LICEUL TEHNOLOGIC DE TRANSPORTURI SI CONSTRUCTII

IASI

PROIECT
realizat în vederea obţinerii certificatului de calificare profesională nivel 3

Tema : TRANSPORTUL FEROVIAR

Domeniul: Mecanică
Calificarea :Tehnician in transporturi

Profesor indrumator : VIOREL BEJAN

Absolvent : GROSU MARINELA CRISTINA

2023

1
Liceul Tehnologic de Transporturi
și Construcții, Iași

TRANSPORTUL FEROVIAR

2023

2
 CUPRINS
1. Argument.................................................................................................................4
2. Transportul feroviar .Elemente componente. Caracteristici principale..................5
3. Infrastructura cailor ferate.......................................................................................5
4. Principalele caracteristici ale transportului feroviar...............................................8
5. Organizarea si conducerea transportului feroviar public.......................................10
6. Autoritatea de stat in domeniul transportului feroviar...........................................10
7. Procesul reorganizarii transportului feroviar dupa 1990........................................11
8. Transportului feroviar. Importanța.........................................................................14
9. Transportul de marfuri…………………………………………………………...16
10. Transportul cu trenul în bloc……………………………………………………..16
11. Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa…..17
12. Materialul rulant al CFR Călători……………………………………………….19
13. Modernizarea Cailor Ferate Romane………………………………………….…25
14. Bibliografie.........................................................................................................26.

3
 Argument

Transportul feroviar este un procedeu de transport al pasagerilor

și mărfurilor utilizând vehicule cu roți care circulă pe o cale de rulare prevăzută cu șine.
Aceste căi sunt cunoscute și sub numele de căi ferate. Traseele feroviare sunt formate din
șine de oțel care sunt instalate pe traverse așezate pe un pat de balast. Spre deosebire
de transportul rutier, unde vehiculele circulă pe o suprafață relativ plană, construită în acest
scop, vehiculele feroviare (material rulant, de obicei echipat cu roți de metal) sunt ghidate
direcțional de șine.
Cele mai vechi căi ferate, în care tracțiunea era efectuată de om, datează din secolul
al VI-lea î.Hr.. Periandru (greacă Περίανδρος), unul dintre cei șapte Înțelepți din
Grecia este considerat autorul acestei invenții.
Căile ferate s-au răspândit foarte mult după invenția în Marea Britanie a motorului cu abur,
care a devenit o sursă importantă de energie în secolele XVIII și XIX. Motoarele cu abur
au făcut posibilă construirea de căi ferate pe distanțe lungi, care, la rândul lor, au devenit
una dintre cele mai importante componente ale revoluției industriale.
Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul
acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si economic al societatii.
Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura tehnica
feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei.
Aparitia caii ferate a inlaturat un concurent: tractiunea animalelor, nu dupa mult timp de la
primul drum facut de locomotiva cu abur.
Inevitabil caile ferate vor lupta din greu cu un concurent puternic: transportul auto, pentru
a-si mentine importanta transportatorilor.
Intre anii 1864-1880, in Principatele Romane constructia de drumuri de fier a
inceput prin cateva linii construite de concesiuni straine: Barkley, Strousberg si
Offenheim.
Concesiunea Barkley: la 1 septembrie 1865, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
Guvernul Roman da in constructie companiei engleze John Trevor-Barkley,
linia Bucuresti -Giurgiu linie care a fost terminata la 26 august 1869. Atunci regele Carol I
a putut pleca cu primul tren romanesc de la Bucuresti la Giurgiu si de acolo, cu vaporul,
mai departe la Viena.

4
 I . TRANSPORTUL FEROVIAR .ELEMENTE COMPONENTE.
CARACTERISTICI PRINCIPALE
Prin transport feroviar se intelege orice operatiune de transport realizata cu
vehicule feroviare, de catre operatorii de transport feroviar, pe infrastructura cailor
ferate, in scopul deplasarii in spatiu si timp a marfurilor, bunurilor si persoanelor.
Vehiculele feroviare cele mai importante sunt locomotivele, respectiv mijloacele de
tractiune si vagoanele, respectiv mijloacele de transport propriu-zise. Impreuna, acestea
formeaza trenurile de marfa, de calatori sau mixte, care circula dupa un orar sau program
prestabilit.
Transportul feroviar este realizat de operatorii de
transport-persoane juridice, al caror principal obiect de
activitate este prestarea de servicii de transport pe
calea ferata.
I.1.Infrastructura cailor ferate
Infrastructura cailor ferate romane constituie proprietate publica a statului si este formata
din ansamblul elementelor necesare circulatiei materialului rulant in scopul efectuarii
serviciului public de transport feroviar, in conditii de siguranta, potrivit tehnologiilor si
reglementarilor specifice transportului ferovia
Facem precizarea ca transportul feroviar public se efectueaza pe baza de contract de
transport si se delimiteaza strict de transportul feroviar in interes propriu, efectuat pentru
activitatile proprii, cu mijloace de transport detinute in proprietate sau inchiriate.
Elementele ansamblului care formeaza infrastructura cailor ferate sunt:
liniile ferate deschise circulatiei publice, terenul
aferent pe care acestea sunt efectiv construite si
terenurile situate de o parte si de alta a axei caii
ferate necesare exploatarii, in limitele concrete
stabilite prin standarde de stat si prin hotarari ale Guvernului;
• lucrarile de arta: poduri, tunele, viaducte etc. aferente liniilor ferate deschise circulatiei
publice;
• lucrarile geotehnice de protectie si de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor ferate si
terenurile aferente pe care sunt amplasate;

5
• instalatiile de siguranta si de conducere operativa a circulatiei feroviare;
• triajele de retea ale caii ferate si terenurile aferente acestora;
• instalatiile de electrificare, statiile de transformare si terenurile aferente acestora;
• instalatiile de telecomunicatii care asigura transmiterea informatiei pentru siguranta si
conducerea operativa a circulatiei;
• cladirile care contin numai instalatii de centralizare, electrificare si telecomunicatii
feroviare, inclusiv constructiile de orice fel destinate lor si
terenurile aferente;
• dotarile care sunt utilizate pentru intretinerea, repararea si
modernizarea infrastructurii cailor ferate.
Nu fac parte din infrastructura cailor ferate: -
instalatiile de siguranta a circulatiei, de control al vitezei, de schimb de date cale-tren si de
telecomunicatii, aflate pe materialul rulant;
• constructiile de orice fel, terenurile si liniile ferate utilizate pentru activitatea tehnologica
de transport feroviar;
• instalatiile, echipamentele si terminalele de telecomunicatii si de prelucrare electronica a
datelor, care sunt utilizate numai pentru exploatarea comerciala a serviciilor de transport
public pe caile ferate.
Functionarea infrastructurii cailor ferate romane se asigura in mod neintrerupt de
catre Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. prin:
a) asigurarea starii de functionare a tuturor liniilor, instalatiilor si celorlalte elemente ale
infrastructurii la parametrii stabiliti;
b) conducerea operativa a circulatiei
trenurilor si permiterea manevrei;
c) indeplinirea ansamblului functiilor
tehnice, comerciale, economice si de
reprezentare necesare. Parametrii
elementelor infrastructurii cailor ferate romane trebuie sa corespunda normelor interne,
internationale sau stabilite prin acorduri specifice la care Romania este parte. Acesti
parametri trebuie sa
asigure compatibilitatea infrastructurii cailor ferate romane, in intregul ei sau pe directii si
culoare de transport, cu ansamblul international al cailor ferate feroviare.
Definite sintetic ca un ansamblu de constructii si instalatii care asigura circulatia trenurilor
pe un anumit teritoriu, caile ferate au ca element principal sinele de cale ferata fixate rigid

6
in traversele de lemn sau beton precomprimat, la o anumita distanta una de alta,
numita ecartament. Mai precis, ecartamentul este distanta dintre fetele interioare ale
sinelor si care in tara noastra masoara, de
obicei, 1435 mm. Ecartamentul de 1435 mm
este considerat normal si este cel mai
reprezentativ ecartament si in alte tari
europene. In alte tari exista si ecartamente
mai mari, ca de exemplu in Comunitatea
Statelor Independente (1524 mm) si S.U.A. (1675mm).
Dupa importanta lor economica si volumul traficului, caile ferate se clasifica in: a) cai
ferate magistrale; b) cai ferate principale; c) cai ferate secundare; si d) cai ferate uzinale.
Caile ferate magistrale asigura legaturile Capitalei cu principalele orase ale tarii si cu
sistemele de transport ale tarilor vecine. Reteaua feroviara din tara noastra cuprinde un
numar de opt zone, deservite de opt magistrale, care acopera practic intreg teritoriul tarii si
asigura legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine, inclusiv cu Turcia si tarile
Orientului Apropiat.
Liniile principale - de importanta economica deosebita si care leaga Bucurestiul cu orasele
principale ale tarii, sunt incluse partial si in magistralele de cale ferata.
Liniile secundare deservesc anumite zone urbane si asigura legaturile acestora cu liniile
principale si magistrale.
In sfarsit, liniile uzinale sau industriale apartin acelor intreprinderi si combinate care
dispun de asemenea linii si deservesc proceselor tehnologice ale acestora, asigurand
accesul mijloacelor de tractiune si al vagoanelor pana in incinta intreprinderii sau
combinatului respectiv, prin statia uzinala sau statia SNCFR din zona.
Lungimea retelei de cale ferata din Romania este de 11.342 km, din care 24%
(2.711 km) reprezinta linii duble si 23,8% reprezinta linii electrificate (2.700 km).
Raportata la suprafata tarii sau la
numarul populatiei, densitatea retelei
feroviare din Romania se prezinta la
nivelul mediu european, fiind
comparabila cu densitatile retelelor
feroviare din Anglia, Italia, Franta si
Elvetia.

7
Ponderea liniilor electrificate (23,8%) este comparabila cu media europeana si situeaza
Romania pe locul 12 in Europa. In schimb, Romania se afla sub media europeana in ceea
ce priveste ponderea liniilor duble in totalul retelei feroviare.

I.2Principalele caracteristici ale transportului feroviar

Acestea sunt urmatoarele:
- asigura deplasarea in spatiu si timp a marfurilor in partizi mari, indeosebi a marfurilor
de masa solide si lichide, dar si a produselor finite si semifinite, industriale sau
agricole. Sunt putine marfurile care nu fac obiectul transportului pe calea ferata;
- in cazul societatilor comerciale si regiilor autonome care dispun de linii industriale,
asigura transportul direct "din poarta in poarta";
- transportul este asigurat, de regula, la preturi mai scazute decat cele practicate in
transportul auto si aerian, indeosebi pe distante medii si lungi;
- procesul de transport se desfasoara neintrerupt, ziua si noaptea si in tot cursul
saptamanii, in conditii de regularitate si potrivit unor grafice prestabilite;
- prezinta un grad ridicat de siguranta, ca urmare a respectarii stricte a normelor de
siguranta a circulatiei pe caile ferate.
Pe de alta parte, transportul feroviar nu poate asigura in orice situatie transportul direct de
la furnizor la beneficiar, necesitand combinarea acestuia cu transportul auto si
transbordarea marfurilor in parcurs.
Durata transportului este mai mare decat in transportul auto, datorita vitezei comerciale
reduse determinate de stationarea indelungata a vagoanelor in triaje si sub operatiuni de
incarcare - descarcare.

II. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TRANSPORTULUI FEROVIAR PUBLIC

II.1. Autoritatea de stat in domeniul

transportului feroviar
In calitate de organ de specialitate al
administratiei publice centrale,
Ministerul Transporturilor si
Lucrarilor Publice este autoritatea de

8
 stat in domeniul transportului feroviar si reprezinta autoritatea competenta care asigura
dezvoltarea si siguranta transportului feroviar.
Ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, M.T.L.P. are urmatoarele
atributii:
• elaboreaza strategiile de dezvoltare a activitatilor de transport feroviar;
• elaboreaza si supune aprobarii Guvernului programele de dezvoltare si de modernizare a
infrastructurii feroviare;
• asigura tuturor operatorilor feroviari acces egal si nediscriminatoriu pe infrastructura cailor
ferate romane, conform reglementarilor interne, acordurilor si conventiilor internationale la
care Romania este parte;
• asigura beneficiarilor de transport dreptul de a apela la un transport autorizat si liber ales;
• sprijina dezvoltarea si functionarea transportului feroviar public;
• asigura conditiile unui mediu concurential normal in transportul feroviar, precum si intre
acesta si alte moduri de transport;
• asigura efectuarea transporturilor militare si a transporturilor de interventie in caz de
calamitati naturale sau in alte situatii
deosebite;
• asigura dezvoltarea cercetarii in transportul
feroviar in corelare cu programele nationale
de cercetare;
• elaboreaza politica economica in domeniul
transportului feroviar;
• elaboreaza politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale si a transportului
combinat;
• elaboreaza politici de dezvoltare echilibrata a transportului feroviar cu alte moduri de
transport;
• asigura gestionarea proprietatii publice din domeniul transportului feroviar;
• gestioneaza resursele financiare alocate prin bugetul de stat;
• aproba tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare;
• clasifica infrastructura de transport feroviar in conformitate cu standardele nationale si
internationale;

9
• stabileste regulile de acces pe infrastructura cailor ferate romane pentru operatorii
feroviari.
• In calitate de autoritate de stat in domeniul transportului feroviar, M.T.L.P are urmatoarele
atributii: -
reprezinta Guvernul in domeniul transporturilor feroviare, in organismele internationale si
in relatiile bilaterale cu alte state;
• elaboreaza si promoveaza acte normative si norme destinate asigurarii compatibilitatii
sistemului national de transport feroviar cu sistemele de transport internationale;
• emite norme tehnice obligatorii pentru constructia, modernizarea, intretinerea si
exploatarea infrastructurii cailor ferate romane;
• emite norme tehnice obligatorii pentru constructia, repararea si verificarea tehnica a
mijloacelor de
transport
feroviar;
• stabileste
nomenclatorul
de functii si de
personal care
lucreaza sau
concura la
siguranta traficului;
• emite norme obligatorii de atestare, certificare si licentiere a personalului din transporturile
feroviare, care efectueaza sau vor efectua activitati de transport feroviar si stabileste
conditiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licentelor si autorizatiilor;
• emite norme obligatorii de siguranta a traficului in transporturile feroviare, precum si
pentru transportul multimodal si combinat, si supravegheaza respectarea acestora;
• emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de marfuri periculoase;
• aproba organizarea regionala a transporturilor feroviare;
• exercita activitatea de registru de inspectie si de control in transporturile feroviare;
• stabileste conditiile de inmatriculare a materialului rulant;
• asigura certificarea de tip si individuala a mijloacelor de transport feroviar;
• autorizeaza efectuarea de lucrari care se executa in zonele de siguranta si de protectie a
infrastructurii cailor ferate romane;
• ancheteaza evenimentele sau accidentele produse in activitatile de transport feroviar;

10
• asigura, prin reteaua proprie, controlul medico-sanitar specific sigurantei circulatiei si
controlul veterinar specific activitatilor de transport feroviar;
• autorizeaza, din punct de vedere tehnic, pe agentii economici care efectueaza lucrarile de
constructie, intretinere si reparatie a elementelor cailor ferate romane si a materialului
rulant;
• aproba norme si regulamente obligatorii pentru detinatorii de linii ferate industriale si de
mijloace de transport pe calea ferata, detinatori care au acces pe infrastructura cailor ferate
romane si, dupa caz, pentru beneficiarii de transport;
• autorizeaza infiintarea si functionarea centrelor de pregatire si perfectionare a personalului
din siguranta circulatiei feroviare;
- analizeaza si decide asupra sesizarilor privind modul de alocare a capacitatilor
infrastructurii cailor ferate romane intre operatorii feroviari.
II.2. Procesul reorganizarii transportului feroviar dupa 1990
In perioada tranzitiei la economia de piata, transportul feroviar a cunoscut un proces
complex de reorganizare si restructurare in scopul adaptarii sale tot mai eficiente la
principiile si mecanismele economiei concurentiale.
Incepand cu anul 1990, transportul feroviar a beneficiat de tratament egal din partea
statului in concurenta sa cu celelalte moduri de transport, indeosebi cu transportul auto.
Totodata, a beneficiat de sprijin financiar din partea statului roman pentru restructurare,
modernizare si
retehnologizare.
In plan organizatoric, intr-o
prima etapa, a avut loc
transformarea C.F.R. in
Societatea Nationala a Cailor
Ferate Romane - regie autonoma de interes national care a functionat pe baza gestiunii
economice si autonomiei financiare in conformitate cu H.G. nr. 235 din 1991.
Treptat, au fost create conditiile transformarii S.N.C.F.R. in societate comerciala pe
actiuni, iar din
anul 1998 in temeiul
Ordonantei de urgenta nr.
12/1998 privind transportul pe
caile ferate romane si

11
 reorganizarea S.N.C.F.R. au luat fiinta si functioneaza separat, dar ca un tot unitar,
urmatoarele societati comerciale pe actiuni:
a) Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R."- S.A.;
b) Societatea Nationala de transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa"- S.A. c) Societatea
Nationala de transport Feroviar de Calatori "C.F.R. Calatori"- S.A d) Societatea de Servicii
de Management Feroviar "S.M.F."-S.A. e) Societatea de Administrare Active Feroviare
"S.A.A.F"-S.A.
Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R."- S.A. este persoana juridica romana, cu
capital social initial integral de stat, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile
romane si cu propriul statut.
Scopul "C.F.R."-S.A. este realizarea de profit, prin gestionarea pe principii comerciale a
infrastructurii feroviare si punerea acesteia la dispozitie operatorilor de transport feroviar,
pe baza contractului de acces, precum si prin desfasurarea altor activitati specifice
obiectului sau
de activitate.
C.F.R.
desfasoara
activitati de
interes public
national, in
scopul realizarii transportului feroviar public si al satisfacerii nevoilor de aparare a tarii si
are, in principal, ca obiect de activitate:
• gestionarea infrastructurii feroviare si punerea acesteia la dispozitie operatorilor de
transport feroviar, in conditiile legii;
• dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare din Romania in concordanta cu
standardele europene, in scopul asigurarii compatibilitatii si interoperabilitatii cu sistemul
de transport feroviar european;
• conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de exploatare,
intretinere si reparare a infrastructurii feroviare;
• desfasurarea activitatilor industriale si de servicii conexe, pentru asigurarea functionarii
infrastructurii feroviare;
• exploatarea comerciala a patrimoniului auxiliar feroviar.
• In scopul realizarii obiectului sau de activitate, "C.F.R."-S.A. desfasoara urmatoarele
activitati: -

12
 asigura functionarea infrastructurii feroviare publice prin: indeplinirea ansamblului
functiilor tehnice, economice, comerciale si de reprezentare; asigurarea starii de
functionare a liniilor, instalatiilor si a celorlalte elemente ale infrastructurii feroviare la
parametrii tehnici stabiliti; conducerea operativa a circulatiei trenurilor si autorizarea
manevrei pe liniile deschise circulatiei publice sau cu acces la acestea; repartizarea
capacitatii infrastructurii feroviare pe baza normelor stabilite de Ministerul Transporturilor
si a contractului de acces pe infrastructura feroviara;
• elaboreaza si propune spre aprobare norme, instructiuni si regulamente obligatorii privind
activitatile care se desfasoara pe infrastructura feroviara;
• organizeaza si exercita, prin organele sale proprii si specializate controlul permanent al
activitatii proprii si poate verifica starea personalului din siguranta circulatiei, apartinand
operatorilor feroviari, conform dispozitiilor din instructiunile specifice transporturilor
feroviare;
• exercita controlul permanent in
ceea ce priveste functionarea,
intretinerea, repararea liniilor de
cale ferata, a instalatiilor,
utilajelor si masinilor, actionand
pentru prevenirea cauzelor care
pot produce perturbari in
desfasurarea transportului feroviar public;
• in caz de evenimente de cale ferata, participa la cercetare, intervine si ia masurile necesare
pentru indepartarea urmarilor acestora si pentru restabilirea circulatiei feroviare;
• asigura elaborarea, avizarea sau aprobarea, dupa caz, a actelor cu caracter normativ, a
instructiunilor si regulamentelor specifice obiectului sau de activitate;
• avizeaza amplasarea si executarea de lucrari in zonele de protectie si siguranta a
infrastructurii feroviare publice, conform reglementarilor emise de Ministerul
Transporturilor;
• avizeaza construirea si aproba punerea in functiune a liniilor de cale ferata industriale,
racordate la infrastructura feroviara;
• asigura protectia patrimoniului sau si asigura pastrarea ordinii in spatiile deschise accesului
public;
• asigura functionarea, intretinerea si repararea infrastructurii feroviare publice, precum si a
bunurilor din proprietatea sa;

13
• asigura tuturor operatorilor feroviari acces egal si nediscriminatoriu pe infrastructura
feroviara publica, conform reglementarilor interne, acordurilor si conventiilor
internationale la care Romania este parte;
• incheie contracte de acces pe infrastructura feroviara publica cu operatorii feroviari
licentiati si percepe tariful de utilizare a infrastructurii;
• asigura servicii de telecomunicatii, radiotelefonie, telex, transmisii de date, televiziune,
informatica pentru operatorii feroviari si pentru alte persoane fizice sau juridice;
• executa expertize tehnice, testari, masuratori, acorda consultanta in domeniile specifice
obiectului sau de activitate;
• valorifica la intern si la export, materialele si deseurile rezultate din procesele de productie,
din reparatii, demolari,
casari de bunuri aflate in
patrimoniul sau si din alte
activitati proprii;
• desfasoara activitati la
transport feroviar si auto
in interes propriu;
• organizeaza activitatea de
cadastru, in conditiile
legii, si asigura servicii in acest domeniu pentru operatorii feroviari si pentru alti agenti
economici;
• organizeaza activitati proprii de cercetare, proiectare, invatamant, asistenta medicala,
psihologia muncii si de perfectionare profesionala;
• face parte din organisme internationale din domeniul feroviar sau din domenii conexe,
potrivit obiectului sau de activitate;
• participa la negocierea si la incheierea contractelor pentru achizitii de investitii, bunuri,
lucrari si servicii, precum si pentru valorificarea de active si bunuri;
• urmareste derularea contractelor incheiate.
• "C.F.R."- S.A. poate fi privatizata, in conditiile legii, statul roman putand pastra pachetul
majoritar de actiuni.
Obligatiile "C.F.R."- S.A. sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii
raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
• Conducerea "C.F.R."- S.A. se realizeaza prin Adunarea generala a actionarilor, Consiliul
de

14
administratie si Directorul general, iar gestiunea este controlata de actionari si de cenzori.
• Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al "C.F.R."- S.A., care
decide
asupra politicii economice a acesteia si asupra activitatii ei, in conformitate cu mandatul
primit de la action
III. TRANSPORTULUI FEROVIAR. IMPORTANȚA
Transportul feroviar este una dintre cele mai importante metode de transport în
ceea ce privește costul, timpul și fiabilitatea. În plus, pe măsură ce crește numărul de
vagoane, cantitatea de mărfuri și numărul pasagerilor cresc. Aceasta crește capacitatea de
încărcare. Cu alte cuvinte, un drum are mai mult transport de marfă decât un transport
aerian și oferă costuri mai mici.
Pe de altă parte, transportul feroviar este una dintre metodele de transport care poluează cel
mai puțin mediul. În plus, asigură un transport mai accesibil, în general, pentru încărcări cu
volum mare și mare. Întrucât nu există nicio problemă de trafic, timpul de așteptare poate
fi considerat minim. De asemenea, puteți obține informații despre ora de livrare a
produsului dvs. datorită timpilor de zbor fixați.
Dacă aveți o încărcătură grea și nu aveți o limită de timp, aceasta va fi metoda cea mai
logică de transport în cazul în care există o cale ferată la destinație cu punctul de livrare.
Importanța căii ferate este foarte importantă în transportul de mine, cum ar fi cărbunele, în
special datorită surselor subterane.
Transportul feroviar asigura deplasarea marfurilor si pasagerilor cu ajutorul locomotivelor
si vagoanelor care circula pe trasee fixe (caile ferate).
Transportul feroviar este un mijloc de transport de pasageri și mărfuri pe vehicule cu roți
care circulă pe șine cunoscute și sub numele de căi ferate.
Spre deosebire de transportul rutier,
unde vehiculele circulă pe o suprafață
plană pregătită, vehiculele feroviare
(material rulant de obicei echipat cu
roți de metal) sunt direcțional ghidate
de căile ferate.
Traseele feroviare sunt formate din
șine de oțel care sunt instalate pe traverse și balast.
In perioada premergatoare sarbatorilor, fiecare roman se gandeste la rudele din strainatate
si la posibilitatea de a trimite un mic cadou.

15
Desi alternativele sunt multe, fiecare prezinta avantaje si dezavantaje.
Iata cateva dezavantaje pe care le prezinta transportul feroviar:
• Pretul este putin mai ridicat.
• Livrarile pe distante mari necesita un timp destul de lung.

III.1.Transportul de marfuri
Vagoanele de marfa sunt foarte diverse atat ca marime (capacitate ca volum sau
ca masa) dar si ca utilitate.
Vagoanele pot fi pentru marfuri generale, inchise sau deschise, din lemn sau metal sau
pentru marfuri specifice: cisterne pentru marfuri lichide: petrol, derivate de petrol, vin,
acizi, substante chimice, ciment etc. (daca nu sunt proprietatea furnizorului marfii pot
implica
costuri
mari cu
spalarea
si
evacuare
desurilor).
Pentru a
evita
transportul vagoanelor goale pe distante lungi, vagoanele de marfa pot parasi teritoriul tarii
si pot fi folosite de calea ferata de destinatie spre directii pentru care are incarcatura.
Marfurile intre 12-5000 kg pentru care nu este necesar un vagon intreg pot fi transportate
prin sistemul de coletarie. Coletele trebuie sa aiba intre 5-500 kg si maxim 8 m lungime.
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitați de transport, ocupând în
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate pe
glob.
Vagoanele de pasageri difera ca grad de confort de la tara la tara.
In garnitura se includ uneori, functie de rangul trenului vagoane restaurant, bar, vagoane
pentru bagaje, autoturisme, barci etc. dar si vagoane de dormit de clasa 1 sau 2.

III.2.Transportul cu trenul în bloc

16
 Este metoda de transport care se efectuează fără a schimba locomotiva sau
vagonul în vreun fel, de la stația în care se încarcă încărcăturile specificate până la stația
unde vor ajunge.
În timpul transportului cu trenul bloc, care este una dintre cele mai preferate metode de
transport, încărcarea sau descărcarea nu se face la stațiile situate în afara traseului.
Care sunt avantajele transportului cu trenul bloc?
Există diferite avantaje aduse de transportul cu trenul bloc. Unul dintre aceste avantaje este
că oferă posibilitatea de a transporta încărcături grele și de volum mare la prețuri mult mai
accesibile. Mai ales atunci când se va face transport pe distanțe lungi, transportul cu trenul
bloc oferă cele mai bune servicii pe care le puteți obține în ceea ce privește prețul și
performanța.
Un alt avantaj pe care îl puteți avea cu transportul cu trenul bloc este că nu întâmpinați
probleme, cum ar fi blocarea în trafic sau timpul de așteptare. Deoarece trenurile pe care
sunt încărcate încărcăturile vor fi obligate să livreze încărcăturile la destinație cât mai
curând posibil, operând doar pe traseele specificate. În plus, deoarece există ore fixe de
călătorie pe aceste călătorii, puteți găsi informații clare despre cât timp va fi livrat marfa
dumneavoastră.
Numărul și capacitatea vagoanelor este cea mai importantă parte a transportului cu trenuri
bloc. Pe măsură ce numărul și capacitatea vagoanelor crește, cantitatea de marfă
transportată crește. În acest fel, se pot transporta mult mai multe încărcături simultan.

III.3.Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa
Călătoria cu trenul rămâne cel mai ecologic mod de transport de pasageri
din Europa. Evaluarea are la bază cercetarea diferitelor tipuri de transport în sprijinul
eforturilor pentru punerea în aplicare a acordului ecologic al Uniunii Europene. Raportul
anual de transport și mediu realizat de Agenția Europeană
de Mediu îndeamnă oamenii să aleagă transportul feroviar
datorită nivelului redus al emisiilor de gaze cu efect de
seră pe care acesta le produce.
Acordul Verde European își dorește ca Europa să devină
primul continent neutru din punct de vedere climatic.
Printre altele, acesta include ca obiectiv reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi cu 90%

17
până în anul 2050 comparativ cu anul 1990. Schimbarea transportului de pasageri de la
călătoriile aeriene la cele feroviare, poate juca un rol cheie în atingerea acestui obiectiv,
deoarece trecerea la un transport sustenabil poate aduce o contribuție importantă la
scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În afară de contribuția directă a transportului la încălzirea globală și poluarea aerului, au

fost luate în calcul emisiile emanate în timpul producției, transportului și distribuției
vehiculelor, dar și emisiile de gaze poluante care nu se evacuează (de exemplu: din cauza
abraziunii frânelor, roților și anvelopelor sau căilor ferate). În 2018, sectorul
transporturilor a reprezentat 25% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Din aceste
emisii 72% provin din transportul rutier, 14% din cel maritim, 13% din cel aviatic, iar din
transportul
feroviar provin
doar 0.4%.
Sectorul
transporturilor de
pasageri din
Europa este
alcătuit în mare
parte de călătoriile
pe calea ferată și
aeriană, astfel
raportul s-a axat pe impactul pe care aceste tipuri de călătorii îl au asupra mediului.
Evaluarea a scos în evidență că transportul feroviar este cel mai bun și sustenabil mod de
călătorie.
Impactul emisiilor din aviație este mult mai mare luând în considerare pasageri/kilometri.
Raportul menționează însă că zborul nu este neapărat cea mai dăunătoare alegere, ci
transportul rutier care utilizează combustibil pe baza de petrol sau diesel.

18
 IV.MATERIAL RULANT AL CFR CĂLĂTORI
Materialul rulant al CFR Călători este constituit din totalitatea
locomotivelor, ramelor electrice, automotoarelor și vagoanelor folosite pentru transportul
de călători pe calea ferată.
Locomotive și automotoare[modificare | modificare sursă]
CFR Călători folosește o serie de locomotive electrice (numite LE), diesel-electrice (LDE),
diesel-hidraulice (LDH) și diesel-mecanice (LDM/LDMM). Acestea sunt asemănătoare cu
cele folosite de CFR Marfă, ele fiind împărțite în urma divizării CFR. Societatea Feroviară
de Transport folosește locomotive cu aburi (cu ecartament standard și îngust) și
locomotive diesel-mecanice.
Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR are parcul său de locomotive și în general își
folosește numai locomotivele proprii. De exemplu o locomotivă CFR Marfă nu este în
general folosită să tragă un tren CFR Călători. În practică această convenție nu este
întotdeauna respectată și companiile își închiriază frecvent una alteia locomotivele prin
înțelegeri neoficiale. Chiar și parcul de locomotive aparținând companiilor private de căi
ferate sunt folosite câteodată de către diviziunile CFR, în general în cazul urgențelor.
Locomotive electrice
Majoritatea locomotivelor electrice folosite de CFR sunt construite
de Electroputere Craiova (aceste locomotive sunt cunoscute ca tip 060-EA) și
de Končar Zagreb (tip 040-EC). Toate au fost construite pentru ecartamentul standard de
1435 mm și sunt alimentate prin catenară la curent alternativ cu tensiunea de 25 kV și
frecvența de 50 Hz. Toate trenurile au încălzire electrică. CFR are în parcul său 1.066 de
locomotive electrice, dintre care 933 au fost construite de Electroputere și 133 de Končar.
Locomotivele vechi sunt vopsite, majoritatea, gri, pe când cele care au fost modernizate
(după 1999) sunt vopsite într-o schemă roșu sau vișiniu cu alb, roșu reprezentând
locomotivele electrice.
Viteză Anul
Constructo Specificații și
Nume[1] maxim construcț Imagine Film
r note
ă iei
5.100 kW
Electropute (6.800 CP), 120 1965-
Clasa 40
re formula osiilor km/h 1991
Co'Co'.

19
 Locomotiva este În gara București
utilizată pentru Nord
transportul de
călători și
marfă.
Utilizează diode
redresoare și
comandă a
tensiunii prin
dispozitiv de
comutare în
sarcină pe
partea de inaltă
tensiune.
5.100 kW
(6.800 CP),
formula osiilor
Co'Co' La fel ca
si clasa 40, cu
viteza maxima
crescuta și mici
îmbunătățiri.
Electropute Unele 160 1966-
Clasa 41
re locomotive km/h 1991
Clasa 41 au
acum În gara Predeal

modernizare
ICOL-CSAM,
modernizare
efectuata de
Softronic
Craiova

20
 5.100 kW
(6.800 CP),
formula osiilor
Co'Co' Viteza
maxima
200km/h Două
exemplare au
Electropute 200
Clasa 42 fost construite 1977
re km/h
pentru probele
de viteză: EA2 În gara Bacău
122 și EA2 302,
ulterior EA2
122 a fost
reclasata la
Clasa 41.
3.400 kW
GFR
(4.600 CP),
clasa
Rade formula osiilor 120 1973-
Clasa 43 43, din
Končar Bo'Bo', poreclita km/h 1984
Constan
"Bobica"[necesită ci
tare] În gara Buzău ța port

3.400 kW
(4.600 CP),
formula osiilor
Rade Bo'Bo' La fel ca 160 1973-
Clasa 44
Končar si clasa 43, cu km/h 1984
viteza maxima
crescuta și mici În gara București

îmbunătățiri.

Electropute
re-Siemens 160 1999-
Clasa 45
Transportati km/h 2005
on Systems

21
 În gara București

Končar 160 2001-

Clasa 46
Zagreb km/h 2002
Locomotivă clasa
46 în stația Pașcani
120
km/h
(marfă)
În gara
Softronic ; 2006-
Clasa 47 Bucureș
Craiova 160 prezent
ti Nord
km/h În gara București
(călător Nord
i)

În gara
Seria 473 Softronic 200 2008-
Medgid
(Phoenix)[4] Craiova km/h prezent
ia
În Gara București
Nord

Clasa 48
Softronic 180 2011-
(Transmontan
Craiova km/h prezent
a)[5] Transmontana în
Ungaria
Locomotive diesel
Locomotivele diesel ale CFR sunt construite de Electroputere Craiova (clasele 60-68 LDE)
și de Faur București (clasele 69-95 LDE+LDH). Locomotivele construite
de Electroputere Craiova au la bază 6 locomotive produse de un consorțiu format
din Sulzer Winterthur, BBC Baden și SLM Winterthur. Au fost construite în total
aproximativ 2400 de bucăți, cu motor produs sub licență Sulzer de către U.C.M. Reșița.
În prezent sunt în serviciu următoarele clase:

22
 Viteză Anul
Nume[1] Tip Specificații și note maxim construcți Imagine Film
ă ei
1.546 kW (2.073 CP),
Diesel formula osiilor Co'Co'
- Prima locomotiva 100
Clasa 60 1959-1988
electri Diesel din Romania a km/h
c fost din aceasta serie
numita: 060-DA. În gara Oradea

Diesel 1.546 kW (2.073 CP),

- formula osiilor Co'Co' 120
Clasa 62 1966-1991
electri Varianta îmbunătățită km/h
c a clasei 60. În gara București
Nord
1.546 kW (2.073 CP),
formula osiilor
Co'Co'. Variantă
Seriile modernizată de către
Diesel
0660/066 Electroputere
- 120
1 și Electro-Motive 2000-2007
electri km/h
(fost Diesel a clasei 62
c În gara București
clasa 63) (motor și generator
nou plus instalație de Nord

încălzire electrică a
trenului)
1.546 kW (2.073 CP),
Seriile formula osiilor
Diesel
0640/064 Co'Co'. Variantă La
- 100
1 modernizată de către 2004-2007 Botoroag
electri km/h
(fost Electroputere a
c În gara București
clasa 65) și Electro-Motive
Diesel a clasei 60 Nord

23
 (motor și generator
nou plus instalație de
încălzire electrică a
trenului)
1.546 kW (2.073 CP),
formula osiilor
Co'Co'. La fel ca și
clasa 60, având în
Diesel
schimb boghiuri
Clasa - 100
pentru ecartament lar 1959-1988
67/68 electri km/h
g (1520 mm). Sunt
c
folosite pe căile ferate În gara Galați
de lângă granițele
cu Ucraina și Republi
ca Moldova.

920 kW (1.230 CP),

Diesel formula osiilor
- Bo'Bo'. 10 exemplare 100
Clasa 69 1975-1977
electri sunt în uz la CFR, și km/h
c alte 17 la diverși În gara Timișoara
operatori. Nord
920 kW (1.230 CP),
formula osiilor
Bo'Bo'. La fel ca și
clasa 69, dar cu două
Diesel
compresoare de aer.
- 100
Clasa 73 10 sunt în uz curent. 1975-1977
electri km/h
Sunt folosite pe linia
c În gara Timișoara
Oravița-Anina,
deoarece au raza de Nord

întoarcere mai mică

decât alte locomotive.
Automotoare diesel

24
CFR Călători folosește automotoare diesel în general pentru servicii pe linii scurte sau
puțin folosite. Excepția principală este introducerea în 2003 a automotorului Siemens
Desiro care este folosit și pentru servicii pe distanțe mai lungi (trenuri regio și interregio),
sub numele comercial Săgeata Albastră. În urma împărțirii CFR în mai multe societăți,
unele automotoare au intrat în administrarea CFR InfrastructurăRame electrice
În 2006 CFR a achiziționat mai multe rame electrice de la SNCF, tip Z6100 și Z6300, și de
la CFL, tip 250 și 260, care au fost supuse unor modernizări și modificări la Remarul 16
Februarie și sunt folosite pentru trenuri Regio. Ele au intrat deja în serviciu, fiind
înmatriculate în clasa 58, asigurând serviciul pe rute precum Cluj-Napoca - Bistrița, Teiuș
- Brașov, Brașov - Sf. Gheorghe, Suceava - Cacica, Galați - Mărășești.
O ramă de șase vagoane construită de Electroputere a fost în faza de prototip din 1990, dar
nu a intrat în serviciu deoarece a avut probleme cu frânele și motorul în timpul testării
inițiale.

MODERNIZAREA CAILOR FERATE ROMANE

In afară de continuarea investițiilor pe tronsoanele feroviare pe care au fost deja
începute lucrări, CNCF CFR SA pregătește noi studii de fezabilitate, proiecte tehnice și
achiziții de lucrări.
Acestea vizează în primul rând modernizarea sau reabilitarea liniilor de cale ferată din
zonele de est, centru-nord-est, centru-vest și sudul țării. De asemenea, se are în vedere
promovarea proiectelor de tip QuickWins (intervenții punctuale, care nu necesită lucrări
propriu-zise de modernizare, deci au un cost mult mai scăzut) de eliminare a restricțiilor de
viteză pe o lungime de 2.163 km de cale ferată desfășurată.
Printre proiectele CFR SA se află și modernizarea de stații de cale ferată, poduri, podețe și
tuneluri, treceri la nivel cu calea ferată, dar și modernizarea Complexului Feroviar
București, a Gării de Nord din Capitală și a zonei Portului Constanța. Nu în ultimul rând,
ambiția gestionarului de infrastructură este implementarea sistemului de automatizare de
tip ERTMS în rețeaua centrală până în anul 2030.

25
BIBLIOGRAFIE :
1. V. Jidveianu ,O. Udriste – Locomotive Diesel electrice si electrice , E.D. P.
Bucuresti
2. Popescu, Ilie - Căi ferate - transporturi clasice și moderne, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1987.
3. Lăcrițeanu, Ș., Popescu, I. - Istoricul tracțiunii feroviare din România, Editura
ASAB, București, 2007 ISBN 978-973-7725-28-8
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Transport_feroviar
5. https://www.softrans.ro/transport-feroviar.html

26