I

TRIACUl
PAGINA 4
RECEPTOR DE TRAFIC
PAGINA 6
. AMPLIFICATOR AF
COMANDA

A APARATULUI
DE FILMAT

EXCURSIILOR
CU MOTORETA
PAGINA S
PAGINA 10
PAGINA 14
CIRCUITE ELECTRONICE
PAGihlA 16
DIN REVISTELE
DE SPECIALITATE
TELEVIZOAR E

PAGiNA 18
r MAGAZIN T
PAGINA 20
PAGINA 23
l
r
t
f
REDACTIEI
PAGINA 24
ADRESA REDACTIEI:
PIATA SCNTEII
NR. 1, OF. P.T.T.R. 33
SECTORUL 1, TELEFON
17.60.10, nt. 11021734
Formarea omului nou trebuie de la binecunoscut
care munca, activitatea constituie factorul determinant n
formarea socialiste, in educarea a maselor. De
aceea este necesar punem pe prim. plan educarea oamenilor, ndeosebi a tine-
retului, prin pentru
Conform Programului partidului
Congresului al XI-lea, n actualul cincinal al
vor o
dezvoltare ramurile de virf ale tehnicii:
e >-:ctronica, electrotehnica, automatica, meca-
n ica etc., capabile valorifice din plin
care
d in zi in zi un caracter tot mai complex,
rolul de a cadrele
de apte dornice de a construi
crea, de a produce la cei mai parametri
ai tehnicii moderne. Pentru ramurile amintite,
ca pentru celelalte - in con-
ale - pre-
cadrele necesare numeroasele
licee de specialitate, in ultimii
ani pe tot noastre.
2
nr. 3 Electronica
cadrele de muncitori
din zona
numeroasele ntrerlrirtd:ri
electronic, electrotenn,c etc.
Act;',ltatea
omului
NICOLAE
relevate din de Nicolae
cu ocazia expunerii la Con-
gresul politice al culturii socialiste.
Dispunind de o - 12
ateliere de bine utilate -)elevii liceu-
lui au posibilitatea efectueze productiv n
ateliere din ceea ce se traduce
- cum directorul liceului, tov. ing.
Stelian -in realizarea unei
globale de 18 milioane lei, cu un beneficiu de
1,200 milioane de lei anual.
Am pornit de la acest aspect vrnd subli-
niem avem de-a face de fapt cu elevul-munci-
tor, cu elevul care din anii de este
n participe efectiv la realizarea unor
produse, sarcini de plan, fie
ca electronist n receptoare radio aparate TV,
cu calificare in sau
ca de prelucrare
11 H:l:re. EI are se formeze
atare n 5 ateliere de electron res-
e!ectroteh11 alte 5 ate!iere de me-
ceie 2 ata!iere de
fluxul uzinei,

dusului finit. tatca n intreprindere, un con-
trolor tehnic de calitate calitatea produ-
sului.
Activitatea de atelier cu frumoase rezultate,
de elevii este
a programei de astfel
incit asigure viitori lor muncitori o
sporite,
impuse de actualul cincinal. Orele de speciali-
tate se obligatoriu n tabora:-
toarele bine utilate, unde de
aparatura spre dotarea lor de
fabricile dispozitive create
de elevii liceului. Astfel, vedea diverse
aparate de ceas electronic, canar elec-
tronic etc., un televizor la care elevii pot vedea
pe viu remedierea lor, un calcu-
lator electronic, cu nimic mai prejos de
calculatoarele din dotarea pre-
date in cadrul laboratorului de radio televi-
zoare, unul din cele 4 laboratoare cte
catedra de unde se repararea
defectelor provocate la aparatele de radio TV,
elevilor din anii mai mari
realizeze, n atelierul specializat al
de depanare radio televi!Oare pentru diferite
din la fel cum pre-
date n laboratorul de electrice elec-
tronice, unde se tehnica elec-
tronice, se in de elevi,
tot pentru a de intre-
pentru
Snt capitole care
compartimentul SERVICE, consti-
tuind una din cele trei prin care liceul
Electronica a realizat amin-
anterior.
Care sint celelalte Amintim
una dintre ele, Liceul de electro-
nr. 3 Electronica din a
preluat de la Intreprinderea Electronica -
crend astfel acesteia una din de
1. - in laboratorul de df:panare radio-
TV. Ia o de curs practic.
2. - Elevii anului iii in cabi-
netul de al lucrarea
Circuite basculante.
3. - Aspect din atelierul de electro-
Se la realizarea unuia
din produsele ce vor fi livrate ntreprin-
derii Electronica.
Electrocutarea se prin totalitatea leziuni-
lor determinate de c, 'rentul electric. Leziunile din
electrocutare depind, pe de o parte, de curentul
electric, iar pe de parte, de
a pielii de traiectul urmat de curent
prin organism, de starea vaselor a cordului, de
starea Astfel, trebuie o piele
o de 500 000 ohmi, pielea
doar 1 000 ohmi. La 5000 ohmi o tensiune
de 100 V produce doar o
leziuni. tensiune, o
de 500-1 000 ohmi, produce moartea. La tensiuni
egale, curentul alternativ este mai periculos deCt
cel continuu.
Efectele eledrocutirii
Efecte asupra musculaturii
Curentul electric produce o hiperexcitabUitate
la spasm geiner'ali;!!.at
se produce pe
pe vaselor.
Efecte asupra sistemului nervos
Se metabolice
rezolvare a sarcinilor ce-i revin n acest
cincinal - executarea tuturor surselor de ali
mentare (alimentatoare A T 1, A T 3, AT 5, ATI
etc., redresoare, adaptoare pentru TV), al
control tehnic de calitate - aici
seriozitatea - este efectuat de
un specialist al intreprinderii respective. ActivI-
tatea elevilor n acest domeniu a creat ntreprin-
derii amintite o n valoare
de 13,5 milioane de lei.
A treia o constituie preocuparea
pentru de produse proprii, concepute,
realizate vndute prin sau prin magazi-
nul scolar al sectorului 2 din str. Masina de
doar cteva dintre ele:
cu 5 posturi, ciocan electric de lipit, picup stereo-
fonic, cleme etc., etc., gama de jocuri electro-
nice, iar in jocul electronic ABC,
jocuri cu circuite basculante, cu circuite logice
etc. inalta responsabilitate de
care au dat elevii n
Munca de a viitorului muncitor nu
exclude posibilitatea ca el manifeste
fructifice in domeniul
tifice. n cadrulliceuiui se n fiecare an
ia finalizarea a cel 2-3 teme cu specific
de cercetare, cum, de exemplu, anul acesta
elevii din clasele mai mari au lucrat la aparatura
de testare auto
la aparatul de testare a executate
in totalitate cu componente
Conducerea liceului, colectivul de cadre de
specialitate al organele
U.T.C. snt pentru a forma
la tinerii de a fi in n
pas cu tehnica felul cum snt
in deprinderile bune
de ei, aici, sntem viitorii
muncitori nu se vor doar cu acel prag
de atins in anii de ei vor
manifesta o preocupare pentru per-
lor indispen-
azi unui cadru de ntr-o ntre-
prindere.
MARIA pAUN
sau a buzelor.
multe ori este asociat cu stop respirator.
In caz de stop cardiac nu trebuie toate
semnele, deoarece prin aceasta se pierd secunde
in aplicarea tratamentului. In asemenea
Cnd nu sintem ntr-o unitate
nu avem nici un personal medical n mprejurimi,
trebuie noi primul ajutor, care n
masajul cardiac extern simul-

Masajul cardiac extem n aplicarea rit-
a unei presiuni manuale pe partea a
sternului, cu simul-
Electrocutatul este pe un plan dur, cu
membrele inferioare mai ridicate dect corpul cu
30-40 de grade. Se cu cele palme supra-
perpendicular pe a sternu-
astfel nCt se realizeze o deplasare
a sternului cu cm. Ritmu! cu care se
este de 60-80jmin.
Se cu rnj.;:, ..... "'!"ilc res,oi,oatiei
sternale
GHEORGHEPROCOPIE
Intrucit tiristorul conduce numai in
tr-un singur sens, s-a ncercat dezvol-
tarea unui tiristor cu n
ambele sensuri. Un astfel de tiristor
n momentul de este cu-
noscut sub numele de triac.
Triacul este un dispozitiv de comu-
tatie avnd straturi p n cu o
putind con-
duce n ambele sensuri.
Cu ajutorul triacului putem controla
curenti intre 0,8-600 A tensiuni
intre 25 V -3 500 V, cu viteze de
tere de 100 A/}J-s n curent 100 Vfrs
n tensiune.
Prezentarea a triacului cu o
de este in fig.
1 a, iar cu de in
fig. 1 b.
Intrarea n a triacului se
face la citeva microsecunde apli-
carea semnalului de pe poar-
din se produce
n momentul naturale a curen-
tului din circuitul principal, iar n cazul
sarcinilor rezistive se produce cind
curentul alternativ trece prin zero.
Comanda triacului se poate face cu
ambele ale tensiunii sem-
nalului aplicat ntre catod
(terminalul T1) pentru ambele polari-
ale tensiunii dintre anod catod
(intre terminalele T1 T2). Corespun-
celor patru posibile
ale tensiunii anodice de
triacul di-
ferite de Sensibilitatea co-
menzii este cind ambele ten-
siuni snt pozitive, mai atunci
cind .snt negative, iar sensibilitatea
cea mai atunci. cind tensiunea
de este iar tensiunea

Ca tiristorul, triacul la
unei anumite tensiuni ano-
dice, dar pentru ambele ale
acesteia. proprietate i asi-
o de
tensiunile tranzitorii care pot
n circuitul n care se la apari-
supratensiunilor triacul
de la sine, n loc se
amorsare este necon-
atunci ea poate fi
pentru trebuie luate
pentru eliminarea supratensiunilor pe
triac, care pot produce amorsarea lui.
Se dau mai jos de efec-
tuare a comenzilor triacului la realiza-
rea unui contactor static.
In fig. 2 a este un contactor
static cu triac cu de tip
nchis-deschis, la care comanda se
face de la o de c.c.
Pentru a avea o sensibilitate de co-
mai tensiunea
trebuie fie
In fig. 2 b este un contactor
de tip inchis-deschis, la care comanda
Ing. M. ISTRA TE
se face de la de alimentare.
Contactorul de k este pus
pe secundarul transformatorului, deci
este izolat galvanic de transformatorul
Tr. Contactul k fiind deschis, impe-
la bornele primarului este
de mers n gol. Cind se
nchide k, se pune in scurtcircuit
pe R apare o
tensiune mare, care va comanda triacul.
Triacul se poate comanda cu
tensiuni de mari, la
100 kHz; la de
apare o a miezului transfor-
matorului mult mai decit la 50 Hz.
In fig. 3 a, b snt date scheme de
realizare a contactoarelor statice cu
triac cu auto Dealtfel, se
pe ele au cite un
circuit de defazare capacitiv
tiv, inductiv.
PriI) aplicarea unui impuls de co-
pe poarta triacului, acesta con-
duce Rs se Contacto-
rul se cu triac CH43H,C::;::
1ff', R=470 n. .
In fig. 4 este schema unUi con-
tactor static de tip nchis-deschis cu
cu circuit oscilant LC.
In cazul in care avem nevoie de un
contactor cu timp foarte mic de comu-
tare, se pune un circuit oscilant, care,
n lipsa semnalului pe amor-
triacul avnd o amorti-
dar care nu are timp
mult amplitudinea, deoarece i se
din- nou impuls circuitului oscilant.
Din acest motiv se circuit de
se poate realiza cu
un triac 2 M 38811 H, R=470 n, L=
100 mH.
COMANDA TRIACULUI
CU TRANZISTOARE
SI DIAC
Comanda triacului se poate face
cu tranzistoare sau diacuri. De ase-
menea, comanda se poate face n cu-
rent sau tensiune.
In fig. 5 a comanda triacului se face
cu un tranzistor, iar comanda tranzis-
torului se face prin curent.
In poarta triacului se un
curent negativ, ceea ce o sen-
sibilitate de

P n--e--e--'
U R
In fig. 5 b triacul este comandat cu
un tranzistor amplificator de tensiune.
La ambele montaje modul de
nare al contactorului depinde de felul
semnalului aplicat pe baze, respectiv
polaritatea semnalului.
In fig. 6 este comanda unui
triac cu diac cu control de Diacul
este o ce conduce in ambele
sensuri, respectiv dispozitiv de comu-
cu o bila-
de tip S.
In cazul sarcinilor rezistive, contac-
torul este simplu are o
iar n cazul sarcinilor inductive
sau capacitive se mai grupul
RC pentru figurat punc-
"tat. Se poate realiza cu C=0,1 JAF,
R=470.n, diac de tip GEST1, triac de
orice tip.
Cu ajutorul triacurilor se pot realiza
circuite, respectiv contactoare de tip
nchis-deschis cu putere
Cel mai simplu asemenea contactor
este in fig. 7, realizat foarte sim-
plu cu o un circuit direct pe
comanda In 1 a comuta-
torului k, circuitul de al triacului
nu este alimentat. Tn 2 este
o O, iar circuitul de
este alimentat numai cu semi-
puterea
Zs Zs
___ --,a
este aproape
De fapt, se o redresare
iar curentul este:
Id = \!2U
lTR
s
Comutatorul poate fie un micro-
comutator, deoarece curentul de co-
a este destul de mic.
in fig. 8 este schema
unui comutator static cu cu
fototiristor. Acest comutator este co-
mandat optiC se la trans-
miterea in cod la trans-
miterea comenzilor de la la
de IT, unde pericolul
potel'\tialelor periculoase. Se
poate realiza cu R = 1 kQ, C = 0,1 J,f.F,
R . = 450 n, RT = 1,5 D..
ln fig. 9 este' schema
unui contactor static cu un triaccu
control de adecvat pentru sar-
cini cu foarte mari. Co-
manda triacului se face cu un impuls
cuprins ntre 180
0
- ce .
Tranzistorul unei
intr-un oscilator de relaxare
sincronizat.
Unghiul de al triacului este
determinat de amorsarea tiristorului,
care la rndul este controlat de
tranzistorul Ti.
.1'"']......__---. ---,
R10 -
,
1
T .J..
clT
I
c
, 22 222
Grupul R C are rolul de a reduce
valoarea de a tensiunii
la bornele triacului n momentul anu-
curentului prin triac, sau
unui de tensiune din de
alimentare. Schema se mai
mult n scopuri industriale.
Tn fig. 10 este schema
unui releu pilpitor cu triac, pentru
tensiunea de 220 V C.C., ceea ce
acum se cu relee electromag-
netice care produc un zgomot des-
tui de mare.
Releul se compune dintr-un redre-
sor de alimentare, un circuit astabil
un etaj de amplificare.
Tranzistoarele T1, T2 pot fi EFT 322,
iar T3 de tipul AC 180 K; triacul se
alege n de tensiune curentul
comandat. Oiodele 01-4 pot fi F 057,
C1 = 1 000 ;.tF/25 V, R1 = 300 n,
R2 = R3 = 10 kQ/1 W, R4 = 800 n,
R5 = 150 Q, C2 = C3 = 50 yF. Cu
acest montaj se pot realiza
la intervale de 500 jiS.
TRIACUL lOGIC
DE PUTERE
Un progres deosebit de mare n
tehnologia tirlstoarelor l-a constituit
introducerea triacului logic pentru pu-
teri mari. Acest element de circuit a
de circa trei-patru ani consti-
tuie azi un produs care
in multe scheme de curent
alternativ.
comportarea n co-
a triacului logic pentru puteri
mari de cele ale tiristorului.
Acest articol se de principalele
intre tiristor triac, de func-
utilizarea triacului de putere.
se tria-
cului logic de putere se po.ate trage
concluzia triacul logic, pe" o
corespun-
de la tiristoare in montaj anti-
paralel cu o de Si
este
n fig. 1 a b, unde snt reprezentate
schematic tiristoare n montaj
antiparalel, respectiv triacul logic.
Printr-o rearanjare a comenzii la tiris-
torul din partea conform fig.
1 c, s-ar putea ajunge la o corespon-

Comanda la triacul logic este dife-
de cea a tiristoare n montaj
antiparalel. La tiristoare, semnalul de
este aplicat intre borna de
1 borna 1, n
caz este
borna
2 este semnalul de
este aplicat ntre borna de 2
borna 2. Pentru a
acest lucru snt necesare circuite
de separate.
La triacul logic bornele de
1 2 snt legate intre ele; de aceea este
necesar doar un singur circuit de co-
care va fi conectat ntre borna
de borna princi-
1.
triacul logic este folosit ca
element de reglare de curent alterna-
tiv, aprinderea se produce cel mai
simplu prin aplicarea unui semnal
pozitiv la borna de
borna 1 este
a unui semnal negativ n timpul
ambelor semiperioade.
Triacul se poate folosi n calitate
de comutator, intruct cu un semnal
de pozitiv se o func-
tiristorului. Pentru a
acest lucru, triacul logic a fost
astfel proiectat incit o aprindere prin-
tr-un semnal de pozitiv nu
este borna 1
este
borna 1 este nega-
aprinderea are loc <;a la tiristor. O
tensiune pe borna de coman-
duce la formarea unui c'urent de
electroni care de la acest ca-
tod spre zona p, conform fig. 2. O
mare parte din electroni ajung
la J2, care este n stare
Ia nastere un curent de colec-
tor J3 ajunge
in starea de astfel in ct
trec goluri n zona n mijlocie. O parte
din aceste goluri se cu
electroni, dar celelalte sint colectate
de J2 Golurile cir-
printr-o a J3,
care este mai mare dect
din J1 prin. care
curentul de electroni. Raportul
celor depinde de cit de
departe electronii n zona
p cit de mare este rezis-
a zonei n mijlocii.
Colectarea goluri lor o in-
de electroni din
J1, care se face ntr-o care
este mai mare decit cu-
rentului de goluri.
cnd ntreaga a
catodului n superior devine conduc-
toare tensiunea de blocare pe jonc-
J2 dispare. Fenomenul a fost
descris pas cu pas, deoarece el se
produce n timp, con-
ductoare se continuu ne-
intrerupt.
a parte a curentului de
este de borna 1,
ntrucit este
la zona p Borna de co-
1 poate fi astfel
n cit curentul deviat la o
Fig. 1 - Triacul legic preia a tiristeare in montaj an.li-
paralel: 1 - berna 1; 2 - berna 2; 3 - berna
de 1; 4 - borna de 2. (2]
Fig. 2 - Curentul de
electroni de la
catod spre zena p: 1 -
borna 1; 2 -
berna 2; 3 -
borna de 1;
" - borna de 2.
J 2
Fig.3 - de elec-
troni din baza n: 1 -
borna 1; 2 - J 3 1---------------7'""7-.-.::--1
borna 2; 3 -
borna de 1;
4 - borna de 2.
3

), ilo.
'.
(
l

Fig. 4 - fenemenul de J 2
1 -
berml 1; 2 - J3
berna 2; 3 -
berna de 1; -1
o... o", "'0 P1

t
o....
p2r
n::!
- borna de 2.
J4
3
Jl
4
Fig. 5 - Starea de ce-
1 - berna pri n- J 3 1---lL-..lL-.L-..L-..lL....L-L-,-----------:!
1; 2 - borna prin- P 2
2; 3 - borna de
1; " - borna
de 2. '-------v-----.....
v
valoare
borna 1 este pozi-
si pe borna de 2 este
aplicata o tensiune (fig. 3),
baza n electroni.
Majoritatea acestor electroni se re-
cu goluri acest curent
poate fi privit ca un curent de
parazit intre borna de 2
borna 1. Unii din electronii
sint de J2 n
imprejurimea bornei de 2
aduc n stare de
ntruct borna 1 este pozi-
de borna de 2, J2
n punctul (1) este mai mult
in sensul de dect in punctul
(2). De aceea se goluri n
zona n mijlocie, mai ales n punctul
(1). Unele dintre aceste goluri snt
colectate de J3, care este
acum Acest fapt produce o
de electroni din J4
n zona p La rindul lor,
electroni snt de jonc-
J3 are loc o
cnd catodului n
inferior a fost in stare de con-
ductie.
A'cest proces se reciproc,
se triacul n stare
de ct timp curentul triacului
nu scade sub o valoare -
valoarea de
n ceea ce timpul de comu-
tare triacul are o comportare
Fenomenul de comutare in-
este indiferent de sensul con-
ductiei anterioare. Acest lucru va fi
explicat cu ajutorul figurii Borna
1 este de borna
2, atunci cnd conduce par-
tea a triacului. Zonele p1 n2
de pe partea sint inundate cu
minoritari. major.i-
tari nu snt
La inversarea aplicate tria-
cului, unii dintre mino-
ritari se cu majori-
tari, dar majoritatea mino-
ritari snt de J1
J3. Acumularea acestor mino-
ritari duce la curentului invers.
Prin acest curent snt
torii minoritari suplimentari din jonc-
J2, anume electroni n zona p1
goluri n zona n2. Fenomenul cel
mai important este de goluri
n zona n2. supli-
intrzie blocarea, dar numai
o din aceste goluri
ajunge la J3, ntruct factorul de ampli-
ficare in curent n al p1-n2-
-p2 la aceste valori ale de
curent este foarte mic.
Triacul ajunge in starea de
pe partea R a J3 (fig. 5)
sint colectate suficiente goluri pentru
a provoca o de electroni din
J4 n partea R a zonei p2. Acest lucru
se poate intimpla numai ar fi
o mare cantitate de goluri de
pe partea L pe partea R a zonei n2,
sau J2 pe durata timpului de
ntirziere a a L ar fi injec-
tat suficiente goluri n partea R a zonei
n2. Pentru a pe ct posibil a-
cest pericol, triacul este astfel con-
struit ca intre catozii n1 si n3 existe
o deplasare cu mai multe lun-
gimi de difuzie pentru mino-
ritari.
ICONTINUARE N PAG 7)
- V03CO
Radioamatorilor care
deja de emisie le
un de
putere ce n banda de
144 MHz.
Printre caracteristicile principale
se pot enumera: puterea
1 fJW, gama MHz,
gabarit redus} consum mic de ener-
gie.
Etajul oscilator este stabilizat cu
un cristal de n plus se
cu energie
prin intermediul unui stabilizator
electronic realizat cu tranzistorul
BC 108. Cristalul de cuart trebuie
oscileze pe gama de 9 MHz sau
36 MHz o n
gama de 144 MHz.
se un de
36 MHz, la intrarea etajului
obtinem 72 MHz, iar la intrarea
ultimului etaj 144 MHz. Deci, n
acest caz, etajul al doilea
ca dublor.
pe 9 MHz,
la iesirea oscilatorului se selectea-
tot 36 MHz etajul
fie ca dublor, dar n acest
caz etajul final este dublor, sau
6
V03AVE 2.
a realiza n
radio-
folosirea
etajul al doilea este cuadripfor
atunci etajul final ca ampli-
ficator.
n locul tranzistorului 2 N 2219
din etajul 2 se pot monta n paralel
tranzistoare BF 214. Tranzis-
torul din etajul final poate fi
2N 3866.
Bobinele li' lz l3 constru-
iesc din Cu-Em 0,6
dia metrul bobine; fiind
6 mm. Bobinajul se face cu pas
+18V
1.5
BF1BO
K DZ
'iiI
MICROFONl
aferente de acord. Semnalul este
amplificat de tranzistorul cu efect
de cmp T1 de tipul BF 245.
este neutrodinat cu induc-
l3. <:o".." .... h't,r-,,,,ro
nalul este aplicat
-
IMITATOR M4
RICIPTOR
DI TRAFIC
0,5-0,8 mm. Bobina are 8 spire,
bobina lz are 6 spire, iar bobina
l3 aJe 4 spire. Evident, n timpul
regrajului, fa bobina lz distan-
intre spire poate fi sau

Condensatoarele semireglabile
se a fi. cu dielectric
sorid sau calit).
Or snt
din cu diametrul de 0,15 mm,,,,
care se pe miezuri de
(de la bobine), cte 15-eO de
spire.
Amplificatorul audio, respectiv
modulatorul, are ca un
transformator final de la aparatul
Milcov (sau echivalent) la care
priza alimentare,
o din primar se
la modulator, iar la
tor. Secundarul nu se
la se
face cu dioda Pl 33Z.
2N2215 2N2219 )D-4Dpf
este n limitele
38,5+39,5 MHz.
Primul oscilator local (T8) func-
n regim overtone. Frec-
de a cristalului folosit
de 3 sau de 5 ori mai
1",..o,"'uon1"", de lucru a oscila-
"",.r;" .......... montajul
de
de
+1BV
selectiv, format din L6, l7, CV1
CV2, care ajunge pe baza
celui de al doilea mixer (T3). Tot
pe baza acestuia se sem-
nalul de la cel de-al doilea oscila-
tor local cu -
VFO (T10), care un sem-
nal a poate fi
n lim,:fek:; MHz si 19.3
cu rru,.,n""nc,-"'tr,,.,
eV3. Daca
MHz, trtOl,"\/ot-.l'"",
l1 4,25 1 Cu-Ag
L2 3,75
"
L3 11 0,3 Cu-Em
L4 3,75 1 Cu-Ag
L5 3,75
"
L6 6 0,12C
L7 6
L8 1
"
L9 27 0,2 Cu-Em
L10
" "
10
l11 70 0,1 Cu-Em
l12 70
l13 70
1.:14 70
L15 70
l16 50
0,2 L17 9
L18 4.75 1 Cu-Em
L19
" "
l20 10 0,4Em+
2 5
L21 70 0,1 Cu-Em 15
l22 70
l23 30+30
aditiv pe baza celui de-al treilea
mxer (T4). Cea de-a treia trecven-
are valoarea de
460 kHz este de tran-
zistoarele T5 T6. Semnalul detec-
tat de dioda 01 este aplicat con-
comitent la intrarea amplificatoru-
lui de (T12) ampli-
licatorului de reglaj automat al
- RAA.
realizat cu tranzistoru'T7. n serie
cu de colector a acestuia
se conectat instrumentul Idi-
cator al valorii semnalului re.cep-
(S), care are sensibilitatea
de ordinul a 400+-600 )l-A. Din
colectorul ultimului etaj AFI (T6),
prin intermediul unei de
10 pF, semnalul cu de
460 kHz se filtrului l22, care
mai departe defazat simetrizat
de l23 ajunge la detectorul de pro-
dus realizat cu diodele D2 D3
care detectarea semna-
lelor telegrafice SS8. Tot aici se
semnalul celui de al doilea
oscilator cu variabi

Pas

mm
US-MAMAIA Ecran 14x14x
18mm
MAMA"A-2336
"
Ecranul original
..
"
la peste l7
UUS-MAMAJ Ecran 14x14x
18mm
"
..
FI-CORA Ecran original
..
UUS-M'AMAI
l16 peste l15
Ecran 14x14x
18mm
"
FI-CORA Ecran original
..
L23 peste l22
(BFO) realizat cu tranzistorul T15.
Frecventa acestui oscilator
fi n limitele a
in jurul valorii de 460 kHz, cu
rul condensatorului variabil
CV4.
Semnalul de telegrafie sau SSB,
nainte de a fi aplicat amplificata-
rului de este pre-
amplificat de tranzistorul T16.
Amplificatorul de frecven-
este realizat cu tranzistoarele
T12, T13 T14 are o putere de
de circa 0,4-0,5 W.
Cu ajutorul unui comutator (cu
trei contacte) se face trecerea pe
ascultarea semnalelor cu modula-
de amplitudine sau a celor
SSB-CW. Cnd se semna-
lele SSB sau ON, se
simultan alimentarea oscilata-
rului 8FO}},precum un conden-
sator suplimentar de 50 rF in baza
tranzistorului T7, care permite
nerea unei constante mai mari de
timp n circuitul de RAA (de ordinul
a 2-3 secunde).
URMARE DIN PAG. 5
Datele de catalog principale snt:
valoarea eficace maxim a
curentului, la curent,
integrala sarcinii di-
namice, tensiunea de blocare,
date termice mecanice.
Caracteristica de este ana-
cu cea pentru tiristoare, este
pentru cazul cel mai defavo-
rabil, atunci cind este aplicat un
semnal de negativ, iar borna
2 este
TriacUi logic de putere n-
tr-un element de circuit tiristoare de
montaj antiparalel de aceea triacul
n scheme de curent alter-
nativ mai multe tiristoare. la comanda
de curent alternativ triacul are
toarele avantaje de o pereche de
tiristoare:
1 tiristoare radiatoa-
re separate pot fi nlocuite prin trei
triacuri trei radiatoare (n unele ca-
zuri poate fi folosit un singur radiator)
deci se o economie de
o a costului;
2 -prin utili.zarea triacului se sim-
n general, proiectarea circui-
tului de
3 -triacul este mai sensibil
la supratensiuni decit o. pereche de
tiristoare cu date de blocare.
Domeniul principal de utilizare pen-
tru triacullogic de putere este coman-
da de comutare

constanta de timp a corpului
de este mare, poate fi folosit
un timp de mare. Un circuit
de prin punct de zero conti-
ne, n principiu, un oscilator de
cu sincronizare de
un comparator de amplitudine care
triacul. puterea la
re trebuie se timpul
de deschidere in semiperioade intregi
n timpul de blocare
se scade, astfel la putere
triacul este tot timpul in
puterii se prin re-
ducerea timpului de
Triacurrlogice de putere se folosesc
n mare n schemele de co-
pentru de in-
de iluminat pentru comanda
motoarelor cu rotoare n colivie. sche-
me de automatizare n industria grea.
mai jos
unui amplificator de
echipat cu tuburi electronice, avnd
o putere de 40 W
deosebite. Amplificatorul poate fi
utilizat pentru diverse
posednd cu sensibili-
de intrare diferite.
'Schema de principiu este
n fig. l.
Intrarea 1 este pentru
semnale de amplitudine Re-
glajul de volum pentru in-
trare este n acest fel,
amlplifidirn are loc o
n Cli
curbele sensibilitate ale
are ca efect unui nivel
de constant cu
nu se de un poten-
tiometru cu se poate
transforma unul Se scoa-
te rezistiv din-
tr-un de
1 care a
fi conectat la se o
ohmmetru.
se
no-
Student ANORIAN NICOLAE
punctele n care
a crescut la 85 la 160 kQ. Cu o
se dau trei ct mai
aproape de marginea (pen-
tru a nu bloca cursorul potentio-
n aceste locuri se pre-
capse, la care se lipesc trei
unde se grupu-
rile Re.
Grupul de condensatoare re-
conectate la P
1
se
ct mai aproape de acesta se

este
Circuitul amplificatondui
al tonah-
triode ale
In trarea 1 se foarte .
la redarea discurilor (n special a
celor necorectate).
Intrarea II la amplifica-
rea unor semnale mai mari prove-
nite de la surse cu reglaj de ton sau
al semnal nu trebuie corectat.
Tubul T 2 este folosit ca amplifi-
cator de tensiune (prima
inversor de (a doua
Tubul T 3 euo
putere pentru atacul etajului final.
Etajul final n clasa B.
Punctul de functionare al tuburi-
lor EL34 se cu R
37
, iar
cu P 5 se eventuala nesime-
trie a montajului.
Piesele snt pe
de cablaj imprimat; una con-
amplificatorul (fig. 2) cea-
redresorul (fig. 3).
Condensatorul C
19
C
2
o au o
tensiune de lucru de 385 V,
iar C
21
C
22
, 70 V.
Firele de ntre
montaj snt ecranate. Tot cu cablu
ecranat se spre
tuburile finale.
Este bine ca transformatorul de
cel de se ecraneze,
de iar
montarea lor se cu axele
perpendiculare.
tuburile finale se
orizontal (ca n de amplasa-
.. ment n fig. 4),
va depinde numai de gabaritul trans-
4 5
Circuitul redresorului 2 X 350VI'V
de amplasament
82 16.0.
f ormatoarelor.
n se poate vedea
blocurilor pe Acesta se exe-
din de aluminiu de 2,5 mm.
sau de fier de 1,0 mm. cu
circuitul imprimat se cu
dedesubt, punndu-se un
strat de pentru
pericol de scurtcircuit.
Transformatorul de se con-
pe un pachet de tole
avnd sectiunea miezului de 18 cm
z
.
are 2 x 1 150
de spire cu conductor Cu-Em
cf> = 0,3 mm, iar cea are
2 x 70 de spire cu conductor
Cu-Em cf> = 1,2 mm.
o
prze la spira 700 de
la fiecare (fig. 5).
se la aceste
intermediare, tuburilor
se pot conecta la prin interme-
diul unor rezistente de 200 Q.
Ordinea de bobinare este
toarea: se nti o sectiu-
ne din primar cu o
pentru G
z
; se pune un strat
de peste care se
apoi secundarul. Se pune din nou
un strat izolator, care se bo-
a prima-
rului, cu priza cores-

Transformatorul de se rea-
CONTROLUL
VARIABIL
pe un pachet de tole cu sec-
miezului de 20 cm
z
. Prima-
rul (220 V) 550 de spire cu
conductor Cu-Em cf> = 0,5 mm.
secundare au
rele numere de 2 x 875 de
cp = 0,3 mm pentru
tensiunea de 2 x 350 V; 18 spire
Cu-Em cp = 1 mm pentru tensiunea
de 6,3 V ECC); 18 spire
Cu-Em cp = 1,2 mm pentru tensiu-
nea de 6,3 V EL 34) ;
100 de spire Cu-Em cp = 0,15 mm
pentru tensiunea de 40 V (negati-
vare El 34).
AL troducerea unor distorsiuni semnificative n sem-
nalul de
Atunci cnd dorim unui
amplificator audio tranzistorizat cu ajutorul unei
tensiuni continue de de
la metoda de modificare a
bazei unuia dintre tranzistoarele amplificatoare.
Acest procedeu unele dezavan-
taje, concretizate n special n distorsiunile apre-
ciabile care se introduc n semnalul amplificat.
Circuitul cu tranzistoare din figura
o mai
a problemei el un domeniu
destul de larg de reglaj al distorsiu-
nile introduse n semnalul de amplificat fiind
neglijabile.
montajului este de
Tranzistorul TI amplifi-
catorului de al dorim
(avnd rolul de amplificator AF).
Semnalul audio este aplicat pe baza lui TI prin
condensatorul de cuplaj Cl> iar semnalul de'
este preluat din colectorul acestui tran-
zistor prin condensatorul C
z
. Emitorul lui este
MARK ANDRES
legat la masa montajului (plus) prin intermediul
rezistentei colector-emitor a tranzistorului su-
T z. Atunci cnd pe baza tranzistoru-
lui T 2 se o tensiune de
sau cnd nu se deloc tensiune,
colector-emitor este foarte de asemenea,
distorsiunile introduse n etajul amplificator (TI)
snt neglijabile. Pe ce tensiunea
de bazei lui T 2'
rezistenta colector-emitor a acestui tranzistor
ducnd la etajului
audio. .
Tensiunea de bazei
lui T
2
poate fi de la o baterie
de 1,5 V, n serie cu un de 100 kQ.
A tunci cnd pe baza lui T z nu se nici o
tensiune de amplificarea exem-
plificat n pentru un sinusoidal
de 10 mV la 1 kHz, este de cea 20; prin
varea a bazei lui T
z
siune arrlpl1lhcan!a
audio poate fi la mai
Acest montaj simplu foarte eficient poate fi
adaptat cu pentru a fi folosit n alte
scopuri nrudite, ca de exemplu controlul de la
al volumului la amplificatoarele de audio-

+
Ucc
CONTROL
1-o-I-4I'"'--fl1-6 V
ALM. AMPLF.
+
.......... ---- +
I
FOTO
Din punctul de vedere al comenzii
unui aparat de filmat, cum se
n articolul referitor la aparatele
fotografice, este caracteristic faptul
armarea este (In limita
timpului de lucru asigurat la o
a arcului. pentru aparatele
de filmat cu In
aparatu-
lui trebuie cu un dispozitiv
care, la rndul nu operatia
de armare. cea
mai in utilizarea
unui electromagnet a
fie scopului propus. Pen-
tru a permite utilizarea dispozitivului
electromagnetic in orice loc, alimenta-
rea se va tace de la baterii. Desigur.
avem n apropiere de
tensiune cu ajutorul unui
transformator al unui redresor (n
punte) putem asigura dis-
pozitivului.
Electromagnetul propus, de curent
continuu, este cu plonjor. Dimensiona-
rea s-a pentru tensiuni de
alimentare 9 12 V, cea de a doua
tensiune fiind la ndemna auto-
Pentru o utilizare de du-
relativ (zeci de minute),
sursa de alimentare in
baterii plate de 4,5 V, inseriate. Pentru
o utilizare de relativ
(ore) este necesar se inserieze 6
baterii rotunde R 20. Bateriile se vor
COMANDA LA DISTANT
,
A APARATULUI
DE FILMAT
introduceintr-o de dimensiuni
adecvate, pentru a se evita intreruperile
accidentale si oentru a se realIza o
de intem-
perii. Cablurile de se reco-
a fi cit mai flexibile. co-
manda se face prin fir (un simplu
comutator care inchide circuitul de
alimentare al electromagnetului), e de
dorit ca acesta nu
prea ceea ce ar avea drept con-
pierderi de energie.
Electromagnetul poate comanda,
printr-un cablu flexibil fotografic, apa-
ratul de filmat montat pe un suport
adecvat. De notat dispozitivul tre-
buie fie solidarizat cu suportul,
pentru ca orice .
nu anuleze efectul dorit (prin recul,
de exemplu). Avnd in vedere forma
a cea mai
prindere se cu un
colier din
Figura 2 n dis-
pozitivul pentru aparatului
de filmat. Datele caracteristice:
2,5 kgf pentru o de
maximum 5 mm.
Plonjorul 4 se in din
desen atta vreme cit bobina 2 nu
nu e Revenirea
rea n se fac
arcului 12. In momentul
bobinei, plonjorul este atras efec-
cursa h; prin intermediu
6 se cablul flexi-
bil {{9. Elementele reglabile ale con-
constau in cursa plonjorului
n alegerea cursei de lucru active
a cablului.
Cursa plonjorului se cu
REPER S
REPER 3
JooE----- ht 4 ----!IJoj
'\\\ \\\
\ SlAnE DE TElECOMANIl4
(EMiSiE)
BLOC DE ALiMENTARE
filetat 13, ce se
cu 14. Ce prin
cursa de lucru a cablului? Ca-
blul poate transmite o deplasare mai
mare de 10 mm n mod uzual din care
erectiv este
FULIIR
4UZILIAR
Fotografiile realizate cu o
(blitz) au, de multe ori,
contururi dure. contrast violent,
denaturind iluminarea a
scenei fotografiate.
Utilizarea unei secunde,
in timp cu lampa
permite unor
fotografii cu contrast mai echilibrat,
mult mai apropia.te de realitate.
Lampa este in acest caz
pentru crearea de impresii
luminoase de fond.
Fulgerul suplimentar se instalea-
intr-un loc adecvat, la care se
dispozitivul din fig. 1.
Cnd se fulgeru I
[J
REPER?
U 1II111111111111j jWJ
M10xl
REPERB
4 DE
TRECERE LA
901 I
REPER '11
_8+4
Ing. 1. MIHAI
principal de la aparatul fotografic,
fluxul luminos fototranzis-
torul T
"
care se deschide, prin
intermediul condensatorului de
100 nF un impuls electric
pe poarta tiristorului. In acest caz,
tiristorul se deschide si declan-
fulgerul auxiliar. Tensiunea
pe anoda tiris-
torului, n mod normal ar trebui
tiristorul n des-
chis, dar Cnd lampa cu se
aprinde, tensiunea scade la zero
tiristorul se inchide. Aceasta
permite o cu ener-
gie a condensatorului de 600
deci pentru o foto-
33KQ
8 Om
3
n
f = P, unde
G = 8 . 1<Y kgfjmm
2
P = 0,150 kaf
f =- 7-9 mm.
Se alege numarul de spire (n =
6 ... 10) se diametrui sir
mei d sau, invers. se alege d
Cd 0,8 mm) se n.
7 este din el se mon"
prin presare n plonjorul 4.
Firele de alimentare ies printr-un ori-
ficiu inclinat, protejate de un tub de
cauciuc sau PVC. Asigurarea contra
smulgerii se face cu un mic colier
16, care tubul de corpul
electromagnetului. Colierul
filetate necesare n corpul 1 se rea-
constructiv.
Piesele 6, 8, 9 11 se fac din
se de mat.
Piesele 5, 1 4 se
Citeva necesare n exploa-
tare. Temperatura de
a electromaanetului este
de 70C. Cunoscind acest lucru,
putem utilIza dispozitivul nostru la
tensiuni mai mari decit cele indicate
pentru a realiza o mai mare.
Trebuie determinat experimental
timpul maxim de supratensiune pen-
tru fiecare caz. Timpul de utilizare va
fi inferior celui determinat. Desigur,
in cazul pe durate scurte, cu
pauze suficient de mari, supra-
tensiunea poate fi
grafie.
in fig. 2 este o
de montare a dispoziti-
vului de la un fulger
electronic. Evident, tiristorul poate
fi de orice tip, de sau mare
putere.
Montajul se pe circuit
imprimat n faza totul se
introduce ntr-o cutie de material
plastic.
in dreptul fototranzistorului se va
practica un orificiu, prin care
fluxul luminos de la apa-
ratul principal.. Se un tiristor din
productia I.P de
TO,8N400 ori TO.8N500 sau Ori-
care alt tip pe care I are la nde-
constructorul.
Fototranzistorul T
1
poate fi de tip
BPX38--8PX43 sau oricare altul.
Alimentarea fofotranzistorului se
face de la o baterie de 9 V. Consu-
mul de energie este destul de mic
si poate fi un
timp mai indelungat.
1. Corp
2.
3. Corpul bobinei
4. Plonjor
5. Contraplonjor
6.
7. Inel de blocare
8.
9. Cablu
flexibil
O. cu cap
cilindric crestat
1. Capac
2. Arc
3. limitator
4.
h 82,5 40,5 F.F.R.
51 33
,sB 19 13,5
nr. de
spire;
diam.
sirmei;
rezis-

1230 2100
0,85 0,35
24 (n.>
h te xtol it, poJisti
-----+---+-----+poate face din
q:; A ansamblu, c
----+---+----Hlintr-un tub d
<P B 49 31 rondele cositorite.
bobina

"A 16 12 F.F.R.
"B 24 19
93 54
,s A 51 33 F.F.R.
"B 16
12
o 13,5 9
48 44 se
presat in reperul


din lungime mai mare

M2,5x12
,sA 59 41
-----t------Ir----+
,s B 26 22
Om 20 16 arc ,s 0,8
M3x15
M3 sau
cu
M" PENTRU CE
FED R
ARIPA .1/11
~ -
TIVE DE TINERET
LI S M
o
L- - ~ -__ ~ ~ ~ P P ~ F : : t i ) \J ~ ~
AMPENALJ ORfZONTA
m.m.
m.m.
d.m
2
O kg.
]l
2
VARIANTA
10
50 100 150
l

PREGATIREA
EXCURSIILOR
CU MOTORETA
Sosirea anotimpului apro-
pierea lor a concediilor re-
aduc in actualitate mereu cu
intensitate excursiilor pe
vreme confortul ceva
mai mic al pe motociclete
motorete volumul limitat de baga-
je sint compensate de costul mult mai
redus al excursiilor (combustibil
etc.) de incomparabila
usurlnt de ({strecurare lntr-un trafic
aglomerat, comparativ cu automobilele.
unei o
varietate de aspecte ce cuprind stabi-
lirea itinerarului a
adecvate, alegerea baga-
jelor, revizia a motocicletei,
stabilirea sculelor, pieselor materia-
lelor necesare eventualelor
etc., probleme care mai
atrag decit plictisesc.
Nu vom insista asupra primelor
categorii de preparative, acestea de-
pinzind evident de
echipaj, de afec-
tat bagajelor (motociclete mari sau
mici, cu sau de timpul avut
la de multe alte con-
mai tehnice.
General valabile revizia teh-
ce, obligatoriu, trebuie pre-
14
Ing. 1. NEMETE
excursia, arta de a include in
trusa de tehnice cit mai
multe materiale utile in volum
rezonabil.
De seriozitatea cu care privim aceste
aspecte tehnice ale depinde
n mare ei.
Inaintea unei lungi, trebuie
efectuat un control al rigi-
cadrului suspensiei
furcii
cadrulUi sau de-
formarea lui n timpul rulaju-
lui cu viteze mari fenomenul de
a cunoscut
sub denumirea de unduire. Deoarece
acestui fenomen, cum s-a
nu este ea depinzind
de comportarea suspensiei la diferi-
tele ale poate dec-
necontrolate ale condu-
generatoare de accidente
grave.
La motocicletele moderne po-
sibilitatea de a regla rigiditatea sus-
pensiei spate n de
amortizoarele hidraulice ale din
spate avind de reglare
(fig. 1). Alegerea acestor trebuie
de
a motocicletei: I - o
pozitia fi - 2 persoane.
Plasarea minerelor de reglare ntr-o
cu sau
n diferite pentru cele
amortizoare stabilitatea
durabilitatea unora dintre subansam-
bluri piese.
Se suspensiei
spate prin repetate cu
greutatea corpului pe furca din
Se
se nivelul lichidului
din amortizoare.
Se cu mare jocurile
din mecanismul de rotire al furcii,
aceasta trebuind se
iar mecanismul de amortizare al furcii
prezinte o sensibilitate
O trebuie
rotilor a pneurilor.
DTD
statisticilar efectuate n diferite
au dus la concluzia peste 60% din
accidentelor la motociclete
se pneurilor.
Aderenta anvelopelor scade rapid
cu diminuarea adincimii profilului,
acest lucru favorjzind aparitia derapa-
jului. De aceea si cu
ocazie pentru inlocuirea. Ia timp a
pneurilor uzate (vezi Of. 5/1976), dar
mai ales pentru respectarea
pneuri!or
spate, n vederea uzurilor,
de obicei sau
cu La motoreta Mobra
periodicitatea de schimb a pneurilor
este de 2 ooo--a 000 km.
Se starea ventilelor camere-
lor presiunea n pneuri.
lor trebuie fie complete uniform
strnse.
in cazurile n care nu se moto-
cicletei o sau
de la ultima revizie a trecut un
apreciabil de kilometri, se impune
examinarea principalelor mecanisme
ale ei: motor, ambreiaj,echipament
electric, transmisie, n cadrul ateliere-
lor specializate.
Se intinderea de
transmisie stringerea tuturor
buri/or ce motorul de cadru,
toba de pedalele etc.
in fine, se plin urile - com-
bustibil ulei n cutia de viteze sau
ambreiaj. Rezervorul de combustibil
nu trebuie umplut la refuz, pentru
a evita pierderile prin orificiile de aeri-
sire. Este de preferat ca prima alimen-
tare cu combustibil sfi fie de
caz 'in care
benzina prin pieje de pentru
in special
a apei.
In prezent, toate motocicletele sint
cu truse de scule relativ
complete, care permit efectuarea ope-
de demontare reglare a prin-
cipalelor mecanisme. Pentru comple-
tarea trusei, este cazul in limita
disponibil, ar mai trebui
gate: 2 leviere demontat anve-
Iope, ciocan 0,250 kg, aparat de aplicat
petice calde, cutie cu petice calde,
manometru pentru controlat presiu-
nea pneurilor, M3, M6, M8,
patent, cheie

Printre piesele de schimb de
necesitate de
condensator, contacte rup-
tor, bujie de set becuri pentru
de aer pen-
tru pneuri, cablu ambreiaj
transmisie. ventile si
"De asemenea, n de
disponibil pentru bagaje de volumul
ocupat de echipamentul netehnic,
materia-
le., n ordinea lor:
rle material plastic pentru
impotriva ploii;
-cutie din material plastic transpa-
rent cu diverse
etc.;
-cutie din material plastic transpa-
rent cu
-1 m pf 1--1,5 mm;
.. -1---2 m moale de sau
cupru f6 2-3 mm;
-cutie de chibrituri;
-bidon cu
1---2 kg;
-ochelari de soare;

izolatoare;
-leucoplast;
-hirtie de
cu (pentru
motocicletele cu bate-
rie);
-3-6 m
-1,5 m tub cauciuc moale;
-1---2 pungi plastic;
-1 tub Lavoderm;
-1
-1 prosop mic;
-1 pereche vechi.
Sintem siguri la nevoie veti intui
repede la ce folosesc materialele enu-
merate. dorim nu
nevoie de acest mic efort de
sub cele mai
bune auspicii.
SEMAFOARE
PENlR U PI ElO NI
Colonel VICTOR BECA
doar
datoria tehnica circulatiei
semafoarelor electrice.
de
electronica
mai mult utilizate pentru op1timiza,rea
sporirea gradu,lui
Cnd ne referim la traficul avem n
no,., .. ",,.,'tr,,,;;\ atit deplasarea vehiculelor cit a
lor.
despre dirijarea pie-
toniere cu ajutorul semafoarelor electrice este nor-
mal cu prezentarea dispozitivelor res-
pective. Spre deosebire de semafoarele pentru
cu trei culori galben verde) ale
lentile snt rotunde, cele destinate pietonilor
au doar culori: verde, iar forma lor e
Pietonii se pot angaja n traversarea arterei
rutiere atunci cind culoarea semaforului este verde.
Trecerea este cu atunci
cnd semaforul din nou asupra
acestui foarte pietoni
aceste elementare norme de civi-

Semafoarele moderne pentru pietoni deja intilnite
de tinerii n ntreaga se deosebesc mult
de arhaicele dispozitive de acest gen utilizate
nu demult in Ele se
printr-o vizibilitate printr-o intensi-
tate a luminilor. Simbolurile de interzicere de per-
misiune a au suferit ele
Pietonilor le este interzis traverseze
atunci cind pe fondul de culoare
a semaforului o de culoare
intens in de Ei pot se
angajeze n traversare atunci cind in partea
a bateriei semaforului silueta de culoare
verde a unui pieton n mers.
Cnd pietonii n traversare pe culoarea
verde a semaforului slnt de semnalul lumi-
nos iar artera este cu refugii
pentru pietoni, se vor opri vor
pe refugiu luminii verzi. n lipsa unor astfel
de pietonii vor trebui tra-
versarea.
Pentru a nu fi de lumina a con-
tribui la fluidizarea traficului, pietonii au datoria de
a traversa in ritm ct mai vioi artera
In cind au inceput traversarea in ultimele
secunde de verde au fost de lumina
pietonii nu trebuie intre in Atunci
cnd arterele sint nguste, ei au posibilitatea,
pasul, termine traversarea In cazul unor
cu patru benzi se vor opri, cum pe refu-
giul central, iar cind asemenea nu
stiati ...
, ,
Pentru
caz, un dispozitiv de
atelier care se n pentru
oistonului, regla-
rea acestUi dispozitiv,
rarea de reglarea avansului
se poate face cu un de adncime
la motoarele care au bujia in capul chiu-
laseL Un dom etalona! o
n milimetri la l1sem-
nindu-i cu o sau o de bomfaer,
face serviciu cu o de cca
mm (a !':e vedea 111".3/1916 al revistei),
Amortizoarele hidraulice snt
cu un lichid special care se
pentru amol1izoare.
Cei care doresc repare singuri amortizoa-
n dreptul liniei imediate duble con-
tinuind trecerea atunci cnd
siluetei verzi a pietonului in mers.
O particularitate deloc de a
moderne de care trebuie
seama pietonii este aceea verdele pentru
nu este intotdeauna valabil pentru pietoni, aceasta
pentru simplul motiv automatele complexe ale
semafoarelor moderne n majoritatea
cazurilor, o dirijare a vehiculelor
de cea a pietonilor. dirijare a
traficului are o pentru circu-
care devine mult mai deplasarea vehicu-
lelor ne mai interferindu-se cu cea a pietonilor.
A te ghida inainte de a incepe traversarea
culoarea 'semaforului destinat este o gre-
Ochii pietonilor trebuie fie deci
spre semafoarele cu lentile numai spre ele.
Semafoarele moderne sint de natura construite
incit traversarea pietonilor nu fie de
deplasarea ilor. In timp ce
autovehiculele care vireze la stinga
la dreapta scop,
la rindul lor pietonii trebuie pe
atunci cnd autovehiculele la stinga sau la
dreapta pe culoarea verde.
Tn unde semafoare de tip
vechi, verdele pentru pietoni coincide cu verdele
pentru vehicule. Virnd la dreapta sau la stinga,
au acorde prioritate pietoni-
lor nu deplasarea lor. la rindul
lor, traversind n pas vioi, n interesul
pietonii au datoria facili-
teze {(scurgerea mai prin a vehicu-
lelor. Doar ei peste o sau miine vor
tori cu autobuzele troleibuzele vor dori
la timp la serviciu.
n final, o noutate; A inceput instalarea in locurile
unde se mari fluxuri de traversare de
pietoni, pe dintre a semafoare-
lor comandate de pietoni. In asemenea cazuri se
punerea in a dispozitivului
rele hidraulice (demontaoile) nu au la nde-
acest lichid este bine viscozita-
tea si lubrifiante ale uleiului de trans-
formatoare . electrice snt foarte apropiate de
ale lichidului amortizoare,
La motorului doi
nnlSllllIPsre cu n
a cuiul poan-
benzinei 'in camera de
nivel a carburatorului.
conduce la uzura a cuiull..li
care face}} un nI circular pe conul oe inchidere.
Pentru a conserva ct mai mult starea
COlreSpUiriZaito.:lre a cuiului ,",V"UU.VII,
butonul nlllltitt1-l"i111l1
continuu cu
benzina prin
plin a capacului de nivei consital1lt,
la furtun urile de cauciuc ale
instalatlei de sau ale caloriferului snt
modelae de n de S sau l,
potrivit cond udelor pe care le racor-
un astfel de furtun se inlocuieste
cu unul drept la metraj) se pot
produce gifuiri ia coturi. Gituirile se
furtunu! cu un colier de mai
lat n zona unde la montare se va forma un cot
recomandare este la
conductele de plastic pentru sau
pentru de parbrizul.
prin pe buton numai ce, in vederea
pietonii grupat. Aceasta
nu are in vedere orele tirzii de noapte
pietonilor e foarte Trebuie
lumina verde pentru pietoni nu apare
diat pe buton, ci scurgerea
10-20 de secunde, necesare pentru avertizarea
oprirea fluxului vehiculelor.
Aceste semafoare sporesc considerabil si!;IUranta
pietoni/or n traversarea arterelor rutiere.
uzura cuiului poanton se
Cll unei revizii a carburatorului
atelier specializat, se cu unul
apar cnd defec-
tiune survine Ia drum, eventual
. excesului
nel:llai:::uta,
Se ncerce remedierea
modul
Se
cuiul Apoi se
<>.rn"nnAI intre ele pentru a se
care se
pe virful "'''. .. h''' in ,'tpi
orificiul
de ulei (Ia motoarele
lipsa
poate pisind un
de etc. pe drum .
Partea de sfefuit fiind astfei nu>n::lw';:!f::i
mai de'ct fie pe
poanton, care apoi se introduce
(scaun) se prin de
dispare rizul de pe con. se
bine cu atit cuiul poanton
care se totul la
Din unele carburatoare ia
cuiul poanton Cu scaunul
un ansamblu nedemontabil. La aceste
carburatoare singura remediere este numa
inlocuirea ansamblului respectiv.
nele radioreceptoare tranzisto-
rizate sau casetofoane snt alimen-
tate din acumulatoare (nseriate) de
cte 1,25 V, cu o capacitate ce poate
ajunge la 0,5 A.h.
acestor acumulatoare se
cu ajutorul unor redresoare de
putere,-capabile furnizeze tensiu-
nea (6, 7,5, 9 sau 12 V),
cu un curent de la 50 mA.
Date fiind valorile relativ reduse de
curent tensiune, aceste redresoare
n locul transformatoare-
lor cobortoare de tensiune un con-
densator cu o capabil
suporte o tensiune de
250 V.
Este cunoscut faptul un con-
densator are o
de formula:
1
Xc = 2 IT fC [O]
n care capacitatea C este n
farazi, iar n hertzi. Din
se la
(50 Hz, n cazul
alimentatoarelor dela re-
scade cu capaci-
Pe baza acestor considerente a
schema din fig. 1.
Curentul, traversarea capaci-
C, este redresat cu diodele F087
stabilizat cu ajutorul diodei Ze-
ner, ale caracteristici snt n
functie de tensiunea Ori-
. n tabel snt indicate valo-
R in
.LV.ll'UH'I.UJ'"'' poate executa
in care caz se
din 2.
Din se re-
ca tensiunea
fie permanent cu un volt-
metru de curent continuu cu rezis-
mai mare de 2000 O/V,
se valoarea lui C.
Se de asemenea, ca
montajul fie executat pe o
cu circuit imprimat (fig. 3)
apoi ncasetat ntr-o cutie confec-
din de aluminiu groa-
de 1 mm. Din cutie vor un
cordon de alimentare un cordon
cu borne de cuplare ca la
bateria de 9 V, montate corespun-

.' O des a cir-
cuitelor basculante o constituie ge-
neratoarele sau sirenele multiton cu
DECONECTOR
AUTOMAT TV
unui buton pentru oprirea
aparatului de televiziune este un act
simplu, dar se poate
face automat. In de consumul
inutil de curent, tubul cinescop
prematur este exploatat
intensiv.
n materialul de vom descrie un
dispozitiv care la inchiderea emisiunii
automat alimentarea aparatului
de televiziune.
Analizind schema din figura
se poate vedea se culeg semnalele
de sincronizare de la separatorul de
impulsuri. Pe prima a dublei triode
ajung semnale de de 15,625 Hz,
avnd o aproape
Circuitull-C
2
este acordat pe aceas-
(oscilator linii). Este indicat
ca bobina l fie chiar pentru oscilator
de linii cu condensatorul
(1-!.2 nF). Semnalul care apare pe anoda
primei triode, redresare filtrare,
ajunge pe grila triodei a doua. Catoda
triodei a doua este cu ajutorul
unei diode Zener la aproximativ 8 V.
semnal pe curentul anodic
este extrem de mic. la
unui program de emisie, semnalul de
sincronizare linii, redresat filtrat, pozi-
16
N. TURTUREANU
grila, tubul conduce apare un
curent anodic, care releul
Rl. Se va procura un releu care anclan-
singur la 5 mA, are cores-
tensiunii comandate un
de contacte de lucru suficiente,
de contacte
care snt dotate modelele reduse.
Circuitul basculant astabil CBA
l
(fig. 4) face ca tranzistoarele T
7

T 8 alternativ dintr-o stare
de ntr-o stare de blocare
u.
le!!ire
C
f
fi 0,2
7,5 0,25
9 0,3
12 0,33
00
de la comutatorul manual. la unele
aparate (de exemplu, Cosmos) stin-
gerea stopului se face tot de la un
contact al comutatorului. Se va lega
acest contact la releu, pentru a evita
arderea a stratului sensibil
al cinescopului. Contactele releului tre-
buie suporte curentul de consum al
televizorului ele se n paralel pe
contactele manuale.
la ntreruperi de ale
emisiunii sau la de canal,
aparatul nu se tempo-
(constantei de timp) asigurate de
elementele RC din circuitul de de
la trioda a doua.
Valoarea Rl a condensa-
torului CI de la intrare se
experimental, n fel ca dispozitivul
nu buna a
separatorului de impulsuri.
Ing. SERGIU F ...... rll_,
(fig. 5), pozitivnd pe rnd
tranzistoarelor T 5 T 6'
tranzistoarele T 5 T 6 snt
la pozitivarea bazelor aceste
zistoare vor intra n stare de
alimentnd concomitent
circuite basculante
6 0,25 50
7,5 0,33 100
9 0,47 150
0,6 200
Dispozitivul este alimentat chiar din
'televizor, att cu tensiunea cit
cu cea de filament.
triode se n paralel pentru a
fi alimentate cu 6,3 V/O,3 A.
tensiune se fie prin legare'tn'
serie a filamentului cu celelalte filamente
din aparat, fie -Ia aparatele cu transfor-
mator - pe una din cu
tensiune ale transfor-
matorului de
folosirea dispozitivului
- Butonul manual de pornire se pune
n pornit.
- Se la
imaginii.
-' Butonul manual se pune n
oprit.
Aparatul va n continuare
se va opri automat la inchiderea emi-
siunii.
CBA
2
CBA
3

Cele circuite basculante
astabile semnale de
unde dreptunghiulare cu
audibile, care prin condensatoarele
de 0,1 snt aplicate unui
ficator de care are
ca un difuzor 0,5 Q.
n cazul n care se o am-
plificare mai mare, se poate
un etaj final n contratimp (fig. 6)
de 1 W, amplificator care se ali-
de la baterii de 4,5 V.
Amplificatorul poate fi utilizat
la picup uri n vederea cu
Pentru acordarea radioreceptoare-
lor uneori a
celor cu amplificare se folosesc
generatoare de semnal denumite hete-
rodine modulate. Semnalul de
la aceste aparate cu pentru
care dorim circuitul este
injectat la bornele circuitului n
n rndurile ce o
care permite acor-
darea circuitelor rezonante de radio-

de a unuia din aceste cir-
cuite. care poate fi
pentru
acordarea circuitelor nu este
de
a acestora.
ln fig. 1 este prezentat schematic
principiul de al dispoziti-
vului. Aparatul este compus dintr-un
amplificator n transformat n
generator cu montaj in contratimp.
Etajele, montate pe laturile opuse
ale unei sint realizate astfel
nCt tubul T 2 este montat cu grila la
iar tubul Ti este montat cu ano-
dul ia catodic realizat
prin capacitatea de
o fidelitate, alimentarea am-
realizndu-se fie din
baterii de 4,5 V fie
de la un redresor confectionat
tr-un transformator de 'sonerie, o
punte redresoare un condensator
electrolitic de 4 700 V.
pe de a
circuitului La-Ca. Tuburile avnd ca-
racteristici identice puntea avnd
opuse egale, esle
practic de ten-
siunea de alimentare. Astfel, circuitele
acordate ale acestui generator snt
circuitele de ale
receptorului care se Pen-
tru realizarea dispozitivului (fig. 2)
se poate utiliza si
cum ar fi ECC82, 6H1 n, 6H2TI, 6H8C
etc. sau chiar triode indepen-
dente ca EC92, 6CI n etc.
De asemenea, dispozitivul poate fi
alimentat chiar din receptorul care se
prin filtrul anodic compus
din Ca R4!' Transformatorul Tr1 se
va realiza pe un miez din tole de fero-
siliciu tip EJO x 28 mm grosimea
pachetului. con-
ductor de cupru emailat cum
la-1 000 de spire cu diametrul
de 0,22 mm, Ib-160 de spire cu diame-
tru! de 0,15 mm, IH 120 de spire cu
diametru! de 0,12 mm 111-51 de spire,
cu diametrul de 0,51 mm. Tensiunea
va fi de 120 V la un curent de
15 mA. Circuitul de filament
CII ffCTI IIITI-VA
., .,
Pentru autoturismele care au roata
de fi vertical n portbagaj
(<<Dacia-1 300, Trabanb>-601
altele), se poate o
pentru scule foarte dintr-o
pe pe care se
de fixare a sculelor.
Husa trebuie dintr-o
ca nu fie de
greutatea sculelor. Este bine ca pinza
fie la inainte de croire.
Pentru anvelope 155 SR 13, 165 SR
13, 5,20 x 13 sau 5,60 x 13, husa se
poate croi tiparele figurate n
desenul h de pe
husei depinde de disponi-
bil dintre centrul de
podeaua Trabanb>-601,
h = 180 mm). a inlesni scoate-
rea husei de (in caz de
de ei pe roata
este practic se
sub o tensiune de 6,3 V.
receptorului se
borna a dispozitivu-
lui la anodul tubului modulator
receptor masa dispozitivu-
la masa receptorului.
a unui voltmetru electronic
montat la circuitului de
se celelalte transforma-
toare de Apoi
se dispozitivul la circuitul de
intrare se circuitul
toarte din
material cu husa. La de
fixate de caroserie cu o curea
(<<Trabant-601), trebuie se
efectueze cite o deschidere drept-
pentru trecerea curelei, atit
n cit in dosul husei.
pentru scule se
croiesc forma scule-
lor care trebuie aranjate n Se
cos pe husei; se
tivesc inferioare ale
dosului, precum capetele coamei,
care se cu tighel
dosul cu coama,
prinznd toartele in tighel.
Pentru la scoaterea husei cu scule
de pe partea de jos a tinde
se adune, nu se
o sau un cablu de otel n tivul
de jos al .
Ing. RAD
osciiatorului local, indica-
voltmetru.
Tot se receptoarele
cu circuite acordate. Tensiunea
de fiind cam mare (de
se va reduce temporar, in timpul
cu P, montat
provizoriu. deconectarea dis-
pozitivului se va reface acordul
fin al circuitelor,
proprii a dispozitivului.
Ing. IANCU ZAHARIA
Ca
II
II
II
II
La il
l'
I'
RADIO - U.R.S.S., DAS ELEKTRON-
AUSTRIA, WIRELESS
WORLD-ANG
POPULAR ELECTRONICS - S.U.A.,
FERNSEHEN ELEJ(TRONIC - R.D.G.,
MODELIST KONSTRUCTOR - U.R.S.S.,
TEHNICKE- NOVINE - IUGOSLAVIA,
ELECTRONIQUE POUR VOUS - FRANTA.
+9V
RECEPTO

BOBINE
Receptorul prezentat poate lucra in
gama -de frecvente intre 170
650 kHz (corespunde undelor lungi
medii). n principiu, receptorul -
un generator RC a
se cu frecventa senmaJuJlw
Generatorul este executat
cu 3 tranzistoare T ]). Primele
etaje sint din ele
o defazare a semnalului cu
90. Al treilea real:i.zeaz1 o defazare
a semnalului la . Cu defa-
zare semnalul de la se la
intrarea primului etaj. Astfel se
de autooscilare. Pentru a rea-
liza sincronizarea semnalului generato-
mIm cu semnalul cu ajuto-
R
1S
se o va-
loare a semnalului.
oscilatorului. de frec-
din prin circuitul (Cl> Rb
pe emitorul tranzisto-
pro-
gooeratorulm RC este
semnalului se
produc sincronizarea modularea frec-
VeJlltei Detectia semnalu-
lui . se face cu D
1
D
2

Tensiunea la detectorului este
de 10 mV. detectat se
apoi unui amplificator de frec-

(nAS ELEKTRON - Austria)
COMUTATOR
cu constructia comutatomlili
regimurilor 'de lucru amplificato-
rul stereofomc se se asi-
gure toate de lucru ale
acestuia, folosindu-se un minim
de elemente de conectare. n este
reprezentat un dispozitiv de comutare
format din trei comutatoare buton, care
8 variante diferite de comutare.
(WlRELESS WORLD - Anglia)
B2a
CANAL
DREAPTA
VIBRATO
18
Dispozitivul un amplificator de
cu ntre
puntea T, la care este un tranzistor
pentru T 3' Semnalul se
acestui tranzistor de la generatorul VIBRA-
TO, executat de T
4
T
s
o cu.
circuite de defazare. Felul se
apropie de Sem-
nalul la periodic cu
generatorului VIBRA TO. Puntea Teste
n circuitul negative din-
tre Rs (emitorul tranzistorului T
z
) baza
amplificatorului liniar Rl' Astfel, prin schim-
barea perioadei tensiunii pe baza tranzisto-
rului modulat T 3' se
sa dintre emitor-colector. A-
ceasta conduce la un dezacord al T.
Profunzimea se cu re-
R
2o
VIBRATO
poate fi n mici limite (4-8 Hz), cu
Rl s. Dispozitivul se in-
troduce n regimul VIBRATO prin conden-
satorul C
4
n. toate cazurile, acest dispozitiv
trebuie montat ntr-o cutie
(RADIO - V.R.S.S.)
deconectat
. Btb If$lRE
CANAL
STN6A
Comutatoare
mono (camdstnga) +
mono (canal dreapta)
mono {ambele amaie) +
stereo
stereo (numai canal meapta) +
stereo (numai canaI stinga)
stereo (canale +
eoaectat; -
Pentru comanda diodelor din blocul UUS este nevoie, de de o de
tensiune de 2-4 ori mai mare cea in radioreceptoarele cu tranzistoare.
n ultimul modd al Stern-Automatic R.D.G.), pentru
unei asemenea in unui generator cu transformator este
folosit un transformator. El se compune dintr-un generator de impulsuri
cu tranzistoare structuri diferite cu de tensiune. Dispozitivul
tensiunea bateriei de 9 V in tensiunea 21 V, care este la comanda diodei
varicap din blocul UUS. D
1
- D4i. sint de tip EFD 108.
(RADIO FERNSEHEN ELEKTRONIC - R.D.G.)
LA BLOC
UUS
VERIFICATOR
Verificarea cristalelor de utilizate in oscilatoare se poate efectua
. cu dispozitivul a este prezentatJ Primul etaj este
n fond oscilatorul ce poate fi construit cu un -tranzistor DF 214.
AmpIificatorul poate fi folosit pentru
stereo sau n vorbitoare.
Amplificatorul se compune dintr-un re-
petor pe emitor realizat cu tran-
zistoare a este un difuzor
Dt. Pentru un difuzor cu de
5 O la o tensiune de alimentare de 6 V.
amplificatoml o putere de
200 m W. Pentru unei impe-
dante mari de intrare mare de
300 tO), tranzistoarele T 2 trebuie
un factor de amplificare P cit
mai mare.
(POPULAR EI..ECrR.ONICS-S.U.A.)
AVERTIZOR
Avertizarea .Ia intrarea ntr-un loc
periculos, prevenirea accidentelor sau
chiar n scopuri alP'rililde:rea
luminii sau pornirea a})<lFamlllD
cnd o
fi obtinute cu un
Primul tranzistor
un oscilator ce
venta de 90 kHz.
al etajului este o
dintr-o de An-
tena are cu latura
Semnalul kHz este detectat de
dioda OA 70 aplica.t tranzistorului T 2:
126), care are montat in circuitul
emitor un releu.
cineva se apropie de
circuitul se dispar
tranzistorul T 2 se eliberind
releului care, prin contactele
sale, pune in un avertzor optic
sau sonor.
Bobinele 4 L
2
se construiesc pe o
cu miez de avind 2000 de
spire cu diametrul de 0,15 mm.
(fEHNICKE NOVINE-
Iugoslavia)
Grupul de diode Dt D
2
(EFD 108) semnalul de radio-
componenta o bazei tranzistorului T 2, de
tip De 107. Aprinderea becului instrumentul) din colectorul tran-
zistorului T 2 ne buna a cristalului de
(MODInST KONSTRUcrOR - UaR.S.S.)
o cu multiple de laboraltor
ficarea unor frecvente.
Pentru unei Ja o intrare se mtlroouce setlrm2liui
iar .Ia se introduce seIDilD1alul.
rator etalon.
La de AF se instrument
se
Montajul poate servi in
ntr-un sau ca
lmlpedlan' ta de intrare este de apl,OJftHru:ltW
este pe o
tic
geoe-
de
DIAMANT'
VENUS H2-50
SPORT
VENUS
VENUS,
SPORT
PORTABIL
31 cm 2870
47 cm 2870
50 cm 3050
CO IMENT
OP 59
3
431 lei 105 lei
431 lei 105 lei
lei 1.10 lei
lei 1,25 lei
125 lei
126 lei
5 140 lei
RADIORECEPTO DIVERSE,
CARACTERIZAT E O CALITATE
COMU
,
Magazinele raioanele specializate
ale COMERTULUI DE STAT
aparatul dorit,

tipuri de radioreceptoare:
PORTABILE L.U. PRET
,
OORA 1 345-365 lei
ZEFIR 2 450 lei
PEsoARUS 2 450 lei
,
ALFA 2 500 lei
COSMOS 3 645 lei
ALBATROS 3 750 lei
GLORIA 4 1450 lei
PREDEAL-AUTO 2-3 1220 lei
STATIONARE L.U. PRET
,
MILOOV
MANGALIA
SELEOT
PAOIFIO
OU PIOUP
2 500 lei
3 965 lei
4 1190 lei
4 1900 lei
I
NI S-A DEFECfAT TELEVIZO
PORTATIV. FA-l eURl E
DE RM AU-
ZIT CA-I INGINER \l
ELECTRON1ST o
ATI eULE ,GHICI SUB
CrlRE SE
APARTUL
DE Of\
FOTOGRR F cP
POFTiM,V-AM ADUS
CASETOfONUL PE
...
CARE NI L-AT\ 'M
. MUTAT IERl
DORMI DE 5 ORE.
TE NAE
AICI NU
Lr:\ SERVIC\U V
o

n satul Ormindea, n Zarand, a acest
Ion Stoica, despre care i-a mers n vremea aceea,
pr.in acelea, o
ar fi zburat cu ea, a dar nu s-a lovit
iar Aurel Vlaicu auzind de el, se duse
de zbor. legenda asta are un
de chiar nu a venit Vlaicu
Cu Stoica a un
aparat de zbor n care a zburat,
dar nu a avut mijloace ca pen-
tru zborul omului.
doctorului 1. Rusu
(<<Album Vlaicu, 1920) are meritul de a aduce o
de la punerea n a
rilor in aparatelor de zbor mai
grele dect aerul.
Prma de zbor de Ion Stoica, in anul
1884, ce imita zborul mari a fost
IOAN MARiNESCU
n cadrul pentru literatura
cultura poporului romn la Sibiu.
Ion Stoica a mai conceput un elicopter,
de dimensiuni care l-a experimentat cu
succes. Dr. 1. Rusu astfel relatarea sa
despre constructorul Stoica: Cite talente din
poporul nostru nu s-au pierdut din lipsa mijloa-
celor spre paguba. a artelor
lor in domeniul motoarelor pen-
tru aparatele de zbor, romnii adus o contribu-
ntre anii. 1875..---1889, la Paris a fost
realizat experimentat de Alexandru Ciurcu,
n colaborare cu francezul Just Buisson, un motor cu
Construit dintr-o butelie de in care
ardea un amestec de gaze azvirlite sub forma unui
jet spre inapoi. de propulsie.
Vestitului pionier al Gaston i
s-a oferit acest proiect pentru a. fi utilizat la propulsia
ORIZONTA.L
dirijabilului pe care ii construia. Oferta este
Construcorii motorului cu per-
motorul ntr-o
experimenteze pe o cu motor cu
Succesul acestei a convins, oficiali-
franceze s-au dispuse
motorul. Cei doi inventatori au pus la punct o
care, n cursul ce a avut loc
pe 16 decembrie 1886, cu care a
fost verificat, a produs o explozie n care francezul
Buisson pierdut Alexandru Ciurcu
continuat munca, a aparatul, aduCndu-i
pun'indu-I la
franceze. Inventia a fost ntre 1886--1896 n
Belgia, Germania, Anglia, Italia
S.U.A. Primul hidroplan din lume ingine-
rului romn Radu A. Stoika,eare a efectuat la 15
august 1925 un zbor cu acest aparat cu elice .
Un alt romn, Anastasie Dragomir, a realizat, primul
in lume. cabina singura L10:C-
bilitate de salvare a echipaj ului de pe
avioanele supersonice moderne . Romnia a fost
prima din lume care a construit avioane n serie.
Pe un aerodrom improvizat Chitila, unde se
aflau cinci hangare si ateliere de constructie si
de avioane, s-au construit in serie primeie
avioane
CUVINTE
1) ntemeietorul fizicii elementare din
Moldova - Glasuri. 2) Sfios - Cel
mai de electrochimist romn,
inventatorul pilei k. 3) Cunoscut bio-
sovietic - Baza furnalului. 4)
In. fier! - Fluviu spaniol -
in anul 1889 Uzina de la
5) Pionier al tehnicii reactive ro-
- volumul Reflexe
pulsate de elice - n
anul 1905 un sistem de telefonie
prin 2) Savant romn
cu o mare contributie 1n domeniu! lubri-
- 3) (in-
terj.) - Un al isto-
riei ferate - ntreprinderea de
material didactic! 4) Se poate exprima
printr-un singur semn - din Ar-
deal. 5) Se doar pe -
Scop. 6) Alexandru Ciurcu, prin inven-
tiile sale, este socotit acestui
sport cu motor - Vas folosit la fermen-
tatie in industria spirtulu. 7) Ion Kovaci
- - Chimist romn, adeptul folo-
sirii 8) A ve1 Constructor
romn care concepe hidroaeroplanuL
fost in
de a bobina un mare de spire pe
un miez toroidal procedat
cum fac mai
tori) prin trecerea a firului lung
de bobinare orificiul toruiui-
sub-
din alte obiecte adecvate}. Se taie mai
nt cele trei constituente, se
ndoaie la formele din capetele
apoi se cositoresc cele V})-ur
la capetele tijei drepte. In final, suveica
va fi bine cu fin pentru
el nu deteriora (prin sau
riere) conductorului de
nat; eventual, ea poate fi
Dispozitivul descris
bobinarea (cu
tan).
Constructorul amator care se
mai des cu de
pe poate un set de astfel
de suveici de diferite dimensiuni.
6)
de - (pl.).
7) Bogdan Marin - Celebru istoric ro-
mn - Eu. 8) Unul din primii
- de lucru n
Posezi - Cale! - Iobag ro-
vremii ca
fort"l Doctori}) Un oachet de hrtie-
n cosmos!' 10) A trata canale
care a
in,"..,,,rt .. ,nt,,, pentru hi-
11) Mici
12) Un vrf
nn"",,.,,,...t,,,y romn, cola-
IOAN COSTACHE
23
J
1
POSTA REDACTIEI
9
PARAIPAN Ce -
Solicitarea dv. este o ce se poate
rezolva de o de din locali-
tatea unde
MORUT MMiAI - Oradea
o
n Schema ee o
este
CONSTANTIN -
n,"""n',,,']",,. experimentarea sau utilizarea ori-
de radioemisie - deci indiferent
de unde face
baza unei autorizatii de Di-
Radio din M.T.Te. .
O. _ R.:.rl""iIl!t;
Desenele ce apar la dv. (peste
imagine) snt cauzate de un alt televizor din apro-
piere care emite parazit unde electromagnetice.
Cnd apar aceste desene,
care -televizor de la vecini este defect, oprind pe
rnd cu acordul vecinilor.
D. - COl1stclmta
Schema este n cartea Scheme de
rad ioreceptoare.
BONDAR T. - Arad
Nu putem da despre articolele
n alte
BOGDAN PETCUlESCU -
cu 2 A 400 V.
PUDU CONSTANTDN - lasi
Diode recuperatoare se pot utiliza numai cele
special construite in acest utiliza
avometrul pe scala 100)J-. date se
oscilatorului unuia dintre radiorecep-
toare.
Utilizarea oscilatorului ca impune
ceea ce nu este recomanda-
acord se n circui-
adiitionaia,
montat in
dar
Numai o poate reme-
dia defectul.
DORIN -
dificila construi un osciloscop cu un tub
catodic mare, fiind necesare tensiuni foarte
nalte. doar
ION -
Vom publica.
GROPAN - Corn.
Jud.
o de o
deja n Tehnium.
DEDEA TRAIAN - ...
Cel mai comod este
de la de
GHEORGHE -
transformatorul publicat n Teh-
nium nr. 6/1976.
dv.
Vom publica cele solicitate. Nu putem
o de din de
MAATAR N. jud. Vilcea
Schemele trimise multe
deci nu pot fi publicate. alte
ANGHEL - jud. Teleorman
.. , din cele ce am publicat.
SlABO - A.rad
Vom publica mai multe tipuri de antene.
antena HB9CV.
sau cu 6 V din baterii. Acest casetofon o putere ae mCiXimum
500 mW la ntr-o de intre 250 6000 Hz.
Am prezentat multe alte casetofoane de
au scheme similare.
Valorile pieselor componente fiind notate pe este un
avantaj in plus n tehnica
IORGUlESCU MIRCEA -
Casetofonul CT -2, de are un amplificator
o oarecum La inregistrare nu este folosit un
oscilator, se face cu un cimp magnetic fix, ntrucit capul
de este alimentat direct din tensiunea de alimentare. La n-
registrare, nivelul semnalului audio este controlat automat prin inter-
mediul dindei D" de tip OA 90. Alimentarea se poate face de la
Redactor ION CH ITU
IN COLEGIUL REDACTIONAl: Student ANDRIAN NICOLAE; ing. VASilE CALINESCU;
GEORGE CRAIOVEANU - F.R. 'Modelism; ing. GRiNEA; ing. iOSif lINGWAYj ing.
ILIE - secretar responsabil de ing. GEORGE PINTILIE; ing. GHEORGHE

Prezentarea ADRIAN MA TEESCU
CITITORII DIN
SE POT ABONA
PRIN ILEXIM - SERVI-
CIUL EXPORT-IMPORT
CALEA
NR 64--66, P.O.B. 2001, TE-
LEX 011226,
Tiparul executat la
Combinatul poligrafic u.Ca sa Scmteii