PUBLICATIE LUNARA

,
DE C.C. AL U.T.C.
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
,
RECEPTOR REFLEX
PAGINA 4
STATIE DE
TELECOMANDI
PAGINA 6
DIODELE ZENER
PAGINA 9
MATRICE
PENTRU
AUTOMAT
PENTRU
PAGINA 11
PESCADORUL "PORTITA"
PAGINA 12
GENERAREA
CURENTULUI ELECTRIC
PAGINA 15
"
"MOBRA-SO
PAGINA 16
PREAMPLIFICATOR
'COMPLEX
PENTRlJ MIXAJ
PAGINA 19
sA
VIERMI DE
PAGINA2D
OUADRIFONIE
PAGINA 22
RADIOSERVICE
PAGINA 24
ADRESA REDACTIEI:
BUCURESTI, PIATA SCINTEII
NR. 1, OF. P.T.T.R. 33
SECTORUL 1, TELEFON
17.60.10. int .. 11021734
........ D. ... ............. .. U .. ... .... 1.-... 1. .1 ....... . ....... 01 ..... .. .. ....... n ......... 1 .......... , ........ .
. .. ' ... ., ................
Una dintre cele mai importante sarcini trasate de Congresul al X-lea al U.T.C. este cea cu privire la ridicarea
pe o a nivelului de a elevilor rea procesului de inte-
grare a cu cercetarea
Impletirea cu cercetarea - a modern - a impus crearea
celor mai eficiente forme tn care elevii la nivelul industriei tehnicii rom-
Atelierele, microtntreprinderile centrele de ateliere sint pentru a oferi largi unei
bune a de instruire practici a elevilor, de orientare de educare a tinerilor In spiritul
naltelor exigente ale cincinal ului .
Indeplinirea cu succes a sarcinilor
actualului cincinaL cincinalul
rii depline a cucefirilor teh-
nicii. o
in toate sectoarele de activitate. I n-
troducerea celor mai noi cuceriri ale
a tehnicilor tehnologiilor
avansate in timp, asi-
gurarea cadrelor necesare economiei,
cadre cu o care
le integrarea in activi-
tatea la un randament cit
mai ridicat Trebuie subliniat faptul
un loc de in asigurarea
de pentru intreaga
economie ii revine profesionale,
pri ncipala de
tire a viitorilor muncitori cu cali-
ficare. profesionale care
se un tot mai mare de
tineri trebuie adopte acele
ce sint in cu nece-
intreprinderilor, ale viitoarelor
locuri de
acestor la In-
treprinderea de utilaj chimic
intreprindere ce va in cinci-
nalul 1976-1980 o dezvol-
tare, tinerilor din
a fost
tehnologiilor avansate, teh-
nologii ce snt introduse n unitate
care tac. de exemplu, ca mai mult
de 50% din de se
efectueze automat. De aceea, absol-
profesionale in speciali-
tatea care in timpul
nu pot executa de
automata, neavind ISCIR,
inainte de incadrare sint la un
examen practic pe de
control) controalelor RX in
de aceasta sint ca mun-
citori Cei anga-
jare un curs de specializare,
pentru a fi auforiza1i pe un anume
procedeu de sudare, procedeu spre
care sint in funeiie de apti-
tudinile pe care le fiecare
cursant. procedeele pentru care
sint cei 40 de
tire ce se face in cadrul laboratorului
de al intreprinderii: procedeul
in laboratorul de al lntre-
prinderii de utilaj chimic
dotat cu viitorii
sudori, ai profesionale,
sub directa indrumare a
se ntr-un procedeu de
automat.
automat sub strat de flux,
MIG, MAG TIG automat.
acestor procedee de su-
dare a permis crearea de noi locuri de
fiind de pe acum
in de a executa
din planul de al intreprin-
derii. Astfel, pentru
cap la cap prin procedeul TrG
automat, au fost organizate
schimburi complete, deservite de opt
fete la fiecare schimb.
De asemenea, organizarea liniei de
a racor-
durilor de la Dn 25 la Dn 600 va fi
integral de ai
cursului sus-amintit. Un aspect deo-
sebit de important il faptul
la montarea acestei linii
aproape in exclusivitate viitorii sudori
ce acum
specializarea.
Organizarea. acestor cursuri in ca-

drul laboratorului de al Intre-
prinderii de utilaj chimic a
fost pe de o parte, pentru
a asigura optime de
tire, avind in vedere dotarea laborato-
rului, iar pe de parte, pentru a putea
beneficia de sprijinul ce
activitatea aici. Pro-
grama cu un spe-
cial, cuprinde toate tehnice
atit pe plan ct
studiile
cu aparatura din laborator.
Putem afirma deci binecunoscuta
intreprindere sea-
ma de nevoile de sarcinile
sporite ce trebuie rezolvate, a
forma de a asigura
cadrelor la cotele cele mai inalte ale
tehnicii moderne, constituind, in ace-
timp, un exemplu pentru alte
de a
cadrelor.
Grupul profesional de pe ntreprinde-
rea de utilaj chimic din pre-
anual peste 900 de muncitori n me-
seriile de strungar, frezor, rabotor, cazangiu,
sudor etc.
Intregul proces de se aici
in cabinete taboratoare iar pro-
are loc in atelierele din
cadrul direct n ntreprindere. Atelierul
lar devine astfel locul de confruntare ntre
ceea ce i se elevului in orele de teore-
pentru o integrare
a acestuia in intreprindere ca muncitor calificat.
n cabinetele snt create la
(1 : 10) cea mai mare parte din produsele ntreprin-
derii, cu directa participare profesio-
a elevilor cazangii, sudori constructori.
ncepe prin
familiarizarea elevilor cu aparatele uneltele de
care vor avea nevoie. cu piese simple. organe de ma-
etc., iar activitatea cu
simple, prin nituire suduri. Concomi-
tent cu executate aici
de elevi devin din ce n ce mai complexe. Utila-
jele chimice realizate de elevi sint montate
planul de respectInd toate repereie. Pentru
cazangii practica se n elevii parti-
cipind, de muncitori, la executarea utilajelor
necesare industriei chimice.
Pentru ca viitorii muncitori
lor tehnologiilor viitorului, intreaga activitate a elevi-
lor este spre descoperirea cultivarea
talentelor tehnice. de cii: mai a
profesiei.
PRACTICA
PRODUCTiVA
N iNTREPRINDERI
Intregul proces de de la Grupul
de din municipiul Suceava este
orientat astfel ncit existe o ntre
toate disciplinele de profil, muncitori
in meseriile de strungar, frezor, rabotor,
mecanic, electrici an. Intregul proces de
Instrumentul de prezentat este diferit de
cele uzuale, avnd o prin
faptul folosind un circuit de memorie, valoarea
se poate citi timp de citeva secunde, chiar
vrfurile de testare au fost in de la
punctele de respectiv la intrarea nstrumen-
tului nu se mai nici o tensiune.
Analiznd schema din fig. 1, se poate vedea s-au
folosit citeva artificii care permit unor per-
bune utilizind piese Astfel, tranzis-
toarele cu siliciu BC 107 (T1 T2) snt folosite ca
repetor pe emitor intr-un montaj Darlington. Montind
tranzistoarele n acest mod, se o
de intrare foarte mare, cua tranzistoarelor
cu efect de cmp (FET). in acest fel este posibil de a
inseria cu borna de de polaritate o
de ordinul megaohmHor, a altera esen-
tial valoarea tensiunii
. metoda cea mai
pentru a determina de intrare a
unui instrument de se astfel: se
introduce o tensiune cu cap de
se apoi n circuitul de intrare o
care se cnd acul exact
scalei. Se valoarea
inseriate, care n acest caz va fi cu
de intrare a instrumentului in domeniul
la 5 V se cap de (domeniu
0-5 V) la o de 2,5 V
este de 50 kfl.. de intrare este de 50 kO.
Se vede astfel n voltmetrulelectronic pre-
zentat putem nseria n circuitul de o rezis-
de ordinul megaohmilor a altera
de intrare este aproxima-
tiv de o de ori mai mare.
Aplicnd o tensiune la intrare, pe emitorul tranzisto-
rului T2 va o tensiune de
care va fi cu 1:J. V mai decil: cea
la borna de intrare de polaritate
derilor de tensiune pe de siliciu ale tran-
zistoarelor T1-T2. Emitorul lui T2 va fi astfel cu 1,2 V
mai negativ dect borna de intrare de polaritate pozi-
Pentru unei tensiuni egale la emitorul
lui T2 cu cea de la intrare, borna de polaritate nega-
de la intrare nu face cu borna ne-
a instrumentului indicator. Borna a
instrumentului indicator este la polul negativ
al sursei B1, iar borna de intrare la un poten-
(R10) cu care se de zero.
Acest artificiu este necesar pentru a compensa
derea de tensiune de 1:J. V de la
nile tranzistoarelor. In vederea linear i
POZ. K2:
1;: 0- 5 V
2::: 0- tDV
3= a - 20V
+
-av
se n laboratoare,
cabinete Cit practica
a elevilor, ea se in atelierele de
pentru elevii anului 1,
iar pentru cei din anii II, III IV n intreprinderi
industriale. Organizind activitatea atit n
ateliere cit in intreprinderi, se
educarea elevilor prin pentru fiind
o intre
intre activitatea

incepe in atelierele
re. unde, sub indrumarea instructori. elevii
primele de de pre-
lucrare a pieselor prin Incadrarea efec-
tuarea orelor de n intreprinderi
la tensiuni mici s-a folosit un alt artificiu.
Prin R8 se emitorul lui T2 la un
potential care este cu 9 V mai negativ decit polul
negativ al sursei B1. Folosind sursa B2
R8 se trecerea unui curent de emitor la T2,
chiar la o zero a instrumentului de
Instrumentul indicator M1 de 100 )IA cu rezisten-
rele fixe semireglabile aferente (R2 ... R7)
tensiunilor care apar pe emitorul lui T2.
Comutatorul K2 permite folosirea domeniului cores-
tensiunii de de intrare
Ci acestui subansamblu de este de 10 k O/V
se poate inlocui cu un multimetru
(fig. 2).
Sursa B1 (27 V) este din trei baterii de 9 V.
Curentul consumat este extrem de mic, de 0,6-0,7 mA.
Sursa B2 (9 V) are un consum mai mic de 0,09-
0,3 mA, folosindu-se n acest scop o baterie
de 9 V. consumului mic, durata de exploa-
tare a bateriilor este cu durata lor de depo-
zitare.
CIRCUITUL DE MEMORARE
Cu ajutorul comutatorului K1 se poate comanda
punerea n sau oprirea memoriei. Tensiu-
nea la borna cu polaritate trece prin
R1 la baza tranzistorului T1. Condensata-
rul C1 decuplarea de eventuale
statice sau de captate eventual de
cordoanele de care ar putea modifica va-
loarea a tensiunii
In pornit, comutatorul K1 introduce n
paralel pe acest condensator unul suplimentar (C2).
Acest condensator de 3 MF este, de fapt, piesa prin-
a memoriei, intrucit se la tensiunea
aproximativ cinci secunde tensiu-
nea Acest timp este suficient pentru
a putea citi comod valoarea
tarea virfurilor de la punctele de nainte de
a incepe o virfurile se scurtcircui-
pentru a condensatoru-
lui C2, respectiv aducerea din nou la zero a instru-
mentului indicator.
Condensatorul C2 nu trebuie de
deci trebuie folosit un condensator cu dielec-
tric de plastic, de calitate. Se pot lega, eventual,
in paralel trei condensatoare de 1 MF, va-
loare fiind mai de procurat. Atragem
folosirea in acest scop a condensatoarelor electroli-
tice este
Rezistenta R1 curentul de a con-
densatorului C2 la o valoare de 0,2 mA la
20 V. Acest curent extrem de mic nu poate periclita
nici o din circuitele electronice la care se tes-
tensiunile.
CIRCUITUL DE PROTECTIE
toate aparatul nu este cu un circuit
de piesele componente nu se dis-
trug accidental se introduce un timp scurt o
tensiune de polaritate acesta nu
tensiunea a domeniului de
folosit.
pentru elevii anilor n. In IV au fost realizate in
dublu scop: pentru ridicarea nivelului de
pentru ca absolvenful se inte-
greze imediat in procesul de in viitorul loc
de Atit in atelierele cit in intre-
prinderi, elevii extind activitatea in domeniul de
proiectare-cercetare respectiv executarea unora
din reperele propuse. Inaltul grad de
este concretizat in produsele
realizate ca: mobilier machete didactice in
stare de pentru autodotare. polizoare
de tip G5 ce au fost construite oentru
pe baza unor comenzi ferme etc. Executarea
reper, a subansamblu, asamblarea
lor, executarea electrice sint dovada unei
bune profesionale.
AUTODOTAREA
UaORATORULUI

La o tensiune cu polantate tranzis-
toarele T1 T2 nu conduc; instrumentul de
va indica in sens invers (sub zero), fiind deplasat de
tensiunea de tensiunea al po-
laritate incorecti la intrare tensiunea maxi-
a E-B. aceste jonc-
vor ca diode Zen el", iar instrumentul
indicator va fi din nou deplasat in sens invers. Tre-
buie subliniem domeniul maxim care se poate
cu acest montaj este de 20 V. intrucit
oile E-B ale tranzistoarelor indicate nu o ten-
siune mai mare.
PUNEREA iN FUNCTIUNE FOLOSIREA
asamblarea pieselor comoonente, apa-
ratul este executat conform variantei din Jig. 1, ina-
intea punerii in a montajului se va etalona
subansamblul de prin reglarE!at,
semivariabile. Introducind o tensiune etalon de 5-10
20 V intre borna minus a lui M1 ploturile 1-2,
respectiv 3, ale comutatorului K2, se aduce acul in-
dicator la o de cap de cu ajutorul re-
R2-R4, respectiv R6. Se conexiu-
nile montajului se apoi conform indi-
schemei. Virfurile de testare se oun in scurt,
iar cu R10 se de
zero a instrumentului. Se reglajul de
zero mecanic al insirumentului indicator a fost verifi-
cat n prealabil.
se schema
reglajului de zero este
tru fig. 1, comutarea domeniilor de
prin comutarea muifimetrufiui
meniile Se va avea
caz ca tensiunea nu
20 V. Tensiunea mulfimetru
cu cea la testare, re-
de intrare a montajului este
voltmetru electronic.
3
Un microradioreceptor reflex, conceput pen-
tru unui singur post, are dimen-
siunile geometrice comparabile cu ale unei
cutii de chibrituri.
Necesitnd piese acest montaj este
foarte indicat a fi realizat de care se
vor familiariza cu modul de legare a pieselor,
iar bunele rezultate le vor da curaj
abordeze alte scheme ceva mai complicate.
De remarcat un atribut al montajului: ali-
menta rea cu energie se poate asigura
din baterii de 1,5 V legate n serie, dintr-o
baterie de 3 V sau chiar dintr-o baterie de 4,5 V.
Evident, cu bateria de 4,5 V este mai
dar greutatea aparatului sim-
titor .
. postului de radiodifuziune do-
rit se face din circuitul oscilant L1C1 C2, apoi
prin semnalul este aplicat bazei tran-
zistorului T1. Aici, n T1, semnalul este ampli-
ficat aplicat pe baza tranzistorului T2.
n colectorul tranzistorului T2 este
L4 a transformatorului de radio-
Semnalul indus n L3
este detectat de apoi componenta de
prin condensatorul de 1 jlF
L2, este bazei tranzistoru-
lui T1. De componenta de audio-
este de T1, apoi de T2
T3 difuzorului sau
Constructiv, pe o de de
4-5 cm, se L1 L2. n lipsa barei de
se pot lipi cap la cap cteva miezuri de la
bobine se bara
Bobina L1 are 100 de spire, iar bobina L2
are 6 spire cu de cupru cu email
sau cu diametrul de 0,08 sau 0,1 mm.
L3 L4 se pe un tor
(inel) de cu diametrul de 7 mm
rarea L4 are 60 de spire, iar L3 are 70 de spire.
n lipsa inelului de se poate utiliza un
MASINA LUI ZEEMAN
..,
Dispozitivul (fig. 1) dintr-un disc
circular (din material plastic, carton
etc.). fixat printr-un pivot central pe un
plan orizontal (o discul
se poate roti liber n jurul pivotului central.
Intr-un punct oarecare al.
(n punctul M) snt legate fire
elastice: firul MQ. a extremitate Q
este de planul suport. firul MP. a
extremitate P este putnd fi
n mod arbitrar n planul discului
(prin elasticitatea celor fire).
u
Praf. M. ALEXANDRU
v w
miez de cu lungimea de 1,5-2 cm n
acest caz de spire pentru L3 L4 se
va dubla.
Srma pentru aceste este
ca la L1 L2.
Toate tranzistoarele snt de tip,
anume BC tp7-BC 108-BC 109-BF 214-BF 215 etc,"
ce montajul a fost terminat, n locul
condensatoarelor C1 C2 se un
condensator variabil. Prin rotirea acestuia se
face acordul pe postul de emisie preferat.
un condensator variabil cu aer are
capacitatea de aproximativ 500 pF, se
valoarea pentru
postului apoi condensatorul variabil se nlo-
cu unul fix (C2) unul semivariabil
(C1), din care se face acordul fin,
III
x
y
z
pune n
unei zone n de romb curbiliniu.
ABCD (n planul suport). cu
proprietate: P se n afara acestei
zone. discul are o de echi-
libru stabil; P este situat n interiorul
zonei. discul are distincte de
echilibru stabil.
punctului P i se o
n plan. de echilibru al discului se
n general, schimbare
este de asemenea Totusi. P se
lent. traversnd zonei
ABCD. n care discul sare
brusc de la o de echilibru stabil la
alta Spre exemplu.
P se pe drumul rectiliniu secant
UVWXYZ. un salt al discului se va pro-
duce atunci cnd P iese din romb prin
punctul Y. dar nu la intrarea lui P n
punctul V. mai este
ceea ce se petrece la parcurgerea
drum n sens invers, ZYXWVU: discul
sare tot la iesirea lui P din romb (de data
aceasta n V), dar nu la intrarea sa n Y.
Cu alte cuvinte. comportarea discului nu
4
REC PTO
C
Un receptor se poate
realiza cu tranzistoare,
o de ca-
iitate, cu o selectivitate
toare, fiind n timp cu reac-
tie si reflex.
, Semnalul selectat de circuitul
L1C este aplicat primului tranzis-
tor readus n circuitul de
prin bobina l2. Aducerea acestui
semnal n cu semnalul de la
intrare, deci o reac-
duce la o
a si res-
pectiv a' Din' colecto-
rul tranzistorului T1, prin conden-
satorul de 1 nF, semnalul de radio-
este aplicat d iodelor de
prin de radiofrec-
componenta audio este apli-
bazei tranzistorului T1.
'readucere a componen-
tei de n primul
tranzistor constituie efectul reflex.
Pentru sarcina
primului tranzistor este mon-
tat n colector, iar pentru audio-
sarcina tranzistorului T1
este de 5 kO, n serie cu
socul. Semnalul de
amplificat de T1 este aplicat pe
baza tranzistorului T2 prin con-
densatorul de 10 ).lF.
c
se atunci cnd traseul
parcurs de P.
Teoria comportare ciu-
a discului, lund n considerare energia
. n firele elastice pentru
ale tu..! P de-a lungul seg-
"WXYZ. In fig. 2 este
. E n raport cu
I')entru punctele U, V.
Tranzistorul T2 mai
mult semnalul de
prin intermediul transformatoru-
lui Tr il difuzorului.
Bobinele de la intrare se reali-
pe o de
de 10-12 cm si cu diametru! de
8 mm. Astfel, p'entru
undelor medii, bobina L 1 are 70 de
spire din de cupru emailat
cu diametru! de 0,08 mm, bobina
L2 are 10 spire, iar L3 are 6 spire,
ambele din cu diametrul de
0,3 mm.
Transformatorul se pe
un miez cu sectiunea de 2-3 cm
2
,
n primar bobinndu-se 500 de spire
cu diametrul de 0,2 mm, iar n se-
cundar 25 de spire cu diametrul
de 0,3 mm. de radiofrec-
se bobinnd pe
mici cu miez de cte
60 de 'spire cu de diametru
0,15-0,2 mm.
Condensatorul C este variabil,
avnd capacitatea de 500 pE
Se poate utiliza un condensator
variabil ce are sectiuni a cte
230 pF, care se vor conecta n
paralel.
Reglajul se
din de 50 kO, cu
care se poate modifica polarizarea
W. x, Y Z. In afara rombului, n U sau
n Z, E are un singur minim. In
interiorul rombului, n W sau n X,
curn se vede, minime situate de
o parte de a unui maxim. Pe mu-
chiile rombului, n V Y, unul dintre
minime este contopit cu maximumul, for-
mnd un punct de inflexiune. Imediat
din romb, acest punct de inflexiune
dispare complet.
Atunci cnd punctul P se de la U
la Z, discul dintr-un minim
si - din cauza inerente - el
n acest minim tot timpul drumului
lui P n Y. Cnd P ajunge n Y, tocmai
acest minim se astfel discul este
obligat n sigurul minim
care este situat la o
de cel
Comportarea - la prima vedere
- a discului a legat numele acestui dis-
pozitiv ingenios de termenul
cunoscut sub denumirea de masina lui
Zeeman, numele celui care i-a con-
ceput, dispozitivul mai este ntlnit si sub
eticheta de .
Realizarea a d ispozitivu lui (fig.
3) este la alegerea constructorului. Fiind
destinat demonstrative din
laboratoare. este de preferat se con-
la dimensiuni mari. Lungimile
firelor MQ MP (elastic din mer-
cerie) se aleg experimental. In functie
de punctului fix Q se stabile;te
(experimental) zona ABCD, care va' fi
apoi (sau pe placa suport.
Pentru manevrarea a liber
P, acesta poate fi cu o n
care se introduce vertical un mner adecvat
cu vrf Sistemul de fixare a discului
trebuie rotirea a acestuia,
dar joc apreciabil. Gaura va fi perfect
iar ntre disc placa suport se
va introduce (pe axul de prindere) o
pentru a mpiedica rezema rea
discului de Ideal este ca discul
posede n centru un rulment de dimensiuni
mici.
bazei tranzistorului T1. am-
plificarea nu este destul de mare,
se la bobina
L2, deci

iar tranzistorul T2 fi BC 107,
SC 108, se 109. D1 si D2
snt cu contact de
EFD 106, EFD EFD 115 sau
indiferent ce alt tip. Difuzorul este
cu de 6-8 O.
Cel mai frecvent, fabricile constructoare de ;omponente electronice mar-
valoarea sau indicativul produs nu direct cu cifre, ci prin dungi
colorate, a un anumit cod. Utilizarea n diverse
montaje a pieselor impune le valoarea, valorii
celelalte caracteristici, cum ar fi tensiunea de lucru sau coeficientul de tempe-

in montajele tranzistorizate, condensatoarele ceramice sint omniprezente.
Pe aceste condensatoare snt trecute 5 sau 3 dungi colorate. Citirea se face
incepind cu marcajul apropiat terminalelor.
Condensatoarele care au numai 3 dungi colorate au mare de la valoa-
rea intre -20 +80 %.
La condensatoarele cu 5 benzi colorate prima coeficientul de
3 benzi valoarea, iar banda a 5-a
Tabelul traducerea codului culorilor in valori exprimate in pF.
Coeficientul termic al a pen-
tru o a temperaturii cu 1C. Valoarea a este
pentru temperatura de +25C.
Coeficientul termic se in milionimi din valoarea De exemplu,
un condensator avnd capacitatea C=100 pF la +25C un coeficient de tempe-
de -220, pentru o a temperaturii cu 1OC, noua sa capacitate va fi:
C + AC = 100 + [100 x (.-220 x 10"6) x 10] = 100 - 100.220.10-
6
.10 =
= 100-0,22 = 99,78 pF,
Un asemenea condensator (din exemplu) este marcat cu 5 benzi colorate n
ordine: galben, maro, negru, maro o -ce

de este de
tip utilizind in acest sens
trei filtre de se pot
comenzile stinga. dreapta, ina-
inte napoi, comenzi care satisfac
pe deplin pe tinerii constructori ama-
tori de telecomenzi.
poate fi la teleco-
manda unei sau automobil,
tipul machetei disponibile.
Radioreceptorul are un etaj de de-
echipat cu tran-
zistorul 2 SA 340 (P 403, AF 215), a
este prin poten-
P1 (5 kn). Semnalul captat
de amorsarea osci-
superaudibile generate de tran-
zistorul T1. Sensibilitatea etajului este
din P1 (fig. 1).
Semnalul detectat este aplicat prin
droselul Dr unui etaj de audiofrec-
ale tranzistoare T2, T3
T4 snt cuplate galvanic.
de kO o reac-
intre primele etaje,
facilitind trecerea unui spectru mare
de semnale de Din
emitorul ultimului tranzistor T4 sem-
nalul se unor filtre de audio-
Cind frecventa semnalului
detectat nu coincide cu pro-
prie de a circuitului osci-
lant, a bobinei l2
este baza tranzistorului
T5 la un pozitiv.
la unui semnal a frec-
este cu de re-
a unui filtru, reac-
va negativind baza tran-
zistorului, ceea ce conduce ia
rea curentului de colector le,
care. prin circuitul de
format de condensatorul de 47 nF
dioda D2, un curent le sufi-
cient pentru atragerea releului R (tip
HU 101 12.01, de R.S.C.). n
schema s-a utilizat un mon-
A
6
taj Darlington, care o
n exploatarea
Bobina l1 va fi pe o
din polistiren cu diametrul de
8 mm, bobinnd 12 spire cu de
Cu-Em cu diametrul de 0,3 mm.
de se pe corpul
unei de 1 MO/0,5 W, avnd
60 de spire din de Cu-Em cu
diametrul de 0.1 mm.
Droselul Dr se pe o
de q, 14x14 mm, avnd bobinate
cca 920 de spire cu de Cu-Em
cu diametrul de 0,08 mm.
Pentru filtre se utiliza-
rea unor oale de de tip Mullard
(FX2236) sau Philips (P14/8-3B7), sau
de fabricatie TESlA, utilizate la fil-
trele de ale magnetofoanelor
(q, 18x12).
Constructiv, radioreceptorul a fost
conceput pe sistemul de module rea-
lizabile pe cu circuit impri-
mat (fig. 2).
Modulul de se exe-
se inaintea celorlalte
module, montind o pereche de
intre punctele a b. Reglajul
in unui semnal de audio-
de Intensitate
Modu'lele filtrelor de
au dimensiuni cu moduleie
de asamblarea lor fiind
cu ajutorul a patru tije de
cupru cu diametrul de 2 mm. Schema
de cablaj a fost pentru re-
leele tip TESLA-HU 101 12.01. In ca-
zul n care se dispune de alte tipuri
de relee, se va re-
PIITRU TRil CAHlE
Ing. SERGIU
face schema de ca-
blaj, cotele
de gabarit.
__
D1 -9V
Contactele r
1
fz
aie primelor re-
lee vor fj incluse in
sistemul de alimen-
tare al microelectro-
motorului servome-
c
41nf I
_________ .J
canismului de (fig. 3).
Releul R3 poate, prin contactulr3
circuitul de alimentare al
unui releu R4 care va schimba polari-
zarea sursei de alimentare a electro-
motorului de propulsie (fig. 4). n
a mai fost
varianta de a releului
R4 (fig. 5), n sensul acest releu va
fi montat intr-un circuit basculant bi-
stabil de un impuls negativ.
avantajul
la schimbarea sensului de deplasare
al modelului se poate asu-
pra mecanismului de deoa-
rece tranzistoarele circuitului bascu-
lant bistbil n stare
la primirea impuls
negativ.
(fig. 6) are un osci-
lator pilotat pe cristal de (f =
27,120 MHz), echipat cu un tranzistor
2SA340, a o constituie
bobina l1 (12 spire cu de Cu-Em
cu diametrul de 0,4 mm), oscilator
care este cuplat inductiv cu un etaj
final cu un tranzistor 2N 1613
(2N 3375). Bobina l2 se cu
de 10 x q, 0,03 mm,
dublu n bobinnd 2,5
spire peste l1. Carcasa bobinei L1
are un diametru de 6 mm (polistiren),
fiind cu miez reglabil de
Etajul final este cu un
filtru 17, realizat din condensa-
3xMP42
!
n unor casetofoane sint
utilizate o serie de montaje pentru
a elec-
tromotorului de antrenare a benzii
magnetice. Un astfel de dispozitiv este
redat n figura
n un stabilizator
Tensiunea
pe
250 si colectorul este
alimentat' pIArtr,nmntr,rtil Starea de
este in-
Tr':'n7i,!:'''',.,r"I,,,i T
2
cu cu rii::lmp'trlll
1 mm, aer pe un dia-
metru de 12 mm).
Generatorul de are
un tranzistor TUJ de
care, ia rindul va fi cOlmand,3t
de tranzistorul T
3
nea de polarizare a
este cu
k fi montat intr-un re-
1\ll.n.r!iT'i,..," .. "i tensiunea de polari-
DIN
MATERiAL
iZOlANT
HOl0S
1-E----120
12V
r
!oooIe-----165
2N 2646, care un sem-
dinti de semnal care
este transformat intr-un semnal drept-
UI1(lhil.!lar de tranzistorul T4 cu-
cu tranzistorul fina!
care cu intermi-
(perioadele de ale
tranzistorului EFT 124) tranzistorul de
T2. ntreru-
perilor se cu ajutorul poten-
P1, P2 P3.
se introduce ntr-o
din de alu-
miniu de 1,5 mm 7). n
interiorul cutiei se ecranele
B 2C tot din
de mm.
Cotele vor fi stabilite
instrumEmtiJlui al butoa-
B2, B3 utilizate de radio-
carcasei se a
un sablon
lemn de
care cutia se va introduce
ntr-o de
sare de
vederea
tia cca 30 de
<> in jet de a
cutiei se va pre!vec:!ea o
de de
0,5 mm. Antena = 1,25 m) se va
prinde pe un izolant (material
plastic).
ca mate-
rialele
noastre fie dactilo-
grafiate sau scrise ci-

dese-
executate
normelor
in creion).
nepu-
se restitu i e
CQ-
YO
2.
Aplicnd pn o tensiune in-
studiind raportul ce ntre
variatia tensiunii la borne curentul ce
trece 'prin se de la
o valoare, tensiunea
aproape pentru nsem-
nate ale curentului, proprietate
a sugerat utilizarea deci a
diodelor, n scopul tensiunii,
diode ce snt actualmente cunoscute sub
denumirea Zener.
Un montaj foarte simplu de utilizare
a diodei Zener este cel din fig. 1, unde
snt prezentate modul de. conectare, sim-
bolul respectiv anoda catoda.
Curentul normal de este
la un tip de diode Zener, cum ar
fi de putere medie sau de mare
putere, fiind cuprins ntre 3 mA
amperi.
n fig. 2 snt prezentate curba caracte-
a unei diode Zener limitele de
variatie ale tensiunii la borne pentru va-
riatii' ale curentului ntre valori admisi-
bile valori maxime.
Fabricile tensiu-
nea de stabilizare Vz abate-
rile de la aceasta, de dispersie de
parametri chiar din procesul
de Astfel, pentru dioda DZ 308
cu Vz = 8 V, la bornele unor exemplare
se pot valori cuprinse ntre 7,7 V
8,7 V la un curent Iz de 5 mA.
- alt parametru
al diodei - este totdeauna n
cataloage valoarea acestei
este cu att mai cu ct valoarea cu-
rentului Iz este mai mare, lucru evident,
deoarece tensiunea este aproape constan-
O mare are temperatura
asupra diodelor Zener.
n fig. 3 snt prezentate deplasarea
curbei n de temperaturii,
precum abaterea de tensiune stabili-
temperaturii este totdeauna
sub forma unui coeficient expri-
mat n m V;CC care poate fi valoric
negativ sau pozitiv.
De diodele cu tensiunea Zener
lui 5 V au coeficient de tem-
negativ, iar diodele cu tensiu-
+
U.t:: 18V20%
8
nea Zener peste 7 V au coeficientul po-
zitiv. Se diodele cu Vz n jur
de 6 V au un coeficient aproape nul
pentru montajele ce vor lucra la
mari de vom monta diode
Zener cu Vz = 5,6 -;- 6 V.
n cataloage, tensiunea Zener Vz este
pentru fiecare tip de la tem-
peratura de + 25C.
la o cu un coeficient de
de +4 mVrC Vz = 7 V
la 50 mA i temperatura la + 7SOC,
deci o de de 50C,
noua tensiune va fi:
410-
3
x 50 +- 7 = 7,2 V.
Coeficientul de se maI poa-
te exprima n procente pentru
de lOC.
Revenind la montajul din fig. 1, deci
la un montaj practic, vedem modul
cum se fiecare element din
dintre ele-
mente.
Rezistenta de Rs
curentul Is' ca raport ntre tensiunea Vz
la bornele diodei valoarea sa tre-
buie fie mult mai mare ca raportul
dintre Vzjl
zM
' ca Is (curentul
prin fie mai mic IZM este
obligatorie. Este recomandabIl pentru cal-
cularea R1, pornind de la fap-
tul Is este cunoscut trebuie o
cu lzM > Is, stabilim mai nti
un curent de lucru Iz care apare ca semi-
suma dintre Is IZM' Spre exemplu,
Is = 15 mA, vom lua o Zener
cu IZM = 25 mA pornind de la rela-
de mai sus, Iz = 20 mA. Calculul re-
Rl se face n de cazurile
reale, care pot fi:
a. Curentul Is este constant.
tensiunea de intrare este, de exem-
plu, Ui = 14 V Is = 15 mA, IZM
25 mA, Vz = 6 V, atunci Rl =
= Ui - V z = 200 O
Is +IzM 0,04
b. Curentul Is ntre Is.
n acest caz, intre Ui Vz se
mparte la I
zM
:
R 1 = Ui - V z = - 6 = --.!_
I
zM
. 0,025 0,025
3200
Vz = 10V
!
c. Curentul Is ntre va-
lori Is1 Is2.
Presupunem Isi = 5 mA Is2
= 15 mA.
De Rl
Ui-Vz
= -----
Is1 + IZM
-::--.!- = 266 O
0,03 .
Un indiciu privind modul cum
o de stabilizator cu
Zener este eficacitate, ca ra-
port ntre tensi unii de la
de tensiunii de la intrare.
'Astfel, la tensiunea va
valori cuprinse ntre 8 8,2 V, o
de 200 m V pentru ?
tensiunii la intrare ntre 12 16 V, decI
de 4V eficacitatea este 0,2 = 0,05.
, 4
Se optim este ca, pentru
orice a tensiunii la intrare, varia-
7
+
Ui.
6,45 6,1
I I
I
'6
I
1 ,1
/'
I I I
II
"
Vz (V)
5
Rl Uimax - Vz 21,6 -10
= I;+!zM = 0,035 =
=_11,6 =3310.
0,035
Se ntlnesc caZUrI cind dorim o ten-
siune de valoare mai
pentru care nu o Zener
atunci diode in serie
(fig. 5). Diodele montate pot fi de orice
tip, dar n acest caz trebuie avut n
dere tensiunea sta este suma
tensiunilor nominale ale celor dio-
III> de; valoarea curentului IZM este de
dioda ce are Vz mai (pentru diode
din familie), sau pentru diode di-
ferite IZM admis n lucru este cel al dio-
o
dei cu IZM mai mic; echiva-
n curent continuu este suma rezis-
celor diode.
Catad
OZ
Anod
5,9 S,4
I l' 'Tensiune
6' I 4
I
ar
--- ----
---1 I
......
---- ----- -.---- 10
I
,
I

Tj=150oC
I..e-
I
I
I
I
I
I foE Tj;25(.
I
I
,

tia tensiunii la fie
Cu aceste generale despre dio-
deie Zener. elementele' unor
utilizate n prin exem-
plele date, aria fi

Presupunem avem de alimentat un
aparat la tensiunea de 10 V, care poate
consuma ntre 5 mA, tensiunea de
intrare avnd valoarea de 18 V, cu o
abatere de 20% (fig. 4). Aceasta n-
tensiunea de intrare poate
avea valori cuprinse ntre 14,4 V 21,6 V.
ntruct Is 5 mA, vom lua o
cu IZM = 30 mA Vz = 10 V, cum este
DZ 310.
Valoarea rezistentei Rl se
pentru valoarea a tensiunii de
intrare:
20
I
f
I
I
I
1 c
--- - -- ---
I
b
20
1--- --
...
- ------
..
Astfel, pentru aIimentarea unui montaj
cu 15 V, putem utiliza diode, DZ 307
DZ 308, montate n serie. Calculul re-
Rl se face cont de refe-
ririle anterior.
Obtinerea unor tensiuni stabilizate de
valori' mici se poate realiza tot cu diode
Zener, dar montate n sens direct. Astfel,
pentru o cu siliciu tensiunea
este de 0,7 V se mon-
in serie diode, tensiunea sta-
va fi de 1,4 V.
Cu aceste despre modul cum
se o Ze-
ner pentru unei tensiuni stabi-
lizate, constructorul amator va putea
realiza mai co mplicate sau va
de functionare a unui pro-
din domeniu.
V03CD
SaLa
Receptoarele folosite la
dA vulpi (radiogoniometrie) n banda
144 MHz, spre deosebire de cele-
ICllte receptoare de unde ultrascurte,
trebuie unele condi-
suplimentare, din care
o de trecere de ordinul
a 50-100 kHz care un acord
comod pe vulpii (radioemi-
n n care concuren-
tul fuge sau este n asigure
o atenuare mare a recepto-
rului, de ordinul a 60-80 dB, care
goniometrarea vulpii la di-
ferite de aceasta; pentru ime-
diata apropiere de vulpe de
un dispozitiv eficace de orientare spre

Receptorul prezentat satisface aceste
cum
semnalul cules de se
pe borna de intrare este ampli-
ficat de tranzistorul Ti (BF 181). Antena
carcasa receptorului, inclusiv asam-
blarea diferitelor blocuri, vor fi prezen-
tate ntr-un viitor. Deoarece am-
plificatoruJ este neutrodinat (semnalul
de intrare se simultan n faze
diferite pe emitor), permite
atenuarea acestuia, prin va-
bazei, aproape de
zero. Atenuarea se face
P2. Acordul
circuitelor de intrare de ale
amplificatorului (L2 L3) se face n
mijlocul benzii de doi metri (145 MHl).
Tranzistorul T2 rolul de
mixer: pe se semnalul cules
se
de 56 kO, cu ste-
care gradul de acope-
rire al benzii, care trebuie fie de
ordinul a 2,5 MHz; valoarea de 56 kQ
se alege experimental, n de
fiecare exemplar de varicap
modul cum a fost realizat montaiul (ca-
parazite etc.}, precum de va-
folosit.
Intre dioda varicap circuitul osci-
latorului local este conectat condensa-
torul de 15 pF (vezi fig. 1), care
gradul de acoperire al benzii.
cazul folosim alte diode varicap, de
exemplu BA 124, capacitate va
avea valoarea de 8-10 iar
diodele varicap de tipul
de ordinul a 18 pF.
oscilato"ului local este mai
cu 5,5 MHz decit semna-
lului cules de
n circuitul de colector al mixerului
(T2) este selectat semnalul de
de 5,5 MHz cu ajutorul
unui filtru de format din
circuite acordate, cuplate capacitiv (L5
L6). La filtrului de
semnalul (divizat capacitiv) se pe
baza primului tranzistor amplificator al
frecventei intermediare (T4). Acest etaj
este comandat (n paralel cu T1) de
semnalul de reglaj manual al sensibili-
Deoarece se simultan
T1 T4 cu semnalul de reglaj ma-
nual al se o redu-
cere a globale a receptoru-
lui de ordinul 60-80 dB. n continuare,
semnalul este amplificat de al doilea
etai de (T5),
care este detectat de dioda D5
(orice cu germaniu).
semnalul se am-
J:'lificatorului de curent continuu (T6)
din colectorul se culege semna-
lul de reglaj automat al
Acest semnal, n serie cu de
150 kO. se potentiometrului P2,
1.-; = f (lb), se o mare a
curentului de colector (deCi a ten-
siunii de pe colector), pentru o
a curentului injectat n circuitul
bazei. Acest fapt este n avantajul V-
deoarece o variatie a
valorii semnalului receptionat (o apro-
piere sau o mai sau mai
mare de vulpe) se traduce printr-o
variatie a frecventei oscila-
torului. .
n felul acesta, minimumul de
(de ton) se poate determina
cu spre n cazul
apropierii de aceasta, de
semnalul este puternic
nu mai practic fixarea
semnalului direct.
cazul n care dorim obtinem un
ton care nu varieze n ritnwl ma-
vom un cond,en:sa-
de 50 .uF n circuitul
a bazelor osciiatorului mul-
(n este
tat). Comutatorul K permite :::l"''''"I-r:::l,rp:::l
fie a semnalului fie a muiti-
vihratorului.
se face in cu
de cel 100 fl. Amplifi-
catorul de ascultare este compus din
(amplificator) T10 (repetor pe
emitor). de
n receptor a semna-
lelor nedorite, culese de cordonul
tiloL
Receptorul la maxi-
circa 15 mA. Alimentarea se
de la baterii de de 4,5
de volum este
zut cu al
tK3). Ca instrument indicator S se
poate folosi unul de magnetofon (ca-
setofon), de sensibilitate 0,4-0,6 mA.
n lipsa acestuia, de 10 kfi
se direct la
in fig. 2 este fotografia
montajului, realizat pe o de cablaj
imprimat.
T1 -BF 181 ls LS T3 - SF 215 l7 T5-BF 215

TS - BF 215
de amplificat, iar pe emitor
se semnalul oscilatorului local,
cules de pe al L4.
Oscilatorul local este realizat cu un
tranzistor de tipul BF 215 n montaj cu
baza la este asi-
de capaCitatea de 3,9 pF conec-
ntre colector si emitQr. Acordul
n al oscilato'rului local se face
cu ajutorul diodei varicap D1 de tipul
BB 109, n selectoarele de
canale cu acord continuu din televi-
zoare (de exemplu, Astronaub.
Pentru a asigura o stabilitate sufi-
a frecventei oscilatorului local
cu tensiunii de alimentare
bateriei n anumite limite),
pentru comanda diodei varicap se folo-
o tensiune de ordinul
1.9-2.1 V.
Stabilizarea se face cu 3 diode cu
siliciu de putere (indiferent tipul)
conectate n serie. n
'In locul acestor diode se pot folOSI cu
deplin succes tranzistoare deteriorate,
care au numai cte o
(orice tranzistoare de tipul BF sau Be).
Se va folosi,
tensiune stabi-
se la bornele
trului P1 de tipul liniar cu valoare de
100+500 kO. ntre inferior al
peste semnalul de reglaj manual al sen-
Reglajul automat al amplifi-
ncepe actioneze numai atunci
cnd semnalul detectat va-
loarea de 0,8-0,9 V, mai exact atunci
cnd se un semnal pu-
ternic (n apropierea
vulpi).
Pentru depistarea corecte a
vulpii, n imediata apropiere a aces-
teia (sub 50-100 m) se dis-
pozitivul auxiliar format de T7 T8.
Aceste tranzistoare constituie un
circuit multivibrator care un
semnal cu de ordinul a 1,5-
2 kHz. Din se vede ceie
baze ale tranzistoarelor T7 Ta sint
polarizate cu semnalul de pe colecto-
rul tranzistorului T6. Cnd semna-iUi de-
lectat este mai mic de 0,7+0B V, tran-
zistorul T6 este blocat, iar pe colector
apare o tensiune de circa 8 V de
emitor). Cnd valoarea semnalului de-
tectat 0,8-0,9 V, tranzisto-
rul T6 ncepe drept con-
tensiunea de pe colector va
ncepe Deci va
tensiunea de polarizare a bazelor mul-
tivibratorului, care va conduce, n final,
la frecventei de oscilatie. De-
oarece tranzistorul 'T6 n
a caracteristicii
Nr
Ll
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9
SRF
too"
Nr. spire
1,25
6
5
3
20
15
40
,..;..i1---4-IIH
10011
.. 4
2,2n

Ing. GEORGE PINTILIE
- maestru al sportului - V03A VE
Conductor f/J int.
f/J 1 Cu f/J 8 L1 peste L3
f/J 1 Cu-Ag Ijy 6
f/J 1 Cu-Ag f/J 6 la 1
-
Ijy 1 Cu-Ag f/J 6 pas 1,5 mm
Se folosesc trafo FJ. de
C/J 0,1 - la S-631-T, Albatros,
Cu-Em Milcov, Cora
o 0,1 Cu-Em L8 peste L9
,
o 0,2 Cu-Em - Se pe un basto-
din cu 1(2) 2,7 mm
lungimea de 15 mm.
I
9
AM PIIMIT
DELA
mTITIIBI ...
de fidelitate
se poate asigura cu mijloace simple,
ascultarea se face in A va!1-
tajul acestui n de
economic, l COflstiltuie
sonore a mediului amlOliJLUL.
Casca de fidelitate este
cea mai costisitoare a pre-
zentat cu
nu satisfac cerintele de
fidelitate de aceea ele Se pot utiliza
numai control.
priltlcll)ale ale amplifi-
de alimentare
V); curentul consumat
de intrare = 250 kn;
Iinearitatea ldB,
R
s
=200 n)=37 kHz;
amplificare n tensiune = 25 ; tensiune
de la 1 kHz pentru Rs =
200 fi - V pentru Rs =
2 000 coeficient de
n la 1 V-
n la 3 V
din
R4
Student C. IOSIF
unele Astfel, tranzIstorul
final T
3
n A este ali-
mentat de la o de curent constant
din T 2 cu piesele aferente. Cu
acest artificiu se o fidelitate o
mai bune. De asemenea, dato-
acestui artificiu. rezistenta de
poate avea valori cuprinse 'ntr-un do-
meniu destul de mare, realizndu-se
o adaptare de
toare. Diodele D 1 - D
2
snt cu siliciu
se pot folosi n locul celor indicate
alte tipuri.
Tranzistorul T 3 are baza direct
la colectorul tranzistorului de intrare T b
care este de asemenea alimentat ntr-o
mai Folosindu-se
o bue de se
o de intrare mare evitarea
distorsunilor.
Schema mai poate fi folo-
n alte scopuri dect cel
de exemplu, ca preamplificator pentru
un etaj final de putere.
____ ____ ______ ______ ______ __
(+6 ... +24 v)
iNTRARE
Ri ::.25lJ/(.n.
10
1001<
2.XBA127D
1)1
Re
15K
Elev KOCS ANDREI - Bihar
n materialul de un alimentator stabilizat foarte simplU,
care la o tensiune intre O 16 V, cu un curent maxim
de 1 A, putind fi utilizat pentru alimentarea montajelor experimentale, a aparatelor
de radio sau a magnetofoanelor tranzistorizate etc.
Stabilizatorul este de tip serie, cu un singur tranzistor n montaj repetor pe
emitor. Tensiunea de este de diode Zener cu Uz = 8 V, legate
n serie (deci n total 16 V). tensiune este cu ajutorul
metrului de 4,7 kO/2W (montat n o parte din ea astfel ntre
O 16 V) este pentru polarizarea bazei tranzistorului.
Factorul de stabilizare al montajului nu este prea mare (aproximativ 10), dar
el satisface exigentele practice curente ale amatorilor. De asemenea, montajul
nu este protejat la scurtcircuit
Din schema de principiu n figura se la
stabilizatorului au fost conectate in de 100 0/1 W nse-
riate, cu Oivizorul astfel se poate utiliza pentru alimentarea
unor receptoare (sau montaje experimentale) care au prin o
pe
Oiodele Zener utilizate sint de tipul DZ 308 (sau orice alt tip cu tensiunea
Zener de 8 V).
Oiodele din puntea redresoare vor fi alese astfel nct suporte un curent
redresat mediu de 1 A o tensiune mai mare de 50 V (ele pot fi, de exemplu,
de ti pul RA 110, EFR 106 etc.).
1
rv
18V
rv 22DV
o
SfO/J.JA

l63
V
O,3A
Tranzistorul de putere va fi de tipul ac 26. EFT 213. EFT 214 etc. EI se
pe un radiator cu dimensiunile .100 x 50 x 4 mm. Transformatorul de relea se
pe un pachet de tole E + I 14, grosimea pachetului fiind de 25 mm.
(220 V) va avea 1 340 de spire din CU-Em 9) = 0,25 mm.
Pentru de 18 V se 126 de spire cu Cu-Em = 0,1 mm,
iar pentru becului (6 V) se 42 de spire cu Cu-Em =
= 0,4 mm. de 4,7 kO/2W trebuie fie de calitate, de prete-
bobinat
MATRICE PENTRU
AFISAJ
Sistemele de se
printr-o mare varietate,
tehnologiilor moderne: tuburi Nixie,
diode electrolumlnescente, tuburi
cinescop, cristale lichide.
Jn unui amator insa,
ca sisteme mai simple pentru
decadic se pot folosi becuri cu
prin inter-
mediul unei matrice de codificare.
Procedeul n generarea unui
contur luminos, fie-
cifre, unul din cele mai simple
dispozitive comportind un grup de
becuri care
sectoare. Semnalele pentru forma-
rea cifre generate se
prin intermediul unor circuite SAU,
circuite care se pot realiza mai
simplu cu diode.
J
Student EMIL MATEI
-
n fond, variante,
pentru care schemele de principiu
sint ilustrate n figurile 1 2. Se
la prima
rul mare de diode (49), din acest
punct de vedere varianta a doua
fiind mai (aceasta con-
tinind doar 21).
. n prima prin aplicarea
semnalului, se aprinde-
rea becurilor din conturul cores-
cifrei de n
semnalului becurile fiind toate stin-
se. n cea de a doua, becurile snt
toate aprinse in semnalului
din polarizarea tran-
zistoarelor ce le fiind
AUT
Elev DA VID VICTOR
..
Snt bine cunoscute avantajele multiple ale
sistemelor electronice pentru aprinderea stin-
gerea a luminii. In materialul oe
vom prezenta o de automat care
se prin impulsuri scurte, are o sin-
(releul electromagnetic), este
relativ ieftin (4 tranzistoare
6 diode).
Alimentarea din de 220 V/SO Hz se
cu ajutorul unui transformator
nuit de sonerie. Curentul alternativ este redre-
sat filtrat de puntea 0102-C .. C2' care dublea-
tensiunea de 5 V. Lampa La
rea dispozitivului automat.
Tranzistoarele Ti T 2 un circuit
basculant bistabil. La fiecare impuls, aplicat
prin oricare din butoanele K
1
... K
n
ca
la automatul clasic), tranzistorul T
2

starea de Tranzistorul T
3
face po-
comanda unui etaj de putere ceva mai
mare. Tranzistorul TJl releul elec-
tromagnetic Re. Buna a lui T'I a
releului functionarea automatu-
lui. T
4
trebuie un' curent relativ mare
(din cauza uneori foarte de
deci conturul cifrei 8, ur-
ca pentru celelalte cifre se
comande stingerea sectoarelor
care nu n conturul lor.
nile luminate fiecare
in parte snt n schemele
prezentate ambele variante.
O de au-
tor este cea din fig. 3, care se ba-
pe comandarea Sim-
plificarea a fost modul
particular de conectare a diodelor,
acestora reduCndu-se la
12. Montajul poate fi folosit cu
succes ntr-un dispozitiv de
al scorului de exemplu, amatorii
o serie de alte uti-
se pot folosi
orice fel de diode.
98765432 O
I=iRMATOR Ff6?
\
o
5Vcv
BV-v
el -
50Dfl
25V
C2
500J1f
2511
R1
2,2k
a releului); pot fi folosite AC 180K
cu radiator suplimentar, EFT 124, EFT 125, sau
chiar din seria AD, de releul utilizat.
(Personal, am folosit pentru acest etaj un tran-
zistor AD 155 un releu de cca 400 fi.)
Releul electromagnetic se va adapta tran-
zistorului folosit, ca el asigure
a contacte-
lor AA', normal deschise (aceste contacte su-
curentul cerut de becuri; pe ele se poate
monta n paralel un condensator, pentru evita-
rea scinteilor).
Cei care un tiristor de mare
releul Re, montajul
9
71, T2, 73 - EFT 321 -323
- EFT 124 -125
AD 152
AD 155
AC 180K
Contactele AA' ale releuiui coloana
de n becuri (n fiind de etaje ale unui
bloc, de exemplu).
Pentru avarii, tehnice
zut n comutatorul
automatul 1"llrl .......
riie se aprind,
mici dis,Dozitivl
oprirea
scurte) a unui aparat oarecare, imOCILlmd
nele clasice de pornire butoane sonerie.
Sistemul se la telecomanda
fir a altor consumatoare 0.10, ... '1"1'"1"-0.
fiind
avarii nici chiar
CARACTERISTICI PRINCIPALE:
I
- Lungime _______
- Ltime____ ____ 5,OOm
- Pescaj ___________ 2,41m
- Deplasament __ ___ 74 t
- Viteza ___________ '8,7 n
- MotoL __________ 140' C.P.

- Echipaj __ _ 10
Sistemul de actionare
al crmei
DE MODELISM
Plan elaborat de
ing. CRISTIAN -maestru al sportului
PESCADOR ROMNESC CLASA:
1950
Platforma rotitoare
,
I
I
I
I i
Parapet I .
u sect,lonat
I I
I I
I I
( I
I I
la babord
1
I
i ;
,- --
- - i- 1-- - -
___ ~ _ I _ - , - -
- - - - -f-;-- ----
I . I :
_""""":::::::::::-i1r====:::::::-
Scara
2.,,1
10
,
PENTRU
ELEVI
mai nti cazul unei
necunoscute Rx cu ajutorul cu
fir (fig. 1). Se la echilibrul (Cnd
curentul prin diagonala CD este nul), intre re-
... +olc celor patru
Rx = R1 . (2)
C a cursorului pe firul rezistiv cali-
astfel valoarea necunoscu-
de fiind cu-
firul are cum se 0.",,,,,,,,,,-
IUrlOlllTlH de 100 cm, atunci re:07'c::t,pnf'e:o!p
hw-:<:>,l-ol, .. r R3 snt
IlInrlln'l,le:o AC = z (cm) = 100-z
calibrat. Relatia de echilibru
acest caz forma ecuatiei
variabilelor. '
curent de utilizare n
ni-I """,:''''''''''''''''0<> SOI!utIUor
presupunem
o de de
cu o concentratie
se in acest
se
de 100 grame
si situatii n care
'n alt mod (nu avem su-
pentru a 100 de
nu avem nevoie de 100 g de
z
x = y. lCO-z
in materialul de constructia unei nomograme care ser-
la rezolvarea a de forma:
z
x =Y --.--
100-z
Bine de la de de, capa-
citate cu ajutorul cu fir (Wheatstone, Kohlrausch),
este prezenti in numeroase alte domenii practice ale fizicii chimiei.
Materialul se in primul rnd elevilor cadrelor didactice din
:mediu, fiind util - prin caracterul practic -tutu-
ror celor ce aceste domeniie
dorim o cantitate mai mare etc.).
astfel de cazuri se va opera cu pro-
de
=y
de formula
baza regulei de trei
nC1Finitici masice
+
x
corespund Cg
9 de
vor coresDunde y grame
se in X=
este deci o
invers anume
dorim
dizolvarea a x

satisface aceeasi
mai un eXl9moiu
si anume acela al prclcentuale
materiale
-
Fiz. A.
la rezolvarea unei de forma (1).
Il
NOMOGRAMEI
este n fig. 2.
cum de fapt,
nomograma
nn/17:::11rD de
de aseme-
de la zero
2, scara din stingal
Se

scan aceasta
este cu z. Scara z se
uniform de la zero la 100, diviziunea zero lun-
du-se in zero al x. Scara z avnd
de 25 cm, o diviziune va cores-
la 2,5 mm. Cu aceasta nomo-
gramei este
IUI".n;r,,,,'\"':',,,, diviziunile vor fi trasate foarte
fin in Dimensiunile grafice pot fi modifi-
cate atunci Cnd se o precizie foarte
mare de citire.
MODUL DE UTILIZARE
ru,....."""" ... ""v'''''n-,'''' la rezolvarea
a (1); ea permite determinarea
dintre variabilele x, z atunci Cnd
se cunosc valorile numerice celorlalte
Pentru aceasta se in felul
linie
valoarea se
acestei
scara celei de-a treia variabile. De
valorile y = 90 z = 40
x = 60.
fi
ale variabilelor
cont de fac-
tia &Ei
GENERAREA
CURENTULUI
-------------ELECTRIC
MARKANDRES
ntreaga energie n
turile chimice ale moleculelor de carbu-
rant ar putea fi n lucru
mecanic util, un automobil ar
cel 40 de kilometri cu un
litru de combustibil. n principiu, atinge-
rea unUi astfel de nivel de n utiliza-
rea combustibililor ar fi prin con-
ceperea unui dispozitiv care transforme
energia chimice direct in curent
electric.
lui Voita poate fi
mai convenabil nlocuind argintul prin cu-
pru. Se taie mai multe (de
exemplu, de 5 cm X 5 cm) din de zinc
din de cupru (orice grosime),
care apoi se lustruiesc pe ambele Se
taie similare dintr-o
oarecare de bumbac (sau chiar din suga-
care se vor mbiba cu o solutie satIJ-
de sare de n 'Se
PLACi DE BUMBAC
CU
SATUAATA DE Nae{
PLAti
PE ZiNC
DE LA
PILA
LUI VOLTA
LA
CELULA
CU
COMBUSTIE
Majoritatea procedeelor actuale de ob-
a energiei electrice plecnd de la
combustibil ii folosesc orocese
succesive de implicnd trei
sau chiar mai multe trepte. Astfel, com-
bustibilul este mai nti ars, prin care
energia sa este sub
de energie reud-
este apoi n energie
prin intermediul mobile
ale sistemului (motor cu combustie in-
etc.). Energia ob-
este, ia rndui ei, n
energie de un dinam sau Ul'
alternator. Fiecare de transfor-
mare din acest ciclu prin pierderi
de energie (sau, mai corect spus, fiecare
transformare n parte este
Acesta este motivul pentru care experi-
mentatorii - sau amatori
- au visat de mult construirea unui dis-
pozitiv ieftin. compact durabil, care
efectua transformarea chimico-elec-
ntr-o
Pita lui Voita
Teoria posibititatea unUi
astfel de aparat. Primul pe calea reali-
sale practice poate considerat dis-
pozitivul lui Alessandro Voita, precursorul
bateriilor uscate de cum Sl;'
pila lui Voita era din mai
de mbibate n
intercalate ntre alter-
nante de zinc de argint. Ea reprezenta
un veritabil convertor de energie
AER
avnd drept combus-
de zinc.
cu
SfOARA

apoi un intercalind un
de ntre unul de
zinc altul de cupru. Se
ntre blocuri paralelipiped ice lemn
se cu ajutorul unei menghine.
Se borna plus a unui voltmetru
la placa de cupru borna minus la cea de
zinc; acul instrumentului va indica o ten-
siune de circa 0.8 V. Un miliampermetru
conectat n sens va indica un curent
prin cirCUit de circa 15 mA. Valoarea cu-
rentului scade foarte repede (ajungnd la
circa 5 mA 1-2 minute), din cauza
n a lor de
Pentru a tensiuni mai mari se
va o baterie de astfel de celule le-
gate n serie. Mai precis, placa de zinc
a p.rimei celule se va peste placa de
cupru a celulei mai de-
parte. Pachetul se ca
mai sus (vezi fig. 1 2). Tensiunea la bor-
nele bateriei va fi cu
rul pilelor nseriate, iar curentul maxim
debitat va direct cu
su uti lizate.
Cu alutorul unei baterii
chimistul englez Sir Humphrey Davy a reu-
izoleze, in anul 1801, metalele alcaline
sodiU potaSIU, de fapt electrohza
acestora n stare Curnd
aceea, la Royal Society
construit o baterie continnd
de celule avind dimen"siunile' de
75 cm X 183 cm. Acest generator a ahmen-
arc electric (cu laf
a servit la descoperirea legilor
electrollzei.
Desi bateria lui Voita nu tre-
buie . ca o
Experimentatorii care cu mai mult
ELECTROliT
(KOH) PLUS
4\LCOOl ME-
Tilic(CH30H)
[j]
BLOC DE LEMN
buie
efectele
DE C
inseriate tre-

curentului elec-
tric.
piele nci de
snt bine cunoscute
tuturor.
Celula cu combustie
Doi factori
n decursul
se
atunci cind ea nu este
de
cu te prezent
pentru a putea fi
toarelor sub lorma unor experi-
mente cu caracter instructlv-demonstra-
tiv. Vom ilustra n ce:e ce con-
astfel de celule
celula dintr-un vas de
Berzelius, mai mare
de electrozi
3). Electrozii snt
dreptunghiulare de de
nichel dimensiunile de
5 cm X 12 cm. Un al electrod
este ndoit n unghi
prinderea sa de
unui nichelat.
de
va acoperi 111
prin imersare ntr-o
argint (cca 5%) n
evita orice .. r,")n""'l'P
cu mna sau cu alte
o so- Celula drept eiectrolit
de hidroxid de potasiu
cantitatea de!pilnzind
ales. Umplerea
5,5
de
cu bune
denaturat.
Intre cei doi electroz se va introduce o
de hirtie de filtru {sau de
pentru a prentimpina atingerea
a lor.
combustibiluiui, la bor-
nele celulei va o tensiune de circa
0,5 V. Un miliampermetru conectat
serie va indica un curent initial de circa
20 mA. La un astfel de curent tensiunea
va foarte repede (Ia aproximativ
0,1 V), pe ..,
electrodu lui pozitiv se acumu
gaze rezultate din Cea mai mare
parte a de a
va repartiza ntre electrolit
in de gaze.
:se
plus,
Aceste bule de gaze pot fi
n mod continuu prin mai multe
mecan ice. O o
suflarea a unui curent slab de
aer, n de bule foarte mici, sub
eiectrodul pozitiv. Se poate utiliza in acest
scop un compresor pentru acvarii, la care
se un tub de cauciuc legat strins
la un perforat de mai multe ori
cu un ac n dreptul electrodului. Debitul
curentului de aer se cu ajutorul
unei deme fixate pe tubu! de cauciuc.
Cu de depolarizare, celula
poate furniza o putere de circa
10 mW; aerul suflat se
printr-un curent de oxigen curat, puterea
la poate chiar 30 mW.
Celula deSCrisa genereaza curent electriC
prin arderea alcoolului n acid formic.
la electrodul pozitiv, o de oxigen
se cu molecule de
patru electroni de la electrod) pen-
tru a forma patru radicali hidroxil (OH-).
lonii hidroxil prin electrolit spre
electrodui negativ, unde ei se
cu o de alcool, rezultnd o mole-
de acid formic, trei molecule de
patru electroni. Electroni; se
prin circuitul exterior, la electrodul
tiv. Acidul formic instantaneu
cu hidroxidul de potasiu, rezultnd sarea

chimice care au loc la electrozl
se scriu:
-Ia electrodul pozitiv: O
2
+ 2H
2
0 +
4Ei -)40H-
- la electrodul negativ: CH
3
0H+40H-
-)HCOOH + 3H O + 4e
-global:
la care de neutralizare
HCOOH+ KOH -)H
2
0+ KCOOH.
15
FUNCTIOIAREA.
I-T EIIIE E
I E
ASPECTE GENERALE
Pentru a extrage o cantitate ct mai mare
de energie n procesul de ardere a unui
amestec aer-combustibil, arderea trebue
ct mai complet posibil.
rarea acesteia depinde n mare parte de
ames-
tecului carburant.
tlecare gram de introdus n motor
circa 15 g de aer - cantitate si
ca fiind pentru ardere'a
a combustibilului.
Vaporizarea combustibilului este nece-
pentru a ra amestecarea sa cu aerul
pentru a face aprinderea. Vapori-
zarea se n principal prin pulveri-
zarea benzinei - spargerea vnei de ben-
n Ct mai mici -, n acest fel
de mii de ori de con-
tact dintre lichid si aer. O cale de
accelerare a este a-
mestecului.
Deplasarea pistonului n cursa de admisie
(a se vedea anterior al rubricii)
deplasarea unei coloane de aer
n urma sa. lund n considerare rapida
succesiune a ciclurilor pentru cilindrii
motorului, n tubulatura de admisie
prin carburatorul montat la extremitatea
acesteia curge n un curent de
aer.
a difu
curgere a aerului
a se conserva debitul acestuia.
vitezei aerului
baza unor legi bine cunoscute,
a presiunii, deci unei
presiuni ca dintre pre-
siunea si valoarea a
presiunii din zona' difuzorului. In motoarele cl! aprinderea prin sCnteie,
durata arderii nu n
normale o sutime de
pseudonimul
de .explozie, cu toate o
explozie se cu viteze de Cteva
sute de ori mai mari. Ciclul termodinamic
al motoare lor cu aprindere prin sCnteie
fiind de tipul cu ardere la volum constant
(de fapt, la mici ale volumului),
valoarea presiunii dezvoltate de gazele
rezultate n urma arderii asupra pistonu-
lui este cu att mai mare cu Ct arderea
s-a ncheiat pe parcursul unor
mici ale pistonului (n cursa de destindere),
cu alte cuvinte, cu Ct dilatarea gazului se
face la un volum Ct mai mic.
Debitul de aer este n principal deter-
minat, la o de dimensiu-
nile carbu ratoru lui ale traseului pe care-I",

Omogenizarea amestecului
realizarea unei intime, astfel
nCt fiecare de combustibil
n jurul ei aerul necesar arderii.
TUB __ __ __ ______ _
EfJALlZARE
A PRESIUNII
AERULUI
Organul care dozarea n
mare parte vaporizarea combustibilului
omogenizarea amestecului este carbura-
torul.

Elementele principale ale unui carbura-
tor (fig. 1) snt: camera de nivel constant
(C.N.C.), care rolul de rezervor
tampon de jicloarele de
aer - orificii cu dimensiuni precise
care debitul de si cel al
aerului necesar acesteia; di-
fuzorul - tub cu la
nceput la o valoare
apoi n a sec-
se produce de
a benzinei, cum se va n con-
tmuare; clapeta de care
mu ieste cantitatea de amestec
n cilindru, fiind de pedala
(maneta) de
PULVERIZATOBUL
DE BENZINA
CLAPETA DE
ACCELERATlE
Deci, pentru a dintr-o cantitate
de energia amestecul
trebuie rapid. Pentru
aceasta, prepararea amestecului carburar. t
trebuie asigure dozarea a can-
de combustibil aer, vaporizarea
combustibilului omogenizarea amestecu-
lui.
Dozarea a lor de com-
bustibil aer trebuie asigure pentru
16
este o a umane.
Fiecare (de la copilul de la cel
mai virstnic) care de acest bun al tuturor, care se
drum sau este vital interesat a circula in
toate ipostazele n care un participant la traficul rutier poate utiliza
arterele de pieton, biciclist, tractorist, Chiar
nu e motorizab>, fiecare este in orice caz pieton circula-
a zilelor noastre nu este mai
de categorie de la traficul rutier n
cu cei care se cu ajutorul cailor putere.
Tineretul, care este mai aproape de de problemele
ei, este deosebit de receptiv atras nu numai, cum se crede,de
automobilism, ci de intreaga a problematicii
rutiere. Pasiunea tineretului pentru automobile, motociclete etc.
trebuie n contextul general al interesului deose-
bit manifestat de acesta pentru descifrarea tainelor
tehnicii contemporane.
Rubrica de a revistei va fi cu atit mai cu ct
cincinalul in care am va fi, o cu cincinalul
impetuoase a tehnicii, inclusiv a tehnicii automobilelor,
a tehnicii supravegherii din
nu cum se crede, numai ci pe
pentru chiar pietonii trebuie ce semnale
luminoase ii privesc direct cum trebuie de ele.
CILINDRI
Prin aceasta, rubrica va aduce la educarea
a tinerei de care o mare De-
din fie disciplinat in general
In In speCial, copilul, de azi - miine inginer
profesor, maistru, muncitor cu calificare - va mult
mai bine problemele traficului va aduce o la
rezolvarea lor.
ne zi de Zi, uneori cu argumente dureroase
zguduitoare, cei care privesc cu serio-
zitate un greu tribut pentru lor.
Tinerii n special copiii -pot circule corect jucn-
du-se, desennd, exersnd n curtea cum traverseze, parti-
cipnd la concursuri Cine dar sub nici un
motiv nu pot trata mersul pe jos, pe
sau la volanul ca o
Rubrica va prezenta sistematic cele mai actuale
interesante probleme de de conducere a motocicletei
ntr-o strins de traficului.
Tinerii nu se mire vor intilni printre temele rubricii
unele probleme simple considerate cunoscute, dar in realitate
nu atit de simple cunoscute Cum par la prima vedere.
Colonel VICTOR SeOA
n se tu bul
jiclorului principal de de
ca urmare a
de presiune de la cele capete ale
tubului - la din camera de nivel
constant presiunea (camera co-
cu de deasupra difuzorului),
iar la din a difu-
zorului o presiune - o
curgere a benzinei, din camera
de nivel constant n difuzor.
Ca urmare a puternice dintre
vna de combustibil si curentul de aer de
se produce pulverizarea
combustibilului. Acest procedeu de for-
mare a amestecului se
(mai exact, carburape prin jiclaj).
Debitul de combustibil depinde, pentru
o valoare a depresiunii date pentru un
anumit de diametrul jicloru-
lui principal.
Puterea de motor n conditii
de date este direct de
cantitatea de amestec n cilindri
n timpul cursei de admisie. Un volum
mic de amestec va elibera prin ardere o
cantitate de energie, rezultnd o
presiune de a pistonului de valoare
n fine, ca o o
putere
In cazul n care n cilindrii motorului
este o cantitate mare de
amestec, pe o putere
mare.
Organul care cantitatea de
amestec n cilindri si deci valoarea
puterii de motor clapeta de
(obturatorul), n corpul
carburatorului de pedala
(maneta) de printr-un sistem
de prghii sau cablu (fig. 2).
Un numai din ele-
mentele de mai sus, denumit de specialisti
n mod curent carburator elementar,
ar putea prepara amestecul optim pentru
o
-- --- -
Conditiile variate de functionare a unui
motor de ce
regimuri de mers ncet n gol (relanti),
regimuri de sarcini mici, regimuri de sar-
cini regimuri de
regimuri tranzitorii
regimuri de pornire etc., fiecare
o calitate a amestecului. Pentru a
punde acestor carburatorul este
cu cte un dispozitiv pentru fie-
care din regimurile amintite, rezultnd un
ansamblu cu mult mai complicat dect cel
prezentat.
modul de a difuzorului,
care atrage sine de curgere a
aerului prin el, carburatoarele pot fi ver-
ticale cu curent de aer ascendent, verticale
cu curent de aer descendent (denumite
carbu ratoare inversate avnd n prezent
o mare carburatoare orizon-
tale, utilizate cu la motoarele n
doi timpi, pentru automobile si motociclete.
La acestea din obturatorul este ade-
seori un piston de (denumit
piston sertar, sau n mod curent, -
care se de-a lungul axei sale,
3
multitudinea de regimuri ivite n ...., __ -----_-,,--..... ..1
narea unui motor de autovehicul; el
mne doar o imagine pilot a
carbu ratoru lui.
: ..... --POZI
. : ....... --poz Jl
perpendicular pe axa dituzorului. variind
astfel dimensiunile difuzorului deci de-
presiunea n sa
CARBURATORUL MOTORETEI
MOBRA.
Carburatorul care motoreta
Mobra este de tip orizontal, cu difuzor
variabil (fig. 3).
Combustibilul n camera de
nivel constant 1 printr-o ac (poan-
ton), nivelul constant fiind asigurat de
plutitoru! 2,care nchide deschide supapa
ac. Mai departe, printr-un orificiu aflat
la baza camerei, combustibilul trece n
compartimentul 3, n care se un
filtru, ajungnd la jiclorul principal. Com-
bustibilul este dozat n toate regimurile
de dispozitivul principal de dozare, care
se compune din jiclorul principal 4, pulveri-
zatorul conic 5 acul de dozaj 6, de ase-
menea cu' profil conic.
Acul de dozaj este solidar cu pistonul
sertar 7 printr-o de reglare
8. Cablu! de ghidat de
9 este fixat de pistonul sertar,
la sa provocnd ridicarea aces-
tuia deci de trecere 10
a difuzorului.
Coborrea pistonului sertar cnd
narea acceleratiei este
de arcul 11. .
Cnd se maneta de accelera-
cablul pistonul sertar, simultan
ridicndu-se si acul de dozare' si
de trecere a combustibilu lui prin
dintre ac pulverizator. Se reali-
astfel simultan cresterea debitului
de combustibil prin
lor de trecere a celor fluide. Combus-
tibilul este antrenat din C.N.C., prin ji-
dorul principal, difuzor, de dep re-
siunea n sectiunea a aces-
teia conform celor' anterior.
La superior al acului de dozare
snt practicate mai multe (fig. 4),
5 de montaj ale acului
de piston prin intermediul de
reglai 8. Prin montarea acului ntr-o
mai de exemplu III, IV etc., se
a
de trecere a combustibilului. deci si a de-
bitului .
Pentru carburatorul motoretei Mobra
se fixarea acului de dozaj n
a II-a de sus pentru temperaturi
normale n III-a de sus pentru
temperaturi sub +5 C.
_,.el
Pentru pornirile la rece, n care
If'aporizarea combustibilului este greoaie,
este o a
amestecului. Acest lucru se cu
ajutorul obtl!ratorului de aer 12,
prin tija 13. Inchiderea obturatorului pro-
o depresiune mare n zona pulverlza-
torului, combustibilul scurgndu-se n di-
fuzor n cantitate
Pentru reglarea regimului de mers n
gol (relanti), carburatorul este
cu de reglaj 1, care pistonul
sertar n care tu
a motorului de aer 2 care
o cantitate de aer
n acest regim (tig. 5).
Filtrarea aerului aspirat de motor este
de un cartus de filtrare cu site
metalice, 3. .
SI REGLARE
periodic de
a filtrului de ,aer. 'jn de exploatare
se la fiecare
5 000 km putnd
fi n cazul parcurgerii repetate a
unor drumuri neamenaiate, cu mult praf.
Sitele filtrului, accen-
tuate din motorului (motor monc-
cilindric), se umezesc n cu
amestec combustibil, praful din
aer, dar si mbcsindu-se
necesare filtru lui snt
descrise n cartea cu de folo-
sire.
este la
normale, este bine o cu o revizie
a carburatorului, ntr-un atelier
de specialitate.
La fiecare 3 000 krn, filtrul
rezervorul de
de folosire .
Reglarea regimului de mers ncet in
gol (relanti) se face prin
rilor de reglaj 1 2 n ordinea n

periodic M4 X 12
de fixare a carcasei filtrului de aer 4 de
corpul carburatorului 5 (fig. 5). snt
cu grower, tre-
ele se pot desface aspira
n cilindru, cu dintre cele mai deza-
greabile.
(CONTINUARE N PAG. 20)
17
2
1
de amplificare de fide-
litate trebuie fie cu mai multe
avnd de racordare
pentru microfon, picup
felul de
nevoile In-
trebuie fie corelate la amplitu-
dinea semnalelor generate de aparatele
care se la ca-
racteristica de a acestora.
Nevoile impun, de' obicei, ameste-
carea (mixarea) semnalelor cu dozarea,
a amplitudinilor a frec-
ventelor.
Preamplificatorul
mai jos, n de posibilitate:a
permite racordarea unui magnetofon
r
IJ.J
ct:


nregistrJ!ixii sau
o a
subansamblurilor n ve
derea unui preamplificator com-
plex, mixaj, care este cu
mixajului
nTl"lar,>lm amlphtudine si ton.
N"'n'l<i .....n' carlale:lor de se poate
extinde la zece. n acest caz, sursa
de alimentare trebuie cu puterea
Datele tehnice ale preampli-
ficatorului sint: liniaritate -
30 ... 20 dB; distorsiuni
k -<; semna] de
700 atenuarea "'1<:1.1""111.,;1
la 40 Hz <;
la 10 000 Hz -< 50 dB.
Semnalul de este de 700
\ederea la un etaj final de
sau 75 semnal
ntr-un magnetofon.
complex este conceput astfel
nregistrarea semnalelor mi1!:3tle
introducerea unor disIOrsiuni.
S-a ales forma pe sub-
Lo-e----. _______________
PICUP
3mV IIOUI<
PICUP
3mV/tDDk
AMPLIFICATOR
PICUP
Fig. 3
...----r +20V
I
7DOmV
+2DV
RE6LAu TON
PREAMPLlFlCATOm-____ -..IIIf

Fi .5
75mV
+20V

1pF
1
Datele tehnice ale
snt: sensibilitate
10 kQ; semnal
raport SeJnnall-:Z2:()m,m:
te 30 ... 18
k<
n
de nre-
tehnjre
3 ... 5m V /100 W;
are o
120 ... 140
220 V
cv
cu montajul f.olosit. De remarcat
rezistentelor trebuie
fel nct diodelor
ntre 5 si 10 mA si tensiunea
n curentului de
consum al preamplificatoarelor. Valoarea
depinde de coeficientul
beta al tranzistorului folosit. Se
transformatorul trebuie dimensionat
ca asigure consumul necesar. Puntea
de redresare poate fi din diode
semiconductoare sau o punte cu seleniu.
sursa de tensiune sta-
n fig. 6 este cores-
este schema cea
mai din acest motiv, ea
nu este cu dispozitiv de pro-
la scurtcircuit Ama-
pot alege din numeroasele scheme
de surse cu tensiune prezen-
tate n revista o conve-
scopului.
VARIANTA STEREO A PRE-
AMPUFICATORUlUI COMPLEX
PENTRU MIXAJ (fiG. 7)
Schema bloc in fig. 7
subansam-
descrise ntr-un preamplificator
stereo complex cu mai multe canale.
Potentiome'trele de 25 kQ indicate
trebuie fie pe ax comun
Cte (stnga-dreapta), pentru
de echilibrare. n cazul
moderne cu
cursor liniar, pot fi se-
echilibrarea sau dezechilibrarea
n acest niL fiind o

CONSTRUCTiVE
Construirea preampIificatoarelor de
fidelitate avan-
o n electro-
nice. acest motiv nu
constructive elementare.
Se ca preamplificatoarele
construite pe circuite imprimate ca
subansambluriIe separate. Se va evita
folosirea srmd de conexiuni pentru
Subansambluiile vor fi fixate per-
peJldi4;uI:u pe un circuit imprimat de
care necesare
interconectare. exte-
trebuie executate cu cablu ecranat
Circuitele imprimate de la subansambluri
cit si cel de trebuie ecranate ntre
ele 'cu necorodate pentru circuite
impOlmate sau Ecranele vor avea
la
rUj'..eU<HU' va fi montat ntr-o cutie din
aluminiu de cel 3 mm gro-
sime_ sau din de fier de 2 mm.
Este indicat ca masa aparatului (Ia
care se toate ecranele) cutia
aparatului fie conectate la o
tarc Aceste snt necesare
pentru a evita intrarea in amplificatoare
a unor semnale perturbatoare.
r,*'
+20 V
STAB.
VIBBATO
Fenomenul vibrato a fost prezentat n revista Tehnium,
fiind cunoscut in cercurile amatorilor de Montajul electronic din
figur.a un oscilator R.C. de o
cu oscUator care regimul de amplifi-
care al tranzistorului MP la boma 1 se semna-
lul de intrare la iar borna 2 merge la amplifica-
torul de
Montajul unor efecte sonore deosebite.
PICUP
MICROFON
2XJmV
lOk
t()K il>
fOK
:n:.
r--'_---'--'-__ -t2x 75 mV
19
j
cu o veche pentru
locuitorii noastre, vier-
milor de a devenit o
industrie a-
de mari venituri att pentru
socialiste cit pentru cres-
din ce
au un aport la sporirea
globale de
In trecut, de activitate
era pentru firului
de borangic folosit la
de marame, a costumelor
a altor
In individuale,
rea viermilor de la sate
se poate practica cu
deoarece nu trebuie
in amenajarea unor
peri speciale. EI una din
sale, n care
realiza
biologice.. ale viermilor de

in continuare un model
de pat de singurul utilaj
nu mai ncredere n
filetului respectiv, o respec-
de exploatare,
cu materialul carcasei astfel nct
rotirea
ar fi refacerea filetu-
lui din corpul carburatorului n limitele
permise de grosimea materialului alege-
rea a noilor
mai apoi nlocuirea corpului carburatoru-
lui. Este evident uitarea gro-
wer la montaj poate fi foarte costisitoare.
'In cazul n care, n ciuda
de reglare a relantiului
ca la carte si desi filtrul de aer este curat,
motorul 'de necalami-
nate, iar de aprindere n
ordine, nu un bun reglaj
al acestuia, printre cauzele cele mai pro-
babile snt: uzarea pistonului sertar (suber)
uneori a cilindrului pe plston
aer fals; uzarea unuia din sime-
ringurile ce carterul motoru-
lui (a se vedea anterior al revistei).
Uzura dintre elementele enu-
merate are simptome auditive vizuale
(n cazul simeringului dintre carter si
carcasa ambreiajului - fum negru la eva-
cuare u"eiului n exces). Diagnos-
ticarea cu starea teh-
a ntregului motor a echipamente-
lor auxiliare, este, de obicei, apanajul
cu n acest do-
meniu.
In cazul uzurii pistonului sertar, acesta
se iar n cazul uzurii cilindru-
lui este nlocuirea corpului car-
buratorului.
Pentru pornirile la rece, carbura-
torul este cu o 6 (fig. 5), care
n jos plutitorul, realizndu-se o cres-
tere a nivelu lui de combustibil n
de nivel constant pe cale o m-
a amestecului, n astfel
de acestei tiie trebuie
cu pentru a nu deforma pluti-
torul n cazul n care arcul tijei pierdut
elasticitatea.
20
necesar dintr-o de
o informare despre tehnologia
terii viermilor de n fel
incit constitui punct de ple-
care pentru aceia care se
bazele unei
Viermele de (Bombyx Mori)
face parte din ordinul fluturilor.
fluturi lor se ciclic;
pornind din ou, ei
de mai multe ori pe parcursul
Astfel, din fecundate,
o ies larvele, care
stadiul de
tere o de zile; ele
cresc n corpul lor
materia din care
firul de cu care urzesc gogo-
protectoare. n interiorul
larva se n sau cri-
un stadiu intermediar ntre
si fluture .
. 15-20 de zile, insecta apare
sub de fluture, ncheindu-se
ciciul biologic. imperechere, flu-
turele depune cu
Tot n de frig sau motor rece,
pornirea se face
a obturatorului de aer (reper 12, fig. 3).
poate fi cnd motorul se
regulat. trebuie
atunci cnd nu este nece-
(motor cald), deoarece intrarea lui n
este de amplificarea de-
punerilor n motor
Lamela prin care plutitorul
acul supapei de intrare a combustibilului
n C.N.C. poate fi pentru a asigura
o a plutitorului cu tubul
pulverizator, a
primului. La reglarea nivelului pe
cale la un specialist.
se o sporire
a nivelului, se pot de carton
sub de pe corpul carburatorului
prin care benzina dm rezervor
n sediul supapei ac, de tu bul flexibil.
ce s-a reglat regimul de relanti
al motorului prin
1 2 (fig. 5), trebuie
pistonu lui sertar, de bul 1,
cu ntinderea cablului de Pen-
tru aceasta 9 (fig. 3) de
ntindere a cablu lui Cnd acesta tinde
ridicarea pistonului, apoi rotim
n sens invers de
Prin aceasta s-a asigurat o lejeritate
a cablului de unor
prompte, dar
pistonului la eventualele ale ca-
blului n de mers pe drumuri grele.
(81 La fixarea carburatorului pe racordul
strngerea elastice 7 (fig. 5)
trebuie cu atentie .
Strngerea trebu ie 'u o
fixare a carburatorului pe racord nu o
alipire a celor urechi ale bucsei. O
de maniera aceasta a bucsei
duce la pierderea sale elas-
tice; apare, destu I
de frecvente a carburatorului,
fixarea cu a acestuia pe racord - pro-
cedeu n nesigur inestetic.
ALFREO BAUMGARTEN
aceasta reincepe ciclul. Elaborarea a are loc
La unii viermi de ciclul de la larvare. n ultima
se o pe Cnd viermele trebuie constru-
an, care o pe- protector.
de in stadiul de ou, firului de la
n anul ei raselor terminarea substantei din
monovoltine. Sint rase bivoltine, rezervoarele glandeior, ce du-
trivoltine, polivoltine, de intrerupere 3 zile 3
cicluri de pe an. Cele mai produc- n Firul de al este
tive care dau recolte mai bogate continuu, cu o lungime care poate
de de calitate mai chiar 1 000 m.
snt rasele monovoltine. ,. Forma, culoarea caii-
au un diametru tatea lor foarte variate
de cca 1 mm o culoare de
intr-un gram de se Greutatea este
cca 1 500 de in intre 1 4 g; din aceasta numai 15-
de viermi de este greutatea firului de
de stat n de seri-
Stadiul
La din ou, corpul larvei nu n medie 15-18 zile, la temperatura
mai mult de 3 mm, este vioi de din iunie,
o mare de mncare. care iese fluturele prin
La perioadei de care peretelui de
aproximativ o de zile, La ora n se
greutatea corpului de 7000- cresc n majoritate rase noi,
8000 de ori de greutatea Cteva rase mai importante snt
de la 0,00060 g, ct a la ecloziune, toarele: Alb de Alb de
larva ajunge la 4-4,5 g la va, Alb de Galben de
perioadei larvare, cnd ncepe De la rasa Alb de se
o medie de de 3,180 kg
Periodic are loc o nlocuire a dintr-un gram de corespunznd
rilor organelor chitinoase, acest 20,1 %
proces numindu-se O pentru ca munca
lirea este de o de dea rezultate
de repaus profund, numit somn larvar. toare este asigurarea bazei furajere;
In apropierea somnului, larva in ce- frunza de dud este materia din
mai bine care se firul de
abdominale cu fire fine de In
de locul unde se pedoclimatice snt prielnice
apoi ntr-o ca- dudului cu deosebire in regiunile de
cu capul partea ante- cmpie deluroase. Cel mai
a corpului ridicate. este dudul alb (Morus alba), cel mai
n timpul viermele de productiv de preferat pentru
tase trece prin 4 somnuri terea viermilor de
tot de atitea ori. Aceasta face ca pe Frunza duzilor tineri n primii ani de
perioada de existe exploatare se culege in de
5 etape, numite virste: vrsta 20%; restul de 80% este necesar
41/2-5 zile; vrsta a doua - pomului pentru a-i asigura
3 Y2-4 zile; vrsta a treia -4
1
/
2
-5 zile; dezvoltarea La
vrsta a patra - zile; virsta a duzii care au vrsta de zece
cincea -7-9 zile. ani de la plantare, recoltarea frunzei
--"'i'"'E'------_ 2 m

Fig. 1. Paturi mobile su-
prapuse.
35cm
PLASA DE SRMA
se poate face n de 60-70%.
La recoltare trebuie se protejeze
virful lor care o grab-
refacere a pomului.
Localurile de
trebuie anumite con-
care creeze
pentru dezvoltarea a larvelor
in perioada de Camera de
trebuie fie cu
ferestrele largi orientate de prefe-
sud. In ferestrelor nu
existe copaci sau alte care ar
impiedica lumina soarelui sau circu-
aerului.
cantitatea de
volumul
perilor de care dispune. Tn general se
pentru a 1 g de
n bune este nevoie
de 4-4,5 m
3
In trebuie se
o de
sau de care in
mod constant temperatura
Mobilierul principal in camerele de
il constituie paturile speciale
pentru larvelor. Ele snt con-
struite, de obicei, din material lemnos
sau plastic sub forma unor
plane, care se suprapuse pentru
ca intr-un dat se o
ct mai mare pentru
terea larve lor. construi-
{ea paturilor suprapuse mobile care
sint foarte practice, fiind
lesne de mnuit. Fiecare pat
este format dintr-un cadru de lemn
de brad cu dimensiunile n
figura 1.
unui raft este de 2 m
2

In interiorul cadrului este
o de cu ochiurile
de 8/8 cm.
Fiecare cadru este cu 4
picioare bine fixate inalte de 35-
40 cm.
Paturile se unul deasupra
celuilalt, formind atitea rafturi cte
permite camerei. Asemenea
paturi snt se pot ridica
manipula nevoie, sint economice
se folosesc n noastre de

de paturi se
pentru
de sau de larve
primite, se
de larve
n ultima Se va seama
larvele dintr-un gram de
atunci cnd au ajuns la
terii lor corporale, au nevoie de o su-
de de 3 m
2

Dealtfel, pe ce larvele cresc,
cu fiecare de
se cam de ori (vezi
tJbelul Paturile nu se
prea aproape de sau expuse
direct la lumina soarelui, sau la
aer rece dar nici prea
3mm
aproape de sobele de
In toate cazurile este absolut nece-
folosirea unui curat
uscat din carton sau hrtie
sau din foi de
care se cu primenirea
paturilor. Pentru 10 g de snt
necesare 50-60 de coli. Hrtia perfo-
este pentru
rarea de primenire a larvelor
a paturilor. hirtiei
au 5 dimensiuni
rimii larvelor in cele 5 vrste; prin ele
viermii pot (fig. 2).
de (fig. 3) sint
necesare in ultima anume in
preajma Ele sint
suporturi din sub-
de brad sub forma unor
duble in larvele
locuri potrivite pentru fixarea urzirea

La 10 g de snt necesare
circa 80 de
localului
inventarului sint prealabile
care atmosfera
proce-
sului. de a larvelor. Cele mai
folosite dezinfectante sint
formolul sau aldehida sulful,
cloramina etc.
In cadrul viermilor de
tase deosebim trei perioade care se
suc.ced: 1) 2)
terea a larvelor; 3) ing 0-

Pentru se reali-
necesare de tempera-
umiditate aerisire fa-
vorabile normale a acestui
proces. se in cutioare
de carton curat (25 x 10 x3 cm), fiecare
cutie cuprinzind 10 g de
Inceperea este n
cu perioada de ac-
a dudului; ecloziunea larvelor tre-
buie cu infrunzirea. In-
mugurirea momentul punerii
la a
Din practica de acum, in
perioada cea mai
pentru inceperea este ntre
15 20 aprilie pentru regiunile sudice
de cu 10-15 zile mai trziu pentru
zonele deluroasa n regiunile nordice.
In medie, perioada de du-
15-18 zile, iar temperatura ca-
merei de se de la
14-15C cu 0,5-1 n fiecare zi
ce ajunge la 23C, cnd ea se
cteva zile ce
ncepe se A doua sau a
treia zi, in orele de apar
cteva larve numite spioni, care nu
se opresc pentru In
toarele 2-3 zile iese cel mai mare
de larve.
Ridicarea larvelor din cutii se face
cu ajutorul a hrtii perforate, cu
4mm 8mm
00000
000000
000000
000000
000000
00
1
00
000
0000
0000
0000
o
00
2
o
00
4
3
o
00
5
orificii de 3-4 mm diametru, deasupra
hrtiei cteva frunze de dud
tinere fragede. Larvele ridicate snt
n alte cutii de Lar-
vele trebuie beneficieze de o tem-
de 22-25C umidi-
tatea de 70-15% in primele 2-3 virste
65-70% in vrstele aer
praf miros, lu-
uniform
Factorul n larve-
lor il constituie cantitatea calitatea
hranei; frunza de dud trebuie fie

Culesul frunzelor se poa-
te face de ori pe zi:
ce s-au uscat de seara
pe In ultimele vrste, larvele
pot primi tineri. Frunzele se
intregi sau tocate, in
sau intregi, de preferat
fiind frunzele tocate la 2-3 mm la
inceput, 5-10 mm somnul al
doilea, ca aceea se dea frunze
intregi.
Prinz urile vor fi mai dese mai mici
in primele vrste din ce in ce
mai rare mai abundente virstele
mari (7-8 prinzuri la inceput 4-5
la chiar in cursul
Necesarul de frunze distribuite lar-
velor provenite din 10 g de
se in felul vrsta
1-1,5 kg; vrsta a II-a -4,0 kg; virsta a
III-a -13,5 kg; vrsta a IV-a -43 kg;
vrsta a V -a - 263 kg.
Schimbarea la timp a
de pe paturile de este absolut
obligatorie constituie una din prin-
cipalele de
nutul se treptat din resturile
de frunze neconsumate, ames-
tecate cu excrementele larvelor.
de primenire a paturilor se
face cu ajutorul hrtiei perforate se
n felul
se peste viermi coli de hrtie
peste care se frunze
de dud proaspete. Cnd viermii au
trecut deasupra, se hirtia se
trece pe un pat vecin. In prima
este o primenire;
n vrstele la 2-3 zile.
Din a 10 g de
la 100 kg de gunoi,
din care excrementele 25%.
Larvele ajunse la maturitate se pre-
pentru a trece n taza
de ce are loc circa
7-9 zile ultimul somn.
Pofta de mincare scade la
In timp se
treptat excrementele la
evacuarea lor golirea tubului
digestiv.
Tn stare, larvele snt mature
sau coapte curnd prin filiera de
sub apare firul lucitor de
La primelor larve mature se
face o primenire a patu-
rilor se din vreme mate-
rialul dispozitivele necesare pentru
In timp ce primele
sesc paturile nu mai
frunze, celelalte
nnce chiar cu mare de aceea
nu trebuie Ca su-
porturi pentru recoman-
cele artificiale, anume
de descrise anterior.
Acestea se pe marginea patu-
rilor, unul altul, n dintre
etajele stelajelor. Se cu
suporturi numai trei laturi ale patului,
latura dinspre aleea de
serviciu.
pe suporturi timp de
8-9 zile de la nceperea
pentru ca toate larvele care s-au ridicat
pe rnd n cele 4 zile termine ur-
zirea, care pot fi culese.
se ntirzie prea mult culesul, pot
unii fluturi timpurii, care

Pentru recoltare se de
jos n sus; se ncepe cu paturile de jos
pentru a la feri de
s-au respectat toate de
tere se va o de
aproximiltiv 25-30 kg de go-
din 10 g de
In n care munca este bine
din perioada de 30 de zile,
numai 10 snt consumate n ntregime
pentru ingrijirea viermilor; din restul
de 20 de zile se pentru aceas-
activitate numai 3-4 ore pe zi,
rMitul timpului disponibil pen-
tru alte munci n
de zoo-
practicMi rational, poate con-
stiitu.i un izvor de beneficii atit pentru
partieulare ct pentru
economia nationali.
pentru viermilor
nee __
lVirsta larveJor
pentru 1'0 9 de
13mm
I 1-1,2 m
2
II 2,5-3 m
2
III 6-3 m
2
IV 10-14 m
2
V 28-30 m
2
Fig. 2. Hirtie pen-
tru schimbarea
tului hirtiei co-
respunde virstei respec-
tive a viermelui).
Fig. 3. dublu pen-
tru
Nu ... ele "",1 a 2 m
2
Rece.are pentru 18 9 de

1
2
3-4
5-7
1'8-15
21

Ing. 1. MIHAI
generale de prezentare a cuadrifoniei,
acest sistem care o dimensiune in
reproducerile sonore, au fost tratate deja n
revista
De amatorilor de de"
fidelitate ce discuri inregistrate
cuadrifonic le un montaj practic
de decodor cu ajutorul pot intreaga
de acest sistem.
Discurile cuadrifonice au pe ele
sistemul in care au fost inregistrate, facilitind
in acest mod redarea
Aceste discuri sint citite cu doze de picup
stereo, in acest fel semnale
electrice: canal dreapta canal stnga. Din
aceste semnale trecute printr-un decodor
se patru semnale, respectiv stnga
stinga spate, dreapta dreapta spate.
in schema este prezentat un decodor
cuadrifonic pentru reproducerea discurilor n-
registrate in sisteme SQ QS, sisteme care
intre ele Drin modul n care la nregistrare
semnalele celor patru canale snt defazate
amestecate prin intermediul unui codor.
Semnalele se la intrarea decodorului
direct de la doza picupului sau dintr-un pream-
plificator.
24/(
'4
K
2511

2'1
K
DRFAPrA

DREAPTA
'J(
la primei din montaj, semnalele
electrice sint deja separate defazate unele
de celelalte. Montajul este continuat cu o
de Conectarea se
face prin intermediul unui comutator cu 9 x 2


A este pentru citirea discurilor QS,
iar B pentru citirea discurilor SQ.
de un ampli-
ficator de construit cu un singur tranzistor.
Toate tranzistoarele folosite sint de tipul SC 109.
Din decodorului, semnalul electric
se pream plificatoru lui agregatului de
redare Atit la intrare cit la
amplitudinea semnalului nu trebuie
500 mV.
O separare a semnalelor impune res-
pectarea cu strictete a valorii pieselor indicate
..... '.".""'.'.. TaurUlUi,. Sin?rima Alciorei (3 cuv.).
STELE
' ORIZONTAL stea din con-
""""i2. Brul lui Satum -
in emisfera 3. Maria _-
'ocalitate in Alaska - Nistor Stela 4. In-
1 2 3 '1 5 6 7 8 9 10 11 de secol! -:-In _urma (pl.) -
In Vega! 5. ASigura aterizarea aeronave-
U
" L.) U lor - in India 6. Aria stelelor de
r cinema - Stea din constetatia Orion. cea
. 'i:') mai de pe cer. 1. luna! -
L J f\ Cere ajutor - Gind buciumul cu jale
stelele cale. 8. Arma
torului - Ca stelele iernii - Cap de Icar!
9. Cale in galaxiei noastre (neari.).
- Comandant (abr.). 10. - A
11. Suport pentru stele - Un
roi... de stele.
VERTICAl: 1. Feeric grup de stele. 2.
Planetii a sistemului nostru solar - Ni-
colescu Paula 3. Niorite - Aria stele-
lor - in S.U.A. 4. Un snop netermi-
nat!- - Cap de arlechin! 5. Bun pen-
stelele sterice - Timpul stelelor. 6. Stea
din Ursa - o stea Cabr.). 1.
- Stelele .. (sing.).
n respectiv utilizarea unor compo-
nente_cu ct mai mici. Tranzistoarele
vor fi, un zgo-
mot propriu cit mai mic parametri cit mai

Montajul poate fi executat pe circuit conven-
sau cablaj imprimat. Consumul genera!
este de ro mA la 25 V.
- Stinjenei - Primele
-
Careie ceruiui -
emlisfera 11. In-
stelelor.
Evidenlierea

corn ;ponent,elor
electronice dar
exemplu de
foto-

AM UZAMENTE
identice snt
te cum se n presu-
punem fiecare in cite o
invirtim miinile in sensurile
indicate de a permite
burilor se ntre degete.
n
ruburile unul astfel ca
filetul lor imbinat.
Cum se vor deplasa n situa-
capetele a) spre in-
terior; b) spre exterior sau c) vor
la unul de altul?
corect trebuie
a recurge la
Toate rezistentele continute in
'reteaua din figura
au valoare R (de exem-
plu, 1 kO).
Este relativ de determinat
Fotografia a-
nu pre-
reftectoa-
cum pare
la prima vedere,
ci un nou mo-
dei de incinte a-
custice pentru
difuzoare. Evi-
dent, se foi 0-
sesc n camere

pentru puteri
modeste.
rezistenta a structurii atunci
cnd se' o tensiune ntre
virfurile A E. Desigur, imagi-
un artificiu care simplifice
mult calculele necesare!
Problema pe care v-a propunem
ca divertisment este ceva mai
anume. se determine
toate care se pot
conectnd sursa de ten-
siune la dintre nodurile sau
vrfurile retelei. acestor
Va fi in prealabil restrns
la cele distincte, folosindu-se si-
metria retelei.
a verHicare a re-
zultatelor obtinute este de
realizarea a
surnd dorite cu aju-
torul unei
: I
?
Pe o au fost instalate mai multe reclame tu-
ristice comerciale. Un auto. dorind afle
modul in care acestea au fost distribuite. de-a lungul dru-
mului, a procedat in felul viteza
automobilului Vi (n medie), el a reclamele
in intervalul de timp de 10 minute. Concluzia a fost
deoarece cu 10
rezuffa tocmai viteza automobilului in kilometri pe Cre-
zind o -deoevece coincidenta era prea
a repetat dar de data aceasta, cu o
medie a automobilului, V
2
Rezultatul a fost categoric:
regula anterior.' acum valabilitatea.
Ali intuit, desigur, modul in care sint distribuite recla-
mele. Se cere. n plus, se determine distan'la dintre ele.
Fiind dat un cub cu muchia
L = 3 1, presupunem dorim
n 27 de cuburi cu muchia
I (lucru care este posibil se
pierderile de material
prin
a rezul-
---t---t--
I
tate fiecare sint
necesare in acest scop
turi. Un iscusit a l1Cercat
la minimum
rul acestor rearanjnd bu-
rezultate fiecare ope-
La ce concluzie a
ajuns el in final?
I I
-+--,-,
I I
I
a pentru valoarea ei de amuzament, dar
pentru aplicarea a calculului elementar,
este acea a fluviului.
Anume, bacuri A 8, care se cu viteze constante,
dar diferite ntre ele, pornesc simultan de pe cele maluri ale unui
fluviu. Bacurile n apa un drum perpendicular
pe maluri. Ele se intilnesc in dreptul unui punct situat la 720 m
de malul cel mai apropiat. Ajunse n chei, pe malurile opuse celor din
care au pornit, bacurile 15 minute, care
cursa retur cu aceleasi viteze constante. Ele se reintilnesc la ntoarcere
la o de 400 m . de mal.
ntrebarea este ce are fluviul?
Figura un
dreptunghi nscris intr-un sfert
de cerc. Fiind date lungimile seg-
mentelor indicate, determina
lungimea diagonalei AC,
creion hirtie? Timp de gndire:
un minut!
23
.,.
I

l
BODEA SABfN - Arad
Materialele trimise la vor fi
publicate.
HATV ANI C. - Oradea
cum materialele solicitate au
chiar in acest
D. - jud. Olt
Numai prin- intermediul magazinelor de
specialitate. .
G.-Craiova
Desigur vom publica scheme mai
complexe.
CRASOVEANU P.-Drobeta-Turnu Severin
Sintem siguri sint
suficiente.
V. -jud. Ilfov
la serviciile directe ale unui spe-
cialist.
MIRZA OVIDIU -Deva
de radioemisie pot fi folosite
numai o
de Ministerul Transporturilor Telecomuni-

VLAD BUCUR
Este vorba de un aparat cu alimentare uni-
destul,de greu de identificat
fotografia Deci nu putem ajuta
cu o
VIRLAN -
COLEGIUL REVISTEI:
Materialele amintite nu se n maga-
zin, fiind folosite numai in industrie.
revistei poate fi la Biblioteca Cen-
de Stat - Pentru instrument,
ad Cooperativei Rad io-Prog res.
MAll VASILE - Tg. Jiu
Vom publica schema.
PESCARU AUREI-
unUi alt specialist sau fabricii
constructoare.
BADEA NICOLAE -
Nu aparatul.
Rezultatele vor fi ct se poate de modeste.
Mai bine un aparat nou, corespun-
scopului
GUDASZ IOSIF -
inlocui EFT 319 celelalte tranzis-
toare cu EFT 317. Pentru UUS, un tranzistor
pnp foarte utilizat este AF 139.
COJOCARU ANDREI -
un nou.
FOLCUT ION - jud. Gorj
Capul de redare se poate cupla direct la
intrarea amplificatorului. Conectarea se Jace
prin cablu ecranat
APOSTU NICOLAE - jud.
Optimizarea programului se
poate numai prin intermediul unui
amplificator de
N. DRAGAN -
Instabilitatea imaginii pe
(<<Venus-5) poate
avea mai multe cauze, dar
faptul sincronizarea pe
per-
fect ne conduce exclu-
dem din aria defectelor tu-
bul PCH 200.
Presupunind tubul
PCL 85 este in stare de
fiind montl!tf:
unul nou, cum ne
singurele piese care
pot crea fenomenul tre-
buie verificate sint rezisten-
R 306, condensatoarele
C 302 C 303.
pe rnd fiecare
(din cele indicate)
n loc o de
valoare pe
n
labil.
R310
0,18
C307 C309 f;
47,., 2n 1
C310
47n

V"I:"
.......o.-.-c----r---+-4C306 !.... '. r,.
1
, RJ07 R316
33k r
8P
VD
Receptorul Etiud-603 apt a recep':'
emisiunile radiodifuzate cu
de amplitudine din gama undelor medii a
undelor lungi.
Mai deosebit la acest radioreceptor este
amplificatorul de al
semnal are frecventa de 465 kHz.
n etajul convertor-autooscilator (tranzis-
tor T
1
) este montat circuitul oscilant C17L9,
care filtrul FP1P.
Etajele amplificatoare FI nu mai
circuite acordate, fiind realizate cu circuite
RC. ntreaga selectivitate este prin
filtrul FP1P.
Datele constructive ale bobinelor de la
intrare oscilator snt L1-86 de
spire; L2-6 spire; L3-260 de spire; L4-20 de
spire; L5-174 de spire; L6-6,5 spire; L7-265 +
+ 6,5 spire; L8-14 spire.
Valorile pieselor componente tipul ele-
mentelor semiconductoare snt notate pe
schema .
ing. VASILE, CHITU ION, al revistei ing. COMAN
RADU, chimist DUMITRESCU CORNEL, tehnician GALAMBOS NICOLAE, ing. SER-
GIU, ing. GRNEA ing. 1. secretar general de red., ISVORANU ILIE, ing.
PETROPOL DAN, dr. ing. STRATULAT MIHAI, fiz. SCHMOL MIRCEA, ing. ZAHARIA IANCU,
dr. ing. FLORIN.
CITITORII DIN
SE POT ABONA
PRIN ILEXIM - SERVI-
CIUL EXPORT-IMPORT
CALEA GRIVITEI
64-66, P.O.B. 2001, TE-
LEX 011226,
Prezentarea A. MATEESCU
Tiparul executat la
Combinatul polignUac .Ca 58 Scinteii