Sunteți pe pagina 1din 26

Investete n oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN


Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe parcursul vie ii cu pia a muncii
Domeniul major de intervenie 2.1 Tranzacia de la coal la via a activ
Titlul proiectului: Performan Profesional Prin Pregtire Practic
Contract nr. POSDRU/189/2.1/G/156404

RAPORT FINAL DE PRACTIC


Autor: Vasile Florina Elena

Tutore:

2015

Cuprins

A. Prezentare firma
B. Sistemul de management al urgentelor proiect
1. Introducere
2. Ce reprezinsa sistemul de management al urgentelor?
3. Principalele tipuri de sisteme de management al urgentelor
EMS
a) Functii EMS
b) Tehnologii EMS
c) Managementul marfurilor periculoase si al incidentelor
ATMS
ITS
1. Reducerea accidentelor si deblocarea congestionarii
2. Monitorizarea si protectia mediului
3. Productivitatea, eficienta operationala si factorii de confort
4. Siguranta si eficienta
4. Beneficiile sistemelor de management al urgentelor
5. Aplicatie ce are la baza modelul sistemului de management al urgentelor
6. Impresii asupra sistemelor de management al urgentelor
7. Concluzii
C. Bibliografie

A. Prezentare Firma
1

~ INCERTRANS ~
Institutul de Cercetari in Transporturi-INCERTRANS activeaza cu o traditie de peste 80
de ani in domeniul transporturilor.
S.C.INSTITUTUL DE CERCETARI IN TRANSPORTURI -INCERTRANS S.A. este organizata
ca societate pe actiuni sub egida Ministerului Educatiei Nationale si dispune de specialisti de
inalta calificare si cercetatori stiintifici specializati in universitati europene.
Calitatea lucrarilor efectuate in cadrul Institutului este asigurata de o echipa
multidisciplinara de specialisti: ingineri proiectanti specializati in constructia de drumuri si
poduri, ingineri mecanici, experti, ingineri specialisti in transporturile rutiere si feroviare,
ingineri in domeniul hidrotehnic, ingineri specialisti in constructia navelor, chimisti, geologi,
economisti, specialisti in analiza economico-financiara, psihologi, traducatori.De asemenea,
Institutul colaboreaza cu specialisti de la cele mai renumite universitati si alte institute de
cercetare. In ultimii 30 de ani INCERTRANS a finalizat un numar impresionant de proiecte,fiind
recunoscut pentru calitatea serviciilor oferite.
Institutul de Cercetari in Transporturi -INCERTRANS, a fost infiintat in anul 1993, in
baza HG 162/22.04.1993, in urma unor transformari succesive si schimbari de denumire din
Institutul Tehnologic CFR, infiintat in 8 ianuarie 1929 (Foaia Oficiala CFR nr. 369 din 14
ianuarie 1929). In prezent Ministerul Educatiei Nationale este actionar majoritar detinand 68%
din actiuni, SIF Muntenia 20,5% iar restul actiunilor sunt detinute de persoane fizice.
Directiile principale de activitate ale INCERTRANS vizeaza:
- cercetarea in domeniul transporturilor;
- cercetarea-proiectarea-consultanta in transporturi rutiere, feroviare,aeriene,maritime,fluviale si
intermodale;
- proiectarea infrastructurii rutiere;
- studii de trafic si circulatie ;
- studii de impact si bilantul mediului;
- agremente tehnice;
- certificarea conformitatii produselor si a sistemelor de calitate ;

- incercari si analize de laborator de gradul I.


2

S.C.INSTITUTUL DE CERCETARI IN TRANSPORTURI -INCERTRANS S.A. este


certificat de:
-Autoritatea Aeronautica Civila Romana pentru studii si cercetari in domeniul sistemelor rutiere
rigide aeroportuare;
-Autoritatea Feroviara Romana- AFER- Ministerul Transporturilor pentru lucrari de cercetare
stiintifica,proiectare,consultanta,infrastructura portuara;
-Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania pentru
cercetare,proiectare,consultanta,executie a lucrarilor de drumuri si poduri speciale;
-Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor pentru elaborarea documentatiilor de obtinere
aviz/autorizatie de gospodarire a apelor si elaborarea bilanturilor de mediu;
-Asociatia de Acreditare din Romania- RENAR pentru organismul de certificare a calitatii
produselor( produse pentru constructia drumurilor,produse aferente betonului,mortarului si
cimentului,aparate de reazem,geotextile si altele) si pentru activitati de incercari produse si
materiale utilizate in infrastructura transporturilor.
-Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pentru atestarea conformitatii
familiilor de produse utilizate pentru constructia drumurilor,pentru incercari de materiale si
produse utilizate in infrastructura de transport si pentru incercari si verificari specifice produselor
feroviare;
-Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii pentru notificarea la Comisia Europeana in
vederea evaluarii conformitatii produselor , in conformitate cu Directiva 89/106/EEC;
-Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii(SRAC) pentru sistemul
de management al calitatii mediului si securitatii sanatatii in munca.
Experienta INCERTRANS in domeniul studiilor de circulatie si trafic

MASTER-planul transporturilor din Romania .

Studii de circulatie cum ar fi: fluxurile de calatori, proiectarea si implementarea bazei de


date tehnico-stradale,amplasare parcari etc.Aceste studii cuprind anchete de trafic pe baza carora
se construiesc matricile de origine-destinatie si se determina fluxurile de vehicule de toate
tipurile,marfa si calatori, inclusiv pentru transportul in comun.Cunoscandu-se aceste fluxuri se
poate trece ulterior la planificarea lucrarilor stradale si a sistemelor de management al traficului
si al parcului de vehicule.

Elaborarea planurilor de actiune ale hartilor strategice de zgomot, pentru traficul feroviar.

B. Sistemul de management al urgentelor

1. Introducere
n ultimele decenii, avansul tehnologic a permis mbuntirea calitii i siguran ei vie ii
umane, lucru reflectat n creterea i evoluia continu a sistemelor urbane pn la
megalopolisuri cu densiti locale ale populaiei de peste 10,000 de locuitori pe kilometru ptrat.
Aceast aglomerare ridic noi probleme n ceea ce privete rspunsul sistemelor dedicate de
intervenie n cazul situaiilor critice i evidenieaz punctele slabe ale infrastucturii existente n
majoritatea marilor orae. Echipajele de intervenie ntmpin probleme datorit traficului supraaglomerat i a ambuteliajelor, iar evacuarea populaiei afectate este i ea ngreunat.
Un numar de definitii al Situatiilor de Urgenta, au fost propuse in decusrul timpului, multe
dintre acestea concentrandu-de intr-o oarecare masura pe costurile de evenimente sau daune.
Mult mai recent, accentual in legatura cu situatiile de urgenta s-a mutat spre luarea in considerare
a situatiei create de astfel de fenomene, mai degraba decat pur ssi simplu doar pe cele referitoare
la origine, natura, marime viteza de debut si alte atribute fizice ale riscurilor, care pot duce la un
eveniment.
Este important ca noi sa continuam a extinde intelegerea atributelor fizice ale pericolului
pentru comunitatatile afectate, care pot devein un subiect, in decursul prevenirii situatiilor de
urgenta care au loc si a impactului lor. Avem, de asemenea, nevoie de a afla mai multe despre
cum putem gestiona situatiile create de efectele acestor pericole ce nu pot fi impiedicate sau
reduse. Aceasta necesita a dezvolta o mai mare intelegere detaliata a factorilor care pot duce la
astfel de situatii si modul in care astfel de factori ar putea fi gestionati.

2. Ce reprezinta sistemul de management al urgentelor?


Pentru nceput am putea spune c definiia sistemului de management al urgentelor
variaz de la o ar la alta, n funcie de limba vorbit, de reglementarea societ ilor i de
legislaie.
O definiie mai ampl ar fi c sistemul de management al urgentelor, ntr-un mod eficient,
presupune realizarea unei infrastructure capabile s acioneze att local, ct i la nivelul
mezzo sau macroscopic.
Cea mai nou abordare legat de sistemul de management al urgentelor apar ine unei
reviste de specialitate n domeniul standardizrii, care a creat n 2012 un standard ocupaional

prin care reglementeaz activitile legate de sistemul de management al urgentelor - ISO 22320
definete termenul ca abordarea global de prevenire i management al sistemelor de urgen
poteniale. Conform acestei abordri a Revistei de Standardizare,
Fig. 1 Schema implementare sistem de management al traficului

sistemul de management al urgentelor inglobeaz cele trei faze ale unui eveniment perturbator
(inainte, in timpul i dup) i diferitele operaii asociate acestor 3 etape. Rspunsul operaional,
denumit i operaie de salvare, desemneaz aciunile intreprinse pentru a intrerupe cauzele unui
pericol iminent i/sau pentru a limita consecinele de evenimente potenial destabilizatoare sau
perturbatoare i a reveni la o situaie normal. Caracterul acestor evenimente variaz: poate fi
vorba de catastrofe naturale, de ameninri teroriste, de o securitate informatic insuficient sau
de un incendiu care perturb lanul de producie al unei intreprinderi. In domeniul operaiilor de
salvare, principalele activiti sunt urmtoarele:

Avertizarea cu privire la pericol, alert i pregtirea interveniei;


Comandarea i urmrirea operaiilor, informarea, coordonarea i cooperarea;
Operaii de salvare pentru a salva viei umane i a atenua i reduce prejudiciile i
celelalte pagube.

Legislaia privind sistemul de management al urgentelor, ca sistem de institu ii i ac iuni


la nivel naional i la nivelul diferitelor componente ale acestuia, are drept cadru legislativ un
5

numr foarte mare de documente juridice de la Legi de funcionare, pn la Ordine i


Regulamente interne sau proceduri ale diferitelor componente ale sistemului.

Pentru sistemul de management al urgentelor utiliznd protocoale ale sistemelor critice sau realizat multiple celule responsabile pentru fiecare sistem critic n parte. Aceste celule sunt
formate din senzori i un mecanism de inferen care citete i interpreteaz informa ia provenit
din partea senzorilor, dar i din elementele de afiare aferente ce sunt schimbate n func ie de
inferenele generate.
Fiecare sistem critic se poate afla fie n stare func ional, fie n stare nefunc ional, iar
esutul implementat stabilete starea sistemului prin intermediul protocoalelor sistemelor critice,
cu ajutorul agenilor de tip senzor i a mecanismului de inferen. Apoi implementarea parial a
esutului Avertizri i controlul panicii preia informaia i actualizeaz elementele de afi are
ataate sistemului.
3. Principalele tipuri de sisteme de management al urgentelor
Printre numrul mare de tipuri de sisteme de management al situa iilor de urgen , regasim si
ITS(Intelligent Systems of Transport), EMS(Emergency Management Systems), precum i
ATMS(Advanced Traffic Management System).

EMS
(Emergency
Management Systems)

Managementul
urgentelor
(EMS), reprezint un tip de sisteme ITS
care include funcii de identificare a
incidentelor rutiere i a strilor de
urgen, anunarea acestor situaii,
formularea rspunsului pentru rezolvarea lor i eliberarea zonei.

Fig. 2 Schema cu privire la evolutia sistemelor de tip EMS

a) Funcii EMS
Managementul eficient al urgenelor trebuie s efectueze urmtoarele funcii derulate
succesiv din punct de vedere cronologic:
6

detectarea si verificarea urgenelor;

rspunsul la urgen;

managementul zonei urgentei;

managementul traficului in cazul urgentei;

eliberarea zonei de urmarirele incindentului;

informarea conducatorilor de vehicule.

b) Tehnologii EMS
Detectarea urgentelor este procesul prin care se informeaza despre existenta unei urgente
organizatia sau organizatiile raspunzatoare de mentinerea fluentei traficului si de operarea
vehiculelor, in conditii de siguranta a infrastructurii rutiere.
Cele mai folosite metode pentru detectarea urgentelor sunt urmatoarele:

detectoarele rutiere de vehicule si sistemele de detectoare a incidentelor;

telefonul celular;

camerele video si televiziunea cu circuit inchis;

cabinele pentru apelare destinate conducatorilor de vehicule;

patrulele de serviciu sau ale politiei.

Raspunsul la urgente inseamna activarea, coordonarea si managementul personalului


adecvat, al echipamentului, legaturilor de comunicatii si mijloacelor de informare a
conducatorilor vehiculelor, imediat ce exista certitudinea existentei unei stari de urgenta.
Managementul zonei in care s-a produs incidental care a cauzat urgenta este procesul prin
care se efectueaza evaluarea corecta a urgentei, se stabilesc prioritatile de anuntare si coordonare
a resurselor necesare, se realizeaza cooperarea eficienta intre factorii implicate, se aigura o
comunicare clara si se rezolva incidentele intr-o maniera eficienta, la timp si in conditii de
siguranta.
Managementul traficului in cazuri de urgenta presupune luarea de masuri de control al
traficului in zona incidentului, printre care:

inchideri sau deschideri de benzi de circulatie;

controlul traficului in rampa;


7

utilizarea rutelor alternative;

Eliberarea zonei unde s-a produs incidental este procesul de inlaturare de pe drum a
ramasitelor, bucatilor, sfaramaturilor si a oricaror alte elemente ce impiedica desfasurarea
normala a traficului si de readucere a drumului la starea dinainte de incident.
Informarea conducatorilor de vehicule presupune activarea unei diversitati de mijloace de
diseminare a informatiei catre conducatorii de vehicule.
Dispozitivele cel mai des folosite pentru diseminarea informatiei catre conducatorii
vehiculelor sunt:

radioul de informare rutiera;

panourile cu mesaje variabile;

emisiunile radio comerciale;

echipamentele de ghidare a rutei in vehicul;

rapoartele de trafic de la televiziunea comerciala;

internet;

linii telefonice de informare a navetistilor.

c) Managementul marfurilor periculoase si al incidentelor


Alte sisteme ITS importante de tip EMS sunt managementul incarcaturilor periculoase si
urmarirea marfurilor de valoare ridicata. Tehnologiile specifice sistemelor ITS pot fi folosite
pentru monitorizarea operatiilor specifice acestui tip de sistem si pentru cresterea sigurantei.
In dezvolatarea unui sistem de management la urgentelor este esential ca rolurile si
responsabilitatile sa fie definite clar, mai ales cele ale organizatiei de operare a transportului
rutier si ale organizatiei de aplicare a regulilor de circulatie.

ATMS(Advanced Traffic Management System)


Sistemele avansate de management al traficului reprezinta sisteme complexe de
management pentru transportatori i au la baz o infrastructur dezvoltata, care conine senzori
(pentru detectie vehicule, condiii meteo etc.), camere de urmrire video, retele de transmisiuni
8

de date (fibr optic, cablu i/sau modem-uri radio GPRS etc.) i echipamente de detecie a
poziiei exacte (GPS, GLONASS etc.).

ATMS prezint o arhitectur deschis, realizat din subsisteme multiple, care sunt integrate ntrun sistem condus prin intermediul centrelor de management al transportului. ATMS au rolul de a
asigura controlul i monitorizarea traficului, precum i de a furniza informaii cltorilor, pentru
reducerea congestionrilor i aglomerrilor de trafic, a timpului de cltorie i a timpului de
intervenie, n caz de accident. n cadrul ATMS se pune accent pe siguran i mobilitate n trafic,
prin includerea de informaii
referitoare la modul de transport
ales, itinerariul dorit i timpul de
drum preconizat.
In sistemele ITS de tip
ATMS se pune accent pe siguranta
si mobilitate in trafic, fiind
gestionate informatiii referitoare la
modul de transport, ruta si durata
deplasarii.
ATMS
ofera
o
diversitate de servicii precum:

Fig.
3
Schema
functionarea sistemelor ATMS

privind

control al semafoarelor in functie de cerintele traficului;

control automat al panourilor cu mesaje variabile si semnalelor de ghidare pe ruta;

supraveghere prin camere video;

monitorizare a transportului;

gestionare de informatii geografice, utilizand sistemele GIS;

informare privind derularea transportului;

informare prin radio a calatorilor;

emisiuni de televiziune, cu informatii referitoare la transport;

acces prin internet la informatii referitoare la trafic;


9


urmarire;

urmarirea a pozitie vehiculelor utilizand GPS si alte sisteme support pentru

management automat al parcarilor;

detectarea automata si management al incidentelor;

operatiuni de supraveghere aeriana cu facilitate de transmisie video in direct;

integrare automata cu sistemele de dispecerizare asistata de calculator ale politiei si


pompierilor support pentru planificarea automata a trasnportului;

comunicatii sofisticate bazate pe fibra optica;

integrare cu
sistemele automatizate viitoare
pentru autostrazi;
Functiile ATMS sunt
clasificate
in
trei
categorii:control, monitorizare si
informare.
Funciile
urmtoarele

ATMS

sunt

a) Control: sistem de
semafoare care s rspund la
cerinele traficului, semnalizare
variabil a benzilor de circulaie,
semnalizare variabil a limitelor
de vitez, controlul fluxului pe
rampa de acces;
b) Monitorizare: detecie (bucle inductive, microunde, etc.), sistem de camere video de
supraveghere a traficului, monitorizare aerian a traficului, examinare a autovehiculelor
(autobuze, taxiuri, etc.), echipe de supraveghere a traficului, managementul parcrilor, senzori
meteorologici i ai strii drumurilor, post mobil de management al traficului;
Fig. 4 Schema privind functiile unui sistem ATMS

c) Informare: sistem de informare prin radio a cltorilor, televiziune prin cablu,


difuziune public (televiziune i radio), internet / intranet, servicii de televiziune prin satelit,
servicii de informare asupra traficului, cabine de informare, sistem de informare telefonic a
10

cltorilor, servicii de comunicare prin dispozitive la bord, telefonie celular, panouri cu mesaje
variabile i semnale de ghidare de rut.

Un

sistem avansat de management al traficului(ATMS) este compus din subsisteme integrate, care
sunt controlate si monitorizate de centrul de management al traficului(TMC-Traffic Management
Centre).
In realizarea sistemelor de tip ATMS, ca de altfel in realizarea oricarui ITS, se utillizeaza
una sau mai multe tehnologii care apartin electronicii, informatiei si respectiv comunicatiilor.
Fig. 5 Subsisteme integrate controlate de sistemele ATMS

Sistemul avansat de management al traficului(ATMS) foloseste la ora actuala detectoare


clasice cu bucla inductive, pentru colectarea automata a datelor de circulatie si pentru
supraveghere.Pe langa detectoarele inductive plasate in intersectiile semaforizate, mai pot fi
instalate pentru comanda semafoarelor detectoare inductive de prezenta a vehiculului pe benzile
de intrare pe arterele secundare si pe aleile de acces laterale.In prezent sunt testate detectoare
radar si sonice.
Un element de baza utilizat in ATMS il reprezinta sistemul de semaforizare care sa
raspunda la cerintele de trafic.ATMS trebuie proiectat astfel incat sa interactioneze permanent cu
11

sistemul de semaforizare computerizat si sa poata fi adaptat usor la noua tehnologie de


semnalizare.Sistemul de semaforizare ofera avantajele:

asigura controlul si coordonarea semafoarelor ;

diminueaza congestionarile de trafic;

sporeste viteza de circulatie in orele de varf;

diminueaza numarul de accidente produse in lant;

imbunatateste eficienta sistemului, al managementului incidentelor, al evenimentelor


speciale si diminueaza intarzierile;
ATMS include o retea de camere de luat vederi video.Camerele video dispun de un reglaj
automat al gradului de apropiere, al unghiului de inclinatie si al deschiderii vizuale.Sistemul de
management al traficului foloseste aparate de zbor mici, care opereaza in special in perioadele de
varf ale traficului, fiind insa disponibile si la cerere.Avionul sau elicopterul transporta un
tehnician de management al traficului, care urmareste eventualele programe din sistem,
monotorizand in acelasi timp mai multe frecvente radio.
Tehnologia de supraveghere aeriana poate fi imbunatatita prin adaugarea unei camere
video cu vedere in spectrul infrarosu.Avionul efectueaza supravegherea traficului pentru politie,
activitati de protectie civila si ajuta echipajele de pompieri si salvare in cazul in care au fost
identificate situatii si probleme care necesita interventii rapide.
Centrul de management al tarficului gestioneaza operatiunile de trafic de pe drumuri si
autostrazi.In Statele Unite si Canada, centru de management al traficului foloseste sase panouri
cu mesaje variabile portabile pentru a oferi informatii referitoare la evenimente speciale, rute
ocolitoare, incidente sau drumuri in lucru.
Sistemul de informare prin telefon al calatorilor este o tehnologie care se utilizeaza si in
sistemele de tip ATMS orientate spre informatii de trafic fiind considerate o modaliatate pentru
asigurarea informatiei de urgenta pe o linie speciala.
Sistemul de informare prin radio a calatorilor (TARS-Traveller Advisory Radio System)
furnizeaza conducatorilor de vehicule informatii referitoare la incidente, lucrari de constructie,
activitati de intretinere si alte evenimente speciale, dar numai intr-o anumita zona de interes.
Sistemul TARS foloseste antene directionale instalate pe drumuri si autostrazi si
transmitatoare FM cu codoare RDS-Sistem de transmitere de date prin radio.Avantajele oferite
prin aceasta tehnologie sunt:

avertizare rapida in cazul unor incidente sau congestionari de trafic

avertizare rapida asupra conditiilor ambiante nefavorabile;

instiintarea conducatorilor vehiculelor relative la lucrarile de constructii pe autostrazi;


12

oferirea de informatii referitoare la rutele ocolitoare;

furnizarea de informatii privind evenimentele speciale cu inpact asupra


traficului(evenimente sportive, parade, targuri etc.)

ITS (Intelligent Transport System)


Sistemele Inteligente de Transport (ITS), altfel intitulate sisteme telematice pentru
transporturi, includ o gam larg de instrumente i servicii derivate de la tehnologiile informaiei
i comunicaiilor. Aceste sisteme au
potentialul de a furniza beneficii
semnificative legate de eficiena
operaional, calitatea serviciilor,
managementul infrastructurii, i n
acelai timp pentru imbuntirea
siguranei, reducerea impactului de
mediu i serviciilor de informare
pentru utilizatori.
Sistemele ITS sunt utilizate
pentru:
automatizarea
managementului traficului;
- suportul
transport public;

operaiilor

de

- management la cerere;
- servicii pentru informarea cltorilor i planificarea cltoriei;
- managementul parcului de vehicule i al mrfurilor;
- managementul incidentelor i suport pentru servicii de urgene;
- servicii de plat electronic i colectare a taxelor;
- tehnologii avansate la bordul vehiculelor.
Fig. 6 Sistemul de tip ITS

Ca i alte sisteme de complexitate ridicat, integrarea aplicaiilor ITS necesit un cadru


strategic ca baz pentru alegerile privind proiectarea i utilizarea efectiv a acestora, ct i pentru
deciziile de investiii. Un astfel de cadru este numit n general Arhitectura Sistemului.

13

O Arhitectur pentru un Sistem Inteligent de Transport va necesita acoperirea aspectelor


tehnice, i n plus a elementelor organizaionale, legale i comerciale. Arhitecturile ITS pot fi
create la nivel naional, regional sau la nivelul unui ora precum i legate de sectoare sau servicii
specifice.
Acestea ajut la utilizarea efectiv a ITS, n sensul c:

- Pot fi planificate ntr-un mod logic;


- Se integreaz cu
succes cu alte sisteme;
- Ating nivelurilor de
performan dorite;
- Au comportamentul
dorit;
condus;

Sunt

simplu

de

- Sunt
intreinut;

simplu

de

simplu

de

Sunt

extins;
- Satisfac ateptrile
utilizatorilor.
O Arhitectur ITS este
important din mai multe
motive:
- Asigur o pia deschis
pentru servicii i echipamente, deoarece exist interfee standard ntre componente;

- O pia deschis permite existena economiilor de scal n producie i distribuie, acestea


reducnd preurile produselor i serviciilor;
- Asigur informaii compatibile furnizate utilizatorilor finali;
Fig. 7 Diagrama evolutiei unui sistem de tip ITS

- Asigur investiiile n ITS odat cu asigurarea compatibilitii;


14

- Asigur interoperabilitatea ntre componente, chiar atunci cnd acestea sunt fabricate de
productori diferii, care este de asemenea favorabil IMM-urilor;
- Permite un nivel adecvat de independen tehnologic i permite ncorporarea uoar a noilor
tehnologii;

- Furnizeaz baza pentru nelegerea scopului i funciilor ITS, evitnd astfel concepiile
conflictuale.
Una din cele mai importante componente ale Arhitecturii ITS este lista Aspiraiilor
Actorilor. Acestea constau din obiective i cerine de nivel nalt ale tuturor celor implicai n
dezvoltarea ITS, ex. utilizatori, operatori i furnizori, ce se regsesc sub termenul de Actori
ITS.
Principalele beneficii ale sistemelor de tip ITS sunt urmatoarele:

Reducerea accidentelor;

Sprijinirea deblocarii congestionarii;

Salvarea vietii umane;

Siguranta;

Productivitatea;

Diminuarea duratei calatoriei si a planificarii calatoriei;

Reducerea unora din efectele transportului asupra mediului;

Economisirea de timp si bani;

1. Reducerea accidentelor si deblocarea congestionarii


Sistemele de tip ITS contribuie la reducerea numarului de accidente, a severitatii
accidentelor ai a timpului consumat pentru serviciile de urgenta. Multe sisteme orientate spre
reducerea accedentelor se refera la mangementul vitezei (atentionari, anunatrea conducatorului,
control) monitorizarea conducatorului ai a vehiculului.
Congestionarea este o problema importanta pentru toate grupurile de agenti economici
implicati in domeniul transportului. Cresterea eficientei sistemelor de transport actuale este un
scop principal al programelor ITS la nivel international, regional si national.
2. Monitorizarea si protectia mediului

15

Utilizarea sistemelor de tip ITS are un efect indirect dar pozitiv asupra mediului. Cele
mai multe beneficii se bazeaza pe principiul ca mai putien vehicule care opereaza inseamna
reducerea consumului de combustibil si emisie redusa de CO2 .
3. Productivitatea, eficienta operationala si factorii de confort
Sistemele ITS pot avea un impact pozitiv in ceea ce priveste reducerea costurilor de
operare si permit cresterea productivitatii. Reducerea costurilor prezinta interes pentru toti
agentii

economici implicati in domeniul transportului, beneficiile fiind mult mai evidente pentru
operatorii flotelor de vehicule si ai infrastrcturii autostrazilor. Cateva sisteme de tip ITS cu
impact asupra productivitaii si eficientei operationale sunt urmatoarele:

Monitorizarea conducatorului;

Localizarea automata a vehiculelor;

Managementul flotei de vehicule;

Dispecerizarea asistata de calculator;

Urmarirea automata a incarcaturii si operatiilor de livrare;


Fig. 8 Firme care au adoptat/care au la baza sistemele de tip ITS
16

Este important ca utilizatorii sistemelor de tip ITS sa se simta confortabil,increzatori si in


siguranta, datorita functionalitatii oferite de sistem. Sistemele de tip ITS care au un impact
important asupra confortului sunt urmatoarele:
-

Informare in timp real asupra traficului;


Informare in timp real in transportul public;
Ghidare dinamica a rutei;
Urmarire a vehiculului;
Plata prin cartele inteligente.

4. Siguranta si eficienta
Cel mai important beneficiu al sistemelor de tip ITS este fara indoiala cresterea
sigurantei vehiculelor si a drumurilor. Progresele la nivelul tehnologiei ITS au
determinat o reducere a numarului total de evenimente rutiere.
Sistemele ITS pot avea un impact extraordinar in toate etapele unei calatorii, in ceea ce
priveste timpul cerut. Cantitatea mare de informatii disponibila pentru a asigura planificarea unei
calatorii bine informate reduce in mare masura timpul pierdut.

4. Beneficiile sistemelor de management al urgentelor


Sistemele avansate de management al cazurilor de urgenta aduc beneficii importante in
zonele in care sunt implmentate. Printre beneficiile raportate de programele de management al
cazurilor de urgenta se numara:
- Cresterea sigurantei rutiere;
- Cresterea eficientei organizatiilor ce opereaza in cazul incidentelor;
- Utilizarea mai eficienta a echipamentului si personalului;
- Diseminarea mai buna a informatiilor catre conducatorii de vehicule;
- Reducerea intarzierilor;
- Cresterea mobilitatii marfurilor;
- Scurtarea duratei de actionare ca raspuns la urgente;
- Reducerea impactului asupra mediului si reducerea costurilor de operare pentru conducatori;
- Scurtarea duratei de eliberare a zonei incidentului, ceea ce conduce la reducerea timpului
necesar celor care raspund la incidente;

17

- Siguranta mai mare pentru victimele incidentului, pentru personalul de monitorizare a traficului
si pentru ceilalti participanti la trafic;
- Colaborare mai buna intre organizatiile participante.
Tot cu privire la siguranta, putem vorbi si despre sistemele pentru prevenirea accidentelor
utilizand sistemele de tip ITS. Din diverse informatii ce fac referire la sistemele de tip ITS si din
studiile cu privire la aavantajele acestora, reiese clar ca aceste sisteme au si o component de
siguranta. Este la fel de clar ca avaantajele legate de siguranta sunt uneori indirecte si greu de
masurat.

Tipul
accidentului

ITS la nivel de
sistem de
transsport
Ciocniri
in Distanta
prea Managementul
partea din spate mica
intre autostrazii,
a vehiculului
vehicule, viteza sistemele
de
excesiva,
control
al
oboseala, zapada semafoarelor,
informarea
calatorilor
asupra vremii

Un
vehicul

Factorii
generatori

singur Viteza excesiva, Informarea


zapada,
calatorilor
oboseala,
asupra vremii
neatentie

Schimbarea
benzii

Lipsa de reactie,
viteza excesiva,
distanta prea
mica intre
vehicule

ITS la nivel
zonal

Viitoare ITS

Avertizarea
asupra
intersectiei,
detectarea
automata
a
masinilor
cu
viteza excesiva

Detectia
obstacolelor din
fata vehiculului,
avertizarea
asupra
starii
fizice
a
conducatorului,
pregatirea
conducatorului
privind utilizarea
ITS
Detectarea
Avertizarea
automata
a asupra
starii
masinilor
cu fizice
a
viteza excesiva
conducatorului
Detectarea
automata a
masinilor cu
viteza excesiva

Avertizarea
obstacolelor
laterale,
imbunatatirea
vizibilitatii

18

Iesiri laterale de
pe autostrada

Lipsa de reactie,
neatentie la
indicatoare si
semafoare,
viteza excesiva,
zapada

Informarea
calatorilor
asupra vremii

Detectarea
automata a
masinilor si a
trecerilor pe
culoarea rosie a
semaforului

Avertizarea
asupra
obstacolelor
laterale si
preventirea
conducatorilor
privind utilizarea
ITS,

Mersul pe
contrasens

Lipsa de reactie,
oboseala, si
zapada

Infomarea
calatorilor
asupra vremii

Detectarea
automata a
masinilor cu
viteza excesiva

Pregatirea
conducatorilor
privind ITS

Mersul cu
spatele

Lipsa de reactie

In intersectii

Lipsa de reactie,
viteza excesiva,
neatentia la
indicatoare si
semafoare

Detectarea
obstacolelor,
pregatirea
conducatorilor
privind utilizarea
ITS
Sisteme de
control al
semafoarelor

Avertizarea
asupra
intersectiilor,
detectarea
automata a
masinilor cu
viteza excesiva
si a trecerilor pe
culoarea rosie a
semaforului

Detectarea
obstacolelor din
fata, avertizarea
asupra
obstacolelor
laterale,
pregatirea
conducatorilor
privind utilizarea
ITS

De asemenea, putem puncta cateva idei cu privire la viitoare sisteme de tip ITS. In
general, sistemene folosite pentru evitarea coliziunii utilizeaza tehnologii de informare a
conducatorului de vehicul asupra existentei unor conditii riscante, de avertizare asupra coliziunii
iminente sau de activare efectiva a unei reactii automate a vehiculului pentru evitarea unei
coliziuni.
19

Cateva exemple se sisteme structurate in functie de tipurile si cauzele accidentelor:

Sisteme de detectie a obstacolelor din fata vehiculului;

Sisteme de detectie a obstacolelor din lateralul sau din spatele vehiculului;

Sisteme pentru detecita benzii;

Sisteme de imbunatatire a vizibilitatii;

Sisteme de comunicatii vehicul echipamente amplasate pe drum;

Sisteme de detectii a starii de oboseala sau incapacitate a conducatorului de vehicul.

5. Aplicatie ce are la baza modelul sistemului de management al urgentelor


n viitorul apropiat, autovehiculele vor fi ehipate cu un sistem automat de apelare a
serviciului de urgen n cazul implicrii ntr-un accident rutier grav. In cazul in care persoanele
vor fi inconstiente, sistemul va furniza echipei de intervenie coordonatele exacte ale
accidentului, iar acestea vor putea ajunge la locul acestuia n cteva minute. Sistemul, denumit
"e-Call", va funciona n toate Statele Membre ale Uniunii Europene. urmnd s fie extins i n
Islanda, Norvegia i Elveia.
La momentul depistrii de ctre dispozitivul e-Call a implicrii autovehiculului ntr-un
accident grav, acesta iniiaz automat un apel de urgen la serviciul 112 la cel mai apropiat
centru i transmite coordontale geografice exacte ale accidentului precum i alte informaii. n
acelai timp, iniierea unui apel e-Call se va putea face i manual, prin acionarea unui buton.
Activarea manual a sistemului poate fi folosit, de exemplu, n situaia n care suntei martor al
unui accident. Indiferent de modul de activare, manual sau automat, suplimentar fa de schimbul
automat de informaii, se iniiaz i o conexiune vocal ntre vehicul i centrul de apeluri de
urgen. n acest fel, orice ocupant al autovehiculului apt s rspund la ntrebri poate furniza
detalii suplimentare despre accident centrului de apeluri de urgen.

20

Cum poate ajuta serviciul e-Call?


Luarea de msuri pentru reducerea accidentelor i deceselor pe drumurile europene este
imperios necesar! n 2009, aproximativ 35 000 de persoane au decedat i 1,5 milioane au fost
rnite n 1,15 milioane de accidente rutiere doar n reeau de drumuri europene.
Alertarea imediat n caz de accident i cunoaterea exact a locaiei acestuia reduce
timpul de rsuns al echipelor de intervenie cu 50% n mediul urban i cu 40% n mediul rural.
Datorit acestei reduceri de timp, eCall poate salva pn la 2 500 de viei n Uniunea European
n fiecare an i va limita efectele a zeci de mii de rniri grave. eCall va conduce la aplicarea mai
rapid a tratamentului, cu perspective de recuperare mult mai bune ale victimelor. Ajungerea mai
devreme la locul accidentului va permite i degajarea rapid a acestuia, reducnd astfel riscul
unor accidente secundare, scznd timpul de congestie a traficului, a risipei de carburant i a
emisiilor de CO2.
n termeni financiari, pierderile Uniunii Europene cauzate de accidentele rutiere se ridic
la 160 miliarde Eur/an. Dac toate autovehicule ar fi echipate cu sistemul eCall, se obine o
reducere anual de 20 miliarde a acestor pierderi anual.
21

6. Impresii asupra sistemelor de management al urgentelor


Pentru inceput, consider ca fiecare mijloc de transport, necesita un bun sistem, care poate
preveni de la bun inceput incidentele, pentru a evita eventualele urgente. Cum ar fi sa existe
diverse sisteme, mult mai performante decat cele existente in present, ce pot preveni, de
exemplu accidentele? Fac referire la acest lucru, deoarece cu totii stim ca nu este vreun
moment al zilei in care sa nu existe vreun accident, fie el si la cativa pasi distanta de noi.
Cum ar fi daca am stii ca putem merge cu familia/cu prietenii siguri spre munte fara sa
stim ca nu vom pati nimic? Cum ar fi sa stim ca autoturismul nostru este bine aranjat astfel
incat sa nu se intample nici un accident? Sa stim ca nimeni nu va plange dupa noi?
Tocmai de aceea, eu consider ca este bine ca fiecare autoturism sa contina un sistem ce
poate evita, cel putin la inceput, accidentele. Prin acest lucru ne gandim inclusive la oamenii
de pe ambulante, care nu au timp sa faca nimic, decat sa fie in permanenta plecati deoarece

22

nu stiu in ce loc a avut iar un accident. Prin utilizarea sistemelor precizate mai sus, exista
posibilitatea sa evitam multe dintre aceste lucruri.

7. Concluzii
In concluzie, consider ca o aplicare sistematic a sistemelor inteligente de transport,
sporete semnificativ atractivitatea i utilizarea transportului public urban, reduce impactul
negativ asupra mediului nconjurtor, prin diminuarea cantitilor de emisii poluante, i duce
la o economie semnificativ de timp pentru participani.
Din punctul meu de vedere, aceste sisteme inteligente de transport necesit eforturi
financiare susinute pentru implementare.Putem observa faptul ca se acord atenie deosebit
tuturor detaliilor din analiza cost-beneficiu.
Un cost de implementare mare implic rezultate pe msur: confort sporit, timp minim de
ateptare, eliminarea congestiilor, diminuarea polurii, diminuarea utilizrii transportului
individual n detrimentul celui public, reducerea costurilor cu ntreinerea vehiculelor. Dar
fr o analiz inteligent, n particular a tuturor factorilor determinani, poate duce la costuri
mari de implementare i poate avea rezultate sub ateptri. De menionat c nu este absolut
necesar introducerea ITS n fiecare faz a procesului de transport.

23

C. Bibliografie
http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Beneficiile-sistemelorde-tip-13.php
http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Sisteme-avansate-demanagement35.php
http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Sisteme-de-managemental-urgen81.php
http://iss.ucdc.ro/studii-pdf/Management%20urgente.pdf
http://www.frame-online.net/sites/default/files/first-view/furtherreading/PlanningGuideRO.pdf

24

http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/SOLUTII-SIAPLICATII-ALE-SISTE74.php
http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Sisteme-de-siguranta-intransp68.php
http://www.scritub.com/economie/EVOLUTIA-SISTEMELORINTELIGENT1931842217.php
http://www.heero-pilot.eu/view/ro/ecall.html
http://www.searchltd.ro/domenii_colectare_date_its.php

Rezultatele prezentate in aceasta lucrare au fost obinute cu sprijinul Ministerului Fondurilor


Europene prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
Contract nr. POSDRU/189/2.1/G/156404
The work has been funded by the Sectoral Operational Programme Human Resources
Development 2007-2013 of the Ministry of European Funds through the Financial Agreement
POSDRU/189/2.1/G/156404

25