Sunteți pe pagina 1din 61

li

r

I

l

:

ii{ ?

,

t

@

i

I

*ia'*'

,J -'4

,

'

t

\

-c

.;i

o

f

'

frarel qeis'zq\ ,

IP

,]Y'

YV

tf

,e)tro'

,rY, /Y/

Inn-o 1t

\'\

'!'

Y

'

;:

\y'

$c'

qt\'

t/t"{'

montdJulul

,,tehntca cineffraf ografic"

\

1963

studiou[ ctnematografic

bucurestl

L-

r'] ' I

't

t

t-

TEEtrICA

IIONIAJU],UI

CINEMATOGRAFTC

.

!

i

 

Scrlsi

9i

corupilatd

de

 

7

KAREI,

REISZ

t

'

sub indlruarea

unul- c@itet

:

'

desennat

de

fHE BRITIEII

FTf,U ACADEUY

TIIOROIJDDICKINSON (preqedinte)

Reginald Beck, Roy Boultlng,

Sldney

CoIe,

Bobert Eamer, Jack Earrle,

Davld

Iean,

HarrXr Miller,

Basil

Wright

Cu o lntrod.ucere

d.e

IHOROID

DTCKI.NSON

Redaclie

general6

pi

cuvint

introductlv

SERGHET

IUCKEVICl

ABTOP 14COCTABHTEAb

KAPE/\

PEfrCU

NOA FEAAKgHEft KOMT,ITETA EP'ITAHCKOft KHHOAKMEM'IH B COCTABE:

IOPOJ\i4

PE&rHHAiI

POEEPT Xg}tEP, JI(EK XAPPNC' TgBHA ATH' EPHECT AHHITPEH. TAFPT' ilruLAEP'

533?IA

TI'KKI,IHCOH

BirK, POg

PAffT

@PEACE.4ATEJ\b)'

EAvJrTAHr'

qt4{Eft

KoA

frrurlo hrro*oHmo,ffi

'|PE ElrCrOBlrE

TOPOA.4A.4HKKIIHCOHA

nEPEBoac AHr Hficroro

H. a aAHHAOBOft I,I IO. A. IIIEP

o6rgAt PE4AKg!{t B BCTYMdIEAbHA' CTAT6.E trporDc@peCEP IEq'lOTKEBltqA

MONTAJIIIT195o

"A existat

in

cineroatografia

noastr6

"totul"

o perioa:

in

d.d cind se proclana cE nontajul este

Acun se aprople

siderE, dinpotrivS,

elntern de acord

el

nontajuJ.

clnematografice,

celelalte

Itfurtu.na"

abordSn

nou

filn.

con-

nu

cd

cd

d"e sisrslt

nici

o al-tE perioadE 'tninisrr.

este

ar

fi

cind. se

Firegte,

nici

cE nontajul

cd nontajul

'rninlc'!,

ar

iasenna

este

'totul'r.

o parte

Credeq insd. necesar

constitutlvE.

tot

atit

s6. spunen

necesar6

unei

opere

ca toate

 

Dupd

trebuie

sd

problene"I.

artlcolul

Edu

pierdut

actu-

probleneJ-e

mon-

esenllale.

lar

Ca $i

inovaliile

un elenent

de necesar

elenente

al-e crealiei

inpotr.iva

nod direct

cinenatografice.

montajului

aceste

in

nu

gi-au

91 "luregulr

91

ia

ASa scrla

9i

dln

S.M.Eizengtein

cuvinte

'rMontajul

alltatea

L9r8',

aceste

nlci

agtdzl.

Intr-adevd.r,

pentru

cineagti,

cinenatograflc

slnt

lntotdeauna

-

in

JuruJ- lor

€cranrrl

se nagc discultl,

cinernnar

ritnlcE

problene

a natelialului

tajulul

i.nai.nte,

tehnice

Iat,

Intr-un nod nou unele

gicd

care

cinepanorarla

-

art

pus

de organlzare

dxamatur-

cinenatograflc,

problene

introiiuctiv

aJ-

lucrare

pretengia

ea fiind

nai

colec-

unor

curind

9i

pdreau

rezolvate.

DupE cun

se aratE

in

cuvfntul

Thorold

Dickineon,

prezenta

englezi,

clegi nu ale

teoreti-c,

reglzorul-ul

tlvd

generallzErl

a clneaqtilor

cu garacter

o

crostomatle

d.estinatd

a

fixa

o

experien!5

nrncl:io:i

',:l

r-'ttsa

l',lt-ir

&tinge

ale

tcrtugj,

in

nod

teoriel

niontaJulul.

-n-

inevltabil-

problenel+

r:

)r', - ,

 

Si

alcl

trebule

sd

prevenin

d.e ls

inceput

pe

cltltor

cd

aceastd

parte

a

cd.r!1i

6ate

cea

nai

vul-nera-

b115. intrucit

autoril

unor

capltolc

crpun

uneori

i.n.-

tr-ua

nod

prea

si4rllat

concepllile

D6

91

a1e

teoreticienllor

 

Bovlctlcl,

-babil,

d.e lzvoare

vechi

tladuse

in

In

prlna

parte

a

cdrlll

,

pre

teoria

rnootaJultd

iatelectual

autoril

oroit

sd,anlnteagcd

artlcolul

regizorilor

de

f11-

foloslndu-Ec,

pro-

liroba

en61ez6.

de

pildiirvolbLnd.

d.es-

lansatE

d.e Eizengteln,

"Montajul

I9rB"

c1-

tat

!1a

rabil

nai

conceptlllor

sus,

care

cllferealiate

expunc

Lntr-o

fornd

cond.ensatl

evolu-

eninentulul

reglzor

sovletlc,

conglde-

cle ipotezele

1ui

lnlliaIe

de nuncd.

Nu

a

artlcol

ald.turl

intrat

de

strlct

in

util

in

atenlla

autorllor

-

nlcl-

cel

vettical"

de

al

o

dciilea

unde,

conceptie orlginal6

a1

lul

unele

Elzengteln

91

teze

I'MontaJul

dlscutablle,

exlstd

9i

lndrdzneald

conet6

donenlul

prln

cale

se

ld.rgeg-

de nontaj.

gregeala

cdr!11

res-

tehnologiei,

ea

r6mine

indatd

ce

ae pune

ches-

legate

lndlsolubll

te

notir:aea

profeeioaald

aceasta

1locnai

pective.

Manual

foarte

lngustd

tlunea

bazelor

in

9i

problenelor

nedesAvlrgitd

estetlce

de

ternenul

"nontaj".

Intr-adcvdr,

particularltatea

distlnctlvd

naegtrilor

tul

ci

ei

Si

au

teoretleienilor

reinterpretat

sovleticl

era

tocnai

fap-

notiunea

d.e nontajrscotf.nd-o

a

,

clla

cadrul

ingust

al

tehnicisnulul

 

9i

definlnd-o

9a

o

categorie

estetlcd

a

noli

arte

a

secoLulul

a1 lX(-1ea.El

au

stabilit

legEturile

acostei

arte

cu

e4perienta

aeu-

nulatd

de

cultura

nondialS

9,i

1n

sfirgj-t,

lucrul

 

cel

nal

inportant,

urmind. rnetodologia

narxistA,

ei

au

legi-

tinirl

l.ubii ,. i,-i i::rlceptia

1ocLrl nontajulul,

demonstrind. legdtura

9i

lui

lndLso-

.ie i,l,ri

.ie c3'::r'9i.: a filmululrcu

si a r'

:

.

L'1r.

.-:;:

'

i

II:?:;t.l:.1 .

'l

ti

j

Aetfel

ee explic{

egecul

i,nceredri}or

ce cLneagtil

str61n1

Ln perioada

fllnului

nut

de

r',ge-numituJ. ilnontal ru[g'r" intr--adev{rr

el

rupeau

fdcute

a lnlta

proce-

i.ee-l-,:pur exterloaro

:t:nr.'rnutul

,':r't.ncipa1 tu

de eaenla

valorl

acestor

i.nterioar6

care

a ftlnului

n

lupulsr

de ex-

ciad,

de

Iu1

de ltlel

,

8u congtituit

lnovatoare

atunc!

unor

hilane'

car6

aparitLa

nijloace

. resr,e.

Ei

s-au

gdsit

de asecensa

in

irpas

fol,oslad

aunal

categorllle

anallzei

forruala,

s5. expli.ce

"CrucigEtorul

kin

llrpuJ.ul

teoretle

lsecretul

tioerefil'

Potenkin'r

d€ Etrzeagtein,

fl]ue

sau nP6nf.ntul[

sl

care

de DovJen]o,

dupi

cr.r.use $tle,

au fncercat

filne

de Pudov-

car

au rezistat

prlnel"e

din

au ocupat

filne

1o-

curl

la

concursul

pentru

cele

nai

buae

gaalzat

Ln cadrlL

Erpozlliel

Mondlate

 

Autorll

cErlli

ecordd

nult

experlenle

als

cLtreagtilor

sovietlcl,

jrroS.tatca

drunulul,

fdrd

Ed anaLizeze

rloare

a teorlel

gl

practiclt

tograflei

eovletloe

latE

a exetcltat

aovietlcE.

!lute,,

Qrerind

total

el

onlt

de cfuxenatog:rafia

asupra

artel

nontaJulul

J.uneror-

de

la

Bnrxell.es.

spaliu

prinelor

oprindu-Es

dezvoltarea

Ln arta

dln

lns5.

la

ulte-

clnema-

fl1ne1e

acu.mu-

d.oar cu ererple

bogata

in

erperlenfd,

perloada

eovietlc6'

soaorercare

o

ln-

clnenatografice

nondiale

fluenlE'

tot

attt

de nare

ca

in

anli

aga-nurltulul

d.e autn.

 

Referiadu-se

La perioada

d.e Lnovafll

frsecol

a fil-nu-

lul

rout,

autorii

denatureazd

chiar,

in

unele cazurirad-e-

a volu-

vd.rul

mului-,

scrle;

tr-o

ithn.

]ucruril-or.

AstfeL

consacratd.

letoriei

"Tezele

teoretlce

de plldd

1n prina

parte

nontajului,

Karel

Reisz

ale

1u1 Pud.ovkln reprezintd

a netodelor

1ui

in-

mars rod.surd o perfecllonare

Grlff-

este

filnel.e

loc

reglzorul

Tezerve preconceputerfllnele

sovietic

Aflrnalla

nlcl

gi

teoria

lul

goli

profund,

nejust5

Desigurrnlci

Pudovkln

nu au apEnrt

pe

un

a studiat

cu atenlle,

f5.rd

predecesorilor

sdi.

Totust

'

-6-

atit

ietlca,

nat blnclnle1eE,

lul

in

practica

el

de crealie

cit

sdu origlnal

9i

in

general1z5.rlle

Fi

teo-

a Eers pb drunul

de eerclntle

cineagtllor

pe

al

plJ-dI

tdel

ftlnul

pur

filnul

;,novatorrfor-

 

nol

ce-i

stdteau

in

fatd,

aovietlcl,

sarcint

prlncipial.

carre le

aveau de rezolvat

regizorl-l

pgrtflllor

fllozoflel'ldeaHste

qi

Grlff,ltb.

Ln filnul-

'rl{agterea

unei

raeJ.stg,

profund

reaolionare.

lul

Pudovkln,

nl[ama",

se pot

gdsl

 

d.e exeuplu

a gbelarulul

cu

Gri.ffltb

IDrtrenul

Orlentr',

regJ-zorulul

sowletlc,

Ln

erterloerc,

lut

superiorltatea

g1 tuturor

deoseblte

de cele

amerlcn.ir

adepll

pfenergltor{

-.tle

na!1unilr

-

al

unor

DacE ln

uneLe

gbetarul

tocnai-

analogll

dln

alct

aBare

lnterpretar€a

cu totul

noul

datd

aga-nr.rmltultd

[uontaJ

pafaleln.

lceatul

prooedeu,

foloElt

de reglzonrl

anerlcan

ce

un

sluplu

nlJloc

de lntensiflcare

a dlnanlcLi

ertertoa-

re

91 a Elenentulul

nel-oclranatlc

 

at

sriUtectului,

Pud.ovkln

l-a

atribuLt

o calltate

cu totul

nou6,

de uare

generall

-

za!e.

[u

se poate

vorbl

agadar

doclt

d.e o asemEnare. pur

exterloard,

ia

nEeura

in

care

in

anbele

cazurl

ac prezln-

tE

pe

clsran

lnagi.nea

unor

gbetarl

plutltor.i

Acecte

lacercEri

de a ee nlnl-naIlga

luportanfa

e-au

prlnclplald

a lnovallilor

reglzoritor

dLt

d.e nuLt

nef,qndato

ln

ocbii

tuturor

sorrletlcl-

oelor

dove-

ss3e

gtu.r{ead

ou

atenlle

gL congtliaolozltate

oprlt

lstorla

aEupla

cinenatograflel

dg.cE.nu

91,

le-an

nondlele

gl

nu ne-rn

rcf,ntil-nlt

La critlca

ticularr

to

p"gtolte

I'Acegte

efectul

Iatr-ad,evdr,

dsoseblrl

enollonal

f1

1or

fl

clnenatograficd

strd.ln!,

aoeatel

olrtl.

Earcl

Beiss

Epune nal

gtllul

de nontal

g':- prfa

sl,at,

deelgur,

Ln par-

cleparte:

uruare

in

obllnut,

f.a

rtncl,

i,n priu}I

o refleotare

a lnten!1llor

dranatlce

d1.ferlte

a1s celor

d.ol reglzorl.

In

tlnp

ce Grlffith

era

frEnl,ntat

nal

alec

dc oonfllctele

erollor,

Pud.ovkln aeordE nai

nu1td, atentle

detallllor

suti.

dc nuan![

lul

Sublectele

al-e naraliunif

Pudovkln

eint

decit

aoafllctu]-ul

Lntotd.oauna

pai

La-

sirnple

decit

cele

a1e

iui

Griffith,

insd.

Pucl-ovkin face

o'

analizd

psihologici

nai

adinci

a

evenimentelor

ce

se

des-

fdEoar{

pe

ecra!.,

ardtind,

corelalii1e

 

1or".

 

Acest

citat

ae

arati

clar

confuzia

din

eoncep-

tiile

autonrlui,

fdrd

sd

nai

vorbim

de

inexactitatea

 

a-

firmaliei

ci

subiectele

1ul

Puclovkin

sint

rrmai

slnple"

de-

cit

subiectele

1ui

Griffith

(cun

ee poate

afirna

 

acest

lucru

despre

ecrnnizarea

romanulul

lrr:i

Gorki,

'rMama't,

gl

d.espre

scenariul

lui

N.Zarb.ir

"Sfirgitul

Sanct-Peters-

burgului

"?).

Constatarea

nulti

atenlie

cletaliilor

cd. regizorul-

sovietic

acorda

de

nuaalE

decit

confllctulul

nal

princlpal

intrd

in

contrad:icli-e

,cu

afirmalia

u::n6toare

,

dupd. care

Puclovkin

face

o

ana].izd.

psi'hologici

a evenirneo-

telor

roal

profund.E

decit

Grlff,Lth.

Aici

apare

in

nocl evldeat

li-paa

in!.elegeiilrsau

lipsa

dorlnlei

de

a

inlel-ege

esenla

nuncli

acestor

artigtl,

discreditind.u-ee

astfel

total

metoda

prinitlvE

de

analogie

Ia

fol-ositd

cele

dla

dE autorul

urnd

aceastd

articoluluL

netqdg.

.

1,1 conduce

dol

pe

autccla

o aserlilrne

gi

care

din

pdcate

clneagtllor

str{lnir

llpsttd

dd.J-nuie

d.e temei

teoretic

pind

1n prezent

"

DacE conslderdn

frei

ln

Ai

lucrd.riLe

istorle,

fllne-

eu

to-

tuL

"Crucigdtorul

gad",

tendlnla

ti1e,

dlferite

clln

perloacla

cE

l-or

fllnu1ui

mutt

trei

'Tntoleraafi",

cloctorulul

Potemkln'

in

gl

toate

lr0abiaetului

aceste

Cali-

sub-

vom vedea

creatorilor

etrEine

filne

exlstE.

vlzuale

d.e a realiza

efecte

de vlala

tea1E".

Concluzille

absurde

1a

care

poate

coaduce

metoda

forroa16.

lutionqr

vlala

a

analoglilor

al

lui

fllnu1ul

prlnitive,

ln

articoL

Eizenqteln

Iatr-un

rea16.'r.

a

sF

dlale

.

"CrucigEtorul

ri]

f.ncadreazd

fllnul

revo-

rindu1

consacrat

f1loelor

"gtrdine

lrportanlei

Potenki-n",

an-nai

avut

de

non-

p.

'.-

ens)'ez Paul

Rcthe'ati-

lo'u*'"'.:.::

::::::t1ra1u:-

- 8

pet

na!11.

afgulentele

inpotriva

rinei

clupd

zece

Tot

atit

de

care

anl

'rtrdsdtura

a

conetltuit-o

naivd

este

dlstinctivd

puternlca

atit

d.e neferi

ci-te

:.rf1r*

9i

constatarea

cErlil,

a fllmelor

din

ultfuoll

acceatuare

a

tendin

-

lel

spre

realisn.

Faptu1

a

avut

o nare

lnfluenld.

 

asupra

rsetodelor

noderne

de

nontaJ.

Au

iacepup

sX fle

conside-

:eate

ca

neapllcablle

acele

procedee

 

a1e

cinenatografiel

 

nute

care

nu

respectau

leglle

realismuluitt.

 
 

Aicl

se

face

o

noud. confuzie

intre

noltunl,

de-

oarece

este

ind-iscutabiL

cE realismul

a

e:dstat

 

q1

ln

fllroele

route,

atit

ln

cinenatografla

 

eovietlcd.

clt

91

fn

cea

auericani,

iar

lncercdrile

 

de

a

rupe

la

nod. artlfl-

cial

fil-nele

sovletlce

mute- de

cele

sonorp

au

fost

de-

nul-t

crltlcate

ca

nefondate

dln

punct

de

vedere

lstoric.

 

Flregte,

i.n

perloada

sonord.

arta

clnenatogla-

ficd

a foloeli

in

elaborarea

stj-llsticii

sale

alte

nij-

loace

pentru

aceeagl

reflectare

a

lunll

real-e

care

a

fost

ttci

intotdeauna

clt

qi

a1

unicul

cineagtilo!

seop

atl.t

al

progresS-gtl

Elenentul

princlplal

rtou pe

clneagtllor

alte

dln

care

l--a

soyle-

ldrl.

adue

cine-

natografia

nu

ral

fectS),

sovleticd.

ia

c{

tocnal

care

ldrl

in

prinele

zlIe

ale

exlstenlel

un

atuncl

sale

gene-

-

a

constat

cunoscut

cl

inovaliile

tehrxlca

tehnice

(este

era

pe

fapt

sovieticE

caraeter

de

din

lnper

91

pd.r!l.

1u1

in

deosebea

aceL

atit

de profund

tin5.ra

actevdr

oinenatogra-

reelitate

mult

fle

tatea

,

Pudovkln,

a prinel

socleliste

de

de

la

filnele

binecunoscute

lume,

sau

de

din

artificlall;

alte

proaucllttor

In

afar6

t1lne

Hollywocd

1ui

Eizengteln

gl

devenite

91, ale

claslcergcoa-

la

fllnulul

docunentar

sovietlc

in

frunte

cu

Dziga

Ver-

tov

a

f.nbogd.lit

cinenatografia

roon<iiaId,

exercitind

 

o

influentS

lndiscutabild

atit

rlgtilor

englezl

dj-:r ce1

de

r:ai

tirziur

asuDi.':r ia j- i j-sticii

asupra ni,gcd.rii d.ocuoenta-

qi

al

patruies.

i.jceniu

clt

ei

-rec r,r3:L ileo?ep-lj-snuluj

 

-9-

gl

a gcolli

scurb

netraJului

fra.ncer

din

ttallan

d.a postbelicE.

perioa'

nu nunel

Deslgur

f.n tebnologla

aparilia

sunetului

cinenatografielr

a adus

cl

sc}rinblirl

9i

ln

nar

etlLis-

tlca

el.

Faptul

cd pe ecran

au

lnceput

8e apare

cere

vorbeac,

ce

a[

auzlt

lumea unor

eunete

xealer

oaneni

fm-

a

bogdllt

posibllitdllle

noii

arte

Nu

este

cazul

sd

de-

uonstrdm al.cl ad.evdruJ- sluplu

cE filnul

Eonor poate

fi

gL

el

nlnclnos,

f,als

gl

Lntlr€alistr

dacd

la

baza

lul

ste

o idee

fal-sd'

o roprezgntare

ltleallstd

denaturatE.

a

l-r.ull

reale

lnconJurdtoar€o

 

Astfel

noliulea

ile reallsn

egte

lngustatd

de

autoriL

cdrlli

plnd.

la

reproducerea

naturalistd

a

rea1l

tdt1l,

conceplie,

oare

rru ne

talesnegte

fnlelegerea

ad.ev

ratei

esente

a reallsmulul

9i

tleol

nicl

fnlelegerea

6vo-

Lullel

nontaJulul

f,n arta

clnenatografiel.

 

Atunel

cind

autorll

trec

Ia

descrierea

tehrrolo-

glei

nontaJulul

Bau prod.uc date

despre

starea

real5

a

l-ucrurllor

in

arta

cineeatograflcd

oeeidental5.,

ei

dau

o sexte

de exeuple

interesante

care

caracterlzeaz6

rolul

regizorulul

leaLlt6!1i

cutulul-

!n

proceeul

capita1lste.

aserican

reglror

nontajului

Lutorll

fttunelor

in

condiliile

citeazE

cuvinteLe

cunoe-

Frank

Caprar

ItIn

Eo3-lywood exietd

numai

o Jundtate

de duzlnd

de reglzorl

cdrora

Li

se lngd.dule

td. fllneze

cun vor

qt

sd. aupqpvegbez,e nontajul

fllnelor

T1$p de tret

ani

cq laoercat

sd creSo

o Uniuae

a Regizorllor

.A,ncerut

nunai. sU. ae ingdduie

reglzorului

s5. clteasc5.

scenariul

viltoruluL

prezlntd,

oeagtd

nevole

tea

sdu flln

gl

sd monteze

stud.ioulul.

copla

de lucru

noastre

anl.

cale

s@

a-

conducdtorului

dirzE

Pentm

d.e trei

a obtine

a

Ag

satlsfacero

de

o luptd

parliali

de nai

gut5. d1n reglzorl

a cersrilor

bine

fost

pu-

fi1-

spu,ue ed 8o Ia

turrreazS. astS.zl

-Io-

mele urndrind

nici

din

in

tristd

toare prlncipalE

exact.indicatlile

producdtorllorr

Ia

fErd

sutd

6au

crqa-

'

un

el

fel

de rnodiflcare

proprle

91

cE 9o

sublectul

nu au dreptul

fllnelor.

sd lnterrrlpd

Eete

a

ln

o sltualLe

nontaJul

intr-adevdr

figurd

reglzorultt

pentru

o forroS. de artH, se presupune

cuvinte

pllne

regizorl

de

a

acefei

caz apdrdtorii

edrel

ce esto

de a.nirdclune

Ia

"llbertHli'

Aceste

narli

aBuae de

unul

o perfectd ilustrare

de care

zisa

diatre

fac

lune

Hollyrood

asnstltuie

ile Orealle"

atita

ttliberdtt.

dernocraliel

dln

aga-

Sperilndu-se

aratd

autorii

de lucruri.ar

cXrlil

fl

alta'

parcl

Ce propriile

in

co.''binuare cd il

91

*e

citeazE

in

lor

Anglia

acelagi

afirnapie

starea

tlnp

o

serie

d.e excepfll

gtim

cd prectica

d.in cine:::lto';::ai:-a

arle:'lcand.Dar

noL

de ln5.bug:l'e

;; -i': i:i-.'j-auaiitdtll

cr€a

-

'boare

deoarece

f-iet

.ie aci:ni,;iare tie profituri.

exlstd

gi

in

prezent

ir:

c:-r';.:-.-:i;ografla

sisteroul

oa

::]uce

ia

ai

al

occlclentaL5,

caplta-

ul

nijloo

nod laeld-ta-

actorulul

1a

conerclan-

+

niveluL

ea face

parte

integrantS'

:i:

cili.cna'i,]Srafla

generai, cale

qonslder!.

;ri. care

ai

f1i

rolu.l

scenaristului,

a1

;ui

,i:',:;rcelorLq.lte

unor' $cr-1uriagl,

tuliri

a1 unor

care

a fdcut

;:1;:zs:-:i'rj-,

protesluai

ae'iistice,

docili

sxecutarrll

conancla.

Datd

geaerallzErlle

teoretlce

ale

ciirlii

ar-.ia.:,rn am ar6tat, un caracter naiv gl confuz, atuncl

i.nsEi ri:id- se adleseazE praeticll

reale,

observalllLe

&tr

au-

io::i-,-cn pot

fl

foarte

utlle.

Aceasta

adevdrat

pentru

capitolele

referitoare

este

Ia

cu deosebire

flluul

dcou-

$entar

ales

care,

ilupH cun se

gtie,

dlnaintea

9i

?aul- Rotba

a

dat

rnlHdlle

burre,

din

timpuL

rdzbolului.

f1lrou1

in

documentar

nod

rnal

in

perioada

Acelagi

definegte

in

interesant

gi

sta-

gl- precls roLul- nontaJulul

bllegte

in

nod. Just

-tt -

tegdtula

care

exl--:d

tnire

observa-

!111e

dln

vla!6,

conceplia

creatoare

a regizo:rului

 

gi

nontaJul

fllnulrd:

'rDacE sengul

iaterlor

al- uaterialului-

au

vd

este

clar,

nu vetl

reugi

sd.-i

lneuflall

vlald

Nici

up fel

d.e nontaj,

lnd.iferent

de rltmul

lul,

nu va putea

atribul

mlgcare

eadrelor

In

care

nlgoarea

lifeegte.

Nici

un

fel

d.e proceilee

artificlale

de contrapunerl

nu vor

po-

teala plastlci-tatea

poetlcd

a secvenlel

voastre,

dacd. nu

vell

concepe aoeste