Aspecte generale

Reeaua de transport din Romnia este destul de variat. Transporturile sunt urbane n interiorul localitilor dar i interurbane.Dac ne referim la transporturile urbane, acestea se desfoar n marea majoritate a localitilor cu autobuze i maxi taxi (microbuze), care sunt destul de bine dezvoltate att n ceea ce privete condiiile de cltorie ct i tarifele practicate i intervalul de succedare. Exist i orae de mrime medie i mare din Romnia n care transportul se desfoar cu tramvaie i troleibuze, cum ar fi Constana, Cluj Napoca, Braov, Iai, Sibiu, dar i alte orae. n Bucureti reeaua de transport este bine dezvoltat i se divide n dou tipuri de transport, respectiv de suprafa (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi taxi) i cel subteran cu metrou. Metroul este o reea feroviar ce funcioneaz doar n marile orae intens populate. Transportul se face prin trenuri electrice de mare vitez, ce se deplaseaz prin tuneluri subterane, avnd propriile ci de transport, sisteme de control i semnalizare. Trenul de metrou este condus de doi conductori umani; perfecionarea tehnologiilor din domeniul automatizrilor, a adus n unele reele de metrou , la inlocuirea complet a omului de la conducerea trenului de metrou; prima reea complet automatizat este metroul din Singapore dat n folosin n anul 2003. n Romania, exist o singur reea de metrou, care funcioneaz n Bucureti, din anul 1975.

Scurt istoric
Posibilitatea construirii unui metrou n capitala Romniei a fost prevazut prima dat de inginerul Dimitrie Leonida la nceputul secolului XX. Construirea unui metrou n aceast perioad nu se justific deoarece oraul era mic i numrul locuitorilor era de 300.000 400.000. Pentru satisfacerea cererii de treansport n comun n municipiul Bucuresti, nc din anul 1970 s-au prevazut trasee majore de suprafa care s preia fluxurile de cltori, ns acestea nu ofereau soluii corespunzatoare i condiii prevazute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, solutie optim att pentru descongestionarea traficului de suprafa, ct i pentru transportul cltorilor n condiii de confort, siguran i rapiditate sporit. n urma studiilor preliminare efectuate n perioada 1972 1975, au nceput simultan proiectarea i construcia metroului. n februarie 1975 se nfiinteaza ntreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al ntregii retele de transport. Tehnologia de execuie pentru marea majoritate a staiilor de metrou i a celorlalte obiective de construcii subterane asimilabile lor (dispecerat, depouri) a fost aceea a realizrii acestora n incinte asecate, protejate de pereti mulai. n zone ale traseului ce constituiau noduri foarte circulate (Piaa Unirii) sau avnd fronturi de cladiri n imediata vecintate (Semanatoarea, Izvor) unde chestiunea suprafeelor

ocupate capt o mare importan, s-a aplicat varianta tehnologic de execuie n incinta de perei mulai cu capac sau acoperit (cu planeul de acoperi preturnat). n anul 1977 a fost nfiinat ntreprinderea de Exploatare a Metroului (I.E.M.B.) n subordinea Ministerului Transporturilor Departamentul Cilor Ferate, iar la data de 19 noiembrie 1979 a fost pus n funcie primul tronson de metrou. Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transforma in ntreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, METROREX, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, avnd ca obiect de activitate principal transportul de persoane cu metroul pe reeaua de ci ferate subterane i supraterane, n condiii de siguran a circulaiei, pentru satisfacerea interesului public, social i de aparare civil. Totodat, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului caracterul de monopol natural si strategic. n baza hotarrii nr. 482/24.06.1999 publicat n Monitorul Oficial 293/1999 se schimba denumirea societatii n Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucureti METROREX S.A.

Descriere
Exploatarea, ntretinerea curent i reparaiile infrastructurii i materialului rulant se efectueaz de regul cu personal angajat al societii, distribuit n subuniti de baz, dup cum urmeaz: electroenergetica, electromecanica, semnalizare bloc comanda, automatizri i telecomunicaii, linii-tunele, administrare staii, comercial, depouri si uzina de reparaii. Sistemul de transport cu metroul este monitorizat si coordonat permanent de un dispecerat central, care subordoneaz la rndul lui alte cinci dispecerate de ramur. Reeaua este format din patru linii(magistrale): M1, M2, M3 i M4. n total, sistemul are 67 de km lungime i 49 de staii, cu o distan medie de 1,5 km ntre staii. Printre planurile Metrorex se numr i reducerea acestei distane, consider prea mare, prin construirea de staii intermediare pe magistralele existente. Magistrala 1 este cea mai veche magistral a metroului bucuretean, fiind deschis oficial pe 19 decembrie 1979. Magistrala formeaz o "centur" ce leag oraul de la vest la est, avnd o lungime de 31,7 km i 22 de staii. Tronsonul 1 al magistralei 1 a fost deschis publicului pe data de 19 noiembrie 1979, avnd o lungime de 8,1 km i dispunnd de 6 staii:Semntoarea, Grozveti, Eroilor, Izvor, Piaa Unirii iTimpuri Noi . Tronsonul 2 a fost deschis n decembrie 1981 i a continuat drumul spre est; cele dou tronsoane aveau lungimea de 17,5 km. Numrul staiilor crescuse la 12, nou venite fiind: Mihai Bravu, Dristor 1, Titan, Costin Georgian, Republica. Magistrala 2 a metroului din Bucureti a fost dat n folosin n dou etape, n 1986 i 1987 i a fost conceput pentru a asigura legtura pe axa nord-sud a oraului. Lungimea ei este de 18,6 km i are 14 staii. Tronsonul 1 a fost deschis publicului n ianuarie 1986. Tronsonul dispunea de 7 staii: Piaa Unirii, Tineretului, Constantin Brncoveanu, Piaa Sudului, Aprtorii Patriei, IMGB i Depoul IMGB.

Tronsonul 2 a fost deschis n octombrie 1987 i a continuat drumul spre nord. Numrul staiilor crescuse la 13, nou venite fiind: Universitate, Piaa Roman, Piaa Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu i Pipera n 1990 a fost dat n folosin staia Eroii Revoluiei, ntre Tineretului i Constantin Brncoveanu. n lungime de 8 km, magistrala 3 asigur legtura Cartierului Militari cu zona central a capitalei prin staia Eroilor. Acest segment fcea iniial parte din magistrala M1, a fost deschis clatorilor n august 1983 i coninea patru staii: Politehnica, Armata poporului, Pcii i Industriilor. Ulterior a fost dat n folosin i staia Gorjului pentru a acoperi distana mare dintre staiile Armata poporului i Pcii. Magistrala 4 este cea mai nou magistral a metroului bucuretean, fiind deschis oficial pe 1 martie 2000, cu o lungime de 6,1 km i cuprinznd staiile: Gara de Nord 2, Basarab 2 (legtura cu M1),Grivia, 1 Mai, Pajura (n construcie),Bazilescu (n construcie), Laromet (n construcie), Zarea (planificat) Lucrrile la aceast magistral au inceput nc din decembrie 1989 i au fost reluate n 1990. Totui, datorit fondurilor insuficient alocate, ritmul lucrrilor a inceput s scad i, ca urmare, n anul 1994 a fost ntrerupt funcionarea epuismentelor i sistarea tuturor lucrrilor. Sa continuat doar operatia de evacuare a apelor ce se infiltrau n interiorul tunelelor i statiilor de metrou. Datorit materialelor solide care s-au infiltrat n tunele acestea s-au deformat i, ca urmare, n anul 1996 s-au sistat i operaiunile de evacuare a apelor, ca msur rapid de combatere a acestui fenomen. Tronsonul Gara de Nord 1 Mai: n 1997 s-a obinut un mpumut de la Banca European de Investitii i astfel s-a putut repara infrastructura existent pentru ca ulterior. Tronsonul 1 Mai Zarea: Finalizarea lucrrilor la infrastructur era estimat pentru sfritul anului 2007. Darea n folosin se va realiza totui mai trziu, acest lucru depinznd de asigurarea surselor de finanare. Tronsonul Laromet - Zarea este n faz de proiectare, lucrul la acesta urmnd s nceap dup terminarea tronsonului 1 Mai Laromet i gsirea de surse de finanare. n ianuarie 2009, ntreaga reea este subteran, cu exceptia unei poriuni foarte scurte ntre staiile IMGB i Depou IMGB, la unul din capetele Magistralei M2. Reeaua este deservit de 4 depouri, dou find supraterane (IMGB i Industriilor) i 2 subterane (Semntoarea i Pantelimon). n plus, mai exist i alte dou zone de garare la Gara de Nord i Eroilor.

Date tehnice
Reeaua de contact este de 750V CC, alimentarea fcndu-se prin a treia in (n trafic) sau prin pantografe (n depouri). Viteza maxim este de 80 km/h. n acest moment, pe liniile metroului circul dou tipuri de trenuri: Ramele IVA (ntreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) sunt rame de concepie romneasc, produse ntre 1978 i 1990; Ramele Bombardier (model MOVIA 346) au fost introduse ncepnd cu anul 2003; sunt produse de Bombardier Transportation n colaborare cu Electroputere Craiova. Exist 2 serii de trenuri Bombardier: Trenurile ce poart nume de flori, cu numere de la 001 la 018, reprezint prima comand a Metrorex. Aceste trenuri sunt utilizate pe M2: 1001 & 2001: Dalia 1002 & 2002: Narcisa 1003 & 2003: Camelia 1004 & 2004: Zambila 1005 & 2005: Violeta 1006 & 2006: Margareta 1007 & 2007: Bujorul 1008 & 2008: Crizantema 1009 & 2009: Craia 1010 & 2010: Crinul 1011 & 2011: Iasomia 1012 & 2012: Frezia 1013 & 2013: Irisul 1014 & 2014: Nufrul 1015 & 2015: Nalba 1016 & 2016: Magnolia 1017 & 2017: Liliacul 1018 & 2018: Gladiola

Trenurile ce poart numele unor capitale europene, cu numere de la 101 la 126, sunt utilizate att pe M1 ct i pe M2: 1101 & 2101: Europa 1114 & 2114: Budapesta (Ungaria) 1102 & 2102: Bucureti (Romnia) 1115 & 2115: Praga (Cehia) 1103 & 2103: Stockholm (Suedia) 1116 & 2116: Varovia (Polonia) 1104 & 2104: Berlin (Germania) 1117 & 2117: Haga (Olanda) 1105 & 2105: Londra (Marea Britanie) 1118 & 2118: Helsinki (Finlanda) 1106 & 2106: Paris (Frana) 1119 & 2119: Lisabona (Portugalia) 1107 & 2107: Roma (Italia) 1120 & 2120: Bratislava (Slovacia) 1108 & 2108: Madrid (Spania) 1121 & 2121: Dublin (Irlanda) 1109 & 2109: Luxemburg (Luxemburg) 1122 & 2122: Nicosia (Cipru) 1110 & 2110: Bruxelles (Belgia) 1123 & 2123: Talin (Estonia) 1111 & 2111: Viena (Austria) 1124 & 2124: Riga (Letonia) 1112 & 2112: Atena (Grecia) 1125 & 2125: Vilnius (Lituania) 1113 & 2113: Copenhaga (Danemarca) 1126 & 2126: Sofia (Bulgaria) Utilizarea sistemului de metrou n Bucureti se face pe baza unei cartele magnetice, care d dreptul fie la un numr fix de cltorii pe o perioad mai lung, fie la un numr virtual nelimitat de cltorii pe o perioad fix (bilet de 2 cltorii - 2,2 lei, bilet de 10 cltorii - 8 lei, abonament lunar - 23 lei (11,5 lei pentru elevi, studeni i donatori de snge; gratuit pentru revoluionari i alte categorii sociale), abonament pentru o zi - 4 lei)

Mediul intern
4

Metrorexul are in jur de 4.223 de salariati din care fac parte: conductori de tren, mecanici, electricieni, vanzatoare de cartele, femei de serviciu, agenti care asigura paza si protectia atat in metrou cat si in statiile de asteptare.

Mediul extern Micromediu

Furnizori de forta de munca : oficiile de forta de munca, intermediari ai fortei de munca. Furnizorii de marfuri :
Firma Metrorex are contracte incheiate cu diferite firme care furnizeaza marfuri. Printre acestea se innumara:

S.C. Somet S.R.L.

Furnizeza mobiler cu structura metalica, constructii, confectii si structuri metalice, tamplarie diversa - lemn, metal pentru interior si exterior, piese si subansamble metalice dupa specificatiile tehnice ale beneficiarilor, proiectare si consultanta tehnica.

Enel Energie Muntenia

Furnizorul de electricitate a castigat o licitatie deschisa organizata de operatorul metroului bucurestean Metrorex la 28 octombrie 2008, pentru alimentarea cu electricitate in valoare de 46,8 milioane lei (12,7 milioane euro). Aceasta nu mentioneaza perioada in care se va derula contractul.

Bombardier Transportation
Valoarea totala a livrarilor pentru metroul bucurestean se ridica la 300 mil. euro. Colaborarea cu Metrorex a inceput in 1999 si a ajuns la comenzi de 300 de milioane de euro pentru trenurile de metrou si solutiile de semnalizare aferente. Primul contract incheiat cu Metrorex a presupus livrarea a 18 trenuri totalizand 108 vagoane pentru magistrala Pipera. La incheierea contractului, Bombardier va livra 44 de trenuri pentru Metrorex.

Prestatori de servicii
UTI INTERNATIONAL Primul proiect complex pentru Metroul Bucuresti (Metrorex), incluzand: TVCI, comunicatii radio, detectie a incendiilor, sitem de sonorizare, centarle telefonice, realizarea unui sistem automat de taxare pentru transportul public.

Scorseze Security
Metrorex a atribuit firmei Scorseze Security International, la sfarsitul anului trecut, prin negociere directa, un contract in valoare de 24,2 mil. lei (6,6 mil. euro) pentru asigurarea pazei in statiile si trenurile de metrou, pe o perioada de 30 de luni, respectiv pana la 30 iunie 2010. La negociere au participat si firmele Dragon Star, Tiger Protector si Secrom Security, potrivit datelor Metrorex. Pana la finele anului trecut, serviciile de paza in trenurile si statiile de metrou au fost asigurate, pentru trei din cele patru magistrale ale Metrorex, de aceeasi firma, in baza unui contract in valoare de 4,46 mil.

Romprest Service
Asigura curatenie profesionala si intretinera magistralelor si a trenurilor Metrorex.

EPS
Compania Americana EPS va introduce, pana la finele anului viitor, un sistem informatic integrat la Metrorex.

Clientii
In fiecare zi cu metroul circula aproximativ 700.000, dintre care sunt elevi, studenti, muncitori, pensionari.

Concurenti
Prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului caracterul de monopol natural i strategic deci, nu exista concurenti directi. Concurentii indirecti sunt: RATB ul (tramvaiele, autobuzele, troleile) si firmele de taximetrie.

Ponderea operatorilor de transport cu calatorii in Transportul public de calatori se realizeaza pe Bucuresti aproximativ 500 km linii de tramvai, 900 km linii de R.A.T.B. 70% autobuze si 300 km linii de troleibuze, toate acestea Metrou 20% Altii 10% exploatate de "Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB), acesta fiind si principalul concurent al Metrorex Bucuresti. Dupa cum arata si tabelul de mai sus in care va este prezentata poderea operatorilor de transport cu calatorii, se pare

ca bucurestenii prefera sa circule cu RATB-ul. Dupa parerea mea,Metrorex are un avantaj foarte important si anume faptul ca metroul nu poate sa ramana blocat in trafic, principala problema din Bucuresti fiind traficul foarte aglomerat.

Macromediu
Factorii demografici:au o foarte mare influenta deoarece este nevoie de un oras cu o suprafata foarte mare si cu un numar mare de locuitori pentru a beneficia de transportul cu metroul. Factorii economici: Au o influenta dar nu foarte mare deoarece venitul populatiei poate fi mic, circularea cu metroul si-o poate permite toata lumea, este favorabila pentu orice categorie de oameni. Factorii culturali: Intervin in perioada sarbatorilor, mai ales in perioada Craciunului cand creste traficul in oras si mai ales circulatia oamenilor. In aceasta perioada este multa agitatie si multi oameni ies din casa pentru a face cumparaturi si pentru a se distra. Din aceasta cauza metroul este foarte solicitat si devine foarte aglomerat. Factorii naturali: De factorii naturali se tine foarte mult cont deoarece nu se pot introduce magistrale de metrou intr-un oras aflat la munte sau intr-un oras care are o fundatie formata din roca si nu se poate sapa. Factorii tehnologici : Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. Operatorul de piata trebuie sa observe permanent anumite tendinte care se manifesta la nivelul mediului tehnologic. Factorii politico- juridici : Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective: protejarea consumatorilor, protejarea concurentei, protejarea societatii.

Efecte socio-economice: La nivelul orasului, eficientizarea metroului ca urmare a strategiei de dezvoltare se manifesta prin: - scurtarea timpului de deplasare a utilizatorilor de metrou , daorita sporului de viteza comerciala pe care acest mod de transport il asigura fata de oricare mod de transport de suprafata.

- scurtarea timpului de deplasare a non-utilizatorilor de metrou, care prefera sa utilizeze alte moduri de transport public de suprafata (autobuz, tramvai etc.) sau masini personale, datorita descongestionarii suprafetei carosabile. - reducerea cheltuielilor de intretinere a carosabilului ca urmare a reducerii traficului pe acesta. - reducerea cheltuielilor sociale, datorita cresterii sigurantei rutiere, urmare a descongestionarii traficului de suprafata. - reducerea cheltuielilor de intretinere a autoturismelor personale ale populatiei (combustibil, uleiuri, piese de schimb) care renunta la deplasarea cu masina pesonala in favoarea utilizarii metroului - cresterea randamentului la locul de munca a populatiei active , datorita reducerii stresului reprezentat de transportul la si de la locul de munca. - cresterea valorii terenurilor din zona de acoperire a metroului, datorita ofertei de calitate pentru transport pe care acesta o reprezinta - imbunatatirea standardului de viata a populatiei din zona de influenta a metroului, datorita crearii, in proximitatea statiilor de metrou, a unor poli administrativi, comerciali si culturali de interes local. - cresterea eficientei transporutlui public pe ansamblu sau prin reorganizarea, cu investitiii minime, a transportului de suprafata, corelat cu transportul de masa, cu metroul.

Analiza SWOT

Puncte tari

Puncte slabe

- Repartizarea destul de uniforma a retelei de transport prin cele mai aglomerate zone ale capitalei. - Capacitatea mare de transport. - Zero emisii poluante datorita functionarii trenurilor pe baza de curent electric. - Cel mai rapid mijloc de transport in Bucuresti datorita situarii subterane, nefiind ingreunat de nici un alt mijloc de transport. - Preturile foarte mici ale biletelor si accesibile tuturor categoriilor sociale.

- Traficul foarte mare si aglomeratia in statii si in trenuri la orele de varf. - Lipsa statiilor in unele zone foarte aglomerate cum ar fi Drumul Taberei (Piata Moghioros). Acesta fiind inca in proiect. - O parte din trenurile care se afla in folosinta pe anumite linii sunt foarte invechite si au un aspect neplacut.

Oportunitati
- Reabilitarea si extinderea sistemului de transport - Demararea de noi proiecte cum ar fi proiectul pentru zona Drumul Taberei. - Existenta programelor cu finantare externa

Amenintari

- Necorelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, cu alte planuri/programe care contin si componenta de mediu. - Riscul producerii unor accidente cu efecte pe termen lung ca urmare a neutilizarii celor mai bune tehnici disponibile de catre agentii - Imbunatatirea relatiei cu publicul a economici. autoritatilor/institutiilor administratiei publice - Neconformarea cu Planul Urbanistic locale prin instalarea liniei telefonice Tel verde. General a proiectelor de extindere i modernizare a infrastructurii de transport. - Subdimensionarea infrastructurii de transport n raport cu tendinele de dezvoltare ale oraului.

Mixul de Marketing

10

Cei 4P constituie variabilele cheie prin care organizaia poate aciona n vederea obinerii impactului maxim asupra pieii i consumatorului i reflect modul n care sunt antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune organizaia pentru obinerea efectelor prevazute. Mixul de marketing ca rezultat al mbinrii (amestecrii, combinrii) ingredientelor (componente ce intr ca accesorii n compunerea marketingului pentru a-i conferi anumite caliti i trsturi), al dozrii lor i al resurselor de care acestea au nevoie, ofer posibilitatea cunoaterii variantei de rspuns a organizaiei la cerinele i exigenele mediului. El nu poate fi un amestec stabil deoarece componentele sale ca i proporiile n care se combin se afl n continu schimbare. n fapt mixul de marketing se constituie n orice moment ca rezultant a aciunii unor factori de o complexitate i eterogenitate extrem, att de natur endogen ct i de natur exogen.

Produsul, n termeni de calitate, caracteristici, aspect, ambalaj. Acesta reprezint combinaia de bunuri, servicii, idei pe care firma le ofer pieei. Deci, produsul n sensul mixului de marketing nu nseamn doar un bun fizic. Realizarea fizic a produsului nu reprezint o activitate de marketing. Totui, specialitii n marketing trebuie s studieze i dorinele consumatorilor pentru

11

a se proiecta produse care s satisfac aceste nevoi. Conceptul de produs mai cuprinde i aspecte privind marca, ambalarea, etichetarea, precum i serviciile postvnzare. Plasamentul, vizeaz canalele de distribuie, acoperire, sortimente, stocuri. Denumit i distribuie, plasarea reprezint acele activiti ale firmei care fac disponibil produsul clienilor int. Pentru satisfacerea acestora, produsul trebuie s fie disponibil la momentul oportun, ntr-un loc convenabil i n cantitatea necesar. Prin urmare, specialitii n marketing vor trebui s aleag cea mai potrivit reea de distribuie i s stabileasc procedurile adecvate de control al stocurilor, transport, depozitare. Preul, vizeaz preul de catalog, reduceri, faciliti. Acesta reprezint cantitatea de bani pe care trebuie s o plteasc un client pentru obinerea produsului. Preul este important pentru clieni ntruct acetia sunt preocupai de valoarea pe care o obin n schimbul banilor pltii. Adesea, el este folosit ca un instrument competitiv, ducnd deseori la aa numitele rzboaie ale preurilor. Utilizarea sistemului de metrou n Bucureti se face pe baza unei cartele magnetice, care d dreptul fie la un numr fix de cltorii pe o perioad mai lung, fie la un numr virtual nelimitat de cltorii pe o perioad fix. Bilet de 2 cltorii - 2,5 lei Bilet de 10 cltorii - 8 lei Abonament lunar - 25 lei (12,5 lei pentru elevi, studeni i donatori de snge; gratuit pentru revoluionari i alte categorii sociale) Abonament pentru o zi - 5 lei Biletele de metrou nu pot fi folosite pe sistemul de transport RATB, adic pe autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele din Bucureti, acestea folosind alt sistem de bilete (un bilet RATB cost 1,30 lei). Din 2006 exist carduri unice Metrorex-RATB, folosite pentru abonamente. Este o facilitate a cardului ACTIV ce poate fi activata prin centrele de abonamente RATB, independent sau in paralel cu alt titlu de calatorie, ce ofer calatorilor posibilitatea de a ncrca pe card un credit care reprezint o forma comoda de plata a contravalorii unor calatorii individuale sau de grup. La fiecare utilizare se scade valoarea de 1,25 lei reprezentand contravaloarea unei calatorii cu metroul. Promovarea, conine activitile legate de promovarea vnzrilor, publicitate, relaiile publice, promovarea direct i fora de vnzare. Promovarea reprezint activitatea ce comunic meritele produsului i convinge clientul s-l cumpere. Ea este folosit din motive variate. De exemplu, promovarea poate fi utilizat pentru creterea contientizrii publicului privind o firm, un produs nou, sau o marc nou. n plus, ea este folosit pentru a informa publicul privind caracteristicile produsului sau pentru stimularea adoptrii unei poziii favorabile fa de produs. i mai poate fi utilizat pentru rennoirea interesului pentru un produs a crui popularitate este n declin.

Viziunea Metrorex:
Este ca Bucurestiul sa aiba un metrou demn de o capitala europeana, iar calatorii sa aiba posibilitatea sa ajunga in toate colturile orasului prin subteran.

12

Misiune:
Consta in asigurarea bucurestenilor ca vor calatori intr-un mod rapid, eficient si modern ca urmare a implementarii programului de dezvoltare si modernizare a metroului ce are la baza strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung a societatii. Strategia Metrorex este crearea unei retele metropolitane de metrou, care sa cuprinda statii ca Bolintin, Mogosoaia, Tunari sau Mihailesti.

Principiile conform crora METROREX isi desfasoara munca de comunicare sunt:

Rspunderea public: interesul public st n centrul activitii noastre Promptitudine si Eficiena: transportul calatorilor in cel mai rapid , eficient si sigur mod. Transparena: aptitudinea de a furniza la timp informaie obiectiv i corect despre activitile noastre. Transparena are un rol foarte important in srategia de comunicare a METROREX, ea fiind o conditie esentiala. n acest sens, scopurile METROREX deriv din: dreptul constituional al fiecrui cetean de a fi informat corect in legtura cu activitatea instituiilor publice conform Legii nr. 544/ 2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, de a furniza persoanelor fizice sau juridice, din oficiu sau la cerere, informaii de interes public; importanta deosebita a imaginii publice a METROREX. Transparenta este necesara pentru a mentine increderea populatiei in sistemul METROREX si pentru a preintampina posibilitatea aparitiei unor informatii eronate in presa care pot discredita imaginea publica a METROREX. Scopul noii strategii de comunicare este acela de a crea i impune o imagine coerent si credibila a METROREX. Flexibilitatea: capacitatea de a rspunde rapid la semnalele venite din mediul extern n schimbare

Resurse:
venituri provenite din activitatea de baza (transport calatori); venituri din subventii de exploatare;

13

 venituri provenite din scutirea la plata a obligatiilor catre bugetul de stat consolidat, potrivit legislatiei n vigoare; venituri din compensarea reducerilor si gratuitatilor acordate elevilor, studentilor, eroilor Revolutiei si veteranilor de razboi; alte venituri din exploatare (venituri din credit pentru reparatii REM, conform contractului cu ALSTOM); venituri din alte activitati: din exploatarea bunurilor publice concesionate METROREX, din activitati comerciale, contracte de asociere, nchirieri de spatii sau terenuri, publicitate, etc. sume alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele aferente creditelor externe garantate de stat si rambursate de la bugetul de stat. De mentionat rolul pe care METROREX il are in comunicarea realizata de mass-media. Mijloc de comunicare unic pentru publicitate, metroul reprezinta locul unde calatorii au timp sa observe mesajele. Sunt disponibile suporturi standard si neconventionale, atat in statiile de metrou cat si in interiorul vagoanelor. Publicitatea se realizeaza prin diverse canale de comunicare: 1. Panouri Caracteristici si beneficii: Recomandat pentru orice tip de brand Prezenta in Bucuresti Mesaj complex Acoperire exceptionala in Bucuresti (peste 40% din locuitori sunt expusi zilnic mesajelor publicitare) Impact puternic asupra pasagerilor Media masurabila - TGI Timp de expunere mediu Potential creativ mediu Frecventa si acoperire medii Ideal pentru campaniile de produs si pentru promotii, dar si pentru a creste nororietatea brandului

Descriere: Panourile sunt amplasate pe peron, dincolo de linia de rulare, acolo unde calatorii stau si asteapta metroul, avand timp suficient sa remarce reclamele. Dimensiuni: 3x2m, se decoreaza cu poster de hartie blue-back.

14

2. City-Lights Caracteristici si beneficii Recomandat pentru orice tip de brand Prezenta in Bucuresti Mesaj complex Acoperire exceptionala in Bucuresti (peste 40% din locuitori sunt expusi zilnic mesajelor publicitare) Media masurabila- TGI Impact puternic asupra pasagerilor Timp de expunere mediu Potential creativ ridicat (ex. posibilitatea de a crea un mesaj dinamic) Frecventa si acoperire medii Ideal pentru campaniile de produs si pentru promotii, dar si pentru a creste notorietatea brandului Descriere: Suporturile sunt pozitionate in zone cu trafic intens: la intrarea in statiile de metrou, in vestibul, in fata aparatelor de taxare, holuri de trecere si pe peron, la intrarea si in interiorul statiilor de metrou. Dimensiuni: 1.1x1.6m, iluminate din interior, se decoreaza cu hartie white back. 3. Produse speciale Caracteristici si beneficii Recomandat pentru orice tip de brand Prezenta in Bucuresti Acoperire exceptionala doar in Bucuresti (peste 40% din locuitori sunt expusi zilnic mesajelor publicitare) Media masurabila- TGI Impact puternic asupra pasagerilor Timp de expunere mediu Potential creativ ridicat Frecventa si acoperire medii Ideal pentru campaniile de produs si pentru promotii, dar si pentru a creste notorietatea brandului Descriere: Este un mijloc de comunicare special pentru publicitate si locul unde calatorii au timp sa observe mesajele publicitare. Sunt disponibile diverse spatii neconventionale. De asemenea, este posibila

15

optiunea de "personalizare a statiei" - o oportunitate ideala de branding, care ofera posibilitatea de a fi efectiv in posesia unei statii de metrou. Dimensiuni: variabile Spatii in interiorul vagoanelor Floor graphics pe peron si pe scarile de acces Turnicheti Trepte Stalpi/ coloane Cartele magnetice

Obiective:
1. Facilitati pentru accesul persoanelor cu handicap in reteaua de metrou existenta ; 2 . Modernizarea statiilor de metrou : - dotarea statiilor de metrou existente cu grupuri sanitare pentru publicul calator; - modernizarea semnalisticii statice si a informarii dinamice a calatorilor; - modernizarea finisajelor statiilor si refacerea plafoanelor statiilor de metrou existente. 3. Modernizarea instalatiilor fixe. In cadrul acestui obiectiv vor fi modernizate: instalatii de ventilatie; instalatii sanitare si PSI; instalatii de telecomunicatie; calea de rulare. 4. Modernizarea sistemului informatic; 5. Cresterea atractivitatii transportului cu metroul prin indesirea statiilor de metrou pe magistralele de metrou existente. Urmare a unii studiu realizat pe magistralele existente a rezultat necesitatea reducerii distantei intre dou statii de metrou si construire de noi statii in puncte importante cum ar fi: Perla la intersectia Dorobanti cu Iancu de Hunedoara, Lizeanu la intersectia Stefan cel Mare cu str. Lizeanu, Circul de Stat, Grozovici- Spitalul Colentina. etc; n 20 de ani, metroul va putea transporta ntreaga populaie de acum a Capitalei. De trei ori mai muli bucureteni care aleg s circule cu metroul, reducerea la jumtate a timpului n trafic i o reea de transport subteran care s acopere aproape n ntregime Capitala, acestea ar trebui s fie principalele avantaje generate de dezvoltarea metroului bucuretean n urmtorii 20 de ani. Cu o investiie estimat la 6,5 mld. euro, proiectul nu poate fi cotat altfel dect curajos, n condiiile n care, n ultimii 20 de ani, statul romn nu a reuit s acopere dect construcia a nou kilometri de cale dubl. Conform strategiei de dezvoltare, care se ntinde pn n 20272030, costurile ar ajunge undeva la 6-6,5 mld. euro, ceea ce va nsemna o reea de peste 150 km de cale dubl comparativ cu momentul actual, cnd avem 70 km. Pentru a respecta acest program, statul, principalul finanator al investiiilor de la metrou, ar trebui s ia n calcul cel puin dublarea sumelor alocate anual.

16

17

Bibliografie

www.metrorex.ro; http://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C5%9Fti; www.metrou.ro/metrorex.php; www.zf.ro/eveniment/cum-va-arata-metroul-bucurestean-in2030-3059222/; www.bucuresti.ro

Cuprins
18

Aspecte generale 1 Scurt istoric . 1 Descriere . 2 Date tehnice 4 Mediul intern . 5 Mediul extern . 6 Micromediu 6 Macromediu ... 8 Analiza SWOT . 10 Mixul de Marketing 11 Viziunea Metrorex .. 13 Misiune . 13 Resurse . 14 Obiective .. 16 Bibliografie .............................................................. 18

19