Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Inginerie Mecanica,Industriala si Maritima

Specializarea : Autovehicule rutiere
Anul : IV

PROIECT
Tehnologii de fabricare si asamblare ale
autovehiculelor
Capota
Prof. Dr. Ing. :

Student :

Chiru Anghel

Breha Marian-Cristian

Semestrul 1
An universitar : 2012-2013

Cuprins
I. Memoriul Tehnic :

Cap.1.Analiza conditiilor constructive ale ansamblului fabricat ,

a conditiilor de organizare si a tehnologicitatii fabricatiei .
Cap.2.Analiza structurii procesului tehnologic aplicat la
fabricarea componentei de referinta.
Cap.3.Proiectarea generala a procesului de fabricare a reperului
de referinta prin procedee tehnologice de mare productivitate.
Cap.4.Proiectarea generala a procesului tehnologic de
asamblare.
Cap.5.Determinarea elementelor de baza pentru proiectarea
sectiei de fabricatie.

II. Materialul grafic :

1.Desenul de ansamblu unde este integrate piesa de referinta;

2.Desenul de executie al piesei reprezentata;
3.Planul de operatii pentru fabricarea piesei ;

4.Schema sau planul de amplasare ale utilajelor si masinilor

unelte si a modului de racordare la aer comprimat .

Tema de proiect:
Sa se elaboreze proiectul tehnologic pentru fabricarea
ansablului caroseri intr-o intreprindere constructoare de
automobile specializata in fabricarea autovehiculelor de tipul
caroserie si a pieselor componente de tipul capota motor , cu o
capacitate de productie de 300.000 de bucati pe an .

Cap.1.Analiza conditiilor constructive ale ansamblului

fabricat , a conditiilor de organizare si a
tehnologicitatii fabricatiei :

Caroseria este o component principal a automobilului montat

n partea superioar a acestuia ca suport pentru transportul persoanelor,
pentru ncrctur sau pentru utilajele de lucru montate pe automobil. n
general caroseria mai are i rolul de a separa incrctura, utilajele sau
persoanele transportate de restul automobilului i de mediul nconjurtor,
pentru siguran.
Capota compartimentului motor este un capac din table sau din
alte material care asigura acoperirea si protejarea compartimentului
motro.
Capota este articulat pe tablier, nchiznd astfel compartimentul motor,
n partea de sus (Fig. 1). Inviolabilitatea deschiderii capotei este
asigurat prin mecanismul de zvorre, inaccesibil din exterior.
Deblocarea capotei, n vederea deschiderii, se face cu ajutorul unui
cablu, prin tragerea butonului 4,situat sub plana bord, n partea stng.
Apoi, pentru ridicarea capotei se deblocheaz crligul de siguran,
capota dup ridicare fiind asigurat clasic, cu ajutorul unei tije suport.
nchiderea capotei se recomand a se executa prin cdere liber, de la
nlimea de 2030 cm. Nu este indicat nchiderea acesteia prin
apsarea cu mna deoarece se poate deforma.

Fig. 1
Procesul de fabricaie al unui autovehicul ncepe cu transformarea
tablei n piese de caroserie. Pentru a transforma tabla n aripi sau capote,
sunt folosite matrie instalate n departamentul presaj al uzinelor de
vehicule. De unde provin ns matriele? Pentru o parte dintre vehiculele
produse de Aliana Renault Nissan, de la Matrie Dacia, una dintre
entitile Grupului Renault n Romnia.
Conceperea utilajelor de ambutisare utilizate n industria auto este
un proces prin care se realizeaz studiile necesare realizrii matrielor i
tanelor de ambutisare. Acest proces are la baz specificaiile piesei
finite (a elementului de caroserie). Un aspect important pentru procesul
de concepere a utilajelor de ambutisare (tane i matrie) l constituie
minimizarea pierderilor de material sau, altfel spus, a deeurilor, fr a
afecta calitatea piesei finite. Astfel se poate contribui la optimizarea
costurilor de producie ale piesei ambutisate.
Folosirea sistemelor de simulare numeric (bazate pe metoda
elementelor finite) permite verificarea fezabilitii ambutisrii n timpul
procesului de concepere.
Simularea ambutisrii la Matrie Dacia este realizat cu ajutorul
aplicaiei ,,Autoform, iar calculele sunt executate pe serverele centrului
de calcul al Grupului Renault. Se pot verifica mai multe criterii de
calitate, cum ar fi: subierea materialului, existena ondulaiilor sau a
pliurilor, revenirea elastic a piesei dup ambutisare. Subierea

materialului are loc n urma deformrii plastice i se definete ca procent

din grosimea iniial a tablei. Rezultatul simulrii este o cartografie
colorat a zonelor care prezint materialul subiat. (Fig.2)

Fig.2
Ondulaiile sau pliurile pot s apar n zonele solicitate la
compresiune. Rezultatul simulrii este o cartografie colorat a zonelor
care prezint risc de ondulaii sau pliuri.
Revenirea elastic se refer la abaterile dimensionale i de form ale
pieselor, dup ambutisare. Aceste abateri sunt rezultatul elasticitii
materialului. n urma simulrii ia natere o cartografie colorat a zonelor
care prezint abateri i suprafaa (discretizat) a piesei, dup ambutisare.
Acest calcul al revenirii elastice permite anticiparea acestor abateri prin
modificarea (deformarea) suprafeelor matriei, astfel nct piesa
ambutisat s fie ct mai aproape (din punct de vedere dimensional) de
suprafaa teoretic.(Fig.3)

Fig.3

n urma analizrii rezultatelor simulrii, conceptorul poate optimiza

forma i dimensiunile suprafeei de ambutisare. Astfel, se realizeaz mai
multe iteraii de concepere, simulare i analiz a rezultatelor, pn la
atingerea unui nivel optim n ceea ce privete calitatea piesei ambutisate
i dimensiunile deeurilor. (Fig.4)

Fig.4

Prin utilizarea acestei tehnici moderne de calcul, Matrie Dacia

contribuie la atingerea obiectivelor ambiioase legate de dezvoltarea
noilor vehicule: nivel ridicat de calitate, perioad scurt de dezvoltare,
cost de producie optimizat. Matrie Dacia se numr astzi printre cei
mai buni furnizori de utilaje de ambutisare (tane i matrie) din lume.

Orice unitate de producie are ca obiectiv principal producerea de

bunuri materiale i servicii care se realizeaz prin desfurarea unor
procese de producie.
Coninutul activitii de producie are un caracter complex i cuprinde
att activiti de fabricaie propriu-zise ct i activiti de laborator, de
cercetare i asimilare n fabricaie a noilor produse etc.
Conceptul de proces de producie poate fi definit prin totalitatea
aciunilor contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu
ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime,
materialelor sau a altor componente n scopul transformrii lor n
produse, lucrri sau servicii cu o anumit valoare de pia.
Procesul de producie este format din:
procesul tehnologic ;
procesul de munc.
Procesul tehnologic este format din ansamblul operaiilor tehnologice
prin care se realizeaz un produs sau repere componente ale acestuia.
Procesul tehnologic modific att forma i structura ct i compoziia
chimic a diverselor materii prime pe care le prelucreaz.

Procesele de munc sunt acele procese prin care factorul uman

acioneaz asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munc.
Pe lng procesele de munc n unele ramuri industriale exist i procese
naturale n cadrul crora obiectele muncii sufer transformri fizice i
chimice sub aciunea unor factori naturali (industria alimentar procese
de fermentaie, industria mobilei - procese de uscare a lemnului etc.).
innd seama de aceste componente, conceptul de proces de producie
mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de munc, proceselor
tehnologice i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor
sau la execuia diferitelor lucrri sau servicii.

Orice produs (pies, main, aparat etc) poate fi caracterizat din

diverse puncte de vedere: constructiv-funcional, ecologic, tehnologic
etc.
Tehnologicitatea construciei pieselor mainilor, etc. este
caracteristica acestora de a se putea fabrica, la programa de producie
impus, cu consum de materiale i manoper reduse, timpul de
pregtire a produsului spre confecionare, toate la un cost ct mai redus.
Principalii indici tehnico-economici de apreciere a tehnologicitii
construciei produselor sunt:
-Masa;
-Gradul de utilizare a materialului;

-Gradul de unificare a diferitor elemente constructive ale piesei

(alezaje, filete, etc.);
-Volumul de munc pentru fabricarea produsului;
-Costul produsului C, care include: Csf costul semifabricatului; Cpm
coostul prelucrrilor mecanice; Cp costul probelor (controlul final
al calitii).
Ali indici de apreciere a tehnologicitii pot fi: costul ansamblrii,
numrul calitilor i profilelor de materiale sau numrul pieselor,
subansamblurilor refolosibile la alte produse, nivelul de poluare a
mediului etc.
Tehnologicitatea construciei unui produs este cu att mai ridicat, cu
ct valorile indicilor menionai mai sus sunt mai mici (mai aproape de
0).

Cap.2.Analiza structurii procesului tehnologic aplicat

la fabricarea componentei de referinta.
Apariia pe piaa de materiale a unui mare numr de mase plastice
a condus la o larg dezvoltare a acestora n industria automobilelor, n
special prin armarea cu fibr de sticl sau carbon. Materiale compozite
polimerice au gsit aplicabilitate n construcia urmtoarelor
subansamble: asiu i suspensie 1,7%; transmisie i motor 2%, elemente
de electricitate 2%; elemente interioare 16,3%; elemente sub capot
20,7%; elemente de caroserie 56%.
Procesul de obinere a materialelor compozite stratificate const n
unirea pe cale chimic i mecanic a straturilor de material de armare
din fibre de sticl prin impregnare cu rin.
Punerea n form a pieselor stratificate, prezint particulariti care
au determinat procedee specifice. Metodele i procedeele de formare a
pieselor compozite se aleg n funcie de natura materialului matricei i a
armturii, de proprietile acestora, de geometria armturii i de
exigenele cerute produsului de executat.
Specificul modelrii i analizei structurilor realizate din materiale
compozite, se reduce, de regul, la alegerea unei metode de calcul care
poate fi aplicat acestor materiale i la definirea valorilor
corespunztoare ale constantelor fizice i elastice, celelalte aspecte ale
modelrii i analizei rmnnd neschimbate.
Principalul avantaj al materialelor composite plimerice ar fii acela
ca prezinta o buna rezistenta a materialui prin eliminarea rezistentelor
interne si a defectelor de material , iar cel mai mare dezavantaj al

acestora il prezinta pretul de cost pentru obtinerea lor , pretul ridicat al

utilajelor precum si deteriorarea fibrelor in urma procesului de reciclare.
Fibra de carbon este cel mai probabil viitorul caroseriilor masinilor
moderne.Pentru a putea fii intalnita pe toate masinile de serie va mai
trece ceva vreme pana cand pretul de obtinere al fibrei va scadea
sufficient de mult pentru a devein accesibila ,pana atunci vom continua
sa utilizam aluminiul si aliajele sale in constructia de caroserii si mai
prcis capote pentru compartimentul motor.

Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al. Numrul

atomic al aluminiului are valoarea 13, iar masa atomic este 26.97.
Este un element chimic comun, ocupnd poziia a treia, dup oxigen
i siliciu, ca rspndire terestr, existnd n procent de 7.4%. Compuii
aluminiului constituie 8.13% din scoara terestr, fiind ntlnii n
substanele minerale, precum i n lumea vegetal i animal.
n stare natural este ntlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim
silicaii, silicoaluminaii (feldspat, mic, argile), criolitul (fluoaluminat
de sodiu), bauxita, corindonul.
Dup fier, acesta a devenit metalul cu cea mai larg
ntrebuinare. Aluminiul a fost remarcat pentru faptul c este un metal
uor, cu o densitate de 2.7 g/cm3. Aceasta calitate l face s fie utilizat n
cantiti mari n industria naval ,auto si aeronautic. Capacitatea mare
de reflexie este folosit n construirea oglinzilor metalice.
Este un bun conductor electric i termic, fiind folosit n industria
electrochimic sub form de srm, nlocuind conductoarele electrice
din cupru, care sunt mai scumpe.
Este un metal ductil i maleabil, fiind posibil obinerea unei foie
subiri de 0.005 mm grosime. Totodat, aceast proprietate este utilizat

n industria alimentar, aluminiul fiind folosit la ambalarea produselor

alimentare sau n industria farmaceutic.
O alt proprietate important a acestui metal este rezistena la
coroziune, care se datoreaz formrii unui strat protector deoxid.
Rezist la aciunea chimic a acidului azotic diluat sau concentrat, iar
acest lucru se reflect n fabricarea canistrelor transportoare de acid
azotic din aluminiu.
Cererea globala pentru aluminiu a fost de 36,5 milioane de tone n
anul 2008.
n anul 2010, producia mondial a atins 40,4 milioane tone, adic un
avans de aproape 10% comparativ cu 2009.
Procedeul tehnologic cel mai folosit pentru obtinerea capotelor auto
este cel de ambutisare.
Ambutisarea este operaia de deformare plastic prin care se transform
un semifabricat plan ntr-o pies cav sau se continu prelucrarea unei
piese cave cu scopul creterii adncimii ei .
Deformarea materialului la ambutisare este un proces complex care
depinde de geometria i materialul piesei, de tehnologia adoptat, de
construcia echipamentului tehnologic i de ali factori. Cu ct
complexitatea formei piesei este mai mare, cu att i dificultile
tehnologice sunt mai importante.
In funcie de aceasta, ambutisarea se poate face dintr-o singur operaie
(faz) sau din mai multe. Numrul acestora depinde de gradul de
deformare solicitat de caracteristicile piesei i de cel admisibil, permis
de material i condiiile tehnologice folosite.

Inel de stringere

Cap.3.Proiectarea generala a procesului de fabricare a

reperului de referinta prin procedee tehnologice de
mare productivitate.
material
matrita

Procesul de fabricare al capotei incepe cu alegerea materialului

care
poanson
in acest caz il constituie foaia de table din aluminiu.
Dupa alegerea materialului acesta este supus unor prelucrari tehnologice.
1.Curatarea ,degresarea si decaparea foii de aluminiu;
2.Debitarea la dimensiunile dorite;
Prin debitare se ntelege operatia tehnologica de obtinere a unui
semifabricat (lingou, bara profil laminat) la dimensiunea si masa
necesara forjarii ulterioare la cald sau la rece sau obtinerea piesei finite
direct prin aschiere.
3.Obtinerea capotei prin ambutisare;
Ambutisarea
Este procedeul de presare la rece prin care dintr-un semifabricat plan se
obtine o piesa cava de orice forma .
Ambutisarea se poate face :
-cu stringerea materialului
-fara stringerea materialului
-cu subtierea materialului cin d jocul la ambutisare este mai
mic decit grosimea materialului
-fara subtierea materialului cind jocul la ambutisare este mai
mare decit grosimea materialului.

Ambutisarea incepe cu deformarea locala intre muchiile active ale

poansonului si placii de ambutisare si se produce pe seama subtierii
materialului in zona respectiva ceea ce conduce la aparitia unei sectiuni
periculoase, dupa care urmeaza deformarea flansei si ambutisarea
efectiva a materialului insotita de micsorarea diametrului piesei si
deplasarea marginilor spre centru
In timpul ambutisarii fundul piesei este supus la o alungire plana
neimsemnata locul cel mai periculos fiind zona de trecere dela fundul
piesei la peretii acesteia. Astfel la deformari mari tensiunile de intindere
in zona periculoasa depasesc rezistenta materialului provocind ruperea
fundului piesei si ca atare trebuie sa se prevada restrictii constructive
astfel incit piesa sa fie pe cit posibil cu raze de racordare cit mai mari
intre elementele geometrice si sa fie sit mai mult posibil simetrica.Asfel
se recomanda ca razele de racordare sa fie :
-mai mari decit grosimea materialului intre fundul piesei si peretii
laterali ai acesteia
-mai mari de 2-3 ori decit grosimea materialului intre flansa piesei
si peretii laterali ai acesteia

cute

In urma ambutisarii apar cute pe semifabricat datorita procesului de

ambutisare mai ales la piesele fara stringere
Pentru a usura eliminarea piesei de pe poanson se recomanda o mica
conicitate la piesele cilindrice.
Determinarea dimensiunii semifabricatului la ambutisare
La piesele de revolutie
D=4F/
Unde D diametrul semifabricatului
F-suprafata piesei in mm2 si care se calculeaza ca suma a
suprafetelor elementelor geometrice care compun suprafata respectiva.
La aceasta dimensiune se adauga un adaos de tundere necesar pentru
taiarea marginilor neregulat ale piesei si care se determina din tabele.
Elaboarea procesului de ambutisare
In functie de raportul dintre inaltimea si diametrul piesei ambutisarea
poate fi facuta din mai multe trepte de ambutisare.
Numarul de opreatii se stabileste cu relatia :
N=h/d/0,97
Unde h -inaltimea piesei ambutisate
N- nr de operatii
d- diametrul piesei finite
Capacitatea de deformare este prevazuta in functie de indicele de
ambutisare
m = d/D
Valoarea coeficientului m se obtine din tabel in functie de raportul
dintre grosimea si diametrul semifabricatului.
Inaltimea semifabricatului rezulta din diagrame
Calculul jocului la ambutisare

La piesele fara subtierea peretilor jocul este mai mare ca grosimea tablei
pentru ca semifabricatul sa poata fi tras in matrita.
J = smax + K1s
Unde K1 este uncoeficient care depinde de:
- grosimea materialului
-procedeul de ambutisare
-ungere ,
-tipul sculei etc
Ungerea la ambutisare
Rolul ungerii este de a micsora frecarea intre material si piesele matritei
Ungerea se face numai pe suprafetele care vin in contact cu placa de
ambutisare si cu elementul de apasare
Conditiile pe care trebuie sa le aiba lubrifiantul sint :
-viscozitate pentru ca presiunea de matritare sa nu il disloce
-aderenta
-sa fie anticoroziv
-sa nu fie nociv
Defecte la ambutisare
Cele mai intilnite defecte la ambutisare sint :
-umflarea fundului piesei si formarea de basici la marginea
fundului ,cauza o constituie evacuarea aerului care nu este buna.
-apar diferente ale flansei intr-o parte ,cauza o constituie aranjarea
gresita a semifabricatului in matrita
-ruperea piesei intr-o parte se datoreaza fie diferentei de stringere a
inelului de stringere in cele doua parti a piesei sau pe contur fie jocul
intre elementele active nu este simetric
-rupturi transversale intr-o parte se datoreaza unor corpuri straine
imprimate in matrita sau pe semifabricat
-fundul se rupe de jur imprejur atunci fie raza de ambutisare este
prea mica ,jocul de ambutisare este prea mic ,viteza de ambutisare este
prea mare ,presiunea de retinere a tablei este prea mare .

-apar cute pe material datorita fie a jocului de ambutisare care este

prea mare fie raza de ambutisare este prea mare fie presiunea de retinere
prea mica.

Tratamentul termic
Datorita deformarilor plastice are loc un fenomen de ecruisarea
materialului si de scaderea plasticitatii si prin urmare ar trebui prevazute
operatii de tratament termic de recoacere prin care sa se restabileasca
proprietatile plastice ale materialului metalic.
Tratamentul de recoacere se face in functie de caracteristicile
materialului si de grosimea acestuia si consta din incalzirea materialului
la o temperatura intre 3500 pentru duraluminiu si 11500 pentru otel
inoxidabil ,mentinere pentru omogenizarea structurii si racire in aer
oracire lenta.
Dupa tratament apar oxizi la suprafata materialului care trebuia
indepartati deoarece ar produce uzura sculei.
Determinarea fortei la ambutisare
La piesele cilindrice forta de ambutisare este :
F a = d s r k1
Unde k coeficient care depinde de grosimea relativa a materialului si
de coeficientul de ambutisare.
d- diametru piesei
s-grosimea materialului
r rezistenta la rupere

Cap.4.Proiectarea generala a procesului tehnologic de

asamblare.

Asamblarea (sau montarea) este partea final a procesului de

fabricaie n care ia natere produsul finit sau un subansamblu al acestuia
prin mbinarea, intr-o ordine stabilit a pieselor i subansamblurilor de
rang inferior.

Asamblarea este operaia de reunire ordonat a elementelor

componente ale unui sistem tehnic (main; aparat, instalaie etc.).
Asamblarea se deosebete de montare prin faptul c ultima se refer la
legarea intre ele a unor sisteme de elemente asamblate.
n general pe un element considerat de baz (de exemplu motorul este o
unitate funcional de piese asamblate, care se monteaz pe asiul unui
vehicul sau pe o fundaie) Asamblarea devine o necesitate cnd
concepia, execuia i funcionarea unui sistem tehnic impun realizarea
de elemente separate.

Funcionarea n condiii tehnice determinate a unei maini se asigur nu

numai printr-o execuie corespunztoare a pieselor, ci i printr-o
asamblare i un montaj n bune condiii.

Produsul i elementele lui componente:

Rezultatul final al fabricaiei n industria constructoare de maini l
constituie utilajul sau maina. Maina se compune dintr-o serie de piese
asamblate ntr-o anumit succesiune.
Piesa reprezint elementul de baz al asamblrii, care se caracterizeaz
prin executarea Iui dintr-o singur bucat i dintr-un singur material.
Piesele se asambleaz i se fixeaz ntre ele n diferite uniti de
asamblare: completul, subansamblul, ansam-blul i ansamblul general.
Completul este cea mai simpl unitate de asamblare i este compus din
dou sau mai multe piese, mbinate ntre ele printr-o pies de baz.
Capota este un complet i se realizeaz din asamblarea prin fizarea
balamalelor pe capota si a sistemului de inchidere.
Subansamblul este unitatea de asamblare compus din mai multe piese i
unul sau mai multe componente reunite intre ele printr-o pies de baz.
Caroseria reprezinta un subansamblu care cuprinde capota , fetele de usa
, capota portbagajului ,aripile .
Ansamblul este format din mai multe piese i cel puin un subansamblu,
legate ntre ele printr-o pies de baz si care are un rol funcional bine
determi-nat.
Caroseria si sasiul formeaza un ansamblu.

Ansamblul general se compune din piese, complete, subansambluri

legate intre ele printr-o pies sau o unitate de asamblare, i care
constituie chiar produsul sau fabricatul.
Montajul capotei pe caroserie este unul simplist , se fixeaza capota
motorului si se strang suruburile.
Procedee de asamblare
Avndu-se n vedere forma de organizare, n construcia de maini se
deosebesc n principal dou procedee de asamblare: asamblarea
staionar i asamblarea mobil (sau n flux). Ambele procedee se pot
organiza cu ritm liber sau cu ritm impus.
Prin ritm se nelege intervalul de timp planificat n care se obine un
produs finit. Ritmul se determin cu relaia:

R=

Fn s n
N

=36.43 min/buc

In care:
Fn- fondul anual nominal, de timp pe un schimb, min;
s - numrul de schimburi pe zi;
n - coeficientul de exploatare a fondului nominal de timp(cuprinde
att
coeficientul de folosire a timpului muncitorului ct i pe cel al
mainilor);
N - producia anual planificat n buci de produse;

Fn= 182160 min/an

s= 1 schimb/uri
n=60

N= 300.000 bucati

Cap.5.Determinarea elementelor de baza pentru

proiectarea sectiei de fabricatie.

Tipul de productie care se regaseste la productia de capote pentru

compartimentul motor este una de masa .
Productia de masa este acel mod de productie , in care bunurile se
produc in cantitati mari la un pret mic. Cu toate ca productia de masa
permite obtinerea produselor la un pret mic , calitatea lor este ridicata. In
productia de masa se folosesc, pe scara larga, standardizarea produselor
si piese interschimbabile.Procesul de fabricatie in masa este caracterizat
prin mecanizare , ce permite atingerea unui volum mare de produse
executate, elaborarea planului de productie in flux in diferite strategii de
productie, verificarea atenta a produselor standardizate si o diviziune a
muncii. Henry Ford a fost primul care a introdus linia de asamblare in
uzinele sale.Prin reducerea drastica a timpului de asamblare pretul de
cost al automobilelor a scazut mult.
Sectia de fabricatie:

Activitatea sectiei de productie se desfasoara pe schimburi, fiind

condusa de sefi de sectie pe schimb si de un sef de sectie coordonator,
care indeplineste si functia de sef de sectie pe schimb. Functia de sef de
sectie pe schimb se utilizeaza numai daca schimbul respectiv lucreaza cu
intreaga capacitate a sectiei.
Sectia de productie poate fi incardata si cu personal de executie tehnic,
economic si de alta specialitate pentru realizarea activitatilor functionale
ce nu se pot realiza centralizat la nivelul intreprinderii.
In unele ramuri ale industriei sau ale economiei nationale, sectai de
productie are denumiri specifice acestora:
- sector (in inductria minieram exploatari forestiere, lucrari geologice si
agricultura);
- autobaza (in transporturile auto);
- agentie (in transporturi aeriene);
- centru, depou, centrala, statie, ocol, sistem, etc.

In cadrul sectiei de productie pentru capote se vor regasi urmatoarele

utilaje :
- Instalatii de spalare/degresare ;

- Masini unelte pentru ambutisare;

Linii automate de gaurit;

- Cuptoare pentru tratamente termice ;

- Bancuri de lucru si cutii cu scule.

II. Materialul grafic :

Planul de operatii pentru fabricarea piesei

Schema sau planul de amplasare ale utilajelor si masinilor unelte

si a modului de racordare la aer comprimat :
5. C.T.C
_

3.Ambutisarea Masini unelte pentru

materialului
ambutisat

Cuptor pentru
tratamente termice

2.Debitarea Fierastrau mecanic

materialului

4.Tratamentul
termic de
recoacere.

Materiale
auxiliare

Instalatii de
spalare/degresare

de aluminiu.1.Curatare,degre
sarea si
decaparea foii

Operatii si faze
Masini ,utilaje ,
de semifabricare instalatii si SDVuri

Temperatura de
incalzire

Forta maxima
de ambutisare

Viteza si
avansul

Viteza si timpul

Parametrii
tehnologici

Capota compartiment motor

A- Depozitul de materie prima (foile de aluminiu)

B- Depozitul pentru piesa finita (capote)

1- Instalatii de spalare/degresare
2- Fierastrau mecanic
3- Masini unelte pentru ambutisat
4- Cuptoare pentru tratamente termice
5-Banc pentru C.T.C.

Cercetarea bibliografica :
1.Butnar, L.

Tehnologia fabricarii utilajelor. Curs.

2.http://ro.wikipedia.org/wiki/Ambutisare

3.Teza de licenta Compartimentul tehnologic Savin Dumitru

4.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Caroserie#Caroseria_autoport
ant.C4.83
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Hood_(vehicle)
6. Tehnologii-Speciale-de-Fabricare-a-Autovehiculelor Prof.dr.ing. Anghel Chiru
7. Bologa, O.: Tehnologia presrii la rece. Sibiu, I.I.S., 1982

8. .l. dr. ing. Gabriela-Monica PREDA Prof.dr.ing. Sever ontea

Procedee de elaborare a pieselor pentru automobile din materiale
compozite stratificate .
9.Simularea numerica in procesul de concepere a utilajelor de
ambutisare Dr.Ing.Sef Serviciul Tehnic Matrite Dacia Alexandru
Slavila