Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tot in aceasta perioada in Transilvania, Banat si Bucovina au fost construite linii in lungime de 1.377
km.
Dupa razboiul ruso-romano-turc, Romania, dobandindu-si independenta, are posibilitatea
rascumpararii cailor ferate construite de concesionari si poate incepe un important program de
constructie si extindere a retelei de cai ferate, retea necesara dezvoltarii economice a tarii.
Intre anii 1920-1940, administratia Cailor Ferate Romane a fost obligata sa faca mari eforturi pentru
refacerea patrimoniului distrus in perioada primului razboi mondial, precum si pentru modernizarea caii
ferate romane. In acest context, s-a extins dublarea liniilor la 635 km, s-au construit statii noi care sa
poata asigura manevrarea si formarea trenurilor si s-a reinnoit parcul de material rulant. Tot in aceasta
perioada s-a realizat si s-a dat in exploatare prima centralizare electrodinamica a unei statii de cale
ferata: Gara de Nord.
Instalatia era Thomson - Houston si se remarcase printre primele sisteme aplicate in Europa. A urmat
dotarea a 300 statii cu echipament centralizare electrodinamica. Tot in aceasta perioada s-au construit
350 km de linii noi si s-au inceput lucrarile la mai multe linii care realizau traversarea Carpatilor, dar
care s-au putut finaliza dupa incetarea celui de al doilea razboi mondial.
Pe una din aceste linii, Brasov - Intorsura Buzaului, s-a realizat cel mai lund tunel din tara (tunelul de
la Teliu), in lungime de 4.370 m.
Cel de al doilea razboi mondial a insemnat mari distrugeri de cai ferate si, in mod deosebit, importante
lucrari de arta (peste 1.000 de poduri, 23 de tunele si aproape toate viaductele).
Intre 1960 si 1985 Caile Ferate au beneficiat de fonduri pentru executia unor lucrari de modernizare-
dublare, inlocuirea progresiva a tractiunii pe abur cu cea diesel-electrica, precum si electrificarea
principalelor magistrale.
Totodata, un numar de 660 statii au fost dotate cu echipamente de centralizare electrodinamica, au
fost modernizate depouri si s-au construit cladiri noi pentru calatori. De asemenea, reteaua de linii a
fost extinsa cu aproximativ 1.000 km de linii, in special in zona carbonifera Oltenia, ajungandu-se la o
lungime totala a retelei de linii de 11.430 km, din care 2.986 km linie dubla si 3.870 km de linie
electrificata.
Calea Ferata Romana s-a integrat in sistemul feroviar european o data cu crearea Uniunii
Internationale a Cailor Ferate - UIC in anul 1922.
UIC a fost infiintata ca urmare a propunerii lui Alexandru Perieteanu, director general al Cailor Ferate
Romane, la Conferinta Mondiala Economica din 1921 din Italia, propunere care a pornit de la
necesitatea asigurarii interoperabilitatii feroviare internationale, ce impunea crearea unui organism
international, care sa aiba ca obiect de activitate problemele de interes comun pentru domeniul
feroviar la nivel european.
Calea Ferata Romana in calitate de membru fondator al UIC si, incepand cu anul 1922, de membru
permanent al Comitetului de Geranta al acestei organizatii, care ulterior s-a transformat in Consiliul de
Administratie, s-a implicat tot mai profund in activitatea UIC, activitate ce a urmarit adaptarea la noile
relatii politice si economice din Europa.
Incepand cu anul 1990 cand au disparut barierele dintre estul si vestul continentului si s-au deschis
economiile fostelor tari ale blocului est european, au aparut si continua sa apara mari cereri de
transport atat de marfa cat si de calatori.
Politica de integrare europeana duce la necesitatea dezvoltarii de noi artere de transport, inclusiv de o
retea moderna si interoperabila de cai ferate. Urmare acestei necesitati, planurile strategice ale Uniunii
Europene prevad crearea unei infrastructuri eficiente de transport care pe viitor sa ofere cea mai
rationale varianta de integrare europeana care sa demonstreze ca aceasta integrare functioneaza in
realitate.
Ca urmare a acestor deziderate, la Conferinta de Transport Paneuropean din Creta si cea de la
Helsinki, au fost indentificate si promovate caile de modernizare si de creare a coridoarelor de
transport prioritare ce vor traversa intregul continent european.
Romania, fiind una dintre cele mai stabile legaturi intre nordul, vestul si centrul Europei cu sudul si
estul continentului, sustinuta de modurile de transport (rutier, naval si feroviar), este traversata de trei
din cele zece coridoare de transport, si anume: Coridoarele IV, VII si IX.
In prezent Compania Nationala de Cai Ferate deruleaza un program de modernizare si reabilitare a
infrastructurii feroviare, finantat din fonduri proprii, credite contractate cu BIRD, BERD, precum si
fonduri nerambursabile PHARE, program care in principal vizeaza urmetoarele obiective:
- reabilitarea a 900 km linie prin achizitie de masini si materiale necesare pentru intretinerea caii;
- crearea unui sistem informatic la nivelul retelei pentru gestionarea datelor financiar-contabile;
- modernizarea serviciilor alocate agentilor economici in calitate de operatori feroviari, precum si
persoanelor fizice beneficiare ale transportului pe calea ferata;
- extinderea retelei de transmisii prin cablu cu fibra optica, ca si asigurarea echipamentelor de
transmisie aferente.
Prezentarea Companiei
Reteaua cailor ferate romane este formata, in general, din linii cu ecartament normal, precum si 106
km linii cu ecartament larg.
Lungimea liniilor de cale ferata existente in Romania pe categorii de linii este de 21.050 km linii de
cale ferata desfasurate, din care: 14.245 km linie curenta; 6.805 km linii statii de cale ferata.
Din lungimea totala de linii de cale ferata, 26,57% reprezinta magistrale si 10,10% reprezinta linii
principale.
In anul 1999, activitatea companiei a fost concentrata mai ales pe intretinerea liniilor magistrale
incluse in coridoarele europene de transport feroviar.
In continuare, CFR - SA are un plan de modernizare a infrastructurii feroviare, utilizand pentru aceasta
echipamente noi, precum si solutii speciale pentru constructiile din domeniul feroviar, in scopul maririi
vitezei de circulatie pe liniile magistrale la 160-200 km/h.
In acest sens, in anul 1999 au fost realizate lucrari de investitii care au contribuit la imbunatatirea starii
tehnice a infrastructurii, dupa cum urmeaza:
S-au extins: magistrala de cabluri de fibre optica si reteua magistrala de echipamente de transmisiuni
digitale.
In domeniul telecomunicatiilor:
- telefonie automata CFR;
- telegrafie automata CFR;
- transmisii de date;
- teleconferinta;
- radiocomunicatii pentru comunicatii sol-tren, exploatare si intretinere;
- avizare si informare a publicului calator (sonorizare, ceasoficare, teleafisaj);
- comunicatii specific feroviare de siguranta circulatiei si exploatare in statii de cale ferata, triaje,
depouri, remize si regulatoare centrale de miscare;
- lucrari de instalare si mutari de terminale de telecomunicatii;
- inchiriere de facilitati si utilitati pentru instalarea de suporti de transmisie si echipamente de
telecomunicatii;
- inchiriere de fluxuri de transmisie de 2,34 si 155 Mb/s pe suport de fibra optica.
Urmeaza statia Budila, in apropierea careia se inalta un castel datand din prima jumatate a secolului al
XVIII-lea. Punctul terminus al calatoriei, de la Intorsura Buzaului, ofera o imagine graitoare a
spectaculosului peisaj din zona de curbura a Carpatilor, cu un bogat fond pentru vanat mare - cerbi,
ursi, mistreti, jderi, rasi si tapi rosii.
Turda - Abrud (93 km- cale ingusta)
Este unul din cele mai pitoresti trasee de cale ferata ingusta din Europa. Vagoanele trenului, numit de
localnici "mocanita", erau folosite inca din 1912, in mare parte pentru transportul de marfa si al
lucratorilor din minele Apusenilor. Trenul nu depaseste viteza de 25-35 km/h, oferind turistilor ocazia
de a admira superbele peisaje ale Tarii Motilor, orase incarcate de istorie, ca Abrud si Turda, ultimul
reprezentand una din cele mai vechi localitati din Romania, cladita pe vatra cetatii dacice Potaissa.
Oravita - Anina (33 km- cale normala)
Trenul traverseaza o zona deosebita nu doar prin frumusetea peisajului, ci si prin relieful greu
accesibil strabatut de calea ferata. Folosit initial pentru transportul carbunelui intre Oravita si Anina,
traseul parcurge 143 de curbe, in lungime totala de 22 km, 14 tunele, 10 viaducte si 89 de podete.