitatea unui furnizor este găsirea locaţiei cu producţie rentabilă şi cu o calitate constantă.
O analiză profundă a diferitelor factori geografici, umani şi fizico-geografici este esenţială şi
inevitabilă pentru dezvoltarea strategiilor de internaţionalizare a companiilor din industria auto.

Un factor important pentru furnizorii industriei auto sunt liniile de producţie şi rentabilitatea
şi automatizarea acestor linii, care au o influenţă directă asupra competitivităţii. Factorul uman deşi
este important şi inevitabil, pentru o calitate mai ridicată nivelul automatizării este un factor cheie.
Una din aceste metode de automatizare sunt liniile conveioare care asigură deplasarea produselor de
la un post de lucru la altul.

Fondat în anul 1958, DRÄXLMAIER Group este printre cele mai mari afaceri de familie
din Germania. Compania dezvoltă și produce sisteme electrice și electronice, interioare de lux și
sisteme de bord pentru automobile, iar printre cei mai cunoscuți clienți se numără mărci celebre
precum Mercedes-Benz, Porsche sau BMW. La nivel mondial, aproximativ 60.000 de persoane sunt
angajate în cadrul DRÄXLMAIER Group. Pe piața din România, DRÄXLMAIER Group este
prezent din anul 1993, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din țară. În momentul de față grupul
este prezent în cinci orașe din România – Satu Mare, Pitești, Timișoara, Hunedoara și Brașov.

Fig.0.2. DRÄXLMAIER Satu Mare

4
 1. Notiuni generale privind mesele de lucru

1.1 Prezentarea platformei de productie

Platforma de lucru prezentată în acest capitol este locul unde cablajele electrice al unui
autovehicul sunt asamblate şi finalizate. Aceste platforme sunt compuse din desenul 1:1 al uneui
cablaj specific clientului si furcile de suport pe care sunt conduse cablajele.

Fig.1.1. Părţile componente principale al unui cablaj electric auto

Fig.1.2. Cablaj electric auto finalizat

5
 Fig.1.3. Platforma de lucru

1.2 Prezentarea furcilor de suport

Furcile folosite in cadrul firmei DRAEXLMAIER pot fi de diferite tipuri si marimi

Fig.1.4. Furci de diferite tipuri si marimi

6
1.3 Montarea furcilor pe platforma

Efectuarea lucrului de gaurit in unghi 90° cu toleranta +/- 1 mm

Fig.1.5. Gaurire Platforma

Inaltimea de montaj este 125 mm (pentru ramurile care ies din canal se ia in considerare
inaltimea iesirii din canal)

Fig.1.6. Inaltimea furcilor

Se aseaza componentele pe planseta dupa desenul 1:1.

7
Fig.1.7. Asezarea furcilor

8
 Se strang componentele plansetei , se regleaza dupa desenul 1:1 si se efectueaza
autocontrolul.

Fig.1.8. Furci montate

9
Fig.1.9. Platforma finalizata

10
 2. Inventarierea ciclului de viata

2.1 Evaluarea ciclului de viata, generalitati

Evaluarea ciclului de viață (LCA) al produsului este o tehnică de management de mediu care

identifică fluxurile de materiale, de energie și de deșeuri ale unui produs pe durata unui ciclu de
viață al produsului și impactul acestora asupra mediului. Dicționarul enciclopedic de
mediu (2005) prezintă o definiție dezvoltată și cuprinzătoare : "Evaluarea ciclului de viață al unui
produs reprezintă evaluarea și analizarea consecințelor acțiunii produsului asupra mediului;
evaluarea urmărește produsul de la extracția și prelucrarea materiei prime, trecând prin toate fazele
sale de producție, transport și distribuție, utilizare rentabilizare, întreținere și reciclare. mergând
până la depozitarea finală sau până la reintegrarea sa în mediul înconjurător."
Așa cum este definit, LCA se referă numai la impacturi de mediu ale sistemului-produs și nu
tratează factorii financiari, politici, sociali etc. (de exemplu, impacturi de costuri). Acest ciclu de
viață este denumit uneori "from cradle-to-grave" -în l.engleză (în traducere: "de la leagăn la
mormânt"). Abrevierea LCA provine din l.engleză: "Life Cycle Assessment".In l. franceză acest
concept este denumit "L'analyse du cycle de vie (ACV)". Expresia "cradle-to-grave" se referă la
ciclul de viață al unui produs, care începe în momentul proiectării produsului și se continuă prin
achiziția și utilizarea materiilor prime, fabricarea sau procesarea cu fluxul de deșeuri asociate,
stocarea, distribuția, utilizarea și retragerea din uz sau reciclarea. În ciclul de viață complet trebuie
incluse și fazele de transport necesare sau cauzate de existența produsului. Fazele combinate ale
ciclului de viață constituie întregul sistem "cradle-to-grave".
Formele timpurii ale LCA au fost utilizate în SUA, în decada 1960, pentru definirea
strategiei de mediu a corporațiilor și ulterior, în anii 1970, de agenții guvernamentale, ca auxiliar
pentru dezvoltarea politicilor publice. Primul organism internațional care a acționat pentru
dezvoltarea LCA a fost SETAC (Society of Environmental Toxicology and Chemistry) din SUA.
[3] SETAC a elaborat un "Cod de practici" pentru LCA care a dezvoltat primul cadru tehnic
acceptat internațional pentru studii LCA. În anul 1994, ISO a stabilit Comitetul Tehnic TC 207,
însărcinat cu standardizarea unui set de instrumente de management de mediu, inclusiv LCA.
Începând din 1994, LCA a apărut ca instrument de management de mediu, pe scară mondială, sub
forma seriei de standarde ISO 14040.

11
 Un alt "actor" internațional în domeniul LCA este UNEP (United Nations Environmental
Programme) care a publicat un ghid pentru LCA, intitulat Life Cycle Assessment (1996), de
asemenea o urmare a ghidului anterior: "Towards a Global Use of Life Cycle Assessment"(1999)
Conform standardului SR EN ISO 14040:2002 prin ciclu de viață se înțeleg "etapele consecutive și
intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor
naturale până la post-utilizare". Sistemul total de procese unitare (elementare) implicate în ciclul de
viață al unui produs este denumit "sistem-produs". Termenul "proces unitar" se referă la orice fel de
activitate care produce o ieșire cu valoare economică, de exemplu oțel, electricitate etc. sau care
oferă un serviciu cu valoare economică, de exemplu transport sau managementul deșeurilor.
Termenul "produs" este considerat în cel mai larg sens - incluzând bunuri fizice și servicii, atât la
niveluri operaționale, cât și strategice.
Obiectivele analizei constă în evaluarea riscului, evaluarea performanței de mediu, auditarea
de mediu și evaluarea impactului de mediu, identificarea schimbărilor posibile în fiecare fază a
ciclului de viață, care pot conduce la beneficii de mediu și economii de costuri generale.
Standardele definesc principiile generale și cadrul de lucru pentru conducerea și raportarea studiilor
LCA (SR EN ISO 14040:2007 și ISO 14040:2006) , oferă recomandări privind cerințele și liniile
directoare pentru evaluarea ciclului de viață (SR EN ISO 14044:2007 și ISO 14044:2006).

2.2 Descrirea generala a LCA

LCA este o tehnică de management de mediu pentru evaluarea aspectelor de mediu ale
sistemelor-produs și a impacturilor potențiale asociate, care este condusă prin parcurgerea a patru
faze:
- definirea scopului și a domeniului de aplicare;
- analiza inventarului pentru elementele relevante de intrare și ieșire ale unui sistem-produs;
- evaluarea impacturilor potențiale asupra mediului;
- interpretarea rezultatelor analizei inventarului și a fazei de evaluare a impacturilor.
Evaluarea ciclului de viață poate contribui la fundamentarea deciziilor în industrie,
organizații guvernamentale și neguvernamentale, pentru elaborarea planurilor strategice, proiectarea
produselor sau a proceselor, precum și pentru evaluarea metodelor de fabricație alternative, din
perspectiva exigențelor ecologice care trebuie satisfăcute.

12
 Trunchierea lanțului de faze componente oferă cicluri de viață parțiale care în unele cazuri
pot fi suficiente pentru analiza cerută de obiectivele studiului. Există mai multe variante de
LCA parțiale:
Cradle-to-Gate este o analiză a ciclului de viață parțial al produsului, de la fabricare
("cradle") până la poarta ("gate") fabricii, adică înainte de a fi transportat la consumator.
Cradle-to-cradle este un tip de evaluare a ciclului de viață în care faza finală, de post-
utilizare este un proces de reciclare; din reciclare își au originea fie noi produse identice cu cele
reciclate, fie produse diferite de acestea.
Gate-to-Gate este un LCA parțial care ia în considerare numai un singur proces ce adaugă
valoare în întregul lanț de producție.
Cu prilejul efectuării studiului LCA poate fi luată în considerare contribuția următoarelor
categorii de impact asupra mediului:
- contribuția la efectul de seră;
- impactul asupra stratului de ozon stratosferic;
- contribuția la ploile acide ( prin emisii de SO2);
- poluarea apei din pânzele freatice, ape reziduale, sisteme de tratare, apa de răcire;
- consumul de energie (electrică, gaze, petrol etc.);
- poluarea aerului, gaze toxice;
- eroziunea solului, degradarea pădurilor;
- zgomot, vibrații;
- praf și particule;
- explozii, deversări,deșeuri solide, deșeuri periculoase.
Analiza categoriilor de impact asupra mediului este îngreunată de lipsa metodologiei
științifice necesare pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor. Modelele pentru categoriile
de impact se află încă în curs de dezvoltare.

13
2.3 Prezentarea furcii de analizat

Furca de suport cablaj prezentata este un model imbunatatit fata de cele existente momentan
in Firma. Imbunatatirea consta in 2 piese mobile care ajutra la fixarea cablului in furca stfel evitand
dimensiuni eronate la conducerea firelor.

Furcile au fost concepute avand in vedera urmatoarele date

- Durata de viata 7 ani ;

- Utilizare zilnica de 16 ore
- Necesarul de bucati este de 450 de bucati si 50 bucati rezerva.

Fig.2.1. Furca optimizata

14
2.4 Partile componente ale furcii

Partile componenta ale furcii sunt prezentate in tabelul 2.1.

Nr. Crt. Piesa Buca Greutate [g] Materia

ti l
1 Furca 1 37 Plastic
2 Sift 1 66 Metal
3 Arc elicoidal 1 1 Metal
4 Baza 1 51 Metal
5 Piulita 1 32 Metal

15
2.5 Structura arborescenta pentru ciclul de viata a furcii

16
 3. Evaluarea impactului asupra mediu

3.1 Evaluarea impactului de mediu pe ciclu de viata

Evaluarea impactului de mediu reprezintă o cuantificare a contribuției, magnitudinii și

semnificației impacturilor potențiale de mediu ale unui sistem-produs, utilizând rezultatele analizei
inventarului ciclului de viață (Vezi și Legea 137/1995-Legea protecției mediului).
Pentru identificarea și evaluarea impactului de mediu se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
- clasificarea fluxurilor inventarului pe categorii de impact (de exemplu, încălzire globală,
poluarea aerului, a apei și a solului, epuizarea resurselor naturale, sănătate umană, impact
asupra ecosistemelor etc.) In acest scop, datele din tabelul-inventar sunt grupate împreună
într-un număr de categorii de impact. Categoriile de impact includ cele din emisii în mediu

17
 și prin consumul de resurse naturale, precum și alte intervenții asociate cu obținerea
produselor care apar când se extrag resurse minerale, combustibili fosili etc.;
- modelarea datelor inventarului în interiorul categoriilor de impacturi de mediu potențiale;
sunt calculate rezultatele indicatorilor pe categorii (caracterizare). Indicatorii pe categorii
reflectă emisiile agregate sau utilizarea resurselor pentru fiecare categorie de impact Se
analizează și se estimează magnitudinea impacturilor potențiale asupra sănătății umane,
ecologice, epuizării resurselor pentru fiecare categorie de impact.Rezultatele indicatorilor
pentru diferitele categorii de impacturi reprezintă împreună profilul evaluării impacturilor
pentru sistemul-produs;
- normalizarea și ponderarea fiecărei categorii de impact. Normalizarea oferă baza pentru
compararea diferitelor categorii de impact asupra mediului (toate impacturile sunt exprimate
cu aceeași unitate). Ponderarea implică alocarea unui factor de pondere pentru fiecare
categorie de impact, în funcție de importanța relativă. Dacă este necesar, impacturile
individuale pot fi agregate într-un indice compozit unic de mediu. Această etapă nu este
totdeauna necesară.
Principalele rezultate ale acestei faze sunt: profilul mediului, profilul normalizat al mediului
și profilul ponderat.
Metodele de evaluare a impactului asupra mediului și metodele de control sunt încă în stadii
de dezvoltare și nu sunt unanim acceptate.

18
3.2 Metoda CML 1992

Graficul de caracterizare pentru ciclul de viata.

19
Graficul de normalizare pentru ciclul de viata.

20
3.3 Metoda Eco-indicator 95

Graficul de caracterizare a ciclului de viata.

21
Graficul de normalizare a ciclului de viata.

Analiza în funcţie de ponderea efectelor cu metoda Eco-indicator 95.

22
Graficul scorului unic pe categorii de impact- metoda Eco-indicator 95.

23
3.4 Metoda Eco-indicator 99

Graficul de caracterizare a ciclului de viaţă.

24
Graficul de normalizare a ciclului de viaţă

25
Analiza în funcţie de ponderea efectelor cu metoda Eco-indicator 99.

26
Graficul scorului unic pe categorii de impact- metoda Eco-indicator 99.

27
28
 4. Interpretarea rezultatelor

4.1 Interpretarea ciclului de viata, generalitati

Interpretarea este faza evaluării ciclului de viață în care constatările din analiza inventarului
și din evaluarea impactului sunt combinate, pentru a ajunge la concluzii și recomandări. Se
efectuează o analiză a contribuțiilor majore, o analiză de sensibilitate și de incertitudine care pot
conduce la concluzii asupra satisfacerii scopului și obiectivelor studiului LCA. Constatările acestei
interpretări pot lua forma unor recomandări finale, referitoare la domeniile în care va trebui să se
acționeze cu prioritate, pentru prevenirea consecințelor ecologice și prejudicierii sănătății umane. În
mod tipic, această fază va genera decizii sau un plan de acțiuni.
Analiza de sensibilitate are obiectivul de a valida fiabilitatea rezultatelor finale, prin
determinarea influenței variației ipotezelor, datelor sursă și a metodologiei.
Analiza de incertitudine urmărește verificarea influenței incertitudinii datelor principale
asupra rezultatelor modelelor. Această analiză se face de obicei cu instrumente informatice,
utilizând de exemplu metoda Monte Carlo.
Pentru studii LCA de diagnostic, datele sunt utilizate pentru a identifica segmentele critice
din ciclul de viață, care contribuie disproporționat la impactul total al sistemului asupra mediului. În
cazul LCA comparative, ciclurile de viață ale sitemelor concurente care îndeplinesc aceeași funcție
sunt ordonate pe baza performanței de mediu și apoi este selectată alternativa optimă.

4.2 Interpretarea ciclului de viata a furcii

Conform analizei facute si a rezultatelor obtinute se poate spune ca cea mai mare impact o
are asupra organismului uman din cauza metalelor grele utilizate.

29
 Bibliografie

1. PE International -GaBi Software Family[8]

2. PRé Consultants -SimaPro LCA Software[9]
3. Trifu, Mircea (2008), Cercetări privitoare la impactul industriei constructoare de mașini asupra
mediului. Teză de doctorat, Sibiu
4. ASRO (2009), SR ISO 14050:2009, Management de mediu.Vocabular
5. Guinée, J.B. (Ed.), (2002), Handbook on Life Cycle Assessment, Operational Guide to the ISO
Standards, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht.
6. European Commission (2009), International Reference Life Cycle Data System (ILCD)
Handbook: General Guidance document for Life Cycle Assessment (LCA), draft july 2009[10]
7. UNEP (2003), Evaluation of Environmental Impacts in Life Cycle Assessment, Paris, 108 p

30