Facultatea Transporturi

Specializarea Ingineria Transporturilor – Anul IV

GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR - Lucrarea nr. 4

Prezentarea reţelei de cale ferată din România

Caracteristici principale ale reţelei feroviare din România1

 Lungimea reţelei feroviare este de 10.882 km, din care:

- 2.707 km de linie dublă
- 3.292 km de linie electrificată

 Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune:

- tensiunea de 25 KV
- frecvenţa de 50 hz.

 Lungimea totală a infrastructurii feroviare în exploatare este de 20.730 km, din

care:
- 13.807 km de linii curente şi directe
- 6.923 km de linii în staţii

 Din punct de vedere al echipării suprastructurii căii reţelei CFR, din totalul de
20.730 km linie,
- 4.771 km (23 %) cu suprastructură tip 65,
- 1.813 km (9 %) cu suprastructură tip 60,
- 614 km (3 %) cu suprastructură tip 54,
- 10.395 km (50 %) cu suprastructură tip 49,
- 3.137 km (16 %) cu suprastructură cu tip de şină mai mic de 49.

 Reţeaua CFR este dotată cu 29.541 aparate de cale, din care 20.868 aparţin
infrastructurii publice şi 8.672 aparţin infrastructurii private.

 Instalaţii de siguranţa circulaţiei

- Pe reţeaua feroviară există următoarele echipamente de siguranţa circulaţiei:

- 8 echipamente de centralizare electronică
- 637 instalaţii de centralizare electrodinamică
- 577 instalaţii BLA (Bloc de linie automat)
- 1.073 bariere automate pentru trecerile la nivel

1
http://www.cfr.ro/CFR_new/Rom/statutul_retelei.htm

4 /1
  Lucrări de artă şi terasamente
o Pe reţeaua feroviară există un număr de 18.164 poduri şi podeţe cu o
lungime totală de 144 km, din care 5.055 cu suprastructură metalică, 365
cu suprastructură din beton precomprimat, iar celelalte din beton, beton
armat sau zidărie de piatră respectiv cărămidă.

o Lungimea terasamentelor de cale ferata este de 13.030 km în

exploatare cu un număr de 177 tuneluri de cale ferata cu o lungime totala
de 60 km.

 Conducerea circulaţiei
o În prezent conducerea circulaţiei trenurilor pe reţeaua CFR se
realizează prin intermediul a 23 de regulatoare de circulaţie (RC)
coordonate la nivel regional de 8 Regulatoare de Circulaţie Regionale
(RCR) şi la nivel central de Biroul Central de Coordonare al Traficului
Feroviar (BCCTF) din cadrul Direcţiei Trafic. Activitatea în RC este
asigurată de către operatori de circulaţie care au arondate mai multe
secţii de circulaţie pe care dirijează traficul prin intermediul informaţiilor
primite şi a dispoziţiilor transmise către impegaţii de mişcare din staţii (in
total pe reţea sunt 995 staţii). Datele de circulaţie sunt transmise de către
staţii telefonic sau prin intermediul aplicaţiilor informatice ale sistemului
IRIS (sistemului informatic integrat al căii ferate) care este implementat în
301 staţii, la 18 RC-uri, la toate RCR-urile şi la BCCTF.

Etapele construcţiei reţelei feroviare

Se disting următoarele etape în evoluţia reţelei feroviare din România: 1854 – 1870 –
1880 – 1900 -1920 – 1944 – 1965 – 1990

 De la 1854 la 1870 au fost construite următoarele linii, fără nicio legătură între
ele:
- Anina – Oraviţa – Iam –Baziaş
- Cernavodă – Constanţa
- Bucureşti – Giurgiu
- Episcopia Bihorului – Cluj
- Curtici – Arad – Simeria - Alba Iulia, cu o ramură de la Simeria la
Petroşani;
- Leţcani – Paşcani - Roman, cu o ramură de la Paşcani la Iaşi.

 De la 1871 la 1880 au fost construite

- partea cea mai importantă a liniei Jimbolia - Timişoara – Lugoj - Turnu Severin
– Craiova – Piteşti – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Galaţi –Tecuci –
Mărăşeşti - Roman;
- linia Alba Iulia – Teiuş – Sighişoara – Braşov – Predeal – Ploieşti.

 De la 1881 la 1900 au fost construite

- liniile din platforma Someşeană şi din partea centrală a Transilvaniei, inclusiv
liniile înguste de ăe văile Someşului şi Mureşului;
- linia Buzău - Mărăşeşti (o linie de mare importanţă pentru legăturile pe care le-
a asigurat);
- liniile care conduc spre porturile dunărene: Calafat, Corabia, Turnu Măgurele,
Zimnicea, Călăraşi şi Feteşti, cu podurile Feteşti-Cernavodă. Tot atunci
reţeaua a fost întregită cu liniile de pe Valea Oltului şi Trotuşului, precum şi
linia Dorohoi – Iaşi – Bîrlad - Tecuci.

4 /2
 De la 1901 la 1920 au fost construite
- liniile Bîrlad - Galaţi, Ploieşti -Ţăndărei, Medgidia - Hamangia, Bumbeşti-Tîrgu
Jiu, Ploieşti - Vălenii de Munte, Buzău - Roman, Mărăşeşti - Panciu.

 De la 1920 la 1944, au fost construite

- liniile Constanţa - Mangalia, Hamangia-Tulcea, Caransebeş-Reşita, Ilva Mică -
Vatra Dornei, Bucureşti – Urziceni - Făurei, Ţăndărei - Lunca Dunării, Deda -
Sărăţel;

 De la 1944 la 1990:
- s-au făcut investiţii importante în calea ferată pentru construcţii de linii noi,
electrificarea şi dublarea liniilor;
- prima linie electrificată a fost Bucureşti – Braşov (proiectul începuse în 1913)
- au fost date în circulaţie liniile: Făurei – Tecuci, Ploieşti - Tîrgovişte (cu
ramurile sale de la nord), Bucureşti – Roşiori - Craiova, Salva - Vişeul de Jos,
Bumbeşti - Livezeni, Piatra Neamţ - Bicaz, Tîrgu Jiu - Rovinari şi Suceava-
Păltinoasa.

 După 1990:
- A urmat o perioadă de declin în care nu s-au realizat lucrări de modernizare a
infrastructurii şi nu s-au mai achiziţionat mijloace de transport;
- au fost închise un număr relativ mare de linii - aproximativ 1000-1500 km de
cale ferată, în special linii industriale şi linii cu ecartament îngust, dar şi mai
multe linii din judeţul Timiş;
- în anul 1998 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române a fost reorganizată
în patru instituţii finanţate independent:
 Compania Naţională de Căi Ferate (C.F.R. S.A.), care administrează si
întreţine infrastructura feroviară publică;
 Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători ,(C.F.R. Călători -
S.A.), operatorul naţional de călători;
 Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa (C.F.R. Marfă - S.A.),
operatorul naţional de marfă;
 Societatea Feroviară de Turism (S.F.T. S.A.), efectuează servicii turistice şi
administrează trenurile de epoca.
 Autoritatea Feroviara Română (AFER) care funcţionează sub autoritatea
Ministerului Transporturilor şi reprezintă organismul care reglementează şi
autorizează transportul feroviar în România.

Structura reţelei feroviare din punct de vedere geografic

Aspectul geografic al reţelei feroviare este determinat de relief; din acest punct de
vedere, distribuirea căilor ferate în ţara noastră este circulară, cu legături radiale.
Se deosebesc două inele: unul central şi altul marginal.

 Primul inel se află în partea de mijloc a ţării. Linia urmează văile Mureşului şi
Oltului şi leagă între ele staţiile: Ciceu – Deda - Tîrgu Mureş – Războieni – Teiuş -
Alba Iulia - Vinţul de Jos în bazinul Mureşului, continuându-se prin Sibiu –
Făgăraş – Braşov - Ciceu în bazinul Oltului.

 Al doilea inel este reprezentat printr-o linie care se află de jur împrejurul ţării.
Linia trece prin podişul Transilvaniei nordice, platforma Someşeană, câmpia
Tisei, culoarul Timiş - Cerna, Câmpia Română, lunca Siretului, podişul Sucevei,
Ţara Dornelor. Ea uneşte staţiile Beclean pe Someş – Dej - Baia Mare - Satu

4 /3
 Mare – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj - Turnu Severin – Craiova - Piatra Olt
– Piteşti – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Adjud – Bacău – Roman –
Paşcani – Suceava – Dărmăneşti -Ilva Mică – Salva - Beclean pe Someş.

Legăturile radiale pornesc din Bucureşti către puncte de frontieră şi sunt construite în
general pe văile râurilor. În total sunt opt linii radiale.

Via Mărăşeşti 464 km

SUCEAVA
SATU MARE 5
4 IAŞI
Deda 687km 6
ORADEA Via Oradea 784km
3 Mărăşeşti- Tecuci 408 km
Via Mărăşeşti -Paşcani 462 km
Via Sighişoara 651 km Urziceni -Tecuci 398 km

GALAŢI
ARAD Braşov-Teiuş 621 km
2 Via Braşov-Sibiu 600 km 7
Roşiori-Timişoara 590 km
TIMISOARA Buzău 259 km
1 Roşiori 533km Via Urziceni 229 km
Via Piteşti 575km

Fig.1. Schema liniilor magistrale directoare din România

Via Feteşti 225 km CONSTANŢA
8
 Linia Deda – Sărăţel - BecleanBUCUREŞTI
pe Someş – Salva - Vişeul de Jos - Sighet leagă
reţeaua feroviară cu Ţara Maramureşului; ea urcă pe valea Sălăuţei peste munţii
Vulcanici de la sud de Ţara Maramureşului, la altitudinea de aproape 700 m.

 Linia Războieni – Apahida – Cluj – Oradea - Episcopia Bihorului trece prin pasul
Ciucea dintre bazinele Someşului Mic şi Crişului Repede la circa 500 m înălţime.

 Linia Teiuş - Vinţul de Jos – Simeria – Arad - Curtici urmează valea Mureşului la o
altitudine care scade treptat de la 230 m la 100 m.

 Linia Simeria - Subcetate - Petroşeni - Târgu Jiu-Fliaşi – Craiova - Calafat

reprezintă o ramificaţie a linie din Valea Mureşului, de la Simeria. Ea uneşte valea
Mureşului cu a Jiului trecând peste trecătoarea Merişor, la 730m altitudine.

 Linia Subcetate – Caransebeş - Reşiţa este o ramură secundară care se

desprinde de la Subcetate, unind bazinul Mureşului cu cel al Timişului prin culoarul
Bistrei, a cărui altitudine maximă la staţia de cale ferată Porţile de Fier din nordul
Munţilor Retezat este de 700 m.

 Linia Sibiu - Podul Olt - Piatra Olt – Corabia a fost dezvoltată pe Valea Oltului şi
trece munţii prin trecătoarea Turnu Roşu, la o altitudine de numai 360 m.

 Linia Braşov – Ploieşti – Bucureşti - Giurgiu parcurge Valea Prahovei; linia

străbate trecătoarea Predeal la o altitudine de peste 1050 m. În continuarea liniei
de pe Valea Prahovei este şi linia Ploieşti – Ţăndărei – Feteşti - Constanţa.

4 /4
 Linia Ciceu – Adjud – Mărăşeşti – Tecuci - Galaţi se află pe Valea Trotuşului şi a
Siretului; ea urcă prin trecătoarea Ghimeş înaltă de 1020 m.

Prezentarea magistralelor reţelei feroviare din România

Legendă

Magistrala 200
Magistrala 300
Magistrala 400
Magistrala 500
Magistrala 600
Magistrala 700
Magistrala 800
Magistrala 900

Fig. 2 Magistralele reţelei feroviare din România

Circulaţia trenurilor pe reţeaua feroviară din România este organizată pe nouă

magistrale (fig. 2):

 Magistrala 200
 Staţii principale: Braşov - Podu Olt - Sibiu - Vinţu de Jos - Simeria -
Arad – Curtici (470 km);
 Trece prin judeţele: Braşov, Sibiu, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Timiş,
Arad;
 Linii secundare:
- 200A Teiuş - Vinţu de Jos (29 km)
- 201 Podu Olt - Râmnicu Vâlcea - Piatra Olt (164 km)
- 202 Simeria - Petroşani - Târgu Jiu - Filiaşi (202 km)
- 203 Braşov - Zărneşti (27 km)

4 /5
 - 205 Băbeni - Alunu (41 km)
- 206 Şibot - Cugir (12 km)
- 207 Simeria - Hunedoara (15 km)
- 208 Sibiu - Copşa Mică (45 km)
- 210 Alba Iulia - Zlatna (42 km)
- 212 Ilia - Lugoj (83 km)
- 213 Radna - Timişoara Nord (68 km)
- 214 Livezeni - Lupeni (17 km)
- 215 Arad - Nădlac (52 km)
- 216 Arad - Periam - Sânnicolau Mare - Vălcani (87 km)
- 217 Timişoara Nord - Periam - Nerău (93 km)
- 218 Timişoara Nord - Cenad (78 km)
- 219 Lovrin - Nerău (27 km)
- 221 Filiaşi - Turceni - Rovinari - Târgu Jiu (76 km)

 Magistrala 300
 Staţii principale: Bucureşti Nord - Braşov - Sighişoara - Teiuş -
Războieni - Cluj Napoca – Oradea (647 km);
 Trece prin judeţele: Braşov, Mureş, Alba, Cluj, Bihor;

 Linii secundare:
- 301 Câmpina - Telega (8 km)
- 302 Ploieşti - Târgovişte (52 km)
- 303 I. L. Caragiale - Moreni - Filipeştii de Pădure (28 km)
- 304 Ploieşti Sud - Măneciu (51 km)
- 305 Câmpia Turzii - Turda (9 km)
- 306 Ploieşti Sud - Plopeni - Slănic (44 km)
- 307 Blaj - Târnăveni Vest - Praid (113 km)
- 308 Sighişoara - Odorhei (48 km)
- 309 Turda - Abrud (93 km) Închisa
- 310 Timişoara Nord - Arad - Sântana - Nădab - Ciumeghiu - Oradea
(178 km)
- 311 Huedin - Călăţele (14 km) Închisa - Desfiinţată
- 312 Oradea - Cheresig (23 km) Închisa
- 313 Nădab - Grăniceri (20 km)
- 314a Oradea - Rogoz - Holod (53 km) Închisa
- 314b Holod - Vaşcău (56 km)

4 /6
 - 316 Holod - Ciumeghiu (45 km)
- 317 Arad - Ineu - Gurahonţ - Brad (167 km)
- 318 Ineu - Cermei (14 km)

 Magistrala 400
 Staţii principale: Braşov - Siculeni - Deda - Dej - Baia Mare - Satu
Mare (518 km);
 Trece prin judeţele: Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Bistriţa-
Năsăud, Cluj, Sălaj, Maramureş, Satu Mare;
 Linii secundare:
- 401 Ilva Mică - Salva - Dej - Apahida - Cluj Napoca (131 km)
- 402 Oradea - Săcuieni - Carei - Satu Mare - Halmeu (154 km)
- 403 Braşov - Întorsura Buzăului (36 km)
- 404 Sfântu Gheorghe - Covasna - Breţcu (66 km)
- 405 Deda - Târgu Mureş - Luduş - Războieni (114 km)
- 406 Bistriţa Bârgăului - Sărăţel - Şieu - Luduş (140 km)
- 409 Salva - Vişeu de Jos - Sighetu Marmaţiei (118 km)
- 412 Jibou - Zalău - Sărmăşag - Carei (112 km)
- 413 Săcuieni - Sărmăşag (87 km)
- 417 Satu Mare - Bixad (52 km)
- 418 Ilva Mică - Rodna (21 km)
- 421 Valea lui Mihai - Nyrabrany (9 km)
- 422 Carei - Agerdomajor (9 km)
- 423 Berlibas - Sighetu Marmaţiei - Teresva (63 km)

 Magistrala 500
 Staţii principale: Bucureşti - Ploieşti Sud - Adjud - Paşcani - Suceava –
Vicşani (488 km);
 Trece prin judeţele: Ilfov, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ,
Iaşi, Suceava;
 Linii secundare:
- 501 Adjud - Comăneşti - Ghimeş - Siculeni (150 km)
- 502 Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică (191)
- 504 Buzău - Nehoiaşu (73 km)
- 507 Mărăşeşti - Panciu (18 km)
- 509 Bacău - Piatra Neamţ - Bicaz (86 km)

4 /7
 - 510 Dolhasca - Fălticeni (26 km)
- 511 Vereşti - Botoşani (44 km)
- 512 Leorda - Dorohoi (22 km)
- 513 Suceava - Gura Humorului (45 km)
- 514 Vama - Moldoviţa (20 km)
- 515 Dorneşti - Gura Putnei - Putna - Nisipitu (59 km)
- 516 Floreni - Dornişoara (22 km)
- 517 Paşcani - Târgu Neamţ (31 km)
- 518 Dorneşti - Siret (16 km)

 Magistrala 600
 Staţii principale: Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iaşi –
Ungheni (395 km);
 Trece prin judeţele: Ilfov, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ,
Iaşi, Suceava;
 Linii secundare:
- 603 Bârlad - Fălciu Nord - Prut (82 km)
- 604 Crasna - Huşi (33 km)
- 605 Roman - Buhăieşti (71 km)
- 606 Iaşi - Târgu Frumos - Paşcani (76 km)
- 607 Iaşi - Hârlău (64 km)
- 608 Iaşi - Dângeni - Dorohoi (154 km)

 Magistrala 700
 Staţii principale: Bucureşti - Urziceni - Făurei - Brăila - Barboşi - Galaţi
(229 km);
 Trece prin judeţele: Brăila, Buzău, Galaţi, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea;

 Linii secundare:
- 701 Ploieşti Sud - Urziceni - Slobozia - Ţăndărei (146 km)
- 702 Buzău - Făurei - Ţăndărei - Feteşti (129 km)
- 703 Galaţi - Bârlad (107 km)
- 704 Mărăşeşti - Tecuci - Barboşi - Galaţi (104 km)

 Magistrala 800
 Staţii principale: Bucureşti - Ciulniţa - Feteşti - Medgidia - Constanţa -
Mangalia (268 km);

4 /8
  Trece prin judeţele: Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa;

 Linii secundare:
- 801 Bucureşti (Obor) - Titan (Sud) - Olteniţa (79 km)
- 802 Slobozia - Călăraşi (Sud) (44 km)
- 803 Medgidia - Negru Vodă (58 km)
- 804 Medgidia - Tulcea (144 km)

 Magistrala 900 (iniţial a fost magistrala 100)

 Staţii principale: Bucureşti - Roşiori - Craiova - Filiaşi - Caransebeş -
Lugoj - Timişoara (533 km);
 Trece prin judeţele: Ilfov, Teleorman, Dâmboviţa, Dolj, Olt, Caraş-
Severin, Mehedinţi, Timiş;
 Linii secundare:
- 901 Bucureşti Nord - Titu - Piteşti - Costeşti - Slatina - Piatra Olt - Balş -
Craiova (250 km)
- 902 Bucureşti Progresu - Giurgiu (61 km)
- 903 Videle - Giurgiu (66 km)
- 904 Titu - Târgovişte - Pietroşiţa (67 km)
- 905 Goleşti - Câmpulung (55 km)
- 906 Piteşti - Curtea de Argeş (38 km)
- 907 Roşiori Nord - Costeşti (64 km)
- 908 Roşiori Nord - Turnu Măgurele (50 km)
- 909 Roşiori Nord - Alexandria - Zimnicea (78 km)
- 910 Piatra Olt - Caracal - Corabia (74 km)
- 912 Craiova - Calafat (108 km)
- 913 Golenţi - Poiana Mare (7 km)
- 914 Strehaia - Motru (31 km)
- 915 Caransebeş - Reşiţa Sud (43 km)
- 916 Lugoj - Buziaş - Gătaia - Jamu Mare (84 km)
- 917 Caransebeş - Bouţari (37 km)
- 918 Timişoara Nord - Buziaş
- 919 Timişoara Nord - Jimbolia - Kikinda (Serbia) (58 km)
- 920 Jebel - Liebling (10 km)
- 921 Jebel - Giera (33 km)
- 922 Timişoara Nord - Jebel - Voiteni - Gătaia - Berzovia - Reşiţa Sud (98
km)
- 923 Berzovia - Oraviţa (59 km)
- 924 Oraviţa - Iam (27 km)

4 /9
 - 925 Oraviţa - Anina (33 km)
- 926 Timişoara Nord - Cruceni (49 km)
- 927 Cărpiniş - Ionel (31 km)
- 928 Jimbolia - Lovrin (27 km)
-
 Magistrala 1000
 Staţii principale: Bucuresti – Buftea – Periş – Brazi - Ploiesti Sud/Vest
(59 km);
 Trece prin judeţele: Ilfov, Prahova;

Prezentarea regionalelor reţelei feroviare din România

Reţeaua căilor ferate din România este împărţită şi administrată în opt regionale
descrise în tabelul1.

Tab. 1. Descrierea limitelor regionaleleor de cale ferată

Regionala de care
Graniţe de regionale Staţia de frontieră
aparţine
Bucureşti - Constanţa - Lehliu - Constanţa
- Constanţa - Broşteni - Bucureşti
- Galaţi - Urziceni - Bucureşti
- Galaţi - Manasia - Galaţi
- Galaţi - Valea Călugărescă - Bucureşti
- Braşov - Predeal - Braşov
- Craiova - Goleşti - Craiova
- Craiova - Videle - Bucureşti

Craiova - Braşov - Podu Olt - Braşov

- Timişoara - Livezeni - Timişoara
- Timişoara - Orşova - Timişoara

Timişoara - Braşov - Şibot - Braşov

- Cluj - Ciumeghiu - Cluj
Cluj - Braşov - Războieni - Braşov
- Braşov - Deda - Braşov
- Iaşi - Ilva Mică - Cluj

Iaşi - Galaţi - Adjud - Galaţi

Galaţi - Braşov - Ghimeş - Galaţi
- Iaşi - Tecuci - Galaţi
- Iaşi - Bârlad - Iaşi
- Constanţa - Ţăndărei - Constanţa

4 /10
Braşov - Bucureşti - Predeal - Braşov
- Craiova - Podu Olt - Braşov
- Timişoara - Şibot - Braşov
- Cluj - Războieni - Braşov
- Cluj - Deda - Braşov
- Galaţi - Ghimeş - Galaţi
Constanţa - Bucureşti - Lehliu - Constanţa
- Bucureşti - Broşteni - Bucureşti
- Galaţi - Ţăndărei - Constanţa

4 /11