Blaga Andreea 1

Blaga Andreea Cristiana Gr. 24A

Gara ca simbol al progresului.
Gari din Transilvania 1854-1918

Caile ferate sunt un semn al evolutiei si al civilizatiei. In contextul secolului al XIX-
lea, al revolutiei industriale, aparitia cailor ferate a insemnat primul pas catre
dinamicizarea societatii, catre legaturi mai rapide intre un punct A si un punct B.
Aparitia unui mijloc de transport ultra-rapid si de mare capacitate (atat pentru
transportul de persoane cat si pentru transportul de marfuri) insemna legaturi mai
bune intre orase, mijloc de comunicare inter-urban si deci o prima forma de
extindere. Gara devenea un punct urban extrem de important, fiind imaginea cea
mai vizibila si mai spectaculoasa a noului program. Gara devenea poarta de intrare a
orasului.
Istoria cailor ferate aflate pe teritoriul Romaniei a fost strans legata de istoria
geografiei politice, de aceea zonele au cunoscut o dezvoltare separate si
independent pana la unirea din 1918. In acest fel, primele cai ferate apar in
Transilvania, care s-a aflat sub ocupatie austro-ungara, motiv pentru care intreaga
retea s-a dezvoltat foarte mult si a preluat din specificul austriac.
Prima cale ferata din Transilvania
In Transilvania, constructia si
exploatarea cailor ferate a fost
incredintata initial unor societati
private. Cele peste 50 de
societati de cai ferate particulare
au construit peste 3.000 km de
cale, dotati cu cladiri pentru
calatori, cantoane, depouri,
ateliere, locuinte de serviciu,
castele de apa, toate realizate
dupa o arhitectur proprie, cu
influente austro-ungare.
La 20 august 1854 a fost
inaugurata de catre St.E.G. (k.k.
priv.sterreischen Staatseisen-
bahn-Gesellschaft, Wien) - Societatea Cailor Ferate de Stat Austriece - linia Oravita-
Bazias, prima cale ferata de pe teritoriul de astazi al Romaniei. Depoul de
locomotive Oravita, cantoanele si cladirile de calatori din statiile: Oravita, Racasdia,
Iam, Iasenova, Biserica Alba si Bazias, s-au construit dupa planurile programului de
arhitectura feroviara austro-ungar, fiind primele modele ale acestui tip de arhitectura
n Romnia. Pentru a pune n valoare zacamintele de carbune, n 1861, linia a fost
prelungita pana la Anina. Aceasta este una dintre cele mai spectaculoase si dificile
linii de pe teritoriul actual al Romaniei, iar la capatul ei a fost construita o gar destul
de mare fa de dimensiunile oraului, bineinteles ca s-a pastrat modelul arhitecturii
austro-ungare.
Blaga Andreea 2

Gara Oradea

Gara din Oradea a
fost construita de
Societatea Cailor
Ferate din jurul
Tisei, fiind
inaugurata in data de
24 aprilie 1858.
Fatada ei
neoromanica a suferit
modificari in timpul
reconstructiilor sin
anii 1901-1903, fiind
mult simplificata.
Cladirea este
construita in stil
eclectic, masiv,
adunand elemente
specifice atat barocului cat si neogoticului, pe un plan simetric clasicizant dar totusi
mai agitat decat in cazul altor gari. In acest fel, folosindu-se de un amestec de
sobrietate si frivolitate, proiectantii isi manifesta intentia de a afisa noutatea si
progresul pe fondul sedentar al majestatii imperiale.
Ceea ce este demn de remarcat este formula originala a deschiderii garii catre oras.
Corpurile de legatura sustin la etajul 1 balcoane ample, neacoperite, care pe langa
rolul social pe care si-l asuma pun in valoare dinamica fatadei. O solutie
asemanatoare se intalnea si in cazul garii Montparnasse, care intre timp a fost
demolata.
Volumetria acestei gari deriva din principiul corpului central flancat de doua corpuri
laterale, legate intre ele
prin cladiri intermediare
de anvergura variabila.
Acoperisurile inalte, cu
sarpante elaborate dar cu
o cornisa minimala joaca
un rol important in
sustinerea caracterului
monumental al cladirii.
Stilul folosit, imbinarea
dintre elementele
neoromanice si cele
neogotice intareste
legatura cu arhitectura
imperiului austro-ungar.
Gara din Oradea a capatat o importanta crescuta odata cu inaugurarea liniei ferate
Oradea-Cluj, in data de 7 septembrie 1870.

Blaga Andreea 3

Gara Cluj

Cladirea garii din Cluj a fost
construita de firma engleza
Warring si a fost inaugurata
in data de 7 septembrie
1870. Plastica fatadelor
mizeaza pe efectul puternic
al caramizii aparente si al
muchiilor marcate de
bosaje puternice, realizand
in acelasi timp un puternic
contrast cromatic intre
caramizi si bosajul perfect
alb. Acoperirea este facuta
printr-o sarpanta invelita cu
tigla, cu turnuri, aticuri si
stresini, care contribuie la
efectul de monumentalitate
si intaresc legatura cu arhitectura austro-ungara. Copertina din beton armat de la
intrare inlocuieste probabil o copertina mai veche din fier forjat. Tipul constructiv
mentine principiul corpului central flancat de cele doua corpuri laterale legate intre
ele prin cladiri intermediare. Corpul central se desfasoara pe 2 niveluri, avand in hol
grandios de trecere si o sala mare de asteptare. Se remarca deschiderea vitrata
destul de puternica spre oras, in special in cazul cladirilor intermediare dar si in cazul
corpului central care deasupra intrarii prezinta un arc inalt vitrat, care echilibreaza
compozitia si atenueaza din masivitatea volumului, accentuand totusi
monumentalitatea sa. Tinzand spre un clasicism de origine renascentista, gara din
Cluj reuseste cel mai bun echilibru dintre sobrietatea oficiala si ospitalitatea unei
cladiri cu destinatie publica.
Cladirea a suportat
modificari interioare in
perioadele 1878-1918 si
intre 1940 si 1944, cand
calea ferata Cluj-Oradea
si statia Cluj au fost
administrate de Caile
Ferate Ungare (MAV), iar
in 1944 a fost pe jumatate
distrusa de bombar-
damentul britanic si
recladita in 1950 cu
structura de beton armat,
pastrandu-se insa
fatadele originale.

Blaga Andreea 4

Gara Alba-Iulia
Cladirea garii din Alba-Iulia
a fost construita de
Societatea Primei Cai
Ferate din Transilvania,
inaugurarea facandu-se in
data de 22 decembrie 1868.
Arhitectura ei este o
varianta, ramasa unicat, a
formulei monumentale
ample, cu corp central si
corpuri de capat unite prin
corpuri de legatura mai
joase. Corpurile de capat,
dezvoltate pe parter si etaj,
dreptunghiulare in plan, dau
impresia unor cladiri
autonome, iar corpul central
se exprima numai spre oras
printr-un fronton neogotic, in acest fel confundandu-se cu corpurile de legatura,
dezvoltate numai pe parter. Segmentul central prezinta specificele arcade aplatizate
la ferestre, fara a exclude insa arcadele in plin cintru si buiandrugii orizontali. Aceste
elemente, impreuna cu segmentele de capat, sunt indulcite de elementele neogotice.


Blaga Andreea 5

Gara Satu Mare
Cladirea a fost construita de
Caile Ferate Ungare (MAV)
si a fost inaugurata in data
de 25 septembrie 1871.
Arhitectura ei este mai
austera si mai saraca in
comparatie cu plastica
bogata a garii din Cluj, cu
care se aseamana ca
principii constructive.
Prezinta elemente de
clasicitate. Plastica originala
includea caramida aparenta,
care in timp a fost inlocuita
de tencuiala. Se mentine
ideea corpului central legat de
2 corpuri de capat prin cladiri
intermediare, dar fara a
accentua foarte mult corpul
central. Se pierde din bogatia
elementelor care alcatuiesc
sarpanta, nu prezinta turnuri
sau aticuri, mizandu-se mai
mult pe simplitatea formei
arhitecturale. Relieful
fatadelor este cat se poate de
plat, iar cornisele sunt
discrete.










Blaga Andreea 6

Gara Razboieni

A fost construita de catre Societatea
Cailor Ferate Ungare de Est si
inaugurata in data de 20 noiembrie
1871. Cladirea a ramas incompleta,
unul dintre corpuri lipsind, locul sau
fiind ocupat de una dintre cladirile
anexe ale statiei. Arhitectura garii
Razboieni se remarca prin simplitatea ei,
lipsita de orice decoratie, in afara unui
bosaj discret la parter. Acoperisul este
de o simplitate remarcabila, acoperit cu
tigla, in contrast cu zidaria alba a
fatadelor. Cladirea a fost restaurata de
curand, pastrandu-se si respectandu-se
atent arhitectura initiala.














Blaga Andreea 7

Gara Teius
Cladirea a fost construita
de Societatea Cailor
Ferate Ungare de Est si
inaugurata in data de 20
noiembrie 1871 (la fel ca si
gara din Razboieni). In
ciuda faptului ca localitatea
este foarte mica (abia 7000
de locuitori), are statut de
nod feroviar si in
consecinta beneficiaza de
o gara de calibrul celor din
orase importante precum
Cluj, Oradea sau Arad.
Gara din Teius foloseste
formula monumentala
maxima: are trei corpuri
principale, legate intre ele prin doua corpuri mai mici de inaltime, iar ansamblul este
amplificat de adaugarea, dincolo de corpurile de capat, a inca doua aripi dezvoltate
pe parter (aceasta formula se regaseste si in cazul garii din Arad). Fatada prezinta o
plastica ce o individualizeaza: muchiile, ancadramentele si linia parapetelor sunt
scoase in evidenta cu ajutorul caramizii aparente, desenand astfel un fel de arabesc
pe fondul de tencuiala perfect alba.

Blaga Andreea 8

Gara Arad
Construita de catre
Societatea Cailor Ferate
din jurul Tisei si
inaugurata la data de 25
octombrie 1858, calea
ferata Szajol Arad a
ramas in aceeasi formula
pana la Unire, cand pe
teritoriul national a ramas
numai fragmentul final,
Curtici-Arad, lung de
doar 17km. In decursul
anilor, Aradul devine un
nod feroviar important, cu
5 directii de mers si in
acelasi timp principala legatura cu tranzitul spre Ungaria si Austria.
Gara din Arad a avut trei administratori, in functie de regimul politic sub care s-a
aflat. Intre 1858 si 1880 a fost administrata de Societatea Cailor Ferate din jurul
Tisei, compania creatoare. In anul 1880 a fost nationalizata, astfel ca pana in 1919
a apartinut de Caile Ferate Ungare (MAV). Dupa Unire, a trecut in administrarea
Cailor Ferate Romane (CFR), ca urmare a faptului ca linia Curtici-Arad si insasi gara
Arad au trecut in proprietatea statului roman, conform tratatului de la Trianon.


Blaga Andreea 9


Gara Arad a trecut prin schimbari
de-a lungul timpului in ceea ce
priveste cladirile de calatori. Initial,
cladirea de calatori avea caracter
provizoriu (intre 1858 si 1886), fiind
construita pe un amplasament pe
care astazi se afla cladirea postei
din Arad. A doua cladire de calatori
a fost construita de MAV (Caile
Ferate Ungare) in 1884-1886 si a
functionat pana in anul 1912.
Astazi in cladirea respectiva se afla
cladirea de comanda a
personalului Arad. Actuala cladire de calatori a fost construita de catre MAV intre
1909-1912. Ea a fost distrusa de
armata germano-ungara in 1944 si a
fost restaurata abia in 1955-1958 in
forma actuala.
Ca si in cazul garii din Teius, gara
din Arad foloseste formula
monumentala. Prezinta trei corpuri
centrale, legate intre ele prin doua
corpuri mai mici de inaltime, iar in
capatul corpurilor de capat,
ansamblul se continua prin 2 aripi
mai joase.

Corpurile de legatura
sustin la etajul 1
balcoane ample,
neacoperite, care, ca si
in cazul garii din
Oradea, amplifica
dinamica fatadelor.
Relieful este destul de
marcat, accentuandu-
se ritmul vertical al
golurilor.





Blaga Andreea 10

Gara Timisoara
Cladirea garii din Timisoara a devenit ce este astazi abia in 1897, cand MAV (Caile
Ferate Ungare) au ajuns la concluzia ca gra veche este depasita din punct de
vedere tehnic si au decis constructia unei noi cladiri. Noua gara depasea prin
monumentalitate multe gari ale marilor orase occidentale. Cladirea veche a
functionat in paralel cu cea noua o perioada, pana cand a fost transformata in
magazie de marfuri.
Cladirea de calatori a fost refacuta in 1947-1948, in urma distrugerii complete a partii
de vest din cauza bombardamentelor din 1944. A fost reconstruita apoi intre anii
1957-1958. Gara Timisoara a fost iluminata cu gaz o perioada, pana cand sistemul a
fost inlocuit cu iluminarea electrica, devenind prima gara din Europa iluminata
electric, chiar inaintea Parisului si a Vienei.










Blaga Andreea 11

Bibliografie:

Pentru redactarea textului am folosit:
1. Istoria si arhitectura statiilor de cale ferata 1854-2004, Ed. CDCAS
2. Istoricul tractiunii feroviare din Romania 1854-1919, volumul 1, Ed. ASAB
3. Zur Eisenbahngeschichte des Alpen-Donau-Adria-Raumes
4. Radu Bellu: 130 de ani de la intrarea primului tren n Braov
5. Atlas zur Eisenbahn- Geschichte, Ed. Orell Fuessli Verlag
6. Franz Arago - James Watt und die Condensation des Dampfes
7. Die ersten Eindrcke beim Anblick einer Eisenbahn


Pentru poze am utilizat ca surse:
1. Colectia personala
2. Internet: railfaneurope.net
3. Internet: railwayfan.ro
4. Internet: lokomotiv.ro
5. Colectii particulare pasionati