Scurt istoric al Cailor Ferate Romane

Caile ferate si-au facut aparitia in Romania, in a doua

jumatate a secolului XIX, cu preponderenta in Banat,
Transilvania si Bucovina.
Prima linie, in lungime de 62,5 km, a fost data in exploatare la
20 august 1854 si era utilizata pentru transportul carbunelui,
legand Oravita de portul Bazias.
Intrucat costurile aferente construirii de cai ferate erau
ridicate, iar fondurile necesare realizarii erau mici, in toate
cazurile constructia acestor cai ferate s-a realizat prin
concesionari, fiind angajate in realizarea acestor obiective
diferite companii straine.
Intre anii 1869 si 1879 aceste companii au construit si
administrat 1.697 km de linii de cale ferata.

Tot in aceasta perioada in Transilvania, Banat si Bucovina au fost construite linii in lungime de 1.377
km.
Dupa razboiul ruso-romano-turc, Romania, dobandindu-si independenta, are posibilitatea
rascumpararii cailor ferate construite de concesionari si poate incepe un important program de
constructie si extindere a retelei de cai ferate, retea necesara dezvoltarii economice a tarii.

Pana la primul razboi mondial a fost construita o

retea de cai ferate in lungime de 2.463 km, principalele
obiective fiind legaturile la frontiere si legaturile la
porturile dunarene, precum si la portul maritim
Constanta. In vederea conectarii portului Constanta la
reteaua feroviara au fost construite, peste Dunare si
Bratul Borcea, trei poduri in lungime totala de 4.088 m,
lucrarea fiind proiectata si realizata in anul 1895 de
catre inginerul roman Anghel Saligny.
La terminarea razboiului, calea ferata avea importante
pagube. Erau necesare noi orientari care sa
corespunda noilor cerinte economice, politice si spirituale, care sa tina cont si de faptul ca se realizase
unificarea tuturor provinciilor tarii.

Intre anii 1920-1940, administratia Cailor Ferate Romane a fost obligata sa faca mari eforturi pentru
refacerea patrimoniului distrus in perioada primului razboi mondial, precum si pentru modernizarea caii
ferate romane. In acest context, s-a extins dublarea liniilor la 635 km, s-au construit statii noi care sa
poata asigura manevrarea si formarea trenurilor si s-a reinnoit parcul de material rulant. Tot in aceasta
perioada s-a realizat si s-a dat in exploatare prima centralizare electrodinamica a unei statii de cale
ferata: Gara de Nord.
Instalatia era Thomson - Houston si se remarcase printre primele sisteme aplicate in Europa. A urmat
dotarea a 300 statii cu echipament centralizare electrodinamica. Tot in aceasta perioada s-au construit
350 km de linii noi si s-au inceput lucrarile la mai multe linii care realizau traversarea Carpatilor, dar
care s-au putut finaliza dupa incetarea celui de al doilea razboi mondial.
Pe una din aceste linii, Brasov - Intorsura Buzaului, s-a realizat cel mai lund tunel din tara (tunelul de
la Teliu), in lungime de 4.370 m.
Cel de al doilea razboi mondial a insemnat mari distrugeri de cai ferate si, in mod deosebit, importante
lucrari de arta (peste 1.000 de poduri, 23 de tunele si aproape toate viaductele).

Incepand cu 1945 s-au facut eforturi deosebite pentru

refacerea distrugerilor, dar nu s-au negijat nici proiecte de noi
linii. Astfel, daca restabilirea circulatiei pe liniile distruse si
refacerea retelei de cai ferate s-au putut incheia la finele anului
1947, consolidarea retelei, lichidarea restrictiilor si finalizarea
celor trei linii incepute inainte de razboi (Salva - Viseu,
Bumbesti - Livezeni si Faurei - Tecuci) s-au incheiat in 1959.
De subliniat ca realizarea celei de a treia traversari a
Carpatilor Meridionali, pe parcursul Jiului, intre Bucuresti si Livezeni, a insemnat construirea a 40 de
tunele si 109 poduri si viaducte, insumand in total 15 km din cei 31 ai intregii linii.

Intre 1960 si 1985 Caile Ferate au beneficiat de fonduri pentru executia unor lucrari de modernizare-
dublare, inlocuirea progresiva a tractiunii pe abur cu cea diesel-electrica, precum si electrificarea
principalelor magistrale.
Totodata, un numar de 660 statii au fost dotate cu echipamente de centralizare electrodinamica, au
fost modernizate depouri si s-au construit cladiri noi pentru calatori. De asemenea, reteaua de linii a
fost extinsa cu aproximativ 1.000 km de linii, in special in zona carbonifera Oltenia, ajungandu-se la o
lungime totala a retelei de linii de 11.430 km, din care 2.986 km linie dubla si 3.870 km de linie
electrificata.

Calea Ferata Romana, in contextul sistemului feroviar european

Calea Ferata Romana s-a integrat in sistemul feroviar european o data cu crearea Uniunii
Internationale a Cailor Ferate - UIC in anul 1922.
UIC a fost infiintata ca urmare a propunerii lui Alexandru Perieteanu, director general al Cailor Ferate
Romane, la Conferinta Mondiala Economica din 1921 din Italia, propunere care a pornit de la
necesitatea asigurarii interoperabilitatii feroviare internationale, ce impunea crearea unui organism
international, care sa aiba ca obiect de activitate problemele de interes comun pentru domeniul
feroviar la nivel european.
Calea Ferata Romana in calitate de membru fondator al UIC si, incepand cu anul 1922, de membru
permanent al Comitetului de Geranta al acestei organizatii, care ulterior s-a transformat in Consiliul de
Administratie, s-a implicat tot mai profund in activitatea UIC, activitate ce a urmarit adaptarea la noile
relatii politice si economice din Europa.
Incepand cu anul 1990 cand au disparut barierele dintre estul si vestul continentului si s-au deschis
economiile fostelor tari ale blocului est european, au aparut si continua sa apara mari cereri de
transport atat de marfa cat si de calatori.
Politica de integrare europeana duce la necesitatea dezvoltarii de noi artere de transport, inclusiv de o
retea moderna si interoperabila de cai ferate. Urmare acestei necesitati, planurile strategice ale Uniunii
Europene prevad crearea unei infrastructuri eficiente de transport care pe viitor sa ofere cea mai
rationale varianta de integrare europeana care sa demonstreze ca aceasta integrare functioneaza in
realitate.
Ca urmare a acestor deziderate, la Conferinta de Transport Paneuropean din Creta si cea de la
Helsinki, au fost indentificate si promovate caile de modernizare si de creare a coridoarelor de
transport prioritare ce vor traversa intregul continent european.
Romania, fiind una dintre cele mai stabile legaturi intre nordul, vestul si centrul Europei cu sudul si
estul continentului, sustinuta de modurile de transport (rutier, naval si feroviar), este traversata de trei
din cele zece coridoare de transport, si anume: Coridoarele IV, VII si IX.
In prezent Compania Nationala de Cai Ferate deruleaza un program de modernizare si reabilitare a
infrastructurii feroviare, finantat din fonduri proprii, credite contractate cu BIRD, BERD, precum si
fonduri nerambursabile PHARE, program care in principal vizeaza urmetoarele obiective:
- reabilitarea a 900 km linie prin achizitie de masini si materiale necesare pentru intretinerea caii;
- crearea unui sistem informatic la nivelul retelei pentru gestionarea datelor financiar-contabile;
- modernizarea serviciilor alocate agentilor economici in calitate de operatori feroviari, precum si
persoanelor fizice beneficiare ale transportului pe calea ferata;
- extinderea retelei de transmisii prin cablu cu fibra optica, ca si asigurarea echipamentelor de
transmisie aferente.

Prezentarea Companiei

Reteaua cailor ferate romane este formata, in general, din linii cu ecartament normal, precum si 106
km linii cu ecartament larg.
Lungimea liniilor de cale ferata existente in Romania pe categorii de linii este de 21.050 km linii de
cale ferata desfasurate, din care: 14.245 km linie curenta; 6.805 km linii statii de cale ferata.
Din lungimea totala de linii de cale ferata, 26,57% reprezinta magistrale si 10,10% reprezinta linii
principale.
In anul 1999, activitatea companiei a fost concentrata mai ales pe intretinerea liniilor magistrale
incluse in coridoarele europene de transport feroviar.
In continuare, CFR - SA are un plan de modernizare a infrastructurii feroviare, utilizand pentru aceasta
echipamente noi, precum si solutii speciale pentru constructiile din domeniul feroviar, in scopul maririi
vitezei de circulatie pe liniile magistrale la 160-200 km/h.

In acest sens, in anul 1999 au fost realizate lucrari de investitii care au contribuit la imbunatatirea starii
tehnice a infrastructurii, dupa cum urmeaza:

- Lucrari asigurate prin finantare de la Bugetul Statului

- Lucrari finantate din venituri proprii:

- Cofinantare la imprumuturi externe:

- imbunatatiri in activitatea feroviara din punctul de trecere a frontierei Giurgiu Nord;
 - modernizarea tipografiei - reamenajare spatii de productie si cai de acces;
- sistemul informatic integrat pentru CF;
- echipamente si software pentru conectarea la reteaua de transmisie date X 25 a birourilor "Mers
de Tren".
- Pregatirea echipamentelor de calcul pentru anul 2000:
- echipamente centrale si reteaua de transmisii date la Sistemul de Vanzare Bilete si Rezervare
Locuri din Gara de Nord;
- sisteme informatice bazate pe prelucrari statistice exploatate pe platforme IBM RS 6000/580
pentru Deconturi in Trafic de Calatori si Marfa.

- Lucrari pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale personalului de exploatare:

- constructii si prelungiri de peroane;
- modernizare de complexe turistice;
- lucrari de protectie a mediului;
- afisaje electronice in statii CF.
Programul de reparatii capitale la infrastructura feroviara a prevazut suma de 1249 miliarde lei, din
care 900 miliarde s-au alocat pentru ramura publica (linii, poduri, zzone de terasament instabil,
tuneluri, instalatii SCB si IFTE) si 319 miliarde pentru cea privata ( linii din statii si triaje, cladiri,
instalatii TTR, masini grele, utilaje).

De asemenea, in anul 1999, au mai fost reconditionate

86 mii traverse de beton si au fost introduse cleme elastice
Vossloh pe o lungime de 129 km de cale, ceea ce a ridicat
lungimea de cale cu aceasta prindere la 475 km.
Pentru modernizarea infrastructurii caii ferate, au fost
initiate, in anul 1999, actiuni in domeniul liniilor, al
aparatelor de cale, instalatiilor de telecomunicatii,
instalatiilor de centralizare electrodinamica si de
electrificare, precum si al masinilor si utilajelor pentru
intretinerea si reparatia liniilor si instalatiilor, dupa cum
urmeaza:
- inceperea introducerii in cale a sistemelor de
prindere elastica;
- uniformizarea tipurilor de aparate de cale;
- extinderea caii fara joante;
- introducerea a noi sisteme de manevrare si asigurare a
acelor din compunerea aparatelor de cale.
S-a continuat inlocuirea parcului de masini si utilaje
grele de cale cu masini mai performante, cu productivitate
ridicata, cum ar fi: masini de introducere mecanizata a
aparatelor de cale in linie, masini de burat
multifunctionale, masini de mare productivitate pentru
ciuruit si profilat prisma de balast, stabilizatoare dinamice,
precum si vagoane specializate pentru transportul aparatelor de cale montate de la producator la locul
de introducere in cale.

S-au extins: magistrala de cabluri de fibre optica si reteua magistrala de echipamente de transmisiuni
digitale.

In ceea ce priveste statiile de cale ferata, in prezent exista:

- 648 statii centralizate electrodinamic;
- 75 statii centralizate electromecanic;
- 233 statii cu instalatii tip SBW;
- 253 statii cu alte tipuri de asigurari.
In privinta instalatiilor de electrificare s-a continuat achizitionarea
instrumentelor pentru masurarea pozitiei geometrice a liniei de contact, s-au
modernizat drezinele pantograf existente, s-a trecut la informatizarea
circuitelor de semnalizare si protectie. Pe total sistem sunt in functiune:
10.688 km linie de contact (5.912 km in linie curenta si 4.776 km in statii), 77 substatii de tractiune
electrica si 724 grupuri electrogene.
In anul 1999:
- in siguranta circulatiei s-au inregistrat in total 116 evenimente, fata de 550 in anul precedent;
- viteza comerciala a fost:
- pentru trenuri de marfa - 42,80 km/h
- pentru trenuri de calatori - 56,04 km/h
- regularitatea trenurilor
Pe feluri de trenuri:
- marfa - 0,00 min. intarziere/100 tren km
- calatori - 1,17 min. intarziere/100 tren km
Parcursul trenurilor de:
- marfa - 28,3 mil. tren - km
- calatori - 69,9 mil. tren - km
Numar de personal - 47.309.

Legatura intre Europa, Asia Centrala si Orientul Mijlociu

Prin asezarea sa geografica, Romania reprezinta o zona de intersectie a magistralelor internationale

de transport pe cale ferata, care leaga atat nordul de sudul Europei, cat si vestul de estul acesteia. La
Coferinta Pan europeana a Transporturilor din Creta, din 1994, s-au stabilit si la conferinta de la
Helsinki, din 1998, s-au reconfirmat coridoarele paneuropene de transport, teritoriul Romaniei fiind
strabatut de trei coridoare, si anume:
- IV Berlin/Nurenberg - Praga - Budapesta - Constanta/Salonic/Istambul (in prezent, exista legatura
ferry-boat peste Dunare; podul va fi luat in discutie daca traficul o va cere);
- VII Dunarea;
- IX Helsinki - St.Petersburg - Moscova/Pskov - Kiev - Liubashevska - Chisinau - Bucuresti -
Dimitrovgrad - Alexandropolis.
Coridoarele IV si IX sunt multimodale, avand componente rutiere si feroviare si incluzand porturi
fluviale si maritime ca noduri si centre de colectare si de distributie intre modurile de transport.
Tot in cadrul Conferintei de la Helsinki setul celor 10 coridoare s-a completat cu patru zone importante
pan europene de transport (PETA), care se axeaza in jurul bazinelor maritime ale urmatoarelor mari:
Marea Mediterana, Marea Neagra, Marea Adriarica/Ionica si zona Barents Euro-Arctica, zone care
sunt considerate ca origini si destinatii pentru importante fluxuri de trafic.
Importanta coridoarelor IV si IX in structura traficului derulat pe reteaua CFR si necesitatea reabilitarii
lor rexida din faptul ca pe circa o cincime din lungimea totala a retelei (1.891 km, din 11.187 km) se
deruleaza aproape o jumatate din traficul total.
In noile conditii geopolitice, zona Caucaz - Asia Centrala capata o relevanta mondiala globala,
apreciindu -se ca aceasta regiune va deveni una dintre cele mai active din lume. In acest sens, exista
o decizie a Uniunii Europene privind deschiderea coridorului de transporturi feroviare si rutiere Europa
- Caucaz - Asia Centrala (TRACECA), cu traversarea pe directia vest-est a Marii Negre si a Marii
Caspice si conectarea acestora cu marile coridoare de transport paneuropene, cu prioritate
coridoarele IV si VII, prin portul Constanta, cel mai mare port al Marii Negre.
Pentru modernizarea retelei proprii in conformitate cu exigentele europene, Romania a semnat mai
multe acorduri privind transporturile feroviare si participa la o serie de proiecte internationale in
domeniu, obligandu-se sa integreze si transportul feroviar in viitoarea Uniune Europeana largita:
Acordul european privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe
(AGTC) a fost incheiat la Geneva la 1 februarie 1991. Romania a aderat la acest acord prin adoptarea
de catre Parlament a Legii nr.8 din 8 martie 1993.
Acordul european pentru marile linii internationale de cale ferata (AGC), semant la 31 mai 1995.
Romania a aderat la AGC prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr.100 din 23 septembrie 1996.
- Proiectul TER. - Intrucat standardele de infrastructura impuse prin acordurile mentionate anterior
sunt mult prea ridicate pentru majoritatea tarilor central si est europene, guvrnele acestora au convenit
implementarea in cadrul acordurilor AGC si AGTC a unui proiect feroviar transeuropean (TER).
Participarea Guvernului Romaniei la proiectul TER (acord intre CEE/ONU si guvernele participante) a
fost decisa prin Legile nr.124/1994 si nr.10/1998.
In acest sens, CFR considera ca obiectiv strategic, pe termen lung, al activitatii de modernizare
asigurarea circulatiei trenurilor de calatori cu viteza maxima de 200 km/h si a trenurilor de marfa cu
viteza maxima de 120 km/h pe tronsoanele care nu cer investitii foarte mari, pe liniile existente, in
trafic mixt de marfa si de calatori. Intr-o prima etapa, aceasta modernizare se va face pentru viteza
maxima de 160 km/h, pentru incadrarea mai rapida in parametrii AGC. Variantele de trasee propuse
de CFR pentru integrarea in reteaua transeuropeana de mare viteza se bazeaza pe traseele
coridoarelor de transport IV si IX, care traverseaza teritoriul Romaniei, respectand si traseele propuse
in cadrul acordurilor internationale AGC si AGTC.
In acest context, sunt in curs de promovare la finantare lucrarile de reabilitare a coridorului IV, cu
prioritate pentru linia: Curtici - Arad - Alba Iulia - Brasov - Bucuresti - Constanta.
Pentru o lungime de 880 km sunt necesare investitii de circa 1.800 milioane USD, fara TVA, dupa
ultimele evaluari ISPCF si ITALFERR, ceea ce conduce la o valoare medie de circa 2 milioane
USD/km, valoare in concodanta cu cele realizate in tarile central europene.
Date fiind urgenta si importanta lucrarilor de reabilitare a acestui traseu feroviar, s-a obtinut finantarea,
printr-un imprumut in valoare de 200 milioane euro de la Banca Europeana de Investitii, a lucrarilor
aferente trnsonului Bucuresti - Brasov (Legea 35/1999), cu termen de finalizare in anul 2003.
Sunt, de asemenea, avansate negocierile pentru finantarea tronsonului Bucuresti - Constanta pe baza
unui credit al Guvernului Japoniei, prin OECF (Overseas Economic Cooperation Fund). Valoarea
totala estimata a lucrarilor, conform studiului de fezabilitate elaborat de ISPCF, este de 526,74
milioane USD. Pentru finantarea lucrarilor s-a adresat o cerere oficiala catre Guvernul Japoniei, prin
Guvernul Romaniei. S-a obtinut acordul de principiu pentru finantarea in anul bugetar cu o suma de
pana la 200 milioane USD, iar proiectul selectat pentru finantare cuprinde sectoarele Bucuresti Nord -
Bucuresti Baneasa si Fetesti - Constanta.
O alta sursa potentiala de finantare a lucrarilor pe tronsonul Bucuresti - Constanta este programul
Instrument for Structural Policies for Pre-Accession ISPA al Uniunii Europene, ci derulare in perioada
2000 - 2006, pentru care vor fi promovate etapizat proiectele necesare. CFR a promovat pentru
finantare prin surse ISPA Bucuresti Baneasa - Fetesti. Proiectul a fost acceptat preliminar, urmand ca,
incepand cu anul 2000, ISPA sa finanteze lucrari pe acest tronson in cadrul unor transe anuale de 50-
70 milioane de euro.

Servicii si Prestatii Oferite Agentilor Economici in calitate de operatori

feroviari, precum si persoanelor fizice

In domeniul exploatarii feroviare:

- conditiile de acces pe infrastructura, precum si legatura intre operatorii feroviari;
- dirijarea circulatiei pe traseele alocate;
- repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara;
- verificarea personalului operatorilor feroviari din punct de vedere al sigurantei circulatiei;
- norme si reglementari privind liniile particulare apartinand operatorilor feroviari.

In domeniul productiei industriale:

SPIACT Craiova
- redresoare si alimentatoare TC;
- amplificatoare audio 200 W,100 W, 25,5 W, 50 W si 6 W;
- antene radio telefon portabil;
- acumulatori 10 AH si 2 AH;
- bobine conectare-deconectare;
- butoane trei pozitii, cu si fara blocaj;
- echipamente de sonorizare;
- prize de diverse tipuri;
- profile izolante tip 40 si 49;
- sisteme de alarma.
SPIACT Arad
- instalatii de sonorizare pentru interior, exterior si mijloace de transport;
- interfoane pentru blocuri, case particulare, cabinete si institutii;
- instalatii de alarma si supraveghere;
- aparate de sudura monofazice;
- transformatoare electrice;
- piese turnate din fonta;
- rezervoare pentru combustibili lichizi;
- injectii mase plastice.
SPIACT Galati
- echipamente electrice pentru vagoane;
- regulatoare de abur;
- electrovalve;
- izolatoare de telecomunicatii;
- instalatii de aer conditionat;
- tamplarie din aluminiu si lemn;
- instalatii pentru incalzit incinte.
SPIACT Brasov
- instalatii de ceasoficare;
- ceasuri analogice de interior si de exterior cu una sau doua fete;
- alimentatoare de diverse tensiuni si tipuri;
- relee auto 24 V si 12 V.
Pentru beneficiarii de linii industriale se asigura:
- autorizarea constructiei;
- incheierea contractului de inchiriere;
- punerea la dispozitie a liniei CF si a instalatiilor aferente in bune conditii de exploatare;
- verificarea periodica a liniilor si instalatiilor prin personalul specializat, conform instructiunilor de
serviciu;
- intocmirea documentatiei de executie pentru constructia liniilor industriale.

In domeniul telecomunicatiilor:
- telefonie automata CFR;
- telegrafie automata CFR;
- transmisii de date;
- teleconferinta;
- radiocomunicatii pentru comunicatii sol-tren, exploatare si intretinere;
- avizare si informare a publicului calator (sonorizare, ceasoficare, teleafisaj);
- comunicatii specific feroviare de siguranta circulatiei si exploatare in statii de cale ferata, triaje,
depouri, remize si regulatoare centrale de miscare;
- lucrari de instalare si mutari de terminale de telecomunicatii;
- inchiriere de facilitati si utilitati pentru instalarea de suporti de transmisie si echipamente de
telecomunicatii;
- inchiriere de fluxuri de transmisie de 2,34 si 155 Mb/s pe suport de fibra optica.

In domeniul lucrarilor de cadastru tehnico-juridic:

- retele geodezice feroviare de sprijin, de precizie in sistem de proiectie stereografic;
- planuri de situatie cadastrale in sistem de coordonate national sau local, in functie de necesitati;
- plan digital cu elementele clasate pentru sisteme geografice informationale;
- documentatii de atestare a dreptului de proprietate conform HG 8347/1991;
- lucrari de granituire si inscriere in cartea funciara;
- extrase de plan cadastral feroviar, la scara 1:1000 sau la alte scari, in functie de necesitati;
- lucrari de evidenta cadastrala pentru societati comerciale feroviare;
- expertiza si asistenta tehnico-judiciara in vederea solutionarii litigiilor imobiliare.

In domeniul instruirii si calificarii profesionale:

MANAGEMENTUL ACTIVITATILOR FEROVIARE
- initiere si perfectionare in management;
- conducerea locurilor de munca;
- management economic;
- politici de marketing in transportul de marfuri;
- managementul proceselor tehnologice in cadrul trasportului de calatori si in activitatea de circulatie si
manevra;
- curs sef de statie, cu examen integral.
TRANSPORTURI FEROVIARE
- specializare in metodologia de instruire;
- integrarea absolventilor cu studii superioare in unitatile de cale ferata;
- politica Companiei in domeniul calitatii prestatiilor;
- protectia mediului;
- protectia muncii;
- curs formare tehnicieni;
- intretinerea si reparatia liniilor CF utilizand tehnica de calcul;
- exploatarea si intretinerea aparatelor de cale, a podurilor CF, terasamentelor de cale ferata si a
instalatiilor SCB si IFTE;
- sisteme computerizate de dirijare a traficului feroviar;
- fibra optica;
- echipamente de transmisie si comutatie digitala;
- tehnologii de exploatare a vagoanelor.
PROBLEME ECONOMICE
- contabilitate informatizata;
- notiuni de baza in finantele SA si piata de capital;
CALIFICARE
- revizor tehnic vagoane;
- mecanic locomotiva;
- mecanic ajutor locomotiva;
- impiegat de miscare cai ferate;
- telegrafist(telex);
- conductor vagon, magaziner comercial;
- acar, franar, manevrant vagoane, pazitor bariera.
INFORMATICA
- formarea in meserii specifice informaticii;
- utilizarea produselor informatice; Word. Excel, Quatro, Word Perfect, Access etc.
LIMBI STRAINE
- limba engleza;
- limba franceza;
- limba germana.

In domeniul exploatarii propriului patrimoniu:

Statiuni pitoresti si hoteluri CFR pentru relaxare
Bucuresti:
Hotel Restaurant Astoria (**) ofera conditii excelente:
- cazare: sapte apartamente, 25 single, 138 duble, aer conditionat, telefon, frigider, televizor color cu
programe prin satelit;
- preparate culinare si bauturi;
- sala de conferinte, telefax, xerox, camera pentru bagaje, parking.
Eforie Nord - renumita statiune de odihna si cura balneara de pe litoralul Marii Negre:
Hotel Restaurant Decebal (**)
- cazare: 32 de camere duble, televizor color cu programe prin satelit;
- preparate culinare si bauturi;
- parking.
Snagov - complex turistic situat la 40 km de Bucuresti, ofera un cadru de agrement deosebit:
- 55 locuri de cazare, in vile si casute situate pe malul Lacului Snagov;
- camping pentru 60-70 de corturi;
- parcare pentru 1.000 de autoturisme;
- piscina in aer liber;
- teren de sport, bar de zi, discoteca.
Vatra Dornei - una din cele mai pitoresti statiuni balneare montane din Romania:
Complexul Hotel Bucovina (**)
- cazare: 100 de locuri dispuse in apartamente si camere, telefon, televizor color, telecablu;
- centrala termica proprie;
- aer conditionat;
- preparate culinare si bauturi;
- bar de zi.

Excursii cu trenuri de epoca pe trasee de cale ferata normala si ingusta:

Targu-Mures - Band - Mihesu de Campie (36 km- cale

ingusta)
Ruta trece prin noua statii, intr-o zona aflata intre dealuri si
campie. Traseul este aproape in intregime rural, printre
atractiile sale numarandu-se faimoasa podgorie de vinuri
albe de la Lehinta, lacurile Taul Zaului si lacul Boilor si
punctele turistice ale Orasului Targu Mures.
Brasov - Intorsura Buzaului (36 km- cale normala)
Traseul porneste de la poalele muntilor Tampa, care
strajuiesc cetatea Brasovului, trece prin comuna Harman,
renumita pentru biserica ridicata aici intre anii 1500-1520, apoi traverseaza rezevatia naturala de pe
Dealul Cetatii.

Urmeaza statia Budila, in apropierea careia se inalta un castel datand din prima jumatate a secolului al
XVIII-lea. Punctul terminus al calatoriei, de la Intorsura Buzaului, ofera o imagine graitoare a
spectaculosului peisaj din zona de curbura a Carpatilor, cu un bogat fond pentru vanat mare - cerbi,
ursi, mistreti, jderi, rasi si tapi rosii.
Turda - Abrud (93 km- cale ingusta)
Este unul din cele mai pitoresti trasee de cale ferata ingusta din Europa. Vagoanele trenului, numit de
localnici "mocanita", erau folosite inca din 1912, in mare parte pentru transportul de marfa si al
lucratorilor din minele Apusenilor. Trenul nu depaseste viteza de 25-35 km/h, oferind turistilor ocazia
de a admira superbele peisaje ale Tarii Motilor, orase incarcate de istorie, ca Abrud si Turda, ultimul
reprezentand una din cele mai vechi localitati din Romania, cladita pe vatra cetatii dacice Potaissa.
Oravita - Anina (33 km- cale normala)
Trenul traverseaza o zona deosebita nu doar prin frumusetea peisajului, ci si prin relieful greu
accesibil strabatut de calea ferata. Folosit initial pentru transportul carbunelui intre Oravita si Anina,
traseul parcurge 143 de curbe, in lungime totala de 22 km, 14 tunele, 10 viaducte si 89 de podete.

Inchiriere, asociere sau locatie de gestiune in toate statiile CFR pentru:

- Spatii comerciale (magazine, chioscuri, fast-food), bufete, cantine, restaurante, spatii publicitare.