Istoria Muzeului C.F.R.

Ideea înființării unui Muzeu al Căilor Ferate Române l-a preocupat foarte mult pe dl.
General Mihail Ionescu, fost Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al
Căilor Ferate Române, cât și pe dl. Inginer Ion Macovei, Director General C.F.R., ce a pus la
dispoziție toate mijloacele necesare pentru desăvârșirea operei.
Dl. Ing. Insp. General Theodor Balș, primul care încă din 1924 s-a gândit să păstreze
pentru posteritate tot ceea ce ar putea constitui un document istoric cu privire la nașterea și
dezvoltarea căilor noastre ferate, a salvat de la dezmembrare câteva tipuri reprezentative ale
materialului nostru rulant, ca: locomotiva 43 "Călugăreni", dintre primele 6 locomotive, care au
circulat pe linia București - Giurgiu (1869); locomotiva 103 "România", din prima serie de
locomotive Strussberg (1869 - 1870); locomotiva 683 "Tighina" din primele care au circulat între
Cernavodă - Constanța (1860), etc.
În vederea strângerii de noi documente și materiale ce vor fi expuse într-un viitor muzeu
feroviar românesc, încă din luna mai 1931 administrația CFR trimite un act în teritoriu către toți
furnizorii căii ferate. Acest act prezenta propunerile de organizare a noului muzeu pentru ca toți
furnizorii să știe că pot contribui la acesta.
Mai târziu, în 1937, după înființarea Direcției de Studii, dl. Ing. V. Mișicu depunea toată
stăruința pentru concretizarea Muzeului C.F.R. și obținea autorizația binevoitoare a Direcției
Generale C.F.R., astfel că în foaia oficială 973 din 16.09.1937 apărea primul ordin program de
înființare a Muzeului C.F.R. La Direcția de Studii, dl. Mișicu a găsit un grup de colaboratori,
printre care d-nii Ingineri H. Cușută și O. Vătășan, care cercetau arhivele C.F.R. ale Academiei
Române, ale Ministerului de Comunicații, Arhivele Statului, etc. și adunau date asupra trecutului
C.F.R. și copiau documente. Dar și personalul C.F.R., activ și pensionat, a înțeles apelul făcut
prin publicații și prin conferința ținută la Cercul Inginerilor C.F.R. de dl. Ing. V. Mișicu la
09.05.1938, contribuind cu obiecte foarte interesante.
Astfel, în data de 10 iunie 1939 ia naștere în adevăratul sens al cuvântului primul muzeu
cu specific feroviar din România, denumit în acea perioadă și ,,Muzeul ceferiștilor". Muzeul a

1
fost deschis în zona stadionului Giulești având exponate sub tribunele acestuia dar și în curtea
stadionului.
Obiectele erau expuse într-o sală de sub tribuna Stadionului Giulești, ce avea 45 m
lungime, 18 m lățime și 9 m înălțime. O parte din materialul rulant, care nu a încăput în sală, a
fost expus pe liniile din parcul stadionului. În 1939 se estima că în viitor Gara Filaret, prima gară
din București (1869), va fi transformată în muzeul C.F.R., așa cum s-a procedat și în Apus, unde
gările situate prea central au fost scoase din folosință. Odată cu aceste obiecte au fost prezentate
și unele fotografii cu vederi din muzeu și cu câteva dintre cele mai importante relicve și
documente, urmate de o enumerare a unor alte obiecte interesante care încă nu fuseseră
reproduse fotografic:

1. Relicve și documente în legătură cu linia București - Giurgiu:

a) Locomotiva 43 "Călugăreni" (1869) care, pusă în stare de funcționare, a defilat cu
3 vagoane de călători din acceași epocă, reconstruite după desene.
b) Adresa din Decembrie 1866 a cetățenilor din Giurgiu către Președintele Camerei
prin care cereau să nu se construiască linia ferată (fotocopie după un act din
Arhivele Statului).
c) Decretul de prezentare în Cameră a proiectului de lege de concesionare a căii
ferate București - Giurgiu, semnat în 1865 de către Domnitorul Alexandru Ioan
Cuza (fotocopie după un act din Arhivele Statului).
d) Decretul de prezentare în Cameră a convenției adiționale cu antrepriza Staniforth și
Barkley pentru construirea liniei ferate București - Giurgiu, semnat de Domnitorul
Carol I la 14.12.1866 (fotocopie după un act din Arhivele Statului).
e) Ordinul de Serviciu Nr. 2 (în limba franceză) din 20.10.1869, de punere în
circulație a trenurilor între București și Giurgiu (fotocopie).

2. Relicve și documente în legătură cu linia Lemberg - Cernăuți - Iași:

2
 a) Decret de prezentare în Cameră a proiectului de înființare a Căilor Ferate Lemberg
- Galați, semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în București la 06.03.1862
(fotocopie după un act din Arhivele Statului).
b) Chitanța Principesei Elena Cuza către Compania constructoare a Căii Ferate
Lemberg - Iași din 07.11.1973 pentru 2.230 de galbeni (prețul exproprierii a 32 ha
din moșia Ruginoasa - document original din Arhivele C.F.R.).
c) Act de cesiune a unei părți din moșia Mircești de către poetul Vasile Alecsandri
pentru construirea Căii Ferate Lemberg - Cernăuți, din 22.04.1872 cu condiția de a
se face stație pe moșie (document original din Arhivele C.F.R.).
d) Gara Iași, 1870 (pictură în ulei).

3. Relicve și documente în legătură cu linia Constanța - Cernavodă:

a) Locomotiva 683 "Tighina" (1860), una din primele 8 locomotive engleze de pe
linia Cernavodă - Constanța.
b) Acte de concesiune a liniei Constanța - Cernavodă, purtând firmanul Sultanului și
semnătura lui Trevor Barcley, 01.09.1857 originale pe pergament cu sigilii, scrise
în limbile turcă și franceză (din Arhivele C.F.R., caiet de 18 foi).
c) Planul cu liniile și proprietățile Companiei portului Constanța (originale în limba
turcă din Arhivele C.F.R.).
d) Două cupoane de șine tip Brunel, cu care s-a construit calea ferată Cernavodă -
Constanța în 1857 - 1860.
e) Fotografia Gării Constanța (1860) și a atelierelor Constanța (1865).
f) Nitul de argint bătut la podul de peste Dunăre de Regele Carol I, cu ocazia
inaugurării acestei lucrări în 1895 ce purta cifrul regal (model din aliaj care a servit
la încercarea buterolei, donat de d-na Șeicărescu din Buzău).

4. Bilete de călătorie cu diligența din anii 1865 - 1868; s-au expus asemenea bilete între
București - Zizin, București - Brașov, Brașov - Sibiu și Brașov - Timișoara, pe numele
d-lui Ciurcu (donate de dl. Ing. Insp. Gen. G. Panaitopol).
5. Material rulant:

3
 a) Primul vagon - salon al Regelui Carol I (1879) pe trei osii, luminat cu sfeșnice cu
lumânări, având decorațiuni interioare și exterioare bogate, precum și cifrul regal în
bronz aurit (expus în sală).
b) Prima locomotivă de cale îngustă 001 "Lespezi", de pe linia Crasna - Huși (1884),
care a funcționat până în anul 1937 când linia a fost normalizată (expusă în sală).
c) Vagon clasa I și II, 00605 (1885) de pe linia de cale îngustă Crasna - Huși, dintre
primele care au circulat pe acea linie, având încălzire cu aer cald May - Pape, cu
alimentarea focului din afară (expus în sală).
d) Vagoanele 62 sufragerie și 64 bucătărie pe 3 osii, ale trenului Regal din timpul
Regelui Carol I (expuse în parc).
e) Locomotiva 20 "Racova" (1886), prima locomotivă pentru trenuri accelerate tip
"Orléans" care a condus trenul fulger de pe vremuri cu 95 km/h (expusă în sală).
f) Locomotiva 597 "Ocna" (1890), prima locomotivă din seria 597 - 680, pentru
trenuri de marfă pe linii cu profil ușor (expusă în parc).
g) Plugul de zăpadă 615, unul din plugurile simple, împinse de locomotive (expus în
parc).
h) Plugul de zăpadă mecanic 628, construit în 1931 în Suedia (expus în parc).
i) Automotorul 125 cu motor cu benzină "De Dion Bouton" și transmisie electrică,
unul din cele 7 construite la Arad în 1906 de către fabrica Johann Weitzer,
redenumită ulterior Astra. Automotorul a circulat până în 1938 (expus în parc).
O parte din vagoanele și locomotivele rezervate pentru Muzeul C.F.R. nu au putut
fi expuse din lipsă de locuri; ele au fost păstrate însă pentru momentul în care va
exista posibilitatea ca ele să-și ocupe locurile binemeritate.

6. Ordin în limba germană și română din aprilie 1873 - se expunea un ordin al

"Societății Acționarilor Căilor Ferate Române" prin care pictorul Szatmari era
însărcinat cu fotografierea stațiilor și podurilor pentru a forma un album care sa fie
trimis la expoziția din Viena; s-au expus 3 fotografii ce reprezentau: locomotiva L.C.I.
55 "Porumbelu" a trenului de călători din stația Roman, locomotiva 56 "Curierul" și
altele în reparații la Atelierele Pașcani; Locomotiva 33 "Mihăileni" a trenului de marfă

4
 (donate de d-na Ortansa Szatmani). Alte 3 fotografii au fost expuse și reprezentau Gara
Filaret, Gara Botoșani și Gara Fălticeni (1873).

7. Căile Ferate Române în timpul Războiului de Independență din 1877-1878 – se

expuneau 16 fotografii: una se referea la sosirea Marelui Duce Nicolae al Rusiei în
Gara de Nord și celelalte vederi ale liniei de război Frățești - Zimnicea (fotocopii după
colecția Academiei Române).

8. Acte de serviciu și decrete din anii 1887 – 1908 - se expuneau actele d-lui Ing. Emil
Miclescu, fost Director General C.F.R., printre care și un decret de decorație rusă din
1878 (donate de dl. Ing. St. Miclescu).

9. Cupoane de șine din diferite epoci, începând cu 1864.

10. 4 pompe vechi - s-au expus asemenea pompe de la castelele de apă din stațiuni, 2
dintre primele folosite pe linia Lemberg - Iași și 2 de pe alte linii.

11. Documentele de la construcția liniei Ploiești – Predeal - planuri, telegrame, rapoarte,

oferte, inventare, foi de plată și meniuri de la inaugurarea din Sinaia din anii 1876 -
1878 (donate de dl. Avocat D. Cepescu).

12. Fotografii cu vederi din Atelierele București – Nord - aceste ateliere au fost
construite în 1872 și demontate în 1931 din motive urbanistice.

13. Fotografii cu Căile Ferate Române din timpul primului război mondial:
a) Fotografii ce reprezentau armamentul fabricat în Atelierele C.F.R. (donate de dl.
Ing. E. Mitescu)
b) Fotografii ce reprezentau Atelierele Galați lucrând sub bombardamentul inamic,
rapoarte, ordine, bonuri de rechiziție, etc. (donate de dl. Ing. V. Mișicu).
c) Fotografii ce reprezentau distrugerile cauzate Căilor Ferate din Bucovina (donate
de dl. Ing. G. Miulescu).

5
 14. Biroul Inginerului Th. Dragu, întemeietorul Serviciului de Ateliere și Tracțiune și
inventatorul pulverizatorului de păcură din anul 1902.
15. Cutia de grăsime (1909) și pulverizatorul de păcură (1905) inventate de Ing. Gh.
Cosmovici - numeroase documente, cărți, broșuri, planuri, uniforme vechi, fotografii,
etc.

16. Timbrele jubiliare ale Ceferiadei din 1939

Ca în toate ocaziile festive mari, Direcția Generală P.T.T. a emis pentru
comemorarea
jubileului de 70 de ani C.F.R., o serie de timbre poștale care au rămas în circulație
timp de 48 de ore. Mărcile au fost tipărite după desene fin stilizate realizate de dl.
Arhitect Nedelescu. Marca de 1 leu reprezenta o locomotivă tip vechi în comparație cu
o locomotivă tip modern (142) și un automotor; marca de 4 lei reprezenta o
locomotivă modernă (142); cea de 5 lei reprezenta o locomotivă de tip vechi
"Călugăreni" și Gara Filaret, cea mai veche gară a Bucureștiului; marca de 12 lei
reprezenta un automotor modern trecând peste un pod metalic, iar cea de 15 lei
perspectiva Palatului Administrativ C.F.R.
Execuția acestor timbre a fost făcută într-o admirabilă armonie de culori, ele fiind
destinate îmbogățirii colecției filateliștilor amatori, care s-au grăbit să isprăvească
întregul stoc chiar din primele ore de la apariție.

Reprezentanța pentru România a „Companiei Internaționale a vagoanelor

cu paturi și a marilor exprese române”

6
 Această instituție care lucra în strânsă legătură cu Administrația Căilor Ferate Române a
ținut să ia parte la festivități expunând material rulant. Vizitatorii au putut constata astfel ultimele
perfecțiuni tehnice realizate la vagoanele cu paturi și vagoanele restaurant pentru a i se asigura
călătorului un drum cât mai plăcut.
Presa, a IV-a putere în Stat, a fost întotdeauna auxiliarul prețios al tuturor creațiilor. Cu
ocazia festivităților, scriitori și ziariști de frunte au ținut să însemneze personal evenimentul,
fixând pentru generațiile următoare de angajați C.F.R. un admirabil omagiu adus muncii
încordate și disciplinate a personalului uneia dintre cele mai mari Instituții ale țării.
Pe lângă Direcția Generală C.F.R. funcționa un serviciu de presă sub conducerea
publicistului Ion Maxim. Acest serviciu avea sarcina de a informa conducerea generală despre tot
ce se publica în presă, precum și de a coordona informațiile zilnice ce reieșeau de la C.F.R. în
legătură cu întreaga activitate feroviară română.
Redactorii marilor cotidiane erau de mulți ani acreditați pe lângă Admninistrația C.F.R.
Ei erau de fapt informatorii opiniei publice și colaborau prin importantele ziare ale căror
reprezentanti erau, la punerea în valoare a tuturor realizărilor în domeniile atât de variate ale
activității C.F.R. Ziariștii acreditați pe lângă Administrația C.F.R. erau: C. Ștefănescu - Fulga
(redactor al ziarului „Universul”), Constantin Petrescu (Directorul ziarului C.F.R. „Manevra” și
redactor al ziarelor „Semnalul” și „Jurnalul”), George Manta (redactor al ziarelor „Argus”,
„Timpul” și al agenției „Rador”), Nicolae Negulescu (redactor al Ziarului „Curentul”), Dr.
Armenag Mirahorian (redactor al ziarului „România”) și Simicel Simionescu (redactor al ziarului
„Ordinea”).
În timp ce avioanele C.F.R. străbăteau văzduhul, pe terenul stadionului a urmat defilarea
personalului C.F.R. avându-l în frunte pe dl. Ing. Insp. General Ion Macovei, Director General
C.F.R., urmat în linia a doua de d-nii: Ing. Insp. Generali George Panaitopol, Traian Pârvu și Dr.
Aron Pușcariu, subdirectori generali C.F.R.
Evenimentul a luat sfârșit la orele 1300, moment în care toți cei prezenți, incluzând Înalta
Asistență, au părăsit festivitatea. În jurul orelor 1330, în saloanele restaurantului Athénée-Palace,
Administrația C.F.R. a oferit un dejun în onoarea vizitatorilor străini, reprezentanți ai căilor
ferate europene.

7
 După programul serbărilor oficiale, reprezentanții căilor ferate străine au făcut două
excursii una pe Valea Prahovei și alta pe Dunăre. Primă excursie a avut loc în data de 11 iunie
1939. Grupul de reprezentanți ai căilor ferate străine, împreună cu membrii de familie ce i-au
însoțit, au plecat spre Sinaia cu un tren special Pullman și au vizitat Castelul Peleș, după care
conform programului stabilit drumul a continuat spre localitatea Brazi unde au vizitat rafinăria
Creditul Minier. În ziua de 12 iunie 1939, oaspeții au vizitat întreprinderile Malaxa din
București, una din cele mai importante industrii metalurgice românești. În aceeași zi, cu un tren
special Pullman, reprezentanții administrațiilor căilor ferate străine, însoțiți de dl. Inginer
Inspector general Ion Macovei și de domnii ingineri inspectori generali George Panaitopol și
Traian Pârvu precum și de câțiva directori centrali C.F.R. au plecat spre malurile Dunării.
În ziua de 4 aprilie 1944, Muzeul Căilor Ferate ca și alte obiective feroviare au fost
bombardate. Din păcate, multe dintre exponatele de valoare au fost distruse. Deși înființat de
scurt timp, muzeul avea să fie astfel închis.
În anii ‘50, apare din nou ideea înființării unui muzeu feroviar în România. Pentru acest
muzeu, CFR va folosi o clădire aflată în imediata vecinătate a stației Gara de Nord.
Această clădire avea să fie reamenajată și complet renovată pentru viitorul muzeu, aspectul ei
fiind total schimbat. În această clădire funcționează și azi Muzeul Căilor Ferate.
Fiind redeschis în perioada stalinistă când România era puternic sovietizată exponatele
acestui muzeu nu reflectau istoria căilor ferate de pe teritoriul nostru ci mai degrabă realizările
Uniunii Sovietice. Deschiderea acestui muzeu a avut un scop mai mult propagandistic, specific
perioadei, întrucât despre căile ferate erau puține materiale de valoare istorică. În schimb, erau
prezentate activități privind lupta de clasă a proletariatului. Nu putem uita că aici a fost
prezentată și ușa de la celulă unde a fost deținut președintele comunist Gheorghe Gheorghiu Dej,
dar și alte aspecte mai puțin legate de activitatea feroviară. Se poate observa din imagini cât de
rigide erau grupurile în care toți vizitatorii erau în uniforme feroviare și ascultau ,,cu interes"
prețioasele explicații.
După terminarea acestei epoci întunecate, muzeul este din nou închis pentru reamenajare.
Odată cu aniversarea liniei București Filaret Giurgiu, muzeul este redeschis în același loc
și astfel, în 31 octombrie 1969 revine la activitatea muzeistică în cel mai adevărat sens al
cuvântului. În afara sălilor de expunere va fi adusă și locomotiva ,,Călugăreni” împreună cu trei
vagoane de călători pe două osii.

8
 Anii ce au urmat după 1989 nu au adus mari schimbări în activitatea muzeului. Au intrat
în patrimoniul muzeului puține exponate și sălile de expunere au fost menținute cu eforturi să fie
deschise publicului, fiind necesare numeroase lucrări de renovare.
După anul 2010, muzeul intră din nou în atenție și astfel apar noi exponate și se începe
reamenajarea și regândirea sa. Prima sală reamenajată a fost sala nr. 3 pentru a primi cel mai
ambițios proiect al muzeului de până acum. Astfel, aici a fost construită cea mai mare dioramă
feroviară din țară. Prin dimensiunile sale de 14 x 4 metri, această dioramă este cea mai mare de
pe teritoriul României şi a fost proiectată să atragă un numeros public, ceea ce se poate observa
și prin creșterea numărului de vizitatori de peste 10 ori în ultimii ani. Diorama este construită la
scara 1:87 (H0) şi este realizată pentru a reproduce calea ferată din România în cât mai multe
ipostaze : linii de câmpie, linii în zone muntoase, staţii, depou de locomotive, linie dublă şi
electrificată, linie simplă şi neelectrificată, linie de ecartament îngust, poduri, viaducte, păduri
etc. Diorama este echipată cu sistem de semnalizare identic cu cel de la CFR şi funcţionează
după aceleaşi principii ca în realitate. Echipamentele de semnalizare cât şi electrificarea liniilor
sunt realizate exact la scară pentru prima dată în România după sistemele din realitate. Întreg
complexul feroviar al dioramei este comandat şi supravegheat de un calculator care comanda
întreaga dioramă.
Tot în această etapă, muzeul a fost dotat cu numeroase spaţii de expunere și au fost
restaurate numeroase exponate. Vechile vitrine, uzate fizic şi moral, au fost înlocuite cu seturi
noi de vitrine iluminate, acestea fiind realizate unitar pentru fiecare sală, în baza unui proiect de
design. Astfel sălile de expunere au un aspect luminos, plăcut şi exponatele sunt mai bine puse în
valoare.
În aceeaşi idee, sălile de expunere 1 şi 2 au fost renovate integral. A fost întocmit un
proiect de amenajare interioară în care s-a ţinut seama de specificul muzeului cât şi de
transpunerea publicului în atmosfera feroviară. În prezent, aceste săli sunt primitoare, luminoase
şi scot în evidenţă mai bine exponatele.
Ca elemente de noutate, începând cu anul 2015 vizitatorii pot viziona filme vechi
feroviare şi pot călători imaginar pentru câteva clipe în atmosfera unor compartimente de tren de
odinioară.

9
 Evenimente organizate și realizări ale Muzeului Căilor Ferate

1. Prezentarea activităţii Muzeului Căilor Ferate la Academia Română, în cadrul expunerilor

organizate de Comitetul Român pentru Istoria Filozofiei şi Ştiinţei.

În toamna anului 2009, în cadrul Academiei Române a avut loc sesiunea anuală de
comunicări ştiinţifice a academiei, prilej cu care a fost făcută o prezentare a muzeului şi a
realizărilor sale. Prezentarea a cuprins numeroase documente istorice şi fotografice precum şi
planurile de viitor privind dezvoltarea actvitatii de muzeistică feroviară din România.

2. Lansarea machetei locomotivei 060 EA la scara 1:87.

În anul 2010, în cadrul Muzeului Căilor Ferate a avut loc lansarea primului model de
locomotivă 060 EA la scara 1:87. După peste 70 de ani de existenţă a modelelor de tren la
această scară standardizată, a fost realizat primul model profesional al acestei locomotive
româneşti. Pasionaţii, colecţionarii, cât şi publicul larg din România, pot de la acea dată să se
bucure de prima locomotivă românească realizată profesional, la nivelul normelor occidentale în
domeniu.

3. Vernisajul cărţii ,,Locomotiva 060 EA – 40 de ani de la fabricarea primei locomotive

electrice în Romania”

În toamna anului 2010, în cadrul Muzeului Căilor Ferate a avut loc vernisajul cărţii
,,Locomotiva 060 EA – 40 de ani de la fabricarea primei locomotive electrice în România” prilej
cu care a fost lansată prima carte care tratează din punct de vedere istoric aceasta celebra serie de
locomotive din România. Cu această ocazie publicul se poate documenta şi afla numeroase
amănunte istorice legate de aceste locomotive care până la apariţia cartiii erau mai puţin
cunoscute, lucrarea cuprinzând şi numeroase mărturii ale feroviarilor ce în acea perioadă au
participat la implementarea acestor locomotive în România.

10
 4. Renovarea sălii Nr. 1 a Muzeului Căilor Ferate

În cursul anului 2011, în limita bugetului alocat, Muzeul Căilor Ferate a început un amplu
proces de reparaţii, reamenajări şi restaurări. În acest sens, muzeul a renovat sala Nr. 1 de
expunere cu refacerea zugrăvelii, a instalaţiei electrice, a feresterlor, curăţarea şi şlefuirea
marmurei (care nu mai fusese şlefuită încă din anii ’50). Au fost înlocuite panourile de
prezentare realizate în perioada de dinainte de 1989 cu obiecte de valoare istorică. Aceste obiecte
au fost ,,scoase la lumină” de restauratori specializaţi şi redate publicului care acum pot vedea
aceste obiecte la adevărata lor valoare şi sunt prezentate la nivel de muzeu.

5. Construcţia celei mai mari diorame feroviare din România

În ciudă crizei economice prin care trecem în prezent, Muzeul Căilor Ferate a găsit
resursele financiare şi umane necesare pentru a realiza o dioramă feroviară demnă de un muzeu
european. În acest sens s-a realizat cel mai laborios proiect de acest fel din România.

Diorama feroviară realizată este o machetă la scara 1:87 care reprezintă mai multe trasee
feroviare în diferite situaţii cu scopul de a familiariza pe cei mai tineri dintre noi sau să ne facă să
ne amintim că am fost şi noi cândva tineri privind garniturile de tren ce circulă prin faţa ochilor.
Copii sau bătrâni, feroviari sau nu, publicul este fascinat de complexitatea acestei diorame. Acest
lucru este confirmat şi de mesajele de apreciere înscrise în cartea muzeului de vizitatori.

6. Filmul ,,Locomotivele electrice în România”

Muzeul Căilor Ferate a realizat un film documentar intitulat ,,Locomotivele electrice în

România” film ce prezintă în premieră naţională numeroase imagini şi informaţii despre aceste
locomotive. Ca exemplu, aici se pot viziona imagini cu probele efectuate în anii 60 pe prima linie
electrificată Brasov-Predeal cu locomotivele electrice sudeze, franceze, germane şi cehoslovace
în România. Filmul a fost foarte bine apreciat de public.

7. Imaginile feroviare 3 D

Muzeul Căilor Ferate a realizat în premieră naţională împreună cu un fotograf specialist

mai multe grupaje de imagini feroviare în trei dimensiuni. Aceste imagini sunt organizate pe mai
11
multe secţiuni : imagini 3 D din muzeu, imagini 3 D cu locomotive cu abur de călători, imagini 3
D cu locomotive cu abur de marfă şi imagini 3 D cu locomotive cu abur de cale îngustă. În
prezent lucrăm şi la realizarea altor imagini şi filmări de acest fel cu noile zone amenajate din
muzeu.

8. Restaurarea locomotivei cu abur de cale normală cu cremaliera 40 D 005

În această vară, Muzeul Căilor Ferate a reuşit aducerea de la Remiză Subcetate a

locomotivei cu abur de cale normală cu cremaliera 40 D 005 la depoul Petroşani. Cu această
ocazie locomotiva a fost restaurată, completată şi revopsită redandu-i-se aspectul de locomotivă
în circulaţie. În prezent aceasta locomotivă este prezentată ca monument în oraşul Petroşani ea
putând fi admirata de oricine are drum în acea zonă.

9. Centenarul depoului Petroşani pe actualul amplasament

În luna decembrie a anului trecut Muzeul Căilor Ferate a organizat în parteneriat cu

autorităţile locale din judeţul Hunedoara aniversarea depoului de locomotive de la Petroşani. Cu
această ocazie, a fost organizat un simpozion la Primăria Petroşani în cadrul căruia muzeul a
reunit numeroşi pensionari care au evocat momente din viaţa lor în acest depou, a fost organizată
o expoziţie de fotografii feroviare din zonă şi o expoziţie machete feroviare funcţionale.

În depou, a fost dezvelită o placă comemorativă a depoului şi s-a vizitat depoul care dăinuie
încă din anul 1912 pe acest amplasament. În cadrul depoului au avut loc o prezentare a unei cărţi
de istorie feroviară din zona Banatului, prezentare făcută chiar de autorul acesteia şi o expoziţie
de pictură şi sculptură a unui fost salariat al depoului.

10. Prezentarea trenului regal la Petroşani

Cu ocazia centenarului depoului Petroşani a fost prezentat pentru prima dată publicului
din zonă, trenul regal al României. Acest tren a fost remorcat de locomotivă cu abur CFR

12
230.516 în presiune. Toţi vizitatorii au avut acces în tren fiind un punct de atracţie atât pentru cei
tineri cât şi pentru cei trecuţi de a doua tinereţe. Bine mediatizat evenimentul, acesta a reunit mii
de vizitatori ce au putut circula cu acest tren remorcat de o locomotivă cu abur pe distanţa
Petrila-Petrosani-Lupeni.

11. Restaurare exponate

Cu prilejul renovării sălii Nr. 1 a muzeului, instituţia noastră a demarat o acţiune fără
precedent până în prezent pentru muzeul CFR. Această acţiune prevede restaurarea tuturor
exponatelor din inventarul său. În cadrul acestei acţiuni au fost luate toate exponatele din
inventar şi, în comisie, s-a hotărât ce lucrări trebuie executate la fiecare obiect în parte pentru a i
se redă valoarea de exponat. Au fost reparate, completate, curăţate şi vopsite o mare parte dintre
exponatele muzeului. Poate cea mai spectaculoasă restaurare a fost cea a locomotivelor cu abur
la scara 1:20. O parte dintre aceste locomotive a fost realizate pentru muzeul CFR din 1939 şi
cele care mai există azi sunt salvate de la bombardamentele din aprilie 1944. Aceste machete de
locomotive au fost reparate sumar şi revopsite, însă niciodată nu au fost restaurate de modelişti
calificaţi, la adevărata lor valoare. Celelalte locomotive cu abur au fost realizate după 1944 în
cadrul şcolilor de maiştri din uzinele de reparaţii material rulant ulterior fiind donate muzeului.
Acestea au fost refăcute complet fiind realizate tehnologic la nivelul zilelor noastre.

12. Film documentar despre istoricul depoului Petroşani

Pentru evocarea momentului aniversar al depoului din Petroşani, a fost realizat filmul
documentar despre istoricul acestei unităţi de tracţiune. Acest film a presupus studierea arhivelor
existente în muzeu cât şi la Petroşani, reeditarea monografiei depoului cât şi o serioasă
documentare pe teren. Cu această ocazie au fost realizate o serie de interviuri cu salariaţi ai
depoului ce au rememorat momente din trecut din activitatea lor.

13
 13. Schimb de experienţă cu alte muzee similare– Budapesta, Madrid, York, Shildon şi
Lucern

Începând cu anul 2009 Muzeul Căilor Ferate a realizat câteva schimburi de experienţă şi
cu alte muzee similare din alte ţări. Au fost realizate vizite cât şi discuţii cu organizatorii acestor
muzee în vederea eficientizării activităţii muzeului nostru. Organizatorii străini ne-au expus
problemele lor cât şi cum au procedat pentru a realiza restaurarea exponatelor şi a găsi noi surse
de finanţare eficiente în vederea susţinerii acestei activităţi.

14. În anul 2013 a fost aniversată şi linia Bumbeşti - Livezeni, una dintre liniile cele mai
dificile din ţară.

Cu această ocazie a fost organizat un tren turistic cu vagoane de epocă care a circulat
între Târgu Jiu şi Petroşani pe durata evenimentului. De asemenea, în staţia Târgu Jiu a fost
prezentat publicului şi trenul regal al României şi a fost organizată şi o expoziţie de modelism
feroviar.

15. Participarea Muzeului Căilor Ferate la evenimente la scara naţională

În luna aprilie a fiecărui an în cadrul programului săptămânii activităţilor extraşcolare

organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale se derulează proiectul cultural „Să ştii mai multe, să
fii mai bun!”. Acest proiect cultural s-a desfăşurat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, într-o
săptămână din al doilea semestru şcolar, a unui orar special format doar din activităţi cu caracter
non-formal. Programul şi-a propus implicarea, deopotrivă, a elevilor și a dascălilor, în activități
extracurriculare și extrașcolare, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-
şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante. De exemplu, în anul 2014
clopoţelul acestei săptămâni a sunat în data 07 aprilie 2014. Activităţile au excedat curriculumul
naţional şi au adus şi plus-valoare întregii comunităţi şcolare, prin competenţe, coeziune, spirit
de echipă şi, nu în ultimul rând, prin zâmbetele elevilor şi dascălilor implicaţi. Muzeul Căilor
Ferate s-a numărat printre partenerii Ministerului Educației Naționale şi a primit numeroşi
vizitatori dintre cei mai tineri cât şi dascălii acestora. În cadrul acestui proiect cultural
14
CENAFER prin Muzeul Căilor Ferate a readus în prim plan necesitatea cunoaşterii istoriei
feroviare a României - parte importantă a istoriei naţionale şi a constituit totodată o invitaţie
pentru cei mici ce acum descoperă tainele vieţii să vină şi cu părinţii să ne treacă pragul.
Totodată, ne-am bucurat de sprijinul structurilor reprezentative ale elevilor, prin intermediul
Consiliului Naţional al Elevilor, dar şi al organizaţiilor non-guvernamentale care s-au implicat
direct, prin proiecte implementate voluntar şi gratuit la nivelul şcolilor. Datorită numărului foarte
mare de vizitatori cât şi a impresiilor pozitive la adresa muzeului cât şi a evenimentului, impresii
ce ne-au fost chiar consemnate de către unii vizitatori, putem considera ca acest eveniment a fost
un succes. Acest eveniment poate fi considerat şi o invitaţie pentru organizarea unor astfel de
manifestări în anii următori.

Muzeul Căilor Ferate a participat la evenimentul feroviar şi urban ,,Train Delivery" ediţia
a doua. Gara de Nord din Bucureşti s-a transformat între 25 şi 27 iulie 2014 în locul de întâlnire
al pasionaţilor de arte, muzică, filme şi trenuri pentru a doua ediţie a Train Delivery, eveniment
urban-feroviar care își propune să revitalizeze un spațiu simbolic al Bucureștiului. Train Delivery
vine în continuarea inițiativei Street Delivery pentru spațiu public de calitate și este organizat de
Fundația Cărturești și CFR SA cu o finanțare ARCUB în parteneriat cu CENAFER - Muzeul
Căilor Ferate. Ca şi la ediţia precedentă participarea muzeului nostru a fost bine privită de public.
Trebuie să precizăm că evenimentul cultural de pe peroanele gării a fost foarte bine completat cu
istoria feroviară prezentă chiar în imediata vecinătate a locului de desfăşurare a evenimentului :
Muzeul Căilor Ferate. După cum ne-au mărturisit mulţi dintre vizitatori, muzeul feroviar era
destul de puţin cunoscut printre melomani şi amatorii de astfel de evenimente şi această
manifestare a fost binevenită pentru popularizarea acestuia şi în rândurile altor categorii de tineri.

16. Participarea Muzeului Căilor Ferate la deja tradiţională manifestare ,,Noaptea Muzeelor”

În fiecare an, Muzeul Căilor Ferate a participat la deja tradiţionalul eveniment nocturn
denumit Noaptea Europeană a Muzeelor. Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de
succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi s-a aflat deja la a zecea ediţie.
Evenimentul este patronat, în mod tradiţional, de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul
Internațional al Muzeelor (ICOM). Noaptea Europeană a Muzeelor este pandantul nocturn al

15
Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai. Aproximativ 3.000 de muzee
din Europa sărbătoresc anual evenimentul. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR)
este partener oficial al evenimentului la nivel internațional, asigurând o promovare amplă și
coerentă a activităților organizate de muzeele românești dar și al unei campanii de promovare la
nivel național. De asemenea, din 2011 RNMR coordonează și organizarea circuitului muzeal din
București, care a fost inițiat în anul 2008 de către Muzeul Național de Artă al României.
Proiectul „Noaptea Muzeelor 2014. Aceeași noapte, scenarii diferite”, coordonat de Rețeaua
Națională a Muzeelor din România, a îmbogățit în fiecare an evenimentul prin promovarea a trei
circuite pentru public între muzeele din București, Cluj şi Timişoara. După cum era şi firesc
Muzeul Căilor Ferate din subordinea CENAFER a fost prezent la eveniment şi, în aceste noapti
magice dar plină de vizitatori şi-a deschis larg porţile pentru cei ce vor să admire exponatele
feroviare sub lumina lunii aidoma unei călătorii imaginare cu un tren de noapte printre exponate.
Numărul foarte mare de vizitatori ne-a demonstrat, ca în fiecare an cu ocazia acestui eveniment,
că participarea noastră la Noaptea Muzeelor a fost o modalitate de promovare bine apreciată şi
care stârneşte curiozitatea publicului în fiecare an.

17. Aniversarea a 75 de ani ai Muzeului Căilor Ferate

Muzeul Căilor Ferate a împlinit în data de 10 iunie 2014 venerabilă vârstă de 75 de ani de
la înfiinţare. După cum era şi firesc, CENAFER prin Muzeul Căilor Ferate din subordinea sa a
organizat cel mai amplu eveniment de istorie feroviară de la înfiinţarea sa. Cu această ocazie a
fost derulat proiectul cultural – educativ – social ,,TEZAUR DE ISTORIE, CULTURĂ ȘI
TEHNICĂ FEROVIARĂ Muzeul Ceferiștilor la 75 de ani de la inaugurare" desfăşurat în
perioada 10 – 15 iunie 2014. În cadrul acestui proiect cultural au fost realizate mai multe
activităţi : în data de 10 iunie a fost organizat un simpozion dedicat aniversării a 75 de ani de la
înfiinţarea Muzeului CFR, în data de 11 iunie a fost organizat un simpozion  pe tema: Aniversării
a 70 de ani de la darea în exploatare a liniei CFR Bucureşti - Videle, în data de 12 iunie a fost
organizat conferinţa cu tema: Istoricul şi construcţia Palatului CFR, în data de 13 iunie a fost
organizat un simpozion dedicat marilor personalităţi din domeniul feroviar, în data de 14 iunie a
fost organizat un colocviu pe tema: Fotocinematografia feroviară şi activitata editorială a CFR şi
în data de 15 iunie a fost organizat un simpozion dedicat activității de modelism feroviar. În

16
paralel cu aceste mnifestari a fost organizată circulaţia unui tren real de ecartament îngust cu
abur de numit ,,Mocăniţa bucureştilor”, a fost realizat cea mai mare expoziţie de material rulant
vechi şi modern de la înfiinţarea CENAFER care a cuprins locomotive, vagoane, automotoare şi
o ramă electrică de metrou ce au fost aduse de pe tot cuprinsul ţării în primă poartă feroviară a
capitalei, în imediata vecinătate a muzeului, a fost organizat cea mai mare expoziţie de modelism
feroviar şi machete feroviare la scara alcătuind cu această ocazie cea mai lungă dioramă din ţară,
au fost readuse în spaţiile muzeului două locomotive cu abur reale de ecartament îngust, s-a
circulat cu garnitură trenului regal pe distanţa Bucureşti Nord - Videle unde a fost aniversată
această linie, s-a circulat pe distanţa Videle - Giurgiu şi a fost aniviresata staţia Giurgiu, s-a
circulat până în Bulgaria, la Russe şi cu această ocazie a fost aniversat podul peste Dunăre dintre
Giurgiu - Russe, şi cu această ocazie a fost vizitat şi muzeul feroviar al Bulgariei de la Russe. A
fost aniversată construcţia ,,Palatului Administrativ CFR” şi a fost organizată o vizită a acestuia.
S-a organizat pentru prima dată o vizită pentru public la celebrul pod de la Cernavodă construit
de marele inginer Anghel Saligny şi o vizită feroviară la Constanţa. Cel mai important moment al
acestor manifestări a constituit-o circulaţia cu cel mai vechi tren remorcat de cea mai veche
locomotivă cu abur din România ,,Călugăreni”. S-a circulat cu acest tren în presiune pe distanţa
Bucureşti Nord - Bucureşti Băneasa pe toată durata acestui eveniment.
Alături de muzeu au fost prezente numeroase personalităţi din conducerea Ministerului
Transporturilor, ai Ministerului Educaţiei Naţionale, ai companiilor feroviare de stat şi private,
autorităţi locale precum şi numeroşi oaspeţi din alte ţări.
Cu ocazia acestui eveniment important pentru istoria feroviară naţională a fost editate
numeroase materiale : ,,Îm memoriam - Anghel Saligny”, ,,Istoria Căilor Ferate Române”,
,,Istoricul Muzeului CFR”, ,,Revistele tehnice CFR peste un secol de existenţă” şi ,,Palatul CFR -
1939-2014”.

18. Expoziţie de fotografie în colaborare cu Ambasada Republicii Uruguay

În perioada 06.10 - 20.10.2014 Muzeul Căilor Ferate din subordine a organizat, în

colaborare cu Ambasada Republicii Uruguay o expoziţie de fotografie feroviară. Această
expoziţie de fotografie feroviară a cuprins imagini feroviare precum şi lucrări de pictură pe lemn
realizate de feroviarii uruguayeni. Vernisajul expoziţiei a avut loc în localul Muzeului Căilor

17
Ferate, la vernisaj participând Excelenţa sa Dl Ambasador, membrii ai ambasadei, reprezentanţi
ai Ministerului Transporturilor din România prin Direcţia Feroviară precum şi conducerea
CENAFER şi a Direcţiei Patrimoniului Muzeistic şi Documentare Tehnică Feroviară. Această
expoziţie s-a bucurat de un real succes atât pentru public cât şi pentru feroviarii din România. În
cadrul expoziţiei au fost făcute şi diverse prezentări ale activităţii feroviare de ieri şi de azi ale
feroviarilor de pe continentul sudamerican. Această expoziţie a realizat o legătură între ferovarii
ce lucrează în România şi cei din Uruguay creând totodată şi posibilitatea realizării în viitor a
altor expoziţii similare.

19. Participarea Muzeului Căilor Ferate la organizarea manifestărilor dedicate sărbătoririi

Zilei Naţionale a României

Despre aniversarea Marii Uniri înfăptuită la 1 decembrie 1918 se poate vorbi ca despre o
mare realizare a întregii naţiuni române. În vederea sărbătoririi Zilei Naţionale a României din
fiecare an, Muzeul Căilor Ferate Române a elaborat mai multe proiecte de colaborare speciale.
Acestea s-au desfăşurat în colaborare cu Casa Regală a Majestăţii Sale Regelui Mihai I, sub
patronajul MINISTERULUI TRANSPORTURILOR şi a urmărit promovarea istoriei și a
imaginii Căilor Ferate Române, a valorilor morale şi intelectuale ale ceferiştilor, arătând aportul
feroviarilor la dezvoltarea ţării, lucru rezultat şi din sintagma folosită pentru Căile Ferate
Române ca fiind A DOUA ARMATĂ A ŢĂRII. Proiectul de colaborare pentru sărbătorirea Zilei
Naţionale a României denumit Călători prin istorie, 1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2013,
2014 şi apoi şi în 2015 s-a desfăşurat în data de 01 Decembrie în mai multe staţii de cale ferată
de pe retaua naţională feroviară. Cu această ocazie, Muzeul Căilor Ferate a organizat deplasarea
trenului regal al României pe diferite distanţe împreună cu membrii Casei Regale a Majestăţii
Sale Regelui Mihai I precum a şi a invitaţilor. În diferite gări a fost organizată primirea
distinşilor oaspeţi cărora le-au fost prezentate diferite expoziţii de fotografie veche din arhiva
muzeului. Aceaste expoziţii de fotografie veche a avut rolul de prezenta înalţilor oaspeţi cât şi
publicului rolul Casei Regale în dezvoltarea căilor ferate pe teritoriul României. În toate aceste
gări, distinşii oaspeţi au fost întâmpinaţi de autorităţile locale însoţite de un public extrem de
numeros venit să salute înalţii oaspeţi. Aceste evenimente au fost un real succes, publicul extrem
de numeros dovedind cu prisosinţă acest lucru. Importanţa naţională a acestui eveniment a fost

18
sărbătorită la un nivel foarte înalt cu demnitatea ce se cuvine celei mai importante zi a românilor.
Ca de fiecare dată, ceferiştii au fost prezenţi la datorie şi au făcut posibilă desfăşurarea acestui
eveniment la nivelul importanţei sale.

20. Aniversarea zilei de 16 februarie - Ziua Ceferiştilor

În anul 2015, în 16 februarie, Muzeul Căilor Ferate a aniversat Ziua Ceferiştilor şi cu

această ocazie a fost organizat un simpozion menit să prezinte realitatea cu privire la grevele
muncitorilor feroviari din 1933. Cu această ocazie au fost redeschise publicului şi celelalte două
săi de expunere ale muzeului ce au fost închise temporar pentru renovare.

21. Aniversarea Podurilor Dunărene de la Feteşti şi Cernavodă şi a liniei Cernavodă -

Constanţa

În 25 septembrie 2015 Muzeul Căilor Ferate a aniversat 120 de ani de la darea în

exploatare a podurilor dunărene de la Feteşti şi Cernavodă realizate de celebrul inginer Anghel
Saligny. Cu această ocazie a circulat o parte a trenului prezidenţial pe distanţa Bucureşti -
Cernavodă şi s-au organizat manifestări culturale, în staţia Cernavodă Pod cuprinzând prezentări
şi expuneri, expoziţie de fotografie veche, vizitarea podului inaugurat în anul 1895 şi prezentarea
broşurii despre istoricul acestor lucrări de artă inginerească.
În aceeaşi zi s-a circulat mai departe până la Constanţa pentru aniversarea a 155 de ani de
la deschiderea circulaţiei liniei Cernavodă - Constanța, prima linie a imperiului Otoman. S-au
organizat prezentări în salonul oficial de primire al staţiei Constanţa precum şi o expoziţie de
fotografie veche.

În anul 2014, cu ocazia aniversării a 75 de ani de existenţa ai muzeului, CENAFER prin

Muzeul CFR din subordine a reuşit prin eforturi financiare deosebite mutarea a două locomotive
cu abur de cale îngusta din Depoul de Locomotive Bucureşti Călători în curtea muzeului. Însă
acest lucru nu este suficient, cele 23 de vehicule de ecartament normal şi nu numai, ramanad în
continuare la alte adrese de pe întreg cuprinsul reţelei feroviare româneşti. Aducerea acestor
vehicule în curtea muzeului este practic imposibilă în acest moment datorită spaţiului extrem de
19
redus. Această problemă a lipsei spaţiului de expunere exista încă din anul 1944. Dar, ţinând
seamă de contextul actual al restrângerii activităţii feroviare dar şi de dificultăţile financiare la
nivel naţional, există şi soluţii de a debloca situaţia actuală. În acest sens, Muzeul CFR propune
transferarea fără costuri a unor spaţii ce nu mai sunt folosite în prezent de alte societăţi feroviare,
în administrarea CENAFER pentru organizarea unui muzeu feroviar în aer liber. Aceste spaţii
aparţin altor entităţi feroviare de stat tot din subordinea Ministerului Transporturilor. Astfel,
toate vehiculele fiind grupate într-un singur loc sau în câteva locuri stabilite ce aparţin Muzeului
CFR, se poate organiza paza lor eficientă şi nu se vor mai percepe alte taxe de către alte
societăţi. Aceste sume pentru chirii se pot folosi mai eficient pentru restaurarea vehiculelor.

Muzeul CFR a propus un plan de măsuri ce privesc reorganizarea Muzeului

Căilor Ferate pentru viitor, eficient şi cu cheltuieli minime :

1. Ca formă de organizare, Muzeul Căilor Ferate trebuie să rămână în patrimoniul

statului român, în administrarea unei instituţii publice din subordinea Ministerului
Transporturilor. Acest lucru este necesar întrucât locomotivele şi celelalte vehicule sunt de
interes naţional. Muzeul Căilor Ferate din administrarea CENAFER, ca şi CENAFER, sunt
necesar să fie finanţate integral de la bugetul de stat fiind în continuare o singură instituţie
publică finanţată de la bugetul de stat, aşa cum sunt organizate şi finanţate toate muzeele de
interas naţional din România şi din Uniunea Europeană.

2. Este cunoscut faptul că în actualul context economic este dificil să se

investească în noi spaţii pentru muzeu. În consecinţă Muzeul CFR propune o soluţie la îndemână
ce nu implica costuri nejustificate. S-a propus să se transfere anumite spaţii cu destinaţie
feroviară ce nu mai sunt folosite în prezent către CENAFER pentru organizarea unui spaţiu de
expunere al vehiculelor şi instalaţiilor feroviare de muzeu. Aceste spatii pot fi : Staţia CFR
Bucureşti Obor (ca sediu central de expunere al muzeului) şi puncte de expunere pe tot cuprinsul
ţării în depourile Petroşani, Drobeta Turnu Severin, Dej Triaj precum şi staţia Câmpulung Est
(Câmpulung Moldovenesc).

3. Pentru prezentarea în mod organizat a întregului parc de locomotive şi vagoane

păstrate s-a propus transferarea tuturor vehiculelor feroviare de importanţă istorică de la toate
societăţile feroviare de stat din subordinea Ministerului Transporturilor către CENAFER -

20
Muzeul Căilor Ferate. CENAFER prin Muzeul Căilor Ferate este singura instituţie din
subordinea Ministerului Transporturilor care are în obiectul de activitate muzeistică feroviară
precum şi organizarea acestei activităţi. În acest sens sunt necesare trecerea în administrarea
CENAFER şi a muzeului a locomotivelor şi vagoanelor de la următoarele societăţi: Societatea
Feroviară de Turism ,,SFT-CFR SA”, SC SAAF SA, CN CF ,,CFR-SA”, SNTFM ,,CFR-
MARFA” SA.

4. Avându-se în vedere casările masive de material rulant de la alte societăţi

feroviare de stat precum şi posibila privatizare a SNTFM ,,CFR-MARFA” SA, s-a propus
transferarea la Muzeul Căilor Ferate din cadrul CENAFER a unor vehicule ce pot face
parte cu cinste dintr-un muzeu feroviar.

5. Pentru deplasarea acestor vehicule feroviare de la locurile unde se află în

prezent în spaţiile Muzeului Căilor Ferate este necesară emiterea unui Ordin al Ministrului
Transporturilor prin care transportul şi cheltuilile ce decurg din această activitate să fie suportate
de societăţile feroviare din subordinea Ministerului Transporturilor.

Aplicarea acestor propuneri ar putea conduce la reorganizarea Muzeului Căilor

Ferate care trebuie să fie un muzeu reprezentativ al întregii activităţi feroviare din România, nu
numai al unei singure instituţii. Trebuie precizat că în prezent, în cadrul Uniunii Europene,
România este singura ţară care nu dispune de un spaţiu adecvat de expunere pentru vehiculele
feroviare care le deţine, deşi au fost păstrate un număr impresionant de vehicule feroviare de
valoare istorică.

21
Imagini reprezentative

22
Revista „Istoria Căilor Ferate Române”

23
Revista „Muzeului C.F.R.”

24
Document comemorativ

25
Locomotiva „The Rocket”, construită de Robert Stephenson

Locomotiva nr. 43 „Călugăreni”

26
 BIBLIOGRAFIE

BOTEZ C, URMĂ; DEM, SAIZU I. Epopeea ferovoară românească. Editura Sport-

Turism, București, 1977.

Istoricul Căilor Ferate, vol. I-IV. Ministerul Transporturilor. Centrul de documentare

1970.

IORDĂNESCU, D.;GEORGESCU, C. Construcții pentru transporturi în România

(Monografie) vol. I-II. București, 1986.

MĂNESCU, C. C. Istoricul căilor ferate române, vol. I-II. Ediția Direcției Generale
C.F.R., 1906.

POPESCU, Ilie. Căi ferate. Transporturi clasice și moderne. Editura știibțifică și

enciclopedică, București, 1987.

STOIKA, V. Material de bază privind istoria C.F.R., vol. I-VI. Institutul de

documentare feroviară, 1956.

Transporturile române. Colecția ziarului, perioada 1990-1994.

27