PRIMARIA CAPITALEI

DIRECTIUNEA GENERALA TECHNICA

STUDIU
ASUPRA

PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE AL CAPITALEI

URMAT DE UN

ANTEPROECT DE LEGE
ASUPRA

STABILIREI, CONSTRUIREI, DESVOLTAREI $I SISTEMATIZAREI COMUNELOR

DE

CIINTCIIVAT I_ SFINTBSCTJ
INGINER DIPLOMAT AL SCOALEI NATIONALE DE PODURI SI SOSELE
POST BURSIER AL ACADEMIEI ROMANE PENTRU STUDIUL EDILITATEI PUBLICE IN EUROPA
SEFUL SERVICIULUI CADASTRULUI CAPITALEI

srevalor

zurnsi
lefeniteprleloalider, Avow

prwai

us Parry" It efflari

5..tr,e
5.1.04"

ifigalifiglas Ireelfi

3713V
=Pear, h coshed puose 4.10,13.8121.
_lhooldsrea "weal Nalro shAdero
Imotaw/ JI/61/414/

TIPOGRAFIA .,JOCKEY- CLUB" ION C. VACARESCU No. 4, STRADA UMBREI No. 4

www.dacoromanica.ro

DE ACELA$ AUTOR :
1. Normele de tarifare ale cantitatilor de apa consumata, (brofurd, de 24 pagini ft;
Cu 4 figuri, 1912).
2. Controlul vitezei de circulatie a vehiculelor, (brofurd de 22 pag. cu 7 fig., 1912).
3. Orasele-Gradini Engleze, (brolurd de 92 pag. en 49 fig., 1913, epuizatei).
4. Plusvaluta terenurilor urbane, (broptrd de 14 pay. fi 3 figuri, 1915).
5. Parcela si Blocul in constituirea oraselor, (brofurd de 124 pag. ea 92 fig., 1916),
Toate aceste publica(ii saint e.rtrase dist Buletinul Soc. Politeenice uncle an first
pnblicale in 1912-1916.

www.dacoromanica.ro

PREINTAMPINARE
.1ceasta lucrare era destinatci sa rcinzaie cunoscula numai iii
cerezcl restrans al Administraliei Comunale. Dupe operienta ee ant

leicut cu luerarile precedents in aceial materie pe care le-am publicat in cBuletinul Societatei Politechnice, in anii 1913, 1914, 1915
0.i 1916, extrase i in brofura, sau in excelenta revista de popularizare a Otiinfei Natura , dupa rezultatele care veld ca se pot obtive

numai pe tale administrative, am ajuns la convingerea ca suntem

obligali pentru ceeace datorim Capitalei Bontaniei intregite, sa lucrain

in mod public afa, ca prin o intensa propaganda sa interesdm la

aceasta lucrare, data se poate, intreaga roznanime.
De aceia, deocantdata, incepent destul de modest de altfel, a
212111a exemplele orafelor occidentale adica, sa punem la cunoftinta
ntarclui public chestiunile aflatoare in studiul Administratiei Comunale.

Luerarea ce prezentam a rezultat din o serie de studii de dctaliu, examinate $i ajunse la forma pc care o dam aici, prin concursul cle:interesat al Comisiuvei Technice de pe langa Consilizil
Comunal al Capitalei, in edinfele ee a tinut in anii 1911-1916.
Prim modificarea constitutiei in 1917 s'au adus not posibilitati de
intbunatatiri Capitalei, afa, ca izz redijaz ea ee dant acestui Mercy'',
s'a pus, pe uncle a fort eazul, chestiunea la p. and fata de nova
situatie, care dealtfel era intrerazuta chiar mm lucrarile din 1914-191G.

$im ca prevederile acestui studiu nu you corespunde idealurilor spre care sboara inzagizzafiile unor firi in deosebi artistice on
entusiaste, sau nu cor salisface toate nazuintele unui iubilor al acediului in care traelste, mai ales cand doritorul de fruntusele a gustat
din (tend Capitalelor, am putea, zice internation ale, cu resurse de
necomparat vi cu reacuri de aetivifafe edilitara, i cand in acela$
limp anzatorul este ;Si strain de eruda realitate a cauzelor, cand el
nu canoafte lanturile, de vaturi foarte variate, care ne fac sa, tinem
cu prudenta nava idealului suspendata ca pe un balon captiv.
AS'perdm insa ca pulinele ii scurtele relatii, ce dam, in acest
studiu vor dezvalui cititorului suficient acele lanturi reale care, din
Itenorocire, vu, pot fi distruse, dupa noi, intr'o perioada de :50 ani
de aplicare a prevederilor acestui studiu decal in poate. .Anteproectul
www.dacoromanica.ro

de lege dal la finele brosurei incearcei, ca si in ate ldri, so asvdrle

din lest, sd usureze prosperitatea Capitalei Rontcinilor.
Daca s'ar reusi sd se puna En aplicare prevederile anteproeetului de lege ce preconizam si sd se realizeze ehiar <slydmptele masuri ale proectului de sistematizare de care ne ocupcint, ar fi totusi
un, mare triumf pentru oras. In cei 50 ani de aplicatie a proeviuluiproect care poate fi largit nude necesitatea va cere areasla
fi mijloacele o vor permite se poate trans forma Bucurestii sa nu
se mai recunoascd.
Dar.... ne uitdm anprejur....
Cu Coate laudabilele contribulii, continui on sporadice, a cdtorva

oameni de slat, unii eu cunostinfe in materie, altii cu bunavoinfa,

sau a specialistilor, ne intrebant: reusi-vom, sd realizant Ajar aced
proect?

atunci ne geindint la acele associations> antericane on

engleze din care fac pane doamne ssi doratti din. cea mai distinsa
societate, la acele, fie <Association des Amis de Paris, fie Ligue
pour les Espaces libres>, fie <, Association des Cites-Jardins de France
on Garten,sadte Gesellschaft din, Berlin dupa < Garden City Association> din Londra, si la rezultatele la care au, ajuns acele cercuri.

Ce camp vast de activitate ar avea ascntenea asociafii iubiloare

de arid, progres si, bursa stare ntateriald a et,tateanului la noi: Cu
vorba, cu Tapia si chiar pecuniar ar patea astfel de cercuri sa

ajute Administratia Comunald in aducerea la indeplinire a unui

Bueuresti mai frumos si mai higienic, a unei Capitale adevdrat orasgreidinei> cum atettea alte teiri ar dori, sd le transforme pe ale tor.
Fiindca detaliile lucreirilor pe Writ realizarea frum,osului si higiendeatlui sunt lasate in, libertatea particularilor, tocmai de aceea studiul
ce prezentdm, nu a alias decal in treacat astfel de chestiuni, mai
ales de esteticei, pe care le leisam spre cultivare unor cercuri de feint

color arcitate mai sus si care suntem siguri, nu vor tntdrzia a, lua
fiinfa. Cu astfel de mijloace vont vedea cum, elementele de frumusete
urbana, analizate de Benoit-Levy, adicd fruntuselile naturale, silueta exterioard, elementele istorice, monuntentele, decora(ia florala,
e.vpunerea solard, curdfenia, deeoralia m9bila, spaliile libree, von fi
cultivate cu tugnijire de public care va eonlitcra prim, aceasta eu
Administra4ia Comunald si cu strddainiele specialistilor pentru a

recta o viafa cat mai pldculd si lesn,icioasa in

1 htnie 119.

rasa Bueuriei.
AUTORUL.

www.dacoromanica.ro

STUD1U
ASUPRA

PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE AL CAPITALE1

CUPRINZAND:
25. Cartierul de vile de la Viteitresti.
26. Regimul de eonstructie pe arterele raINTRODUCERE.
diale in periferie.
27. Cazitrmi pentru lucrittori.
1. Obligativitatea de a proecta un plan
de sistematizare si situatia la 1 Mai 1914. 28. Densitatea maxima a locuintelor eftine.
2. Inceputul luerarei noulni plan de sistematizare.
B. Mdsuri de eireutafie, estetied fi higiend.
3. Planul eadastral netinnt la curent.
29. Programul anterior comunal.
4. Planar' anexe.
30. Consideratinni asupra largimilor de
5. Nevoile urgente ce se satisfue.
dat strazilor.
6. Redijarca dupit razbolu.
31. Strazi speciale.
32. Orientarea strazilor.
II.
33. Arterele radiale.
34. Artere inelare.
PARTEA. PROECTIVA.
35. Artere in raport ea DAmbovita.
36. Artere ce conduc In gall
A. Sfera de actiune a plauului.
37. Artere diagonale.
7. Clasifiearea lucritrilor.
38. Strazi de locuit.
8. Viata de 50 de ant a planuliti.
39. Strdzi cernte de canalizare.
A. Zona planului.
40. Inlesniri pentra pietoni.
10. Delimitarea orasului.
41. Terenuri pentra cl3idini publice.
11. Plantatii de delimitare.
42. Pietele de eirculatie si arliitectoniee,
12. Delimitarea eomunelor sub-urbane lisquarnri.
mitrofe.
43. Statiune pentrn epurarea apelor uzate.
13. Extindere sou restrilngere a zonei 44. Dispozitii de desen.
Capitalei
45. Necesitatea mini plait cadastral tinut
14. Canzele extinderei aetuale a Capitalei.
ht curent.
15, Mijloace de Imbunittatire a zonei netuale.
C. Aprovizionarea populatiei.
16. Locuinte colective sail de o famine?
46. Centre de aprovizionare.
17. Specializarea cartierelor.
47. Linii electriee peutru transportul all18. Cartierul central.
mentelor.
19. Regiunea tuatara.
20. Cartierul nordie de locuinte eftine.
21. Cartierul nordic de vile si pareuri.
D. Leydturi de eat ferate ti4i pe ajui cu
22. Cartierele Floreasca si Tei pentru loextcriorut.
cantle eftine.
23. Cartierele industri ale.
48. Linii ferate noni.
24-. Cartierele de locuinte aline de Maga 49. Sistetnul retelei de linii ferate ie interiorul orasului.
cele industriale.

I.

www.dacoromanica.ro

441.

Gara eentrala terminus on Buie dia-

etral& in luagid Dambovitei cu garl

de treeere pentra toate direepile?

I. So lutie intermediara.
$7. Pasagii si strilzi in lungul lintilor ferate.
53. Linn de garaj.
54. Canute de navigatie.
E. Transporturi interioare.

75. Prograal de exproprieri st de luerari..

76. Utilizarea soetetatilor partienlare pen tru realizarea programului.
77. Termeu obligatoriu de expropriere.
78. Norme la aleittuirea plautui de luerari.

79. Obligativitatea proectarei plannrilor deextindere In comunele sub-urbane.

80. Sindicalizarea comunelor pentru planut

general de sistenttizare.
Sl. Infranarea contraventiilor.

55. Reteana de trawaye eleetrice.

56. l.iaiii de autobuze.
57. Unit metropolitane.

G. Meisurile financiare.

III.
PARTEA. APLICATIVA.
SM. Necesitatea masurilor de ordin aplicati v.
I'. .11dsturi legislative i regulmnentare.
rt9. Ern ifi Cltrea egi I or in o lege a intemeierei,

construirei si desvoltarei comunelor.

60. Restrietii dreptului de a construl.

61. Delimitarea obligatorie a comunelor.
62. Cazurile ce exclud despagubitile.
63. Vanzari de terenuri en servitnti.
64. Contributii pentru strazile existente

desehise prig contraventie.

415. Exproprieti pe zone.
66. Selectionarea arbitrilor.
67. Conditii de asezare si diensionare a
construetfflor.
68. Comassarea proprietatilor.
69. Speeializarea cartierelor.
70. Terenuri conmnale.
71. Raporturile intre constructiuni.
72. Regi m u 1 constructlitor supuse retragere I

73. Servitutea de aliniere.

74. Fixarea din thnp a preturilor de expropriere a terenurilor.

82. Taxe pe lungimea fatadelon

$3. Perceperea de ohm eomuna a plusvalutei created de Incrari.
$4. Sistemul taxelor periodiee pe plasmluta (german).
85. Tame 41e consultare a plannrilor comunei.

86. Incasarea laxelor dela eontraventli.

87. Plusvaluta proprietatilor in St al eleUnite.
SS. Vanzari de terenuri comunale.
89. Ajutorarea Capitalci de catre Stat.
IV.
111ASIAII

DE TRANZITIE

90. Iposibilhatea unei sistematizari ea

dispozitille actuate.

91. Regimul de tranzitie at autorizatiilor

de eonstruetie.
92. Cazuri de expropricri.
93. Artere not de strapuns.

94. Alinieri deodata pe portiuni %treat

de strati mule se expropriaza tutmai teren.

www.dacoromanica.ro

STUDIU
ASUPRA

PLANULUI GENERAL de SISTEMATIZARE

AL CAPITALEI
MEW

1.

INTROUCERE

1. ObligativiPiin art. 94 al eLegei. pentru organizarea couninelor ur- vitatea

de a probane promulgate In 1894, toate orasele din Ora erau obli- ecti un plan de
gate ca pang, in anul 1898 sa-si aiba planurile de alinieri a sistematizare
situatia la 1 Mai

tuturor stradelor din zona for in regula aprobate Hi decretate. 1914.

Yana astazi, din diferite cauze, nu exists oras In Cara care sa
fi satisfacut acest articol al legei. Capita la, cu toata osteneala
ce si-a dat In trecut Administratia Comunala, nu a putut sa
alba Ora in prezent planuri cu alinierile decretate cleat pentru
uu mic numar din stradele ei, cu toate ca en mult inainte de
promulgarea legei comunale, era in uz sistemul decretarei planurilor de alinieri ale stradelor. Gasim asemenea planuri deeretate Inca din 18(17, si mai multe dela 1880 incoace.
Mai tarzin, Drill art. 2 al cLegei pentru crearea unei Case
a Lucrarilor Orasulni,>, Capita la si-a hint din non obligatia de
a decretil un plan general de alinieri, un Iplan de sistematizare), cel mai tarziu ptinii In anti' 1900. Nici In acest termen
planul nu it pita fi gatit, .i, modificandu-se sus nurnita lege
in anal 1912, termenul s'a prelungit pana la 1 Ianuarie 1915.
Este adevarat ca mai ales dupii, promulgarea (Legei Casei
Lucrarilor Orasului= s'a urmarit Cu oarecare asiduitate luerarea
acestui plan de sistematizarc. Totusi la 1 Mai 1914 situatia
planurilor de alinieri ale stradelor era urrnatoarea :

www.dacoromanica.ro

crt; - .......
CC?

-4.Z

Cq cp 0>.
..--4
C.)

1.:5

zr.:

)ce

...

a>

..
..,

r.

.F.e:

112

,--.

4:.-

,..,

c.7)

= c,,
,...

- 5'
-4,
-4,
0:
-..

.3)

tt CI)
1.4 .Q
CS

C?

S:2

71*.i

,..t
,....)

n0 MS
V

a
v-,

5ci)
0

F)

..5.

ill

....,

-.

P.4
,..,.

i--:

--

r-

F:
-Is'

I)

4:1'

--t --..,:

.--...,

z.

Z4

...

..
2
E

C)
LI

,_,

....o

r.
C

Ct

.-.

0 ;...

7.Z.N.

,...

wow

"1111

AIS'IWileNtitre tit
to,iO4 4 Wb44: :Itoltfeipiltl,aiwr in.t.,,rilr:.
-47

: WO. IP, ifittfri/A VAL

OM KltpLAW:....)4_
eft go,..,11*ov:a4agf-rzifiri.,
.7.--,,L4p4w4sa,0,10
61

.1--;\,,NF.:..43-. 4::1441111/104
will
..VZ.1..4.+1 4
ijallg. JUpw Adm
Ailp-ifilt-viairilm.
rielywArx.12-raWv".
oplie9.4,
-. ww.Lset.

ri1.:-_--t
;Wen_._.AZ,VPrall.111
4, am

,,---l:1ALi-la"---utqitrikblrtf,g
C.)

17-fiiwt--. .firmivitra-

6111-1-MbV43.11110.: "246ivoki

XCC

C.)

...,

1
111

wirg.144.-...

'461,01-

a."

N-...,

:..-::.

C.)

,...

6=
.1 C
1)

",

qv:4e %,..

-4'14-,o3rejitl v1
-#

-4,1,

?.

fel II

vIr.poPOOP s

ININOOktirt

MI

I,

.1011r

Am.- AfiVAIIVAe
,/pv..
Ai44).,1100-

b.0

-o

elltjwilf:121
'4"..,,..,73,it'^t,

CTelti..4.-IL \ 0074%,0 .

rilitvetfr"-eJA4-4--all
legiV.-41"." 16.' '- IBM
ir."0fA100414.
\ lIllia.VIrratV145111
111
1014 o....4::

...-0-rpr,,,.4,
..k, ,
AvIttttafti

kr,....F.-.

--,--

v.

VA
.0.6P.,..`V=. l'O.,.. el, gm

.."

..-.

C.

i..

ct

0,
U)

F-4

C.;
7.4

o o00
,..,

61

C.)

v.:

E;

a,

s.

**Aim

CI)

v
> ,..,:$

z'

Em peRMAIIIIMMIN

..::

)cc

(1)

o_

I=

o , c...)o

"..7:,

CC

0 7;-.

a
7... a
,V

C)

;.4

.5 ai

- -a
1.,
ca

C7
:1

-i, - Q
C.)
P..

E
...

C.)

ct

...,

C)

-ci - , ..., .c
)cs" .,S),

2.

to

CC

C. ,-.

7:4

s..,

...7.

F.5
L...
22E -nt (I:

ct

=
,....

C)

....

NEEMITIIIMEB

cry
CZ

Erit 6 ;frail

11111111PINerillp1116106

*gr

II
Z'ggl:
1M
V 1 NM
a Ca

*C

.2

11111111111i1111111101111111/ MIMI
111111111111111111111IIIMPAMM111111

www.dacoromanica.ro

mirile de alinieri din catcgoriile a, b, c, etc. stint colorate

In mod diferit, eh In data de 1 Mai 1914 'urinal 48 /o din
strhrileorasului inregistrate de comma, accentuam, aveau planuri

tie alinieri conform legei de organizare a comunelor urbane.

Era dar o situatie foarte gravy intetin fillip in care, ditch
nu interveneau evenimentele internationale, s'ar fi putut sa
:worn o construibilitate intense. Mai grava inch era situatia
planurilor existente decretatc, care, deli coneepute in spiritul
Lcgei Casei Lucrarilor Orasului, nu erau insh bazate pe mijloacele si nevoile reale ale comunei. Aceasth situatie pusese
Administratia Comunalh intr'un impas din care ea atilt mai
grew puteh esi, en cat, duph cum se stie Situatia financiarh a
comunei nu era deloc excelentif.
Dela 1 Julie 1914 s'a Inceput _sit _se studieze din sou pia-

2.

Inceputul

lucrirei noului

nurile existente de sistematizare a Capitalei, phstrAndu-se partea plan de sistemalor cea buns, refacAndu-se phrtile neconvenabile si sh se corn- tizare

pleteze rnajoritatea ce mai era de facut duph cum am ariitat

mai sus. Cu toate silintele ce ne-am dat, a fost o imposibilitate
materials, ea pAnh la 1 Ianuarie 1915 sh fie gata acest plan
general, adich ca intr'un timp de 6 luni sh se lucreze cecace
In trecut nu s'a putut face in timp de 21 ani, (ditch socotim
ea origins a lucrarei planului, data promulgarei legei de organizare a comunelor urbane) on in timp de 48 ani, dach soeotim ea origins anul 1867, de and gasim luceputul pistemului deerethrei planurilor de alinieri.
0 mare intArziere este explicath si de faptul ch planul ora- 3- Planul Cadastral nu e tiului nu a fost tinnt Ia curent si nisi nu poatc fi tinut cii nut Ia curent.
mijloacele actuale de care dispunem. Ori; tocmai un plan eatlastral complet este elernentul indispensabil care constitue fun-

darnentul unui plan de sistematizare on aliniere al unni oral.

4. Planuri aSe supun, odath cu acest raport, atilt proectul general de nue.
alinieri In scam 1 : 5000, impreunit cu un proect-general-program de sistematizare, In scam 1 : 10.000 (fig. 2) cat si proectul de detaliu In scam 1 : 1000 cut memoriile for separate.
Duph ce se va aprobh si in mod separat toate partite proectului de detaliu (pc cartiere) si se vor inainth spre decretare, von patch avea decretat intreg proectul de alinieri, pentru
ca toate strhzile Cagitalei sa aibh un plan de aliniere decretat dupa until si acelas proect, spre a evith neajunsurile de
paint acorn, care s'au rhsfrant totdeauna in dauna coninnei
www.dacoromanica.ro

10

Prin o astfel de decretare a intregului plan general' se va

Indeplinl. multiple nevoi, precnm :
5. Nevoile urgente ce se satisfac.

a.) Se va fndeplini cerintele atilt ale art. 94 din egea (rhmunalh, cat si art. 24 din legea Casci Lucrarilor Oraului.
b) 'Se va ordonh alinierea constructiilor noui deodath In in..
treaga Capitalh.

e) Se vat puteh da curs la o seri. de luerliri incepute din

trecut dar &Aron, din catiza lipsei Jinni plan decretat, nu li
.4

--I.-- ,
-4-0----/

---;
,

i 47 i

L._

----

'

/ / /. ,,,

1;

_,,,

''

IN

/.

4]

/4

0.

iil le"
', .
Iv' s...-r

z., ai

-4-i

."t

10-

i.t1

IVA** '''' "e-ot.,,,, 40 t:e.e.. >i1

it -

1,
1

''a

Ai

....d

"a'..

:AIM

.g

......

.,..

-1

* _,
I.
.

..,.:

KM

,,

, _1-1.

irop

fi

I
gin
Ati

kr

AM

lei
.

III

li

II

illtAr

libltt

--

r40,44,..

r.....

...:

---- '
I

14,-41

BUCURE 4TI

_3

,, ,,
_010
..,4540, i Ot
A. arolikmc.,, , 4,040ta,, i Atp. ,;li
io, V' ..11.,.

pLANtr'

4 it.4116440f1

ow

taliklrappT"

:.., ..1A

0 rf Ar#140:49.10.
met. a' oz..

Vi.
,.

1.

Hank , NE
,

Fig. 2.

s'a putut da curs, evitandu-se astfel multe protestari justificate

din partea cethtenilor.
d) Se va puteil transformh in lege decretul p]anului general

de alinieri, spre a nu se mai puteh schimbh prea usor, ci

numai atunci cand interese generale vor ceke aceasta.
e) Existand un plan general se va putea studift .i aprobh
programul, legile Si regulamentele de infilptuire a sistematizarei
Capitalei.

www.dacoromanica.ro

Razboird national roman isbucnind in 1916, decretarea pla- 6. Redijarea

iiului de sistematizare i elaborarea legilor si regulamentelor dupe rizboi.
anexe a stagnat cu totul.
Deoarece unele piese ale proectului au disparut in timpul
ocupatiei am fost nevoid a lucre altele pe aceleasi principii
stabilite inainte de razboi, insa introducandu-se modificarile
potrivit nouei situatii a Capitalei Romaniei Mari.

In acelasi timp la redijarea ultima a acestui memoriu s'a

avut in vedere si avizele Comisinnei Technice a Primariei din
12 si 18 Iannaric.1916 en privire in prima redactare ce s'a
dat acestui mernoriu citit in acele edinte.
Astfel studiul asupra planului de sistematizare cuprinde
{lona parti dinstinete : o prima parte cproectivill., de nature
technica, in care se tine seamy de conditiile sociale, economice, financiare, juridice, estetice si technice propriu zise, si
-o a doua parte, ' partea aplicativiP) de natura, legislative si
financiara prin care se mita a se arata, ce este de facut sere
a se asigura realizarca partei proective.
113ine inteles ca. in prevederile partei aplicative se tine
seamy de aceleasi conditiuni sociale, economise, financiare, jn-ridice, estetice, etc. avute in vedere In partea proective a me.moriului.

llaca . partea proertivaA este la Indemana specialistulni care

proecteaza planul de sistematizare al Capitalei, ii forma pe
care o va lua depinde in bursa parte de el, partea aplicativa>> este de resortul puterei legislative 0 executive a statului 0 ea atare prin Acest studiu uu nazuim deck sa darn
directii si principii de urmat de catre cei ce stint chemati a
formula legile si regalamentele destinate a asigura realizarca
sistematizarei Capitalei.

www.dacoromanica.ro

11.

PARTEA PROECTIVA.

A. Sfera de actiune a planului.

7. Clasificarea
hicrArilor.

La proectarea unui plan de sistematizare al unui oral

hi

mai ales al Capita lei unei tAri trebuesc dela inceput sit ne

fixa'm asupra ciltorva notiuni de reper in jurul carom sa se

&svelte partea proectivA)) a sisternatizgrei.

Aceste notinni de reper ar fi:

a) Sfera de actiune a planului in timp i spatin ca studiul
delimitarei orasului hi pregiltirea veciaitatilor pentru intinderea

viitoare a orasulni.
b) Programul construirei orasului cu studiul arterelor de comunicatie Li mijloacelor de transport, al densitatei gi felulni
constructiilor in oral, precum. si raportul acelor constractii cu
calearpublica, fats de cerintele higienice, sociale, economice,
estetice etc. Posedarea unui plan cadastral Omit la zi.'
e) Prevederi pentru asigurarea vietei economise si sociale
prin sisternatizarea dezvoltarei industriilor, comertului. inksnirea aproviziondrilor, usurarea construirei locuintelor eftine,
sprijinirea culturei generale si prevedorea lucrarilor edilitare.
Sx treeem la desvoltarea fiecarei notiani in ordinea anuntatii mai sus.
8. Viata de 50

de ani a planului.

Prima cerintil pe care trebue sa o indeplineaseg au plan

de sistematizare este aceia Ca sa. fie realizabil. Realizarea unui
astfel de plan depinde foarte malt de conditiile locale : financiare, legislative, topografice, sociale, etc. Asa dar an este

admis a se concepe un plan de sistematizare WA a se avea

in vedere aceste condiii locale, tate, tnx numal ca. Ilakwira \\\
trasiituri generale proectul, dar .i ctimpul si spatial)) in care
se va executA.
www.dacoromanica.ro

De obicei un plan de sistematizare se concepe ca sit fie realizat In 50

60 ani.
Cresterea populatiel capitalei este urrniitoarea:
La 1860
120 000 loc.
>>

>>

>>

>>

177 645
289 184
325.000
342.000

1872
1903
1910
1912

cu 49.000 cladiri.
Suntem dar indreptAtiti a crede

)
>>

)
3.

Bueurestii vor atinge

In finele acestei perioade de 50-60 ani cifra de 1 milion locuitori (vezi fig. 3) care repartiza# pe o suprafata de circa
6000 h. a. va da o densitate de 167 loc/b. a. Rezultb," cii in
compara0e en alte orase striiine aceasta suprafatg, va enprinde in bune conditii de viata populatia eventualA Mina
la anul 1980 si chiar 2000.
Tata un tablort comparativ al diferitelor orae din Europa :
Suprafata

0 R A$U L

in h. a.

faubourguri
Paris fried
c Imprejurimile
Cu
Berlin (farii faubourguri
zis
Londra tpropriu
cu Metropolitan police district
Viena . . . . . .
Brunel (farit faubourguri)
Charlottenburg
New-York
Colonia
Chicago

Frankfurt pe Main
Filadelfia
Bucuresti
Washington
Ninive (autichitate)
Babylon ul

Roma (Octavian August)

Lille (1856)

ca"

LOCU ITO RI

7.802
2.750.000
20.000
3.586.000
3.340
2.300.000
32.000
5.000.000
178.000
7.000.000
6.500
1 675.000
1.000
203.000
1.000
300.000
80.000
4000.000
2.600
320.000
2.000.000
50.000
2.000
400.000
32.000
1.500.000
400.000
5.580
14.000
200.000
45.000
800.000 - 900.000
600.000
52.000
700.000
2.500 1.000.000-1.200.000
6 (?)
78.000

Un timp prea scurt de execu#e at planului ar cere sacrifled brineSi prea mart; un timp prea indelungat ar cuprinde
epoce de schimbare importanta a nevoilor unui oral si Anne'
ar lips1 continuitatea in executia unui plan.
www.dacoromanica.ro

9. Zona pla-

nului.

Spatiul cuprins in plaint' de sistematizare este deternilnat de

timpul realiz'arei lui, avandu-se in vedere conditiile locale.

aro

*ye
/983
c1/4

N.

/9/0
49/2
$4.5
/Am

a,*

Fig. 3.

De obicei un plan de sistematizare nit cuprinde nuniai zona

propriu zisii a oraului, ci si vecinatatile lui, pe o suprafatii cel

www.dacoromanica.ro

pntin egala, cu cea pc care o va ()mph orasul in <<timpul de

realizare a planului (in cazul de fats 50 ani), in stop de a
se pregat1 extinderea orasului.
Asa de exemplu pentru pregatirea extinderei Capita lei s'a
intoomit Inca din 1910 nn cproect de regulament pentru constructie si alinierb> aplicabil comunefor sub-urbane cuprinse in
linia ferath; de century a fortificatiilor, care sa pregateasea nu
o extindere a orasului proprin zis, di r mai corect zis, sa, pre-

AURIDA

tehmibreo lc/au/km ded11#3,5674".

JkLiZe
Proovi
MB Ferran a emtvri in etecorle.....,....1117
irialahnienv loradri 14fionl

.5.79D1"

adohnern a. mluri pmts., ;o7 to413.1.1z1-

mitvwpepou,tere re boderar
leamorier Jud.r1d.

Fig. 4.

gateasca asezarea 11 ei aglomeratii in jurn1 Capitalei pentrn

perioada de dincolo de 50 ani.

Pentru alcatuirea aplanului de sistematizare al orasului
Bucurestih pe zona in care se prezinta acum, s'a avut in vedere conditiile locale nu tocmai avantajoase 5i s'a avut iu vedere si experienta nn tocmai imbucuratoare a trecutului. Dar
mai ales acum trebue sa avem in vedere ca acest oras este
si Capitala Romaniei Mari, a eentnilui romanismului. Asemenea

www.dacoromanica.ro

s'a avnt in vedere ca se vor educe anuinite imbunatatiri in

10.

217mliRmul executor al planului de sistematizare, imbunatatiri

can s'au i propus in acest memoriu in capitolul ce va urmil.
Delimita- Trecem acurn in chestiuuea delimitarei orasului.

rea orafului.

Dupa cum am aratat, un plan de sistematizare trebue limitat la un program pe un interval de 50 60 ani. In spatiu,
planul s'a limitat in vecinatatett limitei propriu zise (legale) a
Capitalei, limita numitit impropria Iraza orastilttio si care actualmente lash foarte malt de dorit din toate punctele de
vedere.

S'a prevaznt dar in primal rand:

1. Limita orasului gi determinarea acestei liniite prin o centura, fie de verdeata (pare, islazuri on centura agrieolh); fie
de bulevarde largi, de aproximativ 30 m. daps posibilitate
(fig. 4), fie mai bine, arnbele Imprenna cum s'a propus separat in Consiliul Comunal dela 20 Tunic 1919 si care ar
necesita o cheltuiala de peste 20 milioane lei.
Aceasta north delimitare va necesita modificarea .glegei de
marginire a orasului Bucuresti din 1895. Pe baza de regulament at acestei lcgi se va putea insa deocamdata trasa intr'un mod rational actuala limits Intre punctele fixate prin
lege, atat pe teren prin borne vizibile, cat $i pe harta orasului.
S'a cautat a se limits orasul prin bulevarde de centura (al
IV inel) de largimi de 30-50 m. asa fel ca sh. se Incorporeze
In oras regiunile construite 0i cu stransa leghturh cu zona
orasului, de oarece a lasa afarh din zona orasului regiuni
deja construite va fi foarte grew de infaptuit. Pe alocurea
regiunea dincolo de aceste bulevarde se va putea, cu eheltueli
recluse, transforms in centura agricola (Agricultural Belt), cum

ar fi la estul si vestal orasului.

Delitnitarea cea mai grew de Meat se prezinta la sudul
orasului, in dreptal aglomeratiei Pieptanari si eomuna subEubank erban Arca.% Aici solutia este gren (le ales mai en
seams din cauza lipsei en desavarsire a unei artere inclare,
si a intinderei exagerate spre sad a regiunei acoperith cu case.
AO. dar nu putem renunta nici la trasarca unei artere inelare, nici nu patent hotari ca aces arteril sa o coboram prea
mutt In sud spre a evita oriee exproprieri de constructii caci
atunci an 'Irma sa se inglobeze in oras o suprafath prea intinsa, cuprinzand

intreaga coinuna ,t;erban Voda

www.dacoromanica.ro

t;ti

aglome-

ratia Pieptanari, ceeace ar Inearea simtitor sarcinele Capita lei.

E mai prudent a trash un inel cu o pozitie intermediark care

va cere cateva exproprieri de constructii putin importante.
Partea din aglomeratia Pieptanari ce -va riimame afara de
oral se va ingloba prin o delimitare rational a coninnei Serban
Voda la aceasta, ultima comuna.
Limits orasului, astfel stability 5i legiferata, va trebui pichetata en picheti mari si solizi (borne), uncle vizibile, altele
acoperite si geometric bine reperate.
Delimitarea Capita lei s'a trasat i pe planul de scam 1 :20000
cu imprejurimile orasului, acl anexat, (fig. 4) si pe care se observa o propunere de extindere spre nord a zonei orasului, Aceasta

propunere se va expliea prin viitoarea crestere a valorilor terenurilor in aceastrt regiune, erestere determinate in bunk
parte de executia Parcului National care va face ca In Intreaga
regiune inconjuratoare sa se dezvolte cartiere de vile. Pe de

alai parte laeurile Tei si Hierastrau ar forma o buns i naturala delimitare a orasului.
Pentru partea vestiek a orasnlui s'a trecnt pe planul In
scara 1 : 20000 o propunere ce intereseaza mai mult Ministerul

de Razboi. Anume, acest minister sa exproprieze pentru marirea canapului Cotroceni intreaga regiune dela sudul actualului camp cuprinsa Intro Calea 13 Septembrie i Calea Rnhovel diucolo de ceutura de plantatii (fig. 2). Aceasta regiune
va deservl admirabil nevoile armatei caci chiar de scum acest
Minister a Inceput sa eonstruiasea in partea locnlui cazarmi
pentru noile regimente infiintate. Pe de alta parte uncle stabilimente militare vor trebui cu timpul mutate din interiorul
orasului, uncle nu mai au putinta de a. se desvolta iar terenurile ocupate acum vor prezenta importante valori, precum
e arsenalul armatei si chiar piroteenia.
Cate -va date comparative In chestinnea delimitarei.
Dupk legea de marginire a orasului Bueuresti din 1895, sitprafata orasului ar fi de circa 5583 ha. Dupk' Rona delimitare data nu se inglobeaza i regiunile dela nord, cum ant
mentionat mai sus, si fara Campul Cotroceni, suprafata ce ar
oeupa Capitala ar fi aproximativ de 5381 ha.
Dace se Inglobeaza, si cele doua reginni, suprafata ar fi de
circa 5893 ha.
www.dacoromanica.ro

11. Plantatii
de delimitare.

Pc planul en irnprejurimile Capita lei S'all hastirat cu verde.

suprafetele periferice pe care Comuna ar trebul neaparat sa
le exproprieze si planteze cat so poate mai de timpuriu, pearl"
viitorul higienic
desvoltarea sanatoasa a orasului, realizandu-se astfel in oarecare masura pi o century de izolare.
Totalul acestor suprafete, care nu sunt pans acuni ale Comunci, se ridica la circa 6 milioane m. p.. iar exproprierea for
ar costa cam 20 milioane lei, tinand compt ca teremil din
colo do Scoala de Agriculture s'ar pastry de Stat pentru agri-

cultura, (pepiniere)
print.

7i

deci nu ar fi uevoie de a

fi expro --

Tot in scopul unei rationale extinderi viitoare a orasultti:

sub-urbane limi- s'a delimitat in mod. principia], pe planul anexat la scara
trofe.
1 : 20000, si comunele sub-urbane din imediata vecinatate a
orasului. Natural ca aceasta delimitare se va face prin borne
in fata locrilui ca di pentru Capitala, odata cu Incrarea planurilor de sistematizare a fiecareia din aceste comune, si ea.
atare limitele comunelor ce s'au propus vor suferi desigur importante modificari. Pentru regiunile cuprinse intro aceste
comune suburbane, regiuni actualmente intrebnintate la agricultura, nu se va acorda autorizatie de construire &cat in
conditiile ce se vor prevede prin o lege pentru stabilirea de.
12.

Delimita-

rea comunelor

not aglomeratiuni di cladirea terenurilor, dupit cum von" arata

in capitolul
In aceastii ordine de idei designr ca s'a lucrat si proectat se
'Regulamentul pentru constructie si alinieri in comunele sub

urbane' studiat Inca din 1910 si in curs de aprobare inainte

de razboi, dar care a ramas, se pare, tot ea proect. In urma
ultimei revizuiri facura acestui regulament inainte de razboi, se
prevazuse pe baza legei comunale rurale, ca sa nu se permita
construirea de locuinte' yi parcelarile pentru constructii de
locuinte decat in interiorrd xvetrei satulni>> care se va fixa
si delirnita vizibil atat pe teren cat si pe plan.

Pc de alta parte orasul Bucuresti va putea determina pe

baza de expropriere Intr'un anumit termen, zone ce nu pot
fi construire si care vor fi destinate pentru parcuri, plantatii
san agricultura (a se vedea modificarile aduse constitutiei in
1917). Ca expunere de motive a acestei prevederi in planul
propus, ne entrain mai jos de problema extinflere san resirangere a saprafetei Capitalei?
www.dacoromanica.ro

Extindere
Ne permiteni a lua in discutie aceasta chestiune atat de sau13.restrangere

importanta pentru Capita la Tiirei si de solutionarea careia a zonei Capitalei?

depinde foarte mirk si realizarea imei sisternatizari a ei.
Aici este de altfel si locul a analiza aceasta chestiune ridicata
de atatea on si de organele administrative, si de presa, atilt
in trecut, prezent, si cu siguranta si in viitor.
Evident, realix,arra mini plan do sistematizare sta intr'un
raport oarecare cu estinderea orasului si posibilitatea de a
mars sau micsora suprafata admisa a fi construita inteun
interval de timp fixat. Acest raport, astfe] definit, varia,za,
dupii conditiunile atilt de multiple, mentionate in aceasta expunere, in limite destal tie marl. Raportul, putem zice inteun
termer, inateniatic, h i schimba ajar semnul, daca consideriim
problenia dela un oras la altul. Cu alte cuvinte, pe card la
nn oras dificultatile de sistematizare poate sa creasca extinzand zona lui, In altul din contra, micsoram dificultatile marind
zona orasului. In prima categoric intra orasele en o populatie
putin deasa, de pilda Bucurestiul, in a doua categoric intra
orasele prea dense, de pilda Berlinul, Parisul, Calcutta (cti400
loc. /ha.) Asa dar criteriul de alegere, a largirei sau restrangerei
zonei orasului it furnizeaza studiul densitalei populatiei orasului.

Din lipsa unei analize a aeestei probleme s'a ajuns in ideia

ce predomina mum ea, estinderea prea mare a orasului BucurWi, care actualmente are o densitatc de circa 70 loc./ha(Paris circa 360 loc./ha., Berlin 380 loc./ha) este o cauza a
lipsei de sistematizare a Capita lei noastre, si de accia aproape
toate preocuparile si discutiile din trecut cu privire in sistematizarea oras.ultri au fost iir bunk parte absorbite de chestiunea stavilirei intinderei suprafetei lui.
Dam mai jos un tablou de densitatea medic a populatiei pc
hectar in diferite rase streine.
DENSITATEA POPULATIEI MEDIE PE H. A.
Londra
Paris .

.
.

Le Havre

. (1874) 150 loc./h. a.

v
. (1906) 354
.

,>

127
108
97
78
63

Lyon . . .
Line . . . .
Nancy . .
Bordeaux .
Roma (Oetay. Aug.) 400
Lille . . . (1856) 1300

180 loc. h. a.

Berlin
Viena
Brunel

Charlottenburg .

,,

Colonia

250
200
300
200

Frankfurt pe Main 200

Bueuteti . . . . 70

Peking (1906)

www.dacoromanica.ro

166

S'a crezut dar ca prin o simple legiferare a unei delimitari

oarecare a orasului, (inainte de 1895 fixiindu-se ea limita
soselele inconjuratoare ca Mihai Bravul, Stefan eel Mare etc.)'
iar dupe 1895 niste linii drepte teoretice intre cite -va punctc,
se va ajunge la o fixare a zonei orasului, la o limitare a terenului ce se va construl. Rezultatele an fost contrarii celor
asteptate, mai ales ea nici legea din 1895 nu s'a aplicat riguros,
si fiindca estinderea orasului la not este. un efect al vietei economice-sociale a Capita lei. Este foarte probabil ca data la

1895 nu se estindea legalmente raza orasului, ci se creiau

comune sub-urbane cu un regim special, in cuprinsul actualului ocol IV, se ajungea la un rezultat malt superior. Trebuia,
dar pregatita estinderea Capita lei printr'un regim de transitie.
Deaceia actin' se preconizeaza un astfel de regim pentru conmnele sub-urbane cuprinse in centura de fortificatii a Bucure stilor.

Prin urmare data este exclus a largl zona orasului, restrAngerea ei acum nu ar aduce mare folds:
a) fiindca ocolul IV al Capita lei -este acum in o bunts parte
construit si restrangerea nu ar ameliora starea Iui.
b) fiindca foarte greu s'ar putea face aceasta mai ales acolo
uncle sunt 'nuke constructii executate, trebuind a se intemeia
in acest caz alte comune urbane Cu viata de sine statatoare,
ceeace nu ar fi deck o descentralizare mai pronuntata
Capita lei, insa ,tot Bucurestiul ar fi centrnl de gravitate al
acestei populatii.

c) fiindca numai o legiferare a restrangerei zonei orasului

nu ar impicdica o construire mai departe in ocolul IV, deci
estinderea de fapt a orasului, ci aceasta ar produce numai
procese neplacute Capitalei.

Suntem dar condusi de a lua mAsuri ea sa combatem eauzele care dun nastere estinderei Capitalei, siguri fiind, .3/1
atunci vom opri in mod mai eficace o estindere daunatoare
bunei sistematizari a orasului. In acela timp insii vom avantaja partile butte ale estinderei unui oras spre a nu cadets
in celalalt ran : suprapopularea orasului.
Cauzele estinderei sent in primal rand de ordin economicotinderei actuale
financiar
si apoi de ordin social.
a Capita lei.
Majoritatea populatiei Capitalei a dus si duce o viata foarte
modesta. AvAnd venituri foarte mici, nu poate plat? chirii
14. Cauzele es-

www.dacoromanica.ro

prea marl, care sk incurajeze o eonstruibilitate intense in oral

si unde din cauza pretulni mai ridicat al terenului si controlului administrativ mai serios, chiriile fortamente stint mai

-marl; nici nu poate sa aibk nn trai prea confortabil care sit

ceark, constructii niari. Pe de altii parte cetliteantil roman se
sprijink in economia lui aproape numai pe proprietate, pe casa
lei proprie. Chiar legile noastre &Meat', pang, In modificarea
constitutiei, malt mai multe drepturi proprietarului cleat chiriasului. Apoi feint de viatit sedentar al populatiei ,ardor romane, uncle industria si comertul stint hick la inceputtil tor,
chiar impunca ea potrivite loenintele de o familie eu curte
sufieienta in care sal se gkkasek mai toate ale gospodkriei,
si in care sk, trkiascit si creasck cateva generatii. Inca o cauzk
care constitue o forth' centrifuge spre terenul mai eftin, este
faptul eh locuitorul Capita lei nu are nevoie a face prea multe

drumuri si in ore prea precise interim antunit toe la distante

foarte mari. Mai intervine si individualismul rasei care nu se
Impack prea mult cu curtile comune san chiar en apartamente
pe sckri san coridoare comune.
In ultimul deceniu, este adevarat, aceste cauze centrifugale
an inceput sit se atenueze. Dar lipsa capitalnlui si mai ales a
capitaliSilor doritori a investi in constructii plusul for de
avere, a -Wirt ca sa nu avem in central orasului acea intensitate de constructie etc ehirie eftinci, care sit contrapondereze
construirea periferiei Bueurestiului.

Societatca Comunalk de Locuinte Eftine a lucrat mult

pentru locuintele eftine, insk atat .capitalul ei, cat si legea ei

de infiintare i-a stat in calea nnui avant mai mare pe care

nevoile orasnlui i 1-ar fi impus. Stintem informati ck Societatea va introduce reale imbunittritiri in organizarea ei spre a.
corespunde mai mult nevoilor Capita lei Romaniei Mari.
Mai este si o cauzk' de ordin administrativ care Inlesneste
extinderea, si mai ales extinderea dkunktoare a Capita lei. Acura

In periferia Capita lei nu se exereitrt tin control serios nici

asupra desvoltarei cartierelor, nici asupra parcelitrilor, si nici,
mai ales asupra executkrei constructiilor.
Se autorizrt cu prea mare usurintk executarea de constructii
ran placate, nehigienic concepute si ce e mai Mu, foarte prost
executate. Este o mare gresala a se autoriza, orieine sit proecteze san chiar se execute o cash' eftink. Total se rrisfrange
www.dacoromanica.ro

si asupra proprictarului care poseda o locuinta rea, si asupra

orasului care se acopera eu hierari mizerabile. Un prim progres ar fi ea Comuna sy institue tin concurs de proecte si
devize de loettinte eftine de periferie, proecte pe care Primaria sa le revanda doritorilor de a construi, si care se vor
eonforma planurilor. Actualmente In Primarie se prezinta Inc a
de proprietari niste planuri tip, concepute si lucrate cum da
Dumnezeu, semnate de tine se nemereste si pe care eetateanul
ocolulni IV le plateste exorbitant eelni cc i le ofera pentru
15. Mijloace

de imbunAratire

a zonei actuate.

serviciul sau.
Cnnoseand aceste cauze ale extindereiBucurestilor, conchidem
ea nu o restrangere a zonei luipe tale proectivaar da rezultatul

cautat. De aeeea am cautat sa pastram zona in litnitele ei

actuale, si combatand cauzele, sa obtinem o ameliorare in
aceasta zona, ceace de fapt sc traduce prin o restrangere a ei.

0 prima conditie, care rezulta din cele mai sus expuse,

pentru a impiedeca extinderea este strangerea orasului in o
century sanitary destul de lath, de plantatii, care fiind in posesittnea orasului va remane neconstruita si cu grew s'ar incepe
constructia dincolo- de aceasta century, voile locuinteriscand

sa ramana izolate. Pe tale legislative se mai asigura acest

lucru determinandu-se zonele comunelor sub-urbane in care
se poate construi, precum si introdueandu-se in lege principiul

interzicerei de a se construi locuinte acolo undo nu exista

asigurate conditiile de viata proprii unui oras. Este ILIA, recomandabil a se lua toate aceste masuri deodata (a se vedea,
proectul de lege dela fine).
Dar ameliorarea situatiei in zona determinate astfel a Capitalei se va obtine pe urmatoarele ciii:
a) A se sprijini prin toate mijloacele ridicarea nivelului
economico- financiar al Capitalci, cautand a da de lucru poptilatiei si asigurandu-i un beneficiu care sa intreaca cheltuelile

zilniee pentru hrana si imbracaminte. Aceasta se obtine in

primal rand atragand capitalurile pentru a se ereia industrii
in zona orasului sau in imediata lui vecinatate, a sc inlesni
coinertul si mijloacele de transport, fiindea acestia sunt faetorii care pe de o parte eftenesc viata iu oras, jar pe de aka
parte fac ea locuitorilor sa, le riimana un profit care sa le
dea putinta O. se bucure de un confort mai mare.
b) A se sprijini societatile de consfrtructii de locuinte, coinwww.dacoromanica.ro

battInd In acelas timp specula cu terenurile neconstruite. In

special se vor inlesni societiitile care executes locuinte ce nu
intrec tin cost determinat pe metrul patrat de suprafata construit5. locuibila.

e) A se distruge cu once pret locuintele insalubre. dilnd

tot feltil de posibilitliti proprietarului ei spre a trece imediat
in posesia alteia higienice si eftine, fie pe acelas loc, fie
aiurea.

d) A Sc exereita un control serios asupra suprapopulatici

locuintelor. Un asemenea control atilt de serios si .sistematic
in strainatate, la not nu exists,
e) A se pune la pima legile si regulatuentele si, a se creia
organe serioase pentru ,controlul aplicarei for si a nn se mai

amana o chestiune atilt de importanth cum s'a filcut

piinil

acum, considerlindlu-scAceasta ea ceva ne necesar.

Desi., asupra chestiunei extinderei sau restrAngerei zonei

unui oral ar fi foarte, mult de spas, ne mqrginitn, avilnd in

vedere scoput.acestui studiu,. numai ,la aceste indicatiuni.
16. Locuinte
In legiittir5, directs en aceastg chestiune este si aceia a colective
sau
felului cum sa se construiasca" orasul in interiorid, acestei de o familie?
zone : constructii, colective en 'unite etaje (caziirmi) sau looninto do o familie (sistem oral- grading)? Fiindca" se pare ca
nici aceasta ehestinne nu e -elucidate pentru Bucuresti, prin

reviste Inert discutandu-se acest lucru, ma oprese putin si

asupra. acestui, obiect, asupra carnia e bine ssa fim fixati dela

inceput, spre a In'telege masurile ce se proptin .in cele cc

urnieaza la locul potrivit In acest studiu.
Am vazut mai sus ea in interiortil zonei Bucurestilor, ce
se calculeaz5, In circa 5380 h. a, In finele unei perioade de
50-60 ani densitatea populatiei Capitalei ar ajunge In circa
170 loc./h. a., astazi avAnd aproximativ densitatea medic de
70 loc./h. a. Ei bine, pe la,nga felul de organizatie al vietei
romilnesti, care an se impacg, dupes cum aratai, cu viata
conaun'a in caziirtni, uu numai din punet de vedere social,
dar si din punet de vedere economic, aceste cifre stint factorii determinenti ai felulni cum se va construi Capitala.

Tata densitatea populatiei in anal 1006 din cilteva orar

franceze :

www.dacoromanica.ro

Paris

354 lot /h. a.

Le Havre

127
108
97
78
68
63

Lyon
Lille
Nancy
Rotten
Bordeaux

r
In Germania densitatile oraselor de peste 100.000 locuitori
pe suprafata construitrt a orasului, variaza dela 150 loc./11. a.

la 400 loc./h. a. Asa dar aetualmente constructia orasului

Bucuresti ar trebui sa se apropie de aces a orasului Nancy
on Rouen, iar in viitor do accia a oraselor Le Havre, Lyon s. a.
Trebue tinut compt insa de marile disponibilitati de terenuri

cc se alla in Bucuresti acorn, si de faptul foarte important

ca, pe cftnd populatia franceza se bucurti de Inuit confort si
camerile unei locuinte franeeze no aunt suprapopulate, in
Bucuresti stau familii numeroase in sate 1, 2 sau eel limit
3 camere. Prin urmare in Bucuresti nu se impune Inca in

tot orasul -nici macar constructia en 2-3 etaje, cum este

acorn in Nancy si Rotten. 0 prima etapa pentru Capitals
noastral este sa se asaneze orasul in interiorul zonei lui, descongestionftnd locuintcle si exterminand locuintele insalubre.
Totusi, fiindca rentabilitatea unei constructii este in relatiune
cu raportul dintre numarul de etaje al constructici 01 pretul
terenului, este normal ea acolo undo terenul este setunp sa
se ridice locuintele comune.
Condusi dar de aceste motive am prevazut, dupa cum vom
vedea mai departe, o construetie inchisa si mai inalta pentru
miezul orasului si o desvoltare de constructii in suprafatA in
cartierele de periferie, cartiere care rata a se speeializa. In
once caz sustinem un sistem de < orase-gradini*, care an dat
rezultate atAt de frtimoase in Anglia si care se impaca foarte
mult cu felul de viata rornitnesc.
O disentinne cconomico- soeiala a acestor dons tipuri deli
este interesanta totusi renuntain In ea, cerAnd prea malt spatin.
Ea S'a publicat in multe loeuri si s'a rezumat chiar si iu
publieatii romttne. Ne-am marginit aici sa acceptam rezultatul
experientelor si discutiunilor factite in streinatatc si care
pentru sistemul.
Melina mai mult
nude finantele permit
loeuintelor de o familie.
www.dacoromanica.ro

Ditm mai jos an the] interesant :

VARIATIA COSTULUI RIRIE! IN IMPORT CU NUMARUL IKON

(dttpil Freudenberg)

Costal m. p,

COSTUL OHIRIEI

de teren In
lei

/Casa cu 1 etajiCasi LP 2 etajelCasa cu 3 etaje Casi us 4 etajelCasa us 5 etaje

1.25

6.25
12.50
31.00
62.00
94.00
125.00

430
465
515
660

290
310
345
405
520
640

260
270
285
335
415
495
575

245
255
265
300
360
435
480

235
24,5

255
280
330
380
430

Trecem acum la notiunea imediat subordonata" a celeia de

dclimitare a zonei orasului, aniline la chestiunea deja, relevata
mai sus, a specializiirei cartierelor.
2. Dupa delimitarea orasului se urmilreste specializarea car- 17. Specializarea cartierelor.
tierelor orasului. Specializarea cartierelor a fost gren a se
face In trecut din cauza lipsei unei legi pentrn acest stop, desi
s'a, incercat realizarea acestei specializitri prin un anteproect
de plan.

Acel anteproect nu mai corespunde stdrei aetuale, si de

aceia a trebnit sit fie modificat Plansa cn proectul de specializare a cartierelor ce se aitexeazit (fig. 5) an poate de altfel
O. fie aplicabil6 deeat pe baza unei legi de care se va vorbi
In capitoltil urmititor.
Specializarea cartierelor se referti la raporturile reciproce ale

si raportul dintrc constructii si stradA (constructii

1nchise, gru pate sau deschise, cu sati farh retragere dela alinierea stradei, on construcOi de vile) in cc priveste inAltimea
construckiilor i utilizarea Ion.
Specializarea cartierelor in ceeace priveste caracterul domi-

nant si utilizarea constructiimilor va fi inteleasa in sensul cA

intr'un cartier se va permite ca exceptie sa," se construiascit
o cladire proprie unui. cartier pe o treaptg higienic6, superioarg, ins nu se va permite o constructie care infra', in caracterul unni cartier higieniceste inferior. De altfel speciali-

www.dacoromanica.ro

26

zarea cartierelor nu este urmrtrith' numni din punct de vedere

higienic, ci si economic, technic etc.
ls. Cartierul S'au prevrizut: un cartier central cu o constructie in genere
central.
cinchisk), cartiere industriale, de locuinte eftine, de vile, precur
si regiunea rnilitarA.
Vom da cAteva relatiuni asupra acestor divizinni, pentru a se

indica mai bine principiile de care am lost condusi. 1Wlegein

PLRNUL CRPITALE1
CO spec/di/mit-a ca/here/or
si te/4,7ua de exlmdere
.S

a kannvaye/or e/edrice

,T

if

,.,_

VILE

\
-9

\0

ss

--LGENDA
Zinu elechree de immiA9,>.

Fig. 5.
ca', in

catierul central nu Sc va perniite cleat construetia

cinchisi.0> ori, %Yrupatii pe alinierea stradei' s'aupe o Clinie

de constructie retrasa din aceasta aliniere, deci ca regimul
de construetie al strgzilor din acest cartier sii fie construirea
pe intreaga fatada in mod obligatoriu.
Totu.i in acest cattier vor putea fi prevazute pe cale de
regulament anumite strazi pe care se va. admite, eel Min in
www.dacoromanica.ro

27

prima perioada, $i constructia grupata on deschisa, in anumite

eonditiuni, fart ealcane vizibile.
De exemplu daca se va core a construi numai o parte din fatada

unei gradini particulare, permisiunea se va, da numai cu condicia expresa ea acea gradini sa ramana totdeauna libera de
constructie pc portiunea din fatada, iar veeinii prize o retragore obligatorie din linia de posesie spre vecinul respectiv

sa'si rag asigurata neacoperirca fatadei ce ar deschide spre

acea gradini. Acest cartier central este ineonjurat in mare
parte de inelul HI, care va intri, en ambele latiiri in cartierul
central.

In principiu pe strazile comerciale $i cele radiale se va

impune constructia Inchisa si pe aliuiere. Pe cele inelare se
va putea admite, dupes regiune, $i constructia grupata on vile
en retragere din aliniere.
'Pe strazile centrale $i piir comerciale ale acestui cartier se
va patch admite $i inaltimi de constructie mai marl decitt largimea stradei mai ales dacit strada are directia nord-sud, insa
inaltimea va fi aceia$i pentru toate constructiile de pe acea
strada. Inaltimea de constructie nu va puteh sa se schimbe
dectit la o incruci$are de stra'zi $1 numai vilele (adica construe
tiile isolate de toate partile $i en retragere dela strada) vor
putea aveh inaltime diferita, care insa, va fi fixates de Comuna
in fiecare caz special, tinfindu-se compt de vecinatati, largimea
stradei si suprafata libera lasatrt in jurul $i in faAes constrnetiei-

In accost cartier regimul de constructie se va specifica pe

cale de regulament pentrn fiecare strada and se va stabili $i
inalthnea construcriei in raport cu largimea stradei.
Pe strazile radials mai ales care au un caracter mai proiitnitat contercial sau cele en caracter comercial se va impune
constructie inchisa, pe aliniere eu ina4imea ce se va stabili
in raport eu largimea stradei, iar pe cele mai spre periferie
care vor deveni comerciale se va impune asemenea constructia

inehisa sau grupata pe aliniere, puttind fi $i en un singur

etaj. Ina ltimile vor fi ins3i in once caz uniforme pe o portinne cuprinsrt intre dons incrueiseri de straa, sau intre (lona,
piete.

In reg,imica cuprinsa intro inelul III i IV, strazile radiale

vor avea desigur un regim de constructie luchisa, iar strazile

www.dacoromanica.ro

28

de locuit un regim de constructie desehisa on grupatii pe linia

stradei, nela'sandu-se ealeane vizibile.

19. Regiunea

milliard.

20. Cartierul
nordic de locuinte eftine.

Pe alocurca se vor impune i retrageri de ccl puck' 5 in.

sau mai malt, duo climensitmile parcelelor dope strada respectiva, retragere care se va fixa prin regulament.
Mici ateliere, adica mica industrie casnica on manufacturiera vor fi admise si in interiorul color trei mole.
0 specializare mai mare s'a prevazut in ocolul IV, adiell
dincolo de inelul Ill, de oarece in aeest ocol orasul este mai
putin construit si este suseeptibil de o transformare mai mare.
Anume regiunea de vest s'a prevazut a ramane si a se
extincle ca regiune militara : cazarmi, camp de exereitii si fabrici cu earaeter militar, dupa cum de altfel are si :tcum o
vadita tendenta de extensiune.
Spre nord-vest VIOL in sos. Colonel G-hika se va desvolta cartierul de locuinte eftine pemtru funetionari, apropriindu-se mai unlit de sos. Kiseleff Si de lueratori spre calea
feratii.

Cartierul
nordic de vile si
parcuri.
21.

22. Cartierele
Floreasca si Tei

pentru locuinte
eftine.

La nord intreaga regiune dintre sos. Colonel G-hika si sos.

Herastrau se va desvolta en siguranca In sensul mud cattier
de vile patia In lacul Floreasca. Este dar bine a se regulamenta de stern aceasta desvoltare, si e Inca bine ca Comuna
pe lank' teren siesi asigure plus-valuta rezultata din ereiarea
<Parcului Nationals si alte imbunatatiri ce va aduce acolo.
Regiunea de nord
nord-est, adica tea oeupata de cartierele Floreasea si Tel, raman a se dezvolta ci regulamenta ea
sa devina cartiere de locuinte eftine pana In raza actuala a
orasultti, de oarece dincolo de aceasta raza si /Ana; In limits
lacurilor Sc prevede a se desvolta Cu timpul iarasi un cartier
de vile si este bine a se preeiza aceasta dezvoltare tot de pe
acum, prezenta lacurilor si a proprietatilor waste facilitAnd o
astfel de dezvoltare.

In cartierele de vile prevazute in plant]] de sistematizare

se vor impune numai constructii-desehise pe alittiere iar in
colturi chiar grupate, 'multi in cam( sand se prevad en pravhlii
ea sa deserveasea eartierul, toate insa Cu retragerea fixata din
al irriere.

23. Cartierele
industriale.

0 deosebitil itnportanta,

importanta ce nu prea s'a dat

pima in prezent trebue data si industriei, cad industria este

aetivitatea care aduce viata yi bogatia mini oras. Industria
www.dacoromanica.ro

29

se va dezvolta repede in Capita la Tarei. mai ales dupa exemplul

ce ni s'a dat prin evenimentele ultime. Trebue dar sa pa0n1

cu energie pentrn oranduirea ei ca sa se poata dezvolta. In
plan s'a. prevazut dar ca regiuni industriale regiunile cc mint
sau vor putea fi mai bine deservite de linii ferate si in un
viitor mai indepartat chiar de canale de navigatie. Linia OborAbator a determinat a se prevedc o regiune industrials de est
si una de sud pe fangs Filaret. Regiunea de est se afla mai
molt la

sud-est ca sa se evite aducerea. In oral de catre

vanturile predominante a unei atmostere neplacute.

In partea de vest se poate iara0 dezvolta o industrie in-

semnata dar se mai cere pentra aceasta o noua linie de legatura a acestei regiuni en liniile ferate eurente, pentruca
ceastrt nouit linie ss permits colisiunea, unui mai mare numar
de linii de garaj.
In imediata vecinatate a regiunilor industriale s'au pre- 24. Cartierele
locuinte iefvazut cartierele de locuinte eftine. Aceste cartiere vor trebul de
tine de WO
:coperite cu locuinte care sa efteneasea traiul, pentru ca oraitil cele industriale.

sa poata atrage un numar cat mai mare de brate. Numarul

bratelor asigura viata unei industrii ca gi capitalul ysi pietele
de desfaceri. In o regiune lipsita de brate industria, e eondanniatit In astfel de cartiere se favorizeaza tindustria la domiciliu>> care va fi de mare viitor.

In fine, pe platoul inalt de lane, Vacare0i s'a mai pre-viizut un

eartier de vile avandu-se in vedere frumoasa pri-

Teliste din aceasta regiune. Pentru reusita cartierului insa

s'a

25. Cartierul

de vile dela Va.ci reti.

trebul ca Comuna sau o societate de constructii sa achi-

zitioneze din vreme intregul teren.

In privinta modului de construetie al acestor cartiere spee ializate periferice am mai avea de explicat ca, constructia in
-forma. de vila cere retrageri dela strada, iar constructiile eftine
pot fi inchise, grupate on chiar deschise, cu on fa,ra. retrageri

dela strada. Aceasta se va reglementa pentru fiecare strada

separat.

Mai sus am aratat ca, pe strazile radiale se va cere

ysi in

26.

Regimul

de constructie
aceste cartiere <<constructia fuchisa avandu-se in vedere dez- pe arterele ravoltarea acestor strazi pentru comert. In ce prive0e insil, Intl- diale la periferie.

-kimea constructiiior se va pastry o mai mare toleranta in

aceste cartiere de locuinte eftine i industrii dela periferie
www.dacoromanica.ro

36)

in sensul ca se va permite chiar pe strgzile de 18 in. lgrgime

si constructia nutnai cu un cat.
27. Cazarmi
In regiunile industriale si chiar de locuinte eftine din imepentru lucrAtori.
diata vecinatate a industriilor, se va permite si constructia de

cazarmi de Incriitori data se vor 'Astra suficiente gradini

inchise pentru eopii i se va asigurA lesnicioasa si higienica
viatg a locatarilor.
28: Densitatea
maxima a locuintelor eftine.

Pentru reusita unni cattier de locuinte eftine este bine a

se prescrie pe tale de regulament si numitrul admis maximum

de locuinte pe h. a. dupg o scars a preturilor locuintelor,

adicg, dupg cum se face in Anglia (a se vedea Orasele-Gradini
Engleze, de Cincinat Sfintescu, (Billet. Soc. Politecnice>> 1913

pag. 276). 0 astfel de scars in Anglia este :

Locuinte de o valoare Ong la 5.600 lei, o densitate maxima
de 35 locuinte/h. a.
Locuinte de o valoare pang la 8.700 lei, o densitate maxims
de 30 locuinte/h. a.
Locuinte de o valoare Ong. la 12.500 lei, o densitate maxima

de 27 locuinte/h. a.
Louth* de o valoare pang in 17.500 lei, o densitate maxima
de 25 locuinte/h. a.
Locuinte de o valoare pang la 22.500 lei, o densitate maxima
do 20 locuinte/h. a.
Fatii de variatia actualg a preturilor de constructie In limite
ass de largi, nu suntem In mitsurg, pang la stabilirea unui regim
de preturi, sg facem un tablou pentru orasul Bucuresti.
In imediatg legattril cu felul construirei orasului stau arterele de circulatie a orasului si deci trebue sg trecem acum
In acest studiu.

Masuri de eireulatie, estetiell ii higienii.

29. Programul

anterior comunal.

Comisiunea Technicg a Primgriei Capitalei in edinta dela

20 Aprilie 1914, a stabilit in ti.gsgturi generale punctele ce
trebuese avute in vedere In alcartirea proectului. Acele principii
fixate de Comisiune s'au trecut in procesul verbal al sedintei..

In sistematizarea Capitalei, dupg cum se mentioneazg in

avizul Comisiunei Technice, se va &gag cformarea a trei ineleconcentrice (ringuri) ocupand in con mai mare parte stradele
texistente, lgrgindu-se
undo nevoie va fi si va permite posiwww.dacoromanica.ro

<<bilitatea, dar si acestea in limita resurselor do care Coniuna

qdispune...)

4Aceste trei mole vor fi legate intro ele prin strazi radicle,
-qcarora li s'ar da o largime dela 12 m. In centru, sau mai
cmare &ea este posibil, mArindu-le treptat dela un inel la
si formand dupti ultimul inel sosele de penetratie en o
-4<largime medic de 30 m. asa cum este ultimul inel (III-lea)>>.
'I Este bine tnteles ca unele exceptiuni vor fi Monte pentru
-amarile bulevarde ca sos. Jianu, b-dul Coltei, b-dul Ferdi-

<nand, b-dul care sa duca spre Valea PlAngerei, etc. care

o r pita ave L si latimi mai mari ca 30 m.z
Este local s# aratrun mai intai eateva cerinte asupra largi- 30. Consideratiunt asupra
milor de dat stradelor, precum si asupra directiunei (orien- largimilurdedat
fare cea mai favorabila a strazilor din punct de vedere cli- strazilor.
materic.

Li cartierele de locuit, deci de micA, circulatie, latimea de

12 in. e mai mult deeat suficienta. Lasand la o parte Itnprejurarea cA, preseriptiile r uinicipale incuviinteaza pe asemenea
strazi c/cidiri Cu trei cazuri dar chiar pentru o circulatie

relativ mare aceasta 'gime c satisfaVatoare.

In adevAr, luand trotuarele de 2,50 m. rArnane pentru partea
.earutabilA o facie de 7 m. pe care se pot inerueisa trei trasuri.
Pc strAzile de 10 m. latime, reducand putin trotuarele, voin
nvea aceleasi avantaje pentru circulatie si de aceca asemenea
latimi pot fi admise in cat mai multe cazuri.
Pentru strazi ce an de primit ]inii de tramvaye si cu circulatie redusrt de trasuri. latimea necesarA a strazei e de 14 tn.
in care 5 in. e calea tramwayelor, iar restul de 9 in. raitnane
pentru trotuare ysi trasuri. Pentru strazi cu trainwaye si de
.circulatie mare, latimea suficientA ar fi de 1S-20 m. mai ales
-ca inaltimea maxima admis'a arum de regulatnent pentru cladiri

e de 17 in. Pentru un bulevard principal en mare circulatie

tle pietoni, cu copaci pe trotuare si en linie dublA de tram wave e nevoie de o lAtime de strada de 24 in. Latimi mai
marl. de 20 in. nu vor fi necesare decat pentru strazi inonninentale, cu proFil transversal bogat, in care s'ar cuprinde cab

proprie pentru tramwaye, aloe pentru cAlareti, contrattlei,

pentru pietoni, etc.
Din cele ce preced rezultA ea strada eurentrt ce trebuc
admisii la parcelari si la cartierele de viitoare extensiune it
.

www.dacoromanica.ro

orasului sa fie de 10-12 m. latie, in care trotuarele sa

ocnpe jumatate din aceasta latimc. Pentru a a vea suprafete.
libere mai mars e mai bine sa se inipue o retragerc a cladirilor dela .frontal strilzei, iar in fata cladirilor sa se amenajeze
gradinite in mod obligatorin, gradittite de o adancime minima
de 5 metri.
31. Strizi speAfars do aceste ciii de comunicatie on strazi de locult, in
ciale.
orasele moderne a ineeput sa se prevadii, si alto dona eategorii

de strazi si anutne asa zisele strazi pentru pareuri (Parkstrassen) si strazi pentru automobile (Automobilstrassen).

Noi nu am mers asa de departe cu specializarea in proectul

cc propunem, sacrificiile cc s'ar cere nefiind aproape de scopul
ce s'ar atinge.Totusi, en timpul, data in jun!' orasului s'ar crea

32. Orientarea
strazilor.

un lant de parcuri, inelul IV va putea indeplinl in parte cele

dotia specialitati mentionate. Ca strada de automobile s'ar
putea adapts, si b-dul Bratiantt en Lascar Catargiu si sos_
Jiamt, qutomobilele fiind atrase spre Parcul National.
Orientarea arterelor de circulatie este data de cele mai
=he on de necesitatea circulatiei. La reteamt secundara, adios

cea de strazi de locuit se

polite :liege directiunea stradelor

si dupa consideratiunile de ordin climateric. Este bine ea acelestrade sa, aibit in timpul zilei ambele laturi batute de soare,
eaei locuintele sunt atunci mai sanatoase. Din acest punet de

vedere directia nord-sud este buns. Avand insa in vedere

si directia viinturilor predominante si a color reci mai ales

in Capita% unde avem o clima continentals, directia cord -sud

an se afla printre direetiile cele mai avantagioase. 0 direetie

nord-nord-vest catre sud-sud-vest ar indeplinl si cerinta de orien-tare solara, si aceia de orientare atmosferica. Chestiunea orien-

tarei este insa mult mai importanta cand este vorba de plan-tarea loeuintei cads atunci se poate indeplinl mai bine.
eerintele ei si de aceea, in cazul comassa,"rei parcelelor, duph
propunerea de lege anexatu la fine, prin dimensionarea parcelelor-

si blocurilor de constructii indeplinirea eerintelor orientarei

se va putea satisface cu prisosinta.
Facem atom deserierea arterelor mai importante.
Intetin oras mare o cerinta; importanta si care trebue urgent:
satisfacuta." c cerinta cuculatiei. Pentru aceasta trebue ca.
marile artcre de circulatie sa fie degajate cut claritate, ceeace-

s'a cautat in primul rand sa se obtina in proectul depus..

www.dacoromanica.ro

Aceste after ale Capita lei se pot divia in warn categorii :

a) Artere radiale cc se prelungesc cu soselele de penetratie 33. Arterele ra-

care leaga orasal en Imprejurimile, prectun sent:

Calea Plevnei prolungitii pe o largime de 30 tn. In toatA
lungimea ei, fiind o arterit cc va deservi si Gana Centraltti si
fiind i fn prehingirea arterci de penetratie ee leaga Capitala
cu conmna Giulesti.
Calea Grivitei care este provazutA en o largime de 14 si
18 in. spre centrul orasului, si de 30 hi. spre mnrginea ora-

diale.

sului. Importanta acestei artere este acum =it mai mare de

cAt aceea a cliei Plevnei. Ea este 1 o arterc ae penetratie
si o arterii cc deserveste principala garii. a Capitalei.
Calea Victoriei care este previlzutit pentru a deven1 eu o
hirgime uniformil de 18 tu. fiind cea mai eirenlatil arterli
Capitalei. Soselele de penetratie ce prelungesc aceasta arteril,
din pinta Victoriei spre nord, au lirgimi mult mai marl, fiind
destinate in acelasi dull) a deven1 si artere de ornamentatic ale
Capitalei. A stfel : sos. Colonel 1llihail Ghica este .prevrtzutii, a
avea largimi de 26 si 30 rn.,; sos. Kiseleff va avea largimi
variind dela 30 in. pAnli la 54 in. iar sos. Jiann, destinatit a

-deten't monnmentalii, va avea lurginti erescand dela 55 in.

pitat la 82 nt. iu apropierea Parcului National.
Altera diametralit nord-sud deschisii aproapc ininiitate din
lungimea ei (pima, aproape de b-dal Universitlitei) adieu sos.,
Kiseleff-b-dtil Lascar Catargin-T. C. 13riltiann-Coltei si eel pre-

vkut a se prclungi prin pinta Sf. Gheorghe piing In terentil

eomnnal numit Valea Phingerei este destinatii a deseongestionk.
Capitala ca eircalatio cu eel pntin aceiasi cantitate cu at a
contribnit In acensta b -dole diametrale Elisabeta, Carol, Pro
topopescu -Pake. Acest nou bulevard diametral va lega, din lericire do astrulatil, si douii pareuri orasenesti: Parcul National si
Griidina Mogosoaia en parcul proectat in Valea Plitingerei. A mbele

pareuri isi an asiguratti existenta viitoare. llar rolul eel mare aI

acestei bulevard va fi inlesnirea eirculatiei din centrul orasulni in
jurul pictei Sf. Gheorghe si legarea color dourt, junirttAti ale

Capitalei prin o arterli, circulabil'a in bune conditinni. Pentru

aceste rezultate importante de sigur trebue sa se face. sacrilieu importante. Pentrn micsorarea sacrificiilor blinesti s'a
eAntat a se reduce cilt mai mnit profilul acestei bulevard
www.dacoromanica.ro

spre centrul orasului unde terenurile se setunpese repede $i

necontenit; lush scumpirea cea mare a( arterci proectate vs,
fi inthrzierea ce s'ar aduce la realizarea ei. Iatit Iiirgimile
acestui bulevard: bulevardul Lascar Catargiu cu 40 metri
liirgitne; b -dul I. C. Brhtianu en largimi variind de]a 30-50
nt.; b-dul Coltei prclung1t cu hirgimi de 26 si chiar 20 in.
in centrul Capita lei si apoi lArgindu-se pitnh la 60 tn. in
apropiere de periferie adich spre Pareul de Sud.
Strhzile Cantacuzino cu Po lonrt $i calea Floreasca constituese iara i o importanth, artery radialh, fiind $i de penetratie,
en aeces secundar in Capita la a satului HerastrAti. Totusi a.
fost dificil it i se da Ihrgimi mai mari spre centrul orasului.
S'au previlzut Ihrgimi de 13-16 in. pentru str. Cantacuzino.
do 20 -24 in. pentru str. Po lonh si de 20 m. pentru calea
Floreasca.

Strada Vasile 'Lascar in unire en Drumul la Tei constitue

o artery radialh $i de unire en satul Ghieulesti. Nu s'a putut
prevede decht 14 in. Ihrgime pentru strada Vasile Lascar si
24 ni. pentru. Drarnul In Tei.
Caleb, Mosilor imprennii. cu sos. Cplentina constitue 'mut'
din importantele artere de cireulatie ale Capitalei. Este si o
important

arterh, eomercialri, asa

ca ar neecsith sacrificii

insemnate pentru Itirgirea ei. De aceca, mai ales spre centrul

orasultti, s'a procedat cu rnulta economic chutftnd a nu prevedc decht necesarul. Asa, Intro str. Lipscani i b-dul Carol

s'a dat chei Mosilor o largime variind intro 12 si 14 metri

prink' la 18 tn. iar intro acest bulevard si sos. Mililti-Bravul
largimea s'a fixat la 18 in. Pentru ,dos. Colentina s'a prevAztit
Ihrgimea de 30 m.
Bulevardul diametral Independentei-Elisabeta-Carol-Protopopescu Pake inlesneste chiar actun considerabil circulatia.
Acest bulevard servelte si ea artere de penetratie in ora$,

prin partea de est eut Soc. Iancultii si Marcutei si va servi

ca penetratie gi prin partea de vest prin Sos. Bolintin, and
Sos. Cotroceni va fi'unith prin Bulevardul inelar prevhzut in
eartierul Cotroceni en b-dul Independentei.
Largimile fixate stint: pentru sos. Bolintin 30 tn., pentru
L-dul Independentei, -Elisabeta, Carol si Protopopescu Pake
cite 24 in. iar pentru Sos. Iancului $i Mtircutei 30 m.
Calea Rahovei cn b-dul Maria, en talcs Calara$ilor $i en
www.dacoromanica.ro

:35

eaka Vergului, formeaza ittrasi o foarte importantri artery

diametralk, putem nice si de penetratie pentru satul Bragadiru
din spre sud-v est si pentru satul Pantelimon din spre est.

Pentru portiunile centrale ale tailor Cararasi si Rahovei nu

a fost posibil a se da o lkrgirne ce ar fi fost de dorit, din

cauza marilor cheltueli ce ar fi necesitat. S'an prcvlizut largimile urnigtoare:, pentru calea Rahovei 30 m. In periferie,
b-dul Maria are 20 m. si 35 m. (numai in dreptul pietRi), pentru

ealea Cklkrasi largimi de 18-30 m. iar pentru calea Vergului

30 m. calea Rahovei pe portiunea paralela cu b-dul Maria

va primi modifiekri mai putin importante.
0 parte din ` calea Vacaresti prelungitk en calea Dudesti
constitue o artery radialrt si de penetratie prin partea de rudest a satelor Cioplea, Dudesti si Catelul. Pentru ealea Vackresti si parte din Dudesti a fost dificila o lArgire mai mare.
Dar o bung descrireare in aceasta regiune va putea aduce si
str. Crtuzasi. Largimile prevazute sunt: pentru calea Vacaresti

in centru 12 M. apoi 14 rn. iar pentru calea Dudesti 14-20

in. si pentru strada Canzasi 16 in.
Cheurile din dreapta si stanga Thimbovitei actualmentc
forrneazk o admirabilk arterk diametralk. Designr ea cu timpul
prin formarea de not localitati in jurul Capita lei, prin execii-

tarea unui metropolitan sau tramwaye eleetrice directe in tot

lungul cheului, aceasta artery va deveni si de penetratie, atat
dinspre cord -vest tilt si dinspre sud-est. Largimile prevkzute
pentru eheurile actuale variazk hi general intre 16 si 26 m.
Data s'ar acoperi Dambovita. atunci Ikrgimea totala a acestei

artere ar deveni ee 62-64 metri si miezul acestei artere ar

putea fi intrebuintat In diferite scopuri de depozite ori Metalatii eomerciale pedeasupra circuland trenurile pe linii asezate
pe viaducte.
Calea Vacaresti si en sus. Viickresti constitue iarksi o
arterk radialk si de penetratie, eaci knit sops. Bucuresti-Oltenita mai direct en centrul Capitalei. Largimile prevkzute sunt

de 16 in. mai spre contra si de 20-30 m. spre periferie.

*oseaua Mrigurele este o artera de penetratie ce deserveste
in special satul Magurele din sudul Capitalei. Spre centru.
este descAreatk' de b-dul Maria. Liirgirnea prevAztitli este de

18-20 in.
Calea 13 Septembrie este asemenea o artery radialk si de
www.dacoromanica.ro

31;

penetratie care va deveni Cu timpul de o mare importaritii.

Face leeitura Capita lei en satul Domnesti. Aceasta cale va
fi degajata sere centre fie de str. Isvor fie de o noug artery
ce se prevede a fi deschisA in prelungirea caei Vietoriei prize
strazile Apo lodor si Caeirmii pe lttnei viitoarea constructic a
Se natal

LArgimile prevAzute stint: pentru calea 13 Septembrie in

periferie 24-32 m.; pentru str. Izvor o lArgime de 16-20 tn.
Artera In unire eu calea Victorici va avea largimi variind

dela 16-18 m.
34.

lace.

Artere ine-

b) Artere circulare formand bide prin analogic en manic

bulevarde din Paris on en .zringp-nrile ora$elor germane.
S'au prevgzut ca artere inelare: trei in interiorul orasulni

$i al IV-lea de delimitare. Este lesne de inteles ca pentru

economia luer4rei, en actuala retea de strazi din care nu se
desprinde o ides conduciitoare, nu a fost en putintg ssa se
obtittrt o sueeesiune de laturi absolut satisfaciitoare. De altfel
nici nn trebuia tirmarit neest lucre de oarece nu e rational a
se &inn s'a" se obtintt en adeviirat <<ringuriler oraselor germane.

Una este geneza neckr ringuri germane, alta este necesitaten

unor artere radiale in Capitala Tiirei. In orasele germane ci
ale altor tAri, ringurile on luat nastere pc vechile fortifieatii
ale oraktelor vechi, sail an fost procetate In ineeput data en

extinderea orasului. In Bucuresti aceste inele prezintil ea

aceeasi probleind care s'a rezolvit in Paris in jurul anului
1864, inst't cu marl saerificii si dupn: nevoile acelui oral
mondial. In adevar.aeol undo inelele suni necesare circulatiei
pantrn a economist inconjurttri si a desegrek, central, de so
realizeazti fie prin strapungeri de artere suficiente eireulatiei
(lar econontice, fie prin lArgiri de strAzi existente. In Paris.
inelcle stint constituite do bulevarde largi deschise prin strapungeri. Pentru Bucuresti s'a previlza a se intrebninta nnibele
sisteme, avitndu-se in vedere eazurile locale si fapttil ca reali-

zarea acestor inele nu este asa de urgentil si deci se poate

face si int'un timp maiindeltuigat. In rezumat, nu trebue sa ne
glindim in tut inel central de felul celor din erasele germane,

adiett en profilele aproape monumentale. Ne-am iirginit la

bune si suficiente leeituri inelare intre arterele radiale previfzute.

Prima artery inelarn cc s'a ciiutat a se desprinde, inconjoarti

www.dacoromanica.ro

37

centrul comercial al Bucurestilor prin stradele: Stirbei-Voila,

Franc lin, b-dul Bratianu, Rosetti, D-rul Kalinderu, Vantulni,
Mintuleasa, Calarasi si apoi cheiul string al Dambov4ei eontinuandu-se eu b-dul Schitu Magureanu. B-dol Schitu Magamann este putin propriu unei lesnicioase eirculatii din cauza
declivitiitei pronuntate aproape de biserica cu aeelas flume.
Pe de aita parte str. Brezoianu, care ar desearca in bunti
parte circulatia de pe acest inel pentru por(iunea de pe b-dul
Schitu Magureanu. are un trascu largimea improprie pentru
o circulatie in bone conditiuni. De aceea, pe lingo alte motive,
vi acest motiv ne-a determinat ca sa se prevada o +lona strada

de '10 metri largitne. care sa mearga pe marginea gradinei

CiFmigiu si in mogul ci, pentru a unl cheiul sting al Dambovitei, prin plata Mimi. Veda, eu strada Stirbei Voda, prin
ajutorul intrarei Nordului si stradei Renasterei.
Largimile prevazute pentru inelul I propriu zis. variaza de
la 16 si 18 nr. Oita la 20 m.
Un al cloilea inel, care urrneazii a se forma parte prin largiri
41e strazi. parte .prin noui strapungeri, are urinatoral trasen:
strada Franemazoni, str. Sculpturei, (General Angheleseu), o

ltrterii cc se va strapunge intre calm Grivitei si str. Cosma,

din care se va strapunge iarasi 0 legatura a acestei stride en
str. Romano. Dela intersectia str. Romani cu calea Dorobantilor inelul se va continua prin strapungere eu b-dul Non
(Dacia), care bulevard se va prelun4I si de cealalta parte peste
terenurile Comunale, acurn rantpa Sectorului 11, pinta in str;
Orient, Pa lade Si Salentei, de,..unde inelul va urmari strada
Traian in tot parcursul ci mina la b-41 ls:eatarniirei pe care
it urmareste aitutgand in piata Libertatei: Pe aceste portiuni
largimile variaza dela 14 rn. la 20. m. Din accst punct inchiderea inelului lot se,p,oate face in conditii avantagioase bra,
mari ';theltueli do .eXptoprieri. Oe aceea am renuntat la o
forma geometrica cu avatitagii mai putin importante deck
expropricrila cc s'ar faee, si am nrmat un trasen mai neretzulat, antune str. Nifon, Emancipate, calea Rahovei, strada
Sabinelor en str. Acvila, Izvor si Carol Davila. Pe aceasta
portiune lirgimile varinza dela 12 tii 14 m. pana la 20 m.
Al treilea inel, care in trecut forma o delimitare rationala
a Capita lei, a trecut din auul 1895 to totul in oral. Acest
inel are de pe acorn in mare parte largimea definitive. Traseul
www.dacoromanica.ro

lui este: sos. Bonaparte, sos.

Stefan col Mare. sos. Mihai

Bravu vcchi pants in sos. Vitanului. De aici inelitl se va prelune IA vale win locuri virane, cam paralel cu str. Gaitanarf
pAniii In str. Calugareni pe care o urmgreste. Inelpl trece apoi
DArnbovita, realizandu-se ea inici cheltueli de expropricri panic

la punctnl de unire ca b-dal Coltei-prelungit, in Parcul de

Sud, undo se va forma o plaid artistica, la intrarea in acest.
pare. Sc va prelungl apoi, tirciind In mod convenabil denial,
pima ce da in sos. erbau Voila, care II continua pAnti hti
intersectia cu sos. Viilor. Ine lul urmareste apoi aceasta sosea
pants in str. Odoarei, apoi prin sos. Doamnei se uneste en
:tos. Pandurilor si Grozavesti pentru a se continua Still.' la
inchiderea in pinta Victoriei, prin sos. Basarabilor. Liirgimileacestui inel variazA 'lithe 27 si 40 m.
In fine, MI al patrulea inel nu a putut fi continuo, configuratia terenului optinandu-se la aceasta. Scopul lui a fost inai
ales spre a 'creia o delimitare inai vizibilA a orasului dupti cum am

ariitat la punctul precedent. 0 portiune spre nord, urmaeste

sos. HerAstrau Oaf la intersectia cu sos. Jianu, Dc aici, paints
la gradina Tei, noel 'bulevard cautil a urmAri vechea raza a.
orasului, insa crearea lui va necesita expropriere de terenuri
virane actualmente.

0 attic portiune de bulevard porneste din sos. C'olentinar

si tirmArind malurile dealului Colentina, ce septa% Capitala,
ajunge in sos. MArcutei.

De aici prin locuri virane porneste spre sud delimitAnti

cirasul spre rasarit pang, in calea Dudesti. Intre calea Dralesti
qi str. Racati inelul trebue sa facts o mica curburii din canza

aglomeratiei in formatitoe din acest punct, pentru ca apoi

sa'si is o formii regulatiti pang in mini Vaciirestilor, pc care
suindu-1 se uneste cu sos. Oltenita pc care o urmiireste pinta
in coital de sud al cimitirului catolic. Din acest punct si plug
in eaten ferath Bucuresti-Giurgiu acest inel, care trebue neaparat executat de urgentii, cautti, necesitAnd patine exproprieri
de ease, a delimita Capitala de' aglomeratiile cc stint in formatie si care aleargii spre satul Progresul.
Dineolo de linia ferata, pima, in calea Rahovei si apoi panA

in calea 13 Septembrie, inelul nu necesita deat expropricri

de terenuri libere. Intre Calea 13 Septembrie si sos. Bolintin,
din cauza stabilimentelor militare din Campul Cotroceni inelul
www.dacoromanica.ro

:se intrerupe pentru a reincepe din sos. Bolintin intre Pirotechnic si comuna Militari, urmitrind apoi, dealurile Dambovitei dupa care traverseaza," rftul pe langa moara, Ciurel si

kis

unpste en soseaua, en acelas nume. Form And apoi.ttn rebrusynent

in taerea Cu sos. Criingasi, se opreste in liniile feratc ale

Ga'rei de Nord.

In acest punct insii, acest inel poate urmari si sos. Cam_

Iasi lasaind regiunea dincolo do aceasta, sosea conmaei .Critagit;;;i. Intro calea ferat6 si sos. Kiseleff, o linie de centtrrit" in
zigzag va fi formats, de calea Grivitei si str. Alexandra. J.,:iItovary impreuna en sos. Colonel Ghiea si str..Salcia (P. 4i
Aurelian).

Lsrgimile admise variaza intre 20 si 40 w.

In general s'.t eilutat la arterele importante .ea lungimea ei
reetilinie sA, nu intreaca, de 25 on largimea, aceasta in scop
-de a se obtine uu efect estetic cat mai mare.
e) Arterele paralele on transversale DAmbovitei an asemenea 35. Artere in
raport cu Damo importantrt deosebita.
bovita.
Aceste artere normale pe rani Diimbovita inlesnesc circur
latia care se adunrt. it? dreptul podurilor. Mare ,parte din al.1

-tem stint in acelas time si radiale on inelare, de care ne-am

ocupat mai sus In punctele a ci b. q artera iumaijaAitri,parr

pendicularn pe Thimbovita mai este si prelungirea. sty.,,,Stirbey
Vodg, pentru care podul este ,dejrt construit,: Pecum...4 str.
Hajdert in preItingirea str., 13erzei.

Cat priveste arterele paralele Dlimbovitei acestea, au, deny

importanta pentru desearcarea cheiurilor in punctele undo

circulatia va apare prea intenss. Dintr acestea nnniai str.

Carol, Sf. Apostoli si calea Vii4tresti prezitttn. importantrt.
Primelor dour nu- li s'a putut venI sensibil in ajutor dig eanza
importantei prea magi a constructiaor de pe ele fatn, de eir.eulatiat cc ar :Iva, de primit.
d) Artere de acces la gari sau In instalatii inseinnate gra- 36. Artere cc
endue la OH.
senesti, precum toi artere diagonale s'au prevazut asernenen.
Astfel de artere stint in strtinsa legaiturii en tole radialc si
.

inelare, mai ales inelare. De aceea garile, institutiile on instalatiile importante ale orasului se aseazrt pe, Eau in imediata
apropriere a unui incl.

Si in Capitals s'au preyazut eateva astfel de artere.

Pentru Gara de Nord : b-dul Dina Grolesen, in scop de a
www.dacoromanica.ro

deservl gara de calatori, si de mArfnri, cAutAnd a descarcA

calea Grivita. Apoi str. Polizu s'a prelungit piing, la intrarea.
in gal% unindu-se t u piata din fata giirei. S'a mai previlzutea se
deschide in fata gArei o artery care sa se uncascA cu sos. Basarab pentru a esi direct in importantul nod de eirculatie din
piata Victoriei.
Pentru gara Dea hil Spirei s'a previznt largirea unei strA'zi,_
existente si crearea unei piete de acces In cladirea de cAlAtcai
o usoara comunicatie eu importantul inel ce trece prin sos
Paedurilor (inelul III).
La gara Filaret, str. 11 Iunie procurii un bun acres dinspre
oentrul orasului. AcenstA stradA s'a previzut a fi prelungitil
in lungul liniei ferate pang la inelul III ce trece prin sos._
Viilor sere a se obtine o legilturg, de mare importantA viitoare,
Gara ce se va stabill probabil la Abatorul Comunal se va
cAuta a se asezitlA,ngA inelul III ce trece pe aici, si cu acest
mod ea va fi deservita foarte bine de reteatia de strAzi a
orasului.

Gara Obor va fi bine d.eservitA de b-dul Ferdinand prelungit en largimi variind dela 24 la SO m., care o leagA en
centrul ai vestal Capitalei. Pentru o buns ilegiiturii. a grirei
Obor en malt circulata sosea Colentina si nordul oraa ulni, s'a
prevAzut un brilevard in lungul liniei ferate pAnA In aeon sosen..

37. Artere diagonal-3.

Pe de altA parte aceastA gni% fiind si tin centru de aprovizionare, s'a mai prevAzut o artery de legAtura cu sudnl si estill
orasului, ce duce pang la intersectia citiei ealArasi cu sos..
Mihail Bravul.
Ga strAzi dingonale
S'a preyiizut prehingirea -strazei Popa Petre p1nri in str.

Olari; prelungirea Aleei Blank A pilnA in pinta Victoriei;

hirgirea sos. Heriistriiu in nordul orasului si a sos. Vitart la.
sndul orasului.
Prelungirea b-dului NeatarnArei piing in calea Raionultii este
iaras prevAzntA in scopul crecrei unei dingonale.

La toate arterele de mare circulatie s'au prevAzut In intersectii tesituri de col putin 5 in. si chiar 10 on 15 in. in uncle
cazuri pentru a sc 'inlesui circulatia en o vitezii mai mare
pentru vehicule.

Afara de acest schelet al arterelor de mare circulatie, mai,

trebuesc prevAzute in special in cartierele de vile ai locuinte
www.dacoromanica.ro

Si o retea secundara, reteatia strazilor de locuit. preetnn gi

unele strazi cerute de o rationale canalizare a orasului.
In cartierele de locnit nu am cautat a introduce numai strazi
reptc ; din contra, chiar am ales, potrivit cu situatia, strazi
eurbe de o forma estetica, si am inlocuit Pe cele &Ante en
linii curbe admisibile.
Aici ar fi locul sa facem propunerea ca str. Sf. Ionia sa
fie prelungita pe aliniamentul ce-1 are In intersectia cu calea
Victoriei, taind constructia nude se afla restaurantul Enescu ti

38. Strazi de
locuit.

ellteva proprietati regale pentru a es/ in str. Campineanu in dreptul

pietei Valter Maracineanu dela Ministerul de Razboi.

Se va capita astfel un acces foarte direct si chiar o privire
'in Cismigiu din calea Victoriei, iar palatul Regal se va izolA si de
aceasta parte de proprietati particulare, capatand o noua fatada.
39. Strazi ce0 buns retea de strazi trebue sa indeplineasca i cerintele rute
de canali.
canalizarei rationale a orasului. Aceste cerinte se refers la co- zare.

lectoarele canalizarei si la devereoarele apelor de ploi, de oarece

canalele sccundare urmaresc reteaua de strazi 80 cum se

grtseste.

In Capitals s'a simtit nevoia a se prevede ateva strazi in

artea de est si sud-esticrt a orasului pentru colectarea apelor
acestei regiuni, precum si pentru deversarea apelor din cartierele Tei si Obor cat mai repede la punctul de scurgere in
DArnbovita, sau la statia de epurare ce se vu stabill probabil
pe Da.mbovita dincolo de sos. Vitan. Strazile pravazute sunt :
Prelungirea strazei Abatorului pAna in calea Piscului in
scopul scurgerei apelor a regiunei sudice a orasului euprinsa
pang. in sos. Bucuresti-Oltenita, prelungirea str. Abatorului
de cealalta parte pilna in inelul III en apoi prin str. Laborator
srt se uneasert en inelul IV, spre a deservl canalizarea regiunei

.de nord-est si est a Capitalei. Inelele III si IV, deserves

aysa dar Si canalizarea.

Mai trebue, intr'un ora mare ea circulatie importantit a

se prevede ctiteva inlesniri i pentru pietoni. Aceste inlesniri
.constau in executarea de pasagii subterane in punctele de
circulatie intense de vehicule.
S'ar simti nevoia chiar de scum de astfel de tunelnri :
a) In piata Palatulni (pentru o directie)
/)) In plata Teatrului (pentru dotal, directii perpencliculare).
www.dacoromanica.ro

40. Inlesniri
pentru pietoni.

f') La intersectia. crtei Victoriei cu b-dul Elisabeta (pentru &th,

d re etii p6rpendiculare).

(/) La intersectia str. Lipseani en str. Stuardan.

e) La intersectia, str. Lipscani cu str. Coltei (plata Roinei).
I I Terenuri.
Un plan de sistematizare trebue su cuprindh si spatiilc fiber,
entru eladiri
care
se asigurh prin exproprieri. Sant cateva spatii libere prep
vazute a fi rezervate, dar o uniformh, repartitie si reelizarea
her nn se va puteh face cleat atunci and In mod special se
iirevh"d fondurile pentru cumpararea for din time.
Aceste spatii libere sunt necesare pedeoparte pentru cons
triictia viitcarelor edificii pnblice precum seoli, biserici, teatre,
spitaluri, etc., pcdealthparte pentru ereiarea de parcuri, gritdini publice on squaruri.
In special pearl.] scoli vor trebui aehizitionate terenuri eftmai marl. pentruca pc viitor orice scoalti sit IAA ji o grrtdinii
mare, pentru jocuri, serbari scolare gi recreiarea eopiilor, cum
s'a prevAmit de exernpin la scoala din eaten Dudesti colt en
soseana Mihai Bravo.
In ioptil stabilirei inaii usor a unui program duph care sa
se urmAreasch incomunarea spatiilor libere care srt devinh gra:
dini on parcuri publiCe, s'an trectie pe proectul program in
scarp 1 : 10.000 (fig. 2) si terenurile care ar fi recomandabil sii se-

exproprieze, conform avizului din 15 Oetombrie 1915 at CoC

42. Pieteie de
icuiatie St ar-

m siun ei Techn ice.

Cii t priveste pictebe,
.

etc trebnese studiate In detaliu si In

(.,1 tree to nice, :,earil mare, examinfindu-se perspectivele ee sant a se realiza:

Auaruri
din diferite puncte de observatie in raport en cadrul pietei..

Asernenea piete trebuesc studiate si din punct de vedere al

circulatiei in interiorul tor, pentru a se atinge cat mai bine
-copal urnahrit. Este bine ca asemenea proecte de detaliu sa fie
rezultate din coneursuri Cu premii duph program bine enmpanite.

Pent ru. ca proectul de detaliu sa fie rcalizat, va trebui ca

twin regulamente precise sit se irnpunh, felul de constructic al

Cetei, atilt ea inilltime cat si ea construire in raport en Innmea fatadei parcelelor, cat si ea, stil. Cu legile si reg,rulamentele actuate nu ne putetn gandi in rcalizarea unui atare
program. In proectul de lege dela fine sunt propose insa" dispozitinni asiguratoare pentru viitor:

Cateva proecte de detaliu pentru uncle piete existente ar

fi nevoie sh se studieze si elaboreze de urgent), precum :

www.dacoromanica.ro

Pentru pinta Victoriei elite tin proect cu perspeeliva, dinspre

calm Victoriei si sos. Bonaparte si dinspre sos. Kiseleff. AseDienes proectnl amenajlirei in plan a pietei in vederca regularei circulatiei si obtinerea unei efect estetic mai mare.
Pinta Mihai Vodii, se vs studih asemenea ea pinta Victoriei,
.dar avand ca punet central pc perspe3tiva podul Mihai Voda.
A_ceasta piata se va studia cu pereti tnebini Si fu aeelasi timp
.ca pinta, de circulatie.
Pinta Senatului de pe cheul Datubovitei se vs forma dupil
cum este si in executie, prin acoperirea unei portilmi din Dambovita". Aceasta pinta nu vs putea fi tratsta ca, pinta en pereti
inchini. Tratarea ci se va autil sg, se faca in genul cum e

Place de Is Concorde din Paris, bine inteles in dimensitmi

vault reduse, adiea criutandu-se a se creel pereti de vegetatie
si a se omit en statui on diverse sculpturi.
Pinta Libertatei se vs stadia tot ea piata stelatrt, Irish frontul

dinspre Parent Carol, se vs cut a se ameliora prin creare

ale balustrade si plantatiiin armonie cu balustradele propuse

0 deosebitS importantrt se vs chut4 a se da pietei Sf. Gheorghe'

'(Piatn.Romei) care va fi si'piatrt, do eirculatie, dar care se vs patch
trata en tisurintil si ca o pinta arcbitecturalrt, daca se vor inaide accesele viitorului bulerard Coltea, prin porti formate
do arcuri de triumf cum s'a procedat cu Brandenburger Tor
in Berlin cu Pariser Platz, sau pentru Place de is Carriere
on pentru <<la PepiniereD in Nancy.
O tieosebititi importantri :ea dat grridinei Menet-dui care, Stith
(le pozitia, centraln, si constructiile ce o inconjoarN, merits' a
.deveril un adevarat squar. In consecinta suntem pentru trans formarea ei astfel, ca fatadele constructiilor sh." fie cat mai
vizibile. Vom av-ea, atunci imagina unei piete architecturale,
nat. squarul vs dohandl mai malt .ter plin.

Acest proect a si inceput a fi pus in aplicare inainte de

razboi. S's oprit insil la o solutie intermediarrt. 0 serie de alte
squaruri mai mici exists' presarate in oras si se mai prevad
a se infiinta. E de dorit sa se mareasca numarul for cand sacrificiile nu sent prey marl.
0 pi:itrt architecturala se poate obtine, si este prevazuta in
cartierul Cotroceni la intersectia b-dului Indcpendentei cu str.
.Stirbey Voda prelungita, adiea in dreptul localttlui actual al facultititei de medicina. Se vs studia separat si aceasta. pinta.

www.dacoromanica.ro

Li alegerea formei pietelor nu s'a cautat de loc cu (nice

pret formele geometrice regulate. Din contra, s'a cautat a se
Intrebuinta cat mai putin pietele stelate care rar sunt estetice..
Cateva gradini si parcuri publice stint asigurate : Parcul
National, parcul de sud, parcul Carol si gradina Cismigiu.
Vor ramane iarasi ca parcuri : parcul Palatului Cotroceni si
gradiria Botanic la vestul orasulni preeum si gradina Tei
dela nord-estul orasului, care este data publicului prin testamentul lui Voda Ghica si deci Administratia Comunala ar trebui
sa," intervie pentru atingerea acest ui scop. Pentru gradina Mogosoia

s'a intervenit de dare Comunii in Ministerul de Domenii ca sa se-

caute sa nu se mai construilisca din suprafata ci.

Parcul Ioanid si gradina Icoanei sunt de dimensiuni pre;
recluse pentru a juca nn rol mai mare.
Suprafata totala a acestor parcuri sau gradini, ferite de a
fi construitc pe viitor, este de circa 320 h. a. In aceastii
suprafatit s'a treeut suprafata totala cc ar ocupa Parcul National Wail extinderea lui pe me.sia Herestreu) si Parcul de
Sud cum !stint prevazute in proect. Asa dar, pentru gradini
Si parcuri este asigurata o suprafatii numai de 50/0 din suprafata Capitalei, on de 3,2 in. p. pentru fiecare cap de locuitor,
socotit pe populatia ce ar atinge-o Bucurestii In jurul anului
1980.

Aceste gradini si parcuri cu drept cuvant sunt socotite ea

insuficiente, mai ales pentru viitor. S'au prevazut dar in proectul program si alte terenuri libere actun, care s'ar putea cu
usurinta asiguri ea sa devina parcuri in viitor.
0 solutie ideala a distributiei parcurilor intr'un oral ar fi
aceia ea parcurile sa inconjoare coronae de parti construite
ale orasului, pa'trunzand in forma, de spitii de roatii cat mai
mult spre centru, acele coronae fiind formate de blocuri de
constructii. A ceasta solutie Inca nu se polite adopta pentru
Capitala noastra, dupii cum nu s'ar adopta niei un sistem de
parcuri iu interesul Capitalei In forma, de hint, ea in orasul
american Boston. S'a adoptat insa o solutie ce s'a propus si
pentru Paris si aniline : parcuri in interiorul orasului cat mai
uniform repartizate pe intinderea lui si parcuri de centura,
unde este posibil, afar din oral. La alegerea locurilor destinate pentru parcuri s'au avnt In vedere calitatea terenurilor,
destinandu-se acestui scop in special gropile marl din ora$
www.dacoromanica.ro

ori terenurile joase si baltoase preeurn ,Si cimitirele destinate

a fi scoase din oral conform legei sanitare.
Pe proectu 1 program (fig. 2) s'au mai prevazut inch circa 175 h. a-

u se ocuph cu parcuri publice. Proccntul in suprafete s'ar

ridich atunci In circa 9V0 adica revenind 5 m. p. de pare pe cap
do locuitor In anal 1980. Terenul acestor parcuri or costa
lush' pc Comuna eel piAin 9 milioane lei dupes iwturile actuale.

Va fi insa neaparnt nevoie sa se cumpere de acm terenul

necesar creerei unui pare In partea de sud-vest, ea si in partea
de sud-est si nord-est uncle se va simti ncvoia de parcuri
care lipsesc en totul in aceste regiuni.
Natural ea pentru amenajarea acestor squarnri, gradini si
parcuri, trebuesc lucrate proecte de detaliu, de execti#ie, si iit
acest stop este recomandabil mai totdeauna coneursul cu premii,
fie ele cat de mici, spre a se oWne puternice efecte estetice.

In legatufa en parcurile ar mai fi de observat ca, data

Gara Centrals, atunci vastul teren destinat

se

renunta

sh

fie ocupat de acea garb ar puteh fi cesionat Primiiriei

In

pentru a fi transformat Intr'un frnmos pare central en care

ocazie s'ar pates, executa, un non pare in genul Parculni Ioanid,

insa pe o sears mai mare.

Dam mai jos un tabel comparativ de suprafetele oeu pate
en parcuri in diferite orase din lime.
SUPRAFETE DE PARCURI
Suprafata
Suprafata
totalil a
parcuril or pe
pareurilor in cap de lee.
i

ORASUL
New-York

Colonk
Breslau
Chicago
Boston

actualmente

Bucure;ti I

proectat Ma anima de

en

Want*
e

h. a.

In m. p.

2735
195
154
874
1048

7.6
4,7
3,4
4,9
18,1

:320

:3,2

405
1870

18,7

S'a simtit nevoia, ,Si se va simti din ce in CC mai puternie, 43. Statiune de
e urarea apelor
a unei sta0uni de epurare a apelor canalelor, dcbitul Dam- uzpate.

bovitei fiind prea mic pentru cantitatea de ape uzate ce se

www.dacoromanica.ro

varsii in acest ran. Aceasta statiune poate fi sau formata din

ea mpii frigate (6pandages. Riese Helder) sau dinteo instalatie de epu-

ratie mecanich on biologic a. Este probabil ca sistemul eampiilor

irigate nu se va adoptil, si deei suprafata ceruta de o asemenea

gtatiune va fi malt mai mica. In mice caz, aceasta statiune

core o insemnata suprafata de teren In sud si afara de oral
in o regiune In an nivel cat mai jos. Urn asemenea teren, pe
care comuna ar trebui sa'l aebizitioneze cat mai din timp, a.r
fi eel euprins Intro satele Cioplea Dudesti si raul Dambovita.
44. Dispozitii

de desen.

Pe planurile de detaliu in seam 1 : 10.000, s'au trasat cu

linii rosii punctate on pline noile alinieri, far cu verde deliraj-a-wile parcurilor si gradinilor.

Liniile punctate ros sunt strazi sari se vor deereta, dar

care nu vor constitni o obligatic dupa legile in vigoare pentru
Comuniti a le exeenta decat in caz de parcelki ale terenurilor
limitrofe, on data proprietarilor li se aplica legea referitoare
prevazuta In capitolul urmkor al acestui raport in caz eh
proectul de lege ar fi votat de corpurile legiuitoare.
Mai sunt eate-va linii rosii punctate in fata altora trasate pline.
Acele linii se aplica dupa realizarea linici pline din fata, pentru
a nu se impiedicit circulatia pe strada.
Nurnai liniile rosii pline stint obligatorii pentru Comuna.

Pentru o exeeutate a planurilor de detaliu, pentru o bung.

racordare a alinierilor din diversele planse, in fine pentru o prac-

tica maniare a planurilor cu alinieri, s'a impartit intregul plan

al

Capitalei in 48 planse, formand eke an carder, si pe

care sunt lipite eke 6 foi reprodueand In scant 1 : 1000 planul

orasului dupit eel ridicat de Institutul Geografic al Armatei.
Fiecare < plan-eartier>> poarta eke un numar de ordine, corespunzator diviziunei din planul director al Institutului Geografie
In scara 1 : 10.000 si se pot inchide in o mapa, speciala.

Planurile de detaliu cc parte s'au inaintat far restul vor fi

inaintate la decretare von purt trasate pe ele numai alinierile
cc urmeaza a se decreta, spre a se evita oriee eroare, provenite deseori din existents mai multor linii trasate pe plan.
Pe aceste planui definitive s'a cautat pe cat ne-a fost en
putinta sa se introduca si noile constructiuni exeeutate in
ultimul time si care se gasese trecute si pe planul de completare al serviciultri.

www.dacoromanica.ro

Mai atragem atentia ca la fiecare plan de detain pe cartier,

s'a mai adaogat cite un memoriu de dctalii, formandu-se astfel
eL nu dosar a1 mamoriilor tutnror cartierelor.
Necesitatea
Nn putein trece, farce a ne ()pr.' ca sri relevam marea, ins- unui plan
cadasportanta ce o are In sistematizarea unui oral, atilt. Ia proec- tral la curent.

tare cat si In aplicarea proectnlui, un plan eadastral exact $i

In zi al orasului.
Capita la a avert on plan cadastral la zi Si destill de exact
in anii 1893-95 card el s'a ridicat de Titstitutul Geografic
al Armatei In comptul orasului.
Din nenorocire acest plan nu s'atinut in curent, atilt din cauza
neorganizarei $i pe cale de lege a chestiunei tinerei unui eadastrit

al orasului, cat $i din cauzA ca" s'au facut totdeauna econoniii

ran intelese, Ia personalul destinat a tine acest plan In curent
Ne aflam actualmente in o situatie foarte rea eu planul
orasului, care nu se mai poate completa a$a u$or. L)ela 1900
chid s'au mai facut luerari de completare, putem nice ea". planul

nu s'a mai tinut deloc la eurent, si tocmai intro perioadrt de

construetibilitate mai intensii a orasului. Ave arum regiuni
maxi v.`ixtme aXkle pe pVan day care In realitate sent acoperite
c- evastmefid.
In rezumat, niciodatrt nu se va fi insistat in deajuns asupraimportantei pentru ora$ a se tine planul lui la zi, $i 'Men', a in

fiintarei pe cale do lege a unui adevarat serviciu cadastral

C. Aprovizionarea populatiei.
Irecem acum la o alt parte a planului de sistematizare
In aceia a ti,,trarei aprovizionarilor 0 a legilturilor orasului
cu exteriorul.
Centrele de aprovizionare (en alimente, ett combustibile
eu materiale de construetii, etc.) s'au treeut pc nn proect-program in scant 1 : 10.000 (fig. 2).
Depozitele trebuesc inca, stabilite $i proectate in detalin in
unire si en Administratia Cailor Ferate $i Ministerul de resort de oareee cle trebuese fixate in imedinta vecinatate a garilor speciale pentru deservirea traficului de marfuri, $i trebuese indeplinite $i eerintele fiscale sau speciale depozitului.
Cat prive$te celelalte centre de alimentare pe eartiere, anica
halele $i pieteic descoperite, ele trebnese repartizate asefel ca

s'a nu fie distante intro ele mai magi ea 1,5 kin. 9

kin,

Acestea an fost principiile care s'au avut in vecTire la fixarea

www.dacoromanica.ro

46. Centre de
aprovizionare.

acestor centre pe proeetul program, tinilndu-se eompt si do

situatia celor existents.
Dam Reim cateva relatiuni asupra diferitelor centre de aprovizionare (maxi si midi) in plannl de sistematizare al Capita lei.
In privinta centrelor marl de aprovizionare parerea noastra

este ca in jurul fiecarei din garlic regionale : Gara de Nord,

Gara Dealul Spirei, Gara Filaret, Abator si Obor, sa se formeze asemenca centre, crtutandu-se a se rezerva din vreme
mari terenuri libere care sa primeasca din fiecare. din materialele : combustibile (carbuni, lemne, petrol) materials de eonstructie (piatri-t, lemne eimenturi, fier) si alimente. Pentru ali-

mente se vor extinde si mai mult centrele dela Gara Obor si

Abator, ia pentru vinuri, cel dela Gara de Nord.
.
In special la Gara Obor sc prove& ca astfel -de antrepozite
sa is o desvoltare mai mare. Comuna a achizitionat aeolo un
vast term caruia i-ar putea da o bung. intrebuintare in acest sens

Rezultrt dar ca asemenea centre trebuese mai departe specializate adica cu spatii pentru marfurile ce pot sta in aer
liber,si spatii pentru marfuri ce cer a fi acoperite. Aceste depouri
care pot fi ale Comunei on ale Administratiei Cailor Ferate (mai

path] probabil) se vor inchiria, dupii ce vor fi amenajate, la

intreprinderi particulare pentru indeplinirea scopului pentru
care an fost create.
La dimensionarea spatiilor necesare, se poate aveA in vedere
'n trasaturi generale urrnatoarea tabela statistics asupra consuma tiei Capitalei:

CANTITATI CONSUMATE
1896-1900

Felul Materialului
Lemne di' foe

847.000 steri 1.170.000 steri

34 937 tone 53.280 tone

Ciirbuni

Petrol lampant

Coloniale

Vinuri
Alte spirtoasc
Forage
elstne

Pet,
Fuinn
Legume .

Obserratiuni

1912

4.849

ss

6.220

ss

7.066

ss

8.760

ss

13.230 m.c.
8.430
58 230 tone
15.200
2.118
47.000
ss
ss

S.146

ceai, cafes, zahilr, orez, etc.

27.370 m.c.
13.620 /,

17.000 tone fan. ovaz, pae

30.750
2.180
4-8.000

10.147

www.dacoromanica.ro

ss

Natural ca In dimensionarea spatiilor, avAnd in vcdere vii-

torn!, se vor considers aceste cifre de eel putin -5-6 ori.

Din cele arAtate mai sus rezultA ca vor trebtil a se face si
proecto de detalii pentru atnenajarea acestor depozite.
Antrepozitele comunale vor riimane pentru produsc fabricate
venite din -tard ori strAinatate. Cele din calea Rahovei vor
trebul extinse si amenajate astfel ca terenul sil fie mai milli
economisit. Extiuderea ]or se va face pAnfi In sos. Doamnei.

Trebue Irma sa ne gandim la o extindere a acestor antrepozite mai mutt in Inaltime decAt in suprafatil de teren ocupat,
actualmente fiind destule mijloace de transport in Inaltime,
jar terenul se scumpeste pe zi ce trece. Pentru produsele putin
-voluminoase straine va servi Varna Postei ce se afIri in constructie in piata Mihai Voila,.

Drum mai jos un tabel mai putin complet pentru orasele

Paris si Viena.

CANTITATI CONSUMATE
Paris (2.750.000 Joe.) Viena (1.675.00010e.)
(1906)
(1900)

Fe lul Materialului

Unt
Ciirnati, tuneri s. a.

Brti.nzii

Ota (20 1. kgr )

Conserve (carne, pe*te)

Pete
Sam

Came dela abator

de pore

de cal
*
vinal
Alcool

Pere
Cidru
Vin
Legume

Fructe

23.320 tone
3.287
7.972
35.257
2.222
45.800
20.440
165.565
31.521
11.187
29.674

352 tone

>

1.667

73.000

>

150

1.241 m.c.
7.464
614
64.908
5.741
6.478

>

753 m.c.

27.185

61

5.867

Cat priveste halele de cartiere ele s'au previtzut cAt mai aproape

47. Linii elec-

trice pentru

de liniile viitoare electrice, pentru ca transportul alimeutelor transportul ali-

dela. depozite sA se fact usor en vagoane speciale electrice mentelor.

www.dacoromanica.ro

In timpul noptei sau ehiar in zorii zilei. 5i pentru aceste hale

va trebul a se stadia proecte do detaliii.
S'nr putea face si alto propuneri pentru inlesnirea alimentatiei orasului:
Hale le si pietele de alimentatie sit fie cateva Insirate in
I ungr,u1 Dambovitei. 0 linie electrica pe care sa poata circula

vagoane de marfa, ale tailor ferate s'ar constrni in tot

lungul acestui ran, punandu-se in legatura liniile de garaj ale
tronurilor de nutria din Gara de Nord cu Abatorul Comunal..
Parte din vagoanele cu alimente s'ar descarca la halele din

drum si halele centrale, parte cu vite de taiat s'ar descarca

In Abator, de undo cu alte vagoane s'ar transporta, carrion
obtinutN inapoi pe 1a halele din drum.

0 astfel de linie electrica va putea fi utilizata si pentru

trafic do cillatori. Pentru vagoanele cu alimente ar arms sa
se intrebuinteze o locomotive electrica ce va trade tumid
noaptea trenurile alimentare.

0 astfel de linie de alimentare, care ca trasen nu va pita

fi decat un provizorat, pana la executia liniei Obor-AbatorFilaret, mai ales ca, se pare, Gana de Nord este destinata a
ramilne tot gars principals de calatori, gars de penetratie in
Capitals; totusi executia ei va cere oarecare sacrificii, printre
care socotim si un pod de o largime importanta -(din cauza
cii, linia trennlui va fi in curbs pe acest pod) peste care linia

de alimentare sa treacit de pe main] sting pe col drept at

Dambovitei. Acest pod va fi nimerit sa fie eel din fata cirri
Cotroceni, mai ales ca eel actual este destul de debit iar in
acel punct se afla si o circulatie mai intense.
Linia s'ar construi ehiar pe splaiurile actuale ale Dambovitei
si de partea taluzului.
Cu toate acestea este recomandabil a se execute tot solutia
definitive a liniei Filaret-Abator-Obor prin Cioplea, care va.
permite un trafic mai intens de marfuri.
Dela Abator linia se va prelungi tat pentru tale feratit pe
malul drept al Dambovitei in scopul deservirei halelor centrale
de legume, unde se ver 'mita si cele de peste, elicit la aceste
hale trebuesc sit soseascit vagoane incarcate Cu provizii din
afara, orasului si trebne evitatit once transbordare.

www.dacoromanica.ro

1)) Legaturi de cid Aerate Si pe ape en exteriornl.

48. Liniile ferate it oui.

Caile ferate constituese un factor foarte important al oraf;tilui prin legiltura ce-i procure en extcriorul departat sau
apropiat.

A venit timpul ea sil se des o mai mare desvoltare retelei

de chi ferate ce tieserveste Capita la in interior, o desvoltare
71t1 nurnai In co priveste satisfacerea nevoilor de aprovizionare
cu alimente bune i eftine a orastilui. Liniile ferate proectate
pang, acum de Directitmea Generah4 a Cailor Ferate s'an trecut
pe planul general de sisternatizare In scam 1 : 5000 (fig. 2).
Din trasarea acestor linii rezultri tendinta de desvoltare a
Garei Obor si complectarea liniei de century a Capitalei prin
Enia Obor-Abator i Obor-Filaret. .Asemenea s'a trecut pe
plan i amplasamentul Garei Centrale de clatori proectata de

Directitinea Cailor Ferate, dar at chrei studiu, mai ales din

punctul de vedere al liniilor este neterminat.
49. Si steretelei m. 6!!
Din cele mai sus araate se desprind urmiltoarele idei con- retelei
fie 11ntt
(-Inca toare in ce priveste deservirea traficurilor de ciattori i feratein interiorul oraplui.
niiirfuri ale Capitalei.

a) 0 centralizare a traficului exterior de ertlaitori prin o

gars cilt mai in interiorul Capitalei, care sal fie legat4 pentru
circulatia interioarri a oraula cu cat mai multe linii de

electrice san de alt gen de comunicatie cu diferitele cartiere. Aceasta este si solutia adoptathi in ultimul
tramv,raye

timp in oraele mari germane ca Lipson, Frankfurt pe Main,

Miinehen. etc. solutie care este consideratii de Directia Calor
Ferate pentru cele circa 600 h. a. ale Capitalei, ca cea mai convenabila, spre deosebire de sisternul garilor pe cartiere cu o
Ellie de century si eel puffin una diametralrt, linii care sa
deserveaseg si circulatia interioaril a orasului dup.)", cum an
arum oraele Berlin, Londra, etc.
Dace solutia g'arilor pc cartiere convine Londrei, en o
suprafata de circa 32.000 h. a., ,Si unde administratiile de cai
ferate apar(in In societati diferite, ea a fost socotiVii ca desavantajoasU pentru un ora mai puffin intros, avandu-se in
vedere costul Area ridicat al acestei solutiuni si putinul serviein ce ar aduce eirculatiei interioare, mult mai bine deservitti
prin o buns retea de tramwaye electrice.
b) 0 intrebuinl,are a actualelor gild de centura (periferice)
www.dacoromanica.ro

mm' pentru deservirea orasulni pentra anumite directinni do

trenuri exterioare, trenuri cari vor pleca ai sosi asernenea tit
Gara Centrals, care va fi gara terminus.
0 desvoltare a garilor periferice fa sensul specializarei for
pentru traficul de marfuri in scopul unei rationale alimentitri
cu materiale pentru industria Capita lei (Gara de Nord, Filareb.
Abator) fie en alimente din exterior (Gara Abator, Obor, Gara

de Nord). In acest seas dup. cum se va vedea mai jos, s'a

prevazat qi stabilirea de depozite in jurul acestor puncte. Pentrn
aceasta gasim necesar a se lucra in concordanta si stransa le&aril yi cu Directiunea
lor Ferate, stabilindu-se in aces.t
stop si o conventiune specials cu aceasta administratie.

Se observa iusa necesitatea unei a doua linii circulare exterioara celei existente si cuprinsa intro linia Filaret-Giurgin gi
Gara de Nord. 0 astfel de linie ar da o importantil desvoltare industriala acestei reginni prin posibilitatea desvoltarei a noui
fascicole de linii de garaj, de care actuala thfie este supra
abondentil to acea parte.
Pentra eine doreste a cunoaste mai in amanunte citestianea deservirei Capitalei ea linii ferate, recomandam artieohil
cProiectpentru Clara Centrals din 13ucuretti4 publicat de D-1
Inginer Inspector General Al. Perieteana in Buletinul Societatei Politechnice din Mai 1913.
In privinta liniei Obor-Abator avem o observatiune de Lent.
Aceasta linie, ass cum este proectata, inconjoara orasal in
exteriorul razei lui, pe langa comuna Cioplea, pentru a urrnar/
dealul sthng al Dambovitei pang hi Abater. Pe tot intinsul
acestei trasen va deservi desigur o regime indastrialii cu gara
principals. Cioplea.
Linia ce deserveste Abntorul este posibil sa fie condasit

ea linie metroPolitana, pima in Halele Centrale, fie in subsolul

tor, fie la nivelul lor, Clnpa cum va indicaun stadia amanuntit
al chestianei deservirei halelor. Sc poate insa intampla ca Wit
de costal acestei linii metropolitane, sa fie de preferit ea alimentarea halelor sa se fats nuinai in timpul noptei Cu vagoane
speciale ale S. T. B. care sa lege abatorul gi halele direct en
garlic Obor si Cioplea.
0 deservire provizorie a abatorului si Halelor Centrale auu
aratat-o mai sus, se polite face prin o linie eleetrica dela Ultra
de Nord (B. M.) malul Dmbovitei pains in abator.

www.dacoromanica.ro

Sistemulni de linii ferate preconizat mai sus, se poste opune

50. Gara cen

A terminus
un argument serios. Gara Centrals va fi o gari terminus; In tral
on linie diame
ea vor sosi si din ea vor pleca toate trenurile pentru toate trail in lungul
cu
directiile, treciind insa trenurile din anumite directii si prin Dambovitei
OH de treceregarile speciale de cartiere, precum pentru liniile de nord Gara pentru toate di
rectiile?
de Nord ; pentru liniile' de sud, garile Dealul Spirei si Filaret;
pentru eele de est giirile Mogosoaia si Obor prin Gara de
Nord on Abator. Ar rezulta dar o mare perdere de timp si
admiterea de fapt a continurtrei garilor de cartiere si pentru
ealatori si pentru marfuri, gari insa cc an defectul de a priori
numai trenuri pentru anumite directii. Atunci nu ar fi mai

avantajoasg o linie diametrala orasultri, linie pref4iratii. cu gari

din distantg in distantrI si pe care sA, circule toate trenurile
de calittori in ambele sensuri it lasand cu totul deoparte pentru

traficul de caliitori celelnite gari de cartiere, care sri ritinthirt

numai pentru marfuri ? Dui% cute vedem problema liniilor
ferate ritimAne iuca. o chestiunc deschiA", chestiune cc mu se
poate rezolvi &cat de comun acord cur Directiunea Cailor

Ferate si ctind aceasta administratie va fi in situatie sa-si

fixeze un program.

Dadi insa se admite sistemul ]iniei diametrale, care. va

urmiiri Dambovita, linie ce va lega Gara de Nord cut Gara
dela Abator, atunci singurele linii pentru traficul de caalori
din zona orasului va fi aceastii linic diargetralA si cu linia
Gara de Nord-Obor. Astfel mice guru de pe linia diametralti
va fi strlibanta de toate trenurile pentru toatc direetinnile.
Garile Filaret si Dealul. Spirei vor rAintthe -numai pentru mtirfuri.

Pentru formarea trenurilor cu directiile de sud se va ntiliza

o statie pe linia diametralii, la sud de Gara Abator ; pentru
formareu trenurilor cut directiile vest, nord si est, se va utiliza
aceeas static ca si astlizi.
Gara de Nord insa, va trebui modificatii, in cc priveste accesul
past' gerilor, ea rhinattntl,nd, desigu, tot gars principalA a Capitalei-

Transformiirile de ciipetenie vor trebuI sk fie urmiitoarele :

aripa dinspre calea Grivitei va deservi f<plecarea trenurilorpAripa dinspre b-dul Dinicu Golescu, acum intrebuintath ca
rnagazii si biurouri, va deservl <<sosirea trenurilorl.. Acest tip
primeste un trafic cat de intens.
.KSosirea si plecarea> vor fi unite, in ce priveste vehiculele
tie transport in oras, prin o stradA ce va lega b-dui Dinicu
www.dacoromanica.ro

Goleseu en calea Grivita, ce va trece printre actuala clkclire a

girei si centrala electriek a girei.
Aceasta solutie transforms Gara de Nord din gara de capat
in garb,' de trecere yi va necesita ridicarca tuturor liniilor la
Ha nivel superior en un etaj, pentru ca liniile sa," se continue
carbAndu-se putin spre a ajunge la cheinl DAmbovitei langk
str. Sf. Elefterie, de uncle sk, urmeze Dambovita, fie deasupra
Dambovitei ce se va aeoperi, fie in trausee flicutiti in taluzul
tuella ni sustinute prize ziduri de sprijinire. Intre Gara de
Nord si Dambovita aceasta solutie va cere desigur exproprieri
ridicate ea cost, frisk, prin ridiearea liniilor Inainte de a ajunge
in Gara de -Nord, se va da aeces prin pasagii inferioare unor
strazi ce s'au infundat cu ocazia constructiei aetualei Heti,

31. Solutia

termediara.

facknd ea douk eartiere se fie legate numai prin insuficiental

pitsaj superior din soseaua Basarab.
in- 0 altrt solutie tot cu linie diainetralii ar fi si aceia care

vit pastry Gara de Nord ea gark de resfrangere, dar tot en

cloak aripi (de plecare si de sosire.) Anume, din Gars de
Nord toate trenurile se vor intoaree pe linia ce duce spre
Filaret, insa, o vor apuca-o pe o linie in lungul Dambovitei
lnainte de a ajunge In podul dela Grozkvesti. Aceastk linie
va cere mai putine exproprieri, putanclu-se executa In bunk
parte (pink In str. Sf. Elefterie) chiar la nivelul solului si pe
teren liber, iar dela. Sf. Elefterie utilizAndn-se Dambovita.

Pentru un oras de viitor nude se mita a se economisi

!milt timpul si terenul, socotim ea solutie definitive tot pe
cea de mai sus, in care Gara de Nord devine gall de trecere,
ea si cetelalte gari ce s'ar construi din distantk in distantrt pe
linia diametral'.
Totusi prin faptul ca," Directinnea Generala a Cailor Ferate
studiazil legarea, viitoarei Gun Centrale cu toate garde peri-

ferice de cartiere prin o clubla linie de venture care va fi

parcursa de toate trenurile, .i sistemul cu Gara Centrala ar
deservi, desigur, task en mai malt time pierdut si mai costisitor cartierele periferice.
A cost fapt, pe lainga aceia ca luerari stint deja lacepute in
aceastrt directie, face mai probabilii, adoptarea definitiva a sistemului en Gara Centralk. Totnsi Capitala va trebui sa intervinit,
pentru executarea solntiei en Gara de Nord ca gark do trecere

www.dacoromanica.ro

.si traficul de cAlatori a se da pe o linie in lungul Dilmbovitei

en ggri de trecere.

0 alt chestiune relativil In liniile ferate, este aceea a tra-

52 Pasagii i
strazi in lungui.

versiirei stradelor. Actualmente circulatia poste liniile ferate liniilor ferate.

se face in role conditiuni In interiorul zonei orasului din canzrt

ei aceasta chestiune a fost insuficient avuta in vedere. Prin

douii mijloace se amelioreazg circulatia in jurul liniilor ferate

prin executia de pasage superioare on inferioare si prin prevederea de stra'zi in lungul liniilor ferate de o parte si alta.
Aceste strazi longitudinale an avantajul de a miesora numNrul
pasagiilor.

Actualmente nu avem deck pasajul superior dela sos. Basarabilor, care a devenit insuficient si In care proectul prevede
o ameliorare. In toate celelalte par ti pasagiile sent de nivel,
cecace este inadmisibil, si de aceea trebuese desfiintate si nepermise pe viitor.
Fie prin o conventie en Administratin Cailor Ferate, fie
prin o lege specialii, cum s'a proectat la fincle acestui studiu
aceasta chestiune trebue bine regulamentata pentru a fi respectate si nevoile de circulatia interioarii a Capitalei.
In fine, o nitimal chestiune relative la crtile ferate este si 53.
acein a liniilor de garaj pentru industrii, depozite etc. Asor garaj.
darea for va trebui .regulamentatit. In principiu se va cAuta

Linii

de-

a nu se mai admite linii de garaj de nivel cu strada si in

nici un caz on se vor admite deck in regiunile destinate a
fi industriale undo totul se va atnenaja pentru o judicioasiI
legAturg a liniilor de garaj.
In ce priveste chestiunea canalelor de navigatie nu ne-am 54. Canaie dP
ocupat de 'ea in acest proect, problema fiind a se pune intr'un navigatie,

viitor rati indepiirtat si pentru o zone care este probabil a

cadet ]a sudul Capitalei si in afarrt de suprafata de care se
ocuprt, proectul de sistematizai propus. De oarece insa o son sibilal eftenire a traiului nu se poate astepta dectIt si debt

crearea unui canal de navigatie, nu este imposibil ea sacrificial thierei lui sa se fatal chiar mai de vreme dealt pima
la 1980, dar dupA cum am spits, traiectul lui va fi tot in
afara orasului.
Mai ales materialele de constructie este bine a se duce pe

apa Gilt mai in centrul orasului si data un port de navigatie

s'ar stabill in sudul orasului, anumite sleptiri en materiale s.
www.dacoromanica.ro

a. s'ar muted aduce si pe DAmbovitd, in sus, pAnd In stdvilartil

dela Grozavesti. Materiale s'ar desedrea dealungul nnui ebet

cxecutat fn taluzul malului drept al DAmbovite1 din care
pornesc din distantd in distantd rampe de acces pentru care
si camioane pe splaiul 'drept al rAului. de oarece pe malul
string s'ar executes linia feratd.
Mica at:IA.116nm a apei DAmbovitei nu ar mai fi o piedied
a avigabiliaitei DAmbovitei pe portiunea din avalul raulni
Wind in stilvilarul Grozdvesti, edei s'a reusit a se construi in
ultuuul timp remorehere care sad navigheze pc ape curgatoare
adittici nnmai de catevc palate. Pe Tamisa s'a fdeut experiente
on un astfel de remorcher de 9 m. lungime, care pareurgea
in sensul apei 5 mile pe cons. Se sperd, ca un astfel de
remorcher ar putea trage 15-20 slepuri de 9 X 3 m. si de o
greutate de 4250 kgr. fiecare. Elicea, remorcherului se invArteste mai mult in aer dealt in apes. (La Nature din Ianuarie
1910.

E. Transportirri interioare.
55. Reteaua de

ramvaye elec.
trice.

S'a mai avut in vedcrc si reteaua, de linii de tramwaye eleetrice, care se va dezvolta mai ales in prima fazd a apliertrei
planului de sistematizare, retea aprobata de Consiliul Comunal
in sedinta sa din Decemvrie 1914. Planul acelei retele la scary
1 : 10000. s'a atasat la piesele proectului. (fig. 2).

Cand arterele prevazute in plan se vor deschide sae vor

ajunge In hirgimea normald, trei linii de tramwaye electrice
vor trebui sd, constitne traseul principal si anume : linia inelard, centrald, care va urrnari primal inel si In care se vor
termini toate celelalte linii radial on diagonale; linia diametrala vest-est care va urmdri artera diarnetrald cu aceiasi directiune dela comuna Militari pAnd aproape de conmna Mdrcuta ; in fine, artera nord -sad care va uni Parent National (de

nord eu Parcul de Sad urmitrind marile bulevarde ce sunt

prevlizute a se deschide. A ceste doud linii si numni aceste
douii, in viitor vor ave sg tranverseze inelul I si deci centrul
Capitate'. Celelalte linii vor fi excluse din spatiul interior al priului inel. Cele doud linii diametrale, care impart orasul in patru
pdrti aproape egale, vor fi suseeptibile sa admitrt viteze mai
magi pentrn vagoane adied panel la 20 km. pe ord.

www.dacoromanica.ro

Aceasta miirire a vitezei, pe do alta parte crearek do linii

specials si directe pe aceste artere, vor face cu siguranta ca
terenurile virane dela extremitatile liniilor sa se punk' repede in
valoare si sa se desvolte cartiere populate pe ele.

56. Linn de
Intenn oral cu eirculatie intensa, cu distante mari de par- autobuze.
curs si strazi nu prea largi, autobuzele constituese un important si indispensabil mijloc de comunicatie. Desi aceasta clic:
thine nu ar infra fn cadrul unui plan de sistematizare, eaci
autobuzele trebnc sa primeasca arterele ask cum cunt cle, e
bine sa mentionam aci ea malt timp asemenea mijloc de co,municatie nu se va ineetateni in Capitalii, neprezentandu-se
aici termini favorabil lor. Pe de alts parte, acest rnijloc de

locomotittne core si un foarte bun pavagiu. lark gropi, al stradolor, ceence Capitala nu arc. Prin unnare mijlocul de locomutiune repede si eftin al Capitalci, tot tramwayul electric va
riimfine.

Totusi razboiul distrugand mijloacele do transport, iar cat-vri

thin) liniile electrice neputand face fata cerintelor ar putca

autobuzele eftine, de grentate si de un profil mic, sa indeplineasea nit gol. Aceasta in mice caz fiind numai ceva transitoritt, nn avow de ce sii, ne ocuparn in deosebi.
Pentru a intari cele mai sus afirmkte, vom reaminti ca in
anal 1912 s'a incercat a se concesiona de ciitre Comuna :ummite linii do autobuze in Bucnresti. Se Mouse intregul anteprocct. Rezultatul a fost nul, .credem, in prinml rand din
-canzele economics si teelmice aratate mai sus.
57. Linii meAr mai fi
ne ocupam si de Halide metropolitanc, care in tropolitane.
oraselo mondiale (Paris, Londra, New-York, Berlin) an ajuns
sa forrneze adevaratele mijloace de circulatie repede.

In proectul do fata nu se va gasi preocuparea do o astfel

de cbestiune pentru orasul Bucuresti, fiindca pentru timpul
eat sn considerat a forma varsta proectului am socotit ca
problema nu va deveni de actualitate.
Pang. in anal 1980, o retea completk' de ttnnwaye electrice
bine ebibzuita va fi stificienta pentru nevoile Capitalei. 0
linie rnetropolitana, din cauza serioasei concurente a liniilor
de tramwaye, nici nu ar mach hia fiinta ill acest interval do
tiinp, cad dupa experienta facuta in orasele maxi cu asemenea
linii metropolitans, rezultii ea o retea do linii metropolitane
nn poato fi chiar modest rentabila de it clack acct oral are

www.dacoromanica.ro

eel putin 1 milion de locuitori. Acest adevar se explica tir;or

grin costul ridicat al instalatiei, fie ca, linia este aerianii, fie
5 mil. lei %k. m. 1.) Acolo undo s'a
ea este subterang (3, 4
neglijat aceasta modal, metropolitanul nu a reusit (Budapesta).
Este drept ca in uncle orase (Neapole, Genua) linii metropolitane an luat fiinta deF,3i nu a avut o populatie de milioane,
In aceste orase insa, neputinta executarei unei butte retele de
tramwaye electrice din cauza fie a configuratiei solului, fie,
mai ales, din cauza unei retele de strazi foarte improprie primirei de linii electrice, Intr'un euvant lipsa unor altor mijloace
de transport eftine ,i care sa ceara cheltueli redpse de instalatie, a contribuit in large masurg, In adoptarea acestei solutiuni.

Cum dar pe de o parte consideratiile mai sus enumerate

nit'1$i pot gag intr'un scurt timp aplicarea in Capitala noastra;
cum pe de alai parte, o retea de metropolitane trcbue in general sit indeplineasea cam aceleasi condiOuni de traseu pe
care le-ant avut in vedere mai sus si in duffle electrice, iar
In executia tutor linii trehue sa se aibil fa mod prealabil fixata
intreaga retea in, vederea asigurgrei renitei intreprinderei de
metropelitane, rezulta ca faptul neprecizarei pe proectul de
sistematizare ce prezentam a nici unui traseu, nu poste fi
considerat ea o lipsa a proectului de sistematizare a Cnpitalei.
Pentru orapl Bueuresti va fi momentul de incepere a studiului $i executiei liniilor metropolitane eand, cu toata reteaua: de tramwaye electrice executata. complet, conform programului, se va observa ca pe o bung parte de linii vagoanele

stint mereu complete, iar orasul va aveg In extremitatea ltd

cartiere cu populatie fontte densti si is o mare depgrtare de
eentrele comerciale si industriale, asa .;ea, timpul de parcurs>
incepe sa joace tut rol important pentru calked.
Cu neestea incheiem explicarea partei proective a plartului
de sistematizare, pentru a lug in stadia partea aplicati a de
o importanta poste mai mare ea partea proective.

www.dacoromanica.ro

III

PARTEA A PLICATIVA
58. Necesitates
Este de datoria noastrit sit atragem atentitmea ca proectul mAsurilor
de
ce prezentrtm ml este un proect care prevede o lucrare a01 ordin aplicativcum poate ar fi fost de dorit O. se faca.
Se intelege ca timpul de care s'a dispus, mijloacele technice
pe care le-am mint la indemang si imprejuritrile generale in
care s'a luerat, nu ne-au permis sit pregiitlin o luerare desg-

varsitit.

Pc cat a fost posibil, si mentinandu-ne in spiritul unei refaceri a orasului treptat pe ingsura transformgrei sale constructive cerute de noile conditiuni economice t;i sociale s'a cautat
Fit se prevadit o sistemg de dezvoltare cat mai apropiatrt nevoilor actuale si celor viitoare.

La aceastrt lucrare a trebuit deci

sit

se ting comet de re-

sursele ora0dui, de legile deocamdata in vigoare, 5i de sistemul

administrativ, pe laugh considerarea chestittnilor si mijloacelor
technice.
Chian a01 cum este alcatuit proectul, are nevoie, pentru

a se realizh in cond4ii technice cat mai bune, in timp cat

mai scurt Si ca sit nu fie prea oneros pentru Comung, ca in
mod prealabil executiei planului in styl mai mare, sit se facrt
o serie de lucrgri ajutiltoare. Aceste lucrgri aunt mai ales de
naturci legislative", altele de nature" financiarci si altele administratire.
i in trecut s'au &cut maxi sfortgri pentru sistematizarea
Capita lei. Cine cunoaste mantle lipsuri ce specialistul le intillne$te in apliearea unei proect de imbungtiltire a Capita lei,
pristreaziti un adane respect pentru Predecesorii can au realizat cevh in Capita la Tarii: bulevardul diametral W-E, b-dul
Co ltei, bulevardul Schitu Magureanu, Neatarnarei, b-dul Lascgr

Catargiu, b-dul I. C. Bratianu, Parcul Ioanid.

www.dacoromanica.ro

430

Legea de miirginire a oraaului Bucuretti, legea Cassei

Luerarilor Orasu Itti en tole 7 modificari ale ei, regulamentiil
acestei legi, stint marturii ca in trecut s'a lucrat cu multi

dragoste pentru Capita la. Luerari edilitare importante friente

in trecut snot astazi arturii ea, in Capita la" s'a lucrat si s'a
obtinnt mult. Rezultatele ar fi fost mai importante, designr,
data era mai multi continuitate in vederi ai se lucra, dupes
prograrne cu termene mai marl, de oareee se observes ca lipsetre
legatura atat intre luerarile execntate, cat ai intro legile si
regulamentele Conmnei.

De riecea in aceasta parte a studiului de fait Ile VOITI

ocupa in special de eoordonarea eleientelor CO trebue sa
compuna aparatul do aplicare pentru realizarea Oar-mini de
sistematizar C.

Acest aparat se va con-twine din trei parti :

a) partea legislative i regulamentarit
b) partea financiara
0 parka administrative.
Ne ocupam dar de fiecare parte separat:
59. Unificarea

legilor in legea

F) Ml sari legislative i regalamentare.

intemeierei,construire. gi dezInteresele fieearui cetacean cit privire la proprietatea sa

volttirei coniusi uneori pot deveni contrarii interesului general al
variaza
inelor.

orrtatiliii, reprezentat prin planul de sistematizare al oraanliti.

Aceste interese generale ale oraaului trebuese dar sa fie

impuse intereselor individnare ai prin urmare trebue ea toate
prevederile mud plan de sistematizare sa poata fi impuse la
nevoic ai in fata instantelor judecatoreati proprietarulni prea
egoist. In arsenalul legilor romftneati nu se gaseate prima actin'

o lege care sa sintetizeze masnrile pentru, garantarea intoineierei, eonstruirei ai desvoltitirei tinei comune, dupe turn se
gaseate in alto taxi.
Diferitele dispozii,inni de asernenea natures stint presarate
actualmente in mod incidental si uneori neconcordant prin
diferite alto legi, preenm:
Legea de organizare a Comunelor Rurale'.
cLegett de organizare a Comitnelor Urbane,.
Legea de marginire a Oraaului Bueureati,.

Legea de infiintare a Cassei Luerarilor Oraaultii Btienwww.dacoromanica.ro

legea de exproprieri', clegea pentru ridicarea impomitelor In imobilele recIddite pe noun aliniere a caci Victoriei>
si chiar uncle dispozitiuni din Regulamentul Organic. 0 astfel

resti)>,

de lege mentionatd mai sus este absolut necesarg cdci desvoltarea moderns a unei aglomeratiuni este atilt de complexii
Meat numai catcva articole vagi nu stint de Inc suficiente
pentru a-i asigurg o indrumare stiniitoasg, si de accea nu este
recotnandabil sa se intarzie a se promulga, mai ales and
Constitutia romans s'a modificat inteun setts favorabil aleAtuiroi
3icestei legi.

Principii de infiintare si extindere a cornunei s'au introdus

pc baza legei comunelor rurale si in. 4Regulamentul de Constructii si alinieri al comunelor sub-urbane, din Jud. Ilfov
acorn aflat in stare de proect Ia Alinisterul de Interne spre

a fi aprobat si decretat.
Esentialul acestui regulament este ca se fixeazd vetrelf,

satelor si se prevede cal nu se vor autoriza nici locuinte a

se construi, nici parcelgri de terenuri pentru constructie de
locuinte, afard de vetrele fixate.
Care sA fie principiile cAlduzitoare in redactarca unei legi
pentru intemeierea, construirea si desvoltarea comunelor?,
a) SA se subordonezc dreptul de a construi pe o proprietate 60. Restrictii
dreptului de a
locuinte si dreptul de a constitui aglomeratiuni p.ermanente, construi.
unor anume conditiuni, (And proprietatea se afld in zona

unei comune existente, fara a se da foe In despagtibiri diet

partea statului on comunei, san cum se zice mai scull,:
4dreptul de a interziee constructia'.
Asupra acestui punet ggsese necesar a da cateva explicai.iuni. 0 locuintd ca si o aglomeratie trebue sir indeplineased
conditiile proprii unei vieti economice Fi sigure. Asa dar va
trebui sA fie prealabil asigurate nasterea on existenta unor
asemenea conditii si apoi sti se permitg ridicarea de locuinte.
Daca actualmente Capitals, mai ales in ocolul ITT, sta asst
de ilia din punet de vede're edilitar, cauza prineipald este
permiterea de a se construi aproape on uncle, de oarece legile
nit interzic deceit construirea pe strilzi deschise prin contraventie.
Comuna este acum obligatti sa des autorizatie de constructie
.

pe proprietAti uncle nu este vorba de o contraventie, fie ca

exists san nu vre-un plan decretat pentru aces regiune fara
www.dacoromanica.ro

sa precizeze &ea constructia Ilona ridicata trebue sa aiba,

vre-un aeces sigur ,i public in vre-o strada prevazuta cu toateluerarile edilitare necesare unei locuiri higienice. De aceea la
marginea orasului uncle terenul este mult mai eftin ca spre
centre, s'au construit locuinte faro vre-o aliniere, fruit' vre-o
luerare sanitary in aecle regiuni, punandu-se astfel Administratia care nu a avut suficiente fonduri pentru luerari, in fata a.
peste o mie de hectare construite in model eel mai arbitrary
en strazi care constitute Retina nu numai o povara din cele
mai grele pentru finantele si starea sanitary a orasului, dar si
o serionsa ingrijorare pentru oricine cutioaste starea de fapt
din toate punetele de vedere si judeca viitorul trist ce se pregateste in aceste conditii marginilor Capitalei, &cal nu se jail
masuri mai radicale de indreptare i stavilire.
0 masura de stavilire trebue luata de urgenta si ne putout
inspirit in acest stop din legea prusianti asupra adeschiderci
stradelor si construirei proprietatilor'.
In legea prusiana, generalizata apoi in intregul imperiu
german, este prevazut In art. 12 ea : ape stradele sat portiunile din strode care nu suet complet executate conform preseriptiunilor oritsenesti pentru cireulatie publica pentru a witch
priml locuinte care sit,' dea in aceste strode si mai departe
.Ko despagubire din cauza prescriptiilor art. 12, care restange
libertatea de constructiune, in nici un caz nu poate avea toes.
O astfel de lege, serios aplicata asigura dezvoltarca sanitary a
orasului, ferindu-1 de formarea tutor cartiere, focare de mizerie
nemultumiri.

0 masura de indreptare nu poate fi eficace dead luiindu -se

nnti intai masurile de stavilire i aplicate en loath' energia,
eaci altfel mita vindecata intr'un loc apare Intealtul, ,i rani
in loc sa fie indepartat va fi intins.
Pe scurt, intelegem ea sa se interzicit Cu desavarsire nu
numai construirea pe strazile deschise prin contraventie la le-

gile azi in vigoare, dar sa se interzica construirea chiar pe

strazile existente din interiorul orasului sat mai bine zis pe
drumurile aztazi existente care nu au luerarile edilitare strict
necesare si care ar da dreptul, dupa legile actuale, In construire de cladire en wire In ele.
61. Delimitarea
A semenea sa se prevacht delimitarea comunelor sub-urbane
obligatorie a comunelor.
si sa se opreasea, daca nu indeplinesc anumite eonditiuni
preserise, construirea
do noni aglomeriiri iii afara- de acelewww.dacoromanica.ro

comune sub-urbane, miisura ce am aratat ca s'a prevazut pe

.cale de regulament.
In privinta infiintarei comunelor sub-urbane exists o lege
roue in care ea pullet esential se prevede ea in acele comune si se construiaseii dugs un anume regulament. Legea a
avut in aceasta, directie aplicatiuni foarte restranse fiindca
rcgulaincntul ci nu s'a pus in aplicare. La marginea Capitalei stint inulte aglomeratiuni eOte ea din pamant is u]timii ani, care preferind a tine de Capitals nu voesc sa recimoascii autoritatna comunelor sub-urbane invecinate, aceasta

din cauza lipsei de delimitare a lor. Loeuitorii acestor aglomeratiuni fae posibilul si platesc dari Capita lei pentru ea apoi
a posts avei pretentiuni de loci ari edilitare (cazul aglomeratici Pieptinari).
Acest sistem nit este admisibil. El duce Capitals in mina.
Asemettea, pentru regulata dezvoltare a acestor comune
sub-urbane legea trebue sa prevada iaras o restrangere a dropWilli de construire afara, de limitele acelor comune, ceeace am
aratat ca s'a cautat a se prevede pe tale de regulament.
Pentru aceasta lie puteni inspirii iarasi din o lege prusianii,
ass numita lege asupra infiintarei de noui aglomeratiuni>>,
care al art. 1-1 stunt : nu se vat autorizit stabilirea de. aglo-

meratiuni (de locuinte) data nu se probeazI ea locul pe care

stabileSe locuinta on este accesibil prin un drum public in
regula, sau dace nu este asigurata crearca unui asemenea
-drum public, etc.>) Asa dar in afara acestor comune sub-urbane, delimitate in regula pe teren, nu se admite crearca de
locuinte, care en. timpul sa devina localitilti, decilt dacil se
nsigura o dezvoltare santitoitsa acelei aglomeratiuni. Tata dar
o noes, limitare a dreptului de construire a proprietatei.
Legea Germana cGesetz betreffend die Verteilnng der
Ifentlicheu Lasten bei Grundstuecksteilungen 201d die Orandung neuer Ansiedelungen in den ProrinAen Preussen, Brandenburg, Posen, Sehlesien, Sachsen and Westfiden von 25
_.lugust 1876>> poate da indicatii suficiente asupra acestui pullet
al legei generale co preconizam.

Sii se snbordoneze dreptul de a construi pe o proprietate

cuprinsa, in zona delimitate a unei comune existente unor
autunite conditiuni, fara; ea aceasta subordonare sa dea log le
despggubiri, si sil se specifice cazurile care dau dreptul in
www.dacoromanica.ro

62. Cazurile ce
exclud despagubirile.

despligubiri. Aceste conditinni vor fi de circulatie, de higiena,

si sigurantil, de economic si chiar de estetica.
Priaire conditiunile de eirrulafie vor fi- acele aplicabile la
strazilo existente, altele aplicabile la strati de deschis deoparte
prin regiuni deja constraite, de altrt parte prin regiuni neconstruito.
Conditiunile de circulatie a strlizilor existente pot fi in

sensul unei liirgiri a lor, a unei strttmptiini a lor, a unei reetificiiri sau a unei inehideri a, lor.
Spre exempla trebue prevrtznt in loge ca o straclii, sA poatii fi
daoti tin decret prevede aceasta si dacit majoritatea
riveranilor dorese aceasta, farce ea comuna sti, fie obligati a

plAti despligubiri color ce se pan, atunci cAnd aeei proprietari ce se open mai an esiri in imobilele respective si pe alto
stride cleat In eceace urtneazA a se inchide.
Asemenea legea trebue modificatA si in co priveste obligativitatea pentru comunit do a apnea planul decretat yi in
canal cererei de reparatiuni radicals In imobilele suptise exproprierei. In ultimul capitol al acestiti raport, stint indicate
mai detaliat principiile care credem c<i sunt bine a se aveii in
63. Vanzari de

terenuri cu. servi top.

vedere In modificarea legei.

Ideia din art. 87, din legea comunalA in privinta eedrirei
.

portiuni de terenuri proprietarilor riverani pentru allnierea stradelor, trebue redactatii intr'un sons mai precis. In
acest articol nu se dit nici o indieatie asnpra procedeulni geomntric de cedare a acestor terenuri, tar sistemul uzitat actualmente este deseori defectos. Regnlamente do detaliu vor -trebue
elaborate in aeeastii, privintii.
Clot priveste rezolvirea cazurilor de neintelegere asupra pre-

tultti san chiar astipra momentalui cumpargrei terenului do

atm proprietarul riveran care are drepturi de servitute, prevederile legei comunnle sunt neeficace. A stfel de terenuri viranc
star: decenii intregi neingrAdite si insalubre, tar cand proprietarii
riverani se gAndese a be cumpAA ofera preturi derizorii, ceence
pet petniaza" existenta acestor bandc vexatoare de terenuri.
Sistemul de a expropria pc proprietarul care ref nzil, a cumphra

san a oferl pretul mini astfel de teren en servitute, nu e

practic. La strAzile de deschis va fi chestiunea impunerei direetiei i largimei strAzilor. La toate strrtzile se va pane Ins5,
chestinnea exeen tiei lucrarilor edilitare de pc acestestrade: pavaj,
a pii, canal, iluminat.

www.dacoromanica.ro

In lege va trebul sa se prevada precis ca in schimbul anu- 64. Contributii

pentru strazile
mitor contributii din partea proprietarilor riverani comuna existente
deschis is in posesie si sg recunoascg diferitele strgzi on fundaturi se prin contradeschise prin contraventie dupg anal. 1S95, aclicA dupit <tlegea
de mlirginire a orasului BueurestiP.
Ciici se etie eg, actualmente .se gasese foarte multe strgzi in
Capita lg, inai aleS fundaturi, deschise prin contraventie, Cu

deosebire in ocolurile III i IV. Pe multe din ele Primaria,

nefiind bine organizatg, le-a recunoseut de fapt insa in mod
nelegal, aceste recunoaeteri fiind flieute din cauza crorilor
strecurate Cu oeazia executiei anumitor luergri edilitare on
aeordgri de autorizatii de eonstructii pe ele.
Au mai 'ramas totusi multe asemenea strgzi pe care Primgria
astgzi nu le rectmoaste dar care constituc o stare echivock" in
Administratie, intru eat ele continua a exista de fapt comuna
neluand sau neputlind deocamdata lua milsuri de desfiintare,
si nici vre-o antorizatie de constructie pe acele strade nu se
dg de comuna.

Suit destule strade fluate sub ingrijire,> de comuna in mod

nelegal, fiind deschise prin contravenire la legea de mgrginire
a orasulni din 1895, si care nu prea au luergri edilitare. Unde
an ajunge comuna dace odatg en decretarea planului general
de sistematizare ar lua sub ingrijirea ci si eelelaltd strgzi pe

care eel putin nu le-a recuno.scut sub nici o forma? Atunci

sa" le desfiinteze? Este indoelnic de va reusi. Credem ca o
solutie pacifieg ei rationalg este aeeea de a se prevede in lege
pe cale de
Si rezolvirea situatiei legale a acestor strgzi,
contribritic a proprietarilor pentru punerea stradei in conditii
sistematiee.

Va trebui sii se cedeze gratuit de proprietarii dope aceste

strgzi terenul necesar onormalizgrei stradei, precum ei n.
verse contributii pentru executarea luergrilor de desfundare
((Inca' e fundaturg) .Si de asanare (pavaje, apa, canal) a strazei
respective.

0 astfel de masura nu ar fi cu totul noun, nici pentru

capitala noastrA. In adevgr, ggsim in Regulamentul Organic,
annme iii (<Regulamentul pentru stares siinatatei, InfrumusPtarea si paza bunei oriindueli in politia Bucureetilor (patina 516).
Art. 5. < Facereq acestor ealdarilmuri se va da la coci-veci
www.dacoromanica.ro

ventie.

< inaintea obstestei adundri, socotiudu -sea patra parte pc fie<ceare an, si chettuiala ce va merge o vor, retspunde fiecae
<<ditt ceice an case sa'a locuri de case pc acele nliti dupa o
dreaptA analogic ).
far la art. 7 : Ulitele din tot cuprinsul orasulni fiind

stramtorate trebne a se face ingrijirea ca prcetit va fi ea

<(putintil stll se targeasdi de accia Veri-tine de acum inainte
<<va. voi a zidi sit fie dator a Visa ulitii paint, palme dornnesti
si aceasta se ra zerma pftn6' cc
<diii locul, sal
tllitile attit cele magi, eta si cele de prin majralale< vor dobAndi
lArgimpa,de .ase stAnieni, care aceasta ra fi 'n temei nestrci.-.
.ondat pentru totdeauna.
La -art. 8 se prescric alto distante pentru malutile DAmbo.

vitei: <Asemenea regula intru toate se va 071 pentru veri.

CO. clAdiri se va preface salt din non se va face pe marginea

D(tnibovitei en osebire numni ert fieeare srt fib' 'dator a lrtsa

loc slobod pe inarginea Gi de, trei si.jurratate stanjeni pe
<cpartea dreaptii si toti attitia pe partea stiingli care aceasta

et se pue numni de cat in luerare pe nude nu vor fi zidiri

ci numai garduri si. uluei>).
Nam a se evita pc viitor repetarca acelor greselir din trecut,
adieA stabilirea de fapt a t:ecturoasterei unei striizi, prii -cxe.

eutare de lucrari edilitare ori acordare de autorizatie ,de constructie nelegale, vrt trebni si;i se prevadrt asemenea in lcgi
ea astfcl cle greseli an oblige la nimic pe comunil fart , de

proprietari dope acea stradrt care va rinntine tot ca, nemcunosentii, PrimAria nefiind obligati nici a intretine Ineriirile
efectuate din eroare.
Desigur cit legea vii prevede diferite rnlisuri pe categorii
de strlizi si care uncle pot admits iii. am-Elite cazuri despAgnbirea unor proprietiiti.
Quantumul desprtgubirilor se va fixa asemenea dupli principiul exproprierci, expropriere care se va face prin legea de
expropriere actnaalii, dar care va trebui si sufere modificari
in anumitc puncte care sent defavorabile, necirepte putetn zice,
pentru comunii.

lactine cc se remarea
en atilt mai molt. en cat un ora, are mai multe luerrtri edilitare de executat. Aceste lacune sent relative In fondul de
expropriat si mccanismul formelor de expropriere.

Lege:t asa cum este actun

pl.ezintrt,

www.dacoromanica.ro

Legea trebue sal den vo,e a Sc expropria yi none intregi 65. Exproprieri
.chiar dace o proprietate din acea zona nu este direct atinsa pe zone.
de o aliniere. Aceastit extindere de, drept este necesara atilt
pentru atingerea in mod complet a scopului sisteinatizarei cat,
.i mai ales, pentru economic proectului. Prin exliroprieri pc
zone se poste deseori realiza o lucrare In mult mai brine conditinni fi totusi costul ei sa fie redus prin o revindere avantajoasa, a terenurilor ramase, egrora li se va da o forma rationalit pentru eonstructie.
.
Pe de alts parte, acele zone sa poitta fi alese nit numai pe,
motive de circulatie (pentru deschideri
de artcrc) salt de hi.
giena, ci. si pentru alte interese generale precum : hicritri artistica, constructiuni necesare culturei on administratiei publics
.

cum ar fi

scolile, bisericile,

spitalele, prirriariile, teatrele,

bibliotecile, ministerele, etc., dupii cum se prevede si iii eon-.

:
stitutie modificata In 1917.
In ce priveste forinele de expropriere iarii i o lacuna ce
sc poate observa este iiceeit ca, dupil lege expropiatul an este
datoi a declare in scris, in serviciul care studiaza indemniza-.
-Ole de expropriere, quantumul eu care pretizide a fi despagubit si deci comuna nu poate sti inainte de declaraea de
utilitate publics n exproprierei niaximul de cost eventual.
66. SeleetioMai trebue prin lege fixata, categoria de profesionisti,narea
arbitrilor.
care sit poata, fi numiti arbitrii In materie de exproprieri, caci
numai astfel stunele fixate de arbitrii ea despiigubiri pot pre-

zenta mai multi garantie ea se apropie de valoarca mall( n

fondului ce se expropiaza.
Asemenea o precizare mai mare a felului cum arbitrii trebuie sa justifice sumele ce propun ca despagubiri este neeesar.
dupes experienta facuta, a se introduce in lege. Penalitati severe pentru arbitrii abuzivi este iarasi recomandabil a se prevede In legea de expropriere.
Printre conditinnile de higiena 5i siguranta se polite pre- 67 Conditiuni
de asezare Si dive& uncle iii cc priveste densitatea locuintelor ps heetar in inensionare a
diferitele regiuni ale unei comune;si natura solului constuibil. constructiilor.
Asemenea se poate prevede raportul suprafetei construite fata
de curtea ramasii libera, amplasamentul acelet construetii fa(a
de alinierea stradei (retrase situ nn fata de aliniere) ea si
inaltimea constructiei fatg de largimea strazilor. Aceste conditinni ar fi in cc priveste raportul constructitinei fata cii

www.dacoromanica.ro

exteriorul. Dar se- pot punc $i conditiuni in ce priveste ditnensionarea elementelor constructiunei si modul de execntic, pentru
a corespunde din pnnct de vedere higienic scopului intrebuintarei ei, si a se asigura si rezistenta contra incercarilor
focului, etc.
Chestiunile de detaliu in aceastrt privinta, tti mai ales (Weld
numerice, se fixeazrt pe cale de regulament. In lege ar trebut
sa se prevada in mod clar dreptul comunei de a impune ase-

menea conditiuni, care actualmente nu rareori sunt socotite

68. Comassarea proprietAtilor.

ca fiind nelegale.
Prittire ronditimeile economise cousiderain masurile ce se
pot lua de administratie pentru rasigurarea unei desvoltari
orasului in sensul a permite tut trai cat mai eftin. Dezvoltarea.

orasului pe cartiere coridue It un astfel de trai, $i de accea

legea va permite o comassare si chiar transplantare la mica,
distantk a proprietk'tilor, pentru a inlesnl dcsvoltarea unui
cartier in scopul urnnirit si a se intrebuinth si terenul in modul
eel mai rentabil pentru nature $i pozitia sa. Legea va mai
permite si incomunarea a intinse terenuri libere on chiar putin
construite.
Un of as mare pentruca sa duca o viatrt normalk trebue sa -$i

specializeze cartierele, adick diferitele regiuni ale ora$ului ;

trebue sa caute a avei o viatk distinetit. pentru a conveni cat,
mai mult nevoilor populatiei acelei regiuni. Aceastii specializare
se face mai ales in ce priveste modul de constructinne, cat si
in privinta intrebuintkrei constructitmei. In toate oraF,tele marl
din strrtinatate (mai ales in Germania, Austria, Elvetia, etc.)
s'au specializat aceste cartiere din catizk ca Administratia a.
limitat modul de intrebuintare a proprietatii din fiecare regime(liar la noi uncle mai ales acum se invoack foarte des formula
dreptului de proprietate qjus utendi, fruendi et abutendi' s'au
promulgat uncle legi care restrang acest drept de proprietate,
interpretat prea larg la noi in materie constructivii. In adevar
legea sanitarii opreste stabilirea industriilor insalubre in ora$,
iar legea conmnalk opreste constructii on desfundrtri de stride
fara antorizatie, etc. Asa dar iii aceste legi se giisesc restrangeri ale dreptului de proprietate, restrangeri admise si de instantele judiciare.
69.

Speciali-

za-ea carkiere-

0 lege pentru limitarea dreptului de a uza de proprietate

in rase in scopul de a forma cartiere in acele ()rase, in conwww.dacoromanica.ro

ceptia. moderna a vietei -unei marl aglomeratiuni va (la desigur

1111 11011
inijloe Administratiei pentru a lueM In proOsirea
Capita lei si locuitorilor ei. DupN, o astfel de lege comuna va
pitta stabill precis felul constructiei si inaltimea ei pe fiecare
stradit duo'. scopul ce se urm'aireste cu acel cattier ; va p tacit fixa
mai ales amplasamentul eonstructiei gi modal de utilizare al

constructiei. Mentiong.m a nu deseori incercarile friente de

omunit pentru a da directiva unei construiri rationale a orasului au rilmas infructuoase din cauza sentintelor defavorabile
ale justitici, care nu a recunosent totdeauna comnnei acest
drept de a influentit asupra intrebnintarei proprietatei private
si care uneori interpreteazit astfel de restrictiuni ca <<exproprieri deghizate". Iir accastil privintrt ne putem inspira din
legea engleza din 1909 pentru construirea oraselor, dupiji care
nu se d'd nici un drept de despiigubire until proprietar pentrn
faptul a se impunpreseriptinni asupra modnlni de eonstructie.
Intre altele accasta lege prevede ea :
(4Niei. 0 proprietate nu va fi privity ca dezava.ntajatrt prin
4introducerea in planul orasultil de prescriptinni care au in

edere locuirea pl'acuta pe suprafata trecutil in plan sau pe

ro parte a acestuia, sau prin prescriere de locuri libere in jurul

sau daert se prescric restrangerea numgrului de

-deladiri de ridicat, sau prescrie inaltimea si felul constructiei
-vete".

Pentru executarea planului de sistematizare pe cartiere in

bune conditiuni, in nnele regiuni ale Capitalei este nevoie ca
:aetualelor proprietgti, care multe an o forma foarte neregulata,

sa li se poata da din oficiu o fornA mai proprie pentru eonstructie, mai ales and acele proprietati stint libere de once
.construetie. In acest stop este nevoie de o lege a comassarei
propriedttilo, care inea dela 1852 si-a mat fiintrt in Franta.
0 astfel de lege s'a aplicat in nrmit si in Elvetia, Belgia, apoi
in Frankfurt pe Main, etc. sub forma perfectionath.
Extinderea until oral pe cartiere core in mod absolut infiintarea unei astfel de legi care este o lege de btmiti economie
a terenurilor si de tin mare folos atilt proprietarilor cat si
ornunei.
Urmiirirea until program de cump4rare de terenuri marl,
libere do construetii, care sa se intrebuinteze la o rationale
wonstruire a orastilni, fie de catre comunq, fie de catre sowww.dacoromanica.ro

70. Terenuri
comunale.

eietati marl de constructiuni carom Comuna va revincle condi

(ionat asemenea marl terenuri va trebnI sa fie prevdzuti

prin lege.
Ideia naste din necesitatea ea comuna sit alba; In dispozitie
in totdeanna un stoc cat mai intins de terenuri, atilt pentru
satisfacerea nevoilor sale edilitare, care cu dezvoltarea viitoare

a orastilui vor deveni nebanuit de marl, cat si pentru a avett

in many 4n totdeauna un mijloc sigur de regulare a preturilor.
(de ex. orasul Ulm).
Acest stoc de terenuri comnale vor avea nn efect sigur
in viata economich o orasului, eftenind traiul, adica, atilt
locuintele, cat si alimentele.

Pentru atingerea acestui scup insa, legea Cassel Lucrarilo

trebue modificath, majorardu-se sumele bugetare de cumpa'rare de
terenuri si prevazandu-se in bugetul ei si sumo pentru executia de-

inerari edilitare care sa puna in valoare terenurile cumparatePractica a ambit mai ales in Germania, ea commix trebue
sa vandit parcelAnd unai terenurile mai scumpe. Terenurile
pe care si le-a achizitionat pe un pret redus, si care formeaza
blocuri *mari In un loo, este recomandabil ea comuna sa nu
le vancla, ci mmai sit le arendeze pe un termen cut mai lung
(de ex. .pe 99 ani) la societali de constructie, care 'sit construiasca in anumit gen si termen.
In acest mod comuna isi rezerviti perpetun proprietatea
asupra unor terenuri ce o costa foarte putin si pe care le-a
amortizat, si este stapanii totdeauna pe balanta financiara a.
terenurilor si chiriilor de locuinte.
71. RaportuCondi(iuni estetice ce s'ar putea impune ar fi, in trtisfituri
rile inure con
generale, in ce privPste fatadele st mai. ales in ce priveste
structiuni.
gruparea constructiunilor, adica a raporturilor cc trebue sa
existe intro constructiile vecine.
Am spus cii prin impunerea unor astfel de conditinni va
trebui sa nu se dea nastere in genere In despAgubiri din partea
con-mind eittre proprietari. In acest stop vor trebui sit fie
prevazute prin lege, in mod foarte precis, cazurile care pot

da natere In desprigubiri, precum si modul de calculare a

despagubirilor de acordat. Asemenea va trebui sa se prevadit
dreptul de expropriere intr'un oral in on -ce punct al
orasului undo nevoia asignriirei uneia din conditiile de mai sus
ar core aceasta.

www.dacoromanica.ro

Asupra acestor chestiuni se poate consulta : Gesetx betreffrnd die Ablegung and Veraenderung von Strassen und Plaetzen

vn Staedten and laendlichen OrtschaftenD din 2 Julie 1875.

Se mai poate consulta Lex Adikes>> peqtru orasnl Frankfurt
pe Main.

Ca mtisuri administrative ale legei, propunem a se imparti 72. Regimul

constructiunilor
aplicarea planului in doua marl. diviziuni si anume : o divi- supuse retrageziune care cuprinde lucrarile ce trebuesc executate, fie dupi rei.
vointa administratiei, fie dupa vointa proprietarului, si a doua
diviziune care cuprinde Inerarile ce vor trebui executate de
comunti dupa, un program bine determinat grin lege.
In prima diviziune vom cuprinde luerarile de alinieri. de
rectifictiri sau largiri en eel mutt 4 metri ale strazilor existente
recunosente de comuna. Asupra acestor strazi va trebui sa
planeze servitutea de aliniere adich,' comuna sti nu fie obligata
a autoriza In constructiile existente fora a fi amenintata de a pkiti

daune dealt reparafii de intretinere si salubritate, iar nici de

cum de transformare, card construct-in este supusti retragerei.
Servitutea
Acest sistem introdus din Franta si In noi, nu a fost tot- de73.
aliniere.
deauna aplicat en succes In noi, de oarece deseori Curtea de
Casatie a impus comunei liberarea antorizatiei on plata de desptigubiri. Totusi sistemul trebue sa se aplice, $i luta cti si in
Elvetia s'a introdus, caci in noul regulament din 1911 pentru
extensiunca orasului Lausanne, regulament Meld pe baza legei
asupra politiei constructiimilor si locuintelor din 12 Mai 1898,
In art. 50 se prevede :
<Cand o constructie sau o parte din constructie aflatti in
oafara sau inapoia alinierci urmeaza sa se darame, reconstructia
ei, clack' va aVea loc, se va face pe aliniere. Plink' In dtiramarea lor, constructiile vechi care nu corespund cu alinierea
pot sa fie intretimite sau reparate, Ins nu suprainaltate sau
marite, nici transformate, afarti de exceptiuni lasate la apre-

cierea municipalitatei. Punerea lor pe aliniere nu poate fi

cernta deck In reconstructia lor.
0 indemniratie nil poate fi acorciatd (lard dard7narea cr
Post could proprietarulni cle autoritatea comunald, afard
dacd area ddran2are vn este pretinsd din eau s:a amenintdrei
feu eciclerea ei sau din can.:a rexultatalui unni incendin.
In caz de trecere in domeniul public, terenul achizitionat

www.dacoromanica.ro

use. va plati urtniind taxarea expertilor, conform cu legea

estimArilor juridice.

74. Fixarea

Comma va phiti numai terenul ce va &idea pentru stradii,

din timp a preturilor de ex- dupa un tarif de preturi fixat prin lege. Cu alto cuvinte se
propriere a te- fixeazg de acum preturile pentru terenul ce va crulea pe
renurilor.

asemenea strazi, indiferent de timpul cand va, fi- dat strazei,

ramAniind ca comuna sA verse de indatg, la liberarea terenului,
costul acelui teren.

Acest principitt se preconizeaza Si in Era*.

In Franta pentru reconstruirea oraplor distruse s'a format
un puternic curent in scopul sistematizarei acelor orase, si
printre alte mijloace propose pentru atingerea acestui scop
s'a propus i fixarea prealabila executiei lucrilrilor, a preturilor de expropieri, expropieri care sg se facil intr'un anurnit
termen (Comment reconstruire nos cit6s detruites par M. M.
Agache,, Auburtin et Redont 1915).
75. Programul
de exproprieri

si de lucrari.

In a doua diviziune vom cuprinde strilzile care se largesc

en mai milt .de patru metri, in scopul de creare de artere

marl de circulatie, strazile de desfundat si strrtzile not de
stritpuns fie cA, acele strAzi tree prin regiuni construite sari nu.

Este evident a, pentru lucrArile ce cad in diviziunea doua,

avitnd In vedere starca gi intinderea, Capitalei, a oraselor
noastre, nici mijloacele financiare, nici ccle technice, nu vor
permite ca ele sa fie executate intr'un timp scurt i pe toatg,
suprafaca cornunei de data. De altfel nici nevoile orasului nu
vor cere aceasta. Aceste luceari vor trebui sti fie executate
dupa

un program.

In stabilirea acestui program trebuesc avute in vedere, in

ordinea expusg, urmiltoarele motive : a) salubritate; b) circulatie; c) chestiunile economice;
estetica.
Programul nu trebue sa urmgreaset numai chestiunea exproprierilor preva'zute in planul de sistematizare dar si inzertiata
for fntrebuintare, deci prevederea terenurilor expropriate cu
torte lucritrile edilitare cerute de intrebuintarea prevazutii in

plan. Prin urmare program de exproprieri, cu program de

lucrari edilitare, cu program financiar.
Este drept ca dapti planul de sistematizare parte din acest
ticulare pentru program s'ar putea executa si prin soeietliti de constructiuni
realizarea pro- sub controlul on en ajutorul Administratiei Coinunale, acolo
gramului.
76. Utilizarea
societAtilor par-

undo s'ar putea intrevede

,Si

oarecare profit, cum ar fi de

www.dacoromanica.ro

exemplu la aplicarea planului pentru extinderca orasului pc

cartiere.
InSa deschiderile de artere importante in regiunile construite

au costat totdeauna si pretutindeni mai mutt decrt s'a putut

incasa in urmiti din vcinzarea terenurilor nimase, chiar dacit
s'a Meat uz de sistemul expioprierilor pe zone. Ace laS lucre
se poate spine si de hien-oil can hard in grupa rectificarei,
irrgirei on alinierei stradelor existente. i atunci, in mod
necesar, pentru aceste ultime,grupe de luct.riri trebucsc facute
prograine de sacrificii financiare.

Programul va trebui sectionat pe perioade de ani in ce

priveste grupa cxtinderei orasului sistematizat pe cartiere ori.
a deschiderei de artere importante pentru inlesnirea circulatiei
prin cartierele construite. La grupa rectificarilor on lrrgirilor
stradelor existente nit este nevoc cleat de stabilirea principiilor do uruiat, aceste lucrari depinzand de reconstruotia
vechilor cladiri particulare.
Acest program ins (care se va apnea in conformitate cu
dispozitiunile prevazute in legea infitntarot pi extinderei comunelor cc preconiziim) pentru a se putea, executa va trebui ca.
legea siti prevada anumite norme de executie printre care conoideram ca eficace unurtoarele:
Pentru strdz,ile care se leirgesc sit se fixeze tot de amp 77. Termen o.
bligatoriu de expretul terenului prin lege (acolo undo nu intervin expropnen propriere.
totale) iar terenul se va liberr In recon-structie, permiteindu-se
i reparatiunile radicale la clrdirile elite din linie.

Pentru strcizile noi de strdpuns sau de deschis legea nu

trebue sri prevada" in general termen obligatoriu pentru comunii,

adica termer), care odatr, trecut da dreptul la desprgubiri

particularilor interesati. Totusi stint anume cazuri and un
asemenea termen trebue prevazut pentru ea, legea sr fie
dreaptii. Asemenea termen de exemplu trebue previizut pentru

propriekitile care cad fie integral in zona exproprierei, fie

In asa fel ca portionea ce rarnane dupd expropriere nu mai
PSI(' CW2Stillibilli. In cantonal Zurich termenul este de 5 ani

dela decretarea planului de aliniere. La noi, avrndu-se iii

vedere ea orasul are mai putine resurse, at are nevoi mutt
mai marl si mai imperioase deat orasele elvetiene, credem cfi
un asemenea termen trebue sr fie mai mare, de exemplu 10
ani. In aceastr privint4i este bine sr, se consulte art. 29 din

www.dacoromanica.ro

Baugesetz fuer Ortselutflen mit stardtischen Verhaeltnissenv(din 23 April 1893, pentru orasele Zurich si Winterthur).

Pentru orasul Lausanne legea prevede un termen de 20

ani, insa admite exceptiuni pentru imobilele supuse la expropriere totals, in care caz comuna poate sal fie obligatii si la
exproprieri imediate dupa adoptarea. planulni.
Va s zica pentru luerarile de a doua categoric vor trebui

facute programuri pe 5 on 10 ani, sail chiar 20 :mi. dupa

termenul obligatoriu de executie fixat grin lege. Ne intrebam
acum : ce prineipii sal, se urniareascal la aleatuirea programului?
Numai In proprietatile supuse total exproprierei sau aproape
gramului de lu- total ar trebui sal se aplice termenul fixat. Cu sisteinul finan78. Norme la
alcatuirea procrari.

ciar, ce vom arata mai jos, pentru asemenea proprietati nn

program de 10 ani ar fi suficient, avandutse in vedere provettil ce propunem acum.
Pentru proprietatile farce termen de expropriere cum or fi
cele care ar suferi exproprieri de mica importauta, programul

se va face asemenea pe perioade de eke 10 ani si deci

programul va fi compus din 6 perioade, adica .Ease sub-programuri, awi am spas ca contam ea acest plan sal se realizeze
in circa 60 ani. Cum se va, repartiza suprafata oraForini iii
aceste 6 sub-programuri? A supra acestni pullet important nevom oprl putin, fiindert se pot face nitrite propuneri. SA: se
inceapa cu cartierele mai des construite? Sa se ineespil en
acele neconstruite? Sit se formeze cartiere cu totul noi, lasandu-se cele vechi mai titrziu ? Sa se imparts orasul in zone
patrate sau zone in forma de coroane circulare si sal se i, eliteo zonal pe rand?
Nu propunem nici until din sisteme. Ele stint Area rigide,.
iar nevoile orasului stint variabile ea intensitate, si se pot

manifests de data in puncte diferite ale orasului. Tin asemenea 'program trebue sal se formeze bazat fiind mai intfti pc

nevoile circulatiei, apoi pe acelea de formari de noi cartiere

de locuinte sanatoase, si in urrna pe nevoile economise. ('a
alte cuvirite, suprafetele care se vor cuprinde intr'un program
de executie nu va trebui sal fie inglobate in aceiasi zonal, ele
vor putea fi si dispersate pe suprafata orasului. Inca un Incra
trebue observat: luerarea prevazuta in program trebue so fie
astfel caleulata ca asaneaparat in timpul programului ea sal poata
fi terminata fi sal des roadele eautate. Tin exempla : presu-

www.dacoromanica.ro

I .)

'milieu] di In prima perioada de 10 ani se prevede deschiderea

a cateva artere de circulatie si pit* necesare; in aceeasi
perioadri se mai prevede regularea linor cartiere de locuinte
oftine, precum si a unui pare, amenajarea unui depozit alimentar. Ei bine, programul trebue astfel cumpanit, ca la terminarea celor 10 ani hicrarile sa, poatii fi complet terminate,
iar ele sit cuprindil, un astfel de spatin, ea scopul urniiirit sa
fie in intregime atins.
Ca mijloace technico-administrative care sa asigure reusita

79.

Obligati-

vitatea proectaorasnl rei planurilor de

plannlni mai avem douIl propuneri de Meat pentru

Bucuresti: orastil Bucnresti sA fie obligat prin lege sa faca extindere la comunele sub-urplanurile de extindere si construirc si pentru comunele sub- bane.
urbane vecine, si sa se prevada prin lege penalititti mai severe
contravenientilor.

Sc stie ca planurile de sistematizare eer personal competent pentru alcatuirea lor, si o comuna sub - urban: nu poate

avea un astfel de personal. Pe de alai parte Capita la este

aproape tot asa de interesata ea si camutta vecia, ea in
marginea ei sA se constitue aglomeratii higienice si ordonate.
si are mai mult sau mai puffin mijloacele technice, data nu
si ode financiare de proectare, In indernanA. Dc aceea este
bine ea tot prin lege Capita la sa IAA dreptul a proectA planurile de sistematizare a acestor coinune sub-urbane litnitrofe
de comun acord cu autoritAtile interesate. Cheltuelile necesitate de aceste luerAri ar trebui suportate atat de comunele
sub-urbane respective cAt si de Capita Hi, judet si stat, aceste
lucrari fiind de comun interes.
80. SIndicali-Propunerea nu este firrA exemple. Neeesitatea unor astfel zarea
comune-

(le planuri de ansamblu a fost asa de mult simtitii chiar in lor pentru plageneral de
capitalele magi occidentale, unde se stie en cab: ordine se nul
sistematizare.
desvoltii pAnii si orasele mici, in cAt, de exemplu, in Berlin,

Budapesta, Viena, Londra, Paris, etc., s'au luat mAsuri de a

se face planul de sistematizare pentru regiuni intinse afara
din oral, cuprinzand ei comunele Inconjuratoare. La Berlin,
s'a format cunoscutul G-ross-Berl in zitve ckverbandD care are
calitatea de a studio problemele si impune solutinnile de
interes general ale orasulni Berlin si oraselor vecine, probleme
de ordin sanitar, de circulatie on esteticii, in vederea evitiirei
unor cheltueli prea marl viitoare.
www.dacoromanica.ro

In legea de onganizare a comunelor urbane S'art prevazut

masuri de fiat in cc priveste contraventiile la constnuctii on
deschideri de strazi.
Se pare Insa ca atilt legea. cat si mijloacele de aplicare a
ci nu stint suficiente, de vreme ce rezultatele sent departe de
a fi satisfacatoare.
Numai shnplele atnenzi on tare duble nn vor stavili contraventiile. Supravegherea oprirei luerarilor ntt poate fi continua. Numai clesfiintarea imediata a Inerarilor exeentate prin
aceasta sanetinne va
contraventie va fi masura salutara,
trcbui mat bine preeizata prin lege, care va indica, si mijloacele legale mai practice in scopul deshintiirei luerarilor executate prin contraventie.
Actnalmente luerarile execntate prin contraventie nu se pot
desfiinta cleat prin sentinth judecatoreasea i tocmai aceste

81.1thanarea
contraventiilor

forme, care cer un important timp, fac ca papa la obtinereaunei

sentinte, care de cele mai multe on se reduce la o amenda

usoara, constructia sa, fie gata si in fate faptului indeplinit
clementa sa intervie mai en vigoare.
In Regulamentul Organic (peg. 516) sectia II, se prevede
In art. 7 pedepse i pentru lucratorii care execute case prin
contraventie : < sa nu se inceapa Med a fi de fate iarasi co4misartil dimpreuna cu architectonul ea ineredintandu-se ca
stapanul zidirei a urmat Intoemai sa-i dea la Willa tut inscris
'xspre a-si putea savarsi zidirea sa, iar impotrivrt urmand
Inumai se va osandi stapanul casei dupe pravila, dar i zidarii
si dulgherii cari vor indrazni a luena fara a se pazi deplin
<<toate aceste formalitati se vor pedepsi.>
Pentruca contraventiile sa se starpeasca se recomanda o mare
simplificare in formelc de aplicare a pedepselor.

G. Mitisurile linanciare.
Acum sa treeem la mcisarile finaneiare care trebueseasemenea

prevazute prin lege. Ele trebue sa fie de doua categorii si

:plume masuri pentru crearea de venituri noi si masuri pentru

micsorarea cheltuelelor cari apasii actualmente bugetul comunei.

Pentru crearea de venituri noi, in scopul aplicitrei plannlui

do sistematizare a orasului, pe langa veniturile prevazute in
www.dacoromanica.ro

<legea Cassel lucrarilor orasului Buctiresti) opinAm ca sit se

introducA in lege di alte mAsuri si sumac :
82. Taxe pe
sa se institue taxe proportionate cu veniturile proprietarilor I ungimea
fatai in special cu lungimea fatadelor si lArgimea strAzilOr cc li- delor.

mitcaza proprietatea, in stop de a se acoperi cheltuelile cu

luerarile edilitare ale strAzilor.

srl, se pile taxe mai marl pc locurile virane dope strazile

prevazute cu lucrAri edilitare suficiente pentru exploatarea in
conditiuni higenice a unci constructii.
SA se ridice de catrc comunA o parte din plusvaluta 83. Perceperea
de catre comuIntnror terennritor ruprinse in ora$, plusvaluta, constatatti nA a plusvalu-

din 5 in 5 ani, on din 10 in 10 ani, de o comisinne aleask

conform legei.

tei creatA de lucrAri.

Se intelege cii humai plusvaluta nemeritatA, nemuncitii se

VA taxa. Principinl este aplicat mai de ;milt fn orasele Ger-

maniei, prin o ridicare de taxe In momentul vanzarei until

imobil, taxe cc repiezentau un procent din diferenta valorei
plAtite pentru imobil fatA de cea realizata in vindore. Procentiil creste cAnd diferenta creste.
84. Sistemul
Sistemul ridicarei de taxe periodice asupra plusvalutei taxelor
periodi-

as prezentat multe dificultAti, mai ales din punctul do vedere

al politicci de urnat pentru iumnitirea locuintelor eftine, si

ce pe plusvaluta_
(german).

(le aceia s'a adoptat, mai intAi de orasul Frankfurt ye gain

procedeul :want mai sus (1904) si care repode s'a raspAndit
si la alte orase ale Germaniei.
Cresterile de valori mici (de exemplu en 3-20V0) nn suet
supuse la taxe. In orice efIZ taxele asupra plusvalutei variaza
dela 5% si crest chiar pane In 2'00/ din plusvalutA.
exemplu 20% asupra plusvalutei se percepc sand aces pins
valuta ajunge in

1(30 0/0

valoarea anterioarA. Scopul acestor

taxe fiind sA, infrAneze si speculatia terenurilor virane, in uncle

cazuri procentul de plata asupra plusvalutei variazil cu timpul

en at un proprietar a poseclat proprietatea, pe care o vinde.

85. Taxe de
SA se institue taxe pentru consultarea plannlui cadastral consultare
a placomunal, care va avea si etizierele fiecArei proprietati.
n u rilor comunei..
Aceste masuri ce propune necensitg, facerea eaclaitrului
in regulg, al orasului si tinerea lni in regulti. Prin urmare
necesitA o cheltuiala initialA de circa 1 milion lei, si chelueli
anuale
care vor fi cu prisosintA acoperite de venitnrile po

care aceastA lucrare le-ar educe pentru tinerea planurilor la

www.dacoromanica.ro

zi. Pe de alts parte va trebui ca probabil toate tranzactiile

cc se fac asupra proprietatilor pin tribunal' se poarte vita
Servicittlui Cadastrului Orasului, pentru a fi valabile.
86. I ncasarea
Vont tine seamy asemenea ca in Capitals stint atatea contaxelor dela constructii
ridicatc prin contraventie sau plusuri de constructii
.traventii.
pentru care nu s'a platit taxe, in ettt, cu ocazia facerei eadastrului aceste se vor descoperi, iar costal cadastrului se V:1
acoperi munai din incasarea acestor taxe ramasc neincasate
pc atatea ani in villa., dgca de nu s'au prescris.
87. Plusvaluta
Sti se ridice din comuna o parte din plusvaluta cc is nat;;proprietatilor in
Statele-Unite.

tere prin executia unor anumite luerari de care comuna (parcuri,

strade, edificii etc.,) plusvaluta ce sc va aplica nu numai

proprietatilor ce se vor expropria partial cu ocazia exeputioi

celor ce vor profits de acele lucrari.
acelor luerari, ci
In aceasta, privinta dam ea relatie cute -va intrebai ce &int
in seria de chestionare primite de Primarie pain Ministerul de
terne (1915) din partea legatiei Statelor Unite :
< In cazul card se impun taxc speciale asupra proprietatilor
< a ca'ror valoare s'a nitwit din cauza execittiei parcului, ame7
edificiului, etc., care sunt proprietatile asupra etirora
se aplica acele taxe ?
cAcelea care stint vecine eu luerarea ?
<<Acelora care sunt in apropriere, dar mai cleparte de primele ?
<(Dack" este vorba sa se pung, taxe asupra proprietiitilor vecine

cum Sc hotilr4te care din ele an de pliitit taxe, .si care nu ?

((La ce distanta de lucrare trebuic sit se gaseasea proprie< tatile pentru a fi scutite de taxe?

Pc

cc baza, stint stabilite itnpunerile ?

<Pc lungimea fatadei ?
<Pe suprafata?
Pe avantajiile obtinutc?
<Pc combinarea unora din metodele mai sus mentionate ?,>
In legile streine stint diferite sisteme de a se tine soco-

teala de acestc plus-valute. In Anglia si Elvetia ele sc ridica

intr'un procent oareeare intr'un anumit termen. In Germania
se plateF,tte luerarile edilitare <i se da gratuit tin anumit procent de teren pentru stride si piete. (Frankfurt pe Main).
La not s'a previtzut in legea de expropriere sa se Oita
compt, Oita In compensatie, de plus-valuta reala. Nu se indica.
Mkt' modul de calcul al ei,

www.dacoromanica.ro

88. VanzAri de
Alta masara este WA se prevada viinzari de terenuri par- terenuri
comacelate de catre comuna pentru o anumith soma anuala, pentru nale.
ea, pe Maga venital ce s'ar obtine, sti se ajute si realizarea
planului pc o mai mare scary, Prin legea Cassel Lucrarilor
se previld eumptirari de terenuri dar pentru some prep, miei,
iar vanzarea lot, nu este precizata St nici prevazata, eaci legea
nu vorbeste do loc de cheltueli necesitate de parcelarea unor

.asemeneit terenuri.
89. Ajutorarea
In fine, o inasura de con mai mare importanta financiara Capitalei.
este ea fie statul direct, on prin contributia tuturor colorlake comune ale Tarei sii ajute Capitala pentru ridicarea ei
din starea de azi. Contributia poate fi Menai: sau prin o suing
fixata anual pentru un anumit scup sau en sume globale ea

aceasta destinatie precisa.

In altimii einei ani s'au facia foarte inulte expropricri sub

un regim financiar defavorabil Capitalei. 0 buns parte din sumole datorite s'au platit din imprtunuturile facute. Totusi o rota
itnportanta de plata mai apasa. fit acum bugetul Casei Luerarilor
Orasului, si suma ereste pe fiec'arc zi, din cauza diferitelor
exproprieri cc mai ales stint impose prin justitie conumei. Asa la
1 Mai 1915 coin ulna mai avea de platit mai blue de 4.400.000 lei

pentru exproprieri. Snmii definitiv stability si in care se mai

adaoga Inca eel putin 4.500.000 lei sumo ce urina a fi fixate

prin arbitrii. Deei de plata ccl putin 9 milioane lei. La 1

Ianuarie 1916 suma o gasirn urcata cu Inca eel putin 700.000
lei, deci total tin minimum 9.700.000 lei do plata.
Principiile financiare si administrative prevazute in legea
(' assei Lucriirilor rat:01111i vor trebui introduse si coordonate

in acee* lege generala preconizata mai sus, adica in o lege

pentru intemeierea, construirea, dezvoltarea si sistematizarea
comunelor. Touts'. insistam in deosebi asupra nevoiei on statul
sa ajute Capitala Romilniei Mari financiarmente. ('a sa, inve-

deram aceasta nevoie vom arata ea in 1P15 si 1916, din 20

milioane lei venit tumid count cbeltuia aproape 8.300.000 lei
pentru amortizarea impruniuturilor trecute. Ei bine, cited

jumatate din venituri stint intrebuiutate pentru plata datoriilor

nu se poatn int:evede mare progres nici in an individ, necum In
tin oras. Trebue dar ridicata aceasta povara a bugetului.
In ttrma razboiului national sitnatia financiara a Capitalei
s'a inrautatit simtitor, asa ea de fapt A dininistratia Con-mnia

www.dacoromanica.ro

nisi nu tnai poate functions Fiira ajutorul financiar 81 statului.

Orasul Bucuresti singur a avnt pagube de peste 300 milioane
lei in acest rasbohr; iar bugetul cornunei, din acest an, prey
Modest nu se poate lncheia de ciIt eit un deficit de circa 60.
ilioane lei.
0 solutie potrivita ar fi ea statul, ea despAgubire eel ptnin
pentru daunele suferite dc orasul Bucuresti din mum rilzboiului, s i is in sareina lui toate thrtoriile veehi si not aleco in (mei.

www.dacoromanica.ro

IV.

MASUR1 DE TRANZIplE

pentrn nplicaren nnei sistematizAri in Capitabi.

Pima: In elaborarea .i promulgarea diferitelor legi, prevrzute

in capitolul III, care sr, prevadrt modul de aplicare "al Pianului. de sistematizare, s'ar putea lua chiar de- acum uncle
inrsuri in scopul usurilrei aplicarei planului de cadre comuna

90. Imposibilitatea unei sistematizari c u

dispozitiile actuate.

-Farr en finantele comunei sa fie periclitate.

Comma a freut experientr si a putut trage concluzia ea

cu legilc $i regulamentele de acum si in situatia financiara in
care se, afla ii este imposibilil o realizare a 'sistematizgrei
orasului.

Planurile ce comuna aver sr execute erau prea costisitoare

in adevrtr, ins a, cit toata economia ce se s'a avut in vedere

la proectarea noului plan, sr nu se creadr, 'ca cu acest nou

plan comuna va putea scapa de mari sacrificii banesti: Proectul
vechi dinaintea anului 1914, cuprindea numai 18/0 din guprafata
orasului i deci, ceea ce s'a ameliorat ca intensitate la expro-

prieri, s'a inrrtutrtit prin extinderea zonei de sistematizat, 'care

neaparat trebuia sa euprindr intreaga Capitalr.
Pastrandu -se dar sistemul de aplicare vechi, inconvementele fi-

nanelare nu pot dlsparea In o .masura prod mare. .Aceste inconveniente se pot lush reduce sensibil data, odath cu aprobarea acestui proect se aproba si tin alt proeeden de efit ccl
astazi in vigoare, procedeu de urmat in ce privet-;;to mai ales
liberarea autorizatiunilor de constructie.
Procedeul ce preconiziim mai jos mai are si un avantagiu 91. Regimul
de tranzi tie al
estetic. Va feri ea, orasul sa devina o eclectic de ruin, care autorizatiilor de
ar da un aspect deplorabil Capitalei. Prin procedeul ce se constructie.
propane, din contra* se va da o mate libertate intretinerci in
www.dacoromanica.ro

butte conditittni a construetiilor care nu impiedica mutt dezvoltarea orasultti.

De pilda, in aplicarea liniilor rosii pline prevazitte in plan

propunem sh se adopte, en oareeare adaosuri, un proccdett
care a fost aplicat plina nem 'tenth] anumite artere (de exempla
eaten Victoriei) dar care era drept sh fie intrebuintat atunci
pentru toate straciele Capita lei, si anume :
1. Linia rosie pliva decretata se va splice totdeanna si in

mod obligator: la desfundilri de strade, la terenuri virane, la

reconstretirea cladirilor existente (in acest eaz cotanna neavand
a plata dealt valoarea terenulni) precum si la transformarea
construetiilor existente (adica attatei sand este vorba. de 0
reparatie radicals insenmata).
La, transforrnarile constructiilor existente aplicarea Va fi
lush, :obligatorie mutt'. And stele constrnctii ce se :transforms
erati .sttpuse.retragerei si dupe vechile plantiri deeretafe, sun
elite in trotuartd strlizei existente (an descbisa) in nstfel cle

conditii ca lash din trotnar o parte eireulabila mai mica deck

1 metra Ihtime.
In Lausanne insa nu se admit reptiratii tie transformAri la
imobilele sttpuse. retragerei on esirel la alinietc, >zi comuna
nu este pasibila sh plateasch daune pentru refuz de autorizatie.
Legea conairtalh romatirt In vigoare (sea din 1894) precede ca
sh nu se Ilea autorizatie de reparatii radicate la constructiile
elite din liliniere. Justitia lash, dttph cum am aralat, condamah,
comma ta plgtesch daune.
Prin Incrari do transformarea unei constructii se von intolege reparatinnile ale caror cost vor trece 30 /4 din valoarea constructiei existente.
Evaluarea reparatiunilor Monte in scopul de a detertnina
dach este chestinnea de transfortaare a constructitmei ori annual
de reparatii radicale obisanite :sin se face nnmai de Primar
prin. Directia Lucrltrilor Technice a Prinnirlei.
92. Cazuri de
In cazuE oil. Primhria, do ph principlul de- mai sus, ar tirtilA
exproprieri.
sri exproprieze imobiltil pentru care se cere autorizatie de transformare fiind-ca nu li so poate atitOriza reparatii radicals,

dupti experienta heath de Primarie, a rezultat eh solutia cOa

mai ration:11g va fi asses ea sa se plateasca: terentil, valoarea
eonstruetiei do pe tereatil ce se expropriazh. prectint si costal
itterlirei tatei notti fatade pe linia deeretatit. Desigur eh se vor
www.dacoromanica.ro

prezentil uneori cazuri cu constractiuni din care nu ar mai

ramfute o clralire utilizabilA iii acelas mod ca mai indinte dac

:ar

darrima partea sit pusiiretragerei prin plaint' *deCretat, pArra,"

la 'noun aliniere si pentru aceste cazuri va trebui sa se.p1Ateascii toata contsructia cu conditia expresii ea terehul cerut
;
pentru strada sl'se libereze de urgenta.
2. Artercle noui de -Atritpuns trase de asemenea ett linii 93. Artere not
de strapuns.
Vine pe plan se vor executil. dupe program in care stop se
vor prevede fondurile necesare din tun!). In aceastri iirivintrt
va fi neeesarii, Si o lege specialA,' de care s'a vbrbit La eapi-tolul II. Aeest fel do lucrari pima, In facerea iegei si programului, Primiiria le va face ntimai cAnd vsi fi constrAnsrr.
3. Se vor acorrh autorizatii de reparatii radicale in con structiile care sunt j)e alitdeiert actualii a stradiei, deli neck la-diri ar fi supuse retragerei. prin planul non decretat. Se vor
permite in astfel de constructiuni char transformari ale eonstructiunei intrucat comuna nu are la indernitua mijlocul de
.a opi reparatiunile de once fel si nici nu tirmirreste it lArgi
sti ada imediat.

Adaosurilo In constructiile existente de eel putin o incapere

,(nit se va soeoti ca. atare closete, bai, chmar4) se vor socoti
.ca transfortnari primal drieri necesitatea for se ifnpune fatil de
starea existentA a construetiei.
Data acele adaosuri vor servi la o mg.rire a fdiidului exnloatabil si ea sa serveasert de not locuinte, ele vor trebui sii
constittre un corp en total separat de eel existent salmis retragerei.

Constatarile se vor face asernenea de agentii speciali ai Directiei Technice a Primilriei.

4. Reparatii radicale ce nu Comporta o transformare a chi,-

direi se vor putea acorda si In clildiril csite din alinierea

existentii a stradei dach intre bordura trotuaruliti litnifrof ski
.eladire este o distantil circulabilA pentru pietoni mai mare
ca. 1 metru.
5. Reparatiuni asa zise de salubritate este recomandabil sit
se acordc in once fel de constructiuni chair dacii acele constructiuni au caziere sae dacii sent supuse total exproprierei.
Va trebui Lusa bins speeificate reparatinnile care intro in
.eadrul reparatiunilor de salubritate.
lantern considera ea atare aducerea conductei do apa tii
.eanaltil pc proprietate si in interiorul constructiei ; aducerea
www.dacoromanica.ro

lnniinei electrice on en gaz in modal eel mai economic ; ill^

fiintarea on refacerea de closete higienice ; tencueli de fatade

(s

Kula 13T< 1/3 din suprafata totala; schimbarea invelitoarei

chiar totall; seoaterea
umezelei chiar prin sub-zidiri ; schinabare de pardoseli putrede ;
si a sarpantei adicit a capriorelei)

deschiderianiinchiderea unei usi on ferestre; etc. Va trebui

ins in mod obligatoriu, inainte de a se acorda astfel, de_ reparatii de salubritate cladirilor supuse integral exproprierei,
Na se fac eonstatari la fata locului neaparat de lin inginer
on arhitect al Primariei, in scop de a se eontrola daeiti reparatiunile de salubritate cerute sunt necesare, pentru a evita
ea sit se execute luerNri numni in vederea unei speculari ti
comunei.
94. Alinieri de

6. Tot in vederea unei ustirari a aplicarei proectului, si

data pe portimai
ales a eftenirei lui, ()pillar', ca pe viitor sit se alinieze
uni intregi de
strAzi, uncle se deodala strazi intregi, adieu, sit se declare de utilitate puexpropriaza numai teren.

blicit conform unui program, toate terenurile libere de con-

structii pe poriunea ce este a se incorpora la strada si sa

se ingobleze deodatil la strada :leek fI ii, data este posibil,
mutindu -se imprejmuirile chiar en echipe de luerritori ai co-

munei. Comuna va declara urgenta la. asemenea exproprieri

eici nu are de platit de cat terenul.
Cu acest procedeu comuna va plati terenul mult mai eftin
de cat Par plati asteptand pe fiecare proprietar sa'si mute
imprejmuirea and li convine.
Pe de altii parte, stradele, mai ales la periferie nude acuma
este Inca terenul eftin, se von alinia intr'nn timp mult mai
seurt, iar lneriirile de pavaj etc., se vor face mai lesne ne
mai fund nevoic ca actun sa se .refaciti Inefarile neincetat in
cauza ca alinierile se fac ,treptat in diferite punete ale aceleasi strade.
Acelas procedeu se va intrebuinta si pentru esirile in alinieri. Comuna va trebui iusa sa adopte nn principin fix de a
face avantaje de plata, adica de a admite plata in rate pentru
termene de 5 ani, in mod curent.
Fata de expunerea de motive de mai sus si avand in vedere
si legislatiile din alte taxi si rezultrittil ce ele all dat, dam mai
jos tin anteproect pentru legea care ar satisface nevoile unui 0110,.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro