Uzinele Faur

De la Wikipedia, enciclopedia liber

S.C. Faur S.A.
Fondat 1921
Sediu Bucure ti, Romnia
Industrie Constructoare de ma ini
Produse material rulant
Website Site-ul oficial al ntreprinderii
Denumiri: Uzinele !ala"a#, 2$ %u&ust#
modific'
S.C. Faur S.A. este un ansamblu industrial situat la periferia estic a ora ului Bucure ti , specializat pe
realizarea i repararea de material rulant. Denumirea uzual a sitului este uzinele Faur; de-a lungul timpului,
ansamblul industrial a fost cunoscut i ca uzinele Malaxa sau uzinele 23 August. Fabrica avea n !ur de
"#.### de muncitori nainte de $%&%, dar n prezent 'martie "#$#( au mai rmas apro)imativ *##
+$,
.
Cuprins
(ascunde)
1 *ocalizare+ Structur'
2 ,storic
o 2+1 -nceputuri
o 2+2 Su. re&imul comunist
o 2+$ /erspecti0e
$ Referin e
1 2ote
3 4ezi i
5 *e&'turi e"terne
+modificare,-ocalizare. .tructur
/dresa actual a sitului este B-dul Basarabia nr. "01, sector 2. Uzinele se afl n apropierea sta iei
de metrou 3epublica i la o distan relativ mic de lacul 4antelimon.
/nsamblul de cldiri ocup o suprafa ce dep e te %# 5a. /cesta cuprinde6 laboratoare, 5ale, cldiri de
serviciu, locuin e .a., din care numai o parte sunt func ionale. Unele cldiri au fost reabilitate recent.
+modificare,7storic
+modificare,nceputuri
8onstruirea uzinelor se datoreaz industria ului rom9n de origine greac :icolae ;ala)a, care a dezvoltat
ncep9nd cu anii $%"# ateliere de reparare i produc ie de locomotive. <n anul $%"$, ;ala)a a cumprat un
teren aflat la periferia Bucure tiului i construie te un atelier de repara ii pentru locomotive, care prime te
numele industria ului. 4roiectul este un succes, astfel nc9t fabrica se dezvolt ntr-un ritm rapid6 n $%"& se
construie te prima locomotiv =;ala)a>, iar n urmtorii cinci ani se mai construiesc nc o sut de locomotive.
Din anii treizeci, ;ala)a demareaz i alte proiecte, precum uzina de evi =3epublica>. /nsamblul de cldiri ce
compun uzinele =;ala)a> a fost realizat de ar5itectul ?oria 8reangn stil modernist @ ar5itectul 7ulius
3dulescu remarc ntr-un studiu preluarea unor elemente de art deco, cum este cazul por ii de la intrarea n
uzin. 'Aot ?oria 8reang este autorul viitoarei uzine =3epublica>.(
+modificare,Sub regimul comunist
Dup stabilirea regimului comunist n 3om9nia, uzinele au rmas pentru un timp sub controlul lui ;ala)a,
simpatizat ntr-o msur de ctre sociali ti pentru spri!inul financiar acordat anterior partidului lor. ;ala)a a
emigrat n .tatele Unite ale /mericii la finele anilor $%*#. <ncep9nd cu anii $%1#, ansamblului industrial
=;ala)a> i s-au adugat cldiri noi; denumirea a fost sc5imbat n aceea de uzinele ="2 /ugust>. Dup cderea
regimului comunist, uzinele au primit denumirea folosit i astzi @ =Faur>.
+modificare,Perspective
<n studiul ar5itectului 7ulian 3dulescu sunt notate beneficiile ce pot fi aduse dezvoltrii sitului ca parc
industrial prin accesul facil la Dunre 'prin portul fluvial Blteni a ( i la centrul istoric al ora ului 'prin intermediul
sta iei terminus de cale ferat Bucure ti Aitan(. Cste propus organizarea unui muzeu ntr-una dintre 5alele
comple)ului, cuprinz9nd locomotive i utila!e ce au marcat diverse etape n dezvoltarea te5nologiilor aplicate
de-a lungul timpului.
+modificare,3eferin e
:egoescu, /ndrei. Auschnit Malaxa, rivalitatea magna ilor continu , articol publicat n revista D
magazine
3dulescu, 7ulius '"##2(. Studiu de reconversie a uzinelor Faur..., publicat pe site-ul Curo;usEes
"##$
+modificare,:ote
$. 8derea n dizgra ie a liderilor de sindicat , "1 ;artie "#$#, romanialibera.ro, accesat la 1 octombrie "#$#
+modificare,Fezi i
;ala)a 'locomotiv(
;ala)a 'automobil(
8ombinatul .iderurgic 3e i a
Uzina =3epublica>
+modificare,-egturi e)terne
GGG.faur.ro - .ite Geb oficial
;ala)a @ Faur, sau 4asrea 45oeni) a industriei rom9ne ti , & 7ulie "##%, /lina Ftman, Evenimentul
zilei
Imagini
7magini din uzinele ;ala)a n anul $%*#
Videoclip
Fragment filmat dintr-un recital .fin) la uzinele ="2 /ugust> 'probabil $%H&(
Nicolae Malaxa
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Nicolae Malaxa
Industriaul Nicolae Malaxa.
Natere 10/23 decebrie 1!!"
#ui, $aslui, %o&nia
Deces 1'()
Ne* +erse,, -tatele .nite
ale /ericii
Ocupaie In0iner, industria
Cunoscut pentr
u
.1inele 23aur4, 2..D.3.
%ei5a4 i2.1ina %epublica4
odi6ic
Nicolae Malaxa 7n. 10/23 decebrie 1!!", oraul #ui, 8ude5ul $aslui 9 d. 1'(), Ne* +erse,: a
6ost un in0iner i ;ntreprin1tor ro&n, unul din cei ai iportan5i ai %o&niei interbelice. <n
acelai tip, Malaxa este o personalitate contro=ersat datorit sipatiilor sale politice.
Cuprins
>ascunde?
1 @io0ra6ie
2 Ariele locooti=e
3 /lte 6abrici
" %ela5ii politice
) Bi0rant ;n -tatele .nite ale /ericii
( %etrocedarea a=erii lui Malaxa
C Note
! De0turi externe
' $e1i i
>odi6icare?@io0ra6ie
Nicolae Malaxa sEa nscut la data de 10/23 decebrie 1!!" ;n oraul #ui ;ntrEo 6ailie
de aro&ni
>necesit citare?
0reci stabili5i ;n localitate la ;nceputul secolului al FIFElea 7;n 8urul anului
1!1!:. Gatl su se nuea HostacIe Malaxa, iar aa sa, Blena %uxandra, a 6ost
6iica sptarului @dru.
Nicolae Malaxa a urat coala priar i liceul la Iai. @ene6iciind de spri8inul 6ailiei, a
e6ectuat studii superioare de in0ineriela .ni=ersitatea AoliteInic
din JarlsruIe, Kerania 7ast1i JarlsruIer Institut 6Lr GecInolo0ie:. Da =&rsta de 3C de ani,
Malaxa era un in0iner cu experien5, cu ia0ina5ie i un abil o de a6aceri.
Ae un teren situat la peri6eria @ucuretiului, Malaxa a ;n6iin5at la 3 au0ust 1'21 un atelier de
6abricare de aterial rulant. <n acel atelier se reparau locooti=e i =a0oane de cale 6erat,
Malaxa extin1&nduEi a6acerile ;n od continuu.
<n anul 1'23, construiete din teelii ;ntre anii 1'23E1'2C o u1in l&n0 #alta Gitan. Aatru ani
ai t&r1iu, industriaul ro&n bene6icia1 de pre=ederile unei le0i 7publicat ;n Monitorul
M6icial nr. )C/13.03.1'2C: prin care se ;ncura8a de1=oltarea industriei na5ionale. /st6el, el ;ncIeie
;n acelai an un contract cu societatea Hile 3erate %o&ne, pentru 6abricarea unor locooti=e
de concep5ie proprie ro&neasc, asu&nduEi riscuri su6icient de ari.
>odi6icare?Ariele locooti=e
Docooti= Malaxa 1)1.002, 6abricat ;n 1'"1
Ariind un a=ans de la Hile 3erate %o&ne pentru contractul ;ncIeiat i cu a8utorul unor
credite de la di=erse bnci, Malaxa a utilat u1ina construit ;n perioada 1'23E1'2C cu !2 de
ainiEunelte cuprate din Kerania, aceasta de=enind cea ai per6orant 6abric de
aterial rulant din Buropa de la acea =ree.
>necesit citare?
Malaxa a an0a8at cu contract 1!0 de
uncitori 0erani cali6ica5i, pe o perioad ;ntre ase luni i un an, pentru a ;ncepe lucrrile de
6abricare a locooti=elor. De aseenea, uncitorii 0erani a=eau i rolul de aEi instrui pe
uncitorii ro&ni care urau s le ia locul.
<n anul 1'2!, dup ai pu5in de un an, 6abrica a de=enit opera5ional, pe por5ile ei ieind
pria locooti= cu abur care purta nuele constructorului ro&n. <n acelai tip, au 6ost
instrui5i uncitori ro&ni, care iEau ;nlocuit pe cei 0erani la ;ncIeierea terenului de contract.
Din anul 1'31, 6abrica de locooti=e 2Malaxa4 a ;nceput 6abricarea de autootoare ecIipate
cu otoare Diesel tip Kan1 i transisii M,lius cu patru i cinci trepte. <n paralel cu produc5ia i
repara5ia locooti=elor sEa trecut i la 6abricarea unui siste de 6r&n 7sub licen5 Jnorr: i a
distribuitorului de aer.
<preun cu in0inerul #enr, #olban, Malaxa a pus la punct o strate0ie inte0ratoare ;n spa5iul
na5ional uni6icat pentru doeniul construc5iilor i exploatrii autootoarelor. <ntre anii 1'32E
1'3", sa=antul Keor0e 7Ko0u: Honstantinescu a 6olosit principiul sonicit5ii la in=en5ia sa
2Hon=ertorul sonic de cuplu4, aplicat cu succes la locooti=ele i autootoarele produse la
u1inele 2Malaxa4 din @ucureti.
<n anul 1'33, ;n plin cri1 econoic ondial, u1ina 2Malaxa4 li=ra locooti=a cu nurul
100. /nii care au urat p&n la ;nceperea celui de /l doilea r1boi ondial au 6ost ani de are
succes pentru u1ina 2Malaxa4, care a de=enit una dintre cele ai producti=e din 5ar, 6iind
apreciat i cunoscut ;n luea ;ntrea0. Aroduc5ia cea ai ridicat a u1inei sEa reali1at ;n anul
1'3), cand sEau 6abricat '3 de locooti=e Malaxa. <n anul 1'3( sEa reali1at prototipul priei
locooti=e Diesel de concep5ie ro&neasc, care a intrat ;n 6abrica5ie de serie, li=r&nduEse
ctre H3% ;n anul 1'3! priul lot de 2! locooti=e.
<ncep&nd din anul 1'3', u1inele Malaxa au 6ost ;n sur s construiasc toate cate0oriile i
tipurile de locooti=e 7seriile )0.100, 230.0, 1"2.000:. Docooti=ele din seria 1)1.001 de
concep5ie ro&neasc erau dintre cele ai puternice din Buropa la acea =ree i au a=ut un
succes coercial rsuntor la G&r0ul Interna5ional de la Milano din anul 1'"0. Datorit
succesului dob&ndit ;n construc5ia de locooti=e la u1inele %ei5a i Malaxa, ;ncep&nd din anul
1'30, ;n %o&nia nu sEa ai iportat nicio locooti=.
>odi6icare?/lte 6abrici
/utoobil Malaxa
<n paralel cu produc5ia de locooti=e, Nicolae Malaxa construiete 6abrica de 5e=i din o5el 6r
sudur 7actuala u1in %epublica:, aplic&nd pentru pria dat pe continent procedeul aerican
de lainare 2-tie6el4.
<ntre anii 1'3CE1'3!, Malaxa a construit 3abrica de uni5ii de artilerie i araent ;n incinta
3abricii de aterial rulant. .1inele Malaxa au produs pe ba1a unui plan 0eneral de aprare a
5rii uni5ie de artilerie, araent i tancIete proiectate dup o concep5ie ro&neasc.
<n nuai 12 ani 71'2!E1'3':, u1inele Malaxa au e=oluat dintrEun atelier de reparat aterial
rulant p&n la diensiunile unui concern industrial de pri rie ;n Buropa. .1ina
or0ani1at de Malaxa, dup planurile proprii, era ast6el conceput ;nc&t putea sEi scIibe
rapid produc5ia industrial de serie, reali1&nduEse ast6el capacit5i pentru produc5ia de
ecIipaente industriale, utila8e pentru industria cIiic, petrolier i altele.
Malaxa a ini5iat i ipleentat ;n %o&nia industriileN de aparata8 pentru aterial rulant 71'3'E
1'"3:O otoare Diesel 71'3):O transisii ecanice pentru autootoare, inclusi= sistee de
coand 71'3(E1'3C:O tuburi de o5el 6r sudur 71'3C dup procedeul -tie6el:O locooti=e
Diesel pentru H3% 71'3!:O aparatur optic 71'3!:.
<n anul 1'3C la @el0rad i apoi ;n anul 1'"0 la Milano, Nicolae Malaxa pre1enta cele ai noi
tipuri de autootoare ro&neti, copetiti=e pe plan european, dei aceast industrie 6usese
;n6iin5at abia ;n anul 1'3".
Nicolae Malaxa sEa ;n0ri8it i de probleele sociale ale uncitorilor, asi0ur&nduEle salarii ai
ari dec&t ;n alte u1ine, asisten5 social i edical, ecIipaente de lucru i as la cantin.
Da construc5ia u1inelor Malaxa, lEa luat drept colaborator pe arIitectul #oria Hrean0, ast6el
u1inele construite dup indica5iile lui Malaxa repre1int o contribu5ie iportant la aplicarea
arIitecturii oderne ;n doeniul construc5iilor industriale.
<n anul 1'"), a 6ost 6abricat la %ei5a un autoobil ro&nesc cu nuele de Malaxa, de ctre
6abricile industriaului ro&n Nicolae Malaxa, al crui nue ;l poart.
De aseenea, Malaxa a 6ost ac5ionar i la u1inele /stra /rad, .nio -atu Mare, IM%
@ucureti 7Industria Mptic %o&n:, .1inele i Doeniile de 3ier din %ei5a 7.D%:. Da s6&ritul
anilor P30, din concernul Malaxa 6ceau parte, printre altele, u1inele 3aur, %epublica, GoIan
Qrneti i Ma0a1inele .nite de 3ierrie din Kala5i.
.1inele Malaxa au 6abricat sub licen5 12( de enilete %enault .B. Nicolae Malaxa leEa dat
le0ionarilor dou enilete direct de pe linia de produc5ie ;n tipul rebeliunii din 1'"1, 6apt care a
condus la con6iscarea u1inelor de ctre statul ro&n.
Istoricul Ioan -curtu sus5ine c Nicolae Malaxa sEa ;bo05it datorit spri8inului asi= acordat
de 0u=ern sub 6or de credite i coen1i de stat. Ku=ernul iEa acordat credite de stat,
a=ans&nduEi capitalul, iar apoi ;i cupra produc5ia solicitat, asi0ur&nd productorului pro6ituri
substan5iale. /st6el, pentru u1inele Malaxa din @ucureti au 6ost ani ;n care '!R din produc5ie
era li=rat ctre stat, pro6iturile ob5inute atin0&nd rate ;ntre 300R i 1 000R.
>1?

>2?
Hoen1ile de stat se datorau bunelor rela5ii en5inute de Malaxa cu Hasa %e0al 7;n special cu
re0ele Harol al IIElea:, iar o parte din pro6ituri se ;ntorceau la re0e sub 6or de dona5ii i ac5iuni.
Honstantin /r0etoianu a a6irat 7con6or aceluiai istoric citat: c Nicolae Malaxa 2i-a
constituit un fond de rulment al corupiei4./r0etoianu ;l citea1 pe Nicolae Malaxa care ;n
oentul ;n care iEa ;n&nat re0elui Harol al IIElea o ser=iet cu 100 ilioane de lei, ar 6i
declaratN 2Majestate, industria grea v este profund recunosctoare pentru tot ce ai fcut i v
rugm s primii aceast sut de milioane de lei ca o modest contribuie pentru operele de
asisten ale Palatului.
>odi6icare?%ela5ii politice
3abrica de Se=i a lui Malaxa.
Niculae Malaxa a sub=en5ionat tip de ai ul5i ani -ocietatea -criitorilor %o&ni i publicarea
unor opere ori0inale i a spri8init direct editarea onuentalei lucrri 2Bnciclopedia %o&niei4.
De aseenea, a a8utat nueroi tineri talenta5i, de=eni5i ulterior oaeni de tiin5 recunoscu5i
pe plan interna5ional, crora leEa dat burse de studii sau pe care iEa recoandat unor sa=an5i i
oaeni de cultur din Buropa.
Nicolae Malaxa iEa expriat cre1ul politic cu prile8ul senrii la 1( noiebrie 1'3! a actului de
constituire al sediului /KI%N "Marile biruini romne, n r!boaie i nfptuiri obteti, i aflau
simbol i legmnt cu generaiile urmae, n !iduri ce stau mrturie veacurilor. Pe linia acestei
tradiii strbune, ncercm i noi ast!i " fr de trufie " s ridicm aceast cas, la temelia
creia punem credina n i!bnda i mai departe a puterilor vii ale rii noastre, de a-i alctui i
de!volta o industrie proprie, care s fie i s rmn a neamului romnesc".
>3?
Malaxa a 6ost sipati1ant al icrii le0ionare i 6inan5ator al aproape tuturor partidelor politice,
inclusi= al Kr1ii de 3ier i alAartidului Hounist %o&n. Malaxa sEa bucurat de prietenia
6iloso6ului Nae Ionescu, reuind prin interediul acestuia sEi 6ac rela5ii ;n ediul le0ionar i
s se apropie de cercurile politice 0erane.
Hu prile8ul unei =i1ite ;n Kerania na1ist, 6iloso6ul ro&n Nae Ionescu a priit andat de la
Malaxa s ne0ocie1e un iport de inereu de 6ier, tran1ac5ie ;ncIeiat ;n condi5ii a=anta8oase
pentru industriaul ro&n. Aentru aceast interediere, Malaxa iEa acIitat 6ilo1o6ului Nae
Ionescu inte0ral casa de la @neasa, unde acesta din ur a urit la 1) artie 1'"0.
<n tipul celui deEal doilea r1boi ondial, ;n ai 1'"1, Malaxa a 6ost acu1at de colaborare cu
le0ionarii i ;n consecin5 iEau 6ost secIestrate u1inele.
Ha urare a raidurilor de bobardaent e6ectuate de a=ia5ia an0loEaerican ;nainte de 23
au0ust 1'"" ;n 1ona Hapitalei, conducerea u1inei Malaxa a luat deci1ia de a uta ;n spatele
6rontului o parte din atelierele productoare de araent, ai precis ;n ipre8uriile #altei
H3% -ibiel 7punct de oprire a trenurilor personale, la 2" k =est de -ibiu, ;n Mr0iniea
-ibiului:, l&n0 pdurea @rcul %ou. <n oentul arestrii lui Ion /ntonescu din 23
au0ust 1'"", construc5ia Ialelor de produc5ie 6usese aproape terinat, produc5ia ur&nd s
;nceap.
Malaxa a c&ti0at ulterior i 6a=orurile re0iului counist, dup intrarea %o&niei sub controlul
acestuia, sipatia counitilor 6a5 de el pro=enind din 6aptul c 6usese persecutat de re0iul
antonescian. Mul5uit acestui spri8in, a 6ost ;n sur s trans6ere sute de ilioane
de dolari ;n bnci aericane.
Da na5ionali1area industriei intrat ;n =i0oare la 11 iunie 1'"!, iEa 6ost etati1at i restul
propriet5ilor. .1inele Malaxa au 6ost redenuite 2.1inele 23 /u0ust4 7dup decebrie 1'!'
de=enind societatea 3aur -/:. Hounitii leEau trans6orat ;ntrEun sibol al luptei uncitorilor
;potri=a "e#ploatatorilor".
>odi6icare?Bi0rant ;n -tatele .nite ale /ericii
Dup na5ionali1area u1inelor lui Malaxa, 0u=ernul counist lEa en5inut ;n calitate de consultant
specialist. <n 1'"!, a 6cut parte dintrEo dele0a5ie coercial la $iena i nu sEa ai ;ntors ;n
%o&nia, ei0r&nd apoi ;n -tatele .nite i stabilinduEse ;n oraul Ne* Tork. Malaxa a 6ost
condanat la oarte ;n contuacie de re0iul counist pentru crie de r1boi, ;ntruc&t
produc5ia de araent din tipul r1boiului a 6ost considerat ;n 6olosul a0resiunii ;potri=a
.%--. Malaxa a ai 6ost acu1at de cooperare cu le0ionarii.
Malaxa a cerut drept de re1iden5 peranent ;n -tatele .nite ale /ericii. <n anul 1'"!,
senatorul republican %icIard Nixon 7=iitor preedinte al -.../.: a ;ncercat s introduc ;n
Hon0res o le0e care sEi perit industriaului s ob5in dreptul de edere pe teritoriul
aerican, dar Hon0resul sEa opus.
>necesit citare?
Da scurt tip, ob5ine totui cet5enia aerican i
;ncepe noi a6aceri, dar 6r a ai a=ea succesul de dinainte de r1boi, ;n lipsa coen1ilor de la
stat. <n anul 1')1, Malaxa a ;n6iin5at copania $estern %ube 7;n oraul natal al lui Nixon:, care
;ns nu a produs niciodat niic.
Dup a6larea trecutului su politic 76iind acu1at c a colaborat cu Karda de 3ier:, autorit5ile
aericane au ;ncercat sEl expul1e1e, ;ns 6r succes. Nicolae Malaxa a decedat ;n anul 1'(),
;n Ne* +erse, 7-.../.:.
Malaxa a 6ost caracteri1at de un 6ost colaborator ast6elN "& fost omul i inginerul care a avut
cute!ana, priceperea i simirea patriotic s demonstre!e lumii vocaia industrial a romnilor
pe care strinii i considerau sau i vedeau a fi numai plugari i pstori".
>"?
>odi6icare?%etrocedarea a=erii lui Malaxa
/utootor ieUind de pe porSile .1inei Malaxa
3iica lui Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, sEa cstorit ;n anul 1'"( cu sa=antul Keor0e Bil
Aalade, sin0urul ro&n care a priitAreiul Nobel pentru 3i1iolo0ie i Medicin 71'C":. Hei doi
tineri au plecat ;n acelai an ;n -tatele .nite ale /ericii, unde>Keor0e Bil Aalade ura sEi
continuie studiile. Hei doi au ras pe p&nt aerican, a=&nd doi copii, o 6at, Keor0ia, i un
biat, AIilip.
Dup cderea re0iului counist, nepo5ii lui Nicolae Malaxa, Keor0ia Aalade $an Dusen i
AIilip Aalade i Doreen Bllen Malaxa 7so5ia unui nepot decedat: Eto5i trei locuind ;n -./E au
solicitat statului ro&n titluri de peste 310 ilioane de dolari la 3ondul de desp0ubiri
Aroprietatea, ;n scIibul tuturor propriet5ilor con6iscate. /utoritatea Na5ional pentru
%estituirea Aropriet5ilor 7/N%A: leEa ;n&nat ;n septebrie 200( titluri de desp0ubire
otenitorilor industriaului Nicolae Malaxa, care =or 6i ulterior trans6orate ;n ac5iuni la 3ondul
Aroprietatea, ;n =aloare cuulat de 1.0!0 iliarde de lei 73(0 ilioane dolari:.
>)?
Desp0ubirile pentru otenitorii lui Nicolae Malaxa au 6ost acordate ast6elN (22,) ilioane lei
pentru .1inele 3aur 76ost u1in Malaxa -/%:, 3!",C ilioane lei pentru .1ina %epublica 76ost
.1ina de Guburi i M5elrii: i C3,3 ilioane lei pentru Hobinatul -iderur0ic %ei5a 76ostele
.1ine i Doenii de 3ier din %ei5a E .D%:
>(?
. <n pre1ent, este ;n curs de solu5ionare i cererea
de restituire pentru .1inele GoIanul $ecIi din @rao=, cu produc5ie de araent i biciclete,
sua estiat a 6i priit de ctre uraii lui Malaxa 6iind de aproxiati= 10 ilioane euro.
>odi6icare?Note
1. ^ %e=ista @ilan5 nr.2(/noiebrie 200( E Maenii din spatele priei industriali1ri
ro&neti
2. ^ $enicul ecanis al corup5iei din %o&nia. @ie5ii detep5i dintotdeauna.
3. ^ Nicolae Malaxa E personalitate a #uilor
". ^ Hurierul Na5ional, 11 au0ust 200) E Nicolae Malaxa, un industria =i1ionar
). ^ +urnalul Na5ional, 12 iunie 200(E Mre5ie i decdere
(. ^ Malaxa i /usnit priesc ca desp0ubire titluri Aroprietatea, " oct 200(, ade=arul.ro,
accesat la 31 octobrie 2010
>odi6icare?De0turi externe
Ia0ini din u1inele Malaxa ;n anul 1'"0
#usi.ro E Nicolae Malaxa
In0ineri ari personalitati Nicolae Malaxa 1!!" E 1'()
Nicolae Malaxa, un industria =i1ionar , 11 au0ust 200), 'urierul (aional
Mre5ie i decdere , 12 iunie 200(, Hristina $oIn, )urnalul (aional
%1boiul nababilorN Malaxa =s. /uscInitt , 1" 6ebruarie 2012, *istoria
%icIard Nixon a inter=enit pentru Malaxa ;n r1boiul cu /uscInitt , 1! 6ebruarie 2012,
#istoria, &devrul E articol *istoria
>odi6icare?$e1i i
Malaxa 7locooti=:
Malaxa 7autoobil:
Honstantin /r0etoianu
Max /uscInitt
Ion Ki0urtu
Duitru Mociorni5
+acob MuscIon0
Nicolae Malaxa E cel ai prosper o de a6aceri roan din toate tipurile 9 sursa
IttpN//***.1iare.co/a6aceri/stiriEa6aceri/nicolaeEalaxaEcelEaiEprosperEoEdeEa6aceriEroanE
dinEtoateEtipurileE10C03!)
Prin anii 30 ai secolului trecut, functiona la periferia Bucurestilor una dintre cele mari si
mai prospere fabrici de material rulant din uropa, !"inele Malaxa#
3ailia Malaxa se aciuise in Moldo=a la s6arsitul perioadei 6anariote, prin anul 1!1!. Bra o
6ailie de aroani, indeletniciti cu coertul, =eniti din Krecia. .n uras al celor =eniti,
HostacIe Malaxa, si sotia acstuia, BlenaE%uxandra @alalau, 6iica spatarului @alalau, au 6ost
parintii =iitorului o de a6aceri Nicolae Malaxa.
Omul de afaceri a descoperit $nisa$ de profil
Nascut la #usi, Nicolae Malaxa a urat scoala priara si liceul din Iasi, dupa care parintii,
dornici saEsi indrepte 6iul spre un =iitor odern, lEau triis, pentru studii, la AoliteInica din
JarlsruIe, in Kerania.
/colo, obtine diploa de in0iner si isi incepe acti=itatea apro6undand doeniul elaborarii 6ontei.
Honcoitent, intra de tipuriu in a6aceri, un doeniu pentru care pare predestinat.
Iediat dupa Ariul %a1boi Mondial, Nicolae Malaxa sesi1ea1a ceea ce nui asta1i o VnisaV
de pro6ilN productia de aterial rulant, intrEo tara cu in6rastructura incopleta si, ai ales, 0ra=
a=ariata in ura ra1boiului.
In acest context, el obtine un teren odest in apropierea capitalei, unde la 3 au0ust 1'21
in6iintea1a un atelier pentru 6abricat aterial rulant, si pentru reparat locooti=e si =a0oane.
O colaborare perfecta si un cotracat de proportii
@a1a initala a atelierului era ica turnatorie de 6onta E doeniu in care se speciali1ase E
destinata coen1ilor pentru saboti de 6rana din partea cailor 6erate. Bra in perioada cand
%oania nu producea 6onta de calitate, iar coandarea sabotilor in strainatate insena adesea
sta0narea transporturilor.
/telierul Malaxa o6erea priirea operati=a a coen1ilor si li=rarea propta a sabotilor, la un
pret care erita acceptat, pentru a nu bloca transporturile.
Haile 6erate, scapate de obsesia iportului 0reoi, au inteles ca Nicolae Malaxa este solutia
pentru continuitatea transporturilor, iar Malaxa intelesese deult ca niic nu te 6ace ai
prosper in a6aceri, decat asi0urarea unui client constant si platnic, cu este statul.
Holaborarea a 6ost per6ecta, iar le0atura pecetluita cu o reciproca incredere. Ae aceasta ba1a,
obtine un teren in apropierea 0arii Gitan si construieste in perioada 1'23E1'2C o u1ina de
aterial rulant, cu linie de 0arare si incIeie cu H3% un contract nu nuai pentru repararea, dar
si pentru producerea unor locooti=e de conceptie roaneasca.
In ba1a contractului, a priit un iportant a=ans din partea cailor 6erate, dar si credite de la ai
ulte banci. / 6ost su6icient pentru ca saEsi utile1e u1ina cu !2 de asiniEunelte cuparate din
Kerania, iar u1inele Malaxa sa de=ina cea ai per6oranta 6abrica de aterial rulant din
Buropa acelor tipuri.
!n om de afaceri prosper, in plina cri"a
In continuare, a an0a8at 1!0 de uncitori 0erani cali6icati, pentru a incepe lucrarile de
6abricare a locooti=elor, dar si pentru ca uncitorii 0erani saEi instruiasca pe uncitorii
roani, care urau sa le ia locul.
In anul 1'2!, pria locooti=a cu aburi 6abricata in .1inele Malaxa era li=rata cailor 6erate, iar
in anul 1'31 a inceput 6abricarea autootoarelor cu tractiune Diesel E o raritate europeana la
ni=elul acelor =reuri.
In anul 1'33, in plina cri1a europeana, u1inele Malaxa li=rau loocooti=a nr. 100. Aresa =reii
arata ca locooti=ele din seria 1)1.001, de conceptie roaneasca, erau printre cele ai
puternice din Buropa si au cunoscut un succes coercial rasunator la Gar0ul International de la
Milano din anul 1'"0.
Incepand din anul 1'30, in %oania nu sEa ai iportat nicio locooti=a, toate 6iind 6abricate la
.1inele Malaxa, sau la cele din %esita.
%alariatul propriei sale u"ine
Merita retinut si 6aptul ca industriasul Nicolae Malaxa nu a ne0li8at probleele sociale ale
uncitorilor sai. /cestia a=eau printre cele ai bune salarii din %oania a=and totodata
asistenta sociala si edicala asi0urata, ecIipaente de lucru si asa la cantina.
Mintea iscoditoare a industriasului nEa=ea astapar. In 1'"), a construit priul prototip al
autoobilului arca VMalaxaV, care poate ca ar 6i a=ut, si el, o e=olutie stralucitare, daca nu
inter=enea re0iul counist si nu se pre=edea de8a con6iscarea u1inelor.
Din oti=e 0reu de inteles, re0iul counist lEa tolerat pe Malaxa, cIiar si dupa nationali1are.
VGo=arasul MalaxaV a de=enit salariatul propriei sale u1ine, unde a si 6unctionat ca in0iner pana
in anul 1'"!, cand, 6acand parte dintrEo dele0atie coerciala triisa la $iena, nu sEa ai intors
in tara.
Nu lipsesc contro&ersele
Bste incontestabil ca succesul oului de a6aceri se datorea1a talentului sau in doeniu, dar si
cunostintelor in0ineresti. Gotusi, asupra acestei 0lorii 6ara precedent la noi in tara, exista
contro=erse.
/st6el, istoricul Ioan -curtu sustine ca Nicolae Malaxa sEa ibo0atit prin spri8inul asi= acordat
de 0u=ern sub 6ora de credite si coen1i de stat.
Ku=ernul ii a=ansa capitalul, iar apoi ii cupara productia solicitata, asi0urand producatorului
pro6ituri substantiale. /u 6ost ani cand '!R din productie era li=rata catre stat, pro6iturile
atin0and rate intre 300R si 1.000R.
-e ai insinuea1a ca a6acerea era puternic spri8inita de re0ele Harol al IIElea, catre care sEar 6i
intors discret o partre din pro6ituri. Mai ult decat atat, oul poliitic Honstantin /r0etoianu
consenea1a in eoriile sale ca Nicolae Malaxa VsiEa constituit un 6ond de rulent al
coruptieiV.
Niic din toate acestea nu poate 6i probat cu certitudine, dar nici nu pute a6ira ca exista
oul de a6aceri per6ect, ale carui succese nu se ascund in intunericul aran8aentelor.
' demonstrat ca romanii nu erau doar plu(ari si pastori
Dupa raanerea la $iena, sEa re6u0iat in -tatele .nite, unde, cerand cetatenie -./, aericanii
au incercat sa arunce asupra lui Malaxa sti0atul colaborationistului, care li=rase aterial de
ra1boi Keraniei si ii 6inantatse pe le0ionari 7ca si pe counisti, de alt6el:.
Deersurile nEau a=ut succes, iar Nicolae Malaxa siEa dus traiul 6olosind re1er=ele banesti
pre0atite din tip in banci, pana in anul 1'(), cand oare la Ne* +ers, 7-./:.
Merita citate cu=intele cu care un 6ost colaborator al sau lEa caracteri1at pe Nicolae MalaxaN V/
6ost oul si in0inerul care a a=ut cute1anta, priceperea si sitirea patriotica sa deonstre1e
luii =ocatia industriala a roanilor pe care strainii ii considerau a 6i nuai plu0ari si pastoriV.
Dosarele istorieiN /utoobilele lui @re8ne= 9 Malaxa 9 sursa
IttpN//***.1iare.co/auto/asini/dosareleEistorieiEautoobileleEluiEbre8ne=EalaxaE10(00(!
)acand niste cercetari prin ar*i&ele unor uni&ersitati din %!', preocupandu+ma de istoria
primelor automobile fabricate, am dat peste niste informatii interesante, pri&ind ,omania#
Ariul autoobil 6abricat pe teritoriul %oaniei de a1i a 6ost Marta, in /ustroE.n0aria, la /rad,
in anul 1'0', la u1inele Ma0,ar /utoobil %es1=en, Garsasa0 /rad. -Eau produs peste 1)0 de
autoobile pe an. In desen si per6oranta erau siilare celor din Kerania, cu transisie prin
lant si cu o putere in 8ur de 30 HA.
Ariul autoobil roanesc odern, 6abricat la u1inele Malaxa din %esita 7unde se 6abricau
dre1ine 6ero=iare din 1'2!: 6usese desenat de in0inerul Aetre Harp si era pre=a1ut cu
un otorradial cu trei cilindri, racit cu aer, care la 30 HA atin0ea 120 k/ora, cu sase pasa0eri,
la un consu de 11 litri pe 100 k. M per6oranta 6ruoasa, considerand epoca si druurile
tarii.
Haroseria 76oto: era ontata pe sasiu cu tapoane de cauciuc de 10 c 0rosie, ceea ceEi
dadea un co6ort in ers nee0alat de alti 6abricanti. -Eau produs ca !00 de autoobile pe an,
intre 1'") si 1'"C.
%farsitul Malaxa
-6arsitul subit al acestui autoobil a a=ut loc la -o6ia, in @ul0aria, in decebrie 1'"C, cand un
6ost coisar politic ilitar, secund, sub coanda priului politruk, NicIita #ruscio= 71!'"E
1'C1: pe 6rontul ucrainean, abii sub coanda 0eneralului %adion Malino=sk,, 71!'!E1'(C: a
priit isiunea sa 6ore1e cadrele politice in /rata @ul0ariei. Nuele acestui 0eneralE aior,
era Deonid @re8ne= 71'0(E1'!2: 6iind insotit de colonelul $ladiir -eiciastnii 71'2"E2001:.
Keneralul bul0ar -toico @la0oe= 71'21E 2000: iEa condus pe inaltii oaspeti so=ietici cu un
autoobil Malaxa 1'"(. Keneralul @re8ne= a 6os asa de ipresionat de acel autoobil incat a
cIeat Jrelinul la tele6on si a cerut utarea u1inei Malaxa din %esita, la Aod0or,e, in .rali.
/sa a urit autoobilul Malaxa.
Greburile lui Deonid @re8ne= nu sEau terinat aici. In anul 1')2, -talin il nueste pri secretar
de partid in %epublica -ocialista -o=ietica Moldo=a, unde se ocupa intens de deportarea
roanilor in -iberia. /=and un renue de o brutalitate 6eroce, niciodata direct, ereu prin
subalternii sai, a inceput saEsi 6aca o colectie de autoobile cu aprobarea tacita a lui -talin.
Da HIisinau, a trans6orat institutul de teolo0ie intrEun 0ara8 in care isi tinea cele )0E(0 de
autoobile con6iscate de peste tot. -ubalternuii sai, $ladiir -eiciastnai 71'2"E2001: si Turi
/ndropo= 71'1"E1'!": =or de=eni, alternati=, se6ii JK@Eului.
Mbsesia lui Turi /ndropo= 71'1"E1'!": Vacelarul @udapesteiV cu di1identii si cu cei Vbolna=i
psiIicV, oaeni ce a=eau dubii despre counis, a 6ost le0endara, reconstruind 0ula0urile lui
-talin, unde triitea ii de oaeni la oarte. Bl e cel ce a Vin=entatV detentia politica in spitale
psiIiatrice.
Deonid @re8ne= insista ca denitarii straini, din =est, saEi 6aca cadouri, pentru colectia lui de
autoobile. /sa se 6ace ca in 1'!2, anul in care a urit, a=ea peste 1.000 de autoobile
clasice. Nu sunt si0ur, dar probabil ca in colectia lui exista si un Malaxa de 6abricatie
roaneasca, din anul 1'"(.
Hopiii lui au incercat sa le =anda, dar MiIail Korbacio= leEa declarat ca 6acand parte din
patrioniul national, in 1'!!.
Malaxa ! Faur" sau Pas#rea P$oenix a
in%ustriei rom&ne'ti ( )*+,-
/utor6 /lina Ftman
Uzinele ;ala)a-"2 /ugust nu mai e)ist instituIional. .unt capitole de istorie
care pot ridica, cel mult, probleme de moral Ji conJtiinI.
.ursa6 /lina Ftman

. K0.
:u se poate vorbi, ns, despre ziduri, fr a scoate pe tapet Ji povestea
sufletului care a stat la baza lor.
7ndustriaJ rom9n de succes, cu s9nge boieresc - acesta ar fi, pe scurt,
portretul lui :iculae ;ala)a, cel considerat drept fondator al industriei
naIionale. Despre originile greceJti ale omului de afaceri s-a vorbit mai puIin.
Fiu al lui 8ostac5e ;ala)a Ji al Clenei 3u)andra, fata pitarului Bdru,
cruia dup boierire i s-a conferit numele de 4opov, :iculae a cunoscut o
ascensiune rapid, datorat, n primul r9nd, abilitIii n afaceri.
-a o v9rst fraged pentru a nregistra un asemenea succes, 2H de ani, a!utat
de imaginaIie, dar Ji de legturile str9nse Ji nu ntotdeauna apreciate cu nalta
clas politic, :iculae ;ala)a pune temelia a ceea ce, n scurt timp, avea s
fie cea mai puternic uzin de locomotive din Curopa.

;ala)a @ 8reang, o colaborare de succes
8olaborarea dintre industriaJ Ji ar5itectul ?oria 8reang, nepotul marelui
scriitor 7on 8reang, a reprezentat o ncercare remarcabil de umanizare a
te5nologiei. <ntr-o notiI aprut n $%2H, n =Lazeta ;unicipal>, este
confirmat colaborarea de durat6 =/r5itect al soc. ;ala)a a fost totdeauna d.
ar5.?oria 8reang>. /tras de ar5itectura industrial, cu e)perienI timpurie,
dar semnificativ, la compania :ord 3ailGaM din FranIa, cu studiile
aprofundate la Ncoala de /rte Frumoase din 4aris, ?oria 8reang a fcut din
fabrica lui ;ala)a cea mai modern fabric de Ievi din Curopa. <n plus, la
sf9rJitul anilor O2#, devenise principalul furnizor de armament din 3om9nia.
8a Ji producIia nsJi, Ji riguros dependent de aceasta, dezvoltarea spaIiilor
productive se fcea dup stricte planificri anuale.
Femeie su%or la Faur
<n deceniul al 7F-lea, afacerea i atinsese apogeul dezvoltrii, odat cu
ridicarea Fabricii de Pevi, astfel nc9t e)primarea fIiJ a opIiunilor politice nu
mai era o problem.
n politic#" %e partea celor puternici
;ala)a s-a remarcat ca apropiat al 3egelui 8arol al 77-lea, membru al
8ancelariei 3egale, sponsor important al 8oroanei 'nsuJi regele deIinea o
treime din capitalul de la =;ala)a>(, alturi de industriaJul ;a) /uscnit Ji de
banc5erul /ristide Blank , apoi al dictaturii clarliste.
/lunecos, traiectul politic al industriaJului nu a ocolit nici Larda de Fier,
devenind unul dintre principalii sponsori ai si. /ceste afinitIi i-au adus
neplceri, astfel c, n mai $%*$, i sunt confiscate uzinele. <ns, ncrederea
pe care regimul comunist proaspt instalat i-a acordat-o, coroborat cu lipsa
de productivitate cu care era ameninIat fabrica, a fcut ca, n scurt timp,
aceasta s fie returnat lui ;ala)a. .ituaIia nu dureaz prea mult, ntruc9t, n
urma naIionalizrii efectuate de guvernul comunist, n $$ august $%*&, uzinele
intr n proprietatea statului.
Ni, pentru c din totdeauna cele mai prospere Ji mai sigure afaceri au fost
cele fcute cu statul, apro)imativ %&Q dintre tranzacIiile de la =;ala)a>, din
perioada n care aceasta se afla n posesia proprietarului, s-au desfJurat cu
statul rom9n. Unele dintre ele erau c5iar pguboase6 n timpul guvernrii
Atrscu, spre e)emplu, Ievile produse la =;ala)a> costau cu *#Q mai mult
dec9t cele importate, fiind, binenIeles, Ji de calitate inferioar. 4e atunci,
produsele metarulgice rom9neJti erau cu ""#Q mai scumpe dec9t cele
belgiene.
/a Faur se munceste
7at ce consemna =Cnciclopedia 3om9niei>, publicat n perioada $%21-$%*2,
sub ngri!irea academicianului Dimitrie Lusti, despre aceste uzine6
Aceste uzine, create la nceut sre a reara locomotive, au trecut aoi la
!a"rica#ia de locomotive, construind rimele ateliere de l$ng %alta &itan,
unde aoi n mod tretat s'au adugat alte construc#iuni (i un numr imens
de ma(ini sre a se a)unge la situa#ia de azi, c$nd, e l$ng locomotive,
uzinele mai !a"ric di!erite tiuri de automotoare entru *ile Ferate,
satis!c$nd e delin nevoile acestora. +..., -zinele osed. mai multe
cutoare electrice din care se toarn o#el de calitate (i o#el de scule/ o
sculrie entru unelte (i cali"re de recizie/ toate elementele entru
nzestrarea locomotivelor (i vagoanelor cu !r$ne automate, care $n acum
se imortau n ma)oritate.
0n a!ar de aceste instala#iuni, -zinele Malaxa mai osed, at$t la 1ucure(ti,
c$t (i la &ohani, l$ng 1ra(ov, instala#iuni moderne de relucrarea (i
ncrcarea roiectilelor. +..., 2#elriile Malaxa, use n !unc#iune n iulie 3456,
construiesc o realizare tehnic de mare imortan# entru ararea noastr
na#ional.
8am aceasta ar fi, n puIine cuvinte, imaginea unei uzine de succes n
perioada interbelic. 8u perioade de mrire Ji decdere, uzinele ;ala)a au
traversat anii Ji perioada comunist.
8omunismul nfloritor de la "2 /ugust
<n era secerei Ji a ciocanului, ;ala)a a trecut prin transformri, n principal de
nume. .-a numit "2 /ugust, pentru a marca trecerea 3om9niei din tabra
/)ei n cea a /liaIilor n cel de-al Doilea 3zboi ;ondial Ji, implicit, a zilei
naIionale. Fremuri bune pentru fabric la acea vreme, povesteJte directorul
e)ecutiv ;ariana ?ristea.
0epublica" %upa comunism
8eauJescu fcuse din "2 /ugust o emblem a prosperitIii economiei
naIionale Ji o finanIa cu generozitate. /colo erau aduse =din abundenI>, cele
mai bune materiale. :umrul anga!aIilor a!unsese la "#.###, dac se Iine cont
Ji de cei care lucrau la 7F;L., uzina mecanic unde se fceau tancuri.
.alariile erau ndestultoare, dar se muncea mai puIin, pentru c vizitele
oficiale erau multe, iar =preaiubitul conductor> i aducea pe toIi nalIii
demnitari s vad realizrile uzinei "2 /ugust. De cum erau anunIaIi musafirii,
viaIa n fabric se transforma n furnicar6 se co!eau pereIi Ji se vruiau, cu o
vitez mai mare dec9t cea a oIelului care curgea n cofra!e, gardurile
deteriorate erau nlocuite imediat, iar flori rsreau de unde nici nu g9ndeai.
/cum, tot ce a rmas nesc5imbat din epoca de aur a lui :iculae ;ala)a este
ar5itectura cldirilor, pomii fructiferi crescuIi pe aleea pietruit dintre dou
porIi de intrare n uzin Ji pauza de mas de la %.2# pe care muncitorii, deJi
nu mai sunt navetiJti, au dorit s o pstreze. <ntins pe %$ 5ectare, fabrica,
devenit ..8. Faur ../., IinteJte transformarea ntr-un modern parc industrial
de talie european. 8e s-a nt9mplat cu Ievile, locomotivele Ji armamentul
produse de prestigioasa uzinR <n $%&%, imediat dup 3evoluIie, ntregul
ansamblu a czut sub incidenIa negli!enIei autoritIilor.
ntoarcerea la capitalism" p#guboas#
=<n perioada $%&% @ "##2 nu s-a investit aproape nimic in dezvoltarea
produselor proprii Ji nici in modernizarea 5alelor sau a utila!elor, iar noi am
preluat, n vara lui "##*, o fabric necompetitiv, care nu avea o piaI stabil,
n sc5imb avea pierderi uriaJe. /stfel, ca s-Ji plteasc datoriile acumulate,
Faur v9nduse, p9n n "##2, o parte dintre cldiri, pe care, mai t9rziu, le-a
recuperat, ns la preIuri foarte mari >,
spune directorul ;ariana ?ristea.

+up# 0evolu1ie" rom&nii au uitat s# pre1uiasc#
/ceasta adaug c s-a mers pe ideea unui parc industrial, ns nu a fost
negli!at nici potenIialul productiv al uzinei, ncerc9ndu-se recuperarea unor
pieIe pierdute n perioada n care a fost dat uitrii. /cum, activitatea este
pliat pe cerinIele economiei actuale Ji se dezvolt pe segmente precum cel
al producIiei de utila!e necesare fabricilor de ciment, metalurgiei, fabricilor de
za5r Ji s-a dezvoltat Ji modernizat producIia de a)e cardanice. <n prezent,
H0Q din tot ce iese pe poarta fabricii este destinat e)portului.
<n doi ani, din "##*, de la preluare, Ji p9n n "##1, uzina a renscut din
propria cenuJ, iar acum se m9ndreJte c merge =pe profit>. 89nd s-a
privatizat arta ca o !ungl, dar s-a trecut imediat la reabilitarea 5alelor vec5i,
din dou motive. <n primul r9nd pentru a se evita distrugerea total a acestor
cldiri cu valoare istoric Ji, n al doilea r9nd, pentru a se obIine c9t mai
cur9nd un profit n vederea reinvestirii. 7ntenIia declarat a noii conduceri
este de a dezvolta, nicidecum a distruge.
8ldirile de patrimoniu, aJa cum au fost pstrate ele de la nceputurile
uzinelor, troneaz n aerul de modernitate. <n parte dezgolite de vec5ile 5aine
@ geamuri sparte de vreme, acoperiJ din tabl m9ncat de timp, pardoseal
care seamn cu un teren de offroad @ sc5eletele 5alelor se pregtesc pentru
o nou er, a modernitIii.
Bamenii, doar H## c9Ii au rmas, nu au salarii foarte mari, pentru c
este criz, ns au un loc de munca stabil,cu perspective - c5iar dac Ji aici
se simte criza, p9n acum nu s-au fcut disponibilizri.
2ate 3ierul c&t e cal%
<n 5alele unde viaIa freamt nc, oamenii muncesc Ji nimic nu pare s se fi
sc5imbat. Sgomotul Ievilor lovite de ciocanele grele, flcrile aparatului de
sudur Iinut n m9n cu demnitate de o femeie, geamuri vec5i dr9mate din
st9nga, pentru a face loc, din dreapta, modernelor termopane, carcase mari,
albe Ji noi pentru motoarele dintr-o fabric francez, Ji mult fier de calitate
superioar prelucrat n faIa cuptoarelor.
8a s poIi face fierul s capete forma dorit, trebuie s l nclzeJti p9n la
$$0# de grade. Dac s-a rcit sub &0# de grade, o iei de la capt, spune unul
dintre muncitori.
De lucru este din plin. <n afar de producIia de a)e cardanice Ji alte
ec5ipamente industriale, se munceJte din greu Ji la conservarea btr9nelor
cldiri. Din multe au rmas doar profilele metalice, nc rezistente capriciilor
timpului, Ji zidurile groase din crmid, pline de poveJti care pot fi aflate mai
mult din crIi.
Sunt st&lpi 4n al c#ror beton au 3ost 4ncastrate pl#ci aniversare" cu litere
'i ci3re 4n relie3" %e /ocomotive 'i Motoare" ce a%everesc pentru ve'nicie
istoria plin# %e %emnitate a celor mai 3aimoase uzine pe care le5a avut
0om&nia. *storia a %emonstrat c# uzinele au avut nevoie %e 6ar#. 7ot at&t
%e sigur" 4ns#" este 3aptul c# 6ara a avut nevoie %e noi8 9i suntem
convin'i c# mai are.
Autorii :Caietelor Malaxa:
8itiIi mai mult6 ;ala)a @ Faur, sau 4asrea 45oeni) a industriei rom9neJti T
F7DCB U CFS.ro 5ttp6KKGGG.evz.roKdetaliiKstiriKmala)a-faur-sau-pasarea-
p5oeni)-a-industriei-romanesti-video-&0&$2&.5tmlVi)zz$M*BWC5HW
CFS.ro