din sumar
Cifrele care vorbesc
Constructori care vă așteaptă:
AEDIFICIA CARPAȚI SA
ERBAȘU SA
Al XV-lea Congres Național de Drumuri
și Poduri. Interviu cu
Valentin Anton - președinte
și Gheorghe Lucaci - vicepreședinte APDP
HIDROCONSTRUCȚIA SA și oamenii săi:
Creșterea portofoliului de lucrări noi
cu o valoare de peste 510 milioane lei
în primele 7 luni din 2018
IRIDEX GROUP PLASTIC: Structuri
din pământ armat cu fațadă din blocheți
și sistem din saltele celulare pentru
fundații cu tasare controlată
FREYROM: Dispozitive metalice
pentru acoperirea rosturilor
de dilatație la poduri
PORR CONSTRUCT:
Împreună construim inteligent
MACCAFERRI: Fațade cu panouri
prefabricate din beton - MacRes,
pentru sisteme de sprijin
din pământ armat
SBR SOLETANCHE BACHY:
Bazează-te pe noi! Build on us!
Inginerie geotehnică
BASF: Podul Roșu din Luxemburg -
conexiuni solide
Arhitectură fără limite… (XXV)
CONSITRANS: Consultanță, proiectare
și asistență tehnică în inginerie civilă,
cu precădere în domeniul transporturilor
FARESIN: Producător de cofraje
și echipamente pentru șantiere
STRUSOFT:
Condesign SRL proiectează eficient
Investițiile în infrastructura rutieră
între alb și negru. Interviu cu
Narcis Neaga, director general CNAIR 26 - 28
PREFBETON: Conferința internațională
Soluții Prefabricate din Beton -
4 octombrie 2018, Cluj-Napoca
TRACTOR PROIECT COMERȚ: Piese
de schimb și de uzură de la BAUER
Podurile: bolți și arce (XVI).
Arce din beton armat cu calea la mijloc 32 - 34
Personalități românești în construcții -
Andrei CARACOSTEA
Trofeul calității ARACO: Proiectare
tehnologică, confecționare, premontaj
și montaj structură metalică
la Cluj Business Center
SALT COM: Lucrări diverse de proiectare
și construcții montaj
ALUPROF: The Link - prototipul
biroului viitorului
URSA: Prima linie de producție
pentru vată minerală fulgi URSA
Convorbiri despre estetica structurală
cu mari ingineri contemporani. Interviu
cu prof. dr. ing. Anton Ionescu
Proiectarea zidăriilor de placare pentru
fațade cu alcătuire ventilată (II) 52 - 56, 58
ALMA CONSULTING: Arhitectură, inginerie
și servicii de consultanță tehnică
ROLIFT: De 15 ani la înălțime!
Utilizarea energiei regenerabile în
Sistemele Centralizate de Alimentare
cu Energie Termică – SACET (II)
REVISTA CONSTRUCȚIILOR: Abonați-vă
la newsletterul nostru pentru a fi la curent
cu noutăți din domeniul construcțiilor!
DRÄGER: Dräger X-plore® 6300 -
mască de protecție pentru întreaga față
ed!torial
C4
C2 Un proverb chinez spune
că: „o imagine valorează cât o
mie de cuvinte”.
Tot așa, în spatele unor
4, 5 cifre se află multe semnificații
care, descifrate, ne pot oferi
informații interesante.
Iată, de pildă, suntem
6, 7 informați că, în primul semes-
tru al acestui an, volumul
investițiilor în spații pentru
birouri, a depășit 400 de milioane euro, cu 18% mai mult
8, 9 față de primele 6 luni din 2017, iar pentru întregul an se
prevede depășirea a 1 miliard de euro. Care e, deci, con-
cluzia logică? Aceea că, dacă e nevoie de spații pentru
10 - 12 birouri înseamnă că „economia merge”. Și iată și ce ramuri
au „achiziționat” aceste spații - cele care au cele mai mari
13 creșteri: sectorul IT&C, urmat de sectorul energetic și cel
industrial.
În primele 6 luni din 2018 au fost finalizate și 330.000 mp
spații pentru depozitare moderne, necesare, evident, indus-
14, 15 triei și sectorului de retail, tocmai cele care contribuie cel
mai mult la creșterea pe care o înregistrează PIB-ul României,
una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
16, 17 Dacă ne referim la spațiile pentru birouri, sunt solicitări
în continuare iar dezvoltatorii au planuri ambițioase pentru
18, 19
2019-2020, perioadă pentru care și-au propus finalizarea a
20, 22, 24
peste 650.000 mp. Planuri care ar putea fi temperate de
lipsa acută a forței de muncă din construcții.
Un alt aspect, însă, de care dezvoltatorii și proiectanții
21
trebuie să țină seama în viitor și despre care s-a vorbit
destul de puțin sau chiar deloc până acum, este „abordat”
23
într-unul dintre articolele pe care le publicăm în acest număr
al revistei: Utilizarea energiei regenerabile în Sistemele
25
Centralizate de Alimentare cu Energie Termică.
Și iată despre ce este vorba: Legea 372/2005, republicată,
introduce restricții privind calitatea unor construcții noi, și
anume că după 1 ianuarie 2020 toate construcțiile noi din
România, indiferent de forma de proprietate sau de destinație
29 trebuie să fie NZEB, respectiv, clădiri cu consum de energie
din surse fosile aproape zero, deci consumul majoritar de
30, 31 energie din surse regenerabile.
Să vedem cum se vor înscrie dezvoltatorii și proiectanții
noilor clădiri în aceste restricții?!
Dar dacă în investițiile private (locuințe, birouri, spațiile
36, 37 pentru producție sau depozitare) lucrurile, iată, merg, în
cele din fonduri publice sau europene încă sunt mari pro-
bleme, probleme pe care actualii guvernanți nu reușesc să le
rezolve. Este vorba de licitații, exproprieri, acorduri de
38, 40 mediu ș.a. Iar după ce le rezolvă pe acestea apar altele, la
fel de „delicate”, precum lipsa forței de muncă sau calitatea
42, 43 slabă a unor lucrări.
Așa se face că, după ce în perioada 2007-2008 sectorul
44, 45 construcțiilor avea, la noi, o pondere de 11% din PIB, în
ultimii ani a scăzut la doar 4%.
46, 47 Am ajuns, iată, ca în construcția de autostrăzi, sector
vital pentru dezvoltarea în continuare a economiei, să se
lucreze, după cum demonstram într-un editorial anterior, cu
48 - 51 un ritm de doar 2-3 km pe an.
Cum s-ar putea rezolva toate aceste probleme și cum ar
fi posibil ca sectorul construcțiilor să-și recâștige locul său
important în economie au arătat, în numeroase rânduri,
57 organizațiile profesionale și patronale ce reunesc majori-
59 tatea societăților din această ramură, respectiv ARACO și
FPSC.
Rămâne, doar, ca Guvernul și Parlamentul să se „aplece”
60 - 65 asupra acestor propuneri și să treacă la transpunerea lor în
practică.
Până atunci… slabe speranțe de redresare!
66
Ionel Cristea
C3
 ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI DIN ROMÂNIA
Al XV-lea Congres Național de Drumuri și Poduri
Iași, 19-22 septembrie 2018
INTERVIU CU VALENTIN ANTON - președinte și GHEORGHE LUCACI - vicepreședinte APDP
Redacția: Pe site-ul Asociației sunt enumerate
toate obiectivele pe care vi le propuneți în activi-
tatea dumneavoastră. Care sunt, însă, după păre-
rea dumneavoastră, cele mai importante dintre
aceste obiective?
Asociația Profesională de Drumuri și Poduri:
Dintre obiectivele pe care și le-a propus Asociația
Profesională de Drumuri și Poduri din România, consi-
derăm că cele mai importante sunt:
• promovarea profesionalismului în domeniul
rutier, atât la nivelul formării profesionale a specia-
liștilor, pentru toate categoriile de calificare (muncitori,
maiștri, tehnicieni, ingineri), cât și la nivel de asimilare
și implementare a tehnologiilor performante de exe-
cuție a lucrărilor rutiere;
• stabilirea, menținerea și dezvoltarea unor relații
de colaborare cu principalele asociații profesio-
nale pe plan internațional (Asociația Mondială de
Drumuri - AIPCR, Federația Rutieră Internațională -
IRF), al căror membru suntem de foarte mulți ani;
• diseminarea informațiilor tehnice în rândul
membrilor noștri prin organizare de congrese, confe-
rințe, simpozioane și prin editarea lunară a revistei
„Drumuri, Poduri”.
Redacția: Sunteți una dintre cele mai vechi aso-
ciații profesionale care funcționează în România
postdecembristă, ceea ce dovedește tradiția Școlii
Românești de Drumuri și Poduri. Să ne referim,
mai pe larg, la acești 28 de ani de activitate, cu un
alt specific decât perioada anterioară. Care sunt, în
această perioadă, cele mai importante realizări ale
Asociației?
APDP: Dintre cele mai importante realizări ale
asociației noastre profesionale, fondată în actuala
formă în 1990, pot fi menționate:
• organizarea de manifestări științifice naționale,
unele dintre ele cu participare internațională, cu scopul
de diseminare și promovare a progresului tehnic în
rândurile membrilor săi;
• organizarea de cursuri de formare profesio-
nală, împreună cu facultățile de profil din centrele uni-
versitare din București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași
(cursuri postuniversitare pentru ingineri de drumuri,
școli de tehnicieni și maiștri de drumuri). Sprijinirea
activității facultăților de profil din țară a fost o preocu-
pare permanentă APDP;
4 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
• participarea membrilor APDP la constituirea bazei
de date tehnice rutiere pentru rețeaua de drumuri
naționale din România, în anii ‘90;
• participarea activă la acțiunile Asociației Mon-
diale de Drumuri prin implicarea în desfășurarea con-
greselor mondiale, elaborarea strategiilor de acțiune
ale acesteia, întocmirea rapoartelor tehnice naționale
pentru Congresele mondiale, participarea reprezen-
tanților României în comitetele tehnice etc. Trebuie
remarcat faptul că România, datorită implicării sale, a
avut reprezentant ales în Comitetul executiv al AIPCR
în perioada 2004 … 2016. De asemenea, România este
printre cele 43 de țări din lume care are Comitet
național alcătuit din membrii Consiliului Național al
APDP, ce o reprezintă în această asociație mondială;
• colaborarea cu ministerele de specialitate
(Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice) pe diverse aspecte
specifice, cum ar fi: comisii și comitete tehnice,
îmbunătățirea legislației achizițiilor publice, elaborarea
de reglementări tehnice etc.;
• colaborarea cu parteneri din domeniul infra-
structurii rutiere: Compania Națională de Adminis-
trare a Infrastructurii Rutiere, AGIR, organizații
patronale din domeniul rutier, Grupul Asociațiilor Profe-
sionale din Domeniul Construcțiilor (GAPDC) etc.;
• acordarea de premii anuale membrilor cu cele mai
bune performanțe în activitatea profesională.
Redacția: Pentru aceeași perioadă, ce puteți trece
la nerealizări?
APDP: La capitolul nerealizări, cu sublinierea sen-
sului acestui termen prin prisma propriilor exigențe,
s-ar putea reține:
• reducerea constantă, în ultimii ani, a numărului
membrilor, în prezent acesta fiind de 821 membri
individuali și 172 membri colectivi (la sfârșitul anului
2017);
• o oarecare reducere a interesului membrilor
pentru ceea ce se întâmplă în domeniul rutier de la noi
din țară;
• atestarea profesională a societăților cu activi-
tate în domeniul rutier, efectuată până acum 2-3 ani de
asociația noastră, în baza unui regulament propriu și a
unor structuri teritoriale bine definite (comisii de
atestare) s-a diminuat drastic, fiind aproape desființată
din cauza noii legislații;
• desființarea unor cursuri de formare profe-
sională (tehnicieni, maiștri), din cauza dispariției
cererii pieței forței de muncă;
• colaborare foarte greoaie cu parteneri din
industria construcțiilor rutiere.
 Redacția: Cum poate ajuta APDP societățile
românești, pentru a fi prezente pe șantiere și ca
antreprenori generali, nu doar ca subantreprize?
APDP: Apreciem că nu poate fi vorba de
favorizarea unor actori de pe piața construcțiilor
rutiere (în particular societăți românești), într-o
economie concurențială. Promovarea firmelor româ-
nești poate fi făcută prin selectarea la nivelul structuri-
lor de decizie din România, la toate nivelurile, a unor
oameni cu capacități profesionale adecvate, onești și
lipsiți de interese de altă natură decât cele specifice
funcției. APDP s-ar putea implica prin activități de con-
sultare, consiliere sau organizare de cursuri profesio-
nale de formare continuă.
Redacția: Ce părere aveți despre atenția pe care
o acordă Guvenul actual investițiilor în infrastruc-
tura rutieră, domeniu în care România stă destul de
prost în comparație cu alte țări din Europa? Asoci-
ația dumneavoastră poate avea un rol pozitiv în
îmbunătățirea situației în acest domeniu?
APDP: În domeniul investițiilor în infrastruc-
tura rutieră, România stă foarte prost. Regretabil
este faptul că programele concepute la nivel național
pentru construcția de autostrăzi, drumuri noi, reabi-
litări și modernizări de drumuri, mai bune sau mai rele,
mai complete sau mai incomplete, nu au fost duse la
bun sfârșit de multele guverne care s-au perindat la
conducerea țării. Nu este atribuția Asociației noastre în
stimularea și dezvoltarea investițiilor rutiere, dar apre-
ciem că o consultare pe această temă ar fi benefică.
Pe lângă investiții am dori să menționăm alte două
aspecte care ar trebui să facă obiectul de interes major
pentru decidenți, și anume:
• finanțarea la nivelul necesităților și efectuarea
corectă a întreținerii drumurilor, care, dacă nu se
fac corespunzător, au consecințe dezastruoase asupra
conservării patrimoniului național rutier, respectiv
asupra cheltuielilor de deplasare și, nu în ultimul rând,
asupra mediului înconjurător;
• reconsiderarea cercetării rutiere, care nu se
mai face decât în mod sporadic și neorganizat, prin
implicarea unor oameni pasionați, cu inițiative perso-
nale. Implicarea firmelor românești în fenomenul
cercetării le-ar putea crea avantaje în afirmarea pe
piața construcțiilor.
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Pe aceste teme ar trebui organizate dezbateri seri-
oase, cu participarea efectivă a celor interesați.
Redacția: Școala românească de Drumuri și
Poduri a fost, de-a lungul timpului, una remarca-
bilă, de pe băncile ei ieșind specialiști deosebiți.
Cum stăm în prezent din punct de vedere al specia-
liștilor în acest domeniu?
APDP: Din punct de vedere al specialiștilor în
domeniu, cele 4 universități care formează ingineri de
drumuri au programe de studii la toate nivelurile (li-
cență, master, doctorat), armonizate cu cele de pe plan
european. Inclusiv colaborările cu universități din
Europa și din alte țări ale lumii sunt bine dezvoltate,
existând condițiile unei formări profesionale la nivelul
exigențelor actuale. Din păcate, și din cauza „crizei”
investițiilor, interesul tinerilor pentru înscrierea la pro-
gramele de studiu din domeniul rutier (ca de altfel în
domeniul ingineriei civile în general) este foarte redus.
Această situație, coroborată cu cea din domeniul cer-
cetării, poate genera consecințe negative asupra acti-
vității din domeniul universitar.
Redacția: În general, breasla constructorilor din
România este destul de fărâmițată. Practic nu ați
reușit să vă uniți cu toții pentru a reprezenta o
„voce” comună și puternică în discuția cu Parla-
mentul și Guvernul pe problemele constructorilor.
În aceste condiții, surprinde, oarecum, faptul că în
domeniul dumneavoastră funcționează și Asociația
și Patronatul Drumarilor. Cum intenționați să acțio-
nați pentru a vă uni forțele și cu alte Asociații și
Patronate?
APDP: APDP din România este o asociație profe-
sională, cu statut și obiective bine definite. Este ade-
vărat că există mai multe structuri patronale, care însă
au alte obiective (Patronatul Român, Patronatul Dru-
marilor, Asociația Română a Antreprenorilor de Con-
strucții - ARACO etc.). Noi avem parteneriate și relații
cu unele dintre ele și am încercat să identificăm obiec-
tive de acțiune comune. Cu siguranță, o analiză a tuturor
acestor structuri ar putea conduce la o reconsiderare a
acestora. Dar cine să o facă? q
5
 HIDROCONSTRUCȚIA SA ȘI OAMENII SĂI
Creșterea portofoliului de lucrări noi cu o valoare
de peste 510 milioane lei în primele 7 luni din 2018
ing. Ștefan CONSTANTIN - HIDROCONSTRUCȚIA SA
Privind puțin în urmă, la anul 2017, constatăm
doar, din datele ARACO, că sectorul privat al con-
strucțiilor rezidențiale s-a mișcat cel mai bine.
Apartenența la Uniunea Europeană, combinată cu
tendința economică ascendentă din țările Europei de
Vest, flămândă după investiții în era post-recesiune,
au produs o creștere puternică în segmentul birouri –
locuințe – spații industriale: 70% creștere. O cifră
încurajatoare, ce pălește însă, prin contrast, cu
scăderea consistentă din sectorul construcțiilor
inginerești de infrastructură (drumuri, poduri,
autostrăzi) cu un minus de 22%, alături de sectorul
construcțiilor nerezidențiale (școli, spitale) cu o
scădere de 13%.
Vorbeam despre un consistent contrast între sec-
torul privat, care a înțeles că investițiile pe termen
lung oferă și profit pe termen lung, în contrapartidă
cu investițiile “de stat”, în care această abordare fie
nu există, fie nu se vrea să existe din motive ce nouă
ne depășesc înțelegerea.
Infrastructură energetică abandonată
6 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Experiența ne-a învățat că o criză economică de
proporții tinde să se manifeste simultan în mai multe
domenii de activitate. Construcțiile, însă, mai ales
cele cu valori mari, au un comportament atipic, din
cauza (sau poate datorită) unui “delay” investițional,
criza debutând mai târziu; repornirea motoarelor se
produce, de asemenea, cu o întârziere de 2-3 ani,
abia atunci când comportamentul investitorilor este
încurajat de o mai lungă perioadă de optimism
financiar.
Din păcate, însă, dacă în anul 2015 infrastructura
se așeza în jurul unui procentaj de 61% din valoarea
pieței de construcții, anii 2016 și 2017 au adus un
regres de 4%, iar în anul 2018 – conform datelor
preliminare puse la dispoziție de Ziarul Financiar – ne
îndreptăm hotărâți către un 50%, care nu ne face
cinste și ne arată doar cât suntem de “preocupați” de
activitatea investițională.
Mai există, însă, din fericire, încă un segment pu-
ternic potențat de UE: creșterea nivelului de trai al
populației țării, prin punerea la dis-
poziție a unor elemente minimale
existenței comunităților: asigurarea
acesului la apă potabilă, coroborat
cu gospodărirea apelor uzate și
deșeurilor, în condițiile constrânge-
rilor impuse de obiectivele dezvol-
tării durabile asumate.
HIDROCONSTRUCȚIA a câștigat
o experiență solidă în perioada de
aplicare a fondurilor europene post-
aderare din exercițiul financiar
2007-2013 pe programul POS
MEDIU (cu obiectivele specifice con-
stând în asigurarea serviciilor de ali-
mentare cu apă și canalizare și
dezvoltarea sistemelor durabile de
 Stație de epurare a apei Dănuțoni, județul Hunedoara, investiție încheiată
management al deșeurilor), experiență pe care o
aplică cu consecvență în noul exercițiu financiar ce a
debutat în 2014. Autoritățile locale, după un start
ezitant, grevat și de fazarea unor proiecte din
perioadă anterioară, au accelerat procedurile de
accesare a fondurilor Axei Prioritare 4 a Programului
Operațional Infrastructura Mare (Protecția mediului și
promovarea folosirii eficiente a resurselor), oferind
agenților economici specializați posibilitatea par-
ticipării la competiția adjudecării proiectelor.
În contextul actual, cu un efort deosebit al
tuturor compartimentelor HIDROCONSTRUCȚIA
implicate în activitatea de ofertare, la nivelul anului
2018, s-a ajuns la finele lunii iulie la un nivel al
portofoliului de proiecte câștigate în valoare de
peste 510 milioane lei.
Portofoliul pe care îl prezentăm aici este suma va-
lorilor a peste 25 de contracte noi atribuite firmei
noastre, corespunzătoare exercițiului financiar 2014
- 2020. Structural, valoarea menționată se împarte
în: proiecte edilitare pentru infrastructura de apă,
apă uzată și infrastructura de management al
deșeurilor cu valoarea de 395 milioane lei, diferența
de 115 milioane lei fiind dată de proiectele câștigate
pe segmentul de finanțare oferit de Planul Național
de Dezvoltare a Infrastructurii, alături de alte surse
cuprinzând lucrări din domeniul îmbunătățirilor fun-
ciare, irigații, reabilitări de infrastructură rutieră,
stabilizări versanți, regularizări de râuri, amenajări
torenți, reabilitări poduri și podețe, structuri
hidrotehnice diverse.
Această creștere a portofoliului de lucrări, valoric
și volumic, reprezintă o provocare pentru HIDRO-
CONSTRUCȚIA, în contextul unei contracții a pieței
de construcții din ultimii ani, contracție reprezentată
de plecarea unui număr de peste 220.000 de anga-
jați din sectorul construcțiilor în intervalul reprezen-
tat de ultimii 10 ani.
Societatea noastră, în condițiile în care și-a luat
angajamentul execuției unui volum mare de lucrări,
face toate demersurile necesare asigurării cu forță de
muncă pentru derularea în bune condițiuni a
proiectelor, chiar dacă această sarcină – în actualele
condiții ale pieței muncii – nu este o treabă tocmai
ușoară.
Oferind condiții bune de salarizare și muncă, apre-
ciem că numărul mediu de angajați ai Societății
urmează să se așeze din nou pe o pantă ascendentă.
Dacă s-ar întâmpla ca și statul român să aprecieze
importanța investițiilor și a asigurării locurilor de
muncă în construcții, e posibil să se întâmple chiar o
minune. Până atunci, însă, va trebui să ne batem în
continuare între noi pentru banii puși la dispoziție de
Uniunea Europeană și să încercăm, pe toate căile, să
convingem autoritățile locale că se poate ca românii
să se simtă mai bine în casele lor. q
 Dispozitive metalice pentru acoperirea
rosturilor de dilatație la poduri
Compania Freyssinet s-a remarcat de peste șapte decenii în domeniul lucrărilor de geniu civil,
aducându-și contribuția, printr-o serie de tehnologii inovatoare puse la punct de specialiștii compa-
niei. Soluțiile pe cale le implementează Freyssinet aduc avantaje considerabile în două domenii
majore: construcții noi și reparații.
Proiectele puse în practică de Freyssinet se desfășoară pe cinci continente, promovând compania
ca lider mondial în domeniile de specialitate legate de postcomprimare, metode de construcție,
structuri hobanate, reparații, echipamente structurale, consolidări structurale și mentenanță.
Totodată, Freyssinet este interesată de problematica dezvoltării sustenabile și a lansat o serie de
inițiative pentru a reduce impactul proiectelor sale asupra mediului și a-și consolida politica de res-
ponsabilitate socială.
Freyssinet a introdus și în România tehnologiile sale încă din 1993, iar din 1996 a activat prin
intermediul sucursalei sale Freyrom.

Freyrom și Freyssinet sunt impli-
cate în dezvoltarea echipamentelor
pentru poduri, instalarea și întreți-
nerea acestora de câteva zeci de
ani, dezvoltând tehnologii de spe-
cialitate și bazându-se pe o politică
de inovație.
În domeniul echipamentelor pen-
tru poduri, Freyssinet propune fur-
nizarea unor servicii complete:
• Proiectare de dispozitive pen-
tru rosturile de dilatație;
• Asistență pentru birourile de
proiectare;
• Fabricare de dispozitive pentru
rosturile de dilatație;
• Instalare cu echipe specializate.
Zeci de mii de metri de dispozi-
tive Freyssinet sunt instalate, în fie-
care an, în peste 80 de țări, oferind
durabilitate garantată și caracteris-
tici adecvate pentru orice condiții
de trafic și de climă.
Dispozitivele de acoperire a
rostu rilor tip Freyssinet au fost
agrementate pentru utilizare în
numeroase tări.
Caracteristicile rosturilor
Freyssinet
Dispozitivele pentru acoperirea
rosturilor sunt, fără îndoială, ele-
mentele cel mai intens solicitare
într-o structură de inginerie. Fiind
expert în gestionarea funcționali-
tăților și solicitărilor la care sunt
supuse dispozitivele pentru acope-
rirea rosturilor de dilatare, Freyssi-
net dezvoltă produse concepute să
răspundă condițiilor specifice de
amplasare, climă și de funcționare.
Soluțiile noastre integrează urmă-
toarele criterii:
• Colectarea apelor: un factor
determinant în proiectare;
• Contactul permanent cu roata
pentru confortul călătoriei și redu-
cerea zgomotului;
• Luarea în considerare a miș-
cărilor structurale datorate con-
tracției suprafeței, fluajului, variațiilor
de temperatură, deformării sub
sarcină, efectelor vântului, mișcări-
lor pământului etc.
• Adaptabilitatea la diverse
tipuri de structuri: beton, metal,
mixte;
• Dispozitive pentru zonele de
trotuar sau pentru trafic pietonal;
• Continuitatea suprafeței de
rulare sub diferite sarcini de trafic
(impact, oboseală etc.);
• Ușurința înlocuirii în con-
diții de menținere a traficului,
datorită modulelor de lungimi mici;
• Compatibilitate cu toți utili-
zatorii: pietoni, bicicliști etc.

TIPURI DE DISPOZITIVE
Dispozitivele de acoperire a ros-
turilor tip Freyssinet cuprind trei
grupe principale:
• Elemente din aliaje de alumi-
niu sau oțel laminat care asigură
rezistența dispozitivului. Module de
lungime mică pentru întreținere
ușoară, precum și pentru instalare
sub trafic;
• Sisteme de ancorare ce permit
conectarea dispozitivului de struc-
Dispozitive WP 700 și WP 960 – Podul Loures, Portugalia tura principală;
continuare în pagina 12 È

10 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

Æ urmare din pagina 10
• Elemente din elastomer pentru
etanșeitate. O secțiune continuă
din elastomer este inserată, de-a
lungul rostului, între elementele
metalice, astfel încât să prevină
intrarea corpurilor străine și să
colecteze apele de scurgere.
Recunoscute pentru durabilitate,
design simplu și robustețe, dispozi-
tivele de dilatare Freyssinet sunt
perfect adaptate diferitelor condiții.
Noi cerințe
privind durabilitatea
sistemelor de acoperire a rosturilor
În ultima vreme se pune pro-
blema folosirii unor elemente de
acoperire a rosturilor care să pre-
zinte o durată de viață mare și o
rezistență crescută la oboseală. De
asemenea, se cunoaște faptul că se
solicită, de către beneficiari, asigu-
rarea unor garanții pentru lucrări,
de cel puțin 10 ani sau chiar 20 de
ani. Modelele care întrunesc carac-
teristicile solicitate sunt cele meta-
lice, construite din oțel protejat
împotriva coroziunii și având o gar-
nitură din elastomer pentru etan-
șeitate.
Indiferent, însă, de tipul de rost
instalat, nu trebuie neglijată întreți-
nerea lucrărilor, atât a liniei de rost,
cât și a stratului de asfalt adiacent
rostului. Degradarea stratului de
uzură și, mai ales, formarea făga-
șelor duc la o mai rapidă degradare
a grinzii de fixare a rostului si a ele-
mentelor de rost propriu-zise, din
cauza impactului cu roțile autovehi-
culelor.
Dispozitive CIPEC WP
Design
Aparținând familiei dispozitivelor
tip pieptene, în consolă, acest mo-
del constă dintr-o pereche de ele-
mente individuale (piepteni) cu
dinți paraleli, fabricate la o lungime
de un metru și așezate față în față.
12
Pieptenii sunt fie debitați cu la-
ser dintr-o placă de oțel laminată,
fie turnați din aliaj de aluminiu.
O serie de perechi de elemente
instalate cap la cap acoperă linia
rostului. Elementele metalice sunt
ancorate la structura principală prin
dispozitive de fixare pentru contro-
lul tensiunii.
Deplasări: între 60 și 1.200 mm
Caracteristici specifice:
• Elementele WP sunt fabricate
la cerere și pot fi adaptate la di -
recția de deplasare a structurii prin-
cipale, perpendicular sau în bie;
• Au un design simplu, fiind, prin
urmare, deosebit de robuste;
• Elementele pieptene asigură
confort la utilizare și rulare fără
zgomot.
Colectarea apelor
La elementele WP de bază se
poate asocia un sistem pentru
colectarea apelor, constând fie
dintr-un jgheab montat pe toată
lungimea rostului, fie prin inserarea
unei garnituri din elastomer între
perechea de elemente metalice.
Dispozitive FREYSSIMOD LW
Design
Dispozitivul LW face parte din
familia rosturilor modulare și este
compus din profile speciale din oțel,
având garnituri din elastomer mon-
tate între ele. Capacitatea de depla-
sare este determinată de numărul
existent de profile.
Avem de a face cu trei modele:
• LW 80 - nu există profile inter-
mediare, prin urmare, nici grindă
suport (deplasări mici);
• LW model T - cu multiple grinzi
suport (deplasări medii);
• LW model L - cu grindă suport
monolită (deplasări mari).
Caracteristici specifice
• Etanșare perfectă, nu necesită
sistem de colectare a apelor;
• Instalare într-o singură bucată;
• Adecvat pentru poduri în curbă
sau care au deplasări oblice față de
axul drumului;
• Acceptă deplasări verticale și
de rotație ale structurii de bază;
• Durabilitate și cerințe minime
de întreținere.
Deplasări: Dispozitivele Freyssi-
mod sunt fabricate la cerere și pot
fi adaptate profilului transversal al
structurii de bază, pentru deplasări
cuprinse între 80 mm și 960 mm, în
funcție de model.
CONCLUZII
Deoarece traficul pe drumurile
naționale și autostrăzile din Româ-
nia este din ce în ce mai intens, iar
sarcinile pe osii din ce în ce mai
mari, constructorii de poduri,
pasaje, viaducte ar trebui să ia în
considerare utilizarea unor dispozi-
tive pentru rosturile de dilatație de
tipul celor prezentate. Chiar dacă
ele sunt sensibil mai scumpe față
de cele elastomerice folosite până
acum, au o mai bună comportare în
timp, ceea ce asigură o economie
pe termen lung. q
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 Împreună construim inteligent
PORR Construct SRL a fost înfiinţată în 2004, ca sucursală locală a Grupului PORR și își desfășoară activitatea pe întreg
teritoriul României. Sediul central se află la București, iar la Timișoara funcţionează o filială. Acest furnizor de servicii
complete, cu 400 de angajaţi, implementează pachetul complet de lucrări, de la proiectare la execuţie, acoperind între-
gul lanţ de creare a plusvalorii în construcţii. Așadar, portofoliul său cuprinde lucrări de drumuri, căi ferate, staţii de tra-
tare a apelor reziduale, depozite de deșeuri și canalizări pentru comunităţi mici, dar și aeroporturi, proiecte mari
rezidenţiale, spitale și complexe sportive.

Inovaţie și tradiţie De exemplu, un proiect executat de către PORR Construct

Fondată la Viena în 1869, PORR este una dintre cele mai mari
companii de construcţii din Austria și unul dintre principalii
jucători de pe piaţa construcţiilor din Europa. Compania de
construcţii împletește cei aproape 150 de ani de experienţă
cu concepte inovatoare. Capacitatea celor peste 19.000 de
PORRieni de a se identifica cu fiecare proiect în parte, orien-
tarea spre client și extinderea permanentă a cunoștinţelor de
specialitate fac din firma PORR un partener internaţional
valoros.
Soluţii personalizate pentru proiecte de construcţii complexe
Experţii firmei PORR dispun de o gamă largă de cunoștinţe
de specialitate, care le permit să își aducă contribuţia în
contextul unor concepte inovatoare. Acest lucru este
demonstrat și de numeroasele proiecte de referinţă din
România.
S.R.L. pentru Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri
Naţionale a constat în proiectarea și execuţia unei secţiuni de
16,3 km a autostrăzii A10 ce leagă orașele Sebeș și Turda,
care a fost deschisă traficului în iulie 2018. Pe lângă secţiu-
nea de autostradă, contractul de antrepriză generală a inclus
și construirea a două parcări pe autostradă, a unui centru de
întreţinere a drumurilor și a unui nod rutier. Proiectul a fost
finalizat în timp util și la un înalt nivel de calitate, prin efor-
tul comun al specialiștilor PORR din toate diviziile.
În plus, PORR a executat cu succes în România, printre altele,
lucrările de terasamente și cale ferată pe secţiunea Câmpina
- Predeal în lungime de 48 km, construcţia impresionantei
clădiri Orhideea Towers din București, reabilitarea zonei
costiere românești a Mării Negre la nord de orașul Constanţa,
precum și lucrările de extindere și modernizare de pe Aero-
portul Oradea. q
 Fațade cu panouri prefabricate din beton - MacRes,
pentru sisteme de sprijin din pământ armat
În anul 2018 se împlinesc 5 ani de la înființarea societății Maccaferri România SRL, ca reprezentanță națională
a companiei Officine Maccaferri. Firma “mamă” a luat ființă în anul 1879 ca un mic business de familie, ajungând
astăzi o referință tehnică în proiectarea și dezvoltarea de soluții pentru control erozional și structuri de
susținere, fiind prezentă în peste 140 de țări, cu mai mult de 30.000 de angajați.
Produsele și soluțiile companiei sunt bine cunoscute pe piața mondială, dar și pe cea locală, chiar dinainte de
înființarea reprezentanței Maccaferri din România, prin intermediul parteneriatelor cu societăți de profil, care au
implementat soluții de succes în multe și importante proiecte de infrastructură și de protecție a mediului.
Maccaferri este o referință pentru gama sa de produse din împletituri din sârmă de oțel dublu răsucită, având
ca principal exponent clasicul gabion, împreună cu produsele sale derivate: saltele de gabioane, gabioane sac,
gabioane Jumbo, gabioane Strong-Face, gabioane pre-umplute CubiRock și întreaga paletă de sistemele inte-
grate de Terramesh (T-System, T-Green, T-Mineral) etc.
Pe lângă structurile de sprijin clasice, care utilizează și combină în diferite modalități produsele din plasă de
sârmă dublu răsucită și geogrilele, compania Maccaferri a dezvoltat un sistem de sprijin din pământ armat
denumit MacRes, ce folosește elemente de fațadă panouri prefabricate din beton și benzi sintetice de armare.

MacRes este un sistem din pământ armat având para-
ment vertical din beton, care poate fi folosit atât ca zid de
sprijn clasic cât și ca aripă sau chiar culee de pod la structuri
rutiere, structuri feroviare, lucrări hidrotehnice sau de
inginerie civilă.
În România sistemul a fost utilizat, în principal, ca zid de
sprijin pentru susținerea terasamentelor, închiderea culeeilor
înecate și cu rol de aripă. În ultimii 3 ani acest sistem a fost
intens folosit la câteva proiecte importante, cum ar fi:
Autostrada A1 Lugoj – Deva, Autostrada A1 Timișoara - Lugoj,
Autostrada A10 Sebeș - Turda, Autostrada A3 București –
Ploiești etc.
Combinând cunoștințele geotehnice de inginerie struc-
turală și performanțele soluțiilor dezvoltate de-a lungul anilor
de Maccaferri, sistemul MacRes a fost dezvoltat să aducă o
serie de avantaje exclusive antreprenorilor și beneficiarilor:
• Costuri reduse față de sisteme similare existente pe
piață, traduse în eficiență economică totală a lucrării;
Fig. 1: Secțiune tip zid de sprijin din pământ armat MacRes
Fig. 2: Panou din beton 1,50 m x 1,50 m
• Rapiditate și simplitate la punerea în operă;
• Durabilitatea structurii și gradul mare de siguranță în
exploatare;
• Flexibilitatea structurii și capacitate ridicată de absorbție
la sarcini mari;
• Adaptabilitate în condiții limită de amplasament;
• Versatilitate pentru a se integra cu ușurință în diferite
contexte arhitecturale.
O bună parte din beneficiile soluției MacRes, față de alte sis-
teme de pământuri armate, este dat de faptul că armarea
masivului de pământ se realizează cu ajutorul benzilor sintetice
Paraweb, produse testate și certificate pentru performanțe dura-
bile de minimum 120 ani, în locul geogrilelor extrudate, împletite
sau sudate, ale căror costuri măresc valoarea investiției.
Așa cum se poate observa în figura 1, principalele com-
ponente ale sistemului sunt panourile prefabricate și armă-
tura sintetică. Alături de acestea, prezintă un mare grad de
importanță calitatea materialului de umplere și betonul de
egalizare din bază.
În continuare vom face o prezentare mai detaliată a
principalelor elemente ce compun soluția de sprijin MacRes,
pusă la dispoziție de câtre compania Maccaferri.
Panourile MacRes. În vederea adaptării la orice geome-
trie, Maccaferri produce o gamă largă de panouri având
dimensiuni și geometrii diverse. În general, panourile MacRes
se execută din beton clasa C35/45, iar în cazul zonelor sau
zidurilor foarte solicitate se încorporează în panouri elemente
din oțel cu rol de ranforsare.
Prin așezarea panourilor se obține un parament cu rosturi
verticale, capabile să absoarbă posibile deformații generate de
tasări ale fundației, suprasarcini din trafic, mișcări seismice etc.
O atenție deosebită se acordă modului de realizare a
conexiunii între benzile de armare și panourile de fațadă. Pen-
tru acest lucru se folosesc elementele de prindere circulare,
având diametrul de cca. 15 cm, executate din benzi de armă-
tură sintetică Paraweb. Acestea sunt încastrate pe jumătate în
panou, asigurând un transfer eficient al eforturilor din benzi
către elementele de fațadă. În funcție de necesitățile proiec-
tului, tipul și numărul de elemente
de prindere pe un panou poate
varia.
Armătura sintetică Paraweb.
Aceasta se execută din benzi
având miez din fibre de poliester
de înaltă rezistență, protejate
într-o teacă din polietilenă, de
asemenea, de înaltă rezistență
(fig. 3). Lățimea benzilor variază
între 45 mm și 90 mm iar rezis-
tența lor între 20 kN și 100 kN.
În șantier benzile sunt livrate
Fig. 3: Armătura sintetică sub formă de role, cu lungimea de
Paraweb 50 m – 100 m.

14 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

 Pentru realizarea de structuri de susținere stabile, eficiente
și rezistențe în timp, alegerea corectă a panourilor, a benzilor
de armare și a materialului de umplere se face în funcție de
caracteristicile geotehnice ale pământurilor și de solicitările
asupra întregului sistem. De aceeea, pentru finalizarea în
condiții optime a unui astfel de sistem, Maccaferri completează
oferta de materiale cu o serie de servicii de specialitate:
1. Asistență tehnică la proiectare. Proiectarea aces-
tui tip de structuri de pământuri armate este reglementată în
România de GP 093 – 2006 „Ghid privind proiectarea struc-
turilor de pământ armate cu materiale geosintetice și meta-
lice”. Datorită specificațiilor și particularităților metodologiei
de calcul prezentate în cadrul ghidului menționat, Maccaferri
acordă asistență dedicată proiectării acestui tip de structură,
chiar și atunci când se utilizează softuri de calcul consacrate.
Maccaferri România poate realiza și oferi asistență gratuită la
dimensionarea acestui tip de structuri, în conformitate cu
normele în vigoare din țara noastră.
2. Asistență tehnică la producția de prefabricate.
Prefabricatorul primește de la personalul tehnic Maccaferri
setul complet de documentație tehnică legată de producția de
panouri MacRes, set complet de cofraje, desene finale pentru
tipurile de panouri necesare și dispunerea acestora, progra-
mul complet de producție în șantier și programul de încărcare
și transport.
3. Servicii logistice. În baza datelor definite de antre-
prenorul general al lucrării, Maccaferri contribuie la stabilirea
programelor de încărcare, transport și producție în șantier și
urmărește calibrarea acestuia în funcție de necesitățile
șantierului.
4. Servicii de asistență tehnică la punerea în operă.
Echipa de specialiști Maccaferri rămâne permanent în contact
cu antreprenorul și echipele de montaj, pentru derularea con-
formă a proiectului sau pentru adaptarea proiectului la
condiții noi, dacă este nevoie.
În încheiere vă prezentăm câteva imagini din timpul exe-
cuției acestui tip de structură.

Soluție MacRes la Autostrada A1 Soluție MacRes la Autostrada A10 Soluție MacRes pentru descongestionarea trafi‐
Lugoj ‐ Deva lot 4; Sebeș ‐ Turda lot 3; cului rutier Bruges, Belgia;
Contractor Asocierea UMB ‐ Tehnostrade; Contractor Asocierea Tirrena Scavi ‐ Beneficiar Municipalitatea Orașului Bruges;
Înălțime maximă 12,5 m Condotte Aqua; Înălțime maximă 9,5 m Înălțime maximă 14 m
 Bazează-te pe noi!
Build on us!
Numele de Soletanche Bachy este echivalent cu al antreprenorului general în domeniul geotehnicii și
ingineriei civile, parte a grupului Soletanche Freyssinet și a grupului Vinci Construction.

Soletanche Bachy este rezultatul fuziunii a două antreprize: Bachy (înființată în 1927) și Soletanche (înfi-
ințată în 1947), având azi peste 10.000 de angajați în 70 de țări, cu peste 60.000 de contracte onorate în
100 de țări.

Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pământurilor, și-a însușit, în timp, o gamă completă de
metode și tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundațiilor speciale, lucrărilor subterane și marine,
lucrărilor de îmbunătățire a terenurilor sau de tratare și control al poluării.

Proiecte cu rezonanță internațională sunt, de exemplu, fundația turnurilor Petronas din Kuala Lumpur; sta-
bilizarea nisipului maritim de la cele două Palmiere din Dubai; lucrările portuare de la Port 2000 din Le
Havre; incinta de la Ground Zero – WTC New York; cel mai adânc ecran de etanșare din lume la reabilitarea
barajul Mud Mountain, SUA; cea mai mare cantitate (25.000 m3!) de betonare continuă din lume, la con-
struirea Muzeului „Al Doilea Război Mondial” din Gdansk, Polonia.

Dedicat inovațiilor tehnice, Soletanche Bachy investește anual 2% din cifra de afaceri în programe de
cercetare din Uniunea Europeană, ajungând să dețină un portofoliu total de peste 500 de licențe, cu câte
35 înregistrate anual, licențe care au contribuit la obținerea multor premii de inovație acordate pentru
tehnologii și soluții, cum ar fi sistemul de etanșare CWS, procedeul Hidrofreză, metoda Geomix,
tehnologia Screwsol, metodele JetPlus, Proccope, Starsol, Colmix, Springsol.

16 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

Prezentă în România din 1992 – aniversând anul trecut 25 de ani de la înființare – filiala SBR a par-
ticipat, de-a lungul anilor, la realizarea unor proiecte provocatoare, mai ales în domeniul construcțiilor civile
și industriale, precum Park Lake Plaza, Casa Radio, Siniat Turceni, The Office Cluj, Green Court - C,
Azomureș, City Business Excellence Center Timișoara, Trade Center Oradea, Stadionul Ion Oblemenco
Craiova, Victoria Office Business, Freelo București, Bosch Rexroth Blaj, Promenada Mall Novi Sad.

În aceeași măsură, expertiza grupului Soletanche Bachy oferă soluții globale pentru noile provocări apărute
prin investițiile în infrastructura de transport rutieră / navală / aeriană din România, care vizează
atât realizarea de obiective noi, cât și consolidarea structurilor existente.
Podul Roșu din Luxemburg - conexiuni solide
Renovarea podurilor a devenit, în multe locuri, o necesitate stringentă. Însă închiderea lor pentru efectuarea lucrărilor de
reabilitare pune presiune pe infrastructura din jur. Un proiect aflat în plină desfășurare în Luxemburg ne arată că există o
alternativă.

Aici este punctul central al țării, locul

unde capătă convergență toate dimensi-
unile – comercială, socială și turistică -
și este și un nod de trafic ce depinde de
funcționarea impecabilă a sistemelor de
gestionare a circulației. Deci, ce se
întâmplă atunci când una dintre cele
mai importante artere de circulație, care
leagă Orașul Vechi de instituțiile
europene de pe Platoul Kirchberg, nu se
ridică la înălțimea cerințelor actuale de
trafic? Este cazul așa-numitului Pod
Roșu sau „Pont Rouge”, cunoscut oficial
drept Pont Grande-Duchesse Charlotte
– un pod de oțel lung de 355 de metri,
din 1965, care se întinde peste râul
Alzette și cartierul Pfaffenthal, la o
înălțime de 74 de metri.

Podul Roșu (Luxemburg)

Structură impresionantă,
renovare neobișnuită
Podul Grande-Duchesse Charlotte este
o structură inginerească impresionantă.
Cu toate acestea, renovarea este nece-
sară nu doar din cauza suprasolicitării
severe, ci și pentru a satisface cerințele
de rezistență și durabilitate pentru
deceniile următoare. În același timp,
este și o ocazie bună de a revizui con-
ceptul acestui pod în ansamblu.
Șoseaua cu șase benzi va fi reorgani-
zată în patru benzi destinate traficului
auto și, respectiv, două benzi pentru
tramvai, în vederea unei mai bune ges-
tionări a volumului mare de trafic și pen-
tru încurajarea folosirii transportului
public.

18 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

Traseele pietonale și pistele pentru bici-
clete de pe ambele părți vor fi lărgite, iar
bariera actuală de plexiglas a
balustradei de protecție va fi înlocuită cu
o structură cu grilaj metalic, care, în
plus, va fi iluminată cu becuri cu LED.
Este vorba despre o modernizare de
anvergură, ce presupune mult timp și
care, în plus, trebuie realizată fără blo-
carea traficului. Thomas Stihl, Mana-
gerul Diviziei de sisteme pentru poduri
la SEH, prezintă problema în linii ge-
nerale: „Renovarea podurilor de o
asemenea dimensiune ridică probleme
complexe, iar abordările convenționale
duc, de regulă, la închiderea podului.
Mostră de Panouri Sandwich utilizate la renovarea Podului Roșu
Astfel de situații impun însă o soluție
specială: SPS – Sistemul inovator de renovarea Podului Roșu din Luxemburg, pe piață această idee. Împreună cu
Panouri Sandwich”. SPS a dovedit, încă o dată, potențialul BASF, compania a creat un tip de plas-
principiului sandwich. tic care, într-un element portant unic,
SPS – o tehnologie care a făcut istorie combină avantajele caracteristice ale
SPS, un compozit din oțel cu miez din De când există tehnologia SPS? structurilor din oțel cu proprietățile fizice
poliuretan, este folosit cu succes de La Universitatea Carleton din Ottawa suplimentare rezultate din îmbinarea
aproximativ 20 de ani. Plaja sa de apli- (Canada), a fost inițiat în 1993 un plăcilor de oțel cu plasticul. Rezultatul
cații acoperă platforme offshore, punți proiect de cercetare privind dezvoltarea
este SPS, un element alcătuit din două
de nave, planșee în clădirile cu multe unor bariere de gheață care să prote-
plăci de oțel care au între ele un miez
etaje, terasamente de metrou și trenuri jeze instalațiile offshore din Marea
solid din poliuretan. Acest material com-
suburbane, precum și poduri. Iar Beaufort. În acest context, Stephen
pozit alternativ este capabil să substituie
aceasta nu este nici pe departe lista Kennedy, „inventatorul” SPS, a avut
metodele de construcție convenționale
completă a utilizărilor posibile. De-a lun- ideea de a produce un material portant
alcătuit din oțel și plastic, capabil să care apelează la beton sau oțel. Fără
gul anilor, panourile de tip sandwich
oțel-poliuretan-oțel s-au dovedit a fi un reziste la impactul cu banchizele de viziunea și perseverența inventatorilor
element indispensabil în multe arii struc- gheață pe mările agitate. săi, SPS n-ar fi văzut niciodată lumina
turale. Cu atât mai mult acolo unde se zilei. Iar modernizarea Pont Rouge din
pune problema durabilității, a rezis- Ce este SPS? Luxemburg, în condițiile unui flux de
tenței, a reducerii greutății, a fezabilității Firma anglo-canadiană Intelligent Engi- trafic neîntrerupt, nu ar fi fost niciodată
sau a gestionării costurilor. Iar acum, la neering a fost înființată pentru a lansa posibilă.

Panouri externe din oțel, care îmbracă miezul de poliuretan, formează sistemul SPS

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

BASF Divizia Performance Materials
Șos. Pipera nr. 43, Clădirea A, Etaj 1, București, RO-014254
T + 40 21 5299 024 | T + 40 725 151 681
daniel.ramba@basf.com
www.performance-materials.basf.com/
 Arhitectură fără limite… (XXV)
Întrerupem, în ediția de astăzi a revistei, prezentarea blocurilor-turn cu arhitectură ieșită din
comun, pentru a vă oferi informații despre câteva poduri spectaculoase construite în lume în ultimii
zeci de ani.
Facem acest lucru pentru a marca cel de-al XV-lea Congres Național de Drumuri și Poduri, care va
avea loc la Iași între 19 și 22 septembrie.
Podurile i-au fascinat dintotdeauna pe ingineri și arhitecți, ele numărându-se printre construc-
țiile cele mai spectaculoase pe care le-au avut de proiectat, nu întâmplător numite „lucrări de artă”.
Iar în ultimii ani, pur și simplu s-au depășit limitele în acest domeniu, ajungându-se la poduri și
viaducte de zeci și sute de kilometri, construite la înălțimi din ce în ce mai mari, prin folosirea unor
soluții tehnice extrem de ingenioase.

AKASHI KAIKO BRIDGE –

Kobe, Japonia
Akashi Kaiko este cel mai lung pod suspendat din lume, cu o lungime totală de 3.911 m. Podul are trei des-
chideri, cea principală de 1.991 m și alte două, având fiecare câte 961 m.
Podul, construit peste o strâmtoare cu ape agitate și periculoase, mai ales în timpul furtunilor - destul de dese
- face legătura între orașul Kobe de pe insula Honshu, cu insula Awaji și mai departe cu insula Shikoku.
Până la construirea podului, traversarea strâmtorii - cu marfă și pasageri - se făcea cu feriboturile. În anul
1955, din cauza unei furtuni, două feriboturi s-au ciocnit și s-au scufundat, pierzându-și viața 168 de persoane.
Acest nefericit eveniment a pus presiune pe autoritățile japoneze să caute o altă soluție pentru traversarea
strâmtorii. După ani de proiectare și mii de teste pe modele s-a decis construirea podului, prin aplicarea unor
soluții extrem de ingenioase, impuse de condițiile naturale ale zonei. Distanța între maluri, în zona construcției
podului, este de circa 4 km, iar adâncimea apei, acolo unde sunt plasați cei doi piloni ai podului, este de 100 m.
Pilonii podului sunt așezați pe fundații imense, fiecare cântărind 15.000 tone.
Fundațiile au fost construite pe uscat, aduse cu remorcherele la locul de instalare, unde au fost poziționate cu
ajutorul sistemelor GPS. După ce au fost așezate au fost umplute fiecare cu câte 265.000 de metri cubi de beton
special.
Distanța între cei doi piloni - cu o înălțime de 283 de metri deasupra mării - este cea mai mare din lume.
Pilonii au mecanisme speciale care amortizează mișcările provocate de furtuni și cutremure, anihilând frec-
vența de rezonanță a podului. De asemenea, podul este proiectat cu un sistem de grinzi cu rigiditate dublă, care
permit structurii să reziste la vânturi de 286 de km pe oră și cutremure de 8,5 grade pe Richter.
Cele 290 de tabliere ale podului, fiecare cântărind câte 4.000 de tone, au fost ridicate cu macarale speciale.
Cablurile care susțin tablierele, cu lungimea de 4.073 m și diametrul de 112 cm, au fost țesute, practic, unul câte
unul din 300.000 de km de fire.
Construirea podului a început în 1998 și a durat 10 ani. Interesant este că, în timpul construcției, după așe-
zarea fundațiilor celor doi piloni, a avut loc cumplitul cutremur de la Kobe. S-a constatat că mișcarea seismică a
avut drept consecință și deplasarea fundațiilor, care s-au îndepărtat una de alta cu un metru. A fost nevoie de
alte calcule și reglaje ale proiectanților pentru continuarea construcției.
În prezent, podul cu 6 benzi de circulație, care a costat cca 5 miliarde dolari, este străbătut zilnic de peste
20.000 de autovehicule.

Akashi Kaiko Bridge – Kobe, Japonia

continuare în pagina 22 È

20 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

CONSITRANS: Anul înființării: 1991 | Resurse umane: 200+ angajați

„Încerc să respect un principiu simplu și onest: Tot ce construim astăzi trebuie să fie mai
bun decât s-a făcut ieri, să ne determine să simțim că am realizat ceva și că ne-am bucurat,
că am făcut și pe alții să realizeze și să se bucure.”

Eduard HANGANU – Președinte CONSITRANS

Æ urmare din pagina 20
Grand Danyang Kunshan – Jiangsu, China
CHESAPEAKE BAY BRIDGE
TUNNEL – SUA
Este o structură mixtă de poduri și
tunele, care traversează golful-estuar
Chesapeake din N-E SUA, între orașul
Norfolk, statul Virginia și Cape Char-
les din Delaware.
Întreaga structură are 28,32 km și
e formată din 19 km de estacade,
două tuneluri, de 1.600 m, respectiv
1.750 m, 4 insule artificiale, 4 poduri,
3,2 km de șosele și 8,9 km de dru-
muri de acces.
Până la finalizarea sistemului de
poduri și tuneluri, traversarea golfu-
lui, de către persoane și autovehi-
cule, se făcea cu feriboturile.
Erau, însă, întârzieri mari din cauza
traficului intens și a condițiilor meteo.
Chesapeake Bay Bridge Tunnel – SUA
22
GRAND DANYANG KUNSHAN –
Jiangsu, China
Cu cei 164,8 km ai săi, acest pod
de cale ferată este, fără îndoială, cel
mai lung pod din lume, indiferent de
categorie.
Viaductul face parte din linia
ferată de mare viteză Beijing - Shan-
ghai în lungime de 1.317 km. Situat
între Nanjing și Shanghai, construirea
sa a fost determinată de faptul că
străbate delta râului Yangtze, o zonă
cu multe lacuri, râuri, canale și orezării.
Acest pod, foarte rezistent, a
necesitat 2.000 de stâlpi, cabluri de
oțel și 450.000 de tone de structură
metalică.
La construirea viaductului, care a
durat patru ani și a costat 8,5 mili-
arde de dolari, au contribuit peste
10.000 de persoane.
Primul tren a circulat pe acest via-
duct în iunie 2011.
Chesapeake Bay Bridge Tunnel – SUA
S-a făcut un studiu de fezabilitate
care a stabilit că soluția cea mai efi-
cientă o reprezintă o succesiune de
poduri și tunele. Exista și un exemplu
în acest sens, din care s-au inspirat,
probabil, autorii studiului și apoi pro-
iectanții – podul-tunel Hampton –
Road - finalizat în 1957.
Interesant este că finanțarea
structurii de la Chesapeake s-a făcut
printr o emisiune de obligațiuni, fără
să fie folosite fonduri statale sau
federale.
Construcția a început în 1960.
Soluția mai dificilă a fost la tuneluri.
Pentru acestea s-au săpat mai întâi
niște șanțuri mari, în care au fost
coborâte secțiunile tunelurilor, prefa-
bricate, umplute cu apă.
continuare în pagina 24 È
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Æ urmare din pagina 22
Chesapeake Bay Bridge Tunnel – SUA
PODUL-TUNEL ORESUND,
Suedia – Danemarca
Nu știu cât de mult s-au inspirat proiec-
tanții acestei structuri - care leagă printr-o
cale rutieră Suedia de Danemarca - de la cei
americani, cert e că sistemul de la Oresund
se aseamănă destul de mult cu cel de la
Chesapeake.
Și aici este vorba despre un pod lung de
7.845 m, de un tunel de 3.510 m și de o
insulă artificială, Poberholm, la capătul tune-
lului.
Tunelurile formate din câte 20 de seg-
mente prefabricate din beton armat – de
câte 55 de mii de tone fiecare, au fost pla-
sate într-un șanț săpat pe fundul mării.
Podul are și o porțiune centrală, cu o des-
chidere, și ea foarte mare, de 490 m, care
permite trecerea vaselor cu o înălțime de
maximum 57 de metri.
Podul‐tunel Oresund, Suedia – Danemarca
24
Odată aliniate, secțiunile au fost sudate
între ele de către scafandri, după care s-a
scos apa din ele prin pompare.
Au fost condiții grele de lucru din cauza
vânturilor și valurilor puternice. Totuși, în
doar 42 de luni, în 1964, construcția a fost
finalizată. După care s-au mai construit alte
estacade paralele pentru a mai adăuga câte
două benzi de circulație în afara tunelurilor.
De menționat că, din cauza condițiilor
meteo dificile - vânt puternic, chiar uragane
- în unele perioade circulația autovehiculelor
este restricționată sau chiar întreruptă.
Ar mai fi de menționat că trecerea de la
poduri la tuneluri se face pe 4 insule artifi-
ciale, fiecare având o suprafață de circa 2
hectare.
Podul‐tunel Oresund, Suedia – Danemarca
Pilonii care susțin cablurile acestei des-
chideri au o înălțime de 204 m. Podul are
două nivele - cel de jos, calea ferată și cel de
deasupra, rutier.
Construirea podului-tunel Oresund, care
leagă rutier și feroviar două țări, a durat
cinci ani și a costat 1,5 miliarde de dolari,
fiind finalizată în iulie 2000.
Două tuburi din tunel sunt pentru calea
ferată, două pentru autovehicule și unul
pentru urgențe.
Insula artificială Poberholm, conectată la
tunel, are 130 de hectare, o lungime de
4,3 km și este străbătută de o autostradă și
o cale ferată. Insula nu e locuită dar este
folosită ca laborator biologic.
La construirea sistemului de la Oresund
au participat companiile Skanska din Sue-
dia, Hochtief din Germania și Hojgard &
Shultz și Monberg & Thorsen din Dane-
marca.
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 CONDESIGN SRL proiectează eficient
Reprezentantul StruSoft România, Flaviu Popescu, a discutat cu utilizatorii FEM-Design de la CONDESIGN SRL
despre modul în care îi ajută programul în proiectele lor.
Flaviu Popescu: Ce fel de structuri modelați în FEM-Design și care este destinația clădirilor?
Nicu Mihalache: Structurile proiectate de noi sunt, în general, de tip hale parter, cu destinație industrială. Acestea sunt
structuri în cadre din beton armat, prefabricate; grinzile sunt realizate în sistem articulat pe capetele stâlpilor, iar stâlpii
sunt încastrați la partea inferioară.
F.P.: Ce anume calculați în FEM-Design?
N.M.: Folosesc FEM-Design pentru calculul structural (obținere eforturi de dimensionare) și în mod particular, pentru
dimensionarea stâlpilor în modulul RC design. În cazul structurilor multietajate, cu noduri rigide, am dimensionat cu același
modul și grinzile și planșeele.
F.P.: Care este procesul de lucru în mod obișnuit? Ce anume predați beneficiarului?
N.M.: La începutul proiectului se primește tema proiectului de arhitectură și instalații și studiul geotehnic pentru
amplasamentul studiat. La finalul calculului structural, se predau notele de calcul, în format doc și/sau pdf, furnizate în
mare parte de programul de calcul, în care se inserează și diagramele de eforturi (N, T și M).
F.P.: De ce folosiți FEM-Design pentru proiecte de genul acesta?
N.M.: FEM-Design este un soft de calcul care se pretează la proiectarea structurilor din domeniul nostru de activitate,
având o interfață prietenoasă și intuitivă, în care datele se introduc ușor, iar rezultatele obținute din modulul RC design sunt
destul de detaliate (În cadrul modulului de dimensionare, poate ar trebui să fie cuprins și momentul capabil MRd, precum
și o avertizare cu privire la procentul minim de armare transversală, în funcție de clasa de ductilitate prevăzută).
F.P.: Mulțumim, Nicu, pentru conversație. FEM-Design scoate versiuni noi în fiecare an. De asemenea, update-uri și
îmbunătățiri ies de mai multe ori pe an, fiind disponibile utilizatorilor pentru download.
Pentru mai multe informații, vizitați site-ul nostru, www.strusoft.com
 Investițiile în infrastructura rutieră
între alb și negru
Dezvoltarea în continuare a României începe să depindă în foarte mare măsură de infrastructura
rutieră și în special de rețeaua de autostrăzi, domeniu în care stăm destul de prost în comparație cu
alte țări din Europa.
Am încercat, deci, să aflăm care sunt obstacolele care încetinesc investițiile în infrastructura
rutieră și care sunt măsurile pentru depășirea lor, de la dl Narcis Neaga - directorul general al CNAIR
(Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), instituția care coordonează această
activitate.
Ionel Cristea: Privind din afară,
pare că în domeniul investițiilor
în infrastructura rutieră nu se
întâmplă mare lucru, având în
vedere că în ultimii ani, de pildă,
abia s-au dat în folosință câțiva
zeci de kilometri de autostradă.
Vă rog să vă referiți dumnea-
voastră la ceea ce se întâmplă
deosebit, în perioada actuală, pe
șantierele de autostrăzi din
România.
Narcis Neaga: Pe șantierele de
autostrăzi din România se lucrează,
deși nu toată lumea vrea să vadă
acest lucru. Nu spun asta ca să ne
lăudăm, pentru că oricum intră în
atribuțiile noastre să construim
infrastructură rutieră! Vreau însă să
prezint adevărul așa cum este. Pen-
tru că până la urmă discuția nu este
despre imaginea CNAIR, ci despre
imaginea României, iar în România
infrastructura se dezvoltă. Și aici
avem nenumărate exemple. Trebuie
să vorbim în primul rând despre pro-
iectele aflate în execuție care se
aproprie de finalizare anul acesta și
care vor face parte din cei 100 km
ce urmează să fie deschiși circulației
în anul centenar. Și reamintesc cele
două loturi de pe Lugoj – Deva sau
loturile, Ogra – Iernut și Ungheni –
Ogra, ori ultimii 3,3 km din auto-
strada București – Ploiești. La aces-
tea se adaugă, după finalizarea
podului de la Gilău, alți 8,7 km
recepționați anul trecut, iar după
încheierea lucrărilor între Moara Vlă-
siei și București, cei 3,6 km cuprinși
între Centura București și Moara Vlă-
siei, care, deși recepționați, nu pot fi
folosiți în prezent. Nu trebuie să
uităm nici de cei 26 de km deschiși
recent între Aiud și Turda.
Pentru a completa imaginea acti-
vității CNAIR, putem să vorbim și
despre cele 4 loturi ale drumului de
mare viteză Ploiești - Pașcani, pen-
tru care anul acesta intenționăm să
semnăm contractele necesare ela-
borării Studiilor de Fezabilitate și
26
Proiectelor Tehnice. Asta ne-ar per-
mite ca în următorii doi ani să
intrăm direct în faza de execuție.
Bineînțeles că trebuie să luam în cal-
cul întârzierile provocate de tradițio-
nalele contestații.
Așa cum vedeți, activitatea noas-
tră nu se limiteză la urmărirea unor
proiecte aflate în execuție, ci abor-
dează dezvoltarea infrastructurii
românești în perspectivă. Nu trebuie
să uităm aici nici Craiova – Pitești,
drumul expres care este important
pentru dezvoltarea economică a
zonei de sud a României. Chiar dacă
au apărut unele sincope, proiectul
merge înainte, iar probleme vor fi
rezolvate pe parcurs. Putem să vor-
bim în acest context și despre Podul
de la Brăila, ori despre moderniza-
rea unor drumuri naționale impor-
tante, cum ar fi: DN 71, DN 18, DN
76, DN 5, DN 6 și multe altele care
nu sunt atât de vizibile, dar care
înseamnă dezvoltare constantă atât
pentru infrastructură, cât și pentru
economie.
Aici vreau să reamintesc și des-
pre Variantele ocolitoare, care la
rândul lor sunt importante și pe care
le avem în atenție. Cea mai vizibilă
este evident autostrada de centură
București Sud, care va asigura o
tranzitare mult mai facilă pe Corido-
rul IV Pan-european, între Constanța
– Nădlac. După cum știți, au fost
desemnați deja câștigătorii licitații-
lor și așteptăm acum să se depă-
șească faza contestațiilor pentru a
putea semna contractele. Iar exem-
plele pot continua inclusiv cu Cen-
tura Bacău, pentru care facem tot ce
ține de noi.
Gândiți-vă că pentru aceste pro-
iecte este nevoie de activități care
nu par atât de spectaculoase și care
nu sunt vizibile în spațiul public.
Sunt echipe de specialiști, colegi de
ai mei, care muncesc constant pen-
tru ca aceste lucruri să poată fi puse
în practică. Construirea propriu-zisă
este deci, doar vârful icebergului.
Narcis Neaga ‐ director general CNAIR
Ionel Cristea: Făcând niște
socoteli destul de simple privind
perioadele în care se lucrează pe
unele șantiere din momentul în
care s-a semnat Ordinul de înce-
pere a lucrărilor și până în pre-
zent, comparate cu stadiul fizic
actual al acestor șantiere, con-
statăm că la noi se lucrează
într-un ritm demn de recorduri
negative, respectiv câțiva km de
autostradă construiți pe an.
Care sunt cauzele acestei situații
și cum se pot remedia ele?
Narcis Neaga: Cauzele sunt
multiple și pot aduce câteva exem-
ple. Sunt constrângeri cu privire la
soluțiile impuse prin Acordurile de
Mediu, care au un impact direct asu-
pra contractelor de lucrări prin creș-
terea costurilor și implicit extinderea
duratelor de executie. Sunt și con-
strângeri de natură juridică prin fap-
tul că în procesele de expropriere nu
sunt întocmite planurile parcelare,
iar proprietarii nu își actualizează
documentația de proprietate. Aceste
lucruri conduc automat la întârzieri
în emiterea HG privind transferul
dreptului de proprietate către statul
român.
Să nu uităm de rețelele de utili-
tăți care se află în amplasamentul
lucrărilor de autostrăzi și care nece-
sită relocare. Acest lucru îngreu-
nează activitatea de construire din
cauza faptului că aprecierile Autori-
tății contractante ajung să fie
depășite de condițiile impuse de
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
proprietarii de utilități. De fapt, pla-
nurile de utilități nu sunt actualizate
de către aceste autorități și astfel,
ele diferă de realitatea din teren.
Dificultăți în recrutarea forței de
muncă în construcții, situație ce a
făcut ca autoritățile române să ape-
leze la o simplificare a procedurii de
liberalizare a pieței muncii, pentru a
facilita prezența forței de muncă din
străinătate pe piața românească.
Ionel Cristea: Constructorii de
pe șantiere se plâng, în primul
rând, de lipsa forței de muncă.
Nici în ceea ce privește utilajele
nu stau însă mult mai bine.
De ce, la licitații, asigurarea forței
de muncă și utilajelor nu repre-
zintă condiții obligatorii pentru
acordarea lucrărilor respective?
Narcis Neaga: Aici trebuie să
discernem planurile, probleme de
acest gen apar în special la proiec-
tele aflate deja în execuție. Și asta
pentru că, în trecut, șantierele din
România au fost deschise în baza
unor licitații care au avut ca principal
criteriu prețul cel mai scăzut. Asta
presupune să angajezi oameni din
țară și să îi plătești cu salariul minim
pe economie. Deci, nu ai nicio șansă
să îi crești salariul unui muncitor.
În momentul în care dispare acest
sistem de preț cel mai scăzut, se va
alege oferta cea mai bună din punct
de vedere tehnico-economic. Astfel,
Antreprenorii vor avea posibilitate
de a majora salariile din șantiere, iar
acest factor ar ajuta la creșterea
forței de muncă.
Ca atare, estimăm că lucrările ce
urmează să înceapă nu vor mai
întâmpina astfel de dificultăți. Bine-
înțeles că depinde și de strategia
constructorilor, dar și de modul în
care ei înțeleg faptul că trebuie să
trateze cu seriozitate proiectele pen-
tru care semnează contracte.
Ionel Cristea: Nu puțini sunt cei
care printre cauzele situației
necorespunzătoare de pe șantie-
rele de drumuri și autostrăzi pla-
sează și CNAIR-ul, vinovat de
pregătirea necorespunzătoare a
licitațiilor pentru studiile de feza-
bilitate, proiectarea și execuția
lucrărilor (caiete de sarcini ne-
clare, documentație lacunară, de
slabă calitate, care generează
zeci, uneori chiar sute de clarifi-
cări și contestații din partea ofer-
tanților).
Cum răspundeți unor asemenea
acuzații?
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Narcis Neaga: În primul rând,
subliniez faptul că, în calitate de
Autoritate Contractantă, CNAIR este
obligată să respecte prevederile
legale în materie de achiziții publice
și nu poate să se abată niciun mo-
ment de la acestea. În caz contrar,
există riscul anulării procedurilor sau
declarea nulității contractelor.
Termenul de depunere a ofertelor
a fost prelungit la mai multe proce-
duri derulate de CNAIR SA (la unele
dintre ele de mai multe ori) din
motive temeinice, majoritatea inde-
pendente de voința CNAIR SA. Pe
durata perioadei care curge de la
publicarea anunțului de participare
și până la data limită de depunere a
ofertelor, operatorii economici inte-
resați de o eventuală participare la
procedură au dreptul, conform legis-
lației în vigoare, să adreseze solicitări
de clarificare cu privire la diverse
aspecte din cadrul documentației de
atribuire (cerințe minime de califi-
care, condiții contractuale, cerințe
privind obiectul contractului etc).
În cazul unor proceduri, aceste soli-
citări de clarificare au fost transmise
într-un număr foarte mare (peste
200), fapt ce a condus la apariția
unui decalaj între momentul primirii
clarificărilor și momentul postării
răspunsurilor. Conform prevederilor
legale, Compania este obligată în
aceste situații să acorde o prelungire
a termenului de depunere a oferte-
lor, mai ales în cazul în care prin răs-
punsurile postate se aduc elemente
noi la nivel de informație aferentă
documentației de atribuire (inclusiv
caiet de sarcini și documentație teh-
nică). Deși pare de neînțeles motivul
acestor întârzieri, dacă mergi în pro-
funzime cunoscând lumea construc-
torilor, observi ca este vorba de fapt
de un joc de poziționare a acestora
în relație cu anumite contracte. Aici,
de fapt, apare problema. Pentru con-
structori primează interesul mate-
rial, iar pentru noi utilitatea publică
a proiectului. De aceea încercăm pe
cât posibil să găsim un echilibru
între aceste două interese, deoarece
până la urmă destinatarul final al
proiectului este cetățeanul.
Ionel Cristea: CNAIR-ul mai
este acuzat și de amânarea cu
lunile de zile atât a fazei de de-
punere a ofertelor cât și a celei
de evaluare a ofertelor.
Cum se poate îmbunătăți situația
în acest domeniu?
Narcis Neaga: Există tendința
de a acuza statul pentru orice nu
merge. Dar lucrurile nu stau chiar
așa. Cu siguranță că de-a lungul
timpului au existat unele impedi-
mente în ceea ce privește perioada
de evaluare a unor oferte. Dar de
curând a fost elaborat un regula-
ment care va fi impus comisiilor de
evaluare a ofertelor. Astfel, a fost
stabilită foarte clar durata de eva-
luare, respectiv: de la două luni la
maximum patru luni, în funcție de
complexitate. Acest regulament a
fost asumat și de către ANAP (Agen-
ția Națională de Achiziții Publice n.r.),
prin ordin al ministrului. Consider că
în acest fel s-a găsit soluția optimă
și pentru această problemă.
Ca atare vă pot asigura că încer-
căm permanent să eficientizăm
acele aspecte care țin de noi. Și în
general, reușim, chiar dacă nu atât
de repede pe cât ne propunem.
Ionel Cristea: Circulă, de ase-
menea, părerea că pregătirea
profesională a unora dintre anga-
jații CNAIR este slabă, ei ajun-
gând în companie pe criterii
politice sau de rudenie.
Este ceva adevărat în această
părere? Și, în general, ce se
întreprinde pentru îmbunătățirea
pregătirii profesionale a angajați-
lor dumneavoastră și pentru o
mai bună selecție a lor, având în
vedere volumul foarte mare de
muncă din această perioadă?
Narcis Neaga: Modul prin care
Compania angajează personal se
face strict prin concurs. Atât la nivel
central, cât și regional au fost
scoase la concurs mai multe posturi
de specialitate. Posturi în special de
ingineri, specialiști în proiectare, în
monitorizarea proiectelor și ingi-
neri… de șantier.
Pentru a perfecționa structura
organizatorică, se fac cursuri de per-
fecționare care pot să determine o
mai mare flexibilitate în acțiune, la
implementarea deciziei, la apropierea
conducerii de structura de execuție,
la eliminarea nivelurilor interme-
diare și creșterea performanțelor
manageriale, atât la nivel central,
cât și în regionale. Dar, știți că este
un proverb românesc: nu există
pădure fără uscături. Însă, trebuie
să remarcăm că uscăturile sunt
excepția și de câte ori avem posibili-
tatea legală să le corectăm conduita,
o facem! Nu trebuie să cădem însă
în patima generalizării pentru că
realitatea arată o funcționare totuși
eficientă a CNAIR. Însă, înteleg că
excepțile fac subiecte de presă. Știți
cum e, că sunteți ziarist: good news,
no news.
continuare în pagina 28 È
27
Æ urmare din pagina 27
Ionel Cristea: Una dintre cauzele
situației necorespunzătoare de
pe șantierele noastre este durata
foarte mare a licitațiilor, cu con-
testații peste contestații.
Au rezolvat ceva în acest sens
modificările aduse recent la
Legea Achizițiilor publice? Ce alte
îmbunătățiri la desfășurarea lucră-
rilor pe șantiere au mai adus
aceste modificări?
Narcis Neaga: Modificarea legis-
lației a fost benefică. În primul rând
a fost redus timpul pentru derularea
procedurilor. Au fost eliminate notifi-
cările prealabile, ceea ce a însemnat
o diminuare a timpului de soluțio-
nare cu aproximativ 15 zile. De ase-
menea a fost eliminată obligația
transmiterii informărilor interme-
diare, fapt ce va conduce la elimina-
rea contestațiilor cu privire la
rezultatele parțiale ale evaluării,
permițând totodată ca procesul de
evaluare să decurgă în mod fluent
până la final. Astfel, nu vor mai
exista contestații care se derulează
la instanțe diferite în paralel cu pro-
cesul de evaluare.
Modificările aduse ajută și la
reducerea mai multor termene cu
privire la soluționarea contestațiilor,
respectiv: timpi mai scurți de trans-
mitere a documentelor, atât de
contestatari, cât și de Autoritățile
Contractante; timpi de soluționare a
contestațiilor diminuați (de exem-
plu: CNSC soluționează pe fond con-
testația în termen de 15 zile de la
data primirii in loc de 20 de zile
lucrătoare de la data primirii); timp
mai scurt pentru recurarea Sentinței
emise de Tribunal (10 zile de la data
comunicarii, in loc de 30 zile); intro-
ducerea obligativității, pentru con-
testatari, de a constitui anterior
depunerii unei contestații o cauțiune
în conformitate cu prevederile legale;
reglementari suplimentare în ceea
ce privește Decizia CNSC / Hotărâ-
rea Instanței cu privire la soluționa-
rea contestațiilor în sensul în care
acestea vor indica foarte clar limitele
reevaluării, nelăsând loc de inter-
pretare din partea comisiei de eva-
luare.
Mai mult, vă spun că pentru prima
dată, CNAIR SA a colaborat cu
Ministerul Transporturilor și Agenția
Națională pentru Achiziții Publice în
vederea emiterii unui Ordin comun,
menit să eficientizeze atribuirea
contractelor de achiziție publică
derulate de către CNAIR SA. Ordinul
a fost aprobat în data de 22 august
2018 și urmează să fie publicat în
Monitorul Oficial în perioada imediat
următoare.Acest ordin va fi definito-
riu pentru acțiunea de pregătire,
28
publicare, derulare/evaluare și con-
tractare a procedurilor de achiziții
publice, cu impact asupra accelerării
implementării proiectelor de infra-
structură de transport transeuro-
pean cuprinse în cadrul POIM, 2014
– 2020. Prin acest Ordin, termenele
de pregătire și elaborare a docu-
mentațiilor, dar și termenele de eva-
luare a ofertelor sunt stabilite
raportat la complexitatea proceduri-
lor de achiziție publicate și vor putea
fi depășite doar în situații excepțio-
nale, justificate în mod corespunză-
tor. Dar încă nu s-a inventat pe
pământ legea perfectă și ca atare,
pe măsura aplicării ei, vom vedea și
efectele.
Ionel Cristea: Printre problemele,
nu mici, cu care vă confruntați pe
unele șantiere este și calitatea
slabă a lucrărilor. Probabil că din
această cauză s-au dat în exploa-
tare cu întârziere cele două tron-
soane finalizate de pe Sebeș -
Turda.
Întrebarea este de ce se ajunge
cu aceste defecțiuni în stadiul
final? De ce nu se opresc lucrările
și nu se obligă constructorii la
remedierea lor în timpul execu-
ției, atunci când se constată
defecțiunile?
Narcis Neaga: Cred că la această
oră, toată lumea știe că pe cele două
loturi din Sebeș – Turda (3 și 4) se
circulă încă din 30 iulie 2018.
Derularea tuturor contractelor de
lucrări este guvernată de condițiile
stipulate în contract, asumate atât
de Antreprenor, cât și de Autoritatea
Contractantă. Astfel, singurele instru-
mente de coerciție asupra Antrepre-
norilor, care pot fi utilizate, sunt
clauzele contractuale.
Calitatea lucrărilor este perma-
nent urmărită pe parcursul execuției
de către Supervizor/Inginer, fiind
obligația acestuia să sesizeze necon-
formitățile lucrărilor realizate și să
solicite remedierea acestora. În caz
contrar, acestea nu pot fi certificate
și astfel, nu pot fi plătite. Sesizarea
neconformităților nu obligă Antre-
prenorul de îndată la remedierea lor.
În contractele de tip FIDIC este pre-
văzut mecanismul revendicărilor și
disputelor contractuale în vederea
soluționării diverselor diferende pri-
vind calitatea lucrărilor executate.
Această situație a deschis uneori
calea unor fricțiuni între CNAIR și
constructori. Dar prin maturitate și
dialog, reușim să dezamorsăm astfel
de situații și să-i convingem pe con-
structori că este normal să respecte
calitatea lucrărilor.
Ionel Cristea: În construcția de
autostrăzi din România există
câteva obiective deosebite, care
ar trebui rezolvate cu prioritate.
Unul dintre ele este legarea, prin
autostradă, a celor 3 mari regiuni
ale țării: Moldova, Muntenia și
Transilvania.
În acest sens, ce ne puteți spune
despre autostrada Iași – Tg. Mureș,
care ar lega Moldova de Transil-
vania? Care este stadiul ei?
Un alt tronson foarte necesar
pentru îmbunătățirea circulației
în România este Comarnic –
Brașov. Care mai e situația lui? Și
de ce s-a renunțat la înțelegerea
cu Banca Mondială pentru ca
această instituție să efectueze
Studiul de Fezabilitate?
Narcis Neaga: Aceste două
autostrăzi au fost incluse în pachetul
asumat de Guvern pentru lista pro-
iectelor de investiții ce vor fi reali-
zate în PPP (HG 357/06.06.2018).
Pe lista proiectelor ce vor fi reali-
zate în PPP se mai află și Autostrada
Bucuresti – Craiova – Calafat – Dro-
beta Turnu Severin (550 km). Pro-
iectele nu sunt gestionate de noi, ci de
Comisia de Prognoză, motiv pentru
care nu vă pot da eu mai multe
amănunte.
Ionel Cristea: În sfârșit, mulți
români se întreabă când vom
putea circula pe autostradă de la
un capăt la altul al țării, adică de
la Constanța la Nădlag. Cei mai
avizați afirmă că nu mai repede
de 10-12 ani.
Pronosticul dumneavoastră care
este?
Narcis Neaga: Tronsonul româ-
nesc al Coridorului IV Pan-european,
Nădlac - Constanța este compus din
8 sectoare de autostradă: Autostrada
București - Constanța, Arad -
Timișoara, Deva - Orăștie, Lugoj -
Deva, Nădlac – Arad, Orăștie - Sibiu,
Sibiu - Pitești și Timișoara - Lugoj.
O parte din aceste sectoare de
autostradă sunt finalizate, altele
sunt în execuție și vor fi funcționale
anul acesta, iar cel mai important
tronson al acestui coridor, și anume
Sibiu – Pitești, este în procedură de
achiziție publică. Estimăm că Sibiu -
Pitești va fi la rândul ei funcțională
undeva la sfârșitul anului 2023.
Oricum, am mai spus-o și o
repet, vreau ca până cel mai târziu
în anul 2030, toate provinciile isto-
rice ale României să fie legate prin
autostrăzi. Și aici vorbesc inclusiv de
autostrada Sibiu – Pitești. q
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 Piese de schimb și de uzură de la BAUER
Prin achiziționarea unei mașini BAUER ați ales unul dintre cele mai performante echipamente din
domeniul ingineriei fundațiilor speciale în construcții disponibile pe piață; în consecință, puteți să
vă executați proiectele la cel mai înalt nivel tehnic, cu cea mai mare eficiență posibilă.
Pentru a beneficia de aceste avantaje pe termen lung, Divizia de Piese de schimb și Service a
BAUER Maschinen GmbH se străduiește, în mod constant, să vă asiste în operațiunile zilnice, pentru
a menține calitatea mașinii BAUER pe întreaga sa durată de viață.

PARTENERI DE SERVICE ȘI PIESE DE UZURĂ PENTRU

DEPOZITE DE PIESE DE SCHIMB
Cu peste 35 de depozite de
piese de schimb și peste 50 de
Parteneri de Service certificați pe
întreg mapamondul, se asigură cli-
enților BAUER o înaltă disponibilitate
și flexibilitate în asistența tehnică și
furnizarea a peste 100.000 de piese
de schimb diferite.
Sunt asigurate doar piese de
schimb și de uzură originale BAUER
(OEM), de înaltă calitate tehnică și
fiabilitate.
PACHETE DE PIESE DE SCHIMB
ȘI SERVICE
Atât durata de viață, cât și
nivelul costurilor de reparații ale
fiecărei mașini, depind, în mod fun-
damental, de execuția corectă a
întreținerilor tehnice periodice ale
mașinilor.
Pachetele de service oferite de
BAUER conțin toate componentele
standard necesare pentru execuția
corectă, la intervalele prevăzute de
producător, a întreținerilor tehnice
periodice.
SCULELE DE FORAJ
Principalele lor caracteristici
sunt:
• calitate bună, performanțe înalte;
• inserții carburi de calitate ridi-
cată;
• schimbare rapidă și ușoară și
stabilitate în suportul de fixare;
• unelte de montaj eficiente pen-
tru schimbul rapid și sigur, speciali-
zate pentru diferitele tipuri de piese • cu sau fără dinte pilot;
de uzură; • diametre de 520 mm - 2.500 mm.
• dispozitive de reparare pentru - Carotiere de foraj
menținerea geometriei și eficienței Inelul de tăiere al carotierei
dinților sculelor de foraj. poate fi echipat cu diferite tipuri de
dinți:
• cu cap de tungsten;
• cu pastile de tungsten sudate;
• cu dălți rotunde;
• cu role;
• diametre de 520 mm - 2.500 mm.
SCULE ȘI ACCESORII DE FORAJ
- Burghie de foraj
- Bare Kelly
Barele telescopice de tip Kelly
sunt componente cheie ale insta-
lațiilor de foraj rotativ pentru piloți.

- Cupe de foraj
Sunt disponibile într-o mare
varietate de configurații:
• cu dinți plați sau rotunzi;
• cu protecție la uzură a muchiei
melcului la burghiele de foraj;
• cu unul sau două începuturi;

30 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

Ele transferă cuplul de la capul de
rotire KDK și forța de apăsare
furnizată de sistemul de avans al
utilajului, la scula de foraj.
Sunt compuse din 2 - 5 secțiuni
telescopice tubulare, cu sisteme de
antrenare și de blocare, sudate pe
suprafața lor exterioară.
- Tuburi de foraj
Tuburile de foraj cu pereți dubli
sunt folosite pentru susținerea
găurilor forate în soluri nestabile și
sunt astfel proiectate încât să poată
prelua cuplurile mari furnizate de
capul de rotire sau de oscilatorul
mașinilor de foraj rotativ BAUER,
seria BG.
Tuburile de foraj sunt antrenate
de capul de rotire KDK, prin inter-
mediul adaptorului de tuburi.
La partea inferioară a coloanei
de tuburi se montează tubul de
tăiere, care are un inel cu dinți, ce
pot fi sudați sau interschimbabili.
- Piese recondiționate
Pentru unele dintre piesele de
schimb, BAUER oferă și varianta de
piesă recondiționată, la prețuri
avantajoase și la o calitate și fiabili-
tate apropiate cu ale piesei noi.
- Geantă de service BAUER
Gențile de service BAUER conțin
piesele de schimb și sculele cel mai
frecvent necesare în cazul interven-
țiilor.
Folosirea acestora, precum și
găsirea rapidă a piesei sau a sculei
potrivite, contribuie substanțial la
reducerea timpului de imobilizare a
utilajului pentru o intervenție de
service.
Sculele și tuburile de foraj, pre-
cum și piesele de uzură ale aces-
tora, se regăsesc, ca dimensiuni, la
toate mărcile de utilaje de foraj
pentru fundații speciale în con-
strucții. De aceea, firma BAUER
este gata să ofere aceste produse
tuturor clienților dornici de a lucra
cu echipamente de cea mai înaltă
calitate și fiabilitate. q
 Podurile: bolți și arce (XVI)
ARCE DIN BETON ARMAT CU CALEA LA MIJLOC
Soluția „Arce cu calea la mijloc” este adoptată, în general, în cazurile în care se justifică realiza-
rea unor deschideri mari, de obicei peste 50 m, cu o înălțime de construcție redusă, platelajul situat
în zona mediană suspendat de arce cu tiranți verticali și eliminarea infrastructurilor în albia minoră
sau reducerea lor.
În general, pentru stabilitatea arcelor în zona de la cheie și nașteri se prevăd contravântuiri iar
pentru eliminarea efectului de tirant în platelaj se prevăd rosturi transversale.
Această soluție a fost adoptată în țara noastră în prima etapă de folosire a betonului armat, în
perioada 1904 - 1914 și după anul 1950.
Informații despre podurile la care s-a adoptat această soluție, în perioada 1904 - 1914, se găsesc
în „Albumul General” editat de Direcția Generală de Poduri și Șosele pentru lucrările de artă princi-
pale executate în perioada 1904 - 1914 și în Buletinul Societății Politehnice din anul 1931, la semi-
centenarul asociației.

Din perioada amintită, 1904-1914, se

pot menționa patru poduri la care s-a
adoptat soluția „Arce cu calea la mijloc din
beton armat” și anume:
1. Pod peste Bahna, la Vârciorova,
pe D.N. 6: Drobeta Turnu Severin -
Orșova (foto 1 și 2).
În prezent, podul este dezafectat, fiind
amplasat în amonte de Hidrocentrala Fig. 1: Pod pe DN6, Drobeta Turnu Severin ‐ Orșova, peste Bahna, la Vârciorova.
Porțile de Fier l de la Gura Văii, în lacul de Reconstituire de pe album foto M.L.P. 1903‐1914. Vedere generală pod aval
acumulare.
Podul a fost reconstruit pe DN 6 stră- Platelajul avea 22 panouri de cca. 2,40 m, antre-
mutat, la km 357+711, în soluția cu opt deschideri din toaze probabil cu lonjeroane, tiranți din beton armat și
beton armat precomprimat, cu deschideri de 30,0 m și
un rost transversal în axul podului.
lungime de 245,0 m.
În condițiile în care podul nu mai este accesibil iar în Arcele aveau secțiune masivă pe toată lungimea, cu
arhiva beneficiarului DRDP Craiova nu s-au găsit planuri o variație parabolică, fundații probabil directe,
cu alcătuirea constructivă, s-a reconstituit o dispoziție cunoscând natura terenului din zonă și racordare cu
generală pe baza fotografiilor existente în album (Fig. 1),
terasamentele cu sferturi de con (Foto 2).
cu principalele elemente constructive care pot avea
unele diferențe față de planurile pe baza cărora a fost 2. Soluția cu arce cu calea la mijloc s-a adop-
construit podul. tat și la podurile peste râul Jiu de pe DN 66, la
Podul avea o deschidere de cca. 53 m, cu o săgeată Meri, km 105+279 și la Lainici, km 107+785 -
de 7,50 m, cu raportul f/L = 1/7, două arce masive cu
lucrări executate pe baza proiectelor întocmite de Ser-
secțiune la cheie 1,60 m x 1,50 m și 2,40 m x 1,50 m
la naștere, fără contravântuiri, parte carosabilă de cca. viciul de Studii și Construcții din cadrul Direcției Ge-
6,00 m, borduri de siguranță de cca. 0,50 m și două nerale de Poduri și Șosele, sub conducerea inginerului
trotuare (Foto 1). Elie Radu.

Foto 1: Pod peste Bahna, la Vârciorova, DN 6, Foto 2: Pod peste Bahna, la Vârciorova. Vedere generală aval.
Drobeta‐Turnu Severin ‐ Orșova. Vedere suprastructură cale (Buletinul Societății Politehnice 1931)

32 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

 Podul peste râul Jiu, la Lainici (Foto 3),
a fost executat sub conducerea inginerului
N. Dumitrescu.
Ambele poduri au aceeași alcătuire
constructivă, cu două arce la distanță de
6,80 m, 55 m deschidere și săgeată de
9,20 m, solidarizate la cheie cu elemente
din beton armat, arcele cu secțiune plină,
cu 2,80 m înălțime și 1,10 m grosime la
naștere și 1,40 m înălțime și 0,80 m la
cheie, parte carosabilă de 5,00 m și spații
de siguranță de 0,35 m (Fig. 2).
Foto 3: Pod peste Jiu, la Lainici, DN 66, km 107+785
(Cartea Tehnică a Podului ‐ DRDP, Craiova)
Foto 4: Pod peste Jiu, la Meri, pe DN 66, km 105+279.
Vedere generală. Situația actuală
Foto 5: Pod peste Jiu, la Lainici, pe DN 66, km 107+785.
Vedere generală. Situația actuală
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Fig. 2: Pod peste Jiu, la Meri, pe DN 66, km 105+279.
Vedere pod existent
Platelajul podurilor este situat la cca. o treime din
înălțime, cu antretoaze la intervale de 2,00 m, patru
lonjeroane, suspendat de arce cu tirant din profile me-
talice NP 117, cu rosturi de dilatare transversale în
zona sferturilor.
Rosturile transversale au o discontinuitate în zona
centrală, soluție adaptată pentru stabilitatea transver-
sală a platelajului. În Foto 3 este prezentată o vedere
generală a podului din anul 1931 - Buletin Societatea
Politehnică.
În Foto 4 este prezentat podul peste Jiu, la Meri iar
în Foto 5 podul peste Jiu, la Lainici, în situația actuală.
Din cauza părții carosabile de numai 5,00 m, a lip-
sei parapetelor de siguranță și a încărcării căii cu stra-
turi succesive de asfalt până la nivelul trotuarului, o
parte dintre tiranți au fost loviți și deformați, menținuți
în exploatare cu reparații locale improvizate, situație
ce a favorizat ruperea, la nivelul platelajului, a tirantu-
lui amonte de la rostul platelajului.
Pentru consolidarea și repararea zonei degradate s-au
montat grinzi metalice transversale și tiranți (Foto 6).
Beneficiarul, D.R.D.P. Craiova, a renunțat la execuția
lucrărilor de consolidare pentru restabilirea circulației
și a construit în aval un pod provizoriu cu două deschi-
deri și o variantă locală de acces.
Lățimea părții carosabile de 5,00 m a reprezentat în
permanență un factor de restricție care s-a agravat, pe
măsura creșterii traficului.
Pentru sporirea capacității de trafic și realizarea
unei părți carosabile de 7,80 m, cu două benzi de
Foto 6: Pod peste Jiu, la Meri.
Vedere generală, secțiune cu consolidări
continuare în pagina 34 È
33
Æ urmare din pagina 33
circulație, s-a propus executarea unor
poduri noi în toate traversările la care
podurile existente aveau partea carosabilă
de 5,00 m, care limitează circulația cu o
dirijare alternativă pe o singură bandă.
În condițiile caracterului torențial al Jiu-
lui în zona defileului, cu o creștere impor-
tantă a debitelor și a vitezelor și în situația
traversărilor existente, care au o singură
deschidere, fără infrastructuri în albia
minoră, s-a propus adoptarea unor soluții Fig. 3: Pod peste Jiu, la Meri, DN66, km 105+279.
de tipul arcelor cu calea la mijloc, apro- Vedere pod reabilitat
piată de soluțiile existente. Soluția preve-
dea construirea unor poduri cu o
deschidere de 72,0 m, cu două arce din
beton armat cu secțiune deschisă dublu T,
contravântuiri la cheie, tiranți de tipul
cablurilor folosite la structurile precompri-
mate sau din profile metalice și platelaj
mixt, antretoaze și lonjeroane din ele-
mente metalice și platelaj din beton armat
prefabricat în conlucrare cu structura
metalică.
Soluția propusă nu s-a executat la
reconstrucția podurilor peste Jiu de la km
107+785, km 115+645 și la km 120+381,
la care s-au adoptat soluții cu trei deschi-
deri, cu suprastructura din beton armat
precomprimat, cu grinzi prefabricate și
câte două pile în albia minoră.
În prezent, la singurul pod peste Jiu de Fig. 4: Pod peste Jiu, la Meri, DN66, km 105+279.
la Meri, km 105 + 279 (Foto 4), nu s-a Soluția de reabilitare pod nou aval pentru sensul Petroșani ‐ Tg. Jiu.
executat un pod nou. Podul existent, din Secțiuni transversale
anul 1913, este închis ca urmare a degra- Dat fiind caracterul de unicat al podului existent,
dărilor produse, circulația fiind asigurată cu traversa- care poate fi considerat lucrare de patrimoniu, monu-
rea Jiului, în aval, pe un pod provizoriu, cu două ment istoric, pentru conservarea lui se poate lua în
deschideri și o pilă în albia minoră (Foto 7). considerare și o soluție de consolidare și reparare a
Ca pod nou s-a propus executarea în amonte a unui podului existent cu o bandă de circulație și executarea,
în aval, a unui arc din beton armat, cu platelaj mixt
pod în soluția bolți cu calea sus, cu deschidere de
metal - beton pentru realizarea unei benzi suplimen-
50,0 m și corectarea traseului la rampele de acces cu tare de circulație pe sensul Petroșani - Tg. Jiu (Fig. 3 și 4).
lucrări mai importante la accesul dinspre Bumbești - Se apreciază că, în orice soluție se vor executa
Jiu, sau executarea unui pod, arc cu calea la mijloc, cu lucrări pentru eliminarea restricțiilor actuale de circu-
deschidere de 72 m, amplasat în aval, în soluție mixtă lație, din cauza lățimii părții carosabile de doar 5,00 m,
(metal - beton). podul existent trebuie reparat și menținut în stare de
viabilitate datorită caracterului de unicat și lucrare de
patrimoniu.
Lucrările de reparații trebuie să cuprindă:
• Refacerea platelajului degradat ca urmare a rupe-
rii tirantului;
• Înlocuirea sau repararea tiranților degradați din
circulație sau coroziune;
• Descărcarea părții carosabile de straturile supli-
mentare de asfalt și refacerea hidroizolației și a căii;
• Repararea degradărilor de la platelaj, corelat cu
gradul de coroziune a armăturilor;
• Repararea degradărilor de la arce.
Aceleași lucrări trebuie executate și la podul de la
km 107+785.
Degradarea propriu-zisă a podurilor de la km 105 +
279 și de la km 107 + 785 este cauzată de lipsa totală
Foto 7: Pod peste Jiu, la Meri. a lucrărilor de reparații și întreținere.
Variantă circulație și pod provizoriu (Va urma)

34 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

 PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI
ÎN CONSTRUCȚII
Andrei CARACOSTEA (1908 - 1996)
S-a născut la 7 decembrie 1908,
în București.
După absolvirea, în anul 1928, a
Liceului Gheorghe Lazăr, a urmat
Facultatea de Construcții - Școala
Politehnică București, devenind
inginer în anul 1935.
Angajat, în anul 1936, ca inginer
la Serviciul de poduri CFR, a coor-
donat, în șantier, extinderea Stației
de cale ferată Timișul de Sus, după
care, între anii 1937 - 1938, la
Direcția de Poduri, a proiectat
poduri pe liniile Bumbești - Livezeni
(pilele și culeele viaductelor Piesa și
Leurzeaua peste Jiu); Ilva Mică -
Vatra Dornei (viaductele Roșia,
Răchitei, Larion); Teiuș - Apahida
(4 tunele și verificarea tablierelor
metalice în execuție); Copșa Mică -
Sibiu (verificarea tablierelor meta-
lice); Simeria - Petroșani (via-
ductele Gritti și Băița); Roman -
Pașcani (bolțile pasajului superior
de la km 380).
În anul 1938 a plecat în Germa-
nia ca bursier al Fundației Hum-
bold, pentru a se perfecționa în
domeniul Staticii construcțiilor și
Construcțiilor metalice, la Școala
Politehnică Charlotenburg - Catedra
de construcții metalice. Pentru doc-
torat a ales tema „Cercetări referi-
toare la comportarea la oboseală a
îmbinărilor sudate”.
Odată cu începerea celui de-Al
II-lea Război Mondial, a fost reche-
mat în țară (1939), reluându-și
activitatea la Direcția de Poduri CFR.
Între anii 1939 - 1941, a condus
Secția de Poduri Sinaia, coor-
donând reconstrucția și dublarea a
12 poduri peste Prahova, cât și
reconstrucția podurilor pe linia
Brașov - Făgăraș - Sibiu. Detașat în
Basarabia, în anul 1941, a con-
tribuit la reabilitarea podurilor de
pe liniile Reni - Românești - Cetatea
Albă și Arciz - Ismail, unde a execu-
tat 16 poduri provizorii. Numit
inspector la Inspecția Poduri
București (la finele anului 1941), a
36
efectuat studii de teren în vederea
construirii unui pod peste Dunăre,
în regiunea Hârșova - Cernavodă.
La finele anului 1942, a fost
detașat la Direcția Podurilor în
funcția de membru în Comisia
mixtă româno - bulgară pentru con-
struirea unui pod peste Dunăre,
între Giurgiu și Rusciuc, și la con-
ducerea lucrărilor de studii.
Numit (în anul 1944) inspector
conducător la Inspecția III Poduri
CFR Sibiu, a condus lucrările de
restabilire a podurilor CFR din
Ardealul de Nord (Valea Popii pe
calea ferată Caransebeș - Reșița;
peste Stei la Simeria; peste Olt la
Podul Olt; peste Cibin la Tălmaciu;
peste Mureș la Cuci, Bogata, Luduș,
Arad; peste Criș la Bratca,
Chișinău-Criș, Oradea; peste Someș
la Dej, Jibou, Ciocmani, Ulmeni,
Satu Mare).
Între 1945 - 1948 a lucrat la
București, ca șef al Serviciului de
poduri CFR, după care a trecut în
învățământ, cu normă întreagă.
Activitatea didactică a început-o,
în anul 1941, ca asistent provizoriu
suplinitor la Catedra de poduri și
construcții metalice de la Școala
Politehnică București, ulterior ca
asistent definitiv la aceeași catedră
(1942), profesor suplinitor la Cate-
dra de construcții metalice de la
Facultatea de Construcții — Școala
Politehnică București (1945), profe-
sor la cursul de Poduri și Construcții
metalice la Institutul de Construcții
București și profesor la cursul de
Rezistența materialelor și Statica
construcțiilor la Institutul de Căi
Ferate (1948).
Între anii 1951 - 1952, a fost
decan al Facultății de Poduri și Con-
strucții Masive - Institutul de Con-
strucții București, șef al Catedrei de
Poduri la același institut. În anul
1952, a fost numit și șef al Catedrei
de Mecanica Construcțiilor la Insti-
tutul de Căi Ferate, iar în anul
1959, după desființarea Institutului
de Căi Ferate, a revenit la Institutul
de Construcții, unde a predat
cursurile de Statica și Dinamica
Construcțiilor și Construcții. Din
anul 1966, a predat cursul de Con-
strucții și Poduri Metalice. Între anii
1969 - 1976, a fost șef al Catedrei
de poduri la Institutul de Construcții.
De menționat aportul prof.
Andrei Caracostea la perfecționarea
învățământului superior de con-
strucții, după modelul celui din Ger-
mania. Astfel, a propus separarea
cursului unic de Rezistență și Sta-
tică în două cursuri diferite, dez-
voltând Statica construcțiilor și
introducând cursuri noi, precum
Stabilitatea și Dinamica Construc-
țiilor, Teoria plăcilor plane și Teoria
elasticității. De asemenea, a propus
separarea părților de fundații, care
se predau la cursul de Construcții
civile, înființându-se cursul Geo-
tehnică și Fundații - propuneri ce au
dus, cu începere din toamna anului
1948, la realizarea unui învățământ
modern, valabil, în cea mai mare
parte, și astăzi.
Menționăm că prof. Andrei Cara-
costea a fost și decan (1951 -
1952) al Facultății de Poduri și Con-
strucții Masive - Institutul de Con-
strucții București, contribuind la
progresul învățământului de con-
strucții, în contextul schimbărilor
din anul 1948, la care a avut un rol
decisiv.
Prof. Andrei Caracostea a des-
fășurat și o însemnată activitate de
cercetare la Institutul de Mecanică
Aplicată al Academiei Române și la
Institutul de Cercetări al Ministeru-
lui Transportului și Căilor Ferate.
La Institutul de Mecanică Apli-
cată al Academiei Române (1948 -
1952), a cercetat problemele refe-
ritoare la fundarea construcțiilor pe
terenuri argiloase (pe teren și în
laborator), stabilindu-se propri-
etățile argilelor.
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 La Institutul de Cercetări al
Ministerului Transporturilor și Căilor
Ferate (1960 - 1969), a efectuat
cercetări pentru introducerea meto-
delor noi în construcția podurilor
metalice.
La construcția podului peste
Dunăre, între Giurgeni și Vadul Oii,
a propus, ca fiind cea mai indicată,
soluția: pod metalic cu secțiuni
casetate și placă ortotropă. Men-
ționăm că a condus studiile și pen-
tru podul peste Dunăre între
Giurgiu și Rusciuc (studii pe teren
prin foraje, ridicări topografice,
studiul regimului apelor etc.),
colaborând și la studiile de elabo-
rare a proiectului.
Alte cercetări întreprinse se
referă la introducerea tehnicilor noi
în proiectarea și executarea
podurilor metalice. Amintim că a
propus trei oțeluri noi pentru
podurile sudate: oțelul M 160 cal-
mat și dezoxidat cu aluminiu, pen-
tru care a întocmit caiete de
sarcini; elaborarea unui oțel nou
(OL 44) cu limita de curgere ridi-
cată; conceperea unui oțel nou slab
aliat cu Mn și V cu rezistență mai
mare și tenacitate ridicată la tem-
peraturi scăzute (pentru podul
Giurgeni - Vadul Oii). Oțelurile au
fost fabricate pe baza caietelor de
sarcini elaborate de prof. Andrei
Caracostea și standardizate ulterior
(STAS 500). A determinat rezis-
tența la oboseală a îmbinărilor
sudate din oțelurile amintite, sta-
bilindu-se curbele necesare calculu-
lui. De asemenea, a inițiat cercetări
pentru fabricarea șuruburilor de
înaltă rezistență și pentru utilizarea
lor la poduri.
Amintim că a urmărit și execuția
în uzină și montajul pe teren al
podului de șosea peste Olt la Câi-
neni, cu deschiderile de 37 m + 45 m
+ 37 m (1965 - realizat în soluție
complet sudată cu placă ortotropă,
în vederea obținerii de experiență
pentru executarea podului peste
Dunăre la Giurgeni - Vadul Oii). De
asemenea, a coordonat fabricarea a
două tabliere cu grinzi cu zăbrele
complet sudate, montate la podul
de cale ferată peste Olt la Slătioara
(de 57 m și respectiv 47 m) - con-
strucție modernă, având tălpile
superioare curbe și cele inferioare
drepte în formă de casete complet
închise cu pereți dubli și gusee
intercalate în locul pereților în drep-
tul nodurilor. Diagonalele, în formă
de dublu T, au fost executate din
platbande. În context, amintim și
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
tablierele podului de la km 2, peste
Siret, de pe linia Buhăiești - Roman
(1967), primele tabliere sudate și
îmbinate cu șuruburi de înaltă
rezistență pretensionate, fabricate
în țară, proiectate și executate sub
conducerea sa.
Începând din anul 1966 i s-a
încredințat de către ministrul de
resort, „Îndrumarea, verificarea,
controlul și avizarea pe parcurs a
tablierului metalic al podului peste
Dunăre între Giurgeni și Vadul Oii”.
A participat atât la proiectare cât și
la execuție în soluția amintită mai
sus: grinzi continue, secțiune case-
tată închisă și placă ortotropă,
având deschiderile de 120 m + 160
m + 160 m + 160 m + 120 m.
Alte lucrări la care prof. Andrei
Caracostea a avut contribuții
importante sunt podurile de cale
ferată și șosea peste canalul
Dunăre - Marea Neagră (1979 -
1983), peste brațul Borcea și peste
Dunăre, între Fetești și Cernavodă
(1976 -1986).
În afara acestor lucrări de
poduri, prof. Andrei Caracostea a
avut o strânsă colaborare cu pro-
ducția, conducând proiectarea,
urmărind execuția și expertizând
construcții metalice importante,
precum: halele în cadre metalice de
la fabricile de zahăr Oradea și Cora-
bia; fermele și construcțiile meta-
lice de la Televiziunea Română;
fermele metalice de la Teatrul
Național București; farul de la Sfân-
tul Gheorghe; termocentrala Con-
stanța; consultări și expertizări la
telefericele de la Sinaia și Vârful
Furnica; proiectarea și execuția
Cupolei Pavilionului Expoziției
Economiei Naționale etc.
Între anii 1980 - 1988, a fost
consultant la structura de rezis-
tență a Palatului Parlamentului, la
care s-au folosit elemente de con-
strucție sistem BAR având secțiuni
alcătuite din profile laminate și bare
elastice, întocmind recomandări
pentru proiectarea elementelor
metalice, folosite de proiectanți.
O altă activitate a prof. Andrei
Caracostea se referă la elaborarea
de standarde pentru proiectarea și
execuția podurilor metalice, concepu-
te singur sau sub conducerea sa.
Conducător de doctoranzi, din
anul 1967, a contribuit la formarea
a 10 specialiști de înaltă valoare -
unii ajunși profesori renumiți.
Prof. Andrei Caracostea are și o
activitate publicistică însemnată.
A elaborat peste 100 de lucrări:
cărți, cursuri, exemple de calcul
pentru poduri metalice și din lemn,
articole publicate în reviste, comu-
nicări prezentate la diferite mani-
festări științifice. Inserăm, dintre
cărțile tipărite (autor sau coautor):
Rezistența materialelor, vol. I
(1951); Teoria elasticității (coautor,
1955); Statica construcțiilor în
exemple și probleme (coautor,
1959); Manual pentru calculul con-
strucțiilor (sub coordonarea sa):
cap. I. Matematici (coautor), cap.
IV. Rezistența materialelor, cap. V.
Elasticitatea plană, cap. VIII. Sta-
tica construcțiilor, cap. X. Alcă-
tuirea și calculul elemntelor de
lemn, Ed. Tehnică, 1959; Manual
pentru calculul construcțiilor, vol. I,
(sub coordonarea sa): secțiunea
III. Rezistența materialelor și Teo-
ria elasticității, secțiunea IV. Statica
construcțiilor, Ed. Tehnică, 1977;
Încercarea materialelor: cap. 14.
Încercarea îmbinărilor cu nituri și
șuruburi, cap. 15. Încercarea ele-
mentelor metalice, cap. 17. Încer-
cările lemnului și a elementelor de
lemn, Ed. Tehnică, 1982.
Din anul 1976, după pensionare,
a rămas profesor consultant la Ca-
tedra de Poduri până în anul 1993.
Prof. Andrei Caracostea a con-
tribuit plenar la dezvoltarea științei
execuției de poduri metalice din
țară. Menționăm, în mod special,
aportul său la orientarea și dez-
voltarea cercetării științifice: struc-
turi de poduri metalice sudate,
oțeluri slab aliate pentru structuri
sudate, poduri cu platelaje orto-
trope, îmbinări cu șuruburi de înaltă
rezistență pretensionate, elabo-
rarea de standarde etc. Menționăm
și contribuția sa la modernizarea
învățământului universitar de con-
strucții, prin schimbări și introdu-
cerea de noi cursuri.
Prin realizările de excepție în
proiectare, prin contribuțiile tehni-
co-științifice, talent pedagogic și
lucrări publicate, a intrat în istoria
construcțiilor de poduri metalice din
România, alături de cele mai de
seamă personalități din domeniu.
Obiectiv, onest, cu capacitate de
analiză și sinteză, exigent dar uman
- acesta a fost profesorul și omul
Andrei Caracostea.
(Din vol. Personalități românești
în construcții ‐ autor Hristache Popescu)
37
 Proiectare tehnologică, confecționare, premontaj
și montaj structură metalică la Cluj Business Center
Imobilul este alcătuit din șase
clădiri cu regim de înălțime
2S+P+5+ Er+nivel tehnic, având
parcări subterane pe două niveluri,
centre comerciale la parter, bănci și
birouri la etaje, și 2 clădiri cu regim
de înălțime 2S+P+1+Er. Legătura
între clădiri se face prin pasarele,
de la nivelul 3 în sus până la nivelul
tehnic, cu deschiderea de 12 m.
Având în vedere că fundațiile se
află sub nivelul pânzei de apă frea-
tică, a fost necesară execuția unei
incinte din pereți mulați. Pe durata
executării lucrărilor s-au amplasat
în incintă instalații de pompare
pentru evacuarea apei.
Construcția a fost concepută să
fie realizată în 3 faze:
• Faza 1: cuprinde corpurile 1, 2
și 3;
• Faza 2: cuprinde corpurile 4, 5
și 6;
• Faza 3: cuprinde corpurile 7 și 8.
Faza 1 și faza 2 au fost finalizate
anterior.
Etapele de realizare a infra-
structurii pentru faza 3 a pro-
iectului sunt:
• execuția săpăturii în taluz
până la cota de fundare în zona
centrală a clădirii, cu realizarea
unei berme de pământ perimetrale
pentru preluarea împingerilor pere-
ților mulați; această bermă are
lățimea de aproximativ 12 m pe
laturile de est și vest și 10 m spre
nord.
• turnarea stratului de egalizare
și a radierului pe zona centrală;
38
Antreprenor General: ACI CLUJ sa
• montarea stâlpilor metalici pe
radier;
• montarea grinzilor metalice la
cota -4,20 în zona centrală;
• armarea și turnarea betonului
în stâlpii și pereții din zona centrală;
• montarea tablei tip cofrastra la
planșeul de la cota -4,00 pe zona
centrală;
• armarea și turnarea betonului
în planșeu și scări pe zona centrală;
• montarea grinzilor metalice de
la cota -0,35;
• armarea și betonarea stâlpilor
și pereților din subsolul 1 pe zona
centrală;
• montarea tablei tip cofrastra la
planșeul de la cota -0,15 pe zona
centrală;
• armarea și turnarea betonului
în planșeu și scări pe zona centrală;
• execuția săpăturii până la cota
-4,70. În această etapă, pereții
mulați sunt sprijiniți la partea supe-
rioară, pe latura estică, cu grinzile
metalice de la planșeu;
• montarea grinzilor metalice la
cota -4,20 în zona marginală;
• execuția săpăturii până la cota
de fundare pe zona marginală. În
această etapă, pereții mulați sunt
sprijiniți la partea superioară, pe
latura estică și la cota -4,00 pe
laturile de vest și est cu grinzile
metalice de la cele două planșee;
• turnarea stratului de egalizare
și a radierului pe zona marginală;
• montarea stâlpilor metalici pe
radier;
• armarea și turnarea betonului
în stâlpii și pereții din zona marginală;
• montarea tablei tip cofrastra la
planșeul de la cota -4,00 pe zona
marginală;
• armarea și turnarea betonului
în planșeul de la cota -4,00 pe zona
marginală;
• armarea și turnarea betonului
în planșeul de la cota -0,15 pe zona
marginală.
continuare în pagina 40 È
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Æ urmare din pagina 38
INFRASTRUCTURA
Pentru fundarea clădirilor a fost
ales sistemul de radier general tip
dală groasă, cu o grosime de 0,9 m,
în zona tuburilor centrale grosimea
fiind de 1,50 m, iar în zona puțuri-
lor de lift de 2,00 m.
Subsolul, realizat pe două nive-
luri, adăpostește garajul subteran și
diverse spații tehnice.
Structura subsolului este alcătu-
ită din cadre executate din stâlpi de
beton armat cu armatură rigidă,
grinzi metalice ajurate, planșee din
beton armat cu tablă colaborantă
tip cofrastra 70 cu grosimea de
0,75 mm și pereți din beton armat.
Pereții de la nucleele centrale
sunt din beton armat și au
grosimea de 27,5 cm spre exterior
și 25 cm în interior. Pereții sunt
armați în câmp cu bare orizontale
ø10/10 și verticale ø10/15 iar în
zonele cu concentrări de eforturi
sunt armați cu carcase din bare tip
BST 500S, cu diametrul de ø18 și
ø20 și etrieri ø10/10 din OB37,
dispuse vertical la extremitățile
pereților.
Pereții sunt armați în câmp, cu
bare tip BST 500S cu diametrul de
ø10/15.
Stâlpii sunt din beton armat, cu
armatură rigidă.
SUPRASTRUCTURA
Structura de rezistență este
alcătuită dintr-un nucleu rigid din
beton armat, amplasat în centrul
structurii fiecărei clădiri, nucleu
care va prelua o mare parte din
încărcările orizontale din vânt și
seism și cadre transversale și longi-
tudinale perimetrale.
Cadrele structurale sunt alcătu-
ite din stâlpi din beton cu armatură
rigidă și grinzi metalice dispuse pe
ambele direcții, alcătuind o struc-
tură spațială.
Planșeul este format din placa
compozită din beton armat, cu
tablă colaborantă și grinzi din oțel
40
laminat, executate ajurat sau din
profilul brut.
În plan orizontal rețeaua de
grinzi metalice, împreună cu plan-
șeul din beton armat, formează o
șaibă rigidă la nivelul fiecărui plan-
șeu, capabilă de a prelua forțele
orizontale și de a le transmite ele-
mentelor verticale: nucleu din
beton armat și stâlpi.
Diafragmele din beton armat
formează nucleul central, în care
sunt amplasate scările de acces
între etaje și casa lifturilor.
Stâlpii metalici curenți sunt din
profile laminate 1/2HEA 500, cu
dimensiunea bulbului de 45 cm x
55 cm, iar cei de colț din profile
laminate 2x1/2HEA500, având
dimensiunea de 65 cm x 65 cm.
Diafragmele sunt din beton
armat, cu grosimea de 25 cm (27,5 cm
cele perimetrale), din beton clasa
C20/25, armate cu două plase de
ø8-ø10/15 din BST 500S.
Zonele de concentrare ale dia-
fragmelor au fost armate cu ø18
din BST 500S.
Stâlpii au o structură compozită
din beton armat cu armătură rigidă.
Această soluție a permis un montaj
rapid, fără întreruperi tehnologice.
În funcție de înălțimea și poziția
lor, se deosebesc trei tipuri de
stâlpi:
- curenți: 50 cm x 70 cm;
- de colț și spre pasarelă: 70 cm
x 70 cm.
Grinzile sunt din profile meta-
lice laminate. Pentru reducerea
consumului de oțel, s-au folosit
grinzi ajurate. Golurile astfel reali-
zate vor servi la traversările tubula-
turii rețelei de instalații.
Grinzile ajurate s-au montat cu
buloane pe consolele din tablă
sudată prevăzute pe stâlpi.
Planșeele din beton clasa C25/30
s-au executat din tablă colaborantă
Cofrastra 70, cu grosimea de
0,88 mm, plase sudate dispuse la
partea superioară, călăreți peste
reazeme realizați din bare indepen-
dente cu diametrul ø8 - ø16 din oțel
beton BST500 S și bare indepen-
dente dispuse în fiecare cută, cu
diametrul ø8 din oțel BST500S.
Închiderile sunt dintr-o struc-
tură de tip perete cortină, prinsă de
planșeele din beton și o structură
cu jaluzele ceramice sau din sticlă,
pentru susținerea căruia este pre-
văzut un sistem de grinzi din profile
metalice laminate.
Pasarelele de trecere între cor-
purile 4 și 5, de la etajul 3 până la
nivelul tehnic, sunt prevăzute cu
îmbinări care permit deplasarea în
plan orizontal a celor două corpuri
de clădire. q
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 SALT COM – la dispoziția dumneavoastră!
SALT COM Slobozia este o firmă specializată în lucrări diverse de proiectare și construcții montaj: construcții
și modernizări sedii pentru instituții publice, spații de depozitare pentru agenți economici, lucrări de apărare
împotriva inundațiilor , sisteme de irigații, construcții de locuințe etc.
Societatea dispune de personal tehnic, economic și administrativ calificat și responsabili tehnici autorizați
care asigură respectarea condițiilor de calitate, în conformitate cu prescripțiile tehnice și sistemul referențial de
calitate. SALT COM deține sistem de management al calității: ISO 9001, ISO 14001 și ISO OHSAS 18001.
Din 2009, SALT COM produce hale metalice cu structură autoportantă (semirotunde) care sunt recomandate
pentru aplicațiile ce necesită suprafețe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare sau
de producție, oferind 100% spațiu interior util.

AVANTAJELE HALELOR METALICE AUTOPORTANTE PROIECTARE ȘI EXECUȚIE

EXECUTATE DE SALT COM
Sunt ieftine și ușor de executat. Sunt reciclabile și lesne
de ventilat și răcit pe timpul verii. Pot avea numeroase uti-
lizări practice, de la hale de producție în industrie, depozite de
cereale în agricultură, până la garaje și hangare de orice
dimensiuni pentru avioane sau bărci cu motor.
Halele metalice autoportante (semirotunde), sunt execu-
tate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece a tablei
din oțel cu diferite grosimi, protejată împotriva coroziunii
(prin galvanizare, aluzincare sau vopsire în câmp electro-
static), și având următoarele caracteristici și avantaje față de
construcțiile realizate cu tehnologii clasice (cu structura de
rezistență din profile metalice, cărămidă, beton sau lemn):
• nu există structură de rezistență pentru susținerea
acoperișului (stâlpi și ferme), prin urmare asigură ma-
ximum de spațiu util, raportat la suprafața construită;
• deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înălțimea
acoperișului de max. 15 metri, lungimi nelimitate;
• costuri și durate de execuție mici în raport cu construcți-
ile clasice;
• ușor adaptabile la cerințele clientului;
• soluții de realizare multiple, în funcție de cerințele clien-
tului: cu fundații și zidărie înaltă, fără zidărie, amplasate pe
platforme din beton sau numai pe fundații perimetrale, neizo-
late sau izolate, cu căi de acces multiple.
HALE METALICE AUTOPORTANTE (SEMIROTUNDE)
PUSE ÎN OPERĂ DE SALT COM
• Hală 1.000 mp – Miracom, loc. Căzănești, jud. Ialomița;
• Hală 1.000 mp – A&S Internațional 2000 SRL, loc. Fetești,
jud. Ialomița;
• Două hale x 1.000 mp/buc. – Agrozootehnica Pietroiu SA,
loc. Pietroiu, jud Călărași;
• 500 mp – V&G Oil 2002, loc. Focșani, jud. Vrancea.
ALTE LUCRĂRI MAI IMPORTANTE:
• Reabilitare dig local de apărare – comunele Alexeni și
Căzănești, județul Ialomița;
• Amenajare trecere bac-gabară peste brațul Borcea –
comuna Bordușani, județul Ialomița;
• Reabilitare dig local de apărare – comuna Căzănești,
județul Ialomița;
• Extindere canalizare strada Libertății și strada Cuza Vodă
– oraș Amara, județul Ialomița;
• Construcție ciupercărie – Alpha Land, comuna Ciulnița,
județul Ialomița;
• Documentații fază PAD pentru 25 de stații și 3 depozite
deținute de Petrom în județele Ialomița, Brăila, Călărași și Tul-
cea;
• Reabilitare Cămin Cultural – comunele Spiru Haret și
Berteștii de Jos, județul Brăila;
• Reabilitare pod peste râul Călmățui și construcție podețe
– comuna Spiru Haret, județul Brăila;
• Execuție hală pentru depozitare cereale, 420 mp, ben-
eficiar Florimar, loc. Ograda;
• Construcție sediu Transelectrica București – municipiul
Slobozia;
• Modernizare Centru Logistic Agrimatco – București,
comuna Grivița, județul Ialomița;
• Refacere hală metalică cu acoperiș autoportant – cu
suprafața totală construită de 460 mp pentru Agrodamar, loc.
Ograda, jud. Ialomița;
• Execuție showroom cu suprafața de 800 mp pentru soci-
etatea Hamei Exim, loc. Slobozia, jud. Ialomița;
• Case unifamiliale, case de vacanță, spații comerciale,
hale de producție în județele Ialomița și Brăila. q

42 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

Lucrările la noua clădire de locuințe și birouri „The Link” din
Antwerp înaintează în ritm dinamic. Clădirea va fi dotată cu
propria aplicație mobilă Office, care va permite adminis-
trarea tuturor serviciilor disponibile, de ex. comandarea
meselor sau închirierea unei biciclete - direct de pe smart-
phone. Însă, inovații sunt mai multe, deoarece complexul,
creat în conformitate cu cele mai înalte standarde de con-
fort și eficiență energetică, utilizează și produsele fabrican-
tului polonez de sisteme arhitecturale - compania ALUPROF.

„The Link” este amplasat în apropierea gării Berchem, în

cartierul aglomerat Zurenborg, la doar câțiva pași de
intersecția drumurilor principale E17, E19 și E313, în
apropierea aeroportului din Deurne. În cazul acestei
clădiri, dezvoltatorul, firma Ghelamco, mizează clar pe
disponibilitate. Grupul ALUPROF a fost distins și cu un pre-
miu pentru activitatea sa în cadrul acestui proiect.

Utilizatorii clădirii vor putea folosi o parcare ce dispune de

peste 500 de locuri, parcare unde vor fi instalate cel puțin
16 stații de încărcare pentru autovehicule electrice.
Bicicliștii vor avea și ei la dispoziție nu numai piste pentru
biciclete, dar și dulapuri și dușuri.

„The Link” va avea o aplicație inovatoare pentru smart-

phone, care va permite, printre altele, efectuarea unei
programări la spălătoria auto, rezervarea unei săli de con-
ferințe sau a unui loc de parcare pentru un client, apoi,
soluția MeetDistrict va spori și mai mult numărul de
servicii oferite persoanelor care lucrează aici. În plus,
datorită numeroaselor intrări, clădirea poate fi configurată
în diverse moduri.
Certificatul BREEAM acordat clădirii, la nivelul „excelent”,
garantează persoanelor care lucrează în clădirea „The
Link” o îmbunătățire semnificativă a randamentului, con-
centrării, capacității de gândire, oferind, de asemenea, și
beneficii pentru sănătate. Starea de bine este asigurată de
îmbinarea perfectă a izolației fonice și termice reconfor-
tante, cu lumină naturală din belșug, rezultat al structurii
rafinate și proiectului inspirat. Aspecte importante care au
contribuit la acordarea certificatului au fost și ochiurile de
apă și oaza de verdeață. Prezența spațiului verde are un
impact pozitiv asupra utilizatorilor clădirii, în special din
prisma relaxării.
Complexul „The Link” a fost proiectat în colaborare cu
Biroul de arhitectură Jaspers-Eyers. Suprafața totală a
proiectului se ridică la 26.000 m2, iar consumul de energie
este practic zero (NZEB). Consumul redus de energie
reprezintă o prioritate pentru grupul Ghelamco, cel care
este deosebit de activ nu numai în Belgia, ci și în Europa
de Est.

Sistemele de ferestre, uși și fațadele pentru clădire au fost

furnizate de compania ALUPROF. Cu gândul la economisirea
energiei, în proiect au fost folosite: sistemul de uși liftant-
glisante MB-77HS, sistemul de ferestre și uși MB-70HI și
sistemele de fațade MB-SR50N HI + și MB-SR50N EFEKT.

Sistemul de uși liftant-glisante MB-77HS este foarte popu-

lar datorită gamei largi de garnituri, a inserturilor izola-
toare, care garantează izolarea perfectă termică și fonică,

44 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

precum și protecția anti-efracție. Forma specială a pro-
filelor asigură un grad ridicat de etanșeitate la apă și aer a
ușilor. Un avantaj suplimentar este și faptul că ușile nu
ocupă spațiu după deschidere, iar datorită gamei largi de
culori, pot fi adaptate complet nevoilor clientului.
În proiect a fost folosit și sistemul de ferestre și uși
ALUPROF MB-70HI cu izolare termică. Acest sistem asi-
gură o mult mai bună izolare termică decât sistemele
de bază. Spre exemplu, coeficientul de izolare al sistemu-
lui MB-70HI Uf = 1,0 W/m2K.
Pentru această investiție a fost ales și sistemul de fațade
MB-SR50N HI+ cu certificat Passive House Institute
Darmstadt. Liniile înguste ale diviziunii oferite de sistem
garantează durabilitatea și rezistența, iar marginile
ascuțite ale montanților și traverselor fațadelor conferă
clădirii „The Link” o expresivitate deosebită. În plus, a fost
utilizată o izolație PE, cu parametri perfecți de izolare termică
0,7 W/m2K.
Un alt sistem de fațade folosit pentru „The Link” a fost sis-
temul MB-SR50N EFEKT al firmei ALUPROF – perfect pen-
tru crearea pereților de protecție. Sistemul conferă clădirii
un aspect de „liniar cu sticlă”, cu linii orizontale și verticale
vizibile doar într-o măsură foarte redusă. Spațiile au fost
umplute cu un silicon special, care asigură o densitate
ridicată și sporesc gradul de izolare termică a clădirii. Sili-
conul este disponibil în diverse culori.
Datorită soluțiilor flexibile ale companiei ALUPROF, clădirea
„The Link” reprezintă nu numai un complex de birouri
foarte atractiv din exterior, ci și foarte expresiv din interior.
Practic, clădirea reprezintă un adevărat birou al viitorului. q

Prima linie de producție
pentru vată minerală fulgi URSA
Pe 28 iunie a fost pusă în funcțiune
oficial prima linie de producție
URSA pentru vată minerală fulgi
albă, la fabrica din Pla de Santa
María, Tarragona - Spania. La des-
chiderea liniei de producție au par-
ticipat Ramón Ros, Directorul
general al URSA Ibérica, Miquel
46
Tena, Site Manager al Pla de Santa
María, și Jochen Friedrichs, CEO
URSA. Construirea noii linii de pro-
ducție a durat 13 luni de muncă
asiduă a angajaților fabricii din Pla
de Santa María. Acest eveniment
marchează începutul unei noi etape
în dezvoltarea companiei, URSA
URSA GOES GREEN
devenind astfel una dintre primele
companii din Europa care inves-
tește în inovație și dezvoltarea de
produse.
De ce vată minerală fulgi?
Vata minerală albă fulgi este un
produs pentru izolație care poate fi
folosit la toate tipurile de aplicații,
la izolarea construcțiilor noi dar și la
renovarea clădirilor vechi. Toate
produsele din această categorie
sunt performante termic și acustic.
În plus, asigură un montaj rapid,
putând fi aplicat în orice spațiu.
„Vata minerală albă sub formă de
fulgi, URSA ReFloc cu tehnologie
PUREONE, este un produs care se
aplică prin pulverizare. Dacă mon-
tajul este realizat corect, asigură
performanță termică și acustică
ridicată, garantate pe întreaga
durată de viață a construcției. Des-
tinată celor mai exigenți clienți,
URSA ReFloc cu tehnologie PUREONE
păstrează caracteristicile de bază
ale tuturor produselor URSA: incom-
bustibilitatea, excelenta izolare ter-
mică, simplitatea și ușurința la
montaj. Vata minerală albă fulgi
oferă o izolare termică excepțio-
nală, confort acustic și protecție la
foc în clădirile noi și în cele reabili-
tate. Vata minerală albă fulgi repre-
zintă o soluție de izolare simplă,
sigură, durabilă și economică. Casa
izolată cu acest produs beneficiază
în timpul iernii de un aer cald, în
timpul verii de aer proaspăt, iar tot
anul de aer sănătos.” a declarat
Sorin Pană, director comercial al
URSA România.
Produsul este recomandat la izola-
rea unor construcții integrale pe
structuri ușoare (lemn sau metal),
a pereților de compartimentare sau
de exterior și a acoperișurilor și
planșeelor. Montajul pentru izola-
țiile cu fulgi (white blowing wool) se
execută cu mașini uzuale de pulve-
rizat. Materialul se încarcă în apa-
rat, iar pulverizarea se face cu un
furtun, astfel încât vata minerală
ajunge în orice gol al peretelui.
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
URSA promovează confortul poluării mediului. Folosirea unor
și sustenabilitatea materiale cu „amprentă verde”, res-
pectiv materiale prietenoase cu
În toată lumea există programe de mediul, ecologice, înseamnă și uti-
recondiționare și construire a clă- lizarea pentru izolarea termică a
dirilor, dezvoltate pe principii de locuințelor a unor materiale pre-
sustenabilitate energetică. Cel mai mium, rezistente la foc. Urmăriți
important beneficiu al acestor pro- sloganul „URSA Goes Green” și
grame este îmbunătățirea eficienței beneficiați de cele mai bune izolații.
energetice a clădirilor, cu un impact
pozitiv asupra protecției mediului „Începând cu ianuarie 2018 s-a
înconjurător. decis comunicarea publică a cotei
Este important să alegem întot- de reducere a emisiilor de CO2
deauna materiale termoizolante cât obținute prin produsele URSA nou
mai bune, cu o eficiență energetică vândute. Pe site-ul URSA puteți
mare, și produse prietenoase cu
găsi această informație care se
mediul. URSA se implică activ în
modifică live. Oricine intră pe site-
angajamentul UE de reducere cu
ul www.ursa.ro va putea urmări
20%, până în 2020, a emisiilor de
live cum sunt monitorizate și care
gaze cu efect de seră.
sunt cantitățile de CO2 economisite
În 2018, sloganul companiei este prin folosirea materialelor inova-
„URSA Goes Green”. URSA a dez- toare URSA. De asemenea, a fost
voltat în ultimii ani o platformă de făcută o investiție în refacerea
cercetare care își propune să lan- ambalajelor. Produsele perfor-
seze pe piața din Europa termoizo- mante de la URSA sunt livrate în
lații inovatoare cu impact pozitiv ambalaje verzi, în timp ce pro-
asupra protecției mediului. Toate dusele economice sunt prezentate
produsele URSA îmbunătățesc efi- în ambalaje pe fond alb.” declară
ciența energetică a clădirilor și au Sorin Pană, director comercial
impact pozitiv asupra reducerii URSA România.

Despre URSA

URSA este o companie producătoare de materiale izolatoare termic și acustic, cu o politică de dezvoltare orien-
tată spre eficiență energetică și dezvoltare durabilă în construcții. Astăzi, URSA este unul dintre cei mai mari pro-
ducători de vată minerală și polistiren extrudat (XPS) din Europa, două materiale izolatoare complementare, ce
contribuie la izolarea termică și acustică a clădirilor. URSA are o experiență de peste 60 de ani în domeniu.
Cu peste 1.800 de angajați în 13 unități de producție și 40 de filiale locale, URSA este prezentă în Europa, Orien-
tul Mijlociu și Africa de Nord și înregistrează o cifră de afaceri de peste 450 de milioane de euro anual.

URSA GLASSWOOL și URSA TERRA sunt produse în fabricile din Spania, Franța, Belgia, Germania, Slovenia,
Polonia și Rusia. Izolațiile din polistiren extrudat URSA XPS sunt produse în fabricile din Germania, Franța, Spania,
Italia și Rusia.

Începând cu luna august 2017, URSA a devenit parte din grupul Xella, funcționând ca o unitate de business
independentă.

În România, URSA este prezentă cu produsele sale de 20 de ani, comercializând două branduri de vată minerală
URSA Glasswool și vată minerală URSA Terra, fabricate în Slovenia. În ultimii ani, livrările de produse URSA au
cunoscut o creștere organică, compania locală URSA România ajungând să dețină o cotă de piață de circa 40% pe
segmentul de vată minerală de sticlă. q

w Revista Construcțiilor w septembrie 2018 47

 Convorbiri despre estetica structurală
cu mari ingineri contemporani
INTERVIU CU prof. dr. ing. ANTON IONESCU
drd. IC arh. Adina LEHENE

Interviurile au la bază ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia cu
ajutorul specialiștilor din domeniu, în cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor con-
temporani clujeni asupra a ceea ce se înțelege și cum se pune în practică frumosul în construcții.
Deși, de obicei, abordarea unei lucrări de către un inginer se face într-o manieră mai tehnică, frumo-
sul este o componentă valoroasă a structurilor și, de aceea, acest atu al unei construcții trebuie stu-
diat și evidențiat mai mult decât s-a făcut până acum.
Studiul face parte din cercetările doctorale pe care le desfășor sub îndrumarea domnului Kope-
netz, cercetări care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema Esteticii structurilor.
Convorbirile conțin trei secțiuni: derularea întrebărilor și a răspunsurilor de teoretizare asu-
pra esteticii structurilor, o scurtă prezentare a profesionistului intervievat și prezentarea selec-
țiilor de lucrări scrise pe profil și a unor lucrări realizate de-a lungul carierei, însoțite de observații
estetice.

Adina Lehene: Ce sens dați conceptului de struc-
tură curată?
Anton Ionescu: Pentru mine, care am fost foarte
multă vreme profesor la Facultatea de Arhitectură din
cadrul UTCN exact la structuri, o structură curată este
o structură pe conceptul indicelui de parcurs al încărcă-
rilor. Cu cât indicele de parcurs este mai mic, cu atât
structura este mai inteligentă și mai curată. Indicele de
parcurs este un număr: numărul de elemente de rezis-
tență, de structură pe care o sarcină le străbate până
ajunge la fundații. Recordul mondial absolut la indicele
de parcurs este bolta, cilindrică sau cu alte forme,
deoarece încărcările permanente din zăpadă etc., din
momentul când a căzut primul fulg, se duc în fundații
printr-un singur element. Din aceeași familie face parte
și cupola, dacă stă pe pământ. Dacă e așezată pe
stâlpi, deja se schimbă situația. O structură curată este
cea care sugerează, arată cum se descarcă încărcările
care stau pe ea. Să vă dau alt exemplu: structurile cla-
sice – clădirile de locuințe. Ele sunt alcătuite din: placă
- primul element pe care îl proiectează structuristul
împreună cu arhitectul; grinzi - placa stă pe grinzi, al
doilea element; stâlpi - pe care reazemă grinzile. Deci
indicele de parcurs este 3. Până aici sunt acceptabile
structurile. Există alte situații mai complicate: în
momentul când stâlpul, din motive diverse sau date de
arhitectură, mai stă pe o grindă, e periculos. Grinda
trebuie să stea pe alt stâlp și rezultă structurile
nereușite și periculoase. O structură curată va face
plăcere la vedere, chiar și unei persoane neavizate,
pentru că vede inclusiv cum se încarcă și cum se
descarcă încărcările.
Adina Lehene: Cum vedeți legătura dintre struc-
tură și frumos?
Anton Ionescu: Este obligatoriu ca structura să fie
frumoasă. Se pot vedea în Cluj numeroase exemple
absolut nereușite, la blocurile din cartierele mai noi.
Structura ar fi fost frumoasă dacă nu ar fi fost forțață.
Multe schelete sunt vizibile, în loc să fie cuprinse în
structura adevărată. Este deranjant să vezi sute și sute
de stâlpi inutili și grinzi inutile, doar pentru că arhitec-
tul a avut o idee anume.
Este o chestie interesantă că, de exemplu, marile
construcții spectaculoase de poduri, culmea, nu le-au
proiectat inginerii specialiști, ci arhitecții. Este evident
necesară o legătură serioasă între structură și frumos.
Cu toate că pornirea este clar de la inginer, dar atât
inginerul cât și arhitectul trebuie să fie pur sinceri, să
nu complice, împotriva firii, structura, ci să o lase sin-
ceră. Pentru aceasta ei trebuie să aibă cunoștințele
care se fac la școală, se găsesc în cărți, iar atunci nu
sunt probleme. Se vor împăca inginerul și arhitectul.
Dacă arhitectul are o concepție sinceră și curată,
atunci proiectul se rezolvă între cei doi.
Adina Lehene: În practică există comunicare între
frumos și structură?
Anton Ionescu: Precum am spus, există, cu certi-
tudine, comunicare între frumos și structură și este
extraordinară. O structură frumoasă, curată este vizi-
bilă, îi face plăcere omului să se uite la ea. Mai ales că
în ultimii 20 ani este un tsunami de structuri, foarte
nereușite și reușite, dar evident, doar cele reușite îți
fac plăcere. Sunt ansambluri întregi, în special în
lumea arabă sau în marile metropole, dar nu numai,
unde arhitecții își dau frâu liber imaginației și fac tot ce
trebuie. Acolo se vede clar legătura între concept și
rezultat.
Nu există un mesaj special pe care și-l transmit
unul altuia, dar una este cuprinsă în cealaltă. Un lucru
esențial este că cel care concepe ideea arhitectonică a
unei clădiri, a unei investiții, trebuie să aibă cunoștințe
clare, evident, de structuri, altfel apar necazurile.
Inginerul va proiecta structura, iar dacă arhitectul va
cere niste imposibilități, vor apărea necazurile. De aceea
am spus de la bun început că arhitectul trebuie să aibă
sinceritate totală, să știe ce se poate face și ce nu se
poate face. Inițial, arhitectul nu discută cu nimeni,
foarte bine face, și își dă drumul liber la imaginație.
După ce a ajuns la concept, trebuie, neapărat, să se
consulte cu specialiștii, acesta fiind drumul logic: dacă
se poate face o grindă de 50 m, de 100 m etc. Ingine-
rul va aduce performanța, fiind specialist în domeniul
respectiv, în beton, metal ș.a. Din discuția asta rezultă
chiar soluția adevărată: conceptul arhitectului pe

48 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

posibilitățile de realizare a structurii și, bineînțeles,
împreună cu inginerii care au talentele lor de realizare
a structurii. Inginerul, pe conceptul comun, realizează
structura. Din toate posibilitățile de structuri va alege
cea mai bună soluție.
Adina Lehene: Care este demersul conceptual
spre structura/structurile realizată/realizate?
Anton Ionescu: În momentul când se concepe o
clădire, se trec în revistă toate tipurile de structuri.
Structurile au avansat foarte mult în ultima perioadă,
și dacă discutăm numai de construcții de locuințe de
acum 30-40 ani. Unele sisteme structurale au dispărut
pentru că acum nu mai corespund exigențelor. Erau
panouri mari prefabricate în toate cartierele, structuri
tipizate clare, numai așa se făceau. Nici nu-ți vine să
crezi că în 20 ani, au dispărut în totalitate, nici fabricile
care au produs aceste elemente de construcții nu mai
există. Se văd trendurile naționale, internaționale, se
văd ultimele răcnete în domeniul structurilor pe
diverse materiale. După ce se face un inventar la ce
există, de acolo apare scânteia pentru tipul de struc-
tură care se potrivește construcției în discuție. Înainte
se făceau toate planșeele prefabricate, în viteză
maximă, dar și aici acum există tot felul de inovații:
planșee cu structuri ușoare. Apoi se decide tipul de
structură a clădirii, tipul de planșee ș.a. Bineînțeles că,
văzând noutățile mondiale, se importă soluții sau se
îmbunătățesc cele existente.
Adina Lehene: Care sunt condițiile realizării unei
structuri de succes și ale unei structuri frumoase?
Există vreo diferență în practică între structura de
succes și cea frumoasă?
Anton Ionescu: O structură de succes trebuie obli-
gatoriu să fie frumoasă și nicio structură de succes nu
este urâtă. Dacă structura este de succes, atunci este
implicit și frumoasă. Frumosul este o condiție a succe-
sului. Structura frumoasă lasă să se citească modul ei
de funcționare. Sunt foarte multe structuri de succes și
frumoase, dar în general, pentru mine una cu adevărat
de succes este și frumoasă, altfel nu poate fi apreciată
de public, și va fi, în continuare, un model pentru
structurile care urmează să fie concepute.
Este foarte greu de zis dacă există vreo diferență în
practică între structura de succes și cea frumoasă.
Succesul trebuie să fie o noutate, structurile clasice nu
mai sunt de succes. Conceptul trebuie să fie mecanic
imbatabil, pentru ca specialiștii, văzând structura, să
observe modul extrardinar de rezolvare a sa. Se
observă unele imobile contorsionate: casa învârtită,
sucită, cu stâlp într-un colț ș.a. Dar acestea nu pot fi
catalogate ca fiind de succes, ci sunt experimente pen-
tru cine și le-a permis din punct de vedere financiar.
Adina Lehene: Dintre aceste condiții considerați că
una anume este esențială? Dacă da, care anume?
Anton Ionescu: O condiție clară arată că structura
de succes este de noutate. Trebuie să existe combi-
nația structură de succes și structură frumoasă pentru
ca să spui că este o structură trăznet. Eu zic că locul
întâi este deținut de structura frumoasă, pentru că o
structură de succes cu trecerea timpului nu mai este
de succes, ci apar altele de succes.
Adina Lehene: Cum se pun în aplicare aceste
condiții?
Anton Ionescu: Precum am spus și mai devreme,
când se începe o proiectare serioasă se face un inven-
tar al tuturor structurilor de succes și frumoase, se
analizează, se scoate kintesența acestora, pentru că
toate acestea sunt anterioare și ce se proiectează
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
aparține viitorului, iar din analiza și din talentul
proiectanților arhitecți și ingineri, se pun în aplicare
condițiile amintite.
Adina Lehene: Există o evoluție în acest domeniu?
Fie la nivel teoretic, dacă se întrevede o evoluție -
care ar fi acel demers evolutiv în carierea unui spe-
cialist? Fie la nivel practic, azi în societatea clujeană
față de perioadele anterioare.
Anton Ionescu: Da, există categoric o evoluție,
chiar pe două direcții: materialele de construcții și con-
ceptul de proiectare. Materialele evoluează: oțelurile
au avansat mult de acum 30 de ani, există oțeluri
superioare care permit performanțe excepționale; azi
există betoane cu rezistențe aproape incredibile,
B1000; lemnul nu mai este folosit în aceeași formă, e
compus din diverse rășini și are performanțe
nemaipomenite; învelitorile au avansat mult: există
țesături pentru diverse corturi, săli foarte mari; există
materiale din fibre de carbon cu rezistențele aproape
incredibile. Dacă materialele noi avansează și ajung în
faza de a se putea folosi în construcții, este clar că per-
formanțele încep să fie altele. Pe de altă parte, concep-
tul de proiectare. Proiectarea ajută nemaipomenit la
optimizarea structurii. Până acum câțiva ani opti-
mizarea era o muncă infernală, în care trebuia să pro-
iectezi și să modifici parametri. Acum aceasta se face
automat, pe calculator, iar munca de câteva luni de zile
se rezolvă în două zile. Optimizarea pune un sfârșit: ai
ajuns la limită și se poate dovedi unei comisii că ana-
liza structurii optime are într-adevăr consum minim de
materiale, deschiderea și parametri duși la maximum.
Există evoluție și la nivel teoretic, pentru că astăzi
există metode de calcul matematic al elementului finit
extraordinar de avansate, de care acum 30 ani nici nu
se bănuia că vor exista. Azi se poate calcula orice și se
pot obține soluții de top.
Am văzut și am observat sute de proiecte și sute de
construcții realizate și, da, se vede o evoluție datorită
noilor materiale, conceptelor moderne de proiectare
prin care, practic, poți proiecta orice. Îți poți face o
construcție rotativă, contorsionată, elicoidală, imagi-
nația nu are limite, pentru că există posibilitatea de a
proiecta ceva chiar realizabil. În aceste condiții, având
mai multe variante și necramponându-te într-una sin-
gură, este clar că, din toate variantele, poate să iasă
ceva foarte frumos. Colecționez proiectele și rămân
plăcut impresionat de ceea ce se poate face.
Din păcate, doar pe plan mondial am vazut evoluția
asta. În Cluj există totuși câteva piese cu care orașul
se poate mândri: Stadionul Arena, de pildă. Stadioane
pot să fie peste tot, dar acesta este unul frumos, este
de apreciat, atât la exterior cât și la interior. În vre-
murile trecute mă deranja că la concursurile de arhi-
tectură pentru diverse obiective din Cluj câștigau
arhitecții din alte localități, de exemplu clădirea BCR
ș.a. Dar situația și-a revenit. Arhitecții și-au dat drumul
la imaginație și a crescut foarte mult calitatea con-
strucțiilor, începând de la vile și clădiri de locuit. Se
vede evoluția la nivelul Clujului, deși nu este la nivelul
New Yorkului.
Adina Lehene: Puteți să-mi spuneți câteva lucrări,
respectiv câțiva specialiști în a căror activitate fru-
mosul deține un loc aparte și pot fi astfel conside-
rate/considerați repere?
Anton Ionescu: Nu pot să denumesc multe, dar
există și la noi în țară exemple de construcții frumoase,
în special în București unde am văzut remarcabile
clădiri de bănci, cartiere de locuințe. Și-au dat drumul
continuare în pagina 50 È
49
Æ urmare din pagina 49
serios și arhitecții noștri, există construcții frumoase.
În Cluj există firme de proiectare pe care le apreciez,
de exemplu Arhimar, Dico&Țigănaș, a căror proiectare
este vizibilă în oraș, în special domnul Țigănaș și
Claudiu Botea, care văd că au făcut treabă bună. Văd
stilurile, de exemplu stilul Botea și Țigănaș: după cadre
se vede că este proiectat de Arhimar. De asemenea,
este de remarcat nucleul sportiv din Cluj, câteva lucrări
reușite, serioase, care merită menționate.
Un specialist pe care îl apreciez în mod deosebit,
deoarece e o combinație de inginer cu arhitect, este
Calatrava. Marea majoritate a structurilor lui sunt de Fig. 1: Hala Agroalimentară din Onești, proiectant de structură
mare succes, este un arhitect foarte căutat, dar, după prof. dr. ing. Anton Ionescu – vedere de ansamblu
părerea mea, nu toate sunt frumoase, în sensul meu
de gândire, pentru că au foarte multe broderii: tot felul
de brizbrizuri pe structura adevărată, portantă, a func-
țiunii, fie sală de sport, de spectacole ș.a. Se observă
în proiectele lui Calatrava gândirea lui, stilul lui.
Adina Lehene: Ce vă ajută pe Dvs. în a concepe
un proiect de structură frumos?
Anton Ionescu: În mod special, pe mine mă ajută
cunoștințele, experiența și documentarea foarte
serioasă. O viață întreagă am proiectat și am predat la
Facultate structuri. Când este vorba de conceput ceva,
se începe cu o documentare extraordinar de serioasă,
iar cu experiența acumulată de acolo încolo trebuie să
iasă ceva deosebit. În discuțiile pe care le am cu
arhitecții și ei vin cu idei și cu alte idei. Dacă acestea
sunt bazate pe cunoștințe temeinice, în mod cert iese
un rezultat frumos, curat, nou și tot ce se cere. Fig. 2: Hala Agroalimentară din Onești, proiectant de structură
Adina Lehene: Cum privește publicul efortul estetic prof. dr. ing. Anton Ionescu – sistemul de autoridicare
al specialistului? la cotă a structurii spațiale
Anton Ionescu: Publicul apreciază. Publicul este
un observator continuu, iar în momentul când apare o
nouă construcție și trec pe lângă ea se uită și cu sigu-
ranță apreciază rezultatele proiectării și execuției. Sunt
sute și mii de oameni care apreciază efortul estetic al
specialistului.
De exemplu, la Hala Agroalimentară din Onești, pe
care am proiectat-o, s-au dus în pelerinaj toate facul-
tățile de construcții din țară s-o vadă pentru că era o
noutate absolută. Au venit cadre didactice din
Timișoara, București, Iași, cu studenții, să vadă despre
ce este vorba. Când vezi o noutate imediat te exciți și
mintea extrapolează noutatea. Și astăzi vine lumea,
acum, după 30-40 de ani, se uită și o pozează. Aceasta
a fost realizată cam în 1975 și după toate cutremurele
care au fost în zona Onești, la câțiva kilometri de epi-
centru, stă la locul ei splendidă, curată, frumoasă. Pen-
tru că a fost o noutate în domeniu, este trecută prin Fig. 3: Hala agroalimentară din Onești, proiectant de structură
cărțile de istorie a betonului armat din România. prof. dr. ing. Anton Ionescu – vedere recentă de interior
stâlpii erau dedesubt (fig. 2). După ce ajungea la
Scurt rezumat biografic cotă, rămânea ca o masă. Domnul Eugeniu Pănescu a
Domnul Anton Ionescu a absolvit Facultatea de fost arhitectul halei și eu am făcut structura.
Construcții din Cluj-Napoca în anul 1961 și este doctor Observații estetice: Metoda de realizare pe care
inginer, doctor Honoris Causa, profesor Universitar
am propus-o pentru Hală era ceva superspectaculos, o
Emerit. Actualmente este membru în consiliul de
chestie ieșită din comun, o invenție. Hala avea și încă
administrație al SC MINESA-ICPM SA Cluj.
are o structură curată, nouă, frumoasă, de avangardă.
Lucrări realizate de dl prof. dr. ing. Anton Și astăzi arată foarte bine, a rezistat la cutremure.
Ionescu Acesta este un exemplu evident de structură de succes
și frumoasă în același timp (fig. 3).
Hala agroalimentară din Onești
Descrierea obiectivului: Structura halei constă în Centrala telefonică din Câmpia Turzii
5 pavilioane de 21 m x 21 m (fig. 1). O noutate la vre- Descrierea obiectivului: Obiectivul a fost coman-
mea respectivă era că structura sa spațială din beton dat de Ministerul Telecomunicațiilor pentru ca să
precomprimat bidirecțional, făcută la sol, se autoridica suporte supraetajări ulterioare, aspect de care s-a
la cotă cu stâlpi cu tot printr-un sistem, în timp ce ținut cont în calculele efectuate pentru structură.

50 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

 ușor modificată pentru a fi adaptată la cerințele funcți-
onale de învățământ.
Observații estetice: Clădirea este foarte frumoasă,
armonioasă, atât ca volumetrie, cât și ca dispoziție a
spațiului interior (fig. 7 și 8).

Sursa imaginilor:
Fig. 1, 3, 4: Arhivă personală dr. ing. Anton Ionescu
Fig. 2: http://photos.wikimapia.org/p/00/05/99/23/
11_big.jpg (accesat iunie 2018)
Fig. 5, 6: Arh. Iulia-Adina Lehene
Fig. 7: Prelucrare arh. Iulia-Adina Lehene a unei planșe
realizate de arh. Vicențiu Lăscuș

Fig. 4: Centrala telefonică din Câmpia Turzii, proiectant de struc‐

tură prof. dr. ing. Anton Ionescu – vedere de ansamblu

Fig. 5: Centrala telefonică din Câmpia Turzii, proiectant Fig. 6. Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, proiectant de
de structură prof. dr. ing. Anton Ionescu – fațada principală structură prof. dr. ing. Anton Ionescu – perspectivă
cu intrarea în clădire a fațadei principale (nord)
Este o clădire cu regimul de înălțime P+2, având
stâlpii, grinzile, planșeele, panourile de fațadă integral
din prefabricate. Structura constă în 5 travei de apro-
ximativ 3,5 m, cu două deschideri. La parter se găsesc
birourile, iar la etajele 1 și 2 aparatura (fig. 4 și 5).
Spațiul interior este open space, fără pereți de com-
partimentare. Tema de proiectare prevedea ca imobilul
să fie mobilat cu echipamente de telecomunicații, dar
pe măsură ce aparatura s-a miniaturizat, toate au
încăput pe o jumătate de nivel. Fațada a fost realizată
din elemente prefabricate din BA vibrat și finisate cu
terasit. Prefabricarea a fost de o foarte bună calitate,
ceea ce a condus la rezistența și durabilitatea ei.
Observații estetice: Și-a păstrat imaginea exte- Fig. 7. Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, proiectant de
rioară foarte bine până astăzi. Centrala telefonică din structură prof. dr. ing. Anton Ionescu – perspectivă a fațadei sudice
Câmpia Turzii este un reper al orașului în materie de
arhitectură și structură în construcții.

Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii din

cadrul USAMV, Cluj-Napoca, Calea Mănăștur nr. 3
Descrierea obiectivului: Astăzi, clădirea este
dedicată învățământului superior, găzduind Facultatea
de Zootehnie și Biotehnologii (fig. 6). Prima funcțiune,
cu care a fost comandată, a fost de Institut de Cer-
cetare și Producție a produselor de farmacie veterinară.
Toată clădirea era prevăzută cu laboratoare de cerce-
tare și producție. Avea un regim special, pentru că în
incinta sa se produceau vaccinuri. Structura clădirii
este pe cadre cu planșee din beton armat monolit. Are Fig. 8: Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, proiectant de
regimul de înălțime P+3. A fost modernizată și structură prof. dr. ing. Anton Ionescu – partiul interior al etajului
refuncționalizată în 2007, când partiția interioară a fost întâi cu ușoarele modificări recente

w Revista Construcțiilor w septembrie 2018 51

 Proiectarea zidăriilor de placare
pentru fațade cu alcătuire ventilată (II)
(Continuare din nr. 150, august 2018)
ÎNCĂRCĂRI ȘI ACȚIUNI
DE PROIECTARE
PENTRU FAȚADELE
CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ
Clasificarea și gruparea acțiu-
nilor agenților mecanici pentru
proiectarea stratului de placare se
face conform prevederilor Codului
CR0-2012 și conform precizărilor
suplimentare din Codurile și stan-
dardele pentru zidărie și materiale
auxiliare.
Încărcări permanente
și de exploatare
Încărcările permanente cuprind:
• greutatea proprie a zidăriei;
• greutățile elementelor de insta-
lații (aparate de climatizare, de
exemplu) care sunt suportate direct
de stratul de placare;
• greutatea părților fixe ale uti-
lajului pentru întreținerea / cură-
țarea fațadei (șinele de ghidare),
dacă acestea sunt prevăzute în
proiect.
Încărcările de exploatare pentru
zidăria de placare includ, dacă este
cazul:
• greutatea utilajului pentru
întreținerea / curățarea fațadelor;
• greutatea persoanelor care
deservesc utilajul.
Pentru calculul stratului de
placare, încărcările de exploatare
menționate mai sus sunt conside-
rate încărcări variabile, care pot
lipsi total pe durate lungi.
În cazul zidăriilor de placare si-
tuate, fără dispozitive de protecție,
la nivelul străzii sau adiacente unor
spații de circulație, pentru dimen-
sionare /verificare se ia în conside-
rare și efectul posibil al impactului
oamenilor, considerat ca încărcare
laterală, aplicată la cota de 120 cm
peste nivelul de călcare, cu valoa-
rea de 2,0 kN/m. Se presupune că
impactul accidental al vehiculelor
este împiedicat prin măsuri adec-
vate (de tip „barieră”).
52
prof. univ. dr. ing. Radu PETROVICI
Încărcări date de vânt
Valoarea încărcării din acți-
unea vântului se stabilește con-
form Codului CR 1-1-4/2012.
Următoarele prevederi ale acestui
Cod se iau în considerare în mod
special la proiectare:
• Efectul adăpostirii, exprimat
prin deplasarea planului de cotă zero
- conform Anexei B4 - se neglijea-
ză pentru clădirile aflate pe terenuri
din categoria de rugozitate IV;
• Efectul încărcărilor locale în
zonele de margine ale suprafețelor
expuse (muchii și colțuri) se ia în
considerare pentru proiectarea
stratului de placare și a prinderilor
acestuia de stratul suport;
• Distribuția presiunii vântului
pe stratul de placare și pe stratul
suport se face în funcție de carac-
teristicile de rigiditate și de perme-
abilitate la aer ale acestora,
conform art. 4.2.10 din Codul CR
1-1-4/2012.
Acțiunile variațiilor
de temperatură exterioară
Efectele variațiilor de tempe-
ratură climatice sezoniere se
calculează conform prevederilor
stabilite prin SR EN 1991-1-
5:2004/NA:2008 Acțiuni asupra
structurilor, Partea 1-5: Acțiuni
generale – Acțiuni termice.
• În Europa, standardul SR EN
1996-1-1 recomandă ca, în ab-
sența datelor obținute din încercări,
valorile de proiectare ale coeficien-
tului de dilatare termică al zidăriilor
cu elemente ceramice (considerate
valori medii statistice) să fie luate
între următoarele limite:
kt = (4÷8) x 10-6/1°C
• Codul CR 6-2013 recomandă
valoarea:
kt,rec = 5,0 × 10-6/1°C
Acțiuni provenite
din variațiile dimensionale
ale materialelor
de construcție
În cazul stratului de placare al
fațadelor cu alcătuire ventilată,
efectele variațiilor dimensionale se
manifestă prin modificări geome-
trice, care afectează atât siguranța
peretelui cât și aspectul acestuia.
Astfel, în timp, elementele din
argilă arsă prezintă deformații de
umflare (expansiune), cu caracter
lent, provocate ca urmare a unor
reacții chimice complexe datorate
absorbției, de către particulele de
argilă, a apei din mediul înconjură-
tor (umiditatea din atmosferă) [6].
Procesul de deformare se poate
desfășura pe o perioadă de 7÷8 ani
[8] și este ireversibil.
Orientativ, pentru calculul efec-
telor variațiilor dimensionale ale
zidăriei de placare cu elemente din
argilă arsă, în principalele regle-
mentări tehnice sunt date urmă-
toarele valori:
• În Europa [SR EN 1996-1-1]:
în absența datelor obținute din
încercări, valorile de proiectare ale
coeficientului de dilatare din vari-
ația umidității pentru zidăriile cu
elemente ceramice (considerate
valori medii statistice) se iau în urmă-
toarele limite: kd = (0÷1,0) mm/mm.
Efectul curgerii lente a zidăriei
poate fi neglijat, deoarece intensi-
tatea eforturilor unitare de compre-
siune este mică.
Efectele acțiunii seismice
Efectele acțiunii seismice se iau
în considerare pentru proiectarea
tuturor componentelor sistemului:
• Zidăria de placare;
• Sistemele de rezemare/anco-
rare;
• Stratul suport.
Pentru zidăria de placare, acți-
unea cutremurului se manifestă prin:
• Efectul direct al forțelor de
inerție corespunzătoare produsului
dintre masa zidăriei de placare și:
- accelerația orizontală pe care
această masă o capătă în timpul
cutremurului;
- accelerația verticală pe care
această masă o capătă în timpul
cutremurului.
• Efectul indirect rezultat din
deformațiile impuse stratului de
placare prin deplasările relative ori-
zontale și/sau verticale ale punc-
telor de prindere de structura
principală sau de stratul suport.
Cele două efecte se produc
simultan și se suprapun cu efectele
încărcărilor verticale.
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 Acțiunea seismică orizontală
asupra zidăriei de placare
A. Efectul direct al acțiunii
seismice
Calculul efectului direct al
componentelor orizontale ale acțiu-
nii seismice se face în următoarele
condiții:
• Se folosește valoarea accele-
rației terenului la amplasament
(ag), cu intervalul mediu de recu-
rență IMR = 225 de ani și perioada
de colț a spectrului de răspuns (Tc),
stabilite conform hărților de zonare
din Codul P100-1/2013.
• Forța seismică perpendiculară
pe planul zidăriei de placare poate
fi calculată, în funcție de particula-
ritățile clădirii respective, folosind
unul dintre următoarele procedee:
I. Metoda spectrelor de etaj;
II. Metoda forțelor statice
echivalente.
I. Pentru clădirile la care se
folosește metoda spectrelor de
etaj, calculul forței seismice se face
pe baza unui model de calcul com-
plet, folosind spectrul de accelerație
obținut din răspunsul seismic al
structurii principale la nivelurile de
prindere ale stratului de placare
(spectrele de etaj).
Acțiunea seismică pentru care
se calculează spectrele de etaj se
modelează conform prevederilor
Cap. 3 din Codul P100-1/2013.
II. Pentru clădirile curente,
efectul componentelor orizontale
ale acțiunii directe a cutremurului
poate fi considerat echivalent cu
efectul unei forțe statice, care
acționează perpendicular pe planul
zidăriei de placare. În acest caz,
calculul forței seismice static
echivalente se face în conformitate
cu prevederile capitolului 10 din
Codul P100-1/2013, cu precizările
date în continuare.
Încărcarea seismică de proiec-
tare pentru stratul de placare și
pentru dimensionarea ancorelor se
determină conform Codului P100-
1/2013 cap.10, cu formula:
(3)
în care
• γpl este factorul de importanță
pentru zidăria de placare care se ia
egal cu:
- γpl = 1,5 pentru fațadele orien-
tate către spațiile publice (stradă,
de exemplu) sau către spațiile unde
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
sunt posibile aglomerări de per-
soane (curțile interioare ale școlilor,
de exemplu)
- γpl = 1,0 pentru toate celelalte
cazuri
• ag este accelerația terenului
pentru proiectare, conform hărții
din Codul P100-1/2013
• Kz = 3 este factorul de amplifi-
care a accelerației seismice pe
înălțimea clădirii (valoarea maximă
care se atinge la ultimul nivel al
clădirii)
• βpl este factorul de amplificare
dinamică al stratului de placare, ce
are valorile:
- βpl = 1,00 pentru calculul forței
aplicate asupra stratului de placare
- βpl,an = 1,25 pentru calculul
forței pentru dimensionarea anco-
relor
• qpl este factorul de comportare
al stratului de placare, ce are va-
lorile:
- qpl = 1,50 pentru calculul forței
aplicate asupra stratului de placare
- qpl,an = 1,00 pentru calculul
forței pentru dimensionarea
ancorelor
• gpl este greutatea stratului de
placare pe unitatea de suprafață
• cs,pl este coeficientul seismic
global pentru calculul forței aplicate
asupra zidăriei stratului de placare
• cs,an este coeficientul seismic
global pentru calculul forței pentru
dimensionarea ancorelor
Pentru folosirea directă în
proiectare, în Tabelul 2 sunt date
valorile maxime ale coeficienților
seismici globali pentru zidăria stra-
tului de placare (cs,pl) și pentru cal-
culul ancorelor (cs,an)
Zidăriile de placare la fațadele
cu alcătuire ventilată se execută,
de regulă, cu elemente ceramice
pline cu dimensiunile 63 mm × 115
mm × 240 mm, cu greutatea speci-
fică a zidăriei γ = 18,0 kN/m3.
În cazul în care elementele sunt
dispuse pe „cant” (grosimea placării
Tabelul 2
tpl = 63 mm), greutatea zidăriei
este gpl = 1,95 kN/m2 (195 kg/m2).
Dacă elementele sunt dispuse pe
„lat” (grosimea placării tpl = 115
mm), greutatea zidăriei este gpl =
2,90 kN/m2 (290 kg/m2). Cu aceste
valori rezultă direct forțele seismice
static echivalente orizontale pentru
verificarea zidăriei și pentru dimen-
sionarea ancorelor (în kN/m 2)
folosind formula (3).
• Stratul suport de care este
ancorată zidăria de placare se
proiectează pentru a prelua urmă-
toarele efecte ale acțiunii seismice:
- Forța și deplasările care
acționează în planul său, rezultate
din calculul seismic de ansamblu al
structurii, în funcție de rolul său
(perete structural, perete înrămat
în cadru);
- Forța seismică asociată
greutății proprii perpendiculară pe
planul său, determinată conform
Codului P100-1/2013
- Forța seismică corespunzătoa-
re greutății stratului de placare trans-
misă prin intermediul ancorelor.
Distribuția forțelor de legătură
între cele două straturi se face în
funcție de raportul rigidităților lor.
Dacă stratul suport este un perete
din beton armat sau din zidărie
(mai gros decât cel de placare) se
poate admite suficient de exact că
eforturile în ancore sunt egale,
indiferent de pozițiile acestora pe
înălțimea peretelui.
B. Efectul indirect al acțiunii
seismice
Componentele pereților de fața-
dă alcătuiți din două straturi (strat
suport și strat de placare) trebuie
să poată prelua toate deformațiile
laterale ale structurii principale pro-
duse de acțiunea seismică (depla-
sările relative de nivel, inclusiv
efectul torsiunii generale a clădirii)
și anume:
• Deplasările structurii principale
pe direcție paralelă cu planul
fațadei;
• Deplasările structurii principale
pe direcție perpendiculară pe planul
fațadei;
continuare în pagina 54 È
53
Æ urmare din pagina 53
• Deplasările simultane ale
structurii principale pe ambele
direcții pentru elementele situate în
vecinătatea colțurilor clădirii.
Determinarea deplasărilor late-
rale pentru proiectarea zidăriilor de
placare se face conform preve-
derilor generale date în Codul
P100-1/2013, Capitolul 10:
• Valorile deplasărilor relative
δ0, calculate pe baza valorilor δ
rezultate din calculul structurii prin-
cipale în domeniul liniar-elastic, cu
forțele seismice de calcul, se multi-
plică cu factorul de reducere a
răspunsului elastic q al structurii
principale;
• Modelul și metoda de calcul
pentru determinarea deplasărilor δ
se stabilesc, în funcție de caracte-
risticile de regularitate ale structurii
principale, conform Codului P100-
1/2013;
• Valorile rezultate din calculul
elastic se multiplică cu factorul de
reducere υ pentru a ține seama de
perioada de revenire mai scurtă a
cutremurelor pentru care se cere
protecția straturilor de placare
ancorate și cu factorul 1,25 pentru
a ține seama de incertitudinile
legate de determinarea deplasărilor
relative de nivel
δpl = 1,25 υq δ0 (4)
Factorul de reducere υ, din re-
lația (4) se ia după cum urmează:
• υ = 0,7 pentru fațadele către
spațiile publice (strada) sau către
alte spații în care este posibilă
prezența unui număr mare de per-
soane (curțile interioare ale școlilor,
de exemplu);
• υ = 0,50 pentru toate celelalte
poziții în clădire.
În cazul zidăriilor de placare,
care, împreună cu stratul suport,
sunt rezemate pe planșee/grinzi în
consolă, se ține seama și de posibi-
litatea unor mișcări verticale dife-
rențiate ale consolelor de la etajele
adiacente.
Tabelul 3
Tabelul 4
54
Acțiunea seismică verticală
asupra zidăriei de placare
Standardul SR EN 1998-1
neglijează considerarea în calcule a
accelerației verticale a mișcării
seismice, ceea ce, în anumite
cazuri, poate conduce la situații
periculoase pentru siguranța aces-
tora și, nu în ultimul rând, pentru
integritatea prinderilor lor. Pentru a
corecta această deficiență în docu-
mentul Design of fastenings for use
in concrete - Draft for development
(indicativ DD CEN/TS 1992-4-
1:2009) - Anexa E (informativă),
elaborat de BSI, au fost propuse
cerințe suplimentare legate de
proiectarea seismică a sistemelor
de ancorare.
Prevederile de proiectare supli-
mentare țin seama de dificultățile
intrinseci ale calculului dinamic al
sistemelor de prinderi și abordează
un procedeu relativ simplu de cal-
cul, analog celui folosit pentru eva-
luarea acțiunii componentelor
orizontale. Se menționează că
acest procedeu nu acoperă, în toate
cazurile, cerințele de „funcționali-
tate” ale unor componente nestruc-
turale.
Pentru calculul forței statice con-
venționale se propune folosirea
relației:
(5) constatată la alte categorii de
unde accelerația verticală a terenu- calculul greșit și lipsa/execuția
lui se determină, conform Codului incorectă a prinderilor, de multe ori
P100-1/2013, cu relația
agν = 0,7ag
În relația (5), pentru zidăriile de protecției anticorozive a ancorelor
placare sunt stabilite valorile coefi- au dat naștere unor accidente
cienților de calcul conform Tabelu- grave.
lui 3.
Considerând situația cea mai
defavorabilă, la ultimul nivel al
clădirii, pentru care se poate lua
suficient de exact Kz = 3,00, coefi-
cientul cs,pl,ν pentru calculul efectului
componentei verticale asupra prin-
derilor poate fi luat din Tabelul 4.
STABILITATEA
ȘI REZISTENȚA
ZIDĂRIILOR DE PLACARE
Comportarea zidăriilor de
placare în exploatare
În cursul exploatării, fără a con-
sidera situațiile speciale provocate
de cutremur, zidăriile de placare pot
suferi afectarea integrității fizice
(fisuri, crăpături, desprinderi), ca
urmare a unor greșeli de proiectare
și/sau execuție.
În rezumat, cauzele avarierii
zidăriilor de placare pot fi grupate
după cum urmează:
• Neglijarea și/sau subestimarea
deformațiilor/deplasărilor clădirii;
• Pătrunderea apelor meteorice;
• Avarierea sistemelor de prin-
dere;
• Depășirea rezistențelor mate-
rialelor pentru zidărie;
• Erori de detaliere constructivă
sau execuție greșită.
Figura 21 ilustrează o situație
de avariere recentă provocată de
unele dintre aceste cauze.
Comportarea zidăriilor
de placare la cutremur
Cutremurele recente au arătat
că straturile de placare ale fațade-
lor cu alcătuire ventilată au o vul-
nerabilitate mai mare decât cea
pereți. În cele mai multe cazuri,
improvizate, dincolo de prevederile
reglementărilor tehnice, și lipsa
La originea acestor accidente se
pot identifica două cauze princi-
pale:
• Cerințele arhitecturale,
manifestate prin abandonarea,
voită sau nu, a condițiilor de regu-
laritate arhitectural/structurală,
adoptarea unor structuri flexibile,
proliferarea consolelor cu deschi-
deri importante etc.;
• Cerințele de eficiență eco-
nomică (reducerea costului inves-
tiției și/sau a duratei de execuție),
materializate, în principal, prin aba-
teri de la prevederile reglemen-
tărilor și de la regulile de bună
practică verificate în timp:
- Folosirea elementelor de zidărie
lipsite de rezistență și de robustețe;
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

Fig. 21: Accident la Oxgangs Primary School Edinburgh (2016)[CROSSNewsletter NO 45,
January 2017]. (a) Perete de placare prăbușit (b) Ancoră care nu pătrunde în stratul
suport (c) Lipsa totală a ancorelor
- Omiterea legăturilor între stra-
turi sau alcătuirea necorespunză-
toare a acestora (de exemplu,
ancore metalice impovizate, neo-
mologate);
- Renunțarea la umplerea com-
pletă cu mortar a rosturilor verti-
cale între elementele pentru zidărie;
- Montarea greșită a ancorelor
(de exemplu, înglobare insuficientă
în mortar, îndoirea pentru aducere
la poziția din proiect).
O avarie caracteristică, con-
statată la mai multe cutremure, a
fost căderea stratului de placare ca
urmare a smulgerii ancorelor chi-
mice din cauza contactului incom-
plet al suprafeței tijei cu substanța
adezivă (fig. 22d).
Notă:
Din rapoartele investigațiilor
post-seism rezultă că un procent
mare de avarii s-au înregistrat la
nivelul aticului, fiind materializate
prin prăbușire totală sau parțială a
placării, de multe ori împreună cu
stratul suport. Astfel, la cutremurele
din anii 2010/2011 la Christchurch
(Noua Zeelandă), dintr-un total de
959 atice din zidărie nearmată s-au
prăbușit 580, adică circa 60% din
total. Același raport precizează că 35
de persoane și-au pierdut viața prin
căderea unor părți ale fațadelor [5].
Siguranța
stratului de placare
Conform concepției generale a
Eurocodurilor structurale, sigu-
ranța zidăriilor de placare și a
prinderilor acestora de structura
clădirii sau de părți nestructurale
ale clădirii se verifică, pentru toate
alcătuirile constructive, prin meto-
da generală a stărilor limită.
Fig. 22: (a) Avariere aticelor [5] (b)÷(d) Defecte de montare [7]
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
Se identifică, de regulă, urmă-
toarele tipuri de afectare a inte-
grității fizice a zidăriilor de placare:
B1. Avarierea (rupere/smulge-
rea) ancorelor între straturi;
B2. Avarierea stratului suport
din încovoiere;
B3. Formarea fisurilor în unul
sau mai multe rosturi de mortar din
solicitarea placării la încovoiere;
B4. Avarierea locală a stratului
suport din forța de întindere din
ancore;
B5. Deformații mari ale sis-
temului de pereți.
Avariile din categoriile B1 și B2
definesc stări limită ultime deoa-
rece pot avea drept consecință
prăbușirea peretelui de placare
(singur sau împreună cu stratul
suport) iar celelalte cazuri de
avariere pot fi considerate stări
limită de serviciu. Fisurarea ros-
tului de mortar reduce și aderența
ancorelor iar solicitările repetate
contribuie la accentuarea acestui
defect, care grăbește smulgerea
acestora și în consecință, prăbu-
șirea stratului de placare (stare
limită ultimă). Fisurarea rosturilor
închise cu mastic, ca urmare a
deformării excesive a zidăriei de
placare, mai ales în jurul golurilor
mari (uși/ferestre), favorizează
pătrunderea umidității.
Calculul stratului de placare
și al stratului suport
Deformațiile normale pe plan ale
stratului suport se limitează pentru
a menține integritatea stratului de
placare. Deformația maximă a
stratului de placare din zidărie tre-
buie să fie egală cu H/360, unde H
este înălțimea stratului de placare
între două elemente de structură
(grinzi/centuri), astfel încât deschi-
derea maximă a fisurii în rostul ori-
zontal să fie ≤ 0,5÷1,0 mm (fig. 23).
Tot în scopul limitării eforturilor
de întindere în zidărie, în cazul în
care stratul de placare este reze-
mat pe un element structural ori-
zontal (de exemplu, un cornier de
reazem), acesta se dimensionează
astfel încât săgeata sa, sub efectul
încărcărilor permanente și utile, să
fie ≤ 1/600 din deschidere.
Calculul ancorelor
Numărul ancorelor pe 1 m2 de
suprafață de perete se stabilește cu
relația:
nanc = WEd/Fd ≥ nanc,min (6)
unde Fd este rezistența de
proiectare la compresiune sau la
întindere a prinderii, corespunză-
toare situației de proiectare. Valoa-
rea Fd se calculează din valoarea
rezistenței (care trebuie declarată
de producător, conform SR EN
845-1), prin împărțire la coeficien-
tul de siguranță pentru oțel γM.
Standardul prevede posibilitatea ca
factorul γM să fie stabilit prin
Anexa națională a fiecărei țări.
Anexa Națională la SR EN
1996-1-1/NB: 2008 a stabilit va-
lorile
• γM = 2,2 pentru clasa 1 de
control
• γM = 2,7 pentru clasa 2 de
control
Definițiile claselor de control din
Anexa Națională sunt diferite de
cele adoptate în „Cod de practică
privind executarea și urmărirea
execuției lucrărilor de zidărie”,
indicativ NE 036 - 2014.
Calculul reazemului de etaj
Greutatea zidăriei de placare
este preluată, așa cum se arată în
figura 24, de o piesă metalică, de
regulă un cornier cu aripi inegale,
legat de grinda de margine a
planșeului cu un bulon sau două.
Prinderile cornierului de elementul
din beton se dispun la distanțe vari-
abile (Lp), în funcție de greutatea
stratului de placare (Gz).
Fig. 23: Limitarea deformațiilor zidăriilor de
placare perpendicular pe plan
continuare în pagina 56 È
55
Æ urmare din pagina 55
Fig. 24: Schema pentru calculul cornierului de reazem la nivelul planșeului
Calculul buiandrugului
peste golurile
din stratul de placare
Greutatea zidăriei de placare
aflată deasupra unui gol de fereas-
tră sau de ușă se transferă către
plinurile alăturate golului prin inter-
mediul unui cornier (engl. shelf
angle), care îndeplinește funcțiunea
de buiandrug (engl. lintel).
Pentru dimensionarea cornieru-
lui (buiandrugului) se ține seama
de faptul că în zidărie se dezvoltă
„efectul de arc”, astfel încât numai
o parte din greutatea zidăriei de
placare se descarcă direct. Acest
efect se poate dezvolta numai dacă
sunt îndeplinite două condiții de
alcătuire a peretelui de placare:
• Golul trebuie să fie mărginit
lateral (pe ambele părți) de o porți-
une de zidărie suficientă pentru a
asigura preluarea împingerii late-
rale ce rezultă din efectul de arc.
• Înălțimea zidăriei peste ele-
mentul de reazem Hz trebuie să fie
suficient de mare în raport cu
deschiderea golului și în această
zonă să nu existe goluri. O aseme-
nea cerință provine din necesitatea
existenței posibilității de a prelua
forța de compresiune care se dez-
voltă la cheia arcului fictiv. În
aceste condiții, încărcarea verticală
pentru calculul cornierului de rea-
zem este egală cu greutatea volu-
mului de zidărie aflat într-un
triunghi definit convențional. Forma
și dimensiunile zidăriei care des-
carcă pe cornier este stabilită prin
reglementările tehnice.
Fig. 25: Schema statică a buiandrugului
peste golurile stratului de placare
56
În general se acceptă că tri-
unghiul isoscel format are unghiu-
rile de la bază de 45°÷60°. Se
poate accepta și ipoteza că greu-
tatea zidăriei ce reazemă pe cornier
corespunde unui triunghi echilateral
cu latura egală cu:
Lcalc = 1,05 Lgol ≡ 1,15 Hcalc (7)
cu condiția ca înălțimea totală a
zidăriei de placare să satisfacă
relația:
Hz ≥ Hcalc + 0,25 m (7a)
unde Hcalc este înălțimea triunghiu-
lui echilateral (~ 0,90 Lgol).
Dacă înălțimea efectivă a
zidăriei Hz este mai mică decât
Hcalc, efectul de arc nu se dezvoltă
și greutatea zidăriei ce reazemă pe
buiandrug trebuie să fie preluată
integral de cornier.
Dacă se notează γzid,pl greutatea
zidăriei de placare și tpl grosimea
stratului de placare, greutatea
zidăriei de placare ce trebuie prelu-
ată este:
Gzid,pl = 0,5 × Lcalc ×
× Hcalc × tpl × γzid,pl (8)
sau în funcție de deschiderea golului
Gzid,pl ≅ 0,48 Lgol2 ×
× tpl × γzid,pl (8a)
Momentul încovoietor maxim la
mijlocul deschiderii este
Mmax = Gzid.pl x Lcalc / 6 (9)
Secțiunea necesară pentru pre-
luarea acestui moment încovoietor
se calculează conform reglemen-
tărilor tehnice în vigoare (SR EN
1993-1). Se folosește, de regulă,
un cornier cu aripi inegale, așezat
cu aripa mai lungă pe orizontală.
PREVEDERI SPECIALE
PRIVIND DURABILITATEA
MATERIALELOR PENTRU
ZIDĂRIA DE PLACARE
Cerințele speciale privitoare la
durabilitate provin din faptul că,
deși zidăria de placare și piesele
prindere respective sunt elemente
nestructurale, durata lor de viață
trebuie să fie egală cu cea a con-
strucției pe care se aplică, stabilită
conform tabelului 2-1 din Codul
CR 0-2012.
Definirea microcondițiilor
de expunere
Zidăria de placare a pereților
exteriori se încadrează, din punct
de vedere al microcondițiilor de
expunere, în clasa de expunere
MX3: Expusă la umezire plus
cicluri îngheț / dezgheț definită
conform standardului SR EN 1996-
2, Anexa A, tabelul A1.
În detaliu, în funcție de condițiile
locale la amplasament (surse exte-
rioare cu nivel semnificativ de sul-
fați sau substanțe chimice agresive)
și de măsurile de protecție adoptate
(piese de acoperire, streașini),
zidăria de placare se încadrează în
clase de microcondiții astfel:
1) Clasa de expunere MX3.1:
Pereți exteriori adăpostiți de
streașini sau atice înclinate, care nu
sunt expuși la scurgeri severe de
apă;
2) Clasa de expunere MX3.2:
Pereți exteriori cu piese de aco-
perire sau cu streașini drepte,
expuși la scurgeri severe de apă.
În cazul clădirilor situate în
apropierea zonelor industriale,
unde în atmosferă se află substanțe
chimice agresive, zidăria de placare
a pereților exteriori se încadrează în
clasa MX5.
Alegerea materialelor
pentru zidărie în funcție de
microcondițiile de expunere
A. Alegerea elementelor pen-
tru zidărie
În funcție de încadrarea în clase
de expunere, elementele din argilă
arsă se folosesc ca zidărie de
placare, în corelare cu prevederile
SR EN 771-1, după cum urmează:
• Clasa de expunere MX3.1. →
Elemente F1 sau F2/S1 sau S2
• Clasa de expunere MX3.2. →
Elemente F2/S1 sau S2
Pentru elementele din argilă
arsă folosite la zidăria cu fața
neprotejată, producătorul trebuie
să declare, conform SR EN 771-1:
1) Intervalul absorbției de apă;
2) Conținutul de săruri solubile
active.
Existența acestor documente va
fi verificată în șantier, conform
reglementării „Cod de practică
privind executarea și urmărirea
execuției lucrărilor de zidărie”,
indicativ NE 036-2014.
În prezența apei care migrează,
existența sulfaților solubili în apă
(sulfații de sodiu, de potasiu sau de
magneziu) conduce, de regulă, la
continuare în pagina 58 È
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 Sc ALMA CONSULTING srl Focșani
ARHITECTURĂ, INGINERIE ȘI SERVICII DE CONSULTANȚĂ TEHNICĂ
Societatea comercială ALMA CONSULTING SRL din Focșani s-a înființat în anul 1992, la
inițiativa doamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhi-
tectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea.
ALMA CONSULTING SRL Focșani mai asigură, pentru cei interesați: consultanță în domeniul
relațiilor publice și comunicării, consultanță pentru afaceri și management, testări și analize
tehnice, precum și activități profesionale, științifice și tehnice n.c.a.

Cele mai reprezentative lucrări de con- De când funcționează, SC ALMA CONSULTING

strucții, cărora societatea le-a asigurat consul- SRL Focșani a primit premii, distincții și atestări.
tanță tehnică de specialitate, din anul 2000 și Deține certificări:
până în prezent, sunt:
a) Consultanță și proiectare pentru accesare ISO 9001/2008
de fonduri naționale și fonduri europene: (Sistemul de Management al Calității);
• Proiecte integrate - Gugești, Jariștea, Păunești, SR EN ISO 14001/2005
Andreiașu de Jos - jud. Vrancea; alte județe - Fondul (Sistemul de Management de Mediu);
European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală SR OHSAS 18001/2008
(FEADR); (Sistemul de Management
• Lucrări de reabilitare și modernizare obiective de
interes local; al Sănătății și Securității Ocupaționale).
• Reabilitare și modernizare școli; A fost și este permanent „abonată“ la distincțiile
• Ansambluri de locuințe pentru tineri - lucrări oferite în cadrul manifestărilor prilejuite de Topul
derulate prin programul național ANL; Național al firmelor private. q
• Ansambluri de locuințe sociale;
• Reabilitare termică clădiri;
• Restaurări și puneri în valoare ale monumentelor
istorice;
• Înființare sau dezvoltare de ferme de creștere a
animalelor și procesări produse alimentare - din Fon-
duri Europene pre și post aderare;
• Lucrări de reabilitări, balastări și modernizări de
drumuri de interes local;
• Lucrări de alimentări cu apă și canalizări;
• Înființări de baze sportive.
b) Alte lucrări:
Efectuarea auditului energetic pentru reabi -
litarea termică a clădirilor:
• Ansambluri de locuințe;
• Reabilitare termică a școlilor.
c) Asistență tehnică prin diriginți de șantier
atestați.
Toate serviciile de consultanță, lucrările de proiec-
tare și alte servicii s-au înscris în termenele contrac-
tuale stabilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a
realizat conform cerințelor exprimate prin specificațiile
contractuale.
INFRASTRUCTURA
NECESARĂ REALIZĂRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE
Pentru desfășurarea activității de consultanță
tehnică, societatea deține o gamă de echipamente lT, de
măsură și control in situ, soft specializat, precum și
mijloacele de transport necesare pentru inspectarea
lucrărilor de construcții.
Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, o
rețea de calculatoare, inclusiv programele necesare
elaborării proiectelor de construcții clădiri, dru-
muri, instalații, rețele tehnico-edilitare.
În prezent, 18 specialiști cu studii superioare sunt
permanent la dispoziția clienților.

w Revista Construcțiilor w septembrie 2018 57

Æ urmare din pagina 56
Fig. 26: Efectul eflorescenței pe stratul de
placare. (a) Migrarea sărurilor la suprafața
stratului de placare (b) Acumularea
sărurilor în spatele zidăriei de placare
degradarea zidăriei aparente, în
special în condițiile unui nivel ridicat
de umiditate. De exemplu, prezența
unor cantități mari de sulfat de
magneziu produce modificarea
aspectului exterior, sau chiar
degradarea elementelor, prin eflo-
rescență (fig 26).
Pentru a evita decolorarea sau
pătarea ulterioară a fațadei, Nor-
mativul NP 135-2013 recomandă
folosirea cărămizilor arse la o tem-
peratură de peste 1.000 °C, la care
compușii chimici folosiți la produ-
cerea cărămizilor sunt difuzați com-
pact în toată masa materialului.
B. Alegerea mortarelor
Mortarele pentru zidăria stratu-
lui de placare se aleg, conform
definițiilor din SR EN 998-2, în
funcție de clasa de expunere, după
cum urmează:
1) Pentru clasa de expunere
MX3.1. → Mortar M sau S
2) Pentru clasa de expunere
MX3.2. → Mortar S
În cazul în care, în zidăria din
clasele de expunere MX3.2 și MX5,
se folosesc elemente din argilă arsă
cu conținut de săruri solubile din
categoria S1, este necesar ca
mortarele să fie, în plus, rezistente
la acțiunea sulfaților. Pentru zidă-
riile încadrate în clasa de expunere
MX5, alegerea elementelor și a
mortarului, în fiecare caz, necesită
o evaluare specifică a mediului
Fig. 27: Avarierea la cutremur a ancorelor corodate [3]
58
înconjurător și a efectului sub-
stanțelor chimice din acesta, luând
în considerare concentrațiile, can-
titățile existente și tipul de reacție
și se consultă producătorul.
C. Alegerea și protecția anti-
corozivă a pieselor metalice
Toate piesele metalice înglobate
în zidărie (eclise, ancore, scoabe și
corniere) trebuie să aibă protecția
anticorozivă, realizată cu orice pro-
cedeu recunoscut în practica
curentă pentru condiții de mediu
similare. Lipsa măsurilor de pro-
tecție anticorozivă a ancorelor sau
protecția insuficientă conduc la
scăderea secțiunii și aderenței lor
și, ca urmare, la depășirea capa-
cității de rezistență, mai ales în
cazul solicitării lor la cutremur, așa
cum se arată în figura 27.
Conform standardului SR EN
1996-2, condițiile pentru alegerea
materialului și specificațiile tehnice
privind protecția anticorozivă pen-
tru piesele de legătură între stratul
de placare și stratul suport, în
funcție de clasa de expunere, se
bazează pe prevederile SR EN
845-1.
Pentru protecția anticorozivă
a pieselor metalice (ancore, armă-
turi), în funcție de clasa de ex-
punere, se iau și următoarele
măsuri:
• Protecția ancorelor, conform
prevederilor din standardul SR EN
845-1;
• Protecția armăturilor din ros-
turile de așezare se face conform
standardului SR EN 845-3.
• Acoperire minimă cu beton a
armăturilor din oțel carbon nepro-
tejat în funcție de dozajul de ciment
și raportul a/c.
O altă cauză de avariere a sis-
temului de prindere este electro-
coroziunea ce se produce în
situațiile în care se folosesc
două/mai multe tipuri de oțel (de
exemplu, „oțel carbon” împreună
cu „oțel inoxidabil acoperit cu
zinc”). Fenomenul se manifestă
prin expulzarea barelor din rosturi,
reducând astfel rezistența stratului
de placare.
BIBLIOGRAFIE
[1] DABIJA, A-M, PETRO-
VICI, R., Preocupări privind con-
servarea energiei și mediului în
reglementări tehnice elaborate în
UAUIM . Comunicare la Simpozionul
Național „Energia și mediul în con-
text contemporan” București 2017,
Editura Universitară „Ion Mincu”,
2018;
[2] Den Braven, Buletin tehnic;
[3] DIZHUR D., INGHAM J. și
alții, Performance of masonry
buildings and churches in the 22
february 2011 Christchurch earth-
quake Bulletin of the New Zealand
Society for Earthquake Engineer-
ing, Vol. 44, No. 4, December 2011;
[4] DRYSDALE, R. G., HAMID,
A. A. Masonry Structures: Behav-
iour and Design 3rd edition, The
Masonry Society 2008;
[5] GIARETTON, M. și alții,
Post-earthquake reconnaissance of
unreinforced and retrofitted
masonry parapets, Earthquake
Spectra, June 2016;
[6] GRIMM, C. T., Probabilistic
Design of Expansion Joints in Brick
Cladding, Proceedings, Vol. 1, 4th
Canadian Masonry Symposium,
University of Fredericton, 1986, pp.
553-568;
[7] NAWAWI CHOUW, HONG
HAO, HELEN GOLDSWORTHY
Some observations of damage in
the 2011, 22nd February Christ-
church earthquake Australian
Earthquake Engineering Society,
Earthquake Reconnaissance Report,
May 2011;
[8] SMITH, R. G., Moisture
Expansion of Structural Ceramics –
Long Term Unrestrained Expansion
of Test Bricks, Journal of the British
Ceramic Society, Stoke-on-Trent,
England, Jan. 1973, pp. 1-5;
[9] SUMMERS, J. J, FARAH-
MANDPOUR, K., Essential Ele-
ments of Durable Exterior Masonry
Walls Proceedings of RCI’s 2004
Symposium on Building Envelope
Technology, Nov. 4-5, 2004 New
Orleans, Louisiana;
[10] WILSON, M., FINCH, G.,
HIGGINS, J. Masonry veneer sup-
port details: thermal bridging, 12th
Canadian Masonry Symposium
Vancouver, British Columbia, June
2-5, 2013;
[Web.1] https://failures.wiki-
spaces.com/Masonry+Facade+Wat
er+Intrusion (accesat 10/29/2016]
[Web.2] http://inspectapedia.com/
structure/Brick_Veneer_Wall_Loose
.php (accesat10/29/2016]
[Web.3]. www.jordahl-pfeifer.ro
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 De 15 ani la înălțime !
Paul CHITIC - director general SC ROLIFT SRL

ROLIFT SRL Timișoara este dealer, în zona de vest a României, pentru echipamente de manevrat
marfă și de lucru la înălțime, atât pentru materiale, cât și pentru personal. Având o experiență de
peste 15 ani pe piață în domeniul echipamentelor de acest gen, societatea oferă soluții pentru orice
tip de activitate care implică ridicarea de materiale la înălțime, manipularea de materiale în depozite
și în șantiere, precum și pentru ridicarea la înălțime a personalului de lucru.

Obiectele de activitate ale

grupului ROLIFT:
• ÎNCHIRIEREA de echipa-
mente de manipulat marfă și lucru
la înălțime (stivuitoare, platforme
de lucru la înălțime, alte echipa-
mente industriale);
• COMERCIALIZAREA de echi-
pamente noi și second-hand din
aceleași game, dar și alte mărci și
furnizori;
• SERVICE autorizat ISCIR spe-
cializat în domeniul acestor tipuri
de echipamente;
• SERVICII DE RSVTI autorizate;
• COMERCIALIZARE piese de
schimb pentru stivuitoare și nacele
de lucru la înălțime de la furnizori
externi și interni;
• TRANSPORT UTILAJE și,
ECHIPAMENTE proprii sau pentru
diverși beneficiari.

Ca arie de acoperire a serviciilor,

în special pe partea de închiriere și
service, asigurăm un raport optim
calitate - preț pentru asemenea echi-
pamente în zona de vest a României.
Începând cu anul 2009, ROLIFT
este membru fondator al Asociației
de Închiriere din România ARIRENTAL,
alături de societăți reprezentative și
puternice în domeniul închirierii
echipamentelor de lucru la înălțime.
Politica noastră este una de ori-
entare către client, cu flexibilitate și
versatilitate specifice unei firme re-
lativ mici - o afacere de familie cu
capital strict autohton. Acest aspect
ne-a ajutat să supraviețuim crizei În 2017 parcul nostru de În rezultatele pe care le-am
declanșate în România în 2009, închiriere a crescut cu cca 50% față obținut ne-am bazat pe forțele pro-
când piața de închiriere a suferit o prii dar și pe oameni cu experiență
de 2016, în special cel de echi-
cădere bruscă de cca 70%. Atunci acumulată și profesionalism. Foarte
cererile de închiriere pentru echipa- pamente noi, reușind, astfel, să
mult a contat și încrederea acordată
mente de ridicat și de lucru la depășim numărul de 100 de echipa-
înălțime au scăzut, în timp ce de unele societăți colaboratoare care
mente iar cifra de afaceri în 2017 ne-au sprijinit, dar și de clienții noștri
prețurile au ajuns aproape la un
sfert față de cele practicate în s-a dublat față de 2016 pe întreg care au apelat la produsele și servi-
perioada 2006-2008. grupul ROLIFT SRL. ciile ROLIFT. q

ROLIFT
Timișoara, România, DN 59 km 8+550 m stânga (Calea Șagului) Zona industrială INCONTRO
Tel.: 0743 099 048, 0731 630 165 | E-mail: office@rolift.ro
Web: www.rolift.ro | www.rolift-online.net
 Utilizarea energiei regenerabile în Sistemele Centralizate
de Alimentare cu Energie Termică – SACET (Partea II)
SINTEZA INFORMAȚIILOR ȘI CONCLUZIILE, ÎN 16 ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
dr. ing. Radu POLIZU*

(Continuare din numărul 150, august 2018) rețelele de termoficare, fie chiar în Centrul Civic cu clădirile Minis-
mijlocul orașului, acolo unde există terelor de ramură etc. unde există
12. Ce înțelegem prin Siste- niște încărcări termice concentrate, spații verzi disponibile și parcări
mul Geothermal District Heating cum ar fi în zona Clădirii Parlamen- supraterane de mari dimensiuni.
and Cooling (acronim GeoDH/C)? tului și Casei Academiei Române, în Rațiunea este reducerea distanțelor
Sistemele geotermale prezentate
până aici sunt sisteme geotermale
numite „DESCHISE„ deoarece ape-
lează la rezerve subterane de apă
din scoarța pământului. România
are, însă, o bogată experiență și în
proiectarea și execuția „SISTE-
MELOR GEOTERMALE ÎNCHISE”.
Acestea folosesc un schimbător de
căldură cu pământul amplasat verti-
cal în sol, numit BOREHOLE HEAT
EXCHANGE - BHE. Schimbătorul
are un număr determinat de foraje
verticale, cu înălțimea, de exemplu,
de 72 m, care se stabilește cu aju-
torul unui program de calcul ce ține
seama de energiile lunare și de
energia anuală schimbate de BHE
cu pământul, de temperatura
pământului pe înălțimea forajelor și Fig. 4: Proiectul Deep Geothermal de 22 MWth din Centrul Civic
de caracteristica de conductibilitate
termică locală.
Într-un interval foarte scurt de
timp, 2005-2015, România a trecut
de la realizarea unor BHE de
100 kWth la 5.000 kWth. Aplicația
de 5 MWth reprezintă cel mai mare
schimbător de căldură geotermal cu
pământul executat în Europa, are
1.000 foraje verticale la 120 m și se
află în funcțiune la Măgurele, pe
„Platforma Fizicii” la ELI-NP - o
investiție europeană în infrastruc-
tura de cercetare nucleară ce găz-
duiește cele mai puternice lasere
din Europa. Această experiență
tehnologică dobândită în România
ne permite să abordăm problemele
specifice ale unei/unor Centrale
Termice de cvartal amplasate fie la
marginea orașului, periferic față de Fig. 5: Schema Sistemului Termic și performanțele sale energetice

* dr. ing Radu POLIZU ‐ Vicepreședinte al Societății Române Geoexchange, membră a EGEC (European Geothermal Energy Council din
Bruxelles), membră a Comisiei de Monitorizare a Programului Operațional Infrastructura Mare ‐ ramura energie 2014‐2020 a Fondurilor Euro‐
pene; Expert GEOTRAINET Designer; Furnizor de tehnologie geotermală pentru cca. 20 obiective geotermale cu puterea termică instalată de la
100 kW la 5.000 kW realizate pe teritoriul național în perioada 1998‐2016, printre care și obiectivul ”MIDOCAR VITAN” citat ca ”best practices”
în unicul manual european „Geothermal Training Manual”/2011 editat de către Comisia Europeană; posesor al Brevetului OSIM de stocare ener‐
getică nr. 119422B1/2005; autor al mai multor articole de specialitate publicate în „Revista Construcțiilor” 2015‐2016 pe subiectele: „Alimenta‐
rea centralizată eficientă cu energie termică” și ”Resursele geotermale ale României ‐ Punerea în valoare a Geotermalului de București”.

60 w Revista Construcțiilor w septembrie 2018

de transport, față de surse, a unor
debite uriașe de energie și degre-
varea rețelelor SACET București -
zona se găsește chiar în mijlocul
cercului din figura 2. Orice
variantă de sistem geotermal des-
chis sau închis, de mari dimensiuni,
va fi eligibil și în mod sigur, mai
ieftin decât modernizarea CET-
urilor ELCEN ale căror datorii
„istorice” la DISTRIGAZ și ROMGAZ
sunt enorme (trebuie spus aici că
PMB nici nu a introdus în „Strategia
Fig 6a.: Punct termic 2,5 MWth și bilanțul energiilor în sezonul rece al anului.
Copyright 2018 dr. ing. Radu POLIZU
Fig 6b.: Punct termic 2,5 MWth și bilanțul termic pe timp de vară
cu stocaj termic în geotermal. Copyright 2018 dr. ing. Radu POLIZU
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
SACET” vreo referire de plată pen-
tru stingerea litigiilor care au făcut
ca ELCEN și RADET să se găsească
de mai bine de 2 ani în insolvență).
Aici, în zona clădirilor Administrației
Centrale, sistemele termice trebuie
să fie de tipul „Termoficare și Răcire
Eficientă” definite de Legea 121,
adică este nevoie de sisteme
GeoDH/C care pot face atât servici-
ile de încălzire și ACC, cât și servi-
ciul de răcire (agent de răcire
7/12°C). Un Proiect datat 2014,
prezentat la Congresul Mondial
WREC de la București, tratează o
capacitate geotermală „deep” cu 3
foraje la 2.000 m care poate prelua
toate Punctele Termice din Zona
Casa Academiei și Ministerului
Mediului, cu cca 500.000 m2 supra-
fețe construite și cu un necesar de
Încălzire și Răcire de 22 MWth pu-
tere instalată. Acest sistem geoter-
mal de tip deschis, cu acțiune de
schimb de căldură între 1.000 m și
2.500 m (fig. 4 și 5) se poate
cupla cu un sistem geotermal închis
de suprafață, instalat, de exemplu,
în perimetrul Parcului Izvor și pe
peluza din fața Clădirii Parlamentu-
lui, suprafețe care pot prelua GEO-
SOLAR Punctele Termice din zona
Ministerului Dezvoltării și al Finan-
țelor Publice, fără a lua în conside-
rație ansamblul Catedralei Neamului
care nu are până în acest moment
un proiect pentru utilizarea unei
surse de încălzire și de răcire a
clădirilor sale. În total ZONA este
apreciată având un necesar termic
de 40-45 MWth. În figura 5 sunt
prezentate datele de bază ale Pro-
iectului GeoDH/C cu Punctele sale
Termice.
13. Ce șansă are un investi-
tor privat să câștige dintr-o
afacere cu energie termică dis-
tribuită centralizat unei zone
publice sau unei zone reziden-
țiale?
Un caz concret din Capitală
merită discutat. Este cazul unui
investitor privat numit ESCO
(Energy Services Companies) cu
statut reglementat prin Legea
121/2014, pentru semnare a unor
Contracte de Performanță Energe-
tică cu Autoritățile Publice Locale.
Investitorul nostru ESCO are un
teren disponibil de 10.000 m2 și se
întreabă: ESTE EFICIENT ECONO-
MIC PENTRU MINE SĂ CONSTRU-
IESC AICI O CENTRALĂ DE
TERMOFICARE URBANĂ ȘI CARE
SUNT CERINȚELE DE PROIECT?
Locația este bine situată, se gă-
sește într-o zonă cu rețea de ter-
moficare SACET deficitară termic ai
cărei consumatori, astăzi captivi,
pot fi mâine atrași prin prețul Gcal.
și prin facilitățile ofertei de RĂCIRE
CENTRALIZATĂ, mai ales că în
preajma locației există terenuri ale
unor investitori imobiliari. În mod
sigur, ESCO va avea succes numai
dacă va reuși ca energia termică
continuare în pagina 62 È
61
Æ urmare din pagina 61
produsă de el să fie ieftină și de
nerefuzat pe termen lung.
Bucureștiul are, actualmente, 46
de Centrale Termice de cvartal pe
gaz natural și, dacă dăm deoparte
CTZ Casa Presei și CT Floreasca
preluate în „Planul celor 14 Centrale
Termice Periferice (fig. 1) cu cuan-
tumul de 10% participare geoter-
mală în SACET”, rămân 44
Centrale termice pe gaz natural,
cu puteri termice sub 3,5 Gcal/h, a
căror soartă NU FACE OBIECTUL
STRATEGIEI PMB privind viito-
rul SACET și deci supraviețuirea lor
NU ESTE SIGURĂ. Soarta lor, spre
nefericirea beneficiarilor arondați,
nu face nici obiectul preocupării
Primăriei Sector 1. Aceasta, prin
„Strategia privind implementarea
programului multianual de creștere
a performanțelor energetice ale
locuințelor unifamiliale pe perioada
2017-2030”/august 2017, se va
ocupa, în următorul deceniu, exclu-
siv de clădiri unifamiliale, în ciuda
faptului că Sectorul 1 are cele mai
mari probleme din Capitală în
domeniul termoficării, unde cartiere
ca, de exemplu, Aviației, sunt vitre-
gite de căldură iarna și mai ales
vara, iar în domeniul Centralelor
termice de cvartal deține majori-
tatea acestora cu dotări din anii
1960, adevărate „bombe în stare
de explozie”. Iată cum cazul Cen-
tralelor Termice Băneasa 1,
Băneasa 2, Băneasa Agronomie
(total 11,5 Gcal./oră), care ar
putea fi înlocuite cu o CENTRALĂ
TERMICĂ DE CVARTAL nouă, foarte
eficientă energetic, amplasată pe
locația uneia din cele 3 obiective
înlocuite, prin preocuparea și cu
fonduri private, rămâne o chestiune
pe care nici inițiativa privată nu o
poate rezolva rapid, întrucât un ast-
fel de obiectiv nu există în planul
multianual al Autorității Publice
Locale. La fel se întâmplă și în zona
terenului investitorului nostru ESCO
din Sectorul 1, unde Centrala Ter-
mică Bucureștii Noi 13 și toate
Punctele Termice marginale CTZ
Casa Presei și CT Grivița, precum și
toate construcțiile noi ale investito-
rilor imobiliari riverani terenului
ESCO nu pot face obiectul unei
investiții private și unui contract de
performanță energetică, pentru că
nu există suportul Primăriei Sector 1.
Ne întrebăm: Îl poate ajuta vreo
reglementare legală? Din păcate
NU, pentru că MĂSURA 3.1.6 din
62
„Planul Național de Acțiune în
domeniul Eficienței Energetice”, cu
TERMEN ANUL 2016, de reglemen-
tare ale „schemelor de tip ESCO”
NU A FOST RESPECTAT. Termenul
presupunea că România, prin cola-
borarea cu BERD și „European PPP-
Expertise Centre”, își armonizează
legislația internă specifică domeniu-
lui. AȘA CĂ MAI TREBUIE AȘTEP-
TAT! Momentan, Politicienii NU AU
TIMP de un asemenea subiect.
14: Ce sunt clădirile NZEB și
care sunt legislația și termenele
de aplicare?
Astăzi vedem că STATUL oferă
necondiționat gaz natural drept
combustibil pentru încălzire oricărui
consumator ce-i cere racordarea
noii lui construcții la rețeaua de gaz
de joasă presiune, prin distribuitorii
lui privați. În București aceștia sunt
Distrigaz Rețele și ENGIE România
(interesați să vândă cât mai mult
gaz posibil, fără nicio opreliște).
ATENȚIE: NIMENI NU-I SPUNE,
însă, consumatorului doritor de
gaz că, foarte curând, intră în ter-
men o prevedere a Legii 372/2005
republicată, care introduce RES-
TRICȚII privind calitatea unei con-
strucții NOI. Această Lege prevede
că, începând cu 31 dec. 2018, orice
construcție NOUĂ finanțată din bani
publici și apoi, după 1 ianuarie
2020, toate construcțiile noi din
România, indiferent de forma de
proprietate sau de destinația lor,
trebuie să fie NZEB (nearly zero
energy building – respectiv clă-
diri al căror consum de energie
din surse fosile este aproape
zero). Dacă consumul de energie
din surse fosile (cum este gazul
natural) trebuie să fie aproape
zero, atunci, în mod practic, con-
sumul majoritar de energie trebuie
asigurat din surse regenerabile.
Folosirea energiei regenerabile este
competitivă, în raport cu arderea
directă a gazului natural, numai
dacă se aplică la clădiri cu dimensi-
uni mari sau la clădiri incluse în
ansambluri alimentate termic cen-
tralizat (un sistem centralizat poate
fi și atunci când trebuie alimentate
centralizat și numai două clădiri,
dacă acestea au numere cadastrale
diferite). Pentru că ne găsim foarte
aproape de data de 31 dec. 2018,
Autoritățile Publice Locale implicate
în Programul celor 1.000 școli noi
sau în Programul Spitalelor Regio-
nale sau al altor investiții întârziate,
care așteaptă finanțarea guverna-
mentală, ar putea să pregătească
viitorul prin elaborarea, în fiecare
caz în parte, a UNUI STUDIU DE
FEZABILITATE prin care să anali-
zeze și să hotărască modul cum se
poate obține calificativul „NZEB”
pentru noua construcție din sfera
lor de responsabilitate: fie prin
racordare la un sistem de termofi-
care zonală nou în curs de constru-
ire, fie prin construirea unei
centrale termice proprii, fie prin
racordarea la o Centrală Termică
veche modificată semnificativ.
Numai așa Autoritatea în cauză își
va putea da seama care sunt pro-
blemele și cum le poate rezolva,
centralizat sau insularizat. Atunci,
punându-și întrebarea cu ce fonduri
poate rezolva problemele de zonă,
în mod sigur își va aduce aminte de
investitorul privat ESCO și-l va
căuta sau se va organiza singură
apelând la Programul Operațional
Infrastructura Mare, Axa Prioritară
6.1 destinată exact acestui scop.
Dacă luăm exemplul unei Centrale
Termice de referință, cum este Pro-
iectul Bartolomeu - Brașov, atunci
un consum de energie primară de
0,49 MWhep/MWh și o emisie
specifică de gaze cu efect de seră
de 0,099 tone CO2/MWh, sunt
indicatori foarte buni, care pot fi
luați ca model iar, dacă NOUA
construcție civilă își va asigura din
proiectare un consum de energie
de exemplu de 70 kWh/m2.an
(Încălzire + ACC + Ventilație +
Răcire + Iluminat), în urma
racordării noii construcții la Cen-
trala termică performantă va
„primi” nivelul NZEB deoarece va
avea un consum de energie primară
de 70 x 0,49 = 34,3 kWhep/m2.an.
Un document recent al Comisiei
Europene (2016 - Recomanda-
rea UE nr. 318) stabilește pen-
tru țările europene cu o climă
continentală, ca a României, că
o clădire terțiară nouă (clădire
cu o altă destinație decât locu-
ință) va avea obligatoriu un
consum normat de 40-50
kWhep/m2.an iar o clădire nouă
de TIP LOCUINȚĂ va avea cel
mult 20-40 kWhep/m2.an (ATEN-
ȚIE: valori cu mult mai mici
decât cele stabilite în România
prin PNAEE/2014 - Tabel 3.16 –
pag. 62/116). În aceste condiții,
este greu de presupus că vreun
investitor imobiliar va încerca să
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
doteze blocurile sale cu cazane de
perete pe gaz sau cu centrale ter-
mice de scară sau de bloc pe gaz
natural, pentru că este mult mai
comod și mult mai ieftin pentru el
să ceară Autorității Publice Locale
un record termic de la o Centrală
termică de cvartal sau de zonă
agreată. Să sperăm că se va întâm-
pla așa!
În concluzie, realizarea unui sis-
tem centralizat cât mai eficient
posibil este o „cheie de succes” pe
termen lung pentru investitorii de
tip ESCO, întrucât investitorii imobi-
liari și constructorii lor pot „scăpa
ușor” de restricția NZEB apelând la
cea mai apropiată rețea termică cu
performanțele cerute de lege. Se
termină, astfel, cu „cazanele de
perete” din blocuri și cu „Centralele
termice de Scară” pe gaz natural
din cauza cărora avem grave pro-
bleme de sănătate în blocuri. Evi-
dent, va putea intra în competiție
cu „Centralele termice de Scară sau
de Bloc cu energii regenerabile”
care, funcție de nivelul cheltuielilor
de investiții, pot realiza perfor-
manțe energetice mai bune decât
ale sistemului centralizat, datorită
apropierii consumatorului de sursa
termică.
15. Prin ce mijloace se poate
stabili soluția optimă de ali-
mentare cu energie termică a
noii construcții?
Legea 121/2014 sugerează in-
vestitorului și beneficiarului necesi-
tatea întocmirii unui „Studiu de
Fezabilitate” profesional care,
printr-o „ANALIZA COST - BENEFI-
CIU”, să poată decide, cu destulă
certitudine, care este varianta cea
mai bună, sub aspect tehnic, eco-
nomic și de mediu, dintr-un ansam-
blu de cel puțin două soluții
alternative alese. În analiza noastră
pornim de la ideea că, în București,
Primăria Capitalei va putea con-
cretiza până într-un final planul său
de a aduce ELCEN-ul la RADET pen-
tru a realiza așa-zisul „SACET INTE-
GRAT” (adică: Centrale Termice /
Centrale Electrice de Termoficare
ELCEN + Rețele de transport +
Puncte Termice + Rețele secun-
dare). Dar va admite și PRODUCĂ-
TORI INDEPENDENȚI ESCO de tipul
VEST ENERGO, GRIVIȚA și Cen-
tralele GeoDH? Dacă revenim la
cazul investitorului nostru ESCO,
reglementat, în final, printr-o lege,
se pot propune două soluții diferite
dintre care una este:
• SOLUȚIA 1: CENTRALĂ
TERMO-ELECTRICĂ DE CVAR-
TAL, bazată pe un sistem BHE
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
geotermal cu 200 foraje verticale la
100 m adâncime cuplat cu pompe
de căldură reversibile alimentate
electric prin intermediul unor uni-
tăți de cogenerare de înaltă efici-
ență energetică pe gaz natural.
Grupurile de cogenerare pot asi-
gura simultan și alimentarea elec-
trică a unui „câmp solar” (de
exemplu: o învelitoare curbă de
clădire sau o construcție multieta-
jată cu terase sau terasele exis-
tente ale unui grup de blocuri
riverane) cu o suprafață disponibilă
de 8.000 m2 pentru instalarea a
2.880 panouri termodinamice
(pompe termice aero-solare).
Ansamblul descris anterior are o
putere instalată de 10 MWth Încăl-
zire / Răcire + Apă caldă de Consum
și 2-2,5 MWe energie electrică dis-
ponibilă entru zona limitrofă de clă-
diri arondate la Centrală (construcții
vechi reabilitate termic și con-
strucții noi realizate în standardul
de izolare termică C107/2010 cu
completările ulterioare privind
nivelul NZEB). Contractul de Perfor-
manță Energetică semnat de către
ESCO cu Autoritatea Publică Locală
va cuprinde referiri la perfor-
manțele energetice minime ale
clădirilor arondate, ceea ce pre-
supune că Autoritatea Publică
Locală a verificat/va verifica, ante-
rior semnării contractului, Certifi-
catele de Performanță Energetică
ale tuturor clădirilor. Datele înscrise
acolo trebuie să corespundă pres-
cripțiilor din Cap 3.2.2 - Tabelele
3.3 - 3.10 din Planul Național de
Acțiune în domeniul Eficienței ener-
getice, PNAEE, aprobat prin HG
122/2015.
Comparația dintre Variantele
alese este posibilă dacă există pre-
viziuni oficiale sau scenarii proprii
credibile, privind evenimentele cu
impact semnificativ care vor avea
loc pe o durată cel puțin egală cu
durata recuperării investiției în
tehnologie. Pentru o eventuală
nevoie de exemple pentru inspi-
rație, poate fi folosit modelul redac-
tat de către ASE pentru PMB,
anexat la „Strategia de alimentare
cu energie termică a Capitalei”
(iulie 2017), transmis CE pentru
aprobarea fondurilor de pe AXA
7.2, analizat de către JESPERS
(Consultantul CE pe domeniu
POIM). Evident, lucrul cel mai greu
ce trebuie făcut este stabilirea unei
viziuni credibile a evenimentelor
economice care vor avea loc în
perioada analizată. Personal cred
că o durată de 10-12 ani este foarte
rațională pentru a departaja între
ele variantele studiate și a lua o
decizie rezonabilă fie de către o
Autoritate Publică Locală, fie de
către un investitor privat în energie
de tip ESCO. Este greu de „ghicit”
ce vor face politicienii români și
politicienii europeni în următorii
10-12 ani dar, de la vârful lor, au
fost transmise câteva mesaje cu
„greutate”. Unul dintre acesta este
„grija față de o EUROPĂ CURATĂ”,
respectiv grija față de mediu.
Pachetul „ENERGIE - MEDIU” va
cuprinde, în mod obligatoriu, un
standard DUR al consumului de
energie în CLĂDIRI și o „Grilă Eco-
logică cu RESTRICȚII” pentru Pro-
ducătorii de Sisteme privind
alimentarea cu energie termică, o
Grilă anunțată prin „Regulamentul
Delegat UE nr 811-814/2013” pen-
tru sisteme de alimentare cu căl-
dură, care merge de la o amprentă
ecologică „G” la „A+++”, unde ca-
lificativele de la „A în SUS” se
acordă doar Sistemelor ce folo-
sesc energie regenerabilă. Iată
UN MOTIV ESENȚIAL CA SIS-
TEMELE SACET ACTUALE SĂ SE
REFORMEZE. Altfel, va fi foarte
greu de „luptat” cu producătorii
privați de tip ESCO, cei care vor
forța Autoritatea Publică Locală
să stopeze practica „Subvenției
Municipale la Căldură” aplicată
actualmente în București.
REFORMAREA SACET ÎNSEAMNĂ:
REABILITAREA CLĂDIRILOR EXIS-
TENTE și construirea unora noi cu
un consum scăzut de energie;
înseamnă producerea energiei,
transportul și distribuția acesteia în
condiții de pierderi situate sub va-
loarea de 30%, posibil de realizat
numai prin AMPLASAREA PRODU-
CĂTORILOR FOARTE APROAPE DE
LOCUL DE CONSUM AL ENERGIEI.
Un SCENARIU PLAUZIBIL pentru
următorii 10-12 ani este cel în care
continuă liberalizarea prețului ener-
giei, operație întârziată în raport cu
calendarul stabilit prin PNAEE în
2015 și, în primul rând, calendarul
liberalizării prețului gazului natural
din producția internă care, în
condițiile creșterii accelerate a con-
sumului intern, se vor epuiza pro-
babil înaintea anului 2030, așa cum
avertizează specialiștii. În ceea ce
privește zăcământul de gaze natu-
rale din Marea Neagră, trebuie să
fim de acord cu aceia care consideră
că, în lipsa unei legi speciale de
protecție a resursei naționale,
gazele exploatate din Marea Neagră
vor aduce mai curând un aport va-
lutar la venitul național decât o
resursă energetică pentru consu-
mul populației și industriei autoh-
tone. Așadar, NE AȘTEPTĂM să
importăm tot mai mult gaz de pe
continuare în pagina 64 È
63
Æ urmare din pagina 63
piața liberă, astfel că, în următorii
ani, prețul gazului natural pentru
p o p u l a ț i e va c r e ș t e î n t r - o
perioadă de cel mult 10 ani de
la 33,21 euro/MWh (preț actual
RO pe lista EUROSTAT) la 62,24
euro/MWh (preț mediu actual
la nivelul celor 27 țări EU). În
cazul energiei electrice, prețul
actual pe lista EUROSTAT este 126
euro/MWh. După încheierea libe -
ralizării prețului către populație și
Tabelul 2
Tabelul 3
64
realizarea integrală a obligațiilor
RES electric (pondere 20% în pro-
ducția de energie electrică a anului
2020, valoare față de care nu sun-
tem foarte departe) ROMÂNIA va
putea vinde energie electrică
„verde” cu certificat de producător
țărilor care nu și-au realizat Planul
Național RES electric, la prețuri de
160-170 euro/MWh, preț de
referință și pentru piața bursieră
internă.
În cazul Centralei Termice din
SOLUȚIA 1 avem datele caracte-
ristice prezentate în Tabelul 2.
Valoarea Gcal. trebuie com-
parată cu gradul de suportabilitate
la nivel de populație din Blocurile de
locuințe, grad stabilit de către Ana-
liza Cost-Beneficiu a PMB (coordo-
nator ASE prof. univ. dr. ec. Ioan
Radu) anexă la „Strategia de dez-
voltare SACET București 2017-2042”
și anume 8,5% din venitul minim
de 773,5 euro/lună.gospodărie =
65,75 euro/Gcal.apartament în
anul 2030. Costul brut al căldurii,
în Soluția 1/An 2030 = 0,91
Gcal/lună.iarna x 61,3 euro/Gcal =
55,8 euro/Gcal.apartament. În
cazul ESCO, prețul Gcal. din Con-
tractul de vânzare a căldurii poate fi
negociat cu 10% până la 20% mai
mare decât prețul de producție,
situație deosebit de avantajoasă
pentru investitorul în energie.
AȘADAR, SOLUȚIA 1 îndepli-
nește condițiile de suportabilitate
a prețului căldurii pe întreaga
perioadă de plată a creditului,
fără subvenții municipale. După
acești 10 ani, investitorul își
poate dezvolta afacerea din
profitul obținut la energia ter-
mică și electrică vândută popu-
lației, valoarea profitului fiind
de peste 1.000.000 euro/an.
• SOLUȚIA 2 - CENTRALA
TERMO-ELECTRICĂ DE CVARTAL
alimentată din Geotermalul de
București. Această variantă înlo-
cuiește sistemul geotermal închis
BHE de suprafață și Câmpul de
panouri solare și aerotermale cu un
dublet de foraje, unul de alimentare
și celălalt de injecție, săpate în
Geotermalul de București la
1.500 m – 2.000 m pentru alimen-
tare și 1.000 m – 1.200 m pentru
injecție, amplasate la doi poli opuși
ai incintei disponibile, pe latura
lungă a acesteia. Deși investiția
este mai mare, din cauza costurilor
de săpare a forajelor, consumul de
energie electrică este mai mic, prin
reducerea consumurilor electrice a
pompelor de căldură solare și aero-
termale. Pentru această soluție
bilanțurile economice vor fi conform
Tabelului 3.
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
 16. Care sunt concluziile
informațiilor transmise?
1. Există soluții tehologice verifi-
cate pe piața din România care pot
transforma sistemele actuale de ali-
mentare centralizată cu energie
termică a orașelor țării din sisteme
perdante economic, pline de insa-
tisfacții de tot genul și depopulate
de clienți, în unități integrate de
producție, transport și distribuție a
energiei termice, la nivel local și
zonal, benefice atât investitorului
cât și beneficiarilor săi. SOLUȚIA
constă în cunoașterea și aplicarea
principiilor de eficiență energetică,
principii care urmăresc scăderea
consumului de energie primară la
producerea, transportul și dis-
tribuția energiei și care cer
îndeplinirea obligațiilor de reducere
a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Soluțiile sunt precizate în Legea
121/2014 și ele se bazează, în prin-
cipal, pe folosirea energiilor rege-
nerabile. Modul de utilizare a RES în
SACET este prezentat pe larg în
articol.
2. Fără să aplice principiile de
bază ale Directivei 2012/27/EC și
ale Legii 121/2014,”Strategia de
alimentare cu energie termică în
sistem centralizat în Municipiul
București”, aprobată în anul 2017 de
către Primăria Municipiului Bucu-
rești și Consiliul General, înlocu-
iește un sistem perdant economic și
dependent de „subvenția locală” cu
unul la fel de „perdant” după inves-
tirea unei sume impresionante de
aproape 4 miliarde euro, deși
autorii lucrării, „Autoritatea Munici-
pală de Reglementare a Serviciilor
Publice” și „Analiza Cost-Beneficiu
anexată” încearcă să demonstreze
contrariul. Această situație rezultă
deoarece autorii nu aplică mecanis-
mele eficienței energetice. Prezenta
lucrare demonstrează că, dacă nu
declari și nu urmărești ca Randa-
mentul Cogenerării din CET-urile
ELCEN să crească de la 73%, cât
este astăzi, la min 85% cât cere
cogenerarea de înaltă eficiență,
dacă nu precizezi și nu urmărești ca
pierderile de energie să scadă de la
20% la 10% în transportul energiei
pe rețelele principale și dacă nu
prescrii și nu îți asumi scăderea
pierderilor de energie din Punctele
w Revista Construcțiilor w septembrie 2018
termice și rețelele secundare ale
SACET, de la 10%, înregistrate
astăzi, la 5%, atunci nu vei observa
că măsurile tale, deși au redus
pierderile globale ale sistemului
SACET cu 50% (de la 60% la 30%)
sunt insuficiente și NU ATING va-
loarea impusă de CE pentru anul
2020 a consumului de energie pri-
mară și nici ținta națională a României,
angajată prin Planul Național de
Acțiune în domeniul Eficienței Ener-
getice aprobat prin HG 122/2015.
În plus, nu-ți poți da seama că îți
lipsește o măsură „salvatoare” care,
prin faptul că îți cere să introducă
un procent bine definit de energie
regenerabilă, te ajută să cobori con-
sumul de energie primară a SACET
INTEGRAT de la 2,5 MWhep/MWh,
astăzi, la 1,29 MWhep/MWh iar
poluarea în București, datorată ter-
moficării, la jumătatea valorii actu-
ale. Asfel de indicatori sunt
„obligații” asumate care trebuie să
fie înscrise clar într-o „Strategie de
dezvoltare pe 25 de ani”. Indicatorii
ceruți de Legea 121/2014 (Factorul
de energie primară și Emisia speci-
fică de gaze la finele aplicării
proiectelor) trebuie preluați în Con-
tractele de credit bancar, mai ales
atunci când suma vehiculată este
atât de mare și ea angajează o
comunitate care trebuie să restituie
valorile cheltuite.
3. Evident că o asfel de analiză
este „cheia” de rezolvare și a altor
cazuri, din alte orașe mari ale țării.
Prezenta lnformare demonstrează
că, printr-o astfel de analiză, se
ajunge la un Proiect care trans-
formă zona de nord a orașului
Brașov dintr-o zonă extrem de
poluantă într-o zonă „curată”, prin
transformarea unor Centrale ter-
mice de cvartal pe gaz natural în
Centrale Termo-Electrice cu energie
regenerabilă în proporție de 50%,
procent cerut de Legea 121/2014
pentru un sistem centralizat de
încălzire și răcire eficient energetic.
4. Prezenta informare arată că
un proiect nu este suficient să fie
fezabil tehnic, el trebuie să fie vala-
bil și economic, adică să permită o
recuperare a investiției și a creditu-
lui în cca 10-12 ani și să asigure că,
pe întreaga această durată, PREȚUL
DE PRODUCȚIE al Gcal. este mai
mic decât „condiția de suportabili-
tate a prețului” acceptată de către o
gospodărie/apartament cu un venit
minim pe economie. Informarea
folosește o „Analiză Cost-Beneficiu”
a două variante de Centrale termice
eficiente energetic la o pondere
minim posibilă a participării RES în
alimentarea cu combustibil a cen-
tralelor termice analizate și demon-
strează că, la nivel local, o pondere
de 15% RES poate face ca prețul de
producție al energiei (termice și
electrice) să rămână la valori suste-
nabile, adică posibil de acceptat de
către consumatorii cu venituri mici.
Spre orientare, autorul supune
comparației aceste prețuri cu situ-
ația actuală a SACET în București.
5. Fără o astfel de pregătire în
domeniul eficienței energetice a
sistemelor de alimentare cu energie
a aglomerărilor urbane, Autoritățile
Publice Locale și cele Centrale NU
VOR FI CAPABILE să respecte Legea
372/2005 republicată, care cere ca,
începând cu 31 decembrie 2018,
toate clădirile noi ale Administrației
de STAT (cele 1.000 școli; cele 3-4
Spitale Regionale; Blocurile sociale
și altele ce-și așteaptă finanțarea)
trebuie să fie NZEB, noțiune care
presupune că viitoarele construcții
trebuie să fie alimentate din surse
termice preponderant regenerabile.
Același lucru se va întâmpla și cu
clădirile noi de locuințe și cele
terțiare din orașele țării, care tre-
buie să fie NZEB. Din nefericire, cei
ce contractează astăzi creditul
ipotecar pentru Prima Casă NU
ȘTIU că se angajează, pe 25 ani, să
plătească și să locuiască în niște
clădiri care, în 2 ani, vor fi sub stan-
dardul european.
6. Cei care, conform Legii
121/2014 a eficienței energetice, ar
trebui să preia astfel de analize, să
întocmească proiectele și să asigure
finanțarea și realizarea acestora,
sunt companiile ESCO, cele care
sunt recomandate să încheie „Con-
tracte de performanță energetică”,
pentru fiecare caz în parte, cu
Autoritățile Publice Locale/Centrale.
Legislația specifică avea termen
prin HG 122/2015 anul 2016, de
mult depășit. q
65
Stimați cititori,
R e d a c ț i a
Dacă doriți să primiți în continuare,
în fecare lună, gratuit, Redactor Șef Ionel CRISTEA
0729.938.966
sub formă de newsletter, 0722.460.990
sumarul revistei noastre tipărite, Secretar
vă rugăm să vă abonați la adresa: general Alina ZAVARACHE
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/newsletter/ de redacție 0723.338.493
sau scanând cu telefonul qr-codul alăturat și completând formularul
de abonare. Tehnoredactor Cezar IACOB
0737.231.946

Caracteristici: În fiecare număr al revistei sunt Publicitate Elias GAZA

0723.185.170
l Tiraj: 5.000 de exemplare publicate: prezentări de materiale și
l Frecvența de apariție:
tehnologii noi, studii tehnice de specia- Colaboratori
litate pe diverse teme, interviuri,
- lunară prof. univ. dr. ing. Radu Petrovici
comentarii și anchete având ca temă
l Aria de acoperire: România dr. ing. Radu Polizu
problemele cu care se confruntă soci- drd. IC arh. Adina Lehene
l Format: 210 mm x 282 mm etățile implicate în această activitate, prof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetz
l Culori: integral color reportaje de la evenimentele legate de prof. univ. dr. ing. Alexandru Cătărig
l Suport: activitatea de construcții, prezentări de conf. univ. dr. ing. Valentin Anton
- DCM 90 g/mp în interior
firme, informații de la patronate și aso- prof. univ. dr. ing. Gheorghe Lucaci
ciațiile profesionale, sfaturi economice conf. univ. dr. ing. Gavril Hoda
- DCL 170 g/mp la coperte
și juridice etc. dr. ing. Victor Popa
prof. univ. dr. ing. Nicolae Boțu
Întreaga colecție a revistei tipărite, ing. Narcis Ștefan Neaga
în format .pdf, poa te fi consultată
gratuit pe site-ul nostru A d r e s a r e d a c ț i e i
www.revistaconstructiilor.eu.
În plus, articolele de prezentare a 050663 – București, Sector 5
mate rialelor, tehnologiilor, utilajelor Șos. Panduri nr. 94
și echipamentelor care apar în Revista Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23
Construcțiilor, ediția tipărită, sunt www.revistaconstructiilor.eu
Scanează codul QR
și citește online, gratis, publicate și online în site-ul nostru Tel.: 031.405.53.82
Revista Construcțiilor www.revistaconstructiilor.eu. Fax: 031.405.53.83
Mobil: 0723.297.922
0722.581.712
E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
Talon pentru abonament
„Revista Construcțiilor”, ediția tipărită Editor:
STAR PRES EDIT SRL
Am făcut un abonament la „Revista Construcțiilor”, ediția tipărită, pentru ......... numere, J/40/15589/2004
începând cu numărul .................. . CF: RO16799584

q 11 numere - 151,26 lei + 28,74 lei (TVA) = 180 lei

Nume ................................................................................................................................ Marcă înregistrată la OSIM

Adresa ..............................................................................................................................
Nr. 66161
..........................................................................................................................................
ISSN 1841-1290
persoană fizică q persoană juridică q
Redacția revistei nu răspunde pentru conținutul
Nume firmă .......................................................................... Cod fiscal ............................ materialului publicitar (text sau imagini).
Articolele semnate de colaboratori repre-
zintă punctul lor de vedere și, implicit, își
Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poștal (ordin de plată) asumă responsabilitatea pentru ele.
nr. .....................................................................................................................................
în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vă rugăm să completați acest talon și să-l expediați,

împreună cu copia chitanței (ordinului) de plată a abonamentului,
Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74
prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la abonamente@revistaconstructiilor.eu
sau prin poștă la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcțiilor”,
050663 – Șos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, București.

* Creșterile ulterioare ale prețului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat. www.revistaconstructiilor.eu