Disertatie - Barbur Cristian

MASTER –Sisteme Feroviare Moderne
2021-2022
LUCRAREA DE DISERTAȚIE
ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ A TRANSPORTULUI

FEROVIAR IN STAȚIA BUZIAS
Candidat BARBUR, Cristian
Coordonator științific: Conf.dr.ing.ec. Luisa Izabel DUNGAN
Sesiunea: Iunie 2022

Master - Sisteme Feroviare Moderne
2021-2022
BARBUR Cristian
ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ A TRANSPORTULUI FEROVIAR IN
STAȚIA BUZIAS
Media anuală Nota

conducătorului
REFERAT
ASUPRA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
ABSOLVENT:
CONDUCĂTOR: Conf. dr. ing. Luisa Izabel DUNGAN
Tema proiectului de diplomă:
STRUCTURA PROIECTULUI
X obișnuită de cercetare de execuție
1. CONȚINUTUL PROIECTULUI Nr. de pagini

bun foarte bun X cu elemente de originalitate
cu erori de calcul cu erori de algoritm

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI
Programe de bibliotecă sau programe speciale de calcul sau simulare.
1 Nr. programe soft profesionale 0 Nr. programe speciale (realizate la
catedră)
0 Nr. programe realizate de candidat
3. APRECIEREA PĂRȚILOR POZITIVE ȘI NEGATIVE
Semnătura conducătorului
-2-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Data: Avizat,
Director departament
PLAN DE ACTIVITATE
pentru elaborarea proiectului de diplomă
Numele si prenumele
BARBUR, Cristian
absolvent:
Cadrul didactic
Conf. dr.ing.ec. Luisa Izabel DUNGAN
conducător (conducători):
ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ A
Tema Proiectului:
TRANSPORTULUI FEROVIAR IN STAȚIA BUZIAS
07.03.2022
Data primirii temei:
Termenul de predare al
10.06.2022
proiectului:
Obiectivele proiectului:
Tematica, Cuprinsul lucrării, Biibliografie

Elementele inițiale
furnizate de conducător:
Structura proiectului
(structura standard; justificarea Proiectul are o structură standard
unei structuri speciale):
Cerințele pentru
fundamentarea teoretică
(enumerarea problemelor care
vor fi rezolvate):
Cerințele pentru
dezvoltarea temei (enumerarea
problemelor care vor fi
rezolvate, inclusiv indicarea
desenelor obligatorii):
Alte cerințe (termene
intermediare, bibliografie
obligatorie, etc.):
Data: Semnătura conducătorului /conducătorilor proiectului
-3-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
CUPRINS
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE TRANSPORT FEROVIAR

1.1 Rolul si importanta transportului feroviar……………………..........pag. 5
1.2 Clasificarea transporturilor si caracteristicile acestora…………...pag.10
1.3 Caracteristicile modului de transport ………………………………pag .11
2. DEZVOLTAREA SERVICIULUI DE TRANSPORT FEROVIAR
2.1Generalitati:organizarea sistemului feroviar roman ………………pag.22
2.2. Caracteristicile tehnico-economice ale trasportului feroviar…….pag. 23
2.3 Avantajele si dezavantajele trasportului feroviar.............................pag.25
2.4 Documente necesare in trasportul feroviar………………….. .......pag.26
2.5 Elementele de baza in trasportul feroviar…………….....................pag.29
2.6 Organizarea procesului de transport .............................................pag.35
3. DESCRIEREA STATIEI CF BUZIAS ( studiu de caz)…………………pag.42
BIBLIOGRAFIE......................................................................................pag.52
ANEXE
DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII DE FINALIZARE
A STUDIILOR
-4-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
CAP.1 Aspecte generale ale activitatii de transport
1.1Rolul si importanta activitatii de transport
Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale

pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor in
scopul satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.
Dezvoltarea, diversificarea si modernizarea transporturilor au fost determinate
de extinderea si intensificarea productiei si a circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii
internationale a muncii.
Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre productie si consum,
transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelate ramuri ale
productiei materiale din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate
in cadrul pietei interne si internationale.
Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor si
marfurilor. Insa nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport
supuse contractului de transport. Astfel, transportul informational, transportul de
lichide si gaze prin conducte si alte activitati asemanatoare nu pot forma obiectul
contractului de transport. Aceste activitati se realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita
operatiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi preluarea de
catre transportator a Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de
transport constituie mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea
oamenilor.
Activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza

si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp.
Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna
organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de
rotatie a mijloacelor circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari.
Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si
de transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu
intreaga economie nationala De aici decurge functia importanta a transporturilor de a
sustine legaturile de productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre
industriale, intre cele industriale si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile
de utilitate publica, in componenta carora intra caile ferate, fluviale si maritime, rutiere,
transportul aerian si transportul de calatori. Acesta din urma deserveste procesul de
productie prin deplasarea muncitorilor la si de la locul de munca.
Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se
procesul de productie cu mijloace de productie si forta de munca.
-5-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Parte esentiala a activitatii economice, activitatea de transport consta in acele

actiuni prin care se organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in
spatiu si timp.
Prin sistemul national de transport se realizeaza legatura intre productie si
consum si in general satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale societatii. Prin
urmare, obiectul activitatii de transport consta in deplasarea in spatiu de marfuri, bunuri si
persoane.
Se considera ca transporturile constituie o prelungire a procesului de
productie, pe care il continua si il desavarseste, iar prin aceasta activitate de transport se
adauga la valoarea marfurilor. Prin activitatea de transport nu se creeaza bunuri materiale;
aceleasi marfuri deplasate in alt loc capata o valoare superioara.
Activitatea de transport este strans legata de dreptul constitutional al
cetatenilor la libera circulatie in tara si strainatate.
Normele generale aplicabile transporturilor rutiere, feroviare, navale si
aeriene, componentele retelei de transport de interes national si european, precum si
atributiile si raspunderile autoritatilor competente de reglementare, coordonare, control,
inspectie si supraveghere cu privire la activitatile de transport si la mijloacele de transport
sunt stabilite de Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobata prin
Legea nr. 197/1998, republicata in M. Of. nr. 552 din 11.11.1999 in baza legii de aprobare,
modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 94/2000 si Legea nr. 51/2002
privind aprobarea acestei din urma ordonante. In acelasi timp, dupa cum vom arata in cele
ce urmeaza, reglementari specifice fiecarui tip de activitate de transport pot fi regasite in
diferite acte normative speciale.
Principalele obiective ale sistemului national de transport sunt:
a) realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport;
b) asigurarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor;
c) asigurarea liberei circulatii a bunurilor;
d) asigurarea efectuarii transporturilor care privesc siguranta nationala;
e) asigurarea racordarii lui la sistemele internationale de transport;
f) participarea la dezvoltarea economica si sociala a tarii.
Dezvoltarea sistemului national de transport se realizeaza tinandu-se seama
de urmatoarele cerinte: - Promovarea programelor nationale de realizare a unei
dezvoltari durabile a economiei nationale; - Nevoile de aparare a tarii;
- Asigurarea unui nivel ridicat de siguranta a traficului;
- Eficienta economica;
- Asigurarea conditiilor de conservare si de protejare a mediului;
- Utilizarea rationala a energiei;
- Respectarea conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte.
. In toate raporturile generate de activitatea de transport protectia vietii umane si a
mediului este prioritara.
Sistemul national de transport constituie parte integranta a sistemului
economic si social si are urmatoarele componente: infrastructurile de transport rutier,
feroviar, naval si aerian; mijloacele de transport; operatorii de transport si ai activitatilor
-6-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
conexe transporturilor; sistemele de management al traficului si sistemele de pozitionare si

navigatie.
Modurile de transport sunt:
a) transportul rutier;
b) transportul feroviar;
c) transportul naval;
d) transportul aerian;
e) transportul multimodal si combinat.
Fiecare mod de transport are in compunere infrastructura de transport,
mijloacele de transport, operatorii de transport si ai activitatilor conexe transportului,
precum si sistemele de management al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie,
dupa caz.
Infrastructurile destinate desfasurarii activitatilor de transport sunt caile de
comunicatie rutiere, feroviare, navale si aeriene. Infrastructurile de transport sunt d
estinate desfasurarii activitatilor de transport, activitatilor conexe transporturilor si
activitatilor privind administrarea infrastructurilor respective. Infrastructurile de transport
sunt de interes national si de interes european si impreuna cu sistemele de management
al traficului si cu sistemele de pozitionare si navigatie constituie retelele de transport care
pot fi de interes national sau de interes european.
Mijloacele de transport sunt mijloace mobile, cu sau fara propulsie, amenajate
pentru transportul de persoane sau de bunuri, special destinate sa se deplaseze pe o cale
de comunicatie rutiera, feroviara, navala sau aeriana.
Operatorii de transport sunt transportatori, romani sau straini, care au acces egal
si nediscriminatoriu la infrastructura deschisa accesului public. Prin transportatori se
intelege persoanele fizice sau juridice, autorizate sa efectueze transporturi, interne sau
internationale, de persoane ori de bunuri, in interes public sau in interes propriu, cu
mijloace de transport detinute in proprietate sau cu contract de inchiriere ori leasing.
Operatorii activitatilor conexe transporturilor sunt persoane fizice sau juridice
care efectueaza activitatile ce se desfasoara in legatura cu/sau in timpul transportului.
Utilizatorii de transporturi au acces egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport de interes public, pot alege liber modul de transport prin care isi exercita dreptul
de a se deplasa, au posibilitatea de a efectua ei insisi transportul ori de a apela la serviciile
unui transportator liber ales.
Statul sprijina dezvoltarea si functionarea transportului public, subventioneaza
sau, dupa caz, sustine financiar transportul public de calatori, garanteaza libera initiativa si
autonomia transportatorilor si asigura conditiile unei concurente loiale intre modurile de
transport si intre diferitele categorii de transportatori.
Ministerul Transporturilor coordoneaza modurile de transport printr-o abordare
multimodala, tinand seama de capacitatile existente sau de cele prevazute pentru fiecare
mod de transport si de promovarea unei dezvoltari rationale a transporturilor combinate,
cu respectarea reglementarilor specifice fiecarui mod de transport.
Ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, Ministerul
Transporturilor are urmatoarele atributii principale:
-7-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
-elaboreaza strategiile de dezvoltare a activitatilor de transport;

-elaboreaza si supune spre adoptare Guvernului programele si prioritatile de
modernizare si dezvoltare a infrastructurilor de transport deschise accesului public,
apartinand domeniului public;
-asigura administrarea infrastructurilor de transport deschise accesului public, de
interes national si european, apartinand domeniului public al statului;
-asigura tuturor utilizatorilor acces egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport deschise accesului public;
-asigura beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber modul de transport,
transportatorul si mijlocul de transport;
-sprijina dezvoltarea si functionarea transportului public;
-stimuleaza libera initiativa si asigura autonomia transportatorilor;
-asigura conditiile unui mediu concurential normal in interiorul fiecarui mod de
transport, precum si intre modurile de transport;
-asigura efectuarea transporturilor militare si a transporturilor de interventie in caz
de calamitati naturale sau in alte situatii deosebite;
-elaboreaza politica economica in domeniul transporturilor;
-elaboreaza politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale si a
transportului combinat;
-asigura gestionarea proprietatilor publice si private ale statului din domeniul
transporturilor, atribuite in administrare prin lege;
-aproba sau supune spre aprobare Guvernului, dupa caz, tarife sau taxe de
utilizare a infrastructurilor de transport deschise accesului public, apartinand domeniului
public al statului;
-clasifica retelele de transport de interes national si european, in conformitate cu
standardele nationale si europene;
-autorizeaza functionarea porturilor, aerodromurilor civile, garilor si a autogarilor;
Ca autoritate de stat in domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe
apele interioare, aeriene, multimodale si combinate, Ministerul Transporturilor are
urmatoarele atributii principale:
-elaboreaza proiecte de acte normative si aproba norme tehnice destinate
asigurarii compatibilitatii sistemului national de transport cu sistemele de transport
internationale;
-emite norme tehnice obligatorii pentru constructia, modernizarea, intretinerea si
exploatarea infrastructurilor de transport, precum si pentru constructia, inspectia tehnica si
exploatarea mijloacelor de transport;
-emite norme obligatorii de atestare, certificare, licentiere si brevetare a
personalului care lucreaza in transporturi sau concura la siguranta traficului si stabileste
conditiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licentelor sau
brevetelor acordate;
-organizeaza examene si autorizari si emite atestate, autorizatii, certificate, licente
si brevete pentru personalul din transporturi, precum si pentru operatori;
-8-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
-emite norme obligatorii de licentiere si autorizare a agentilor economici care

efectueaza sau vor efectua activitati de transport ori activitati specifice sigurantei traficului
si stabileste conditiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licentelor si
autorizatiilor;
-emite norme obligatorii de siguranta a traficului in transporturile rutiere, feroviare,
navale, aeriene, precum si pentru transportul multimodal si combinat si supravegheaza
respectarea acestora;
-emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de marfuri periculoase;
-acorda sau retrage dreptul de arborare a pavilionului romanesc navelor sau
aeronavelor civile, in conditiile legii;
-aproba survolarea spatiului aerian al Romaniei, decolarea si aterizarea
aeronavelor civile de pe/si pe aeroporturile situate pe teritoriul Romaniei;
-asigura dirijarea aeronavelor in spatiul aerian al Romaniei si a navelor in apele
nationale navigabile, in conformitate cu reglementarile nationale si internationale;
-aproba aplicarea reglementarilor specifice adoptate de organizatiile de aviatie
civila din Comunitatea Europeana la care autoritatea romana in domeniul aviatiei civile
este parte;
-exercita activitatea de registru, de inspectie si de control in transporturi;
-acorda permisiunea de intrare si de plecare a navelor romanesti si straine in/si din
porturile civile romanesti;
-stabileste conditiile de inmatriculare a navelor, aeronavelor, autovehiculelor si a
materialului rulant;
-asigura certificarea de tip si individuala a mijloacelor de transport;
-supravegheaza navele, indiferent de pavilionul acestora, in apele nationale
navigabile;
-ancheteaza evenimentele sau accidentele grave produse in activitatile de
transport.
Transportul de persoane sau de bunuri poate fi atat transport in interes public
cat si transport in interes propriu.
Transporturile in interes public, denumite si transporturi publice, sunt cele
executate de persoane juridice sau fizice, in conditii nediscriminatorii de acces pentru terti,
pe baza unui contract de transport, contra plata.Contractul de transport se incheie intre
transportator si beneficiarul de transport si se probeaza, pentru transportul de persoane,
printr-un titlu de transport inmanat pasagerului, iar pentru transportul de marfuri, printr-un
document specific de transport. . Contractul de transport
poate fi incheiat direct cu transportatorul sau prin intermediari de transport, autorizati de
Ministerul Transporturilor.
Transportul in interes propriu sau in interes personal este executat de persoane
fizice in vederea asigurarii deplasarii unor persoane sau bunuri, precum si transportul in
folos propriu, organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitatile proprii autorizate,
cu mijloacele de transport pe care le detin in proprietate sau le folosesc in baza unui
contract de inchiriere sau leasing.
-9-
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Transportul in folos propriu de bunuri si de persoane trebuie sa constituie

accesoriul unei alte activitati economice executate de persoana care il organizeaza, iar
bunurile transportate trebuie sa fie proprietatea acesteia ori sa fie rezultatul activitatii sale.
Transporturile in interes propriu de persoane sau de bunuri se executa fara
perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia in bunuri sau servicii. Persoanele
fizice sau juridice care efectueaza transporturi de bunuri si de persoane, altele decat cele
in interes personal, se autorizeaza de catre Ministerul Transporturilor. Evidenta
autorizatiilor se tine de catre Ministerul Transporturilor in registre unice, pe moduri de
transport. Sunt exceptate persoanele fizice sau juridice care efectueaza transporturi in
regim de taximetrie.
Tarifele transporturilor publice se formeaza liber si concurential pe baza cererii si
a ofertei.Specificul fiecarei categorii de transport impune insa o organizare proprie, care
variaza de la o categorie la alta.
Transporturile pe cale ferata, auto, navale (fluviale si maritime) si aeriene se
realizeaza de catre agentii economici (unitati specializate), carora le revine obligatia, in
temeiul unui contract de transport, de a deplasa in spatiu marfuri, calatori si bagaje.
Specializarea stricta a fiecarei unitati de transport rezida din necesitatea profilarii
cat mai adecvate specificului categoriei de mijloace de transport pe care le are in
proprietate.
1.2. Clasificarea transporturilor si caracteristicile acestora
Transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:

A. Dupa obiectul lor:
a) transporturi de marfuri (bunuri);
b) transporturi de persoane;
c) transportul de informatii;
B. Dupa mijloacele de transport folosite:
a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice, vagoane);
b) rutiere (auto si tractiune animala);
c) navale (maritime si fluviale);
d) aeriene (aeronave);
e) speciale (conducte, funiculare etc.);
f) combinate (cale ferata-auto, auto-naval etc.).
C. Dupa asezarea cailor de transport, transporturile orasenesti pot fi:
a) pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri);
b) in afara strazilor (metrou, cale ferata, suspendate).
D. Dupa itinerarul parcurs in interiorul sau dincolo de granitele statului:
a) transportul in trafic intern (local);
b) transportul in trafic international (intre doua sau mai multe state), care la randul
lor pot fi:
- transporturi in trafic international de tranzit, cand transporturile se efectueaza pe teritoriu
- 10 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
unui stat strain numai in trecere. -

transporturi de peage, cand transporturile au punct de plecare si de sosire de pe teritoriul
unui stat, insa parcursul transportului trece si pe teritoriul altui stat vecin.
E. Dupa cum transporturile se executa cu un singur mijloc sau cu folosirea
succesiva a mai multor mijloace de transport:
a). transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport;
b). transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa cu doua sau mai
multe mijloace de transport, de catre mai multi carausi in baza unui singur contract de
transport.
F. In functie de interesul social:
- transport in interes public ce se executa de catre operatori de transport licentiati in
conditiile legii si in temeiul unui contract de transport;
- transport in interes propriu.
1.3 Caracteristicile modului de transport

1.3.1 Transportul pe calea ferata :
Deplasarea mărfurilor şi călătorilor în spaţiu cu trenul constituie procesul de
producţie al Calea ferată reprezintă ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor ce fac posibilă
circulaţia trenurilor.
Elementele constitutive ale căii ferate sunt:
1. Infrastructura căii ferate – este alcătuită din: terasamente, lucrări de artă
(poduri, viaducte, tunele) şi are rolul de suport pentru suprastructură;
2. Suprastructura căii ferate – este alcătuită din: balast, traverse, şine,
schimbători de cale şi materialul rulant de cale.
Elementul principal al suprastructurii este reprezentat de şine, ce alcătuiesc calea
continuă de rulare pentru vagoane şi locomotive. Şinele sunt prinse rigid una de alta cu
traverse din lemn sau beton precomprimat, la o distanţă fixă una de alta, numită
ecartament (1435 mm.)
După ecartament, căile ferate se clasifică în:
• căi ferate normale (ecartamentul = 1435 mm);
• căi ferate largi (ecartamentul mai mare de 1435 mm);
• căi ferate înguste (ecartamentul mai mic de 1435 mm).
După importanţa traficului, căile ferate pot fi:
• căi ferate magistrale (de primă importanţă economică);
• căi ferate principale (de importanţă economică majoră – leagă oraşele
importante de capitală);
• căi ferate secundare (leagă diferite oraşe cu liniile magistrale şi
principale);
• căi ferate de interes local (se construiesc de către unităţi economice
pentru deservirea intereselor locale).
Punctele de secţionare a căilor ferate sunt locurile unde calea ferată se întrerupe
pentru a permite:
• încrucişarea trenurilor,
- 11 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
• trecerea lor înainte,

• staţionarea pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor,
• staţionarea vagoanelor pentru compunerea şi descompunerea trenurilor,
etc.
Secţionarea liniilor de cale ferată se face în funcţie de volumul traficului, al
transportului de mărfuri şi călători, de cerinţele de deservire a localităţilor, a unităţilor
economice, etc.
În funcţie de activitate şi de dotarea tehnică, punctele de secţionare pot fi:
• staţii de cale ferată,
• halte de mişcare,
• posturi de mişcare,
• semnale de bloc de linie automate,
• semnale de bloc de linie semiautomate.
Staţiile de cale ferată sunt unităţile de bază ale transportului feroviar, cu bază
tehnico-materială proprie şi care îndeplinesc funcţii tehnice şi comerciale.
Prin funcţia tehnică a unei staţii de cale ferată se înţelege activitatea acesteia cu
privire la:
- primirea şi expedierea trenurilor,
- încrucişarea şi trecerea lor înainte,
- revizia tehnică a locomotivelor, a vagoanelor,
- alimentarea locomotivelor cu combustibil, etc.
Funcţia comercală sau economică presupune activitatea staţiei de cale ferată cu
privire la:
- primirea, depozitarea şi eliberarea mărfurilor, a trenurilor,
- eliberarea legitimaţiilor de călătorie,
- îmbarcarea şi debarcarea călătorilor, etc.
În condiţiile unui trafic intens, staţiile de cale ferată pot fi specializate în:
• staţii de marfă – se amplasează în centrele industriale mari şi foarte
populate;
• staţii de călători – deservesc traficul de călători şi se amplasează, în
special, în marile oraşe, unde trenurile de călători îşi termină parcursul;
• staţii mixte – efectuează atât operaţii în legătură cu traficul de călători, cât
şi operaţii legate de traficul de mărfuri. Cu câteva excepţii, reţeaua CFR este formată din
staţii de cale ferată mixte;
• staţii de triaj – se amplasează în punctele unde se acumulează curenţi
mari de vagoane: în aproprierea marilor centre industriale şi agricole, în porturi, în mari
complexe feroviare, unde o parte din curenţii de pe o magistrală îşi schimbă sensul de
mers;
• staţii de dispoziţie – destinate, în special: pentru schimbarea locomotivelor
la trenurile care tranzitează, pentru echiparea lor, pentru schimbarea partizilor de
locomotive, pentru compunerea şi descompunerea trenurilor care circulă între secţiile de
remorcare adiacente, repararea locomotivelor, a vagoanelor şi operaţii tehnice şi
- 12 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
comerciale aferente primirii şi expedierii trenurilor de marfă şi călători. Aceste staţii se mai
numesc şi staţii cap de secţie (delimitează secţiile de circulaţie).
Amplasarea staţiilor cap de secţie depinde de: sistemul de tracţiune, de norma de
lucru a personalului de tren, etc.
• Staţiile intermediare – se amplasează în locurile care asigură deservirea
comodă a centrelor populate şi a întreprinderilor. Se construiesc între staţiile cap de
secţie, la o distanţă de cca 5 -10 km una de alta.
Caracteristica acestor staţii este faptul că prin ele trenurile tranzitează fără
prelucrare. În anumite situaţii se efectuează şi operaţii legate de urcare şi coborâre a
călătorilor. De asemenea, servesc şi pentru încrucişarea şi depăşirea trenurilor,
contribuind la sporirea capacităţii de circulaţie a reţelei feroviare.
Desfăşurarea activităţii în staţiile de cale ferată în condiţii de eficienţă, necesită
organizarea conducerii, a producţiei şi a muncii.
În staţiile de cale ferată, activitatea se desfăşoară în compartimente sau formaţii
de lucru, cum ar fi:
- compartimentul de mişcare şi programare a circulaţiei trenurilor – rezolvă
problemele de bază ale căii ferate, respectiv ale staţiei, probleme ce se nasc în procesul
circulaţiei trenurilor: mişcare, programare, tranzit;
- compartimentul de tranzit;
- compartimentul comercial – rezolvă problemele ce decurg din raporturile
dintre calea ferată şi clienţii ei, aferente operaţiilor de: primire, manipulare, depozitare şi
eliberare a mărfurilor, vânzarea de legitimaţii de călătorie, etc;
- compartimentul administrativ – constituie aparatul de lucru al conducerii
staţiei, prin care se ţine evidenţa personalului, a drepturilor şi obligaţiilor acestuia, se
rezolvă problemele privind aprovizionarea tehnico- materială, consumul de energie, etc.
căii ferate.
În raport cu gruparea operaţiunilor elementare de vehiculare a mărfurilor şi
călătorilor, în procesul de transport se disting următoarele faze:
1. faza de expediere - cuprinde operaţiunile efectuate în puctul iniţial;
2. faza de parcurs – se referă la transportul propriu-zis;
3. faza de transbordare intermediară – operaţiunile efectuate în punctele
caracteristice de transbordare;
4. faza de sosire – operaţiunile înregistrate la locul final al transportului.
Trenurile se înscriu în funcţie de prioritate şi de rangul lor.
În raport cu importanţa lor în circulaţie, trenurile se împart în următoarele ranguri:
- Peste orice rang :trenuri de serviciu puse in circulatie pentru restabilirea
circulatiei trenurilor
- rangul 1 – trenuri pentru care autoritetea de stat in transporturi feroviare a
dispus sa circule in acest rang;
- rangul 2 - trenuri intercity;
- rangul 3 - trenuri interregio;
- rangul 4 - trenuri regio, trenuri mixte;
- 13 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
- rangul 5 - trenuri internaționale de marfă, trenuri de marfă specializate

pentru transportul mărfurilor perisabile și/sau al vietăților, trenuri de mesagerie, containere
și coletărie;
- rangul VI - trenuri de marfă interregionale sau regionale, trenuri navete,
trenuri marșrute, trenuri cu vagoane goale;
- rangul VII - trenuri de marfă care urmează să manevreze pe secție
(locale), trenuri convoaie de manevră (în complexe feroviare), trenuri de serviciu,
locomotive izolate.
PARCUL DE VAGOANE
Mijlocul de transport feroviar este vagonul.
Vagoanele, în funcţie de caracteristica transportului, pot fi:
• vagoane de călători – vagoane de clasa I şi II, vagoane de dormit clasa I
şi II, vagoane restaurant;
• vagoane de marfă – vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platformă,
vagoane cisternă;
• vagoane speciale – vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru vietăţi.
Elementele principale care caracterizează vagoanele sunt:
- capacitatea de încărcare;
- greutatea proprie;
- viteza maximă cu care pot circula etc.
Totalitatea vagoanelor din evidenţa căii ferate formează parcul inventar. Acesta se
împarte în:
• parcul activ – totalitatea vagoanelor în stare de funcţionare aflate pe căile
ferate;
• parcul inactiv - totalitatea vagoanelor care, din diverse motive, nu pot fi
utilizate
1.3.2 Transportul Rutier

Elementele constructive ale transportului auto sunt:
I drumurile şi
II autovehiculele.
I Drumul reprezintă calea de comunicaţie terestră, special amenajată pentru

circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor.
Constructiv, orice drum este alcătuit din:
• infrastructură – cuprinde totalitatea lucrărilor care susţin suprastructura,
asigurând legătura cu terenul şi transmiterea către acesta a eforturilor statice şi dinamice.
Infrastructura cuprinde:
- terasamentele sau lucrările de pământ şi
- lucrările de artă (poduri, viaducte, tunele, etc.);
• suprastructura – cuprinde mai multe componente, care alcătuiesc corpul
propriu-zis al drumului. Suprastructura este alcătuită din mai multe straturi diferite, a căror
compoziţie şi tehnologie de execuţie depind de importanţa şi de destinaţia drumului.
- 14 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
În general, un drum modern este alcătuit din 4 straturi:

- substratul – format din nisip, cu o grosime de 5-10 cm;
- fundaţia – formată din balast, cu o grosime de 30-50 cm;
- stratul de rezistenţă – format din beton, de grosime 20-30 cm;
- statul de uzură – format din bitum.
Un drum modern trebuie să dispună de calităţi constructive şi de amenajări pentru
staţionarea autovehiculelor şi pentru prioritate de trafic.
Criterii de clasificare a drumurilor

1. După folosinţă:
1.a. drumuri publice – destinate cerinţelor de trafic rutier ale întregii populaţii şi ale
economiei naţionale. Acestea se împart în:
• drumuri de interes vital:
- autostrăzi – drumuri de mare capacitate, rezervate exclusiv circulaţiei
autovehiculelor. Autostrăzile sunt prevăzute cu benzi unidirecţionale, separate printr-o
bandă mediană. De asemenea, acestea intersectează denivelat orice altă cale de
comunicaţie şi evită, pe cât posibil, localităţile. Accesul şi ieşirea pe şi din autostradă este
permisă numai prin locuri special amenajate;
- drumuri naţionale – asigură legătura cu punctele de frontieră;
• drumuri de interes local – pot fi:
- drumuri judeţene;
- drumuri comunale;
- străzi.
1.b. drumuri de exploatare – satisfac cerinţele de trafic rutier ale unor agenţi
economici din industrie, agricultură, etc.
2. După influenţa pe care o au asupra exploatării autovehiculelor, drumurile se

împart în 6 categorii:
2.a. categoria M – cuprinde drumurile asfaltate, în stare bună, cărora li se atribuie
un coeficient de drum = 0.0;
2.b. categoria K – include drumurile pavate, în stare bună, cărora li se aribuie un
coeficient = 1;
2.c. categoria T – cuprinde drumurile asfaltate, pavate şi pietruite, în stare
mediocră, cărora li se atribuie un coeficent = 1.1;
2.d. categoria L - cuprinde drumurile pietruite cu piatră spartă, pietriş şi bolovani,
cărora li se atribuie un coeficient = 1.2;
2.e. categoria E – include acele drumuri care impun schimbări de viteză pe circa
70% din parcus şi cuprinde: drumurile de pământ, drumurile de terasamente, în stare
mediocră şi dumurile pavate cu bolovani de râu, în stare rea, a căror coeficient este = 1.4;
2.f. categoria H – cuprinde toate celelate categorii de drumuri, a căror stare nu
permite viteze mai mari de 15km/h pe toată lungimea lor şi care au un coeficient de drum
= 1.6
- 15 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Coeficienţii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv, în vederea obţinerii

parcursului echivalent.
II Autovehiculul este principalul mijloc de transport rutier, reprezentat de

orice vehicul care se poate deplasa pe un teren amenajat sau nu, prin propriile mijloace, în
care scop este înzestrat cu un motor cu care produce sursa de energie pentru propulsie.
Clasificarea autovehiculelor
1. După destinaţie:
1.a. autovehicule pentru călători – acestea se împart în:
• autovehicule uşoare – capacitate de 4-6 locuri;
• autovehicule medii – capacitate de 10-14 locuri;
• autovehicule grele – capacitate de 35-100 locuri.
1.b. autovehicule pentru marfă – foarte diverse şi se pot clasifica după modul de
construcţie în:
• autovehicule cu şasiul simplu şi
• autovehicule cu şasiul articulat , care pot fi: detaşabile sau cu
semiremorcă.
După sarcina utilă, autovehiculele de marfă pot fi:
• până la 1.5 tone;
• între 3-5 tone;
• peste 12 tone.
2. După felul suprastructurii şi destinaţia ei:

2.a. autocamioane ladă;
2.b. autocamioane izoterme;
2.c. autocamioane frigorifice;
2.d. cisterne, etc.
3. Din punctul de vedere al mecanismului de încărcare/descărcare:
3.a. autovehicule cu suprastructură fixă;
3.b. autovehicule cu suprastructură basculată.
Aceste clasificări au rol important pentru stabilirea modalităţilor de organizare a
parcului de autovehicule, a activităţii de întreţinere şi reparaţii, de aprovizionare cu
materiale, piese de schimb, de stabilire a cheltuielilor de exploatare.
PROCESUL DE TRANSPORT AUTO. NOŢIUNE, STRUCTURĂ, CLASIFICARE
- 16 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Procesul de transport auto, în modul cel mai general, constă în efectuarea

deplasării mărfurilor sau călătorilor dintr-un loc în altul, cu autovehiculele. El rezidă în
prestaţii ce se efectuează cu mijloacele de transport auto şi este echivalent cu procesul de
producţie din această activitate.
Diagrama de transport auto

Dcta = Tc + Td + Tî
Dpta = Tp + Dcta + Tpd

2L
Tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 = + Tîd + Tas
unde:
Dcta = durata ciclului de transport auto;
Tc = timpul cursei;
Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de încărcare;
Tî = timpul de întoarcere de la locul de descărcare la locul de garare;
Dpta = durata procesului de transport auto;
Tp = timpul de pregătire a autovehiculului în vederea plecării în cursă;
Tpd = timpul de garare a autovehiculului şi de predare a documentelor la
întoarcerea din cursă;
t1 = timpul de încărcare ;
t2 = timpul de deplasare de la punctul de încărcare la punctul de
descărcare;
t3 = timpul de descărcare;
t4 = timpul de deplasare de la puncul de descărcare înapoi la punctul de
încărcare;
t5 = alte staţionări;
L = lungimea traseului;
V = viteza de deplasare a autovehiculului;
Tîd = timpul de încărcare/descărcare;
Tas = timpul afectat altor staţionări;
Tg = timpul de garare.
Prin ciclu de transport auto se înţelege activitatea de transport a unui
autovehicul, de la plecarea din punctul de garare, până la întoarcerea lui în acelaşi loc.
Durata ciclului de transport constă în timpul care se scurge din momentul
plecării autovehiculului din garaj la locul de încărcare a mărfurilor sau de îmbarcare a
călătorilor şi până în momentul sosirii acestuia la garaj.
Organizarea ciclului de transport se bazează pe cunoaşterea:
- volumului traficului de mărfuri şi călători,
- a intensităţii şi frecvenţei curenţilor de mărfuri şi de călători.
Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot
efectua pe durata acestuia.
- 17 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Prin cursă se înţelege efectuarea unui singur transport, adică deplasarea

încărcăturii la destinaţie şi revenirea autovehiculului la locul iniţial de încărcare sau în alt
loc.
Durata cursei este egală cu timpul care se scurge din momentul începerii
efectuării primei operaţii necesare încărcării şi până în momentul încheierii ultimei operaţii
ce precede o nouă încărcare sau garare.
Deci, cursa reprezintă activitatea autovehiculului între două încărcări
succesive.
În traficul urban de călători însă, cursa reprezintă activitatea
autovehiculului între capetele traseului, în ambele sensuri, în timp ce în traficul urban
cursa semnifică activitatea autovehicului între capetele traseului, într-un singur sens.
În cadrul procesului de transport auto se pot efectua 3 tipuri de parcursuri:
• parcurs cu încărcătură;
• parcurs fără încărcătură;
• parcurs zero (de la garaj la locul de încărcare sau de la locul de
descărcare la garaj).
Efectuarea unei curse se face pe baza unui itinerar stabilit care trebuie respectat
de fiecare automobil şi care cuprinde drumul pe care acesta urmează să-l parcurgă între
două puncte, ţinând seama de viteza de parcurgere a distanţei şi de staţionările pe
parcurs.
La stabilirea itinerarului trebuie să se ţină seama de:
• lungimea drumurilor şi starea tehnică a acestora;
• intensitatea traficului;
• declinaţiile drumului.
Clasificarea procesului de transport auto
1. Din punct de vedere al conţinutului încărcăturii:

1. a. transport de mărfuri;
1. b. transport de călători;
1. c. transport de bagaje;
1. d. transport de poştă, etc.
2. Din punct de vedere al ariei de desfăşurare:

2. a. transporturi locale;
2. b. transporturi interurbane;
3. c. transporturi internaţionale.
3. Din punct de vedere al locului şi numărului manipulărilor:

3. a. transporturi directe (deplasarea mărfurilor se efectuează între două puncte
fără alte operaţii);
3. b. transportri de colectare (încărcarea se face succesiv din mai multe locuri, iar
descărcarea într-un singur loc);
- 18 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
3. c. transporturi de distribuţie (încărcarea se face într-un singur loc, iar

descărcarea în mai multe puncte succesiv);
3. d. transporturi de colectare şi distribuţie.
Elementele de organizare a circuitului automobilelor în transportul de mărfuri

1. Timpul total de transport/de exploatare pe un anumit traseu se stabileşte cu
ajutorul relaţiei:
Tt = tm + tid + tas + ts
unde:
tm = timpul de mers;
tid = timpul afectat operaţiunii de încărcare/descărcare;
tas = timpul afectat pentru pregătire şi aşteptare;
ts = timpul de staţionare pentru odihna şoferului, din cauze tehnice, etc.
2. Cantitatea totală de marfă transportată pe un sector de drum este egală cu:
unde:
n = numărul de curse (trasee) efectuate;
qmi = cantitatea de mărfuri transportate în fiecare cursă.
3. În procesul circulaţiei automobilelor, acestea efectuează unul sau mai multe

tipuri de mers sau cicluri de transport:
a. mersul pendular – presupune repetarea deplasării între două puncte de
încărcare şi de descărcare.
b. mersul inelar – presupune deplasarea autovehiculelor între mai multe
puncte de încărcare şi descărcare, astfel încât formează o linie închisă.
c. mersul radial – presupune efectuarea mai multor mersuri pendulare,
având un punct comun de plecare.
d. mersul de colectare - presupune parcurgerea unui traseu cu atingerea mai
multor puncte de încărcare.
e. mersul de distribuţie – presupune efectuarea unor operaţii inverse faţă de
mersul de colectare.
f. mersul de colectare şi distribuţie
4. Printre elementele definitorii ale circulaţiei în traseul auto se înscriu şi
curenţii de traseu.
Prin curent de mărfuri/călători se înţelege cantitatea de mărfuri/numărul de călători
care urmează a se deplasa între două puncte într-o unitate de timp, într-un singur sens.
Curenţii de mărfuri/călători pot avea variaţii de la o perioadă la alta, care
semnifică, de fapt, neuniformitatea curenţilor respectivi.
Gradul de neuniformitate este luat în consideraţie în organizarea traseului prin
coeficientul de neuniformitate care se determină ca şi în traseul feroviar prin raportul dintre
volumul maxim de transportat şi volumul mediu stabilit pentru perioada dată.
- 19 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Organizarea circulaţiei în transportul auto nu poate face abstracţie de cunoaşterea

şi luarea în consideraţie a câtorva elemente, cum ar fi:
5. cantitatea de trafic – cantitatea de transportat exprimată în tone sau
număr de călători;
6. curentul de trafic – cantitatea de trafic transportată sau de transportat într-
o unitatea de timp, într-un sens;
7. prestaţia de trafic – reflectă munca de transport raportată la timp, altfel
spus, volumul parcursului mărfurilor/călătorilor pe un drum dat, raportat la o unitate de
timp.
Capacitatea de circulaţie şi de transport auto
Capacitatea de circulaţie auto (Cc) reprezintă numărul maxim de autovehicule

care pot circula pe un sector de drum într-un sens sau în ambele sensuri de circulaţie, într-
un timp determinat.
Aceasta se determină, de regulă, pentru o oră sau o zi întreagă.
Modelele de calcul ale capacităţii de circulaţie sunt numeroase şi au la bază
diferite ipoteze privind:
- vitezele de circulaţie;
- echivalarea diferitelor feluri de vehicule;
- probabilitatea numărului de depăşiri care se pot efectua.
Determinarea capacităţii de circulaţie în traseul rutier se poate efectua cu ajutorul
calculului probabilităţilor. Determinările efectuate pe baza acestor calcule servesc la
stabilirea indicilor de aglomerare care reprezintă gradul de stânjenire în circulaţie pe care
trebuie să-l accepte conducătorii auto la parcurgerea drumului.
Pe baza studiilor şi a experimentelor practice s-a stabilit că mişcarea a două
autovehicule poate fi considerată independentă dacă intervalul de timp dintre ele este >= 9
secunde.
Proporţia intervalelor < de 9 secunde constituie un prim indice, care
caracterizează gradul de stânjenire a circulaţiei. Pentru intervalele de timp < de 9
secunde, conducătorii autovehiculelor sunt stânjeniţi în mişcarea lor de autovehiculelor
care îi preced, cu atât mai mult cu cât intervalul este mai mic. De aceea, proporţia
intervalelor < de 9 secunde constituie un indice de aglomerare.
De mare importanţă este găsirea soluţiilor pentru mărirea capacităţii de circulaţie.
Aceasta poate fi influenţată negativ de:
- lăţimea redusă a benzii de circulaţie;
- neasigurarea gradului de vizibilitate;
- proporţia autovehiculelor grele în totalul traficului, etc.
Deoarece capacitatea de circulaţie se exprimă în autoturisme, influenţa
autovehiculelor grele modifică cifrele de bază stabilite analitic.
În ceea ce priveşte vehiculele pe două roţi, la echivalarea acestora în autoturisme
se disting două categorii:
- 20 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
• bicicletele – circulă, de regulă, la extremitatea căii de rulare şi sunt mai

puţin stânjenitoare în circulaţie;
• motocicletele – autovehicule rapide care circulă pe toată lăţimea benzii de
circulaţie. Efectuează ele însele depăşiri şi sunt jenante pentru circulaţia altor tipuri de
autovehicule.
Cifrele medii indicate pentru echivalare sunt:
- 1 / 5 autoturisme pentru o bicicletă;
- 1 / 2 autoturisme pentru motocicletă.
Măsurile care pot duce la creşterea capacităţii de circulaţie sunt:
• măsuri de ordin constructiv – se referă la proiectarea unor elemente ale
drumului care să asigure: desfăşurarea nestingherită a circulaţiei, evitarea traversării
localităţilor, amenajarea intersecţiilor de drumuri, evitarea pasajelor la nivel cu calea
ferată, mărirea numărului de benzi de circulaţie, etc;
• măsuri de exploatare – se referă la: reglementarea staţionării în orele de
vârf, limitarea circulaţiei autovehiculelor grele, amenajarea staţiilor de alimentare cu
combustibil, etc.
Nemijlocit legată de capacitatea de circulaţie este capacitatea de transport.
Prin capacitate de transport (Ct) se înţelege cantitatea de mărfuri/numărul de
călători care se pot transporta cu mijloacele de transport auto într-o oră sau într-o zi, într-
un anumit sens de circulaţie.
Valoarea Ct depinde de:
- tipul autovehiculelor şi
- Cc.
Ct = Cc * qm
unde:
qm = numărul mediu de tone/călători transportate de un autovehicul.
Qm în transportul rutier se exprimă în călători*kilometrii sau tone* kilometrii şi se
determină cu relaţia:
Tk = Ct * lmt
unde:
lmt = distanţa medie de transport a unei tone.
Transportul auto (spre deosebire de cel feroviar) reprezintă numai o parte a
circulaţiei rutiere.
Dreptul de a folosi drumul este general; pe drum circulă autovehicule care aparţin
atât societăţilor de transport, cât şi particularilor şi cetăţenilor străini.
CAP.2 DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT FEROVIAR
- 21 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
2.1 GENERALITATI :ORGANIZAREA SISTEMULUI FEROVIAR ROMÂN

Transportul feroviar reprezintă un sector strategic de interes naţional şi un
serviciu esenţial pentru societate, al cărui rol este de a contribui la circulaţia sigură şi
eficientă a bunurilor, mărfurilor şi persoanelor, atât pe teritoriul României, cât şi în afara
ţării.
Totodată, transportul pe calea ferată reprezintă un mod de transport mai curat
şi mai puţin poluant decât transportul rutier, dar şi mai eficient şi mai sigur, cu o rată a
accidentelor considerabil mai scăzută. Acesta este esențial pentru strategia comunitară de
îmbunătățire a performanței de mediu a sectorului transporturilor, precum și a coeziunii
economice și sociale în cadrul statelor membre și a conectivității între acestea. De aceea,
Uniunea Europeană urmăreşte promovarea sectorului feroviar,în sensul utilizării tot mai
mult a acestui tip de transport pentru mărfuri şi pasageri.
După aderarea României la Uniunea Europeană, transportul feroviar nu mai
poate fi analizat într-un context separat, fiind necesară o abordare mult mai complexă,
determinată de integrarea în spațiul feroviar unic european.
Ulterior reorganizării realizate în anul 1998 structura sistemului feroviar român
se distinge prin separarea completă, din punct de vedere administrativ, a managementului
infrastructurii feroviare si a operării transporturilor feroviare.
Ca urmare, în cadrul sistemului feroviar roman activează în prezent trei
categorii de actori economici care prezintă relevanţă din punctul de vedere al executării
serviciilor de transport feroviar.
a) Administratorul infrastructurii feroviare, respectiv Compania Nationala de Cai
Ferate “CFR” S.A. (care va fi referită in continuare drept CFR), cu capital de stat, care
deţine în concesiune întreaga infrastructură feroviară a României. Trebuie menţionat că
există o serie de companii private cu rol de gestionar al infrastructurii feroviare, în prezent
în număr de 3, care administrează temporar unele zone ale infrastructurii feroviare pe
baza unor contracte de închiriere cu CFR.
b) Operatorii feroviari de calatori, dintre care:
- Un operator naţional cu capital de stat, respectiv Societatea Nationala de
Transport Feroviar de Calatori CFR-Călători, care va fi referita in continuare drept CFR-
Călători;
- Operatori cu capital privat, în prezent în număr de 5, care asigura servicii pe
anumite relatii de transport.
c) Operatorii feroviari de marfă, dintre care:
- Un operator naţional cu capital de stat, respectiv Societatea Nationala de
Transport Feroviar de Marfa CFR-Marfă, care va fi referita in continuare drept CFR-Marfă;
- Operatori cu capital privat, în prezent în număr de 31, care asigura servicii pe
anumite relatii de transport; o parte dintre acestia acoperă practic integral reteaua
feroviara romana.
2.2 CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE ALE TRANSPORTULUI

FEROVIAR
- 22 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Transport feroviar – tip de transport public care reprezintă un complex tehnologic

de producţie unitar, cu întreprinderi şi instituţii cu menire de producţie şi socială, a cărui
administrare de stat este exercitată de către organul administraţiei publice centrale în
domeniul transportului;
Cale ferată – sistem de transport pe şine, destinat transportului de călători şi
mărfuri, care cuprinde:
a) linia ferată şi construcţiile corespunzătoare (tuneluri de cale ferată, poduri etc.);
b) instalaţiile de exploatare;
c) materialul rulant;
d) structurile pentru asigurarea funcţionării elementelor menţionate şi organizaţiile
de exploatare pentru realizarea transportului de călători şi mărfuri;
Piaţă a serviciilor de transport – sferă de realizare a transportului de călători,
mărfuri, bagaje şi mesagerii, de deservire tehnică şi de reparaţie a mijloacelor de
transport, de executare a lucrărilor (serviciilor) auxiliare şi a altor lucrări (servicii) ce ţin de
transport;
Asigurare a siguranţei circulaţiei – activitate a organelor din transportul feroviar,
a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a întreprinderilor, instituţiilor şi
cetăţenilor pentru asigurarea funcţionării continue a căii ferate şi neadmiterea situaţiilor de
avarie în procesul transportării, precum şi pentru reducerea consecinţelor unor eventuale
accidente;
Zonă de expropriere – terenuri aparţinînd transportului feroviar, ocupate de
terasament, lucrări de artă, cantoane şi alte clădiri, instalaţii de comunicaţii feroviare, staţii
de cale ferată, plantaţii forestiere de protecţie şi instalaţii de linie;
Zonă de protecţie – terenuri necesare pentru asigurarea integrităţii, rezistenţei şi
stabilităţii construcţiilor, instalaţiilor şi altor obiecte de transport feroviar, precum şi terenuri
cu soluri alunecătoare, limitrofe terenurilor transportului feroviar;
Proces de transportare – ansamblu de acţiuni şi operaţiuni, interdependente
organizatoric şi tehnologic, efectuate de către subdiviziunile structurale ale căii ferate în
cadrul pregătirii, realizării şi finalizării transportului de călători, mărfuri, bagaje şi mesagerii;
Linie ferată publică (magistrală) – linie ferată pe care sînt amplasate staţii de
cale ferată ce execută operaţiunile respective de primire şi expediere a trenurilor, de
deservire a călătorilor, de recepţionare şi eliberare a mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor,
de executare a lucrărilor de manevră;
Călător – persoană fizică care are document (bilet) de călătorie şi călătoreşte cu
trenul;
Marfă – încărcătură (articole, obiecte, minereuri, materiale etc.) care face
obiectul transportului pe cale ferată, primită în modul stabilit spre transportare de către
calea ferată, ce poartă răspundere pentru transportarea în termen şi pentru integritatea
acesteia conform prezentului cod;
Bagaje – lucruri, alte valori materiale, expediate de către călător pentru
necesităţi personale, pentru o plată separată, în vagonul de bagaje, pînă la staţia de
destinaţie indicată în documentul (biletul) de călătorie al călătorului;
. Mesagerii – mărfuri, alte valori materiale, transportate în trenuri de călători şi în cele de
- 23 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
poştă şi bagaje;
. Mărfuri periculoase – substanţe, materiale, articole şi deşeuri care, în virtutea stării lor
fizice, proprietăţilor chimice şi biologice, caracterului radioactiv sau a altor proprietăţi
specifice, în procesul transportării, executării lucrărilor de încărcare-descărcare şi al
depozitării, pot periclita viaţa şi sănătatea oamenilor, pot provoca poluarea mediului,
distrugerea naturii vii, deteriorarea sau distrugerea mijloacelor de transport şi a altor
bunuri;
Transport special – tip de transport care asigură transportarea încărcăturilor
speciale pentru necesităţi stringente de stat şi de apărare;
Trafic feroviar internaţional – transport de călători, mărfuri, bagaje şi mesagerii
între Romania şi alte ţări;
Expeditor de mărfuri – persoană fizică sau juridică care acţionează în nume
propriu sau în numele proprietarului de mărfuri, bagaje, mesagerii şi este indicată în
documentele de transport;
Destinatar al mărfurilor – persoană fizică sau juridică împuternicită cu
recepţionarea mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor;
Linie ferată de acces – linie ferată legată cu reţeaua comună a căilor ferate
printr-o cale neîntreruptă cu şine, destinată deservirii anumitor expeditori de mărfuri şi
destinatari ai mărfurilor;
Locuri de uz comun – depozite (acoperite sau descoperite), terenuri special
repartizate pe teritoriul staţiilor de cale ferată, aparţinînd căii ferate şi folosite pentru
încărcarea, descărcarea, trierea şi depozitarea mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor;
Locuri de uz propriu – depozite (acoperite sau descoperite), terenuri special
amenajate, atît în afara, cît şi pe teritoriul staţiilor de cale ferată, care nu aparţin căii ferate
ori care sînt date de ea în arendă şi folosite pentru operaţiuni de încărcare-descărcare;
Regulamentul transportului de mărfuri pe calea ferată – act normativ, elaborat în
conformitate cu prevederile prezentului cod, care reglementează condiţiile de transport al
mărfurilor, obligatorii pentru calea ferată, pentru expeditorii de mărfuri şi destinatarii
mărfurilor, luîndu-se în considerare particularităţile acestora, în scopul asigurării siguranţei
circulaţiei, integrităţii mărfurilor şi a materialului rulant, precum şi a securităţii ecologice;
Regulamentul transportului de călători, bagaje şi mesagerii pe calea ferată – act
normativ, elaborat în conformitate cu prevederile prezentului cod, care reglementează
condiţiile de transport al acestora şi stabileşte drepturile, obligaţiile şi răspunderea căii
ferate şi a călătorilor care beneficiază de transportul feroviar;
Documente de transport – scrisoarea de trăsură, foaia de expediţie, documentul
(biletul) de călătorie, recipisa de bagaje, recipisa de mesagerii;
Taxă suplimentară – plată pentru operaţiuni şi lucrări suplimentare, neinclusă în
tarif;
. Regulament tarifar – ediţie sistematizată în care sînt publicate preţurile pentru
lucrările executate şi serviciile prestate de transportul feroviar, aprobate în modul stabilit şi
incluse în tarife, precum şi taxele suplimentare, este expus modul de calculare a plăţilor
pentru transportul de călători, mărfuri, bagaje şi mesagerii şi pentru utilizarea vagoanelor
şi containerelor.
- 24 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
2.3 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE TRANSPORTULUI FEROVIAR
Transportul feroviar este una dintre cele mai importante metode de transport în
ceea ce privește costul, timpul și fiabilitatea. În plus, pe măsură ce crește numărul de
vagoane, cantitatea de mărfuri și numărul pasagerilor cresc. Astfel crește capacitatea de
încărcare. Cu alte cuvinte, un drum va avea mai mult transport de marfă decât un
transport aerian sau rutier și va oferi costuri mai mici.
Pe de altă parte, transportul feroviar este una dintre metodele de transport care
poluează cel mai puțin mediul. În plus, asigură un transport mai accesibil, în general,
pentru încărcări cu volum mare.
Dacă avem o încărcătură grea și nu avem o limită de timp, aceasta va fi metoda
cea mai logică de transport în cazul în care există o cale ferată la destinație cu punctul de
livrare. Calea ferata este foarte importantă în transportul de minereu, cum ar fi cărbunele,
în special datorită accesului la depozitele de minereu subterane.
Conditiile meteo nu afecteaza livrarea (exceptand cazurile de calamitati). Traficul
nu are o influenta asupra timpului de livrarecu exceptia celui specific pe calea ferata ceea
ce duce la asa numita regularitate a transportului,neexistand problemele de blocaj de trafic
de pe transportul rutier.
Vagoanele de marfa sunt foarte diverse atat ca marime (capacitate ca volum sau
ca masa) dar si ca utilitate.
Vagoanele pot fi pentru marfuri generale, inchise sau deschise, din lemn sau
metal sau pentru marfuri specifice: cisterne pentru marfuri lichide: petrol, derivate de
petrol, vin, acizi, substante chimice, ciment etc. (daca nu sunt proprietatea furnizorului
marfii pot implica costuri mari cu spalarea si evacuare desurilor).
Pentru a evita transportul vagoanelor goale pe distante lungi, vagoanele de marfa
pot parasi teritoriul tarii si pot fi folosite de calea ferata de destinatie spre directii pentru
care are incarcatura.
Marfurile intre 12-5000 kg pentru care nu este necesar un vagon intreg pot fi
transportate prin sistemul de coletarie. Coletele trebuie sa aiba intre 5-500 kg si maxim 8
m lungime.
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitați de transport,
ocupând în traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mărfuri
transportate pe glob.
Vagoanele de pasageri difera ca grad de confort de la tara la tara.
In garnitura se includ uneori, functie de rangul trenului vagoane restaurant, bar,
vagoane pentru bagaje, autoturisme, barci etc. dar si vagoane de dormit de clasa 1 sau 2.
Un alt avantaj al transportului fferovar ar fi si posibilitatatea de transport
containerizat. Acesta este un mod convenabil de livrare a mărfurilor în mărimi standard de
- 25 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
containere, cu schimburi comerciale între țări, pentru o cifră de afaceri rapidă și sigură.
Transporturile containerizate pe calea ferata pot fi :
-intercontinental;
-multimodale;
-internă.
Acest tip de transport poate fi combinat foarte usor cu celelalte transporturi
intrucat mijlocul efectiv de transport este de fapt containerul care poate fi deplasat fie pe
calea ferata fie rutier fie maritim.
Ca si puncte de dezavantaj in cadrul transportului feroviar se pot mentiona :
-Costuri mari pentru construcția căilor ferate;
-Costuri ridicate pentru operarea și întreținerea infrastructurii și a materialului
rulant;
-Livrarile pe distante mari necesita un timp destul de lung;
-Un dezavantaj semnificativ este, de asemenea viteza mica circulație, deoarece
trenurile de marfă sunt forțate să rămână in puncte de sectionare mult timp pentru a
permite trecerea trenurilor de călători.
-In anumite zone, marfa nu poate fi livrată exclusiv de către calea ferată iar
transportul devine multimodal;
2.4 DOCUMENTELE NECESARE LA TRANSPORT PE CALEA FERATA
Pentru expediţiile de vagoane, unităţi de transport intermodal şi coletărie,

documentul de transport este scrisoarea de trăsură.
. Modelele uniforme ale scrisorii de trăsură şi modul de completare a acestora se
stabilesc prin Normele uniforme.
Scrisoarea de trăsură trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii:
. data întocmirii;
. numele şi adresa expeditorului; ca expeditor trebuie să fie înscrisă o singură
persoană fizică sau juridică;
. numele şi adresa destinatarului; se admite numele unei singure persoane fizice
sau juridice; lic
. denumirea staţiilor de expediţie şi destinaţie conform nomenclatorului staţiilor de
cale ferată;
. numărul şi seria sigiliilor apate;
. denumirea mărfii şi a modului de ambalare, iar pentru mărfurile periculoase, denumirea
prevăzută de Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor
periculoase (RID);
. enumerarea detaliată a anexelor la scrisoarea de trăsură necesare formalităţilor
administrative în parcurs;
- 26 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
. numărul mijlocului de transport şi, după caz, şi al unităţii de transport intermodal;

. masa brută a mărfii şi alte elemente de calcul care să permită determinarea
cantităţii de marfă a expediţiei, exprimată sub alte forme;
. menţiunea privind modul de plată;
. indicaţia că transportul este supus, în pofida oricărei clauze contrarii, prezentului
regulament;
. numele şi adresa operatorului de transport feroviar care a încheiat contractul de
transport.
. Nu este permisă utilizarea altui document de transport decât scrisoarea de
trăsură.
. Pentru fiecare expediţie trebuie întocmită o singură scrisoare de trăsură. Dacă nu
există o convenţie contrară între expeditor şi operatorul de transport feroviar, una şi
aceeaşi scrisoare de trăsură se referă numai la încărcătura unui singur vagon, a unei
unităţi de transport intermodal sau a unei expediţii de coletărie.
.Cu o singură scrisoare de trăsură pot fi predate la transport:

. obiecte indivizibile şi de dimensiuni excepţionale, a căror încărcare necesită mai
mult de un vagon;
. mărfuri încărcate în mai multe vagoane, dacă dispoziţiile speciale ale traficului şi
ale tarifelor permit aceasta pentru întregul parcurs. În acest caz, grupul de vagoane
constituie o expediţie distinctă. Dispoziţiile ulterioare date de expeditor nu trebuie să aibă
ca efect despărţirea vagoanelor predate la transport cu o singură scrisoare de trăsură.
. Nu pot fi predate la transport cu o singură scrisoare de trăsură:
. mărfurile care, datorită naturii lor, nu pot fi încărcate în comun cu alte mărfuri în
acelaşi vagon;
. mărfurile admise la transport în anumite condiţii când încărcarea lor în comun cu
alte mărfuri este interzisă prin Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al
mărfurilor periculoase (RID);
. mărfurile a căror încărcare în comun ar contraveni normelor legale în vigoare;
-mărfurile a căror încărcare este efectuată de operatorul de transport feroviar, cu

cele a căror încărcare este în sarcina expeditorului.
. Pentru expediţiile care circulă de pe linii cu ecartament normal pe linii cu
ecartament îngust şi invers, numărul scrisorilor de trăsură este cel determinat de numărul
vagoanelor de ecartament normal. .
Modul de lucru şi răspunderile în cazul utilizării scrisorii de trăsură electronice se stabilesc
prin Normele uniforme.
Scrisoarea de trasura este principalul document în raporturile dintre calea ferată
şi beneficiarii transportului de mărfuri. Aceasta constituie documentul doveditor al
contractului de transport fiind, în acelaşi timp, un document de transport şi un document
contabil
Scrisoarea de transport are 5 părţi:
- 27 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
1. unicatul – însoţeşte transportul şi se eliberează destinatarului o dată cu

marfa;
2. duplicatul – îl primeşte predătorul după încheierea contractului de
transport şi constituie dovada primirii mărfurilor la transport;
3. copia scrisorii de transport – rămâne în staţia de predare;
4. avizul şi adeverinţa de primire – însoţeşte transportul împreună cu
unicatul. Prin aceasta, în staţia de destinaţie, destinatarul certifică primirea mărfurilor şi
este păstrată în staţia respectivă;
5. exemplarul de serviciu – însoţeşte transportul la destinaţie. După
eliberarea transportului, staţia respectivă îl anexează la contul taxelor încasate.
Pentru transportul internaţional, scrisoarea de transport este un document înscris
şi probatoriu, fiind dovada încheierii contractului de transport, valabil pentru calea ferată
unde sunt predate mărfurile, precum şi pentru celelalte căi ferate cae participă la traficul
respectiv de mărfuri.
Scrisoarea de transport se compune din următoarele exemplare:
- unicatul;
- duplicatul;
- certificatul de expediere – se referă la îndeplinirea formalităţilor vamale;
- actul de plată centralizat – serveşte la efectuarea decontărilor între
expediţia internaţională şi calea ferată;
- foaia de expediere – se reţine de către staţia de destinaţie şi serveşte la
efectuarea decontărilor între căile ferate participante la transport;
- avizul şi adeverinţa de primire – prin care destinatarul certifică primirea
mărfurilor, păstrându-se în staţia de destinaţie;
- matca scrisorii de transport – exemplarul care rămâne în staţia de
predare;
- certificatul de trecere a frontierei - face dovada trecerii mărfurilor dintr-o
ţară în alta.
Menţiunile inserate în scrisoarea de transport internaţional sunt:
• menţiuni obligatorii – numele staţiei şi a căii ferate de predare; ruta de
îndrumare; numele şi adresa destinatarului; greutatea mărfii; felul ambalajului; marca,
numărul coletelor; numărul vagoanelor şi iniţialele căii ferate; enumerarea documentelor
anexate; numele, prenumele şi adresa expeditorului;
• menţiuni facultative – stabilirea localităţilor pentru aprovizionarea cu ghiaţă
a transportului cu mărfuri alterabile, stabilirea localităţilor pentru adăparea animalelor, etc.
Este posibilă modificarea ulterioară a scrisorii de transport, în anumite condiţii, atât
de către predător, cât şi de către destinatar, cu condiţia ca modificarea să fie efectuată o
singură dată.
Preluarea mărfii în transportul internaţional pe calea ferată angajează răspunderea
tuturor căilor feate participante la transport. Ele răspund solidar pentru efectuarea
transportului de mărfuri, respectiv corespunzător prevederilor din scrisoarea de transport.
2.5 ELEMENTELE DE BAZA ALE TRANSPORTULUI FEROVIAR

- 28 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Elementele ansamblului care formează infrastructura căilor ferate sunt:

• liniile ferate deschise circulaţiei publice, terenul aferent pe care acestea sunt efectiv
construite şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate necesare exploatării,
în limitele concrete stabilite prin standarde de stat şi prin hotărâri ale Guvernului;
• lucrările de artă: poduri, tunele, viaducte etc. aferente liniilor ferate deschise
circulaţiei publice;
• lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie ale
liniilor ferate şi terenurile aferente pe care sunt amplasate;
• instalaţiile de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare;
• triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora;
• instalaţiile de electrificare, staţiile de transformare şi terenurile aferente acestora;
• instalaţiile de telecomunicaţii care asigură transmiterea informaţiei pentru
siguranţă şi conducerea operativă a circulaţiei;
• clădirile care conţin numai instalaţii de centralizare, electrificare şi telecomunicaţii
feroviare, inclusiv construcţiile de orice fel destinate lor şi terenurile aferente;
• dotările care sunt utilizate pentru întreţinerea, repararea şi modernizarea
infrastructurii căilor ferate.
Nu fac parte din infrastructura căilor ferate:
• instalaţiile de siguranţă ale circulaţiei, de control al vitezei, de schimb de date
cale
- tren şi de telecomunicaţii, aflate pe materialul rulant;
• construcţiile de orice fel, terenurile şi liniile ferate utilizate pentru activitatea
tehnologica de transport feroviar;
• instalaţiile, echipamentele şi terminalele de telecomunicaţii şi de prelucrare
electronică a datelor, care sunt utilizate numai pentru exploatarea comercială a serviciilor
de transport public pe căile ferate.
Funcţionarea infrastructurii căilor ferate române se asigură în mod neîntrerupt de
către Compania Naţionala de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. prin:
a) asigurarea stării de funcţionare a tuturor liniilor, instalaţiilor şi celorlalte
elemente ale infrastructurii la parametrii stabiliţi;
b) conducerea operativă a circulaţiei trenurilor şi permiterea manevrei;
c) îndeplinirea ansamblului funcţiilor tehnice, comerciale, economice şi de
reprezentare necesare. Parametrii elementelor infrastructurii căilor ferate române trebuie
sa corespundă normelor interne, internaţionale sau stabilite prin acorduri specifice la care
România este parte.
Definite sintetic ca un ansamblu de construcţii şi instalaţii care asigură circulaţia
trenurilor pe un anumit teritoriu, căile ferate au ca element principal şinele de cale ferată
fixate rigid în traversele de lemn sau beton precomprimat, la o anumită distantă una de
alta, numita ecartament. Mai precis, ecartamentul este distanţa dintre feţele interioare ale
şinelor şi care în Romania pe reteaua CFR măsoară 1435 mm. Ecartamentul de 1435
mm este considerat normal şi este cel mai reprezentativ ecartament şi în alte ţări
europene. În alte tări există şi ecartamente mai mari, ca de exemplu în Comunitatea
Statelor Independente (1524 mm) şi SUA (1675mm).
- 29 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
După importanta lor economica şi volumul traficului, căile ferate se clasifică în:
a) căi ferate magistrale;
b) cai ferate principale;
c) cai ferate secundare;
d) căi ferate uzinale.
Căile ferate magistrale asigură legăturile capitalei cu principalele oraşe ale tării şi
cu sistemele de transport ale ţărilor vecine. Reţeaua feroviara din tara noastră cuprinde
un număr de opt zone, deservite de opt magistrale, care acoperă practic întreg teritoriul
ţării şi asigură legătura cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine, inclusiv cu Turcia şi
ţările Orientului Apropiat.
Liniile principale - de importantă economică deosebită care leagă Bucureştiul cu
oraşele principale ale ţării, sunt incluse parţial şi în magistralele de cale ferată.
Liniile secundare deservesc anumite zone urbane şi asigură legăturile acestora cu
liniile principale şi magistrale.
Liniile uzinale sau industriale aparţin acelor întreprinderi şi combinate care dispun
de asemenea linii şi deservesc procesele tehnologice ale acestora, asigurând accesul
mijloacelor de tracţiune şi al vagoanelor pînă în incinta întreprinderii sau combinatului
respectiv, prin staţia uzinala sau staţia SNCFR din zona.
Lungimea reţelei de cale ferată din România este de 11.342 km, din care 24%
(2.711km) reprezintă linii duble şi 23,8% reprezintă linii electrificate (2.700 km).
Raportată la suprafaţa ţării sau la numărul populaţiei, densitatea reţelei feroviare
din România se prezintă la nivelul mediu european, fiind comparabila cu densităţile
reţelelor feroviare din Anglia, Italia, Franţa şi Elveţia.
Ponderea liniilor electrificate (23,8%) este comparabila cu media europeană şi
situează România pe locul 12 în Europa. În schimb, România se află sub media
europeana în ceea ce priveşte ponderea liniilor duble în totalul reţelei feroviare.
În ceea ce priveşte principalele caracteristici ale transportului feroviar, acestea
sunt următoarele:
• asigură deplasarea în spaţiu şi timp a mărfurilor în partide mari, îndeosebi a
mărfurilor de masă solide şi lichide, dar şi a produselor finite şi semifinite, industriale sau
agricole. Sunt puţine mărfurile care nu fac obiectul transportului pe calea ferată;
• în cazul societăţilor comerciale şi regiilor autonome care dispun de linii
industriale, asigură transportul direct “din poartă în poartă”;
• transportul este asigurat, de regula, la preturi mai scăzute decât cele practicate
în transportul auto şi aerian, îndeosebi pe distanţe medii şi lungi;
• procesul de transport se desfăşoară neîntrerupt, ziua şi noaptea şi in tot cursul
săptămânii, in condiţii de regularitate, potrivit unor grafice prestabilite;
• prezintă un grad ridicat de siguranţă, ca urmare a respectării stricte a normelor
de siguranţă a circulaţiei pe căile ferate.
Pe de alta parte, transportul feroviar nu poate asigură în orice situaţie transportul
direct de la furnizor la beneficiar, necesitând combinarea acestuia cu transportul auto şi
transbordarea mărfurilor în parcurs.
- 30 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Durata transportului este mai mare decât în transportul auto, datorită vitezei
comerciale reduse determinate de staţionarea îndelungata a vagoanelor în triaje şi sub
operaţiuni de încărcare descărcare.
Din anul 1998 în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 12/1998 privind transportul pe
căile ferate române şi reorganizarea S.N.C.F.R. au luat fiinţa şi funcţionează separat, dar
ca un tot unitar, următoarele societăţi comerciale pe acţiuni:
a) Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R.”- S.A.;
b) Societatea Naţională de transport Feroviar de Marfa “C.F.R. Marfa”- S.A.
c) Societatea Naţionala de transport Feroviar de Calatori “C.F.R. Calatori”- S.A;
d) Societatea de Servicii de Management Feroviar “S.M.F.”-S.A;
e) Societatea de Administrare Active Feroviare “S.A.A.F”-S.A:
Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R.”- S.A. este persoana juridică romana,
cu capital social iniţial integral de stat, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
legile române şi cu propriul statut.
Scopul “C.F.R.”-S.A. este realizarea de profit prin gestionarea pe principii
comerciale a infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţie operatorilor de
transport feroviar, pe baza contractului de acces, precum şi prin desfăşurarea altor
activităţi specifice obiectului sau de activitate.
C.F.R. desfăşoară activităţi de interes public naţional, în scopul realizării
transportului feroviar public şi al satisfacerii nevoilor de apărare a ţării şi are, în principal,
ca obiect de activitate:
• gestionarea infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţie operatorilor
de transport feroviar, în condiţiile legii;
• dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare din România in concordanţă
cu standardele europene, în scopul asigurării compatibilităţii şi interoperabilităţii cu
sistemul de transport feroviar european;
• conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea şi controlul activităţilor de
exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare;
• desfăşurarea activităţilor industriale şi de servicii conexe, pentru asigurarea
funcţionării infrastructurii feroviare;
• exploatarea comerciala a patrimoniului auxiliar feroviar.
• În scopul realizării obiectului s-au de activitate, “C.F.R.”-S.A. desfăşoară
următoarele activităţi:
• asigură funcţionarea infrastructurii feroviare publice prin îndeplinirea ansamblului
funcţiilor tehnice, economice, comerciale şi de reprezentare; asigurarea stării de
funcţionare a liniilor, instalaţiilor şi a celorlalte elemente ale infrastructurii feroviare la
parametrii tehnici stabiliţi; conducerea operativă a circulaţiei trenurilor şi autorizarea
manevrei pe liniile deschise circulaţiei publice sau cu acces la acestea; repartizarea
capacităţii infrastructurii feroviare pe baza normelor stabilite de Ministerul Transporturilor şi
a contractului de acces pe infrastructura feroviară;
• elaborează şi propune spre aprobare norme, instrucţiuni şi regulamente
obligatorii privind activităţile care se desfăşoară pe infrastructura feroviară;
- 31 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
• organizează şi exercită, prin organele sale proprii şi specializate, controlul

permanent al activităţii proprii şi poate verifica starea personalului din siguranţa circulaţiei,
aparţinând operatorilor feroviari, conform dispoziţiilor din instrucţiunile specifice
transporturilor feroviare;
• exercită controlul permanent în ceea ce priveşte funcţionarea, întreţinerea,
repararea liniilor de cale ferata, a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, acţionând pentru
prevenirea cauzelor care pot produce perturbări în desfăşurarea transportului
feroviar public;
• în caz de evenimente de cale ferată participă la cercetare, intervine şi ia masurile
necesare pentru îndepărtarea urmărilor acestora şi pentru restabilirea circulaţiei feroviare;
• asigură elaborarea, avizarea sau aprobarea, după caz, a actelor cu caracter
normativ, a instrucţiunilor şi regulamentelor specifice obiectului s-au de activitate;
• avizează amplasarea şi executarea de lucrări in zonele de protecţie şi siguranţă
a infrastructurii feroviare publice, conform reglementarilor emise de Ministerul
Transporturilor;
• avizează construirea şi aproba punerea în funcţiune a liniilor de cale ferata
industriale, racordate la infrastructura feroviara;
• asigură protecţia patrimoniului s-au şi păstrarea ordinii in spaţiile deschise
accesului public;
• asigură funcţionarea, întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare publice,
precum şi a bunurilor din proprietatea sa;
• asigură tuturor operatorilor feroviari acces egal şi nediscriminatoriu pe
infrastructura feroviară publică, conform reglementărilor interne, acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte;
• încheie contracte de acces pe infrastructura feroviară publică cu operatorii
feroviari licenţiaţi şi percepe tariful de utilizare a infrastructurii;
• asigură servicii de telecomunicaţii, radiotelefonie, telex, transmisii de date,
televiziune, informatica pentru operatorii feroviari şi pentru alte persoane fizice sau
juridice;
• execută expertize tehnice, testări, măsurători, acordă consultanţă în domeniile
specifice obiectului s-au de activitate;
• valorifică intern şi la export materialele şi deşeurile rezultate din procesele de
producţie, din reparaţii, demolări, casări de bunuri aflate în patrimoniul sau şi din alte
activităţi proprii;
• desfăşoară activităţi ale transportului feroviar şi auto în interes propriu;
• organizează activitatea de cadastru, în condiţiile legii, şi asigură servicii în acest
domeniu pentru operatorii feroviari şi pentru alţi agenţi economici;
• organizează activităţi proprii de cercetare, proiectare, învăţământ, asistenţă
medicală, psihologia muncii şi de perfecţionare profesională;
• deţine sau participă la capitalul social al altor societăţi comerciale şi decide, în
condiţiile legii, asocierea cu persoane juridice, române s-au străine, altele decâtoperatorii
feroviari;
• asigură furnizarea datelor statistice cu privire la traficul feroviar;
- 32 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
• face parte din organisme internaţionale din domeniul feroviar sau din domenii
conexe, potrivit obiectului sau de activitate;
• participă la negocierea şi la încheierea contractelor pentru achiziţii de investiţii,
bunuri, lucrări şi servicii, precum şi pentru valorificarea de active şi bunuri;
• urmăreşte derularea contractelor încheiate.
Dintre modurile de transport existente astăzi, transportul feroviar rămâne în
continuare de mare interes datorită unor avantaje certe, printre care subliniem în primul
rând faptul ca este cel mai prietenos cu mediul. Acesta este şi unul dintre motivele pentru
care, în ultimii ani, strategiile Uniunii Europene încearcă sa dezvolte şi sa implementeze
programe pentru revigorarea transportului feroviar din Comunitate şi să atragă mai mult
trafic către transportul feroviar.
Structura punctelor de secţionare a căilor ferate:
Punctele de secţionare a căilor ferate sunt locurile unde calea ferată se întrerupe
pentru a permite:
• încrucişarea trenurilor,
• trecerea lor înainte,
• staţionarea pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor,
• staţionarea vagoanelor pentru compunerea şi descompunerea trenurilor,
etc.
Secţionarea liniilor de cale ferată se face în funcţie de volumul traficului, al
transportului de mărfuri şi călători, de cerinţele de deservire a localităţilor, a unităţilor
economice, etc.
În funcţie de activitate şi de dotarea tehnică, punctele de secţionare pot fi:
• staţii de cale ferată,
• halte de mişcare,
• posturi de mişcare,
• semnale de bloc de linie automate,
• semnale de bloc de linie semiautomate.
Staţiile de cale ferată sunt unităţile de bază ale transportului feroviar, cu bază
tehnico-materială proprie şi care îndeplinesc funcţii tehnice şi comerciale.
Prin funcţia tehnică a unei staţii de cale ferată se înţelege activitatea acesteia cu
privire la:
- primirea şi expedierea trenurilor,
- încrucişarea şi trecerea lor înainte,
- revizia tehnică a locomotivelor, a vagoanelor,
- alimentarea locomotivelor cu combustibil, etc.
Funcţia comercală sau economică presupune activitatea staţiei de cale ferată cu
privire la:
- primirea, depozitarea şi eliberarea mărfurilor, a trenurilor,
- eliberarea legitimaţiilor de călătorie,
- îmbarcarea şi debarcarea călătorilor, etc.
În condiţiile unui trafic intens, staţiile de cale ferată pot fi specializate în:
- 33 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
• staţii de marfă – se amplasează în centrele industriale mari şi foarte

populate;
• staţii de călători – deservesc traficul de călători şi se amplasează, în
special, în marile oraşe, unde trenurile de călători îşi termină parcursul;
• staţii mixte – efectuează atât operaţii în legătură cu traficul de călători, cât
şi operaţii legate de traficul de mărfuri. Cu câteva excepţii, reţeaua CFR este formată din
staţii de cale ferată mixte;
• staţii de triaj – se amplasează în punctele unde se acumulează curenţi
mari de vagoane: în aproprierea marilor centre industriale şi agricole, în porturi, în mari
complexe feroviare, unde o parte din curenţii de pe o magistrală îşi schimbă sensul de
mers;
• staţii de dispoziţie – destinate, în special: pentru schimbarea locomotivelor
la trenurile care tranzitează, pentru echiparea lor, pentru schimbarea partizilor de
locomotive, pentru compunerea şi descompunerea trenurilor care circulă între secţiile de
remorcare adiacente, repararea locomotivelor, a vagoanelor şi operaţii tehnice şi
comerciale aferente primirii şi expedierii trenurilor de marfă şi călători. Aceste staţii se mai
numesc şi staţii cap de secţie (delimitează secţiile de circulaţie).
Amplasarea staţiilor cap de secţie depinde de: sistemul de tracţiune, de norma de
lucru a personalului de tren, etc.
• Staţiile intermediare – se amplasează în locurile care asigură deservirea
comodă a centrelor populate şi a întreprinderilor. Se construiesc între staţiile cap de
secţie, la o distanţă de cca 5 -10 km una de alta.
Caracteristica acestor staţii este faptul că prin ele trenurile tranzitează fără
prelucrare. În anumite situaţii se efectuează şi operaţii legate de urcare şi coborâre a
călătorilor. De asemenea, servesc şi pentru încrucişarea şi depăşirea trenurilor,
contribuind la sporirea capacităţii de circulaţie a reţelei feroviare.
Desfăşurarea activităţii în staţiile de cale ferată în condiţii de eficienţă, necesită

organizarea conducerii, a producţiei şi a muncii.
În staţiile de cale ferată, activitatea se desfăşoară în compartimente sau formaţii
de lucru, cum ar fi:
- compartimentul de mişcare şi programare a circulaţiei trenurilor – rezolvă
problemele de bază ale căii ferate, respectiv ale staţiei, probleme ce se nasc în procesul
circulaţiei trenurilor: mişcare, programare, tranzit;
- compartimentul de tranzit;
- compartimentul comercial – rezolvă problemele ce decurg din raporturile
dintre calea ferată şi clienţii ei, aferente operaţiilor de: primire, manipulare, depozitare şi
eliberare a mărfurilor, vânzarea de legitimaţii de călătorie, etc;
- compartimentul administrativ – constituie aparatul de lucru al conducerii
staţiei, prin care se ţine evidenţa personalului, a drepturilor şi obligaţiilor acestuia, se
rezolvă problemele privind aprovizionarea tehnico- materială, consumul de energie, etc.
- 34 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
2.6 ORGANIZAREA PROCESULUI DE TRANSPORT
Orice serviciu de transport feroviar este realizat în tandem de un operator feroviar

împreună cu administratorul infrastructurii feroviare.
Cererea de transport este adresată de către client unui operator feroviar.
Operatorul feroviar care preia cererea, prin intermediul sectorului de management al
serviciilor, verifică în primul rând disponibilitatea resurselor proprii necesare pentru
realizarea serviciului (material rulant, personal, logistica pentru operarea tehnica si
comerciala a trenurilor etc).
După ce se validează de către sectorul de management al resurselor
disponibilitatea resurselor necesare, operatorul feroviar se adresează administratorului
infrastructurii cu o cerere de circulaţie a unui tren pentru execuţia serviciului de transport
respectiv.
Administratorul infrastructurii, prin sectorul de management al traficului, verifică
disponibilitatea infrastructurii feroviare necesare pentru circulaţia trenului. Disponibilitatea
infrastructurii reprezintă sarcina sectorului de mentenanţă a infrastructurii. În cazul în care
disponibilitatea infrastructurii este confirmată, administratorul infrastructurii asigură
planificarea trenului solicitat, precum şi conducerea operativă a circulaţiei trenului pe întreg
parcursul până la destinaţie. Operatorul feroviar, pe baza validării disponibilităţii
infrastructurii, asigură logistica necesară serviciului şi livrează clientului serviciul de
transport solicitat. Lanţul funcţional descris sintetic mai sus este în principiu valabil pentru
orice serviciu de transport feroviar. Sunt însă necesare câteva precizări:
- Pe de o parte, funcţionalitatea descrisă este mai apropiată de practica realizării
serviciilor de transport al mărfurilor. În traficul de pasageri nu este vorba despre cereri de
transport punctuale, ca si în cazul transporturilor de marfă, ci de cereri difuze date de
necesităţile generale de mobilitate a pasagerilor pe diferite relaţii de transport. Operatorii
feroviari, prin activităţile proprii de marketing, identifică aceste necesităţi şi definesc
ofertele de servicii de transport care pot acoperi necesităţile pieţei. După cum se va vedea
din analizele prezentate mai jos, oferta sistemului feroviar este net inferioară necesităţilor
de mobilitate a populaţiei. Altfel spus, în traficul de pasageri problema sistemului feroviar
este de a oferi servicii cât mai performante şi atractive pentru a direcţiona către calea
ferată un volum cât mai mare de cereri de transport.
- Pe de altă parte, realizarea unui serviciu de transport poate implica mai mulţi
administratori de infrastructură în cazul în care ruta de transport parcurge zone ale
infrastructurii feroviare administrate de companii diferite. Într-un astfel de caz, fiecare
administrator al infrastructurii trebuie să asigure accesul pe infrastructura aflată în
responsabilitatea sa, dar conducerea circulaţiei trenurilor este în responsabilitatea
exclusivă a CFR S.A. pentru întreaga reţea feroviară română.
Din perspectivă comercială, fiecare serviciu de transport feroviar este
reglementat juridic prin două contracte distincte. Pe de o parte, între client şi operatorul
feroviar ales de acesta se încheie un contract de transport prin care clientului i se
- 35 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
garantează transportul de la origine la destinaţie, în anumite condiţii precizate, contra unui

cost acceptat de ambele părţi (tariful de transport).
Contractul de transport este de regulă punctual, pentru transportul unei
persoane sau a unei expediţii de marfă o singură dată, între două puncte precis definite.
Pe de altă parte, între operatorul de transport feroviar şi administratorul infrastructurii se
încheie un contract prin care operatorului feroviar i se asigură accesul pe infrastructura
feroviară şi circulaţia trenului între staţia de expediere şi staţia de destinaţie, contra unui
cost acceptat de ambele părţi (tariful de utilizare a infrastructurii).
-Contractul dintre operatorul feroviar şi administratorul infrastructurii, denumit
contract de acces pe infrastructura feroviară, este un contract cadru încheiat de regulă
pentru o perioadă de un an, care acoperă toate necesităţile operatorului feroviar privind
circulaţia trenurilor. Considerentele prezentate mai sus permit identificarea misiunilor
atribuite administratorului infrastructurii în cadrul sistemului feroviar. Este vorba despre
două tipuri de misiuni, diferenţiate în raport de perspectiva la care se raportează. Din
perspectiva relaţiei cu operatorii feroviari administratorul infrastructurii are, pe de o parte
rolul de a asigura desfăşurarea normală a activităţii acestora prin asigurarea accesului la
infrastructura feroviară şi la pachetul de servicii de bază pentru exploatarea acestei
infrastructuri, iar pe de altă parte, are rolul de arbitru imparţial al competiţiei dintre
operatorii feroviari. Altfel spus, în interiorul sistemului feroviar administratorul infrastructurii
are o poziţie de monopol, cu obligaţiile care decurg din această poziţie, şi îndeplineşte
rolul de arbitru al competiţiei din cadrul sistemului feroviar. Din perspectiva relaţiei cu piaţa
transporturilor de persoane şi bunuri se observă că, deşi nu are relaţii contractuale directe
cu clienţii finali ai transporturilor, administratorul infrastructurii este puternic implicat în
executarea fiecărui serviciu de transport feroviar . Altfel spus, orice serviciu de transport
feroviar se execută în tandem de către administratorul infrastructurii şi operatorul feroviar
ales de către client. Din perspectiva competiţiei de pe piaţa transporturilor, transportul
feroviar este în concurenţă cu alte moduri de transport, dar mai ales cu transportul rutier.
În calitate de realizator al componentei de bază a fiecărui serviciu de transport feroviar, se
poate spune că administratorul infrastructurii feroviare are un rol major în asigurarea
competitivităţii transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport. Altfel spus, chiar
dacă administratorul infrastructurii nu interacţionează direct cu clienţii finali, are un rol
determinant în competiţia cu alte moduri de transport pentru atragerea către calea ferată a
unei cote cât mai importante din clienţii care solicită servicii de transport. Mai mult decât
atât, prin implicarea sa în toate serviciile de transport oferite de către sistemul feroviar,
apare în mod natural necesitatea asumării de către administratorul infrastructurii a unui rol
de coordonator al sistemului feroviar din punct de vedere al competitivităţii cu alte moduri
de transport. .
Organizarea transportului si in general şi a celui de mărfuri in special este legată de
noţiunea de trafic.
. Traficul reprezintă totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,
trimestru sau an) în cadrul anumitor relaţii de
transport. . Traficul se poate împărţi în:
a.Trafic intern – totalitatea transporturilor efectuate în limitele frontierei unei ţări;
- 36 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
b.Traficul internaţional – totalitatea transporturilor efectuate pe căile ferate între

două sau mai multe state.
Traficul internaţional dintre statele din Europa este reglementat de Convenţia
CIM, care are 5 părţi ce se referă la:
- obiectul şi starea de aplicare a Convenţiei;
- răspunderea căii ferate;
- contractul de transport;
- dispoziţii diverse;
- dispoziţii tranzitorii.
Convenţia este completată de 8 anexe, ce se referă la:
- modelul scrisorii de trăsură sau al duplicatului scrisorii de trăsură;
- modificarea contractul de transport;
- regulamentul transportului coletelor exprese, etc.
Folosirea reciprocă a vagoanelor de mărfuri în transportul feroviar este
reglementată de Convenţia RIV, la care participă toate ţările semnatare la Convenţia CIM
şi prin care sunt reglementate probleme privind:
- termenul de revizie;
- predarea, primirea şi reîncărcarea vagoanelor;
- diferite probleme tehnice.
• Traficul de tranzit – reprezintă numai o parte dintr-un trafic internaţional
efectuat pe teritoriul a mai multe ţări, astfel încât nu începe şi nu se termină pe teritoriul
aceluiaşi stat. Marfa care tranzitează nu este supusă taxelor vamale sau altor condiţii
restrictive;
• Traficul de peage – totalitatea expediţiilor ale căror staţii de plecare şi
destinaţie se găsesc pe teritoriul aceluiaşi stat, însă, în parcurs, străbat teritoriul unui stat
vecin.
OPERAŢII COMERCIALE ŞI DOCUMENTE ÎN TRANSPORTUL DE MĂRFURI

PE CALEA FERATĂ
1. OPERAŢII COMERCIALE ŞI DOCUMENTE ÎN STAŢIILE DE PREDARE
Transportul mărfurilor pe calea ferată presupune, mai întâi, primirea acestora de

către staţiile respective, necesitând un ansamblu de operaţii şi documente:
• întocmirea de către predătorul mărfii a documentului de transport
(scrisoare de transport, scrisoare de trăsură sau fracht);
• examinarea stării ambalajului;
• predarea – primirea mărfurilor pentru transport şi a scrisorii de trăsură;
• marcarea şi etichetarea coletelor;
• stabilirea greutăţii mărfurilor;
• depozitarea mărfurilor în magazii, pe chei sau pe trenuri;
• alegerea vagoanelor introduse la încărcare;
• sigilarea şi predarea acestora personalului de tren;
- 37 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Mărfurile se expediază în ordinea sosirii, afară de cazul în care anumite expediţii

se bucură de prioritate.
Unele mărfuri sunt excluse de la transport sau sunt primite în anumite condiţii.
2. OPERAŢII COMERCIALE ŞI DOCUMENTE ÎN STAŢIILE DE DESTINAŢIE
Activitatea desfăşurată în parcursul transportului şi în staţiile de destinaţie

cuprinde un coplex de operaţii legate de:
• alegerea celei mai convenabile rute de îndrumare - ruta directă, pe lângă
care pot exista rute ocolitoare, ce pot fi incluse de către expeditor sau de către calea ferată
datorită caracteristicilor climei, a modului de trancţiune, a condiţiilor de exploatare);
• transbordarea mărfurilor – poate fi: vagon-vagon, vagon-automobil
sau vagon-navă. Aceasta se impune datorită defecţiunilor tehnice sau comerciale, datorită
nerespectării de către predător sau de către staţie a normelor privind încărcarea şi
transportarea mărfurilor;
• recartarea transportului – modificarea contractului de transport în sensul
schimbării staţiei iniţiale de destinaţie sau a destinatarului sau oprirea transportului din
parcurs. În transportul de căi ferate române, predătorul, având garanţia dreptului de
proprietate asupra mărfii pe toată durata transportului, dreptul de modificare a contractului
de transport aparţine în exclusivitate acestuia;
• informarea staţiilor despre apropierea mărfurilor – oferindu-le posibilitatea
să-şi pregătească mijloacele de descărcare, să asigure forţa de muncă, să organizeze
formaţiile de lucru corespunzătoare;
• avizarea transportului – informarea scrisă sau telefonică a destinatarului,
de către calea ferată, în legătură cu sosirea mărfii;
• descărcarea mărfii;
• eliberarea mărfii în staţia de destinaţie către destinatarul specificat în
scrisoarea de transport;
• despăgubiri în transportul de mărfuri – când, din vina căii ferate, apar
pierderi parţiale sau totale sau avarii ale mărfurilor primite spre transport.
PLATA TAXELOR DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ
Taxele de transport cuprind:

1. tariful de transport;
2. taxele accesorii;
3. alte taxe - ce survin din momentul primirii mărfii, la transportul până la
eliberarea lor destinatarului.
Tariful de transport conţine preţul de transport pe calea ferată.
- 38 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
În timpul transportului apar unele servicii suplimentare, care se execută fie de

administraţiile de cale ferată, fie de agenţiile căilor ferate participante la transport şi de
firmele prestatoare de servicii agreate de calea ferată şi care execută aceste prestaţii la
cererea predătorului sau a destinatarului.
Cheltuielile efectuate de calea ferată cu aceste prestaţii se numesc taxe accesorii.
În conformitate cu regulile uniforme, există peste 60 de taxe accesorii, acestea
fiind codificate, pentru a putea fi înscrise cu uşurinţă în scrisoarea de transport.
Unele prestări de servicii se execută din oficiu, altele numai la cererea clienţilor.
Prin scrisoarea de transport se precizează care anume taxe accesorii sau grupe de taxe
accesorii se suportă de predător şi care de destinatar.
Taxele accesorii nepreluate asupra sa de predător, calea ferată le pretinde de la
destinatar.
Cele mai importante şi frecvente taxe accesorii sunt:
- taxele vamale;
- cheltuielile de camionaj neprevăzute în tarif;
- cheltuielile pentru repararea ambalajului, pentru refacerea încărcăturii, etc.
Tarifele de transport şi taxele accesorii sunt publicate într-o formă convenită de
fiecare cale ferată.
Plata se face pe baza tarifelor valabile în momentul încheierii contracului de
transport.
Tariful de transport trebuie să conţină şi condiţiile speciale aplicabile transportului
respectiv, atât la tariful propriu-zis, cât şi la taxele accesorii şi, dacă este cazul, modul de
convertire a valutelor în care este exprimat tariful. În tarif trebuie menţionat şi regimul de
viteză la care se aplică tariful respectiv.
Plata integrală sau parţială efectuată de predător se face în limitele menţionate în
scrisoarea de trăsură:
• “franco tarife de transport” – predătorul plăteşte numai tariful de transport
propriu-zis, însă pe întreg parcursul;
• “franco tarife de transport inclusiv ...”- predătorul plăteşte tariful de
transport propriu-zis pe întreg parcursul plus alte taxe pe care trebuie să le nominalizeze;
• “franco tarife de transport până la punctul X”- predătorul plăteşte tariful de
transport până la un punct X, nominalizat (punctul unde se face joncţiunea tarifelor între
ţările limitrofe);
• “franco tarife de transport inclusiv până la punctul X”- predătorul plăteşte
tariful de transport până la punctul X, de la acest punct tarifele şi taxele accesorii fiind
plătite de destinatar;
• “franco toate taxele”- predătorul achită toate taxele până la staţia de
destinaţie;
• “franco pentru o sumă determinată”- predătorul achită, în staţia de
predare, suma nominalizată exprimată, de obicei, în moneda ţării de predare.
Tariful de transport feroviar diferă:

1. din punctul de vedere al sferei de aplicare şi
- 39 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
2. din punctul de vedere al sferei de construcţie.

Din punctul de vedere al sferei de aplicare se disting:
1. tarife locale - aplicabile pentru mărfurile transportate între două localităţi,
pe teritoriul unui singur stat;
2. tarife internaţionale – se aplică pentru transporturile de mărfuri la care
participă administraţii de cale ferată din cel puţin două state. Acestea, la rândul lor, pot fi:
• tarife directe – conţin preţul de transport între două staţii situate în state
diferite;
• tarife comune multilaterale – sunt întocmite de mai multe căi ferate şi se
aplică, în mod unitar, pe reţelele feroviare ale mai multor state. Pentru că au acelaşi nivel
de structură, se mai numesc şi tarife comune;
• tarife de tranzit – sunt valabile numai pe o reţea feroviară. Majoritatea
ţărilor au câte un tarif aplicabil mărfurilor străine aflate în tranzit. La efectuarea unui
transport internaţional, preţul de transport se calculează prin cumularea acestor tarife de
tranzit;
• tarife de tranzit portuar – pentru încurajarea tranzitului de mărfuri prin
anumite porturi. Nivelul acestor tarife este mai scăzut şi scade pe măsură ce creşte
volumul mărfurilor transportate prin porturi;
• tarife speciale – se aplică numai pentru o anumită rută de transport, pentru
a echilibra fluxul de mărfuri şi a evita returul vagoanelor goale;
• tarife în scopul încurajării sau subvenţionării transportului anumitor
produse pe parcursul unei singure reţele feroviare sau a unui grup de ţări.
PRINCIPII DE CONSTRUCŢIE TARIFARĂ
Nivelul taxelor de transport pe calea ferată are la bază costurile căilor ferate şi
considerente de politică economică în domeniul transporturilor.
Ponderea cea mai mare în totalul costurilor o au cheltuielile fixe (75%-85%),
îndeosebi cheltuielile cu: amortizarea mijloacelor fixe, întreţinerea şi reparaţia căilor ferate,
salariile personalului.
Politica economică a autorităţilor de cale ferată a consacrat un ansamblu de
principii de construcţie tarifară, dintre care cele mai importante sunt:
1. Preţul transportului creşte în raport cu distanţa parcursă.
Cheltuielile variabile cresc proporţional cu distanţa. Creşterea preţului nu în raport
cu distanţa parcursă nu este proporţională cu aceasta. Astfel, preţurile/tonă km sunt mai
ridicate pe distanţe scurte (sub 100 km), fiind mult mai avanatajose pe distanţe medii şi
lungi (până la 1200-1500 km), după care preţul creşte proporţional cu distanţa.
2. Preţul este în funcţie de valoarea unitară a mărfurilor şi gradul lor de
prelucrare.
Mărfurile care fac obiectul transportului pe calea ferată sunt grupate în mai multe
baremuri tarifare, în funcţie de gradul lor de prelucrare şi valoarea unitară. Astfel:
- produsele finite – clasa I tarifară– cea mai scumpă clasă pentru că pot
suporta un preţ ridicat al transportului;
- semifabricatele – clase medii tarifare;
- materiile prime – cele mai mici preţuri.
- 40 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
3. Preţul este în funcţie de felul expediţiei.

- Expediţiile de vagoane, respectiv cele ce utilizează vagoanele la
capacitate, beneficiază de preţurile cele mai avantajoase.
- Expediţiile de coletărie necesită: încărcari şi descărcări repetate pe
parcurs, operaţii de triere repetate, staţionări în staţii de triaj, ceea ce determină creşterea
cheltuielilor căii ferate, dar şi a taxelor de transport, ce sunt de câteva ori mai mari în
comparaţie cu expediţiile de vagoane.
- Expediţiile de mesagerie prezintă aceleaşi probleme ca şi expediţiile de
coletărie, la care se adaugă avantajul clientului constând într-un termen redus de
executare a contractului de transport.
4. Preţul este în funcţie de regimul de viteză – de termenul de executare al
contracului de transport, garantat de calea ferată.
De obicei, preţul este cu 50-100% mai ridicat în cazul expediţiilor de mare viteză,
comparativ cu cele derulate cu viteză normală.
5. Preţul este mai mare în cazul transporturilor executate în condiţii şi cu
mijloace speciale.
Spre exemplu, mărfurile cu gabarit depăşit necesită mijloace de transport speciale,
condiţii speciale de încărcare – descărcare, de fixare a lor în vagon, o grijă deosebită în
timpul transportului.
De asemenea, preţul este în funcţie şi de: tipul de vagon, de dotările acestuia şi de
numărul de osii (vagoanele pe două osii beneficiază de tarife mai avantajoase decât cele
pe 4 osii).
6. Preţul este stabilit, uneori, prin negociere cu clienţii.
Este cazul marilor case de expediţie, care derulează anual mari cantităţi de
mărfuri şi cu regularitate şi care pot negocia cu căile ferate tarife preferenţiale, mai scăzute
în raport cu cele publicate.
- 41 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
CAP.3 3. DESCRIEREA STATIEI CF BUZIAS ( studiu de caz)
CALCULUL CAPACITÃŢII STATIEI C.F.R. BUZIAS
Timpul de intrare a unui tren intr-o statie se consideră din momentul dării comenzii
pentru executarea parcursului respectiv pana in momentul gararii complete a trenului
respectiv.
Timpul de iesire a unui tren dintr- o statie se consideră din momentul dării
comenzii pentru executarea parcursului respectiv pana in momentul ieșirii ultimului vagon
din trenul respectiv dincolo de ultimul aparat de cale al stației.
Pentru calculul timpului de intrare ( iesire ) a trenurilor in statie se disting
urmatoarele cazuri:
Calculul intrarii şi ieşirii trenurilor cu oprire in statie pe si de pe linia directă
Timpul de intrare pe linie directă a trenurilor de calatori se calculeazã cu formula:
lint = lsp + ls + ld +( lu + ltr )/2 [m] unde:

lu = lungimea utila a liniei directe (lu = 332 m)
ls = distanta dintre semnul de intrare pana la primul macaz ( ls= 216 m dispre Sinia, ls= 260 m dinspre
Sacosul Mic si ls= 250 m dinspre Gatatia)
ld = lungimea diagonalei (ld= 48m dispre Sinia, ld= 450 m dinspre Sacosul Mic si ld= 66 m dinspre
Gatatia)
lsp = distanta dintre prevestitor si semnalul de intrare( lsp= 980 m dispre Sinia, lsp= 1050 m
dinspre Sacosul Mic si lsp= 1000 m dinspre Gatatia)
ltr= lungimea trenului ( 250m – calatori, 300m – marfa)

tint = tp + 0.06● (lint - lfr/ vs) + ( lfr / (vs + va ) / 2) [min] unde:
vs= viteza stabilita (vs 80 km/h tr de calatori – spre Sinia si Sacosu Mic, vs= 80 km/h tr de
calatori – spre Gataia si vs= 60 km/h tr de marfa)
lfr = distanta pe care se realizeaza franarea trenurilor (lfr = 1000m )
- 42 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
tp = timp de pregatire a parcursului (tp = 4 min)
Din Directia Sinia:

lint = 980+216+48+(332+250/2)=1535 m ;
t p =6 min
tint = 4 + 0.06● (1535 - - 1000/ 80) + ( 1000 / (80 + 0 / 2)= 5,9 min
Din Directia Sacosu Mic :

lint = 1050+216+450+(382+250/2) =2076 m ;
t p = 7 min
tint = 4 + 0.06● (2076 - - 1000/ 80) + ( 1000 / (80 + 0 / 2)= 6,39 min
Din Directia Gataia:

Lint = 1000+250+66 + (332+250/2) =1607 m ;
t p = 7 min
tint = 4 + 0.06● (1607 - - 1000/ 70) + ( 1000 / (70 + 0 / 2)= 6,2 min
Timpul de iesire pe linie directă a trenurilor de calatori

Lungimea de iesire are relatia:
lc = (lu + ltr /2) + ld + ltr = ( lu + ltr /2) + ld [m]
Cunoscand lc, timpul de iesire calculeazã cu formula:
te = tp + 0.06● (le / vm) [min] unde:
vm = viteza medie a trenului la iesire de pe linia directa
Viteza medie de La trenurile de La trenurile de

- 43 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
iesire calatori marfa

30 20
De pe directă
25 15
De pe abatută
În directia Sinia:
le = (332+250/2)+48 =339 m ;
te = 5 min
tc = 4 + 0.06● (339/ 30) = 4,67 min
În directia Sacosu Mic:
le = (382+250/2)+450 =339 m ;
te = 6 min
tc = 4 + 0.06● (766/ 30) = 5,48 mi
În directia Gataia:
le = (332+250/2)+66 =357 m ;
te = 5 min
tc = 4 + 0.06● (357 / 30) = 4,71 min
Timpul de intrare pe linie directă a trenurilor de marfă
Din Directia Sinia:

lint = 980+216+48+(332+300/2)= 1560 m ;
- 44 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
t p =6=7 min
tint = 4 + 0.06● (1560 - - 1000/ 60) + ( 1000 / (60 + 0 / 2)= 6,59 min
Din Directia Sacosu Mic :

lint = 1050+2260+450+(382+300/2) =2101 m ;
t p = 7 min
tint = 4 + 0.06● (2101 - 1000/ 60) + ( 1000 / (60 + 0 / 2)= 6,62min
Din Directia Gataia:

Lint = 1000+250+66 + (332+300/2) =1626 m ;
t p = 7 min
tint = 4 + 0.06● (1626- 1000/ 60) + ( 1000 / (60 + 0 / 2)= 6,62 min
Timpul de iesire pe linie directă a trenurilor de marfă
În directia Sinia:
le = (332+300/2)+48 =364 m ;
te = 5 min
tc = 4 + 0.06● (364 / 20) = 5,09 min
le = (382+300/2)+450 =791 m ;
te = 6 min
tc = 4 + 0.06● (791 / 20) = 6,37 min

- 45 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
le = (332+300/2)+66 =382 m ;
te = 5 min
tc = 4 + 0.06● (382 / 20) = 5,14 min
Cazul intrării si iesirii trenurilor de calatori la linia abătuta
Timpul de intrare pe linie abătuta a trenurilor de calatori

Timpul de intrare are formula:
tint = tp + 0.06● [(lsp +ls -lfr/ vs) + ( lfr 1 / (vs + vi ) / 2)]+ [ ld + (lu +ltr / 2)- lfr vi)+ ( lfr 2 / (vs + v1 ) /
2)]
pt unde:
- vi = viteza trenului la trecerea peste schimbătoarelede cale in abatere ( vi =
30km/h)
- lfr1 = distanţa pe care o parcurge trenul în timpul reducerii vitezei dela vs la vi;
- lfr2 reprezintă distanţa pe care o parcurge trenul în timpul reducerii vitezei de la vi
la v0;
Calculul distantelor de franare
pt. VS = 80 km/h
lfr2 = lfr* ≠ vi / vs = 1000*30/80 = 375 m
lfr1 = lfr - lfr = 1000 – 375 = 625 m
pt. VS = 70 km/h
lfr2 = lfr* ≠ vi / vs = 1000*30/70 = 429 m
- 46 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
lfr1 = lfr - lfr = 1000 – 429 = 571 m
pt. VS = 60 km/h
lfr2 = lfr* ≠ vi / vs = 1000*30/60 = 375 m
lfr1 = lfr - lfr = 1000 – 375 = 500 m
Din Directia Sinia:
tint = 4 + 0.06● [(980 +216 -625 / 80)] + [(625 / (80 + 30 ) / 2)]+ [ 98 + (382 +250 / 2) –
375/ 2 )] + [( 375 / (30 + 0 / 2)] = 6.68 min
tint = 7 min
Din Directia Sacosu Mic
tint = 4 + 0.06● [(1050+260 -625 / 80)] + [(625/ (80 + 30 ) / 2)]+ [ 450+ (332 +250 / 2)
– 375/ 2 )] + [( 375 / (30 + 0 / 2)] = 7.42 min
tint = 8 min
Din Directia Gataia
tint = 4 + 0.06● [(1000 +100 + -571 / 70)] + [(571 / (80 + 30 / 2)]+ [ 231 + (241 +200 /
2) – 429 / 2 )] + [( 429 / (30 + 0 / 2)] = 6.89 min
tint = 7 min
- 47 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
Timpul de iesire de pe linie abătuta a trenurilor de calatori

Timpul de iesire se calculeaza cu relatia:
te = tp + 0.06● (le/ vm) [min] unde:
vm = viteza medie a trenului la iesire de pe linia abatuta
Viteza medie de La trenurile de La trenurile de

iesire calatori marfa
30 20
De pe directă
25 15
De pe abatută
În directia Sinia:
le = (382+250/2)+48 =414 m ;
te = 5 min
te = 4 + 0.06● (414 / 25) = 4,9 min
le = (332+250/2)+450 =741 m ;
te = 5 min
te = 4 + 0.06● (741/ 25) = 5,77 min
- 48 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
le = (241+250/2)+81 =301,5 m ;
te = 5 min
te = 4 + 0.06● (301,5 / 25) = 4,71 min
Timpul de intrare pe linie abătuta a trenurilor de marfa
pt. VS = 60 km/h
lfr2 = lfr* vi / vs = 1000*30/60 = 500 m
lfr1 = lfr - lfr2 = 1000 – 500 = 500 m
Timpul de iesire de pe linie abătuta a trenurilor de calatori

Timpul de iesire se calculeaza cu relatia:
te = tp + 0.06● (le/ vm) [min]
În directia Sinia:
le = (382+300/2)+98 =439 m ;
te = 6 min
te = 4 + 0.06● (439 / 15) = 5,75 min
le = (332+300/2)+450 =766 m ;
te = 7 min
te = 4 + 0.06● (766/ 15) = 7,06 min
- 49 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
le = (241+200/2)+81 =301,5 m ;
te = 5 min
te = 4 + 0.06● (301,5 /15) = 5,3 min
Trecerii fara oprire a trenului prin statie
Prin statia Buzias trece fara oprire un singur tren LR pe directia Sinia-
Buzias-Sacosu Mic, tren care intra la abatuta si iese pe directa
Tabel cu timpii de intrare - iesire a trenurilor de marfa si calatori prin statie -

minute
Directia Tren de calatori Tren de marfa

Intrare Iesire Intrare Iesire
D A A A D A D A
D A D A D A D A
Sinia 6 7 5 6 7 8 8 6
6 7 5 6 7 8 5 6
Sacosu Mic 7 8 6 6 7 8 6 7
7 8 6 6 7 8 6 7
Gataia 6 7 5 5 7 8 5 6
6 7 5 5 7 8 5 6
Calculul timpului total de ocupare a diagonalei
Timpului total de ocupare a diagonalei este dat de formula:

Td = Ni*ti + Ne*te+Ntrecere *ttrecere +Nl *tl +Nm*tm +No*to +Tc
În care:
Td - timpul total de ocupare a diagonalei ;
Ni - numărul trenurilor ce intră în staţie;
ti – timpul mediu de ocupare a diagonalei cu intrarea unui tren de marfã;
Ne - numărul trenurilor ce ies din staţie;
- 50 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
te – timpul mediu de ocupare a diagonalei cu ieşirea unui tren de marfã;

Ntrecere - numărul trenurilor ce circulã fără oprire;
ttrecere – timpul de ocupare a diagonalei cu trecerea unui tren de marfã ;
Nl - numărul locomotivelor izolate ce ocupă diagonala;
tl – timpul mediu de ocupare a diagonalei de către o locomotivã izolată;
Nm - numărul convoaielor de manevră ce ocupă diagonala;
tm –timpul mediu de ocupare a diagonalei de către un convoi de manevră;
No - numărul parcursurilor ostile ce ocupă diagonala;
to – timpul mediu ostil;
Tc - timpul total de ocupare de către trenurile de cãlãtori;
Cap X :
Td = 1*8+1*6+1*8+119= 141min;
Tc = 119 min;
Cap Y :
Td = 1*6+2*7+1*5+1*8+183=216min;
Tc = 183 min;
Calculul capacitãţii de primire-expediere

Capacitatea teoreticã de primire expediere se stabileşte în trenuri de marfã pe zi,
cu formula:
Ct = Ntrz/k + Nd/k + Nf/k ;
Capacitatea practicã este datã de formula:

Cp = Ct * 0.8 ;
Rezulta, valoarea capacitatii teoretice de primire – expediere zilnica a statiei este:
Ct = 1/0.03 + 3/k0,03 + 3/0,3 ;

Ct = 33 tr.mf transit + 100 tr mf descompuse + 100 tr mf formate
Cp = 26 tr.mf transit + 80 tr mf descompuse + 80 tr mf formate
Iar capacitatea de primire – expediere corespunzatoare orei de varf este:
Ct = 1/0.62 + 3/k0,62 + 3/0,62 ;

Ct = 16 tr.mf transit + 48 tr mf descompuse + 48 tr mf formate
Cp = 12 tr.mf transit + 38 tr mf descompuse + 38 tr mf formate
- 51 -
2021-2022
BARBUR Cristian
STAȚIA BUZIAS
BIBLIPGRAFIE
1. Ghe Ion. Managementul transporturilor. Ed. Eficient – Bucureşti: 2001.

2. România. Transporturi naţionale. Edit. Evex, Bucureşti, 1997
3.https://www.scrigroup.com/resurse.php#:~:text=%3Ca%20href%3D%22https
%3A//www.scrigroup.com%22%20target%3D%22_blank%22%3EDocumente%20online
%3C/a%3E
4.ANEXA R.I.V
- 52 -

Disertatie - Barbur Cristian

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie - Barbur Cristian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MASTER –Sisteme Feroviare Moderne

ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ A TRANSPORTULUI

Candidat BARBUR, Cristian

Coordonator științific: Conf.dr.ing.ec. Luisa Izabel DUNGAN

Sesiunea: Iunie 2022

Media anuală Nota

1. CONȚINUTUL PROIECTULUI Nr. de pagini

cu erori de calcul cu erori de algoritm

3. APRECIEREA PĂRȚILOR POZITIVE ȘI NEGATIVE

Tematica, Cuprinsul lucrării, Biibliografie

Data: Semnătura conducătorului /conducătorilor proiectului

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE TRANSPORT FEROVIAR

CAP.1 Aspecte generale ale activitatii de transport

1.1Rolul si importanta activitatii de transport

Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale

Activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza

Parte esentiala a activitatii economice, activitatea de transport consta in acele

conexe transporturilor; sistemele de management al traficului si sistemele de pozitionare si

-elaboreaza strategiile de dezvoltare a activitatilor de transport;

-emite norme obligatorii de licentiere si autorizare a agentilor economici care

Transportul in folos propriu de bunuri si de persoane trebuie sa constituie

1.2. Clasificarea transporturilor si caracteristicile acestora

Transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:

unui stat strain numai in trecere. -

1.3 Caracteristicile modului de transport

• trecerea lor înainte,

- rangul 5 - trenuri internaționale de marfă, trenuri de marfă specializate

1.3.2 Transportul Rutier

I Drumul reprezintă calea de comunicaţie terestră, special amenajată pentru

În general, un drum modern este alcătuit din 4 straturi:

Criterii de clasificare a drumurilor

2. După influenţa pe care o au asupra exploatării autovehiculelor, drumurile se

Coeficienţii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv, în vederea obţinerii

II Autovehiculul este principalul mijloc de transport rutier, reprezentat de

2. După felul suprastructurii şi destinaţia ei:

PROCESUL DE TRANSPORT AUTO. NOŢIUNE, STRUCTURĂ, CLASIFICARE

Procesul de transport auto, în modul cel mai general, constă în efectuarea

Diagrama de transport auto

Dpta = Tp + Dcta + Tpd

Prin cursă se înţelege efectuarea unui singur transport, adică deplasarea

Clasificarea procesului de transport auto

1. Din punct de vedere al conţinutului încărcăturii:

2. Din punct de vedere al ariei de desfăşurare:

3. Din punct de vedere al locului şi numărului manipulărilor:

3. c. transporturi de distribuţie (încărcarea se face într-un singur loc, iar

Elementele de organizare a circuitului automobilelor în transportul de mărfuri

3. În procesul circulaţiei automobilelor, acestea efectuează unul sau mai multe

Organizarea circulaţiei în transportul auto nu poate face abstracţie de cunoaşterea

Capacitatea de circulaţie şi de transport auto

Capacitatea de circulaţie auto (Cc) reprezintă numărul maxim de autovehicule

• bicicletele – circulă, de regulă, la extremitatea căii de rulare şi sunt mai

CAP.2 DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT FEROVIAR

2.1 GENERALITATI :ORGANIZAREA SISTEMULUI FEROVIAR ROMÂN

2.2 CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE ALE TRANSPORTULUI

Transport feroviar – tip de transport public care reprezintă un complex tehnologic

2.3 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE TRANSPORTULUI FEROVIAR

2.4 DOCUMENTELE NECESARE LA TRANSPORT PE CALEA FERATA

Pentru expediţiile de vagoane, unităţi de transport intermodal şi coletărie,

. numărul mijlocului de transport şi, după caz, şi al unităţii de transport intermodal;

.Cu o singură scrisoare de trăsură pot fi predate la transport:

-mărfurile a căror încărcare este efectuată de operatorul de transport feroviar, cu

1. unicatul – însoţeşte transportul şi se eliberează destinatarului o dată cu

2.5 ELEMENTELE DE BAZA ALE TRANSPORTULUI FEROVIAR

Elementele ansamblului care formează infrastructura căilor ferate sunt: